Rzboiul cretinilor cu diavolii

CAPITOLUL I

nvtura despre duhurile diavoleti dup !"#nta !criptur i !"#nta Tradiie

$%$% Crearea #n&erilor Dumnezeu Creatorul a fcut mai nti lumea ngerilor, a duhurilor slujitoare (Psalm 103,5 , ca s slujeasc !oii "ale Dumnezeiesti Prea "finte# $oti ngerii au fost creati de Dumnezeu n acelasi tim%# "co%urile %rinci%ale %entru care au fost creati ngerii care formeaz lumea ne!zut sunt& %entru a'( sl!i %e Dumnezeu ()s# *,3+ (c# ,,1- + %entru a m%lini !oia lui Dumnezeu cea "fnt (.t# -,11+ ,5,31+ 1 $im# 3,1* + %entru a !esti oamenilor tainele si !oia lui Dumnezeu (.t# 1,,0+ ,,13+ ,/,,+ (c# 1,,* + %entru a'i ajuta %e oameni s se mntuiasc (0!# 1,1- + %entru a ajuta sufletele oamenilor du% moartea tru%easc si a le duce n 1ai ((c# 1*,,, # "fnta "cri%tur ne s%une c sunt nou cete ngeresti si trei ceruri ()) Cor# 1,,- , conform cu desco%erirea a!ut de "fntul 2%ostol Pa!el# "fntul Dionisie 2reo%agitul, n cartea sa 3Des%re ierarhia cereasc3 s%une c cetele ngeresti se m%art n trei gru%e triadice& 1# %rima gru% triadic ngereasc& serafimii, heru!imii si tronurile+ ,# a doua gru% triadic ngereasc& domniile, st%niile si %uterile+ 3# a treia gru% triadic ngereasc& ngerii, arhanghelii si nce%toriile# Dumnezeu si desco%er !ointa "a la ngerii din ceata su%erioar, iar acestia, la rndul lor, o comunic celorlalti ngeri# )n felul acesta, tainele si %uterile lui Dumnezeu urmeaz n ordine descendent, de la serafim la nger si fiecare ierarhie ulterioar este consacrat numai cu acele cunostinte, %e care este ca%a4il s le cu%rind la ni!elul res%ecti! al dez!oltrii s%irituale# Cu!ntul 3nger3 nseamn sol sau trimis# )ngerii au c%tat acest nume datorit slujirii lor, ndre%tat de la 2totmilosti!ul Dumnezeu ctre mntuirea oamenilor# "fntul 2%ostol Pa!el ne s%une& 3)ngerii nu sunt, oare, toti duhuri slujitoare, trimise s slujeasc %entr cei ce !or mosteni mntuirea53 (0!rei 1,1- # "fntul 6rigorie $eologul %recizeaz& 3)ngerii, fiind slujitori ai !ointei dumnezeiesti, ei nu numai %rin facultatea fireasc, dar si n !irtutea harului m4elsugat se de%laseaz ca gndul %este tot# "i, %retutindeni, sunt alturi de fiecare, att datorit iutimii cu care si nde%linesc slujirea, ct si datorit su4tilittii esentei lor# Crearea ngerilor a %recedat crearea lumii materiale a omului3 ()o! 3/,7 # "fnul )erarh Dimitrie al 1osto!ului scrie& 3)ngerii au fost fcuti du% chi%ul si asemnarea lui Dumnezeu, asa cum a fost creat mai trziu omul3# )ar "fntul )gnatie 8rianceanino! ne asigur c& 3Chi%ul dumnezeiesc la ngeri si la om, const n ntelegerea din care eman duhul, ce ajut gndul si'l nsufleteste# 2cest chi% este asemenea %rototi%ului si este ne!zut, asa cum ne!zut este si la oameni# 0l conduce ntreaga f%tur a ngerului si a omului# )ngerii sunt, deci, fiinte !ii, rationale, imateriale, nemuritoare, ca%a4ile s sl!easc n imnuri %e Dumnezeu, f%turi limitate n tim% si n s%atiu si ca urmare au o nftisare %ro%rie3# "fntul 2%ostol Pa!el ne lim%ezeste sco%ul creatiei& 3Pentru c ntru 0l au fost fcute toate, cele din ceruri si cele de %e %mnt, cele !zute si cele ne!zute, fie tronuri, fie domnii, fie nce%torii, fie st%nii# $oate s'au fcut %rin 0l si %entru 0l3 (1 Coloseni 1,1* # Din 2%ocali%s aflm c nu %utem cunoaste e9act numrul ngerilor& 3"i era numrul ngerilor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii3 (2%oc# 5,11 # :r a cunoste e9act firea ngerilor, %utem ns s fim siguri c, ngerii nu au tru% material ca oamenii, ci sunt duhuri de lumin, care rs%ndesc strlucirea dumnezeiasc# Cnd, ns, %rimesc %orunca de la Dumnezeu, ei se %ot arta si tru%este, %entru a fi %erce%uti de oameni, %strndu'si nsusirile su%rafiresti# 1

$%'% C(nd au aprut diavolii) (ucifer, fiind nger de lumin si c%etenia celei de a doua tre%te ngeresti, n loc s %rogreseze n sfintenie, s'a mndrit, !oind s fie asemenea cu Dumnezeu ()saia 1-,1- # Dumnezeu l'a 4lestemat, i'a luat harul Duhului "fnt si astfel s'a transformat n dia!ol ((e#10,1/ # )m%reun cu el au czut si ngerii care i'au urmat lui, (dia!olii care sunt su%usi "atanei (0fes# *,1, # Domnul nostru )isus ;ristos ne arat cderea ngerilor& 32m !zut %e satana, cznd ca un fulger din Cer###3 ((uca 10,1/ # "fntul 2%ostol Pa!el scrie c ngerii rz!rtiti au fost as%ru %ede%siti de Dumnezeu si trimisi n )ad, %n n ziua n care !or fi judecati %entru %catele lor# )ar "f# 2%ostol Petru ne s%une& 3Dumnezeu, n'a crutat %e ngerii care au %ctuit, ci legndu'i cu legturile ntunericului n )ad, i'a dat s fie %ziti, %n la judecat3 (, Ptr# ,,- # "fntul 2%ostol )uda ne s%une c rz!rtirea acestor ngeri care nu au !rut s rmn n starea lor, ci au dorit s fie n locul lui Dumnezeu, a fost %ede%sit astfel& 3%e ngerii care nu si'au %zit !rednicia, ci au %rsit locasul lor,i'a %us la %strare, n ntuneric, n lanturile !esnice, s%re ziua judectii celei mari3 ()uda * # Dia!olii au nsusirile ngerilor, cu diferenta c, desi au fost creati de Dumnezeu 4uni si sfinti, ei n'au rmas n starea lor de sfintenie si 4untate, ci au czut fr de ntoarcere, n ntunericul mndriei si !icleniei# 2sadar, ntiul !ino!at de %cat si ntemeietor al ruttilor este dia!olul& 3###%entru c, de la nce%ut dia!olul %ctuieste3 (1 loan 3,/ # 0l a %ctuit, nu %entru c asa i'ar fi fost firea, sau c ar fi %rimit nclinatia s%re %cat, %entru c n acest caz, !ina ar fi czut %e Dumnezeu# Dim%otri!, fiind creat de Dumnezeu 4un, el nsusi, %rin %ro%ria !oint, s'a fcut dia!ol, adic cle!etitor, !rjmas, mincinos si defimtor# "fntul %rooroc )ezechiel s%une&3###tu erai %ecetea des!rsirii, de%lintatea ntele%ciunii si cununa frumusetii# $u te'ai aflat n 0den, n grdina lui Dumnezeu3+ 3fost'ai fr %rihan n cile tale, din ziua facerii tale si %n s'a ncui4at n tine nelegiuirea3 ()ezec# ,/,15 # Decisi!, rul nu ti'a fost dat tie din afar, ci tu nsuti l'ai zmislit# "fntul 2ntonie cel .are ne n!at sco%ul %rinci%al al lucrrii dia!olesti %e %mnt& 3Dia!olii se numesc asa, nu %entru c asa s'au fcut sau %entru c Dumnezeu i'ar fi fcut ri, ci %entru c au czut din ntele%ciunea cereasc, (mndrindu'se # De atunci ne is%itesc mereu, ncercnd s m%iedice urcarea noastr la Cer, locul de unde au czut ei3# <amenii, a!nd tru% si suflet, %ot s treac de la %lcerea tru%easc la cea sufleteasc# Dia!olii ns sunt li%siti de aceast %osi4ilitate, %entru c n ei 4inele firesc a fost nimicit %rin cderea si %ierderea harului dumnezeiesc# (a oameni, 4inele este amestecat cu rul, dar la demoni, %recum%neste si actioneaz numai rul# Pcatul lor cel mai mare este ura nenfricat fat de Dumnezeu# 0i au transformat ascultarea fat de Dumnezeu, fireasc tuturor f%turilor, ntr'o m%otri!ire si ntr'o !raj4 nencetat# De aceea, cderea lor este fr de ntoarcere# 0i si gsesc %lcerea n tot felul de %cate, se com%lac mereu n rele, trecnd de la un %cat la altul# =e%utnd s!rsi %cate tru%esti, ei %ctuiesc cu imaginatia si cu simturile# "i'au o4isnuit esenta lor cu !iciile firesti ale crnii# 2ceste !icii sunt dez!oltate la ei, mai mult dect la oameni# Demonii nu %ot face nimic ru Creatorului, Care fiind Dumnezeu 2tot%uternic, este inaccesi4il oricror influente de afar, din %artea f%turilor# De aceea, demonii si'au ndre%tat toat rutatea lor, m%otri!a oamenilor, care sunt chi%ul lui Dumnezeu, creatura minilor "ale# Demonii, stiind c Dumnezeu si iu4este f%tura sa, caut s duneze ct mai mult o4iectului iu4irii "ale# Duhurile necurate, a!nd n sine %rinci%iul tuturor relelor, caut s'i atrag %e oameni, s'i fac ro4ii lor, %entru a'i duce le %ierzarea !esnic rz4unndu' se astfel, m%otri!a lui Dumnezeu# Dia!olul este duhul cel ru care des%arte %e om de Dumnezeu si ins%ir ur, %erfidie si minciun ntre oameni# )s%ititor (.atei -,3 , st%nitor al acestei lumi ()oan 1,,31+ 1-,30+ 1*, 11 # ,

)n >echiul $estament, dia!olul este duhul ruttii, de a crui fiint tine nssi %catul, za!istia si minciuna# Pentru c 0l, de la nce%ut a fost ucigtor de oameni si nu a stat ntru ade!r, %entru c nu este ade!r ntru el# 3Cnd grieste minciuna, grieste dintru ale sale, cci este mincinos si tat al minciunii3 ()oan /,-- # "fintii Printi ai 8isericii <rtodo9e s%un c locul dia!olilor czuti din ceata a doua ngereasc se !a com%leta cu sfinti, %reoti si clugri, du% care lumea se !a sfrsi, datorit %catelor oamenilor# (i4ertatea !rjmasilor nostri de%inde de sufletele omenesti care se mntuiesc si, de aceea, i atac %e oameni asa de tare, ca s trag ct mai multe suflete n )ad# Dac sufletul omului, du% moartea tru%ului, ajunge n 1ai, dia!olul care l'a is%itit, !a fi trimis la "atana n )ad, deoarece nu si'a nde%linit misiunea ncredintat# Dac sufletul omului ajunge n )ad, dia!olul care l'a is%itit !a fi trimis de satana la alt om, ca s'l is%iteasc# 0 alt cauz %entru care dia!olul lu%t asa de tare %e oameni este si dorinta de rz4unare m%otri!a lui Dumnezeu, Care i'a 4lestemat si acest lucru l %oate realiza, %rin osndirea ct mai multor suflete n )ad# $%*% +iavolul , uci&as de oa-eni "fnta "cri%tur si "fnta $raditie au numit n felurite moduri %e dia!oli& 3Duc'se %e %ustie3, 3ntunecatul3, 3st%nitorul mortii3 (0!r# ,,1- , 3%otri!nicul3, 3mincinos si tat al minciunii3 ()oan /,-- , 3cel !iclean3 (.atei 13,1? , 3urtorul 4inelui3, 3nseltor3, 3siret3, 3!rjmas3, 3ucigas3, 3leu care rcneste3, 4alaur3, 38elze4ut3 s#a# )n toate aceste numiri, caracteristice sunt rutatea si !rjmsia, dirijate m%otri!a oamenilor# Dia!olul urmreste, %rin orice mijloc, %ierderea sufletelor noastre# $%*%$% Cu- arat diavolii )ngerii au chi% si nftisare, la fel ca si chi%ul sufletului omenesc# )ar acest as%ect e9terior este constituit de chi%ul si nftisarea omului e9terior n tru%ul su# "fntul )gnatie 8rianceanino! s%une c sufletele ngerilor sunt niste cor%uri su4tile, eterice, %e cnd tru%urile oamenilor sunt materiale, %mntesti# )ngerii, la fel ca si sufletele omenesti, au mem4re, ca%, ochi, gur, degete, mini, %icioare# )ntr'un cu!nt, o asemnare de%lin cu a omului n tru%ul su# :rumusetea !irtutilor, harul dumnezeiesc strlucesc %e figurile sfintilor ngeri# Chi%ul demonilor este ntunecat si hidos, asa cum l'a !zut )o! %e dia!ol, ca un monstru hidos# Demonii s'au desfigurat, %rin distrugerea n ei a 4inelui, %rin zmislirea si dez!oltarea n ei a ruttilor# 2ceasta a lsat am%renta si %e as%ectul e9terior# De aceea "fnta "cri%tur i numeste 3fiare3, iar %e c%etenia lor (ucifer ' 4alaurul cel mare (2%oc# 1,,? # Din "fnta "cri%tur aflm c demonii au aceleasi %uteri %e care le are si omul& !z, auz, miros, %i%it, %ot !or4i si %ot fi muti si surzi# )nsusi Domnul )isus l'a numit %e demon ' mut si surd (.arcu ?,,5 # )n cartea "fntului Prooroc Daniel aflm cum ngerul l'a adus %e %roorocul 2!acum ntr'un loc nde%rtat, ca acesta s dea hran %roorocului Daniel, care se afla n groa%a cu lei (Dan - # Dar si dia!olii au ca%acitatea de a se de%lasa ra%id n s%atiu, de a 3tele%orta3 materia, ct si %e oameni# )n "fnta 0!anghelie de la .atei aflm c dia!olul, is%itindu'l %e Domnul )isus ;ristos, ('a dus n "fnta Cetate si ('a %us %e ari%a tem%lului# Du% aceea, l'a dus %e un munte foarte nalt (.t# -,11'1 # )n !iata "fntului )oan, 2rhie%isco%ul =o!gorodului, se descrie cltoria %e care a fcut'o %e un dia!ol, de la =o!gorod la )erusalim si na%oi tim% de 3 ore# 0ste o do!ad c !iteza demonului este mare, dar nu infinit (instantanee # 3

Demonii, asemenea ngerilor, au ca%acitatea s fac schim4ri uimitoare n lumea material# )n cartea lui )o! (1,13'1? citim cum focul, trimis din cer de dia!ol, a a%rins si a ars turmele de oi si %e %stori# $ot aici aflm c, n urma actiunii unui duh necurat, a !enit un !nt %uternic si a %r4usit casa n care se adunaser fii si fiicele lui )o! si care au murit# )n cartea lui $o4it se descrie un demon %e nume 2smodeu, care a ucis %e cei sa%te 4r4ati cu care fusese mritat, rnd %e rnd, "ara ($o4it 3,/ # 2ctiunea duhurilor asu%ra materiei, ca si alte multe nsusiri ale ngerilor, sunt descrise n Cartea @udectorilor (*,,1 # )ngerul s'a artat !iitorului judector izraelit 6hedeon si cnd acesta i'a %regtit darul, 3ngerul Domnului, ntinzndu'si !rful toiagului ce'l a!ea n mn, s'a atins de carne si de azime si a iesit foc din %iatr si a mistuit carnea si azimile+ ngerul Domnului s'a fcut ne!zut de la ochii lui3 (@ud# *,,1 # <4ser!m c duhurile imateriale au fost create de la nce%ut dintr'o su4stant mai su4til dect omul si au fost nzestrate de la nce%ut cu forte care le ngduie s e9ercite o influent %uternic asu%ra lumii materiale# )n afar de acestea ele au cunostinte foarte mari des%re organizarea materiei si legile lumii materiale si st%nesc mijloace care le dau %osi4ilitatea s influenteze legile lumii materiale# Dar aceste %uteri care le %osed duhuriie imateriale rele, demonii, dezorganizeaz si distrug# $%.% Unde se a"l duhurile necurate) Demonii se gsesc n !zduh, adic n s%atiul de su4 cer, %e su%rafata %mntului si n iad# 3)ntinderea dintre cer si %mnt, tot a4isul %e care l !edem cu ochii, !zduhul, %mntul, ser!esc dre%t slsluire duhurilor necurate, alungate din Cer3("f# )gnatie 8rianceanino! # )n Cartea lui )o!, satana este nftisat ca rtcind %e ntinderea nemrginit a %mntului# 0l cutreier %mntul 3dnd trcoale, chinuit fiind de o ur nencetat fat de neamul omenesc3()o! 1,7 # "fntul 2%ostol Pa!el numeste %e demoni 3duhurile ruttii, care sunt n !zduhuri3 (0fes *,1, , iar %e c%etenia lor 3st%nul !zduhului3 (0fes# ,,, # Demonii %ot re%rezenta sursa diferitelor 4oli si suferinte, deci %ot intra n oameni si animale %entru a le chinui ((uca /,33+ 13,1* # Demonii triesc n a%e, iar acest lucru l stim din n!ttura 8isericii <rtodo9e, care n rugciunile sale de sfintire a a%ei roag %e Dumnezeu s curete a%a de %osi4ila %rezent acolo a duhurilor necurate# Printele "erafim 1ose, !or4ind des%re locurile %ro%riu'zise ale 1aiului si ale )adului, s%une c aceste locuri se gsesc n afara coordonatelor sistemului nostru s%atio'tem%oral# Deci sufletele oamenilor din 1ai sau )ad se afl ntr'un s%atiu de o alt natur, care nce%e nemijlocit de aici, dar se ntinde ca si cum ar fi n alt dimensiune# )n tim%urile noastre, satana, c%etenia demonilor, se afl n )ad# "f# Prooroc )saia a %re!estit acest slas al satanei& 3"i acum tu co4ori n )ad, n cele mai de jos ale %mntului3()s# -,15 # Cele %rezise s'au m%linit odat cu !enirea Domnului nostru )isus ;ristos %e %mnt, care l'a legat %e satana %entru toat %erioada dintre cele dou !eniri %e %mnt ale "ale& 3l'a aruncat n adnc si l'a nchis si a %ecetluit deasu%ra lui3 (2%oc# ,0,3 # )nainte de cea de a doua !enire a Domnului )isus ;ristos %e %mnt& 3"atana !a fi dezlegat din nchisoarea lui (din lad si !a iesi s amgeasc neamurile, care sunt n cele - unghiuri ale %mntului3 (2%oc# ,0,7 # Din !ietile "fintilor aflm c mai marele demonilor se afl n )ad, iar la su%rafata %mntului si n !zduh se afl dia!olii condusi de c%eteniile lor, adic de duhurile necurate, din clanurile su%erioare# Demonii co4oar n )ad %entru a'l informa %e satana asu%ra celor s!rsite de ei si asu%ra a tot ceea ce se %etrece %e %mnt si %entru a %rimi noi %orunci si instructiuni de la st%nul lor# Du% cderea lui 2dam si a 0!ei din 1ai, mintea omeneasc a %ierdut harul lui Dumnezeu, care o a%ra de duhurile necurate# Dia!olii au astfel %uterea de a intra n mintea omului si de a'i insufla gnduri %ctoase# Demonii %ot s intre n oameni cu toat esenta lor !olatil# Demonul care intr n acest fel n om nu se amestec cu sufletul, ci trieste n tru%ul oamului, %osednd n chi% fortat sufletul si tru%ul# Datorit imaterialittii si su4tilittii lor, demonii %ot intra ntr'un numr foarte mare n om ((uca /,30 # -

"fntul 6rigorie $eologul s%une c& 3Dia!olul nu %oate %une st%nire %e noi n ntregime, %rin nici un fel de mijloace# Dac st%neste %uternic unii oameni, acest lucru se datoreaz fa%tului c acestia s'au lsat st%niti de ei, de !oie 4un, fr s se m%otri!easc3 ()aco4 -,7 # Deci instalarea direct a duhului necurat n om se face numai cu ngduinta lui Dumnezeu, constituind adesea urmarea !ietii desfrnate si usuratice a celui %ctos# "unt ns si cazuri n care oamenii de 4un !oie se lea%d de ;ristos si n cadrul unor rituale demonice %rimesc %e dia!oli (satanistii, masonii, =eA 2ge### # )n alte situatii, Dumnezeu ngduie dia!olilor s se slsluiasc si s lu%te %e oameni, %entru ca acestia s se roage mai mult si din cauza suferintelor s nu mai %ctuiasc# De remarcat este si fa%tul c cel mai des se ntlneste nu instalarea dia!olului n om (ndrcirea , ci %osedarea omului de dia!ol, %rin su4ordonarea sufletului su !ointei demonice# Dre%t e9em%lu ne %oate ser!i )uda# Cu!intele "fintei 0!anghelii c a intrat satana n )uda nu se inter%reteaz c )uda s'ar fi ndrcit# "fntul 2%ostol )oan s%une c& 1# "atana a %truns mai nti n sufletul ucenicului, datorit lcomiei acestuia de 4ani ()n# 1,,* + ,# Du% aceasta a %us st%nire %e inima lui ()oan 13,, + 3# )n cele din urm a intrat satana des!rsit n el ()oan 13,,7 # 2ici a!em un e9em%lu gritor de %osedare tre%tat de ctre dia!ol a sufletului %ctos, datorit %asiunii crescnde a acestuia %entru 4ani, 4utur, desfrnare si celelalte %cate# Duhul necurat se %oate nftisa su4 chi% %refcut, ntinznd o curs sau alta# 0l re%rezint fie rul e!ident, fie c se transform n nger luminos, lund chi%ul 4inelui si cucerind astfel mintile noastre# Prea 4unul Dumnezeu nu ngduie dia!olilor ca s lu%te %e oameni %este %uterile lor, ci n aceste lu%te i d omului %utere ca s %oat 4irui# Dumnezeul si .ntuitorul nostru )isus ;ristos, Care este ntemeietorul !irtutilor, d %utere crestinilor care se lu%t cu dia!olii si n acelasi tim% smereste mnia n!ersunat a duhurilor necurate, care, fr ngduinta lui Dumnezeu, nu %ot is%iti %e oameni ()o!# 1,1, # )n lu%ta cu oamenii, dia!olul ncearc s influenteze tru%ul, simturile, !ointa si imaginatia# Dar cum actioneaz duhurile necurate asu%ra tru%ului omenesc5 "'a !zut lim%ede c demonii, cu ngduinta lui Dumnezeu, %ot s ucid %e oameni sau s a4at asu%ra lor diferite 4oli si s intre n ei, adic s le st%neasc tru%ul ()o! 1,13'1? # $%/% Cu- ispitesc diavolii pe oa-eni Dia!olii si'au dezlntuit toat mnia lor asu%ra oamenilor care sunt creati du% chi%ul lui Dumnezeu, %lmada minilor "ale# $oate eforturile lor sunt ndre%tate %entru a duce ct mai multe suflete omenesti n )ad# )ar %entru aceasta se folosesc de toate e9%erientele, cunostintele si fortele lor# Dia!olul, amgind %e 2dam %rin 0!a, a fcut s li se ia sla!a cu care Dumnezeu i aco%erea# "i, astfel, 2dam s' a !zut gol (tru%este cu toat urtenia lui, %e care mai nainte nu o !edea, ntruct cugetul lui se desfta de frumusetile cele ceresti# De fa%t, du% cderea sa din har, cugetrile lui s'au fcut %mntesti si tindeau n jos, iar cugetul lui sim%lu si 4un s'a amestecat cu acel cuget tru%esc al %catului# De atunci, n jurul inimii omului roteste aco%ermntul ntunericului, adic focul duhului lumesc, care nu las mintea s cread sau s iu4easc %e Dumnezeu si nici s m%lineasc !oia (ui "fnt# Crestinul are li4ertatea si Puterea ;arului Dumnezeiesc de a se eli4era de su4 dominatia dia!olului (1 Corinteni 10,13 # "fntul Diadoh al :oticeii s%une& 3Din Dumezeiestile "cri%turi si din nssi simtirea mintii aflm c nainte de "fntul 8otez, ;arul lui Dumnezeu ndeamn sufletul s%re fa%te 4une din afar, iar satana foieste n adncurile inimii, ascuns n gnduri3 (Psalm *3,*'7 # )n momentul n care ne'am renscut %rin "fntul 8otez, dia!olul lucreaz din afar, iar harul lui Dumnezeu, din inim# )n inima omului se s!rseste rz4oiul satanei, care fiind ne!zut nu'l simt cei mai multi crestini# Prin "fntul 8otez dia!olul este scos afar din suflet, dar i se ngduie s lucreze asu%ra lui %rin tru%# Cnd ;arul Dumnezeiesc %rseste %e om, dia!olii foiesc ca niste ser%i n adncul inimii, nengduind deloc sufletului s caute s%re dorinta 4inelui# )ar cnd, %rin rugciune, ;arul lui Dumnezeu %trunde n minte, dia!olii se strecoar ca niste nori ntunecosi %rin %ortile inimii, s%re %atimile %catului# Deci, du% 8otezul crestin, dia!olii %etrec m%rejurul inimii crestinului, lucru %e care !rjmasii mntuirii noastre nu !or s fie stiut de oameni, ca nu cum!a s se ntrarmeze m%otri!a lor cu %ostul, rugciunea si "fintele $aine# 2stfel, dia!olul rmnnd n e9terior seduce %e om cu mndria, sla!a desart si mai ales cu senzualitatea, cu ngduinta lui 5

Dumnezeu, care %une astfel la ncercare !irtutile oamenilor# 2stfel dia!olul, %rin li4ertatea %e care o are de la Dumnezeu, m%lineste o mare iconomie ("imeon .etafrastul, :ilocalia !ol# *,%#315 # 09ist, n cei care se ndulcesc cu %atimile, simtirea unei iu4iri %timase a tru%urilor si un duh necurat dia!olesc slsluit n nssi simtirea celui lu%tat de desfrnare# 2cesta simte arderea dureroas a tru%ului, ca si cum ar fi ntr'un cu%tor de foc# 2cest lucru l face s nu se team de Dumnezeu, s dis%retuiasc aducerea aminte de chinurile )adului, s fie ne%stor fat de 8iseric si rugciune# 2junge astfel ca un iesit din minti si din sine si ametit de %ofta desfrnrii# Persoanele care si imagineaz si !iseaz des c fac %catul desfrnrii %ot ajunge du% o %erioad de tim% s desfrneze cu dia!olii# "unt si femei care trimit dia!olii desfrnrii la 4r4ati, n tim% ce acestia dorm, %entru a'i strni s%re desfrnare# .ntuitorul nostru )isus ;ristos ne s%une& 3Cnd duhul necurat iese din om (%rin "fntul 8otfez, "fnta )m%rtsanie si celelalte "finte $aine um4l %rin locuri fr de a%, cutnd odihn### Dac ns crestinul face din nou %cate de moarte, el rstigneste a doua oar %e .ntuitorul nostru )isus ;ristos (0!r# *,-'* care se afl n inima sa de la Dumnezeiescul 8otez3 (6alateni 3,,7 # Duhul necurat, neaflnd odihn, zice& 3. !oi ntoarce la casa mea (inima omului, de unde a fost izgonit # "i !enind o afl mturat si m%odo4it# 2tunci merge si ia cu el alte sa%te duhuri, mai rele dect el si, intrnd, locuieste acolo# "i se fac cele de %e urm ale omului acestuia, mai rele dect cele dinti3 (.atei 1,,-5 # "i astfel de!ine crestinul ndrcit, chinuit de dia!oli, fcnd %cate din ce n ce mai mari (4etie, desfrnare, hul, a!orturi### # $%0% +in &(ndurile diavolesti $oat lu%ta 8isericii si, deci, a crestinilor este lu%ta cu dia!olii, fiindc ei sunt iz!orul a toat rutatea si mai ales cei care fac rul# Dia>olul numai ne is%iteste, el nu are nici o %utere de a ne face ru, ct trim n aceast !iat %mnteasc# Dia!olii au atta %utere asu%ra noastr, ct le dm noi# Du% cderea lui 2dam si a 0!ei din 1ai si %ierderea comuniunii harice cu Dumnezeu, dia!olii %ot s !or4easc sufletului omenesc %rin gndurile %ctoase# Demonii ne ndeamn %rin gnduri la %cate, dar nu ne %ot o4liga s %ctuim# 2u %uterea de a ne nsela, de a ne duce n eroare %rin gndurile %e care ni le insufl# "atana %ierznd, %rin mndrie si 4lestem, constiinta dumnezeiasc a ajuns nestiutor# De aceea, nu %oate sti de la sine ce s fac, ci !ede ce face Dumnezeu ca s ne mntuiasc si se sileste s fac cele contrare, ca s ne %iard# 2stfel, m%otri!a %roorocilor a ridicat %rooroci mincinosi, m%otri!a legii ' frdelegea, m%otri!a !irtutilor ' %atimile si %catele, m%otri!a credintei ' necredinta, hula si erezia# $oti dia!olii se lu%t s ntunece mintea noastr %rin %ofte, mnie si mndrie si a%oi ne transmit gndurile cele rele si fac %e oameni s s!rseasc lucruri %e care numai cei iesiti din minti le'ar %utea face# Cnd mintea se lumineaz de darul "fntului Duh, oamenii se rusineaz de cele fcute si de ei nsisi# De aceea, "fintii Printi ne n!at s nu actionm niciodat cnd mintea noastr este ntunecat de %ofte, mnie si mndrie# >iclenii dia!oli ne rz4oiesc cu ncercrile %e care ni le aduc, ndemnndu'ne fie s s%unem, fie s facem ce!a necu!enit, iar dac nu reusesc ne ndeamn s aducem multumire %lin de mndrie lui Dumnezeu# >iclenii dia!oli se %ot retrage %entru o !reme, ca neglijnd noi niste %atimi mari, %entru c le socotim mici, s le facem 4oli de ne!indecat# 0i ne silesc fie s %ctuim, fie s judecm %e cei care %ctuiesc# Pe cei ce nu au cunoscut %catul, !iclenii dia!oli i ndeamn s fac numai o ncercare si a%oi s nceteze# Pe cei care au %ctuit,i rz4oieste cu amintirea %catului, %entru a cdea iarsi# Dia!olul sla!ei desarte %oate transmite unui frate gnduri %e care s le desco%ere a%oi altui frate, iar acesta s s%un a%oi fratelui cele ce sunt n inima lui, creznd c este !ztor cu duhul (dia!olesc # *

Demonii stiind c oamenii iu4esc ade!rul, se m4rac n haina dre%ttii si astfel toarn %rin gnduri otra! n sufletul lor# 2stfel a nselat satana %e 0!a, s%unndu'i cu!inte ce nu erau ale lui, ci ale lui Dumnezeu, dar amestecndu'le cu minciuna (:acerea 13,1 # "atana se strduieste s ne fac s credem c tot ce ne n!at el este 4ine# =e so%teste la ureche& 3=u !ezi c ai dre%tate5 $e'a jignitB 1z4un'te#3 De multe ori dia!olul ia chi%ul celui cu care te'ai certat, fcndu'te s te lu%ti cu el, n imaginatia ta# 2stfel, ti ntreste %rin sugestie si energie !ointa (Psalm *,,- si de cele mai multe ori nu'ti %oti st%ni mnia si ura cnd te ntlnesti cu %ersoana cu care te'ai certat si te rz4uni# Dia!olul mndriei nalt %e om %n la Cer si de acolo l arunc n fundul )adului# )storia mndriei omenesti se rezum la di!ersele moduri n care oamenii s'au ludat cu lucrrile lui Dumnezeu si s'au %us n locul (ui# >icleanul dia!ol n!at %e oameni s mint cu gndul, cu cu!ntul si cu felul lor de !iat# De multe ori cei aflati su4 ins%iratia lui nu'si dau seama c mint si c sunt condusi de dia!oli# "i mai gra! este cnd astfel de oameni sunt in!estiti cu functii %olitice si sociale# 09ist dia!oli necurati care ne sftuiesc nu numai s facem %cate, ci s facem %rtasi si %e altii la s!rsirea rului, ca s ne %ricinuiasc o si mai mare osnd# .ulti oameni se 4ucur cnd si asociaz si %e alti oameni la %catele lor# Parc le justific, le micsoreaz si le d curaj# )s%ititorul dia!ol caut s transforme %uterile sufletesti cu care ne'a nzestrat Dumnezeu n %uteri distrugtoare %entru suflet# 2stfel, %uterea seminal care se afl n noi %entru nasterea de %runci, dia!olii ne'o schim4 s%re desfrnare# Puterea mnioas %e care o a!em %entru a munci si a ne lu%ta sufleteste cu dia!olii ne'o schim4a s%re ura si distrugerea a%roa%elui# )n momentele de mnie, %entru a ne lu%ta cu dia!olii si nu cu oamenii, tre4uie s s%unem rugciuni scurte, %uternice si dese, cu gndul& 3Doamne )isuse ;dstoase, :iul lui Dumnezeu, miluieste'm3+ 3Prea "fnt =sctoare de Dumnezeu, miluieste'ne %e noiB3 "fintii Printi s%un c atunci cnd suntem mniosi, dac ne certm cu oamenii !om %etrece n %ace cu dia!olii, iar dac ne !om lu%ta cu dia!olii %rin rugciune, m%otri!ire si smerenie, !om fi n %ace cu oamenii# 2!em n noi %uterea r!nitoare s%re !irtute, dar %otri!nicul dia!ol ne ndeamn s r!nim %catele# 2!em n noi %oftirea sla!ei ceresti, dar !rjmasul dia!ol ne'o schim4 s%re %oftirea acestei lumi %ctoase# 2!em n noi 4ucuria %entru Domnul si fa%tele cele mntuitoare, dar dusmanul dia!ol o transform n 4ucuria si %lcerea %catelor# $raditia noastr crestin s%une c dia!olul dis%une de multe %osi4ilitti de nselare& cu cel inteligent face %e ntele%tul, cu cel mai %utin ntele%t face %e %rostul# Poate s ne ca%ti!eze su4 influenta citirii unei crti scrise su4 ins%iratia lui# :iind duh, lucreaz asu%ra mintii noastre, so%tind& 3=u asculta de duho!nic, nu te s%o!edi, nu te sftui cu altii, s nu mergi la8iseric###3 0ste un sftuitor care ne asigur ntotdeauna c ne !rea 4inele# =e stimuleaz %lcerile lumesti si ale %catelor, ale celor care se o4tin %rin munc necinstit si nselciune# Printre altele ne %rezint rul su4 chi%ul 4inelui# Chiar atunci cnd ne ndeamn la 4ine, o face cu sco%uri rele# >icleanul dia!ol ju4ileaz numai atunci cnd nseal %e cine!a, cnd oamenii iau de 4un si ade!rat ceea ce este fals si minciun# .ultora, su%rafata fa%tei li se %are 4un# =ai!ii se nduioseaz# :ace si 4ine, dar aranjeaz s ias ru# $e ndeamn s mnnci %este msur ca s te m4oln!esti, ti s%une s 4ei ca s te m4eti, ti att dre%turile ca s'ti %ierzi msura si s te rz4uni, ti so%teste la ureche ce s%un altii des%re tine %entru a'ti dezlntui ura, te m4ie la logic %entru a'ti stimula nc%tnarea# )i %lace s con!ing, cnd nseal# Din gura lui argumentele curg n cascad# Cnd se retrage, o face %entru a ne distrage atentia si a'si schim4a tactica# Pe cel care trieste n ro4ia %catelor, !rjmasul dia!ol se sileste s'i stearg orice gnd 4un care l'ar aduce la %ocint# Cu uneltiri dinainte %regtite si cu %rilejurile %e care le are, l face s cad n aceleasi %cate sau n %ca'te mai mari# 7

Pe cei care si dau seama de !iata %ctoas %e care o triesc si !or s'o schim4e, demonul i amgeste cu aceast arm& 3=u te ndre%ta astzi, ci las %e mine s%o!edania# 2i s te s%o!edesti n %ostul cellalt# Doar nu ai s mori astzi3# =u lsati %e mine ndre%tarea !oastr, %entru c nu stiti cli%a cnd !eti %leca din aceast lume# Pe cei care sunt r!nitori, dia!olul i %une s fac ne!oint %este msur, aruncndu'i n %catul mndriei# Celui 4olna!, care sufer cu multumire 4oala lui, i s%une cte fa%te 4une ar fi %utut face dac ar fi fost sntos si %rin aceste cugete l face %e crestin s'si %iard r4darea si chiar s crteasc m%otri!a lui Dumnezeu, %entru 4oala sa# De cele mai multe ori dia!olul ne aduce argumente din "fnta "cri%tur %entru a %ctui# Dia!olul este cel care m%arte, cel care dez4in, cel care %une s se lu%te om cu om, confesiuni religioase, gru%ri etnice, %artide %olitice, armate cu armate# Demonii sunt cei care organizeaz, %rin gndurile insuflate, m%otri!irea %rtilor una cu alta, din diferite moti!e# 2cesta este rolul lui %rinci%al# Din dorint de rz4unare m%otri!a lui Dumnezeu, caut s ne %iard si %e noi oamenii# Pe cei ce sunt n lume si sunt a%roa%e de materiile %atimilor, dia!olii i lu%t cu rz4oiul lucrurilor# )ar %e cei aflati n %ustie, datorit rarittii lucrurilor, dia!olii caut s'i sur%e cu gndurile# >rjmasul omului, ocrotitorul cur!iei, s%une c Dumnezeu este iu4itor de oameni si d iertare %entru %atima aceasta, ca una ce este natural si necesar# Du% ce am s!rsit fa%ta, ne scufund n dezndejde, s%unndu'ne c Dumnezeu este dre%t judector si fr de mil# Cn alt sco% al lor este s ne murdreasc n stare de !eghe, %rin aducerea aminte de !isele desfrnate# De multe ori dia!olii se aseaz n stomac si nu las %e om s se sature, chiar dac ar mnca tot 0gi%tul si ar 4ea tot =ilul ("fntul )oan "crarul # Cel mai mult se strduiesc dia!olii, duminica si n tim%ul sr4torilor religioase, s fac %e crestini ca s nu mearg la "fnta 8iseric# De cu sear i %une s mearg la %etreceri, s se uite la filme %ornografice, s ai4 legturi tru%esti, iar dimineata, cnd se trezesc cu sufletul si tru%ul %line de desfrnare, le d dureri de ca% si o4oseal ca s nu %oat merge la 8iseric# Pe unii i %une s fac mncare, s %lece la cum%rturi, la meci sau s se nchine la tele!izor# Pe cei care %rznuiesc ziua onomastic i conduce la crcium, ca s se m4ete, a%oi i %une la ceart si omor# Dia!olul so%teste la urechea 4r4atilor s'si tund %rul si s'si rad 4ar4a, iar la femei s se fardeze, s'si scurteze fustele, %entru a stmi n lume %utoarea desfrnrii# :emeilor %asionate de lu9 si de distractii le so%teste s se m4race du% mod, mereu cu altfel de haine, s'si cum%ere alt mo4il, alt cas si alt masin# $ot dia!olul so%teste la ureche femeii ca s fac a!orturi, s%unndu'le c ftul a!ortat nu este om si deci nu au %cate de moarte# =ecuratii demoni se duc la cei 4ogati si le m%ietresc inimile, ca s nu fac milostenie, si de multe ori i %une s r%easc si %utina agoniseal a celor sraci# )ntunecatul dia!ol te ndeamn s furi si te aco%er cu aco%ermntul lui, s%unndu'ti c nu te !ede nimeni# "atana so%teste la urechile crestinilor s nu fac cruce cnd trec %e lng "fnta 8iseric# >rajmasul mntuirii noastre ne d griji si ocu%atii ca s ntrziem la sluj4ele "fintei 8iserici, s %lecm mai de!reme, s nu ne nchinm la "fintele )coane, la "fintele .oaste, s nu srutm mna %reotului, s nu %ltim %omelnice %entru cei !ii si %entru cei mutati la cele !esnice, s stm de !or4 cu alti credinciosi n tim%ul sluj4ei, s !or4im de ru %e %reoti, s cle!etim %e a%roa%ele# 8lestematul dia!ol ne m%inge de la s%ate s facem %catele, iar du% ce le'am fcut, ne st n fat cu rusinea, ca s nu le mrturisim la duho!nic# Cnd %catul este mare, ne transmite gnduri de dezndejde si de sinucidere# Cnd ne s%o!edim, ne s%une s ascundem %catele cele mari si s dm !ina %e altii# Cel mai mult lu%t dia!olii %e crestini cnd se roag# <rice crestin cnd se roag %oate o4ser!a cu mintea %e dia!ol, care caut s'l ntreru%, rtcindu'i gndurile n toate colturile lumii si la toate %catele %e care le'a fcut sau le'ar %utea face# )ar altii din cauza %catelor nu %ot s%une nici mcar o scurt rugciune si nici s se /

nsemneze cu "fnta Cruce# Cnd ne a%ro%iem de "fnta m%rtsanie, dia!olul ne transmite gnduri de necredint, ne s%une c ne %utem m4oln!i m%rtsindu'ne cu aceeasi lingurit# Dar oare s'a m4oln!it cine!a cnd s'a m%rtsit sau a srutat "fintele )coane5 Dia!olul hulei de multe ori 4atjocoreste %e Dumnezeu si cele ce se s!rsesc n tim%ul "fintei (iturghii# Dar nu sufletul omului rosteste aceste cu!inte, ci nsusi dia!olul# 2stfel cum ar %utea oamenii huli si 4inecu!nta n acelasi tim%5 "atana %une %e oameni s huleasc %e Dumnezeu cnd sunt mniosi sau cnd nu li se m%linesc dorintele# 09ist si un nainte mergtor al duhurilor necurate, care ne ia n %rimire ndat ce ne sculm din somn si ne ntineaz %rimul nostru gnd# Cnd ne trezim, tre4uie s ne nsemnm cu "fnta Cruce si s ne rugm# =ecuratul dia!ol are o4iceiul s ne sgeteze cu amintiri urte si gnduri desfrnate n momentul n care nchidem ochii ca s dormim# Potri!nicul mntuirii noastre ne lu%t ca s nu ne rugm cnd ne trezim din somn sau cnd ne culcm, nainte si du% mas, sau s nu m%linim tot canonul de rugciune, %ost si milostenie# 0l ne r%este stihurile din gur si ne adoarme n tim%ul rugciunii# Potri!nicul dia!ol so%teste la urechile co%iilor s nu asculte de %rinti si educatori, s nu n!ete, s fug de la scoal si de acas, iar n cazul cel mai gra! s se sinucid (%entru a se rz4una %e %rinti # >rjmasul mntuirii noastre s%une celor sla4i n credint s mearg la !rjitoare, descnttoare si ghicitoare# 2colo s!rsesc false minuni cu %uterea lor dia!oleasc ()esirea 7, /, ?, 10 # =ecuratii dia!oli n!at %e oameni s fac %cate m%otri!a firii& malahie, sodomie### Dia!olii %trund n tru%urile oamenilor, %unnd mai nti st%nire %e mintea, gndurile si imaginatia lor# Prin %catele de moarte s!rsite de om, mintea acestuia %ierde darul Duhului "fnt si nu se mai %oate smeri si lu%ta cu dia!olii# <amenii fiind astfel fr a%rare si li%siti de ajutorul lui Dumnezeu, !or fi usor n!insi de dia!oli# "unt si situatii n care, %entru %catele %rintilor, dia!olii se slsluiesc n co%ii# )n afar de gndurile rele %e care le transmit omului demonii mai %ot ataca %artea sensorial si !ointa omului# "fntul =il "inaitul ne s%une& 3Cnd demonul cel za!istic nu iz4uteste s %un n miscare mintea omului, el actioneaz atunci asu%ra sngelui si a umorilor, %entru ca %rin ele s a%rind atunci imaginatia si s'o um%le de nchi%uiri %ctoase3# 2ctionnd asu%ra tru%ului, demonul rscoleste n om senzualitatea, furia, mnia, mhnirea, mndria si celelalte %atimi# 2cestea se %ot !edea si din !iata "fintei .ucenite )ustina, creia necuratul duh, trimis de un mare !rjitor, i'a dezlntuit simturile senzualittii si !olu%ttii# Dar demonul a fost alungat %rin rugciunea sfintei, cu ;arul lui Dumnezeu# Deci, dia!olii ne insufl di!erse gnduri rele, %e care omul neduho!nicesc nu %oate s le deose4easc si le ia ca gnduri %ro%rii# 2cce%tnd gndurile rele, omul de!ine un %romotor al !ointei dia!olesti, care ncetul cu ncetul !a %une st%nire %e el# 2stfel %oate de!eni omul inconstient, un slujitor al dia!olilor# )ar acest lucru se ntm%l att la oamenii sim%li, ct si la cei cu functii sociale sau %olitice# 2lteori, !ointa unui astfel de om este att de %uternic unit cu dia!olii, nct nu mai ascult de sfaturile duho!nicului# Demonii, n lu%ta %e care o duc m%otri!a crestinilor nu cunosc asezarea inimilor lor, nu le %ot cunoaste gndurile# Dar ei le deduc, du% cu!intele %e care le !or4im, du% gesturile %e care le facem# (Du% cum mergem, du% cum %ri!im, du% cum !or4im, demonii %ot s cunoasc starea noastr sufleteasc luntric # De asemenea, du% cum %rimim gndurile %ctoase %e care ni le transmite, dia!olul intuieste %catele s%re care noi suntem nclinati# 2stfel, n tim%ul rugciunii %ersonale sau n tim%ul sluj4elor 4isericesti, demonii caut s ne ntunece mintea noastr cu gnduri necurate, %otri!ite cu nclinatiile noastre s%re %cate, ne n!at 0!agrie monahul# "fntul )sidor Pelusiotul s%une& 3Dia!olul nu stie care ne sunt gndurile noastre, %entru c acest lucru tine e9clusi! de %uterea lui Dumnezeu# )ns el ne ghiceste gndurile du% gesturi si !or4e# 2stfel, de e9em%lu, !ede c cine!a %ri!este cu %atim la frumusetea cui!a# Profitnd de nclinarea acestuia, de ndat i transmite gnduri si imagini desfrnate3# ?

1z4oiul dia!olilor cu gndurile este mai cum%lit dect rz4oiul cu lucrurile# Pentru c rz4oiul cu lucrurile are tre4uint de tim%, loc si iscusint# 2jutor m%otri!a acestor lu%te netru%esti ni s'a dat rugciunea curat, din care %ricin s'a rnduit s se fac nencetat (1 $esalonicieni 5,17 # 1ugciunea ajutat de harul lui Dumnezeu ntreste mintea %entru lu%t, ca una ce %oate s lu%te fr tru%# )n afar de aceasta, dia!olii %ot transmite energie %ctoas omului (de desfrnare, mnie, 4etie, mndrie### # Dar si %ot reface !igoarea %e seama energiei %ctoase a omului, energie eliminat de om n %rocesul desftrii !icioase# "fntul )oan "crarul s%une c dia!olii nu se 4ucur de nimic mai mult, ca de %utoarea (energia desfrnrii# "fntul )oan Damaschinul s%une c ngerii 3contem%l %e Dumnezeu, att ct este %osi4il lor# 2ceasta fiind hrana lor3# Demonii, %entru care contem%larea lui Dumnezeu n Duhul "fnt nu este %osi4il, %ot c%ta energie unii de la altii, dar si energie %ctoas, de la omul %ctos# Pentru aceasta, ei tre4uie mai nti s'l fac %e om asemenea lor, c%tnd astfel acces n sufletul lui# Cn om %timas si desfrnat este o surs de energie %ctoas im%ortant %entru duhurile necurate# Dia!olii a%rind n el %atimile, care i !or de!ora toate fortele !itale# )n acelasi tim%, dia!olii se hrnesc cu aceast energie a %catelor# )n afar de aceasta, duhul necurat care st%neste %e un om %ctos i foloseste tru%ul ca %e un instrument, %entru o mai mare realizare a %atimii lui# (09em%le& artistii de filme desfrnate, %ornografice, cntretii de muzic desfrnat si satanic, conductorii si oamenii de cultur atei si eretici # )at, deci, nc o %ricin %entru care dia!olii se li%esc de omul %ctos din toate %rtile# De remarcat este si fa%tul c dia!olii %ot nzestra %e oamenii %ctosi cu energie %ctoas demonic deose4it, care le d %osi4ilitatea oamenilor su%us !ointei dia!olesti s trudeasc necontenit %e trmul nmultirii %catelor n lume# )n !irtutea esentei lor distructi!e, demonii, li%siti de ca%acitatea de a crea, si nimicesc n cele din urm %ro%riii lor disci%oli# Darul Duhului "fnt curteste si sfinteste att tru%ul, ct si sufletul omului, iar energia %ctoas a dia!olilor este distructi! si %entru tru% si %entru suflet# $%1% +e ce -a2oritatea oa-enilor nu vd si nu si-t pe diavoli) )n 1ai, 2dam si 0!a se aflau n comuniune haric cu Dumnezeu si cu ngerii luminii %e care i !edeau si cu care comunicau# Cderea n %cat a strmosilor nostri, zmislirea n frdelegi si nasterea n %cat ne'a fcut inca%a4ili s'i !edem %e ngeri# (umea ne!zut a duhurilor s'a deschis ns celor curati cu inima (.t# 5,/ # Pe acestia demonii nu'i mai %ot amgi# Pentru ca oamenii s'i !ad %e demoni, ei tre4uie s se sfinteasc si s ating trea%ta des!rsirii crestine# Cu ngduinta lui Dumnezeu au !zut ngeri si oameni care au trit o !iat %ctoas (e9em%lu& falsul %rooroc >arlam # "fintii Printi s%un c %entru un om ne%regtit este foarte %rimejdios si %gu4itor s !ad %e demoni# )at ce s%une "fntul )oan 6ur de 2ur& 3Cti demoni um4l n !zduh5 Dac Dumnezeu ar ngdui s ne arate chi%ul lor hidos si res%ingtor, ne'am iesi din minti3# $ru%ul nostru material este ca un %ara!an sal!ator, %zindu'ne de !ederea nfricostoare a demonilor, care ne'ar duce la soc %sihic si tul4urare a mintii# Prezictorii, !rjitorii si magii, intrnd n mod constient n legtur cu demonii, !d aceste duhuri necurate# Practicarea sistemului antihristic Doga si a altor religii de orientare deczut si demonic te ajut s ai !edenii de la duhurile necurate, care din %cate sunt crezute c ar fi !edenii dumnezeiesti# )n legtur cu !isele, "fintii Printi ai 8isericii <rtodo9e ne'au dat 3regula de aur3 %entru inter%retarea !iselor& 3s nu crezi n !ise si n !edenii3# 2rhie%isco%ul )nochentie al ;ersonului, ntre4at fiind de ce multi oameni nu simt %rezenta demonilor, a rs%uns& 3Pentru a simti asu%ra ta atingerea duhului ntunericului, tre4uie s fii tu nsuti luminos, iar %catul 10

nseamn ntuneric3# Pe o hain al4, curat, se !ede orice %at, iar %e o hain murdar, neagr, nu se !d nici %etele cele mai mari# )ntr'un suflet curat, luminos si ne%rihnit, un singur gnd trimis de dia!ol %roduce su%rare, greutate si durere sufleteasc# )ar %entru un suflet %ctos, ntunecat si %lin de %ofte, gndurile dia!olesti sunt im%erce%ti4ile sau sunt acce%tate cu mare %oft si %lcere# )nsusi duhurile necurate caut %rin toate chi%urile s se fac ct mai %utin %erce%ti4ile# Pentru c dac ar fi usor de !zut, cei mai multi oameni ar fugi de dia!oli# Deci, iat c demonii, dominnd tiranic asu%ra %ctosilor, caut totodat s'i con!ing cu iluzia c ar actiona ei nsisi si c ar fi a4solut li4eri n toate#

$%3% Lupta crestinilor cu diavolii Comuniunea haric (unirea mistic cu .ntuitorul )isus ;ristos iz4!este %e cei credinciosi de ro4ia dia!olilor, numai n cazul n care credinta lor este des!rsit# Dar %entru c nu toat lumea atinge des!rsirea, %uterea dia!olului n lume continu s'i domine %e cei nedes!rsiti, %e msura %atimilor lor# (a fel se ntm%l si cu cei necredinciosi# Deci numai cei credinciosi se %ot iz4!i de dia!oli, %rin %uterea lui ;ristos, %e care o %rimesc %rin "fintele $aine, %rin rugciune si %rin celelalte fa%te 4une crestine# Cei care se rstignesc n ;ristos, cu %atimile si %catele lor, au %utere de a 4irui %e dia!oli# Pentru c numai %rin intermediul %catelor si al sl4iciunilor demonii se li%sesc de sufletul omului# 2tta tim% ct omul trieste n %cate, el este or4 si surd fat de (umina 0!angheliei# "fntul 6rigorie de =issa s%une& 3###Cnd fiinta noastr a czut n %cat, Dumnezeu n'a lsat cderea noastr fr Pro!identa "a, ci n ajutorul !ietii fiecaruia %une un nger, iar %e de alt %arte "atana ncearc s fac acelasi lucru, %rin mijlocirea unui demon !iclean care ar duna !ietii omenesti3# <mul ns, aflndu'se ntre nger si demon, %rin el nsusi i d %utere mai mare unuia, fat de cellalt, asu%ra sa# 0l si alege %rin li4er !ointa sa un n!ttor (sftuitor din cei doi# )ngerul lui Dumnezeu i ndrea%t gndurile ctre fa%tele !irtuoase, iar dia!olul l is%iteste cu %lcerile materiale, din care nu e9ist nici o ndejde de mntuire# Du% cum aflm din scrierile "fintilor Printi, omul este acela care, n cele din urm, face alegerea ntre 4ine si ru# 2tunci cnd crestinul cola4oreaz cu ngerul lui Dumnezeu, cu ajutorul Duhului "fnt !a nfrunta usor %e demoni# Cu!iosul )oan din Carnaf s%une c atunci cnd crestinii rugndu'se rezist cu 4r4tie is%itelor, se ciesc %entru %catele fcute, ra4d cu 4lndete is%itele, dia!olii se chinuiesc si se ard, dar crestinilor nu le este dat s !ad acest lucru, ca s nu se mndreasc# 1ugciunea, care face ca harul Duhului "fnt s se re!erse asu%ra omului, unindu'l cu Dumnezeu, i arde %e demoni, iar acestia nesuferind focul haric, fug cu !aiete# )at de ce, ori de cte ori necuratul duh ne is%iteste, tre4uie s ngenunchiem la rugciune, care ne aduce harul lui Dumnezeu si cu care !om fi de ne4iruit# )n !iata liturgic este cunoscut %uterea rugciunii si a tmiei de a lunga duhurile rele# de asemenea, dia!olii sunt arsi si alungati de Dumnezeu, care lucreaz %rin )coanele :ctoare de .inuni si %rin .oastele "fintilor# $%4% +e ce au nevoie diavolii de 2ert"e) Cn alt fel de hran (energie %entru demoni sunt jertfele# )at ce s%une "fntul >asile cel .are& 3Demonii, ca unii ce sunt czuti %rad !olu%ttii si %atimilor, se desfteaz si se hrnesc cu ofrande# )n tim% ce jertfele se ard n foc, sngele lor se transform %rin ardere n !a%ori si descom%unndu'se n felul acesta n %articule fine, se %refac ntr'o stare ce cores%unde esentei demonilor# 0i se hranesc cu aceste emanatii, desigur nu asa ca si cum le'ar mnca sau si'ar um%le cu ele %ntecele, ci asemenea unor animale (stridii si alte f%turi de acest fel , care %rimesc hrana cu ntreaga lor fiint# Din aceasta %ricin demonii de!oreaz cu lcomie gazele ce se %roduc n urma arderilor jertfelor si inhaleaz fumul aromatelor, ca su4stante %e care si le'au ada%tat %entru hran# )at cum se e9%lic cultul jertfirilor n fata statuilor idolilor, la %o%oarele %gne3# 11

$oti idolii la care se nchin %gnii sunt nconjurati de dia!oli, care si gsesc %lcerea n jertfele care se fac# )at de ce toate sectele satanice aduc jertfe de animale si chiar umane demonilor la care se nchin si slujesc# Cnd se aducea jertf unui idol (demon , o %arte din ea era destinat demonului# De aceea, cel care 4ea din %aharul um%lut %entru jertfele idolesti, 4ea din %aharul demonului (1 Cor# 10,,1 # Pentru falsele minuni %e care le fceau demonii, oamenii le aduceau jertfe si le ofereau onoruri, mgulind astfel orgoliul satanei# 2stfel de oameni sunt asa de uniti cu demonii, nct atunci cnd Dumnezeu s!rsea %rin crestini o minune dumnezeiasc, acestia i %rigoneau si'i omorau# $%$5% +e ce #n&duie +u-nezeu e6istenta diavolilor) Din iconomie dumnezeiasc, dia!olul n'a fost trimis n 6heena sortit lui, ci a fost lsat dezlegat %entru %ro4area si cercetarea omului si a !oii lui li4ere, %entru ca fr !oia sa s'i fac %e sfinti mai ncercati si mai dre%ti si s le fie %ricin de si mai mare sla!, iar siesi s'si adune osnd si mai ndre%ttit, %rin rul %e care l face si cu is%itele %e care le ridic m%otri!a oamenilor# C%etenie a !eacului acestuia si st%nitor al celor !zute a fost la nce%ut omul, fiind rnduit la aceasta de Dumnezeu# Pentru c nici focul nu %utea ce!a asu%ra lui, nici fiarele nu'l !tmau, nici otra!a nu a!ea efect asu%ra lui# Dar odat ce a fost amgit de dia!ol, a %ierdut harul Duhului "fnt si st%n al lumii a de!enit dia!olul# Din aceast cauz, !rjitorii si fermectorii de!in %rin %uterea dia!oleasc fctori de minuni dia!olesti# 0i st%nesc otr!urile si a%a si focul, du% cum au artat !rjitorii din 0gi%t, care s'au m%otri!it lui .oise (lesirea 7, /, ?, 10 si "imeon care s'a lu%tat m%otri!a "fntului 2%ostol Petru# "fntul )gnatie 8rianceanino! s%une& 3Porunca dat de Dumnezeu n 1ai, care interzice omului s guste din rodul %omului cunoasterii 4inelui si a rului, nu a fost anulat# 0a l ncearc mereu %e om, %n astzi# .ereu este %rezent lng noi dia!olul si ne ndeamn s gustm din rodul o%rit# 0l nu nceteaz s ne ademeneasc %rin cugetri %ctoase si lumesti, dezlntuindu'ne nemsurat %atimile3# "fntul )oan 6ur de 2ur ne s%une e9act moti!ele %entru care Dumnezeu ngduie e9istenta dia!olului si nu'l m%iedic s ne atace cu is%itele sale& 3n %rimul rnd ca s cunosti c te'ai fcut mai %uternic dect dia!olul, nsemnndu'te, n numele lui ;ristos, cu Crucea dttoare de !iat+ n al doilea rnd, %entru trai n smerenie si a nu te %reamri %rin 4ogtia darurilor si s nu uiti ne%utinta ta si %uterea celui care te ajut+ n al treilea rnd %entru c acest duh necurat, !zndu'ti r4darea cu care rezisti is%itelor, s se con!ing c l'ai %rsit cu des!rstre si te'ai de%rtat de el+ n al %atrulea rnd, %entru a a!ea o cunostint clar asu%ra comorilor ce ti sunt ncredintate, cci dia!olui nici nu ar ncerca s te atace dac te'ar !edea %e trea%ta cea mai de sus a ne%rihnirii3#

CAPITOLUL II

Rzboiul duhovnicesc
'%$% Lu-ea duhovniceasc , nevzut Crestinul este un lu%ttor duho!nicesc n fiecare cli% a !ietii sale cu tru%ul, cu lumea %ctoas si cu dia!olii# 1,

"fntul Prooroc Da!id ne s%une& 3Clcatu'm'au !rajmasii mei toat ziua, c multi sunt cei ce se lu%t cu mine din nltime3 (Ps# 55,, # =oi ne aflm n stare de rz4oi cu dia!olii si tre4uie s cunoastem foarte 4ine %e !rjmasii nostri, s cercetm cu ntele%ciune sco%urile si %lanurile lor# Dar %entru a afla ct mai multe des%re acesti !rjmasi ai nostri, tre4uie s a%elm la "fnta "cri%tur si la n!tturile "fintilor Printi ai 8isericii <rtodo9e# Dia!olii sunt su%usi satanei, iar oamenii care se aseaz !oluntar su4 sfera lor de influent se numesc fii ai dia!olilor (1 )oan 3,/ # Dumnezeu %une la ncercare !irtutile oamenilor %rin dia!oli, crora le d !oie limitat ca s'i is%iteasc ()o! 1,1,+ Eah# 3,1 # <amenii au fost is%ititi si nselati de dia!oli, chiar din 1ai (6en# 3,1 # Du% ntru%area si n!ierea Domnului nostru )isus ;ristos, "atana a fost dez4rcat de %utere ()oan ,,13 , dar el continu s is%iteasc %e oameni ()oan 5,15 # Cn om %oate fi lu%tat de unul sau mai multi dia!oli (.arcu 5,? # De la dumnezeescul 8otez, crestinul %rimeste un nger %zitor, care l ajut %rin gnduri si har s fac fa%tele cele 4une# )n acelasi tim% un dia!ol l is%iteste s%re %cate si astfel i ncearc !irtutea (1 Petru 1,*'7+ )o! 7,1/+ )aco4 1,, # .onahii si monahiile %rimesc la "fnta $ain a Clugriei, darul Duhului "fnt si sa%te ngeri care l !or ajuta s se mntuiasc# )ar satana trimite sa%te dia!oli (duhul mndriei, duhul sla!ei desarte, duhul mniei, duhul lcomiei %ntecelui, duhul trnd!iei, duhul desfrnrii si duhul mhnirii ca s'i is%iteasc# Dac ns din trnd!ie si din mndrie monahul !a cdea n %cate de moarte, darul lui Dumnezeu si cei sa%te ngeri se !or nde%rta de la el, iar cele sa%te duhuri necurate !or %une st%nire %e inima lui (.atei 1,,-5 # Deci mintea omeneasc se afl la mijloc, ntre nger si dia!ol# "fintele Puteri ngeresti ne ndeamn s%re fa%tele cele mntuitoare, iar %uterile noastre naturale, hotrrea cea 4un si ;arul lui Dumnezeu ne ajut# (a rndul lor, atacurile dia!olilor sunt ajutate de %atimi si de hotrrea cea rea# 2sadar, mintea noastr este lesne alunectoare si usor se %ogoar ctre cele !eselitoare ale lumii acesteia, uitnd 4unttile cele !esnice# Pentru %zirea de is%itirile simturilor, cnd se adun gnduri desarte si ntunecate asu%ra mintii noastre, s ne rugm, s mergem la 8iseric, s ne s%o!edim, s !or4im si s cerem 4inecu!ntarea %rintilor celor duho!nicesti# Crtorul de 4ine, dia!olul, amestec lucrurile, adic 4inele cu rul (:acerea 3,-'5 , ca s nu %oat face mintea noastr %ctoas deose4irea ntre 4ine si ru ("fntul 0frem "irul, Proloage, %# ,?/ # "fntul Petre Damaschinul ne s%une& 3$oate le'a fcut Dumnezeu s%re folosul sufletului nostru# )ngerii care ne %zesc si ne n!at, iar dia!olii ne is%itesc s%re a ne smeri si a alerga la Dumnezeu# Prin frica de is%itele duhurilor necurate ne iz4!im de nltarea mintii si de ne%sare# )ngerii, fiind slujitorii dragostei dumnezeiesti si ai %cii, se 4ucur de %ocinta si ndre%tarea noastr si de s%orirea n !irtute# De aceea se strduiesc s ne um%le de !ederi duho!nicesti si ne ajut la tot lucrul mntuitor# Dia!olii, dim%otri!, fiind %ricinuitorii ruttilor, se 4ucur de scderea noastr n !irtute si se strduiesc s a4at sufletele noastre s%re nluciri urte3# Crestinul ortodo9 %oate fi lu%tat de dia!oli astfel& )# Prin %atimile tru%ului su& a Patimi care se nasc din %uterea %oftitoare a sufletului omenesc& desfrnarea, lenea, lcomia %ntecelui, iu4irea de 4ani+ 4 Patimi care se nasc din %uterea mnioas a sufletului& mnie, ur, za!istie, in!idie, %izm, rz4unare+ c Patimi care se nasc din %uterea rational a sufletului& mndrie, sla! desart, erezie, dezndejde, sinucidere# ))# Prin intermediul oamenilor %ctosi& a Prin %oftele si %catele oamenilor+ 4 Prin oamenii %ctosi care se afl su4 lucrare dia!oleasc# )))# Direct de dia!oli#

13

Crestinul care se roag cu smerenie si cu credint si a%eleaz la "fintele $aine ale 8isericii <rtodo9e este ajutat de darul lui Dumnezeu si de )ngerul Pzitor ca s lu%te m%otri!a dia!olilor# Duho!nicul %oate alunga dia!olii care lu%t %e crestini %otri!it cu cresterea sa duho!niceasc, astfel& a Direct cu Darul Duhului "fnt+ 4 Duho!nicul %rin 4inecu!ntare d %uterea lui Dumnezeu celui is%itit de dia!oli, ca s lu%te si s 4iruiasc si astfel s se ncununeze# Dia!olii atunci ne lu%t mai tare cnd %ostim, cnd ne rugm, cnd ne smerim mai mult# Pentru a iesi 4iruitori n aceste lu%te cu dia!olii, tre4uie s mergem %e calea de mijloc (m%rteasc , su4 4inecu!ntarea unui duho!nic iscusit, s %ostim, s %ri!eghem si s ne rugm du% %uterea si darurile %e care a!em de la Dumnezeu# Cei care se ne!oiesc %este %utere sunt 4iruiti de dia!oli si cad n %cate mari& mndrie, sla! desart, mnie, ur, neascultare, sodomie, za!istie# Cei care din lene!ie nu nde%linesc %oruncile dumnezeiesti, cad n %cate& lene, desfrnare, iu4irea %ntecelui, iu4irea de arginti### '%'% Caracteristicile rzboiului cu diavolii Pentru a cunoaste mai 4ine %e !rjmasii nostri dia!oli, iat cte!a caracteristici ale rz4oiului ne!zut& 1# 1z4oiul dia!olilor cu oamenii este continuu# )n tim%ul acestei !ieti %mntesti, dia!olii ne rz4oiesc continuu, iar atunci cnd nu ne atac la !edere, ne lucreaz n ascuns# "fntul "imeon, =oul $eolog zice& 31z4oiul este %ermanent si ntotdeauna este ne!oie ca ostasii lui ;ristos s ai4 armele asu%ra lor# =u este zi sau noa%te, nici mcar o cli% n care acest rz4oi s nceteze, ci fie c mncm, fie c dormim, fie c lucrm, fie c ne rugm, n toiul lu%tei suntem3# ,# 1z4oiul dia!olilor cu oamenii este necruttor# "fntul 2ntonie cel .are s%une c& 3Dia!olii sunt necruttori, ndrzneti si nerusinati# =u se dau na%oi de la nimic# "e arunc n lu%t cu o furie nest%nit si uzeaz fr scru%ule de toat forta si !iclenia de care dis%un3# "fintii Printi s%un c dia!olii sunt st%nitorii ntregului %mnt si se afl su4 conducerea satanei, lucrnd la %ierderea sufletelor omenesti# $re4uie s stim un lucru im%ortant& dia!olul %oate s ne atace, dar nu ne %oate 4irui# )ntr'un citat al n!tturii 8isericii noastre se s%une c 3Dia!olul %oate lu%ta m%otri!a omului, dar nu'l %oate 4irui# 2cest lucru nseamn c %utem de!eni 4iruitori asu%ra dia!olilor3# )ar "fntul 2%ostol Pa!el scrie& 3Dumnezeu nu !a ngdui ca s fim is%ititi %este %uterile noastre, ci odat cu is%ita, ne !a aduce si sc%area din ea3 (1 Cor# 10,13 # =iciodat Dumnezeu nu ne !a lsa s fim is%ititi %este %uterile noastre, cci dac s'ar ntm%la aceasta, lu%ta ar fi inegal, iar Dumnezeu nedre%t# 3Dac cine!a nu se face de 4un !oie ro4 dia!olilor, nu !a a!ea dia!olul nici o %utere asu%ra lui3# 3# Din acest rz4oi cu dia!olii ne %utem ncununa# "fntul )oan "crarul zice& 3)nmultindu'se raz4oaiele se nmultesc si cununile# 2stfel se ntm%l de multe ori ca dia!olii, fr s !rea, ne fac mai atenti, mai r!nitori3# )n !remea is%itelor simtim ne!oia arztoare de a ne afla mereu mai a%roa%e de Dumnezeu# Cnd !icleanul dia!ol ne nfricoseaz si ne tul4ur, atunci ne facem mai ntele%ti, atunci ne cunoastem %e noi nsine si atunci alergm degra4 la Dumnezeu# 0 alt 3calitate3 a dia!olilor este aceea de cle!etitor si 4rfitor# Cle!eteste %e om n fata lui Dumnezeu (lo! 1,?' 11 si n fata semenilor si# Des%re acest lucru a!em mrturii n 2%ocali%s, care s%une des%re rz4oiul ce s'a fcut n Cer ntre rz!rtitul (ucifer si ceilalti ngeri si des%re cderea tagmei luciferice, care nu numai %e Dumnezeu cle!etea, ci si %e oameni (2%oc# 1,,7'10 # )at ce iz!or nesfrsit de rutate este dia!olul, care nu se mrgineste numai a is%iti %e oameni, ci merge si'i cle!eteste naintea lui Dumnezeu# Cra lui m%otri!a noastr este e9trem de %ericuloas si n!ersunat# Pentru aceasta s ne gndim mereu c de multe ori noi nsine lsndu'ne %cliti, ntindem minile %rietenoase si facem %act cu dia!olii#

1-

-# 1z4oiul dia!olilor este n!ersutat si nimicitor# Dac dia!olul este nfrnt n atacurile sale asu%ra noastr, el se mnie si se sl4ticeste mai tare# <amenii lui Dumnezeu !or fi mereu atacati de dia!oli, cu mnie sl4atic, atta tim% ct ei se !or m%otri!i si se !or lu%ta contra lui# 1z4oiul acesta al nostru cu dia!olul este struitor si necontenit, iar dia!olul foloseste toat !iclenia sa, uzeaz de toate armele si uneltele sale# "fntul $eodor "tuditul s%une c 3Dia!olul um4l ca un leu ce rcneste, cutnd %e cine s nghit, fie din mireni, fie din clugri# "i nu'i ajunge atta, ci caut n fiecare cli% s'i lege cu mai multe funii ale %catelor, ca s nu se mai %oat %oci, ci s mearg n iadul cel !esnic3# "co%ul dia!olului, s%une "fntul 2ntonie cel .are, este s ne m%iedice s urcm n locul de unde au czut ei, adic la Cer# (ucrul cel mai de seam este s zdrniceasc mntuirea noastr# Demonii se strduiesc n %rimul rnd s nde%rteze %e om de Dumnezeu, fiind %lini de in!idie si rutate fat de oameni# Prin urmare, dia!olii sunt gata s%re !tmare, cci nu sufer s !ad c oamenii se mntuiesc cu darul lui Dumnezeu ("fntul 2ntonie cel .are # <rice dorint a noastr s%re !iata duho!niceasc face %e "fintii ngeri s se 4ucure, iar %e dia!oli s se ntristeze# Domnul nostru )isus ;ristos a numit %e dia!oli 3ucigasi de oameni3, cci ce altce!a nseamn s!rsirea %catului, dect %ierzarea omului si nde%rtarea de Dumnezeu# Dumnezeu, "emntorul cel 8un, seamn n ogorul sufletului nostru semintele cele 4une, ale 4inelui, dar !ine dia!olul si seamn zzaniile sale, semintele rului# "i astfel, fiecare om se face cm% de lu%t a%rins, ntre 4ine si ru# "co%ul %rinci%al al dia!olului este de a strica chi%ul lui Dumnezeu din om si de a ne ro4i nencetat, fr de mil# 3)n sfrsit, fratilor, ntriti'! n Domnul si ntru %uterea triei (ui# )m4rcati'! cu toate armele lui Dumnezeu, ca s %uteti sta m%otri!a uneltirilor dia!olilor# Cci lu%ta noastr nu este m%otri!a tru%ului si a sngelui, ci m%otri!a nce%toriilor,m%otri!a st%nitorilor ntunencului acestui !eac,m%otri!a duhurilor ruttii, care sunt n !zduh# Pentru aceea luati toate armele lui Dmnnezeu, ca s %uteti sta m%otri! n ziua cea rea si, toate 4iruindu'le, s rmneti n %icioare3 (0fes *,11'13 # )ar "fntul 2%ostol )aco4 ne s%une& 3Dumnezeu, celor mndri le st m%otri!, iar celor smeriti le d har# "u%uneti'! deci lui Dumnezeu# "tati m%otri!a dia!olului si el !a fugi de la !oi# 2%ro%iati'! de Dumnezeu si se !a a%ro%ia si 0l de !oi3 ()aco4 -,*'/ # '%*% Rzboiul celor trei cete diavolesti cu crestinii Deoarece lu%ta noastr nu este m%otri!a sngelui si a tru%ului (0fes# 11,,+ >),1, , cum zice "fntul 2%ostol Pa!el, cei care ne rz4oiesc %uterile noastre n ascuns tre4uie s fie !zuti ca o alt lume ne!zut# Pentru c cele trei cete dia!olesti lu%t %e crestinii care se ne!oiesc, actionnd asu%ra celor trei %uteri sufletesti ale oamenilor (%uterea %oftitoare, %uterea mnioas si %uterea rational # 24isul nemsurat al %oftei este lu%tat de %rima ceat dia!oleasc, ce re!ars din %utoarea sa %oftitoare n oameni# .niei sau iutimii i cores%unde a doua ceat dia!oleasc, ce injecteaz n om %atimi de st%nire lumeasc# 2cesti dia!oli %ot s fie 4iruiti de oamenii care ntorc cu 4r4tie %uterea mnioas asu%ra !rjmasilor ne!zuti# )n sfrsit, st%nitorii !zduhului, ceata dia!olilor rationali (arhiconi si trimit atacurile m%otri!a mintilor oamenilor ce se ndeletnicesc cu stiinta cunoasterii (filozofia, teologia, imaginatiile si i ndeamn la furirea de idei contrare lui Dumnezeu# Pentru c nsesi momelile lor, gndurile insuflate iau forma de gnduri nalte sau de nluciri luminoase, n sensul material sau intelectual al cu!ntului# 2stfel, aceste duhuri !or s st%neasc marea, %mntul si !zduhul# '%*%$% Cele trei cete diavolesti Dia!olii, fiind mai nainte de cdere duhuri si cznd din imaterialitatea lor, au c%tat o oarecare grosime (materialitate , du% is%itele %e care le lucreaz si de care sunt m4i4ati# 3Pierznd dia!olii 4ucuria duho!niceasc'ngereasc, %timesc si ei !olu%tatea %mnteasc, la fel ca si oamenii, %rin de%rinderi si %atimi tru%esti3 ("fntul 6rigorie "inaitul #

15

Din aceast cauz si sufletul omenesc, zidit du% chi%ul si asemnarea lui Dumnezeu, rational si gnditor, a de!enit, din %cate, do4itocesc si nesimtitor duho!niceste si a%roa%e fr de minte, iar %rin %lcerile de lucrurile materiale nu mai cunoaste %e Dumnezeu# Pentru c de%rinderile rele si %catele %refac firea si schim4 lucrarea firii# 2stfel, s'au format si cele trei cete dia!olesti& )# Prima ceat dia!oleasc este ceata duhurilor desfrnate si 4loase, care actioneaz ca niste li%itori asu%ra %uterii %oftitoare a oamenilor# 0i se hrnesc cu %utoarea %lcerilor desfrnate ale oamenilor# 2cesti dia!oli %lutesc n %uterea %oftitoare a oamenilor, n desfrnare, lcomia %ntecului, n lene, n oceanul 4uturii, ca unele care sunt lunecoase %rin fire si se 4ucur de umezeala %lcerilor nerationale# 0le ridic asu%ra omului !aluri de gnduri de ntinciune# ))# 2 doua ceat dia!oleasc o re%rezint ceata dia!olilor mniosi, care este mnioas si rz4untoare, ca niste fiare mnctoare de tru%uri, ca niste cini care ling snge si se hrnesc cu %utreziciuni# 0a are ca locuint %uterea mnioas a oamenilor# )))# 2 treia ceat dia!oleasc este ceata dia!olilor rationali'arhiconi, care sunt cei mai a%ro%iati slujitori ai satanei si se ocu% n s%ecial cu inter%retarea eretic a "fintelor "cri%turi# 0le sunt duhuri usoare si su4tiri, ca niste duhuri aeriene si actioneaz asu%ra %uterii rationale, contem%lati!e a sufletelor omenesti, aducnd n mintile oamenilor ereziile, filozofiile nalte, nlucirile, !rjitoriile### Cneori se arat n chi%uri de %sri si de ngeri (, Corinteni 11,1- ca s amgeasc %e crestini (Pilocalia >)), %# 1-3 # '%*%$%$% Ceata diavolilor po"telor Dia!olul din ceata dia!olilor %oftitori se ridic m%otri!a crestinului, care se roag n inim, ca unul ce'si are %uterea ndre%tat s%re %ofta de la 4ru la 4uric a omului# 0l arunc asu%ra crestinilor %uterea arztoare a sgetilor sale, a!nd %oftele din om ca %e un adnc n care %trunde, fcndu'l s fiar4 si um%lndu'l de necurtii# 2%oi l a%rinde cu desfrnri si %lceri %ctoase# Dar cum sunt rz4oiti crestinii de acesti dia!oli5 0i le insufl oamenilor gnduri necurate de desfrnare, de lene, de mncare si 4utur, de iu4ire de 4ani si somn %este msur, fiind ajutati n is%itele lor de %oftele si %catele oamenilor, de filme, de muzic, de oameni desfrnati, 4eti!i### "lujitorii cei mai %uternici ai acestor cete dia!olesti sunt %ro%o!duitorii %atimilor tru%esti& regizori, actori, scriitori, cntreti, care %rin filme, crti, re!iste, casete si !ideocasete is%itesc %e crestini ca s'i %rind n mrejele lor# 2cest soi de dia!oli %ot fi alungati cu ajutorul lui Dumnezeu, %rin nfrnarea %oftelor, %ost, rugciune, %ri!eghere, s%o!edanie, "fnta )m%rtsanie, %artici%area regulat la "fnta (iturghie, ascultare de duho!nic si munc 4inecu!ntat# '%*%$%'% Ceata diavolilor -(niei Puterea mnioas %e care o are crestinul %entru a lucra fa%ta 4un crestin si %entru a se m%otri!i dia!olilor, aceast ceat dia!oleasc o schim4 s%re ura si distrugerea a%roa%elui#2cesti dia!oli sunt naintemergtorii mniei, urii, in!idiei, %izmei, za!istiei, uciderii, asu%ririi sracilor, sodomiei, %catelor m%otri!a firii, rz4unrii### Cnd muncim fizic si efectum un efort mare, %uterea mnioas %e care o a!em n acele momente i lu%t si nde%rteaz %e dia!oli# De aceea, acesti dia!oli aduc n mintea noastr cu!inte de hul m%otri!a lui Dumnezeu si a 8isericii si ne ndeamn la njurturi, ur, ceart si agresiuni asu%ra a%roa%elui# $re4uie s ne rugm cu rugciuni scurte cnd muncim, %entru ca %uterea mnioas %e care o a!em n acele momente si ;arul lui Dumnezeu s izgoneasc %e dia!oli de la noi si de la a%roa%ele nostru# Dac nu ne !om ruga, dia!olii !or transforma %uterea mnioas %e care o a!em n gnduri si cu!inte de hul m%otri!a lui Dumnezeu si a%roa%elui# 1*

Cnd suntem mniosi, cine!a (dia!olul ne ndeamn s lo!im# Cnd dia!olul se nde%rteaz si mnia trece, ne %are ru de fa%tele rele %e care le'am fcut# Cel mai tare lu%t dia!olii %e cei care construiesc 4iserici ortodo9e, aducnd is%ite mari asu%ra %reotilor, att %rin oamenii necredinciosi, ct si %rin ceilalti# 2cesti dia!oli sunt nde%rtati cu ajutorul ;arului lui Dumnezeu %rin rugciune si munc 4inecu!ntat, %rin iertare si dragoste sfnt crestin, smerindu'ne n is%ite# '%*%$%*% Ceata diavolilor rationali 7arhiconi8 Dia!olii arhiconi is%itesc %e oameni cu iu4irea de sine, cu mndria, sla!a desart, erezia, necredinta (ateismul , ne4unia, dezndejdea si sinuciderea# "atana este 3teologul iadului3 si se ocu% n mod s%ecial cu inter%retarea gresit a "fintelor "cri%turi, a!nd n ajutor ceata dia!olilor arhiconi# Dia!olii rationali sunt foarte %uternici si actioneaz ra%id asu%ra mintii oamenilor mndri, ins%irndu'le idei %otri!nice n!tturii de credint ortodo9e, a re!elatiei dumnezeiesti# 2cesti dia!oli rationali sunt n!ttorii sectarilor, ai schismaticilor, ai ereticilor, ai filozofilor, ai li4er cugettorilor, care %rin conlucrare cu dia!olii teologi si formeaz %ro%ria lor credint sectar, eretic, atee# )nsusi Domnul si Dumnezeul nostru )isus ;ristos este is%itit de "atana, cu citate din "fnta "cri%tur, inter%retate gresit de "atana# Dar .ntuitorul nostru )isus ;ristos i rs%unde tot cu citate din "fnta "cri%tur, alungndu'l(.atei-,3'10 # Dia!olii rationali au actionat asu%ra ierarhiei 8isericii 2%usene, care a adugat astfel n "im4olul Credintei %e :ilioFue, n!ttura gresit c Duhul "fnt %urcede si de la :iul lui Dumnezeu# 2ceast adeziune a 8isericii 2%usene la n!ttura dia!olilor rationali a condus, n anul 105-, la des%rtirea 8isericii 2%usene (catolice de dumnezeiasca 8iseric <rtodo9 (1sritean , ntemeiat de .ntuitorul nostru )isus ;ristos# .inunea dumnezeiasc a re!enirii 8isericii Catolice la 8iserica mam ' dumnezeiasca 8iseric <rtodo9 se !a %etrece atunci cnd, %rin ;arul lui Dumnezeu, mintea catolicilor se !a lumina si smeri si !or fi alungati dia!olii rationali# Ca urmare a acestei mari schisme, %rin mndrie intelectual si adeziune la cete de dia!oli arhiconi, au a%rut %n n zilele noastre mii de religii, ai cror reformatori, su4 ins%iratie dia!oleasc, au reinter%retat "fnta "cri%tur du% dorintele si %catele lor, s%re a lor %ierzare ()) Petru 3,1*+ 11 $im# 3'5 # Ca do!ad c acesti %redicatori sunt condusi de dia!oli este si fa%tul c ei schim4 inter%retarea "fintelor "cri%turi de la o zi la alta# <rice modificare a n!tturii de credint ortodo9, desco%erit de Dumnezeu oamenilor, orice a4atere de la ade!rul a4solut, dumnezeiesc, este datorat dia!olilor rationali, care lucreaz asu%ra mintii oamenilor mndri# ;arul Duhului "fnt, care !ine numai %rin ierarhia 8isericii <rtodo9e (e%isco%i, %reoti si diaconi lumineaz %rin n!ttura de credint ortodo9 mintile oamenilor si alung duhurile dia!olesti ale necredintei si ale celorlalte %cate# Duhul lui 2ntihrist, %rezent n crtile si 8i4liile sectare, ntunec mintea credinciosilor si strecoar n ea ndoiala de credint, credinta eretic, credinta schismatic, necredinta (ateismul , neasculatarea si nesu%unerea fat de ierarhia 4isericeasc ortodo9# Preotii si crestinii ortodocsi %rimesc 4inecu!ntare de la arhiereu %entru a %ro%o!dui Cu!ntul lui Dumnezeu si astfel cu!intele lor sunt luminate de ;arul Duhului "fnt# "ectarii, ereticii si schismaticii %rimesc %utere de a %ro%o!dui de la dia!olii arhiconi# De aceea, "fintii Printi ai 8isericii <rtodo9e ne s%un ca s nu discutm cu ereticii, %entru a nu %rimi n mintea noastr duhurile dia!olesti ale lui 2ntihrist# Cu!ntul scris se materializeaz %e hrtie, dar se transmite %rin duh# De aceea, %rimind sau citind o carte sau o 8i4lie sectar !om %rimi duhurile lui 2ntihrist n sufletele noastre si astfel !om a!ea gnduri de necredint, erezie si hul n mintea noastr# <dat cu cartea eretic %rimim si duhurile arhiconice, care, %rin citit, %trund n mintea noastr# .intea omului, cnd si fi9eaz atentia asu%ra unui o4iect, intr n interactiune cu acel o4iect# Citind, de %ild, o carte, noi sta4ilim legtura sufleteasc cu autorul ei si cu cei care au citit sau citesc n acel moment acea carte# Dac autorul crtii este un crestin cu !iat sfnt, care du% mutarea sa din aceast !iat a ajuns la fericirea cea !esnic, sufletul cititorului are %arte de 4ucuriile cele duho!nicesti# Dac, dim%otri!, scriitorul este un om %ctos, iar crtile lui descriu %cate (desfrnare, 4etie, homose9ualitate, crime, tlhrii, 17

necredint, erezii , cititorul are %rtsire cu duhurile dia!olesti, care l'au ajutat %e scriitor s scrie si s rs%ndeasc o astfel de carte# Citind cu 4inecu!ntarea %reotului "fnta "cri%tur si scrierile "fintilor Printi, !om a!ea %rtsire haric cu Dumnezeu si cu "fintii "i# )ar nltndu'ne %rin citit la gndurile si sentimentele sfinte ale sfintilor, ne !om sfinti# )n acelasi tim%, sfintii care au scris cartea se roag n Cer, la Dumnezeu, %entru noi si %rin harul lui Dumnezeu ne 4inecu!nteaz# 0ste duntor s citim literatur scris de oameni %ctosi, %entru c ne %utem moli%si de %catele lor# De fa%t, o carte se alege si se cum%r du% %oftele sufletesti# De e9em%lu, omul desfrnat !a fi atras de literatur, muzic si filme desfrnate# Duhul desfrnrii actioneaz de la %roductor la distri4uitor, la !nztor si a%oi la cum%rtor (cititor # 2stfel, dac cititorul care caut s cum%ere o carte se uit n !itrin, iar !nztorul i arat sufleteste duhurile necurate %e care le au crtile# Cnd dorinta %ctoas sau sfnt a omului se acordeaz cu duhul %e care l transmite !nztorul, atunci cum%rtorul !a dori s cum%ere cartea, care !a fi nsotit de duhurile ei# $ot astfel se %etrec lucrurile la alegerea unei crti eretice, atee, a unei casete eretice, atee, sau a unei !ideocasete# Pentru c omul %ctos !rea s %trund n tainele lui Dumnezeu, inde%endent de !ointa lui Dumnezeu, adic s de!in un dumnezeu (un n!tat , dar fr de Dumnezeu, el !a fi ins%irat si condus de dia!ol# $ainele dumnezeiesti se desco%er omului %e msura cresterii lui duho!nicesti, a smereniei, a do4ndirii darului Duhului "fnt# Cu ct omul, %rin credint si fa%te 4une, se uneste cu ;ristos %rin Duhul "fnt, el cunoaste tainele lui Dumnezeu, do4ndeste %utere si har, %e care le foloseste numai %entru fa%te 4une, %otri!it cu !ointa lui Dumnezeu# <r, demonii, %entru c au a%artinut n trecut diferitelor ordine ale ierarhiei ngeresti, sunt initiati, ntr'o msur sau alta, n tainele e9istentei# Prin acestea ei ncearc s'i su%un %e oameni, atrgndu'le atentia si interesul %entru ei, %rin dez!luirea unor taine 3ale cunoasterii3 si nzestrndu'si disci%olii cu ca%acitti su%ranaturale# <mul, %osednd aceste cunostinte magice, tainice, ajunge n stare s influenteze oamenii si stihiile naturii, de!enind ns astfel un ro4 al duhurilor necurate, care l'au nzestrat cu aceast %utere# :ortele demonice, n !irtutea nde%rtrii lor de Dumnezeu, nu %ot crea nimic, ci numai distrug# $ocmai de aceea, disci%olii dia!olilor aduc %e %mnt elementul distructi!, %ricinuind ru oamenilor care i nconjoar, ducnd la distrugerea lumii materiale# 2cest lucru ni'l mrturiseste si "cri%tura (:acerea *,5'7 # <amenii mndri sunt atrasi de duhul dia!olesc al mndriei la secte, eretici, schismatici si atei# "ufletul lor mndru nu %oate %rimi darul smereniei si al dragostei dumnezeiesti, ci duhul mndriei, al sla!ei desarte, al desfrnrii, al iu4irii de 4ani, al mniei### $ot dia!olii rationali sunt cei care insufl %rintre crestini si monahi duhul neascultrii, al crtirii si al nesu%unerii fat de ierarhia 4isericeasc# Conductorul necredincios al unei tri se afl su4 dominatia unei c%etenii de dia!oli arhiconi si este un lu%ttor m%otri!a dumnezeiestii 8iserici <rtodo9e, a crestinilor ortodocsiajutnd %e cei care rs%ndesc n tar n!tturile dia!olilor arhiconi (atei, eretici, Doghini, masoni, !rjitori # 0l d li4ertate %catelor (a!orturile, homose9ualitatea, desfrnarea, !rjitoriile### # 2tacurile dia!olilor rationali sunt %uternice si ra%ide# .intea crestinilor, dac !a fi %rins de acesti dia!oli cu greu se %oate smeri, ca s fac !oia lui Dumnezeu cea sfnt# 2cesti dia!oli is%itesc n s%ecial %e intelectuali# Dia!olii arhiconi se nde%rteaz numai atunci cnd ne smerim cu ajutorul Duhului "fnt# Cele trei mari %uteri sufletesti ale omului (%uterea %oftitoare, %uterea mnioas si %uterea rational , dac sunt desfigurate %rin %cate, de!in slujitoare demonilor# Dar tot %rin aceste trei %uteri sufletesti, sfintite si ntrite de darul Duhului "fnt, %utem s lu%tm si s 4iruim %e demoni# 2!!a "e!erin ne s%une c dia!olii nu %un n mintile oamenilor toate %atimile deodat, ci fiecare %atim si are duhurile ei deose4ite, %e care dia!olii le seamn n gndurile oamenilor# Ceata dia!olilor %oftitori se !eseleste n necurtii si n dulceata ntinciunilor# Ceata dia!olilor mniosi se 4ucur n defimri, mnie, tul4urare si 1/

necaz, iar ceata dia!olilor rationali se desfteaz cu mndria, sla!a desart, erezia, filozofia# Deci, cele trei cete dia!olesti nu'i lu%t %e toti oamenii la fel, ci n functie de !remuri, locuri si du% om# Dia!olii se ajut si se schim4 ntre ei, %entru c nu %zesc o anumit rnduial ntre ei# <amenii care se lu%t de e9em%lu s st%neasc %uterea lor %oftitoare si reusesc s 4iruiasc cu ajutorul lui Dumnezeu %e dia!olii %oftitori, !or fi lu%tati a%oi de ceata dia!olilor mniosi, adic !or trece de la %ofte la mnie, ur, za!istie# Cei care se lu%t cu %uterea mnioas si cu dia!olii mniosi si 4iruiesc cu ajutorul harului dumnezeiesc, !or fi luati n %rimire de dia!olii rationali, a!nd semnate n mintea lor tot felul de gnduri eretice, filozofii si !edenii# De asemenea, tre4uie s stim c nu toti dracii sunt la fel de sl4atici si c nu toti au aceeasi %utere# Puterea cu care lu%t dia!olii %e crestini creste de la ceata duhurilor %oftitoare la ceata duhurilor mnioase si a%oi la ceata duhurilor rationale, care au %uterea asu%ra maselor de oameni %rin conductori eretici, n!ttori eretici, !rjitori si masoni# >rjitorii, astrologii si 4ioenergeticienii, ajutati de c%eteniile de dia!oli arhiconi, au %utere asu%ra maselor de oameni %rin tele!iziune, radio, %res, muzic, filme, crti### )ns tre4uie s ne aducem aminte c n lu%ta noastr cu fiecare ceat dia!oleasc si cu slujitorii ei umani %rimim %utere cores%unztoare de la Dumnezeu, ca s 4iruim# '%*%'% 9ioener&iticienii si natura ener&iilor prin care lucreaz Djuna, 3marea 4ioenergitician3 din 1usia, este de origine asirian, iar mama ei, tatl si 4unica au %racticat !rjitoria# Ce s%un 4ioenergeticienii des%re %ro%ria lor %ersoan5 )uri $araso! afirm& 3"unt !rjitor de generatia a %atra3# )ntre4at fiind des%re generatiile de !rjitori, el a rs%uns& 38ioenergeticianul este un !rjitor de generatia ntia# 0l nu %oate face nici a zecea %arte din ceea ce face un !rjitor de generatia a %atra# (a ultimul congres al !rjitorilor, care s'a tinut n "%ania, la magia al4 si magia neagr s'au mai adugat dou culori, magia rosie si magia !erde3# 8ioenergicitianul Gas%iro!sHi, a%rnd la tele!iziune n data de ,- noiem4rie 1?/?, du% miezul no%tii, a citit din cartea sa de magie neagr# Caracterul demonic al sedintelor sale de !indecare %rin tele!iziune a fost de%istat de cercetrile medicale ntre%rinse asu%ra celor ce au urmrit emisiunile sale& din ,015 ele!i, la ?3I se remarc ticuri o4sedante, reactii isterice, fenomene de halucinatii si tul4urri %sihice, do!ada e!ident c sunt st%niti de duhuri necurate, -,I din %acienti cad n somn hi%notic n urma sedintelor tele!izate# .ulti co%ii intrau n somn hi%notic, se %r4useau n stare de catale%sie numai !znd imaginea lui Gas%iro!sHi# Ceea ce demonstreaz c ele!ilor li s'a distrus mecanismul de %rotectie %sihologic# .ai mult, du% sedinte a fost ne!oie ca multi co%ii s fie s%italizati, cu diferite tul4urri neuro'%sihice# "unt unii 4ioenergeticieni care merg la 8iseric# )ns sco%ul lor %rinci%al este de a se alimenta cu energiile di!ine dumnezeiesti# 0i stau cu ochii larg deschisi si minile rschirate, strduindu'se s se alimenteze cu energia %e care o radiaz "fnta )coan# Dumnezeu ns 4inecu!nteaz %e cel ce se smereste si nu %e cel care !rea s') 3ia3 din energia "a necreat# '%*%*% !ursa astrolo&ilor 2stroloaga "!etlana a declarat c ea alctuieste horoscoa%e, ca nimeni altul n lume, tocmai datorit contactului cu 3n!ttorul mondial ceresc 2shtar3 (informatii %e care le %rimeste de la el # )n acest caz este e!ident contactul direct al astroloagei cu demonii, care o ajut s fac horoscoa%ele# Cci dia!olul cunoaste foarte 4ine situatia Cni!ersului# De asemenea, dia!olii %ot face o4ser!atii directe asu%ra caracterului oamenilor# Duhurile necurate ncearc s organizeze multe din cele ce se %etrec n lume si, fireste, si cunosc tinta %e care o urmresc#

1?

Din acestea rezult unele coincidente ntre %rezicerile horosco%ului si realitate# "!etlana a %arcurs succesi! toate tre%tele initerii magice rituale n 3"tiintele oculte3# Cunostintele le'a c%tat de la 4unicul ei, care i'a lsat du% moartea sa si un dia!ol care s'o ajute# Cei care urmresc calea initierii n stiintele magice s%un c se %etrece si o schim4are a %sihicului, a duhului si a tru%ului# "e %roduce o total alchimie a cor%ului si se schim4 conce%tia des%re lume si !iat# '%.% Treptele pcatului 3=u dati loc dia!olului3, ne s%une "fntul 2%ostol Pa!el (0fes# -,,7 # Dar acest lucru reuseste s'l fac numai cel care urste din suflet %catul si se m%otri!este dia!olului de la %rimul atac# "fnta "cri%tur numeste %catul 3furnico'leu3 ()o!# -,11 , deoarece dac la nce%ut dia!olul seamn gndul ru, care este ct o furnic, mai trziu, dac nu'l !om nde%rta %rin m%otri!ire si rugciune, el !a ajunge la %uterea leului# Pentru aceasta tre4uie s cunoastem care sunt tre%tele %catului, de cnd ne is%iteste dia!olul, %n cnd ne ro4este des!rsit, ducndu'ne la %ierzarea cea !esnic# Primele tre%te ale fiecrui %cat si au sediul n mintea, cugetarea si imaginatia noastr# "fntul 2%ostol )aco4 ne s%une& 3:iecare este is%itit cnd este tras si momit de nssi %ofta sa# 2%oi %ofta zmislind naste %catul3 ()aco4 1,1-'15 # Pcatul si are originea n gndurile !iclene, %e care dia!olul le strecoar n mintea noastr# Prin ru%erea legturii harice cu Dumnezeu, datorit %catului strmosesc, dia!olul are %uterea de a intra n mintea noastr si de a strecura gnduri %ctoase si imagini %ctoase# Pentru c, du% cderea lui 2dam si a 0!ei, dia!olul are %osi4ilitatea s %trund n mintea omului, care nu este aco%erit si ntrit de darul Duhului "fnt# (i%sa noastr de atentie n ceea ce %ri!este gndurile necurate este ntia cedare %ericuloas n fata dia!olilor# )ar acest lucru este %utin cunoscut de cei mai multi oameni# 1# Prima trea%t a %catului este aceea n care crestinul face o fa%t 4un, dar urmreste un sco% ru# 3" facem toate s%re sla!a lui Dumnezeu3 (Col# 3,17 , ne s%une "fntul 2%ostol Pa!el# Dac facem o fa%t 4un s%re a fi ludati de oameni, !om %ierde %lata de la Dumnezeu# ,# 2 doua trea%t a %catului este aceea n care crestinul nu lucreaz des!rsit fa%ta 4un# De e9em%lu& Cnd cine!a se roag lui Dumnezeu cu mndrie, cu mintea risi%it sau cnd d milostenie din lucruri furate# 3# 2 treia trea%t a %catului este momeala# .omeala este gndul sim%lu sau icoana a ce !a fi adus n inim n chi% lmurit de dia!ol# Dar cum ne is%iteste dia!olul %rin gnduri5 .ai nti atac mintea noastr cu diferite gnduri, care a%arent nu au nici o legtur cu %catele# 2ceste gnduri se %ot gru%a n gnduri tru%esti si gnduri !iclene# 6ndurile tru%esti !or ncerca s m%ing omul s%re imoralitate# )ar gndurile !iclene !or %ro!oca tot felul de gnduri li%site de judecat# Cei mai multi oameni cred c numai lucrarea cu fa%ta a %catelor este o%rit# Dar nainte de a %ctui cu fa%ta, omul greseste de mai multe ori cu gndurile si imaginatiile %catului# Dar s cercetm cu atentie aceast metod a dia!olului# .ai nti, gndurile urmresc s nde%rteze %e om de la lucrarea !irtutilor# 2stfel, dia!olul !ine n mintea noastr si ne aduce aminte de !iata noastr din tinerete, ca astfel s dezndajduim si r!na noastr s%re cele sfinte s se ofileasc# 2sa l'a is%itit dia!olul %e "fntul 2ntonie cel .are, reamintindu'i 4ogtia, ocrotirea surorii sale, datinile si %catele neamului, iu4irea de arginti, iu4irea de sla! desart, %ofta multor feluri de mncruri si celelalte desftri ale tineretii sale# Du% aceasta i'a nftisat as%rimea !irtutilor si osteneala cerut de ea# 2sadar, dia!olul s%eculeaz toate cele de care are li%s cine!a atunci cnd se lu%t %entru !irtutea sa# Drumul !irtutilor este greu si as%ru, n tim% ce drumul%catelor este usor si li%sit de o4stacole# Dac aceste dou metode nu reusesc, atunci dia!olii seamn n mintea noastr gnduri s%urcate si necurate# Cnd mintea noastr nu r!neste cele sfinte si rmne fr lucrare, ea !a fi atacat de dia!oli %rin gnduri %ctoase si !iclene# $e ntre4i cum de ti'au !enit astfel de gnduri5 >rjmasul nostru dia!ol le'a semnat cu !oia sau fr !oia ta# <ricum, el este ntotdeauna %rinci%alul autor# 0l deschide usa cugetrii tale si intr n mintea ta si ,0

seamna neghina# )ar %este %utin tim% ea !a %rinde rdcin si !a n4usi toat curtenia noastr# :acem %cate atunci cnd re!enim adesea asu%ra gndurilor rele# Cum %utem s rezistm la aceste atacuri5 Pentru nce%ut tre4uie s !edem dac aceste atacuri cu gnduri !iclene care !in asu%ra noastr sunt sau nu din !ina noastr# Pentru c nu %ctuim atta !reme ct !om izgoni re%ede gndurile rele din mintea noastr# -# 2 %atra trea%t a %catului este nsotirea# )nsotirea este con!or4irea noastr cu dia!olul, cu gndurile care au a%rut n inima noastr n chi% %timas sau ne%timas# )n aceast trea%t a %catului, dia!olul nainteaz si mai mult# 0l ne atac cu gndurile care ne ndeamn s s!rsim direct %catul# 2cestea sunt gndurile care nasc n noi dorinte %ctoase si ne %ro!oac simturile# 5# 2 cincea trea%t a %catului este lu%ta, care tre4uie s ncea% si s continue %e toate tre%tele# 1z4oiul acesta al nostru cu dia!olii este o ade!rat mucenicie dac ne %strm mintea curat# "ufletul consimte s stea de !or4 cu acel dia!ol si cunoscnd c acele gnduri l duc n %cat, nce%e a se lu%ta mintea cu ele# "fntul .acarie 0gi%teanul s%une c mintea noastr tre4uie s fie rz4oinic si c are %utere s rs%und cu forte egale atacurilor dia!olesti# 0a se %oate m%otri!i gndurilor si %oate s le contrazic# )m%ortant este ns ca mintea noastr s lu%te# "i atunci !a !eni n ajutor darul Duhului "fnt si !a alunga %e demoni# Pentru c atunci cnd Dumnezeu !ede c ne lu%tm cu gndurile, !ine si ne ajut cu harul "u# )ar acest lucru se ntm%l %entru c rz4oiul m%otri!a gndurilor deschide calea s%re sfintenie# "fntul )oan "crarul ne n!at c ochiul !eghetor curt mintea# 0ste ns ne!oie de mare atentie la %ricinile %catelor n !iata de zi cu zi, care este %ricina gndurilor rele# 0ste ne!oie de atentie chiar si n tim%ul somnului si al linistii# "fntul )oan "crarul ne s%une& 30ste un dia!ol care, !enind la noi cnd ne ntindem n %at, ne sgeteaz cu amintiri urte si murdare, %entru ca neridicndu'ne la rugciune din trnd!ie si nentrarmndu'ne m%otri!a lui, s adormim n gnduri murdare si s a!em !ise s%urcate# " fim atenti ca s nu ne nselm# .etoda aceasta cu gnduri rele si %ctoase este de!astatoare si nenumrati oameni cad %rad si !ictime# Csa mintii noastre, deschis gndurilor rele, las s %trund n inim germenii %urttori de %cate de moarte, care ntunec mintea si tul4ur inima si face %e om %rad usoar dia!olilor# De aceea, cnd suntem in!adati de cugete rele si !iclene, s ne %zim mintea rugndu'ne si s%o!edindu'ne la duho!nic# )ar Dumnezeu ne !a ajuta cu ;arul "u cel mntuitor, aducnd %acea si sfintenia sufletelor noastre# *# 2 sasea trea%t a %catului este n!oiala, care are loc atunci cnd sufletul din iu4ire de sine si de %cate cedeaz gndului celui %ctos, n!oindu'se cu dia!olul si %rimindu'l n mintea sa# 0l zice& 3Da, am s fac %catul3# 7# 2 sa%tea trea%t a %catului este %catul cu mintea %rin imaginatie# .intea omului are %osi4ilitatea de a imagina# )n aceast trea%t !ezi n imaginatia ta %catul# 09em%lu& :emeia cu care !rei s te desfrnezi, te certi cu cel care te'a ofensat### /# 2 o%ta trea%t a %catului este %catul cu fa%ta (furi, lo!esti, desfrnezi### # Cnd nu ne lu%tm cu %utere %e tre%tele cele mai mici ale %catului si %ctuim cu mintea de mai multe ori, !om ajunge s %ctuim si cu fa%ta# ?# 2 noua trea%t a %catului este o4isnuinta cu %catul# Prin re%etarea %catului se ajunge la o4isnuint# Cnd duho!nicul ntrea4 la s%o!edanie de ce %ctuieste, credinciosul rs%unde& 3.'am o4isnuit3# 2stfel el arat c a ajuns la trea%ta a noua a %catului, fie c este !or4a de 4utur, fumat, furat sau orice alt %cat# 10# 2 zecea trea%t a %catului este de%rinderea cu %catul sau !iciul# <mul de!ine astfel ro4 al %catului si al dia!olului, care'l conduce numai s%re lucruri rele# 3Cine face %catul este de la dia!ol, %entru c de la nce%ut dia!olul a %ctuit3 (1 )n# 3,/ # )n aceast trea%t %catul de!ine a doua fire a omului# 11# 2 uns%rezecea trea%t a %catului este dezndejdea# Dia!olul l nde%rteaz %e om de la ndejdea cea 4un ctre Dumnezeu, s%unndu'i c are multe %cate si Dumnezeu nu'l mai iart# " nu ne lsm amgiti de dia!ol, care ne s%une s nu %rsim azi %catele cu care ne'am o4isnuit# Cu ct %catul este mai !echi, cu atta este mai greu s sc%m de el#

,1

1,# 2 dous%rezecea trea%t a %catului este sinuciderea# <mul, fiind dezndjduit de toate si lu%tat de dia!oli, si %une ca%t !ietii# 0ste cea mai groza! moarte si %edea%s sufleteasc si tru%easc, omul muncindu'se n !ecii !ecilor n iad, cu )uda !nztorul# "unt co%ii mai %utin credinciosi, %e care dia!olul i lu%t s se sinucid atunci cnd au %ro4leme la scoal (note rele, corigente sau cnd %rintii nu le nde%linesc anumite cerinte sau i ceart (se omoar, ca s le fac n necaz # 2ceste gnduri rele sunt semnate n mintea co%iilor de dia!oli# De asemenea, gndurile de sinucidere %e care le au cei care au suferit dece%tii sentimentale sau cei care au fcut m%rumuturi mari din 4anc si nu le %ot returna, sunt tot de la dia!oli# (a fel si credintele satanice %e care le au cei care cred c dac se sinucid se !or ntlni cu anumite %ersoane mutate la !iata cea !esnic sau cu Dumnezeu# )n realitate, ei se ntlnesc cu dia!olii si cu iadul cel !esnic# Pe alti oameni, dia!olii i %un s ncerce s !ad cum este cnd se s%nzur sau alte forme de sinucidere# Cei care au ncercat astfel de 3e9%eriente3 si au sc%at, %rin minune dumnezeiasc, au s%us c, la un moment dat, cine!a (dia!olul i m%ingea s%re lat# '%/% Cele opt atacuri ale diavolilor Dia!olii ne rz4oiesc is%itindu'ne din o%t %rti& $% Ispitirea de sus: a =e!ointa fanatic, e9agerat, %este %uterea noastr (e9em%lu& %ost as%ru # De multe ori dracii ne m%iedic s facem cele usoare si folositoare nou si ne ndeamn s ne a%ucm de cele %este %uterile noastre, ca s ne m4oln!im tru%este si sufleteste# 4 $lcuirea "fintei "cri%turi, mai %resus de cresterea noastr duho!niceasc# "unt dia!oli mincinosi, care ne so%tesc la ureche tlcuiri ale dumnezeiestilor "cri%turi (.t# -,*+(c# -,10 # 2cestea le fac mai ales n inimile iu4itorilor de sla! desart si cu deose4ire la cei care s'au ocu%at cu filozofia lumeasc, amgindu'i ncetul cu ncetul si ducndu'i s%re eresuri si hule# >om cunoaste teologia sau mai 4ine zis teomachia teologilor iaduluiarhiconi din mndria si 4ucuria nerusinat ce se re!ars din sufletul acestor oameni n !remea tlcuirii "fintei "cri%turi# '% Ispitirea de 2os: 0ste atunci cnd ne lene!im cu !oia noastr si nu ne silim s lucrm fa%tele cele mntuitoare# Cnd sun clo%otul, trm4ita duho!niceasc %entru a merge la rugciune, crestinii se adun n chi% !zut, iar dia!olii, n chi% ne!zut# Celor ce se afl n %at le s%une s mai z4o!easc un %ic, %e cei care se roag i adoarme, %e altii i m%unge la stomac cu foame, sete sau durere, iar altii sunt ndemnati s stea jos n !remea rugciunii# *% Ispitirea din dreapta: a " lucrm fa%ta cea 4un, dar cu sco% ru# <rice fa%t 4un are tru% si suflet# $ru%ul fa%tei este lucrarea ei, iar sufletul fa%tei este sco%ul %entru care se lucreaz# >rjmasul dia!ol ne ndeamn s lucrm din mndrie sau %entru a fi ludati de oameni si nu %entru sla!a lui Dumnezeu (Colos# 3,17 # 4 " %ri!im !edeniile si nlucirile dia!olesti n chi% de desco%eriri dumnezeiesti si ngeresti (, Cor# 11,1- # Duhul cel ru al nselciunii, cnd se a%ro%ie de om i tul4ur mintea si o sl4ticeste, i face mintea as%r si o ntunec, i %ricinuieste team, trufie, i sl4ticeste ochii, i nfioreaz tru%ul, i arat o nlucire de lumin rosie, fcndu'i mintea dia!oleasc si'l ndeamn s rosteasc cu!inte necu!iincioase si hulitoare# )ar cnd se arat de mai multe ori, l um%le de mnie si de mndrie si nu mai stie ce este smerenia si %lnsul cel ade!rat, ci ntotdeauna se fleste cu is%r!ile sale, fr sfial si fric de Dumnezeu si, %e scurt, si iese cu totul din minti# .% Ispitirea din st(n&a: ,,

0ste atunci cnd cunoastem %catul, dar cu !oia noastr ne hotrm s %ctuim# >icleanul dia!ol din nou ne s%une c Dumnezeu este 4un si iart si c a gresi este omeneste# /% Ispitirea din "at: 0ste atunci cnd dia!olii ne transmit gnduri si imagini ale lucrurilor %e care le socotim c se !or ntm%la n !iitor# 0% Ispitirea din spate: 0ste atunci cnd dracii ne dau rz4oi cu gnduri, imagini si locuri unde am %ctuit noi n trecut# )maginatia este ta4la mintii# 0a este hotar ntre minte si simtire, %e care s'a nti%rit tot ce'am !zut, auzit, mirosit, %i%it si gustat n tim%ul !ietii noastre# De aceea, cnd ne rz4oiesc dracii ne rscolesc imaginatia si memoria cu tot ce stiu c s'a nti%rit acolo n chi% %timas, %entru a ne strni s%re %cate# "fintii Printi numesc imaginatia %od al dracilor, %entru c %catele trec de la minte la tru%, %rin imaginatie# 1% Ispitirea cea dinluntru: 2re loc %rin %ornirea %atimilor ce ies din inima noastr& 3Din inima omului ies gndurile cele rele, uciderile, cur!iile, %reacur!iile, furtisagurile, mrturiile mincinoase, hulele3 (.t# 15,1? # 3% Ispitirea cea din a"ar: "e face %rin %atimile si ruttile %e care le toarn dracii n sufletele noastre, %rin cele cinci simturi, care se mai numesc si ferestrele sufletului# "fntul Prooroc 0remia ne s%une c 3s'a suit moartea %rin ferestrele noastre3 (ler# ?,,1 # '%/%$% ;or-ele luptei diavolesti $% Rzboiul cu ini-a a Prin mnie a%rins& uciderea, sodomia, asu%rirea sracilor# 2ceste %cate m%otri!a a%roa%elui sunt strigtoare la cer si m%ietresc inima# 4 Prin %oft& iu4irea de arginti, lcomia, lenea, desfrnarea# 2cestea (a si 4 sunt cele sa%te %cate de moarte si le facem m%otri!a noastr# c Prin iutime& za!istia, in!idia, ura, %izma# 2ceste %cate n!rtoseaz inima si le facem m%otri!a a%roa%elui# '% Rzboiul cu -intea a 0 ntunec %rin& mndrie, dezndejde, sinucidere# 2cestea sunt %cate m%otri!a Duhului "fnt# 4 0 a%rinde %rin erezie# c 0 sur% %rin ne4unie# 1z4oiul dia!olului cu oamenii decurge astfel& )# Cu mintea& momeala, asu%rirea, unirea# ))# Cu inima& lu%ta# ,3

)))# Cu !ointa& n!oiala# )># Cu tru%ul& m%linirea cu lucrul, de%rinderea, %atima (!iciul # ># Cu sufletul& dezndejdea, erezia, ne4unia, sinuciderea# 2cesta este rz4oiul cu dia!olul, iar 4iruinta este a lui )isus ;ristos si a noastr# Cunoscnd aceste is%ite& 3###s nu ! lsati co!rsiti de satana, cci gndurile lui nu ne sunt necunoscute3 (11 Cor# 3'1* #

'%0% Rzboiul nevzut Pe cei care sunt zmisliti n frdelegi si n %cate nscuti (Ps# 50,* , satana i lu%t %rin %atimi# 2dic nu se lu%t cu ei ct !reme triesc du% chemrile lumii acesteia, ca du% o lege, si o ascult or4este# 1z4oiul "e a%rinde a4ia atunci cnd dorim s %rsim %catele si s mergem %e calea lui Dumnezeu# 2tunci cnd !rem s dezro4im fiecare %arte a sufletului nostru din amgirea dia!olului si s le unim iarsi %recum le a!ea 2dam n 1ai si s !edem %e $atl =ostru, atunci se strnesc m%otri!a noastr toate urgiile iadului# $oat strdania dia!olului este s desfac sufletul nostru de dragostea lui Dumnezeu si s'l lege de orice altce!a, n afar de Dumnezeu# De aceea ntinde celor trei %uteri ale sufletului nostru (%uterea rational, %uterea mnioas si %uterea %oftitoare is%ite, aducnd momeli %lcute, %otri!ite cu fiecare %utere sufleteasc n %arte# )n acelasi tim%, tru%ul este %us s m%lineasc lucrul si s le fac mereu# >rea adic s iu4im %lcerea, stiind !rjmasul c aceasta stinge iu4irea de Dumnezeu# Pofta sau !ointa o ncon!oaie s%re tru% si s%re lume, ntunecnd mintea cu %lceri %ctoase# Cugetarea, care du% fire, se ntinde ca un arc ctre dragostea dumnezeiasc, dia!olul o a%rinde ca o sgeat contra firii si o trimite, ca %e niste fulgere, n o4razul fratilor si m%otri!a lui Dumnezeu, 4lestemnd si njurnd si dndu'le lui (dracului %e toate si %e sine nsusi, chiar si moarte de om fcnd# )ar %e srmana minte care, du% fire, este oglindirea sau rsfrngerea lui Dumnezeu, tronul lui Dumnezeu n om, locul cel mai sfnt al su, fie c o ntunec, fie c o a%rinde, fie c o sfarm, %unnd idolul %catului ntr'nsa sau urciunea %ustiirii n locul cel sfnt (.t# ,-,15 # )n acest fel se %oate nscuna !rjmasul n minte si o %oate schim4a contra firii, nct zice rului 4ine si 4inelui ' ru+ ntunericului ' lumin si luminii ' ntuneric+ cuminteniei ' ne4unie si ne4uniei ' ntele%ciune, din care cuget c nu este Dumnezeu, ci numai natura al crui dumnezeu este omul# )at ce este o minte ndrcit, care socoate minciuna ' ade!r si ade!rul ' minciun (ateismul # 0 astfel de minte %ierde si darul li4erttii !ointei si ajunge n ro4ia %oftelor, contra firii, care s%urc sufletul, i tlhreste !laga si'l stric %rin 4oli, fcndu'l ne%utincios s%re osteneli si urcusul cel duho!nicesc# $oate %atimile si lucrrile contra firii se i!esc mai nti n minte, n %artea cea mai su4tire a f%turii noastre cele ne!zute# 2duce !rjmasul dia!ol un gnd cu chi% lumesc si'l arat mintii ca %e o momeal# )ar mintea nen!tat cu lucrarea dia!oleasc, %recum un miel nestiutor, !ede lu%ul si se duce la el creznd c este oaie# "i asa, ca un 4iet miel nai!, se duce dre%t n gura lu%ului (dia!ol flmnd# Prima linie a lu%tei %e care !rjmasul o flutur n !zul mintii este momeala# 2 doua este asu%reala# Dac a iz4utit cel ru s fure mintea cu momeala, o ndeamn s !or4easc m%reun cu el# Crmeaz furarea mintii, care este trea%ta a treia din lucrarea frdelegii sau unirea# Cnd mintea si d seama de ea nssi si de cele n care se afl, a!em lu%ta cea de gnd# .intea noastr hotrste dac merge du% momeal sau se ntoarce de la dnsa# 2ici nce%e lu%ta# Dac ntrziem lu%ta, ne %utem trezi n!luiti din %artea %oftei sau a iutimii# Prin urmare, lu%ta tre4uie dat gra4nic# 2ceast lu%t este, deci, hotrtoare& dac mintea ncu!iinteaz lucrarea dia!olului, aceast ncu!iintare o d !ointei, asu%ra creia sufl !rjmasul 4oarea ametelii# >ointa ia hotrrea du% sfatul mintii si nu nainte# De ,-

aceea se zice c a!em n orice hotrre li4ertatea !ointei, adic %uterea de a alege ce !rem# Darul li4erttii !ointei ni l'a dat Dumnezeu, ca %e o mare cinste si %rin el tre4uie s crestem %n la msura ndumnezeirii# Dragostea nclin !ointa ca %e o cum%n# Deci, dac mintea iu4este momeala strin, !a nclina cum%na li4erei alegeri s%re momeal sau sfat strin si asa se deschide s%rtura n cetatea sufletului si intr %uhoiul de dia!oli, care aste%tau afar# "i urmeaz re%ede %ustiirea jalnic n cetatea sufletului, m%linirea cu lucrul sau re%etarea fa%tei, %n se de%rinde sau se o4isnuieste# )nrdcinarea o4iceiului %ctuirii duce %n acolo nct nu ne mai %utem m%otri!i si asa lucrarea contra firii se face omului a doua fire, firea frdelegii sau a %catului# Dar acest lucru este totuna cu %ierderea darului li4erttii !ointei si omul se trezeste ro4ind !rjmasului din %ricin c i'a sl4it %uterea de m%otri!ire, din cauza multor %cate ce le'a fcut# )at de ce omul face rul de acum nainte, cu toat !oia# 2cesta este moti!ul %rinci%al %entru care %atimile n!echite, greu se !indec# .intea si d seama unde a ajuns si nu se %oate lu%ta, ca s sca%e de ro4ia %catelor# Dar !rjmasul care %ustieste %rin %atimi, cnd !ede c mintea sau constiinta !rea s duc rz4oi m%otri!a ro4iei lui, !ine cu asu%rire, do!edind sufletului c nu %oate s sca%e, iar ca %edea%s c a ndrznit una ca aceasta, o d legat la un chinuitor mai greu& duhul dezndejdii# 2cum sufletul se afl ntre moarte si !iat# Cnii mai sca%, iar altii nemai%utnd suferi li se ntunec mintea si fac %catul cel din urm& sinuciderea# )ar altora li se rtceste mintea cu totul, dnd n ne4unie# De fa%t, tre4uie s s%unem c fiecare din %atimile de moarte %ot duce %e om %n la sinucidere, iar altii umflati fiind de duhul mndriei, cad n ne4unie# "i de unde atta %ustiire5 De la %rimirea unei momeli a !rjmasului, care is%iteste %e tot omul %rin %atima s%re care are nclinatie mai mare# Pe cel a%lecat s%re tru% l is%iteste %rin desfrnare+ %e cel a%lecat s%re lumea gndurilor i is%iteste cu ntele%ciunea !eacului acestuia+ %e cei a%lecati s%re Cu!ntul lui Dumnezeu i is%iteste cu 8i4lia, astfel nct n zilele noastre se !d multi cltori s%re iad cu "cri%tura n mn (sectarii # Dac mintea nu ncu!iinteaz nluca momelii sau %uiul de drac, sufletul nu !a %timi o %ustiire ca aceasta# Dar ca s se ntm%le acest lucru, sufletul m%reun cu %uterile sale tre4uie s ai4 o nclinatie ctre Dumnezeu, asa cum o are cnd lucreaz du% fire# "ufletul tre4uie s ai4 %e Dumnezeu cu sine mereu# )n rz4oiul ne!zut a!em un mare ajutor, chiar %e )m%ratul Cerurilor, Domnul nostru )isus ;ristos si %e ucenicii "i, care sunt %reotii 8isericii# Pentru aceasta "'a artat :iul lui Dumnezeu, ca s sfarme lucrrile dia!olilor si %entru aceasta ne m%rtsim si 0l locuieste n noi de la 8otez, ca s sfarme lucrrile dia!olilor, %n la sfrsitul !eacurilor# Dar, cum s'a s%us, Dumnezeu astea%t si hotrrea noastr, nu numai lucrarea harului dumnezeiesc# ;otrrea noastr const n aceea c dac doi dintre !oi se !or n!oi %e %mnt n %ri!inta unui lucru %e care l !or cere, se !a da lor de ctre Dumnezeu, care este n ceruri# 3C unde sunt doi sau trei adunati ntru numele .eu, acolo sunt si 0u n mijlocul lor3 (.atei ,0,1/ # Cei doi sau trei sunt %uterile sufletului, care dac se !or uni %e %mnt, adic ntr'o dragoste (cci inima este semnul dragostei , cernd ce!a de la Dumnezeu, $atl nostru, rs%unznd dragostei celor doi sau trei de %e %mnt, le d dragostea "a cea din ceruri, care este nsusi :iul "u si asa !om a!ea %e Dumnezeu n mijlocul nostru# 2dunarea %uterilor si n!oirea lor ntr'o dragoste se %oate face, du% cum ne s%une :iul lui Dumnezeu, numai ntru numele "u# 2ici a!em o alt tain a lucrurilor si anume rugciunea nencetat ctre )isus& 3Doamne, )isuse ;ristoase, :iul lui Dumnezeu, miluieste'm %e mine %ctosul3# "fntul 2%ostol Pa!el ne s%une 3s ne rugm nencetat3 ($es# 5,17 , iar acest lucru !a s!rsi minunea unirii %uterilor sufletesti n!rj4ite# .inunea aceasta se %etrece ntru numele lui )isus ;ristos# 2dic %uterile sufletului se ntorc de la iu4irea strin (de sine, de lume si de cele ce sunt n acestea iarsi la Dumnezeu# )n trei cete se rnduiesc ostasii rz4oiului duho!nicesc& nce%torii, s%oritii si des!rsitii# Precum atunci cnd sunt chemati la rz4oi, oamenii si las toat grija cea lumeasc, asa si nce%torii si las toat grija cea lumeasc %entru m%ratul lor, )isus ;ristos, si'si caut un duho!nic 4un, iscusit# 2dic nu mai stau la ndoial, ntre %retul lumii acesteia ntregi, de le'ar da'o cine!a, si %retul sufletului mntuit %entru !iata cea fr de ,5

sfrsit, ce !a s fie# $re4uie, deci, s'si gseasca un duho!nic iscusit, deoarece n cele duho!nicesti, tot ce nu este din %o!tuire rnduit si su4 ocrotirea smereniei, duce la nselare si la mai mare sur%are dect %atimile# Deci, de ndat ce nce%torul lea%d fa%tele omului celui !echi sau lucrurile contra firii, d de rz4oiul gndurilor# 2cesta caut s'i aduc aminte de cele !echi si s'i ntoarc iarsi dragostea s%re acelea# Cel mai adesea dau rz4oi cu mintea gndurile si chi%urile cele de rusine# =!ala de gnduri s nu descurajeze %e nce%tor# $oat grija s'i fie doar aceasta& s nu %rimeasc cele ce i se nlucesc mintii, ci tinerea de minte s'i fie ;ristos, .aica Domnului si "fnta Cruce# (u%ta nce%torului este lu%ta iz4!irii de %atimi, adic a nu lsa %runcii 4a4ilonesti (dracii s intre si s se fac 4r4ati, cci mai greu i !a scoate atunci# Cum se arat, tre4uie s'i lo!easc de %iatr (;ristos %entru ca s nu ajung cu dnsii %n la lu%t (Ps# 13*,? # 2 nu a!ea gnduri este cu ne%utint, %recum cu ne%utint este a o%ri !ntul cu o 4ucat de %nz# Dac sunt si !remi fr de furtun, aceasta este du% rnduiala Prea )nduratului Dumnezeu# Cei nce%tori %ot s !ad cum numele .ntuitorului i iz4!este de asu%reala dia!olilor, ceea ce i ndatoreaz cu o mai mare smerenie naintea lui Dumnezeu, care le ia sau le usureaz lu%ta lor# 24ia celor din ceata s%oritilor le ngduie Dumnezeu lu%ta, du% ce sunt ntriti n dragostea dumnezeiasc si au de%rins mestesugul lu%tei# )ar a 4ate rz4oi cu dia!olul si a'l arde necontenit cu sa4ia duhului este a celor des!rsiti# Dar nu s%re dia!ol au cei des!rsiti %ri!irea, ci toat f%tura lor, a4sor4it n Dumnezeu, se face ca un %rjol ntr'un rug nearztor si strmutati de dragostea lui Dumnezeu, chiar de sunt n lumea aceasta, ard %e st%nitorul ei dia!olul n inim, cu sa4ia !%aie a Duhului "fnt (rugciunea # Partea nce%torilor este de a usca s%inii %atimilor din %mntul inimii si de'a nu se sui cu mintea n !zduhul %rerilor, c acolo 4at dia!olii mari si'i ru% ari%ile# .intea tre4uie s fie de straj la %ortile simturilor, ca s nu intre foc strin n cetatea sufletului# 2ceasta este %artea ascetic sau ne!oitoare# Pentru unii ne!ointa este mare, %entru altii mai usoar, %entru altii tine toat !iata, iar %entru cei ce nu judec %e nimeni .ntuitorul le s%une c 3fr de ne!oint intr n m%rtia lui Dumnezeu3 ((uca *,37 # $oat lu%ta nce%torului const n atentia care nu tre4uie s adoarm, cci om !rjmas i !a semna neghin n tarina inimii# Prin urmare, %e msur ce se !a usca %mntul inimii de mocirle, tre4uie s fie cu atentia mrit, cci altfel %inea lui !a fi amar# :r uscarea iz!oarelor rele, fr scoaterea %atimilor din rdcini, iar locul lor ars cu lacrimi, fr netezirea scurmturilor %e care le'au fcut %orcii (dracii %atimilor, nu este cu %utint de a ajunge n cetatea a doua, a lu%ttorilor, a celor s%oriti# Pn ce cu des!rsire n'am ntors mnia si %ofta de la cele de aici, unde lu%tau contra firii, nc nu am sc%at de omul cel !echi, nc nu a!em sufletul fecioar si %arte de crinul 4unei !estiri a nasterii lui Dumnezeu n noi# Ceata nce%torilor st su4 fericirea srciei des!rsite# =u este nimic de care s le fie inima m%ins, nici chiar de ei nsisi# Ct des%re %atimi, singura a!utie a lor au risi%it'o si au ajuns sraci de a!utia aceea si s'au fcut ca un crin n %ustie# Ceata celor s%oriti este su4 semnul fecioriei, a celor care s'au ntors la starea de co%ii fr de %atim, cci %runc nou ni s'a artat nou& )isus ;ristos# 3)ar co%ilul crestea si se ntrea cu duhul, um%lndu'se de ntele%ciune si harul lui Dumnezeu era n 0l# (uceafrul de dimineat rsare n inimile noastre3 (, Petru 1,1? , cci Dumnezeu este lumin# 32tunci lumina ta !a rsari ca zorile si tmduirea ta se !a gr4i3 ()s# 5/,/ # (umina creste tot mai tare, %runcul )isus se face n ceata celor des!rsiti, 4r4at des!rsit si !ine %lecndu'si ca%ul su4 mna zidirii "ale, artndu'ne smerenia ca %e un 8otez# 2cum !ine satana %entru cea din urm oar cu is%ita %lcerii& =u cum!a iu4im darurile lui Dumnezeu5 =u cum!a a!em %rere %entru ndrznirea ctre Dumnezeu5 Cu un cu!nt, nu cdem n laud strin5 Pe toate acestea le arde ns ascultarea des!rsit de la Dumnezeu, care lumineaz %e cei des!rsiti ca un soare al dre%ttii# "i %recum )isus ;ristos s'a fcut asculttor %n la moarte %e Cruce, de Printele "u, asa si'n cei des!rsiti !ointa lui Dumnezeu, cea mai urias %utere, %oart chi%ul celei mai des!rsite le%dri de sine# )at !ointa fcndu'se smerenie, cci 3Des!rsirea este o %r%astie de smerenie3 ("fntul )saac "irul # ,*

Dar are si dia!olul un duh, duhul minciunii (cci a lui Dumnezeu este Duhul 2de!rului # "i cu duhul minciunii, dia!olul is%iteste %e cei des!rsiti# =u cum!a si iu4esc !iata !iitoare5 si !icleanul i arat ngerii de lumin (,# Cor# 11,1- # 2ici este 4ine stiut o deose4ire sigur ntre cele dou duhuri& ele au cte o lumin, ns lucrarea lor este diferit# (umina Duhului "fnt este (umina lui ;ristos, care lumineaz %e tot omul ce !ine n lume, %entm c ne lumineaz s ne cunoastem cu ade!rat ce suntem, fat de "fintenia lui Dumnezeu# (a (umina ade!rului ne !edem multimea %catelor noastre# Pe msur ce s%oreste (umina lui Dumnezeu n noi, !edem ct stricciune am fcut n !remea ntunericului necunostintei si a %catelor# "i astfel ne !edem cei mai mari %ctosi# "fintii sunt con!insi de %catele lor, de aceea judecndu'se %e ei nsisi, !rednici de iad se !d, dar mostenesc 1aiul, %rimind n dar mntuirea# Dia!olul minciunii are si el o lumin, ns la fel de mincinoas ca si el# Pe cnd lumina cea ade!rat arat %catele noastre si din ele ne smerim %n n iad, duhul minciunii cu lumina lui ascunde %catele din ochii mintii, %e care i'a nnegrit cu duhul mndriei, fcnd %e cel ce %timeste s se cread fr de %cate si c este mntuit (sectarii # )nselati sunt si cei mndri, care nchisi n nestiint sunt con!insi de mntuirea lor, desi s'a ntrit n ei ntunericul cel mai din afar al mndriei# Pri!ind !iata sfintilor, ei se cred niste %ctosi, con!insi de %catele lor, chiar dac fata le strluceste ca soarele# 2sa se ntm%l c %e unii nu i las Dumnezeu fr de cruce, s se zic c sunt %ctosi, dar si cei ce zic numai din 4uze, s !ad de ei nsisi# Cei des!rsiti nu simt numai %catele lor, ci c se afl ntrnsii toate %catele oamenilor (6al# *,,'10 # )n inima lor str4ate durerea, sufer %entru durerea oamenilor, !or s se jertfeasc %entru ei, !or s fie osnditi n locul lor# 2ceasta este iu4irea de jertf, %rjolul care a%rinde lumea, care cutremur %ortile iadului si strneste m%otri! toat !l!taia de ur sau is%ita a doua %rin durere# Pe msura s%oririi darurilor dragostei n noi, %e aceeasi msur dia!olul a%rinde !a%aia de ur m%otri!a noastr# Dar dac l rugm %e )isus ;ristos, 0l se !a lu%ta %entru noi, oamenii, 4iruind ca un Dumnezeu# Pe cel des!rsit, n tim%ul ncercrilor l !or %rsi %rietenii, i se !or face %otri!nici, l !or huli, l !or osndi ca %e un nseltor %n si cei din casa lui, !a fi dat n minile !rjmasilor# >iforul iadului !a fi asu%ra lui, doar'doar l !a des%rti de dragostea lui Dumnezeu# 2cesta este focul celei mai mari ncercri si suferinte, n care'l curteste Dumnezeu, cnd nssi el se ascunde din dragostea "a si las s se %r!leasc asu%ra lui %uhoaie de ur, care caut s'l nghit# De dragostea lui Dumnezeu ns nimic nu'l mai des%arte# 0l s%une m%reun cu "fntul 2%ostol Pa!el& 3Cine ne !a des%rti %e noi de iu4irea lui ;ristos5 =ecazul, sau strmtorarea, sau %rigoana, sau foametea, sau li%sa de m4rcminte, sau %rimejdia, sau sa4ia5 Precum este scris& 3Pentru $ine suntem omorti toat ziua, socotiti am fost ca niste oi de junghiere3# Dar n toate acestea suntem mai mult dect 4iruitori, %rin 2cela Care ne'a iu4it# Cci sunt ncredintat c nici moartea, nici !iata, nici ngerii, nici st%nirile, nici cele de acum, nici cele ce !or fi, nici %uterile, nici nltimea, nici adncul si nici o alt f%tur nu !a %utea s ne des%art %e noi de dragostea lui Dumnezeu, cea ntru )isus ;ristos, Domnul nostru3 (1omani /,35'3? # )at ce este omul du% fire sau un dumnezeu du% har (Psalm /1,* # '%1% <luciri si viclenii de-onice Dia!olii, cznd din sla!a cereasc si %izmuindu'i %e crestini, !or s'i m%iedice de la suisul duho!nicesc s%re cer, ca s nu ajung acolo de unde au czut ei# De aceea este ne!oie de mult rugciune si !oint, ca %rimind cine!a %rin Duhul "fnt darul deose4irii duhurilor, s %oat cunoaste lucrrile lor, dar si cum %ot fi n!insi fiecare n %arte# Cnd dia!olii !d %e crestini, dar mai ales %e monahi ne!oindu'se, ncearc s'i is%iteasc, ridicnd multe sminteli %rin gndurile ce le insufl# 2ceste atacuri %ot fi do4orte %rin smerenie, %ost si rugciune, dar nici do4orti nu nceteaz, ci !in ndat cu !iclenii si mestesuguri noi# 2tunci cnd nu %ot s nsele inima cu %lceri murdare, se silesc s ne s%erie, %refcndu'se n femei des%uiate, fiare, re%tile, tru%uri uriase si multime de ostasi# " nu ne temem nici de nlucirile acestea, cci se mistuiesc ndat dac ne rugm cu smerenie si ne nsemnm cu "fnta Cruce# ,7

Duhurile necurate sunt %line de ndrzneal si nerusinare, %entru c desi sunt 4iruite, ne atac iarsi n alt chi%# "e %refac c ghicesc, s%unndu'ne c se !or ntm%la diferite lucruri n !iitor# Dac !or gsi sufletul neclintit n credinta si cugetarea ndejdii, aduc %e "atana, c%etenia lor# 2cesta este asa cum l descrie )o!& 3<chii lui chi% de luceafar, din gura lui ies %arc niste torte a%rinse si iz4ucnesc !aluri de scntei# Din nrile lui iese fum### 1suflarea lui este de cr4uni a%rinsi si din gura lui tsnesc flcari3 ()onJ -1,1/',1 # 36rieste !icleanul lucruri mari# )ncearc s se fleasc si amgeste %e crestini# Dar noi crestinii s nu ne s%eriem nici de nlucirile acestea, nici s lum aminte la cu!intele lui# 2tt el, ct si slugile lui au fost do4orte de .ntuitorul, ca niste scor%ii si ser%i, s%re a fi clcati n %icioare de crestini3 ("fntul )oan "crarul # =lucirile lor a%ar dar se mistuiesc de la sine, ne!tmnd %e nici un credincios si %oart asemnarea focului celui !esnic, care'i !a arde %e dia!oli# 2deseori, !iclenii se %refac a cnta %salmi# Cneori, cnd citim, rostesc ndat ca un ecou cele ce au fost citite sau ne is%itesc s lungim cntarea sau cititul# Dormind, ne scoal la rugciune si aceasta o fac des, nengduindu'ne s ne odihnim# "e mai ntm%l uneori s ia chi% de clugri, %refcndu'se c !or4esc cu e!la!ie, ca s amgeasc %rin asemenea nftisri si s atrag %e cei amgiti unde !oiesc ei# Dar nu tre4uie s lum seama, chiar dac ne scoal la rugciune, chiar dac ne sftuiesc s %ostim, chiar dac ne osndesc cu %catele ce ne'au ndemnat s le facem# 0i fac aceasta ca s aduc %e cei sim%li la dezndejde si s le s%un c ne!ointa lor nu este de folos si c !iata crestin si monahal este grea, ndemnndu'i astfel sa triasc n %cate# Dia!olii toate le fac, si le griesc, si le tul4ur, si le amestec, %entru ca s ne amgeasc# 0i %ricinuiesc lo!ituri, zgomote, suier, iar dac nu'i lum n seam %lng si se tnguiesc ca niste 4iruiti# )ar dac %re!estesc, s nu credem n ei, cci nu cunosc nimic din cele ce nu au a!ut loc# "ingurul Dumnezeu este Cel ce stie toate nainte de facerea lor# Duhurile necurate nu cunosc nimic de la ele nsele, ci ca niste furi, cele ce !d la altcine!a le s%un# Cnd !in noa%tea si !oiesc s ne griasc cele !iitoare, s%unndu'ne 3=oi suntem ngeriiB3, nu le dati crezare, cci mint# Chiar dac laud ne!ointa !oastr si ! fericesc, nu'i credeti# Pecetluiti'! cu "fnta Cruce %e !oi nsi si casa !oastr si ! rugati# )i !eti !edea dis%rnd, cci sunt lasi si se tem mult de semnul Crucii Domnului, fiindc %rin ea au fost zdro4iti de .ntuitorul# )ar dac totusi struiesc cu mai mult o4rznicie, jucnd teatru si schim4ndu'se n nluciri, nu ! nfricosati, nici nu ! lsati im%resionati, nici nu le dati atentie# >ederea sfintilor este linistit si 4lnd, aducnd %acea, 4ucuria si %uterea lui Dumnezeu, iar sufletul %ri!este %rin sine nsusi %e cele ce se arat si este cu%rins de dorul de cele dumnezeiesti# =!ala si nlucirile %ricinuite de dia!oli sunt cu 4ti, cu strigte, ca dansul tinerilor celor fr de minte# Din acestea se naste frica sufletului, tul4urarea si neornduiala sufletului si gndurilor, tristetea, ura de cei ce se ne!oiesc, %lictiseala, su%rarea, frica de moarte si a%oi dorirea %catelor, imoralitatea si li%sa r!nei s%re !irtute# Cnd sufletul este cu%rins si struie n fric, este semn al %rezentei dia!olului# Cnd dia!olii se a%ro%ie de noi suntem cu%rinsi de o mare s%aim si fric, inima tresalt ca si cnd ar !rea s ias din %ie%t, iar de fric si s%aim nici nu %utem striga sau !or4i# Dia!olii nu desfiinteaz frica, cum fac ngerii, ci cnd i !d %e unii nfricosati, le mresc si mai mult nlucirea si'i ngrozesc zicnd& 3Cznd, nchinati'!B3 (.atei -,? # 2sa i'a amgit %e %gni si au fost socotiti de ei zei# Dac dia!olilor le'ar fi fost cu %utint s ne !atme, n'ar mai fi !enit cu zgomote si nluciri, ci le'ar fi fost destul s !in si s ne fac tot ceea ce doresc# )ns nea!nd %utere, joac si'si schim4 chi%urile ca %e o scen, s%eriind %rin zgomote, dar %rin acestea se do!edesc mai cu seam ne%utinciosi# 0ste n firea mintii, mnia m%otri!a %atimilor# Cci dac nu se mnie omul m%otri!a tuturor celor semnate de dia!oli ntr'nsul, nu !a !edea nici o sfintenie ntr'nsul# )ar cel ce !rea s ajung la mnia cea fireasc, taie toate !oile sale, %n cnd ntreste n sine !oia cea du% fire a mintii# Cnd, m%otri!indu'te, !ei 4irui oastea !rjmasilor dia!oli si o !ei !edea c fuge de la tine sl4it, s nu ti se 4ucure inima# Cci rutatea duhurilor este n urma lor# Dia!olii %regtesc un rz4oi si mai ru dect cel dinti, adunndu'si fortele# Dac te !ei m%otri!i lor mai de%arte, lu%tndu'te, !or fugi de la fata ta ntru sl4iciune# Dar dac te !ei nlta ntru inima ta, %e moti! c i'ai izgonit, se !or ridica unii de la s%ate, altii din fat, dac !ei %rsi cetatea# ,/

Cetatea este rugciunea, lu%ta este m%otri!irea %rin )isus ;ristos, iar 4aza de unde %omim lu%ta noastr este mnia m%otri!a dia!olilor# Dac inima ta urste %catul %rin fire, !a iesi 4iruitoare si se !a nde%rta de la toate %ricinile ce nasc %catul# Dia!olii se n!luie si se aco%er %entru o !reme n !iclesugul lor, c doar si !a lsa omul slo4od inima, socotind c s'a iz4!it de lu%t# )ar dac se ntm%l aceasta, sar dintr'o dat asu%ra 4ietului suflet si l r%esc ca %e o !ra4ie# Domnul nostru )isus ;ristos, n!ttorul nostru, stiind !rjmsia lor si milosti!indu'se de neamul omenesc, ne'a %oruncit s %zim inima cu strictete, zicnd& 3:iti gata n tot ceasul, cnu stiti n care ceas !ine furul+ deci nu cum!a !enind s ! gseasc dormind3# Deci ia seama la inima ta, fiind cu luare aminte la simturile tale# "i dac se !a nsoti cu tine %omenirea lui Dumnezeu, !ei %rinde %e tlharii care te %rad de ea# Cci cel ce se de%rinde s deose4easc %recis gndurile, recunoaste %e cel ce !reau s intre si s'l s%urce, fiindc acestea tul4ur mintea ca s se fac mndr si trnda!# Dar cei ce cunosc ruttile lor, rmn netul4urati, rugndu'se Domnului# (o!iturile ce ni le d dia!olul, fie %e !zute, fie %e ne!zute, adeseori le simtim si le !edem# Dar chinurile ce le sufer dia!olii de la noi, cnd de!enim uneori !irtuosi sau ne cim %entru greseli, sau r4dm ndelung si rezistm la necazuri, sau ne rugm si m%linim cu r!n toate celelalte fa%te crestinesti %rin care dia!olul este chinuit, lo!it si %ede%sit, toate acestea, du% iconomia dumnezeiasc, noi nu le !edem, ca s nu ne mndrim si s ne molesim# Cci, dre%t este naintea lui Dumnezeu s rs%lteasc cu necaz celor ce ne necjesc %e noi ()) $es# 1,5 # Cum se %ot iz4!i de dia!oli si de %atimi cei care sunt 4olna!i cu tru%ul si ne%utinciosi5 =u numai %rin nfrnare de la mncruri, ci si %rin strigarea din inim ctre Domnul %utem izgoni gndurile rele si %e dia!olii care ni le strecoar# 3"trigat'am ctre Domnul ntru necazul meu si m'a auzit3 ()ona ,,3 # "i iarsi& 3Din %ntecele iadului ai auzit strigarea mea si glasul meu# De aceea& Pn ce !a trece frdelegea, adic tul4urarea %catului, striga'!oi ctre Dumnezeul cel Prea )nalt (Ps# 5*,,'3 , ca druindu'mi cea mai mare 4inefacere, s nimiceasc cu %uterea (ui nssi momeala %catului si s sur%e idolii cugetrii %timase3# Deci, dac nu ai %rimit darul nfrnrii, cunoaste c Domnul !rea s te asculte %rin rugciune si ndejde, cnd te rogi# Deci cunoscnd judecata lui Dumnezeu, nu te descuraja %entru ne%utinta ne!ointei si a nfrnrii# Ci mai degra4 struieste n lucrarea iz4!irii de !rjmasi %rin rugciune si r4dare unit cu multumire# De ! !or alunga gndurile ne%utintei si ale suferintei din cetatea %ostirii, fugiti n alta, adic n rugciune si n multumire# Dia!olii, rugnd %e Domnul ca s nu fie trimisi n adnc, au %rimit m%linirea cererii ((c# /,31'3, # Cu ct mai !rtos !a fi ascultat crestinul, care se roag s fie iz4!it de moarte mintal ()saia Pustnicul, :ilocalia ), %# -7/ # '%3% +e ce trebuie s ne lupt- cu diavolii) De ce ngduie Dumnezeu ca s fim is%ititi5 "fntul 2%ostol )aco4 ne s%une& 3=imeni s nu zic atunci cnd este is%itit& De la Dumnezeu sunt is%itit, %entru c Dumnezeu nu este is%itit de rele si 0l nsusi nu is%iteste %e nimeni# Ci fiecare este is%itit cnd este tras si momit de nssi %ofta sa# 2%oi %ofta, zmislind, naste %cat, iar %catul odat s!rsit, aduce moarte3 ()aco4 1,13'15 # Prin urmare, fiecare este is%itit fie de ctre dia!ol, fie %rin %ro%ria sa !oint, totdeauna %rin ngduinta lui Dumnezeu# "fntul .a9im .rturisitorul ne lmureste c cinci sunt moti!ele %entru care Dumnezeu ngduie s fim is%ititi de dia!oli& 1# Prima %ricin este ca acei 3care sunt ncercati si se lu%t, s ajung s discearn !irtutea de ru3# 2cest rz4oi ne aduce e9%erient, ajungnd s deose4im 4inele de !iclesug, !irtutea de %cat# ,# 2 doua %ricin este c 3do4ndind !irtutea %rin osteneal si durere, s o a!em sigur si nestrmutat3# 3# 2 treia %ricin este ca 3naintnd n !irtute s nu ne ngnfm, ci s ne smerim3# 1z4oiul continuu ne o4lig s ne smerim continuu si nu ne ngduie s ne mndrim cu !irtutile noastre# ,?

-# 2 %atra %ricin este ca 3du% ce am fost is%ititi de %cat, s'l urm din toat inima3, %recum si %e dia!olii care ne is%itesc# 5# 2 cincea %ricin este ca 3de!enind ne%timasi, s nu uitm sl4iciunile noastre si nici %uterea lui Dumnezeu, care ne'a ajutat3# Prin urmare, !om trece adesea de la rz4oi la %ace de la durere la 4ucurie duho!niceasc, stiind c nainte de n!iere este 6olgota Crucii# $re4uie s ne lu%tm cu toate %uterile noastre, 4izuindu'ne mai ales %e ajutorul lui Dumnezeu, cci nu ntru multimea ostirii este 4iruinta rz4oiului, ci din Cer este %utere (1 .aca4ei 3,1? # 2stfel, orice is%it, dac o nfruntm, ne %oate aduce cunun !esnic#

CAPITOLUL III

Tehnica de lupt a diavolilor

*%$% =etodele diavolilor $re4uie s cunoastem metodele %rin care ne lu%t dia!olii, ca s %rindem curaj si s 4iruim %e !rjmasii mntuirii noastre# 2!em !rjmasi cu ade!rat ri, cum%liti, !icleni, mesteri n uneltiri, %uternici, neadormiti, imateriali, care %ot s a%rind cu focul %catelor 8iserica >ie a lui ;ristos, care suntem noi, crestinii ortodocsi# :iecare dintre noi, cunoscnd %lanurile %otri!nicului, se !a ngriji s nu cad n cursa dia!olului (1 $im# 3,7 # .ulti crestini se ntrea4 dac e9ist dia!oli si care sunt tacticile %rin care acestia nseal %e oameni# Cea mai mare !iclenie a dia!olilor este s ne fac s credem c ei nu e9ist# .ulti oameni zic adesea& 3>edeti'! de trea4, nu e9ist dia!oliB3 Dia!olii i ndeamn s zic astfel# 0i au interesul s ne fac s credem c ei nu e9ist, %entru c asa este usor s crezi c nu e9ist nici Dumnezeu si atunci nu e9ist nici un criteriu moral si totul este %ermis# *%'% +iavolul #si schi-b des planul de actiune Dia!olul cerceteaz ce fel de is%it este mai eficace si se %otri!este mai 4ine fiecruia si %e aceasta o %une n lucrare# =esu%ortnd nfrngerea, si msoar si cntreste 4ine fiecare lo!itur# 2sadar, ntr'un fel se lu%t cu nce%torii si n alt fel cu cei crescuti duho!niceste, ntr'alt fel cu cei ne%stori si n alt fel cu cei care cred n Dumnezeu# 2ltfel is%iteste dia!olul %e cel 4olna! si ne%utincios si altfel %e cei sntosi# 2ltfel se %oart cu cei cinstiti si altfel cu cei !icleni# 0l stie c ceea ce !atm %e unul, %oate fi de folos %entru altul# "fntul 2tanasie cel .are s%une c 3dia!olii, du% cum ne !or afla, tot astfel se !or face si ei fat de noi3# 2!!a )saac scrie& 30ste un o4icei al dia!olului ca s m%art cu miestrie atacurile sale m%otri!a celor cu care se lu%t, du% felul armelor sale si s'si schim4e is%itele du% sco%ul urmrit cu fiecare n %arte3# "fntul )saac "irul s%une c dia!olii lu%t diferit %e cei ne%stori si lenesi, fat de cei r!nitori si ntriti duho!niceste# 2stfel, %e cei ne%stori i lu%t de la nce%ut cu trie, ca s'i cu%rind frica si s li se %ar de la nce%ut calea as%r si greu de str4tut# Pe cei r!nitori nu'i atac de la nce%ut, cnd r!na lor %entru cele duho!nicesti este mare# )ar cu cei e!la!iosi amn lu%ta %n cnd !or cdea n lene!ire si atunci i atac, micsorndu'le r!na# $re4uie s lum aminte, cci altfel !om cdea su4 lo!iturile nemiloase ale dia!olilor# " nu ne ncredem n %uterile noastre, cci n orice cli% !icleanul dia!ol %oate e9%loata sl4iciunile noastre# *%*% +iavolul ne ispiteste la #nceput cu pcate -ici 30

Dia!olul niciodat nu nce%e lu%ta cu %catele cele mari# 0l ncearc la nce%ut s'l %cleasc %e om, ca s comit o ct mai mic greseal# )uda nu a de!enit trdtor dintr'o dat, ci a nce%ut cu furtul unor mici sume de 4ani, iar a%oi dorind mai mult si fiind ajutat de dia!ol s'a fcut ro4 al iu4irii de 4ani# 2%oi acest %cat a condus la trdarea .ntuitorului )isus ;ristos# "fntul )oan 6ur de 2ur ne s%une c dia!olul de la %catele cele mici ajunge la %catele cele mari# Dia!olului i este suficient o mic sl4iciune a noastr, iar a%oi, dac cedm is%itelor, si face slas n sufletele noastre# "fntul )oan "crarul, care a desco%erit acest !iclesug al dia!olilor, ne n!at& 3.ulte chi%uri are sar%ele (dia!olul desfrnrii# Pe cei care nu au cunoscut %catul le s%une s fac numai o ncercare, ca s !ad cum este acest %cat si a%oi s se %ociasc# Cnii se las con!insi s ncerce numai o dat si a%oi s se o%reasc# 0i gndesc& Ce !oi %ti dac !oi %ctui o singur dat5 =imic# =u m !oi %ierde numai cu att# "i astfel fac %rimul %as# Din nefedcire, rul nu se o%reste numai aici# Primul %as este astfel fcut# Cetatea sufletului este distrus si %uhoi de dia!oli %ot intra acum si'l !or lu%ta %e om cu %catul desfrnrii3# *%.% +iavolul e6ploateaz slbiciunile noastre Dia!olul studiaz cu atentie toate sl4iciunile oamenilor si du% aceasta si alege is%itele# "l4iciunile difer de la un om la altul& unul este nclinat s%re lcomia %ntecelui, altul s%re desfrnare, altul s%re iu4irea de arginti, altul s%re mndrie, altul s%re lene, altul s%re 4utur, altul s%re ne%sare, altul s%re necredint, altul s%re mnie# "fntul "imeon =oul $eolog s%une c 32!em !rjmasi fr de tru%, al cror sco% %rinci%al este aflarea sl4iciuailor noastre, asu%ra crora s arunce sgetile sale, ca s ne do4oare n %cate3# )ar "fntul 2%ostol Pa!el ne s%une& 3=u dati loc dia!olului3 (0feseni -,,7 # =engrijindu'ne de sl4iciunile noastre !om lsa deschis %oarta inimii, iar dia!olii !or !eni s ne is%iteasc# *%/% >9l(ndetea> diavolului >rjmasul mntuirii noastre ne %rezint %catele ca fiind 4une si atrgtoare# 0l stie c dac ar ataca cu furie de la nce%ut, crestinii s'ar mo4iliza s lu%te m%otri!a lui# "fntul )oan 6ur de 2ur s%une c 3la nce%ut dia!olul arat indulgent si ncearc s'si m%lineasc sco%urile sale %ctoase cu 4lndete si se arat cu dragoste fat de crestini3# Din acest moti!, dia!olul ne %rezint ntunericul dre%t lumin, nefericirea ca fericire, %catul ca fa%ta 4un# *%0% +iavolul lucreaz #n ascuns 0 tactic im%ortant a dia!olului este ascunderea# )at de ce multi oameni cred c nu e9ist dia!oli# "fntul Clement 1omanul s%une c atunci cnd dia!olii se retrag si se ascund, r!na crestinilor s%re !irtute scade# )ar dac dia!olii s'ar arta n toat urtenia si rutatea lor, atunci oamenii ar ncremeni de fric si s'ar feri de is%itele lui# 2sadar, desi dia!olul este fiint %ersonal, el se ascunde cu grij, %entru ca oamenii s nu dea im%ortant si s fie linistiti# *%1% +iavolul ne atac prin surprindere )n !iata duho!niceasc, cea mai nfricostoare arm a dia!olului este atacul %rin sur%rindere# .ntuitorul nostru )isus ;ristos ne'a n!tat cum s 4iruim aceast %uternic is%it& 31ugati'! nencetat, ca s nu cdeti n is%it3 (.atei ,*,-1 # Prin rugciune si %ri!eghere, darul Duhului "fnt !a %trunde n sufletul nostru si ne !a sfinti si astfel !a alunga %e dia!oli# 31

"fntul 2%ostol Pa!el ne s%une s %ri!eghem si s ne rugm nencetat, 3ca s nu ne is%iteasc "atana din %ricina noastr3 (1 Corinteni 7,5 # =enfrnarea datorit ne%srii noastre fat de cele duho!nicesti este starca sufleteasc de care are ne!oie dia!olul %entru a st%ni sufletul nostru# *%3% +iavolul ne lupt cu nepsarea >iata duho!niceasc este o lu%t %ermanent %entru sfin tirea noastr si orice cli% care trece fr lu%t este un %as na%oi# $oate eforturile noastre %entru curtire si sfintire se %ot %ierde ntr'o cli% %rin cderea n %cate# "fntul )oan 6ur de 2ur ne n!at& 3Dia!olul, cnd afl un suflet molesit si care nu se ngrijeste de rnile %catelor sale, nu nceteaz s'l lu%te cu aceast arm3# 32ntidotul ne%srii este m%linirea cu r!n a datoriilor duho!nicesti3# "ufletul care nu'si simte cderea sa duho!niceasc, fie c nu este interesat de !iata cea !esnic, fie c din cauza ostenelilor nechi4zuite este czut n aceast curs a dia!olului# " ne ostenim duho!niceste, ca s %zim cetatea sufletului de atacurile satanei, ca s nu gseasc la noi %osi4ilitatea de a ne is%iti# *%4% A-(narea pocintei 2i tim% s te %ociestiB 2ceste gnduri le auzim adesea n mintea noastr, %rin gndurile %e care ni e insufl dia!olul n mintea noastr, ct si %rin cu!intele oamenilor %ctosi# 2ni de zile am fost jucrii n minile dia!olilor, fcndu'le %e %iac si s!rsind %cate# )ntr'o zi ns, lumina dumnezeiasc strluceste n noi si ne ndeamn la %ocint# Darul lui Dumnezeu ne face s simtim starea noastr %ctoas# Dumnezeu ne cheam la %ocint %rin gnduri de %ocint insuflate de "fntul )nger Pzitor si %rin duho!nici# 2cum inter!ine ns si dia!olul# 0l lucreaz cu gndurile amnrii, %e care ni le insufl n mintea noastr# )ncearc s ne con!ing %rin argumente mincinoase& nu ai %ostit, nu esti %regtit, ai tim%, ce o s zic duho!nicul cnd !a afla %catele tale5 (as, s te ndre%ti si a%oi te !ei %ociB =ici un om nu %oate fi ns sigur c n !iitor se !a %oci sau c nu !a muri# Dar dia!olul, ajutat de nclinrile noastre s%re %cate, de cele mai multe ori reuseste s cstige !ointa noastr# 2stfel, %ocinta noastr este amnat si ocazia nce%utului 4un si al mntuirii noastre este amnat# Cu trecerea tim%ului, %atimile noastre se !or mri# 1nile sunt mai usor de !indecat la nce%ut dect atunci cnd s'au cronicizat# $re4uie s %unem de ndat n %ractic hotrrea noastr de a ne %oci# " facem s rodeasc %rezentul# " ne nchidem urechile la %o!etele !iclenilor dia!oli, care ne so%tesc c a!em tim%# =uB =uB =u mai a!em tim%# 2cesta este ade!rul, %e care dia!olul caut s'l schim4e, %entru a ne nsela# Cnui %rinte i so%tea dia!olul la ureche& 3(as, ai s mergi mine s te s%o!edestiB3 )ar %rintele i s%unea& 3=u, astzi m !oi s%o!edi si mine fie !oia Domnului3#

*%$5% +iavolul se preschi-b lu(nd #n"tisarea vzut Din >ietile "fintilor aflm c dia!olii se arat tru%este# De aceea Duhul "fnt ne a!ertizeaz c 3"atana se %reface n nger de lumin3 # "fntul 2ntonie cel .are ne s%une& 3Dia!olul struia ticlosul noa%tea, lua chi%ul unei femei si o imita n tot felul, numai ca s m nsele# Cneori mi se arta ca un om e!la!ios# 2deseori se %refac a cnta %salmi# "e ntm%l uneori ca atunci cnd citim s rosteasc du% noi ca un ecou cele ce au fost citite# Dia!olii %ot imita orice# "unt !icleni si gata s se %refac si s se schim4e n toate nftisrile# 0i rd 3,

ne4uneste si suier, cci toate le fac si le griesc si le tul4ur si n toate se %refac si %e toate le amestec, %entru a amgi %e cei sim%li3# >ietile "fintilor %rezint nenumrate e9em%le des%re a%aritiile sensi4ile ale duhurilor rele, care uneori !or4esc, alteori imit diferite animale, iar alteori fac s se aud tro%ituri, suierturi, 4lasfemii si !or4e murdare# "i toate acestea cu sco%ul de a ns%imnta si nfricosa %e cel credincios# "tiind toate aceste lucruri, tre4uie s fim foarte atenti si s nu ne temem# "fntul 2ntonie cel .are ne sftuieste s nu dm nici o im%ortant unor astfel de mestesuguri dia!olesti# Pentru c dia!olii, dac ar %utea ce!a asu%ra celor credinciosi, nu ar mai !eni cu astfel de mestesuguri, ci i'ar do4or direct# Duhurile rele se mistuiesc dac ne rugm cu credint si smerenie si chemm numele Domnului, nsemnndu'ne cu "fnta Cruce#

*%$$% +iavolul ne #nseal prin &hicit vise pre2udecti si superstitii Dia!olul ne nseal %rin ghicit, %rejudecti, !ise si su%erstitii, care la %rima !edere %ar ne!ino!ate# Dumnezeu, cu multa "a )ntele%ciune, a ascuns omului !iitorul su# )ar acest lucru l'a fcut %entru a'l feri de o nfricosat surs de neliniste si nefericire# )n %lus, i'a hrzit s%eranta si l'a ncredintat de iu4itoarea "a %urtare de grij, cerndu'i s se lase n grija "a, cu ncrederea co%ilului fat de Printele "u# )ns !rjmasul dia!ol, !rnd s sl4easc si s micsoreze aceast ncredere, s%eculeaz cu !iclesug ca%acitatea sa (ca duh ce este asemenea ngerilor de a cunoaste anumite lucruri, la care omul nu are acces# .ai ales cele referitoare la !iitor# " nu uitm c omul este, totusi, mai %rejos dect ngerii (0!rei ,,7 # 2sadar, dia!olii fr s fie a toate cunosctori, cci atotstiinta este o nsusire numai a lui Dumnezeu, cunosc totusi unele m%rejurri legate de cele ce se !or %etrece# "fntul 2ntonie cel .are s%une c, de e9em%lu, dia!olii !d cum %lou torential n .untii 0tio%iei si, n acelasi tim%, se %ot arta n 0gi%t, unde %rin ghicit si %rin !ise %re!estesc celor creduli umflarea a%elor =ilului# Dac un frate de al tu, aflat ntr'o localitate nde%rtat, se !a %orni s !in la tine, dia!olii care !d si aud acest lucru se !or arta n !is tie si ti !or s%une aceasta# )ar cnd se !a ntm%la de mai multe ori aceste lucruri, te !ei ncrede n !isele si desco%eririle tale# 2stfel, dia!olii, folosind una din nsusirile lor, se %refac c ghicesc si c s%un mai nainte ce se !a ntm%la du% mai multe zile# "fntul 2tanasie cel .are s%une c dia!olii 3se %refac c ghicesc3, cci n esent ei nu ghicesc nimic, ci nseal %e oameni cu falsele lor %re!iziuni# Pe termen lung, ei se do!edesc mincinosi, cci mint si nu s%un nimic ade!rat si sigur# ;rana dia!olilor este minciuna# "i chiar atunci cnd s%un ade!rul, o fac de ne!oie, ca s %oat a%oi s nsele si s ne ro4easc si s ne %rind n cursele sale# "fntul Didim 2le9andrinul s%une c 3de multe ori dia!olul ne nseal, amestecnd ade!rul cu minciuna3# De aceea, noi nu tre4uie s ascultm si s credem ce s%une dia!olul si nici cu!intele rostite de cei demonizati# " lum %ild %e Domnul )isus ;ristos si %e "fintii 2%ostoli, care n'au %rimit cele ce dia!olul le'a ghicit, ca fiind ade!rate# Domnul nsusi i'a res%ins %e dia!oli, cu toate c mrturiseau des%re 0l un ade!r, anume c este :iul lui Dumnezeu (.atei -,1'11 # (a fel a fcut si "fntul 2%ostol Pa!el, cu duhul %itonicesc al tinerei din :ili%i, care aducea mult cstig st%nilor ei, ghicind# 0a s%unea ade!rul cnd striga des%re "fntul 2%ostol Pa!el si "ila& 32cesti oameni sunt slujitorii Dumnezeului celui Preanalt3 (:a%te 1*,17 # "fntul 2%ostol Pa!el nu a %rimit aceste ade!ruri, care %ro!eneau de la dia!oli# 2stfel ne'a n!tat s nu credem n ghicit si %re!estiri, care sunt lucrri dia!olesti# "i acest lucru, %entru ca nu cum!a n ade!rul s%us de dia!ol s fie amestecat si minciuna sa si ca s ne de%rind %e noi s nu dm niciodat crezare# Pentru c nu se cu!ine ca noi, a!nd dumnezeiestile "cri%turi si li4ertate de 33

la .ntuitorul, s ne lsm nselati de dia!oli# $re4uie s fim foarte atenti, %entru c multi !rjitori si ghicitori fac aceste lucrri, folosind cu!inte de e!la!ie si de rugciune# "fntul )oan 6ur de 2ur s%une& 3"i lucrul cel mai mare al nselciunii este c, atunci cnd suntem %re!eniti asu%ra acestor nselciuni, ncercm s'o a%rm %e femeia ghicitoare s%unnd des%re ea c este crestin si c nu s%une nimic altce!a dect numele lui Dumnezeu# De aceea tre4uie s'o urm si mai tare, %entru c foloseste numele lui Dumnezeu s%re ocar3# =ici n !ise nu tre4uie s credem, %entru c !isele sunt nseltoare# De foarte %utine ori ne !or4este Dumnezeu %rin ele# Dia!olii ns ne %ot !or4i de multe ori %rin ele, urmrind s ne murdreasc sufletul si tru%ul# De aceea, "fntul )oan "crarul ne zice& 3=imeni s nu se n!o!oiasc a se gndi ziua la nluciri !isate n tim%ul no%tii, cci si acesta este un sco% al dia!olilor, ca s ne murdareasc n tim%ul strii de !eghe cu s%urcciunile !isate n tim%ul no%tii3# Deci, regula de aur %entru inter%retarea !iselor este de a nu crede n !ise# Dac Dumnezeu !rea s ne desco%ere !oia "a cea "fnt %rin !ise, are %uterea s ne'o desco%ere, trecnd %este cenzura noastr (de a nu crede n !ise # "fntul )oan "crarul ne n!at& 3Cel ce crede n !ise este asemenea celui care alearg du% um4ra sa si ncearc s'o %rind3# Cnd nce%em s credem n !ise, dm dracilor dre%tul de a ne is%iti si cnd suntem treji# 2tentie, de asemenea, si la su%erstitii si la %rejudecti# 2cestea sunt armele n minile dia!olilor, %rin care oamenii de!in jucriile lor# "unt oameni care consider cifra 13 fatidic sau se nelinistesc la strigtul cucu!elei sau la urletul cinilor, sau dac le'a tiat calea o %isic s#a#m#d# $oti acestia, far s !rea sau fr s nteleag, si leag !iata, fericirea sau 4elsugul de anumite %ersoane sau ntm%lri, care nu au nici o legtur cu desfsurarea fireasc a !ietii# De cele mai multe ori, dia!olii aranjeaz astfel lucrurile ca oamenii s cread n su%erstitii# 0ste !or4a aici de oameni necredinciosi sau mai %utin credinciosi# De aceea, "fntul )oan 6ur de 2ur ne s%une& 3>znd un om oarecare, re%ede l %oti condamna, la ndemnul nefast al su%erstitiei, dar nu !ezi cursa dia!oleasc ce ti'a fost ntins# De ce te faci !rjmas fratelui tu, fr nici un moti! justificat5 "i nu ntelegi ct de mare este 4atjocura, ct de mare este rusinea si, mai mult, ct de mare este %rimejdia# De multe ori omul are un cosmar sau !ede o %isic neagr sau alte lucruri si crede c acestea ar %re!esti ce!a u# 2ceasta este o lucrare dia!oleasc, %entru c nu ceea ce crede omul face ziua rea, ci %etrecerea n %cate# Prin urmare, cnd iesi din cas, s te %zesti de a %ctui# Dac !om %ctui, !a !eni si cderea noastr# 2stfel, dia!olul nu ne %oate !tma# Dac !om %ctui, !om fi su4 influenta dia!olilor, care ne !or conduce la tot lucrul ru3# Desi "fnta "cri%tur condamn orice fel de %rezicere ())) 1egi ,,',? si este cunoscut c dia!olul este tatl minciunii ()oan /,-- , se gsesc destui crestini care se ocu% cu ghicitul, cred n !ise si %rejudecti, lsnd %rin aceasta ca dia!olul s le conduc !iata lor# "fntul )oan 6ur de 2ur ne n!at& 3=oi ns nu tre4uie s cdem !icleniei dia!olilor, ci s ne nde%rtm de orice unealt satanic a !rjitoriei, ghicitului, %rezicerii sau a su%erstitiilor# Cci %entru noi este mai de %ret s credem n Domnul si .ntuitorul nostru )isus ;ristos si n n!ttura "a, iar ca arm s a!em Crucea "a# :ericit este ns si sufletul care cheam numele lui )isus ;ristos n orice necaz, 4oal sau tre4uint, %entru c se !a nde%rta de la el orice lucrare satanic3#

*%$'% +iavolii ne ispitesc prin rul natural Dumnezeu a ngduit dia!olilor s ne is%iteasc, %entru a ncerca credinta si e!la!ia oamenilor# 1ul care e9ist n lume este de multe ori o arm reduta4il a dia!olilor, %rin care ncearc %e oameni# 2stfel, dia!olul trimitnd cele rele oamenilor, adic nenorocidle, 4olile, ncercrile, mhnirile, reuseste de multe ori s aduc %e oameni la dis%erare si dezndejde# 3-

)n %ilda 0!angheliei, cu femeia gr4o!, se arat %utinta dia!olului de a chinui %e oameni cu 4oli# Domnul )isus ;ristos, !or4ind des%re cei 1/ ani de suferint ai femeii, s%une c satana a legat'o cu aceasta ((uca 13,11 # Din nefericire, dia!olul ne rz4oieste tot tim%ul cu cele rele& mhnirile ne co%lesesc, 4olile ne cerceteaz, moartea 4ate la us, nereusitele ne ncearc, !isurile ne sunt s%ul4erate, s%erantele zdro4ite, 4iciul ncercrilor ne lo!este fr mil# )ar noi, n fata greuttilor !ietii si, mai ales, din %ricina nelinistii, ne%utintelor si descurajrilor, ne %ierdem ndejdea si credinta# )ar %entru aceste lucruri ne certm cu Dumnezeu, l hulim, l ocrm, i cerem socoteal# 2lturi de noi, dia!olul se 4ucur de aceste reusite ale lui# $re4uie s fim cu luare aminte %entru a nfrunta greuttile !ietii, cci dia!olul %ndeste tot tim%ul, ca s e9%loateze momentele grele ale !ietii %rin care trecem# Dia!olii ne atac mai ales cnd Dumnezeu ngduie s fim is%ititi, %entru cresterea noastr duho!niceasc# Prin gndurile insuflate ne m%inge la !rjmsie cu Dumnezeu si urmreste s ne nde%rteze de 0l, ca du% aceasta s de!enim %rad usoar %entru ei# "unt 4oli care a%ar datorit firii noastre sl4ite fat de micro4i# 2lte 4oli sunt datorate %catelor noastre# 2lteori, dia!olul intr n tru%urile oamenilor si le suge %uterea, din sntoase fcndu'le 4olna!e si chircite# Cu!iosul =il 2scetul "%une& 3"unt asadar dia!oli care intr n tru%ul omului si n toate mdularele lui si i sug %uterea, lsndu'le a%roa%e fr !lag# "i aceasta se ntm%l cu toate c n tru% nu se afl nici o 4oal3# De aceea, n orice 4oal tre4uie s alergm n %rimul rnd la "fintele $aine si la rugciunile 8isericii# "i nu numai la "fntul .aslu, ci si la rugciunile s%eciale %entru !rji, deochi, farmece, cosmaruri, insomnii, %recum si orice rele care i 4ntuie %e oameni# Puterea lui Dumnezeu este infinit mai mare dect a dia!olilor, iar omul care se roag lui Dumnezeu !a %utea s sca%e %rin %uterea dumnezeiasc de orice ru cu care satana ncearc s ne chinuie# *%$*% ;urnico,leul :urnico'leul este tactica de actiune a dia!olului# (a nce%ut dia!olul este mic si neo4ser!at, ca o furnic, iar du% o %erioad de tim% de!ine mare si nfricostor ca leul (1 Petru 5 / # :urnico'leul este, de fa%t, %catul, asa cum ni'l %rezint dia!olul# (a nce%ut, nainte de a %ctui, dia!olul ni'l %rezint mic, ct o furnic, fr nsemntate si fr consecinte# "e strduieste, ajutat de %atimile noastre, s ne %rezinte %catul ca fiind mic si fr nici o gra!itate# )ar du% ce am %ctuit, ni'l arat ca un leu, mare si nfricostor# "i acest lucru l face %entru a ne arunca n dezndejde si a ne con!inge c nu mai este sans de %ocint si, deci, de mntuire# $oti am a!ut de suferit de %e urma acestei arme dia!olesti# (a nce%ut, dia!olul ti %une n gnd s calci o %orunc dumnezeiasc# De e9em%lu, s desfrnezi# 2jutat de %ofta ta s%re desfrnare, atacul dia!olului nce%e sistematic# Dac omul nu i se m%otri!este %rin %ost, rugciune, smerenie, s%o!edanie si "fintele $aine, dia!olul i s%une& 3=u te necji, nu esti tu %rimul nici ultimul care greseste# "i a%oi ce mare %cat, astzi toti %ctuiesc# .ai trziu te !ei %oci3# 2stfel de atacuri foloseste dia!olul, ca sa %ar mai mic %catul si fr nsemntate# Du% ce ai %ctuit, dia!olul te aduce la dezndejde s%unndu'ti ce lucru nfricostor ai fcut# Cum ai s te duci la duho!nicul tu s'i s%ui c ai gresit# 0l, care te stie att de 4un si curat5 2i clcat %orunca lui Dumnezeu si %entru aceasta !ei fi canonisit# Pentru tine nu mai este iertare si mil# =u mai ai sans de mntuire# .ai 4ine distreaz'te si %ctuieste n continuare# )ngreunndu'ti sufletul cu %cate, %ierzi astfel sansa %ocintei si a mntuirii# De aceea este ne!oie de mare atentie# )n esent nu e9ist %cate mari sau mici, usoare sau grele# $oate %catele sunt %cate# Cine a gresit ntr'o singur %orunc dumnezeiasc, s'a fcut !ino!at de toate %oruncile dumnezeiesti ()aco4 ,,,0 # Deci, nu tre4uie s considerm unele %cate mici si altele mai grele# 2ceast metod de deose4ire a %catelor este de la dia!ol# <rice clcare a %oruncilor este de la dia!ol# <rice clcare a %oruncilor dumnezeiesti este %cat# 8ine este s nu %ctuim, %entru c orice %cat este urciune naintea lui Dumnezeu si mnie %e Dumnezeu# )ar dac am %ctuit, s ne ridicm imediat, s ne rugm, cci mila lui Dumnezeu este nemsurat# 35

*%$.% +iavolul #nseal prin erezie si necredint Credinta %utemic drea%t(ortodo9 si fa%tele 4une crestine mntuiesc %e om# Dim%otri!, credinta rtcit, eretic si care se s%rijin %e nscociri omenesti si dia!olesti si care nu cunoaste "fintele "cri%turi, nu foloseste si nu mntuieste# "fntul 2tanasie cel .are s%une& 3Dia!olul, care n urciunea ruttilor lui, a nscocit ereziile, se foloseste de cu!intele "fintelor "cri%turi ca de un aco%ermnt, %entru amgirea celor nai!i, semnnd ti ele otra!a sa sufleteasc3# Ca urmare, credintele eretice si gresite, care se m%otri!esc n!tturii 8isericii <rtodo9e sunt %iedici nfricostoare %entru mntuirea sufletelor noastre si arme %utemice ale dia!olilor# Prin necredint, dia!olul ntinde curse mai ales celor n!tati, care se ncred n ei nsisi# Dia!olul se %rezint n fata lor cu stiinta si filozofia si le aduce necredinta# <are nu'i !edem %e astfel de oameni lng noi5 3Cine a !zut ceea ce s%un "fintele "cri%turi53 ntrea4 cei necredinciosi# )at gnduri si ntre4ri insuflate de dia!oli oamenilor care au deja o nclinare s%re necredint# "fntul 2%ostol Pa!el scrie& 3Dunmezeul acestui !eac (dia!olul a or4it mintea necredinciosilor, ca s nu le lumineze lumina "fintei 0!anghelii sla!a lui ;ristos3# *%$/% Oa-enii pctosi sunt slu&ile diavolilor Dia!olul este m%ratul acestei lumi a %catelor# 0l are n aceast lume sluj4asii si ()oan 1,,31 # >rjmasul mntuirii noastre se lu%t %entru %ierderea sufletelor omenesti si a a!ut ntotdeauna ucenici, cu !oia sau fr !oia lor# 2stfel de oameni, gata oricnd s fac !oia dia!olului, sunt nenumrati, att tineri, ct si !rstnici, 4r4ati si femei# )at numai cte!a e9em%le& sotul tiran, as%ru, 4eti! si desfrnat, care alung %acea si dragostea din familia sa+ o femeie is%ititoare, care um4l sumar m4rcat %e strad, smintind %e oameni cu %catul desfrnrii+ un om de stiint sau de cultur, necredincios sau eretic, care %rin scrierile sale, %rin cu!intele sale !ars otra!a necredintei si a ereziilor n sufletele cititorilor+ omul 4ogat, care cu ajutorul 4anilor coru%e constiintele+ tatl si mama, care %rin educatia atee, eretic si imoral %e care o dau co%iilor i conduc %e acestia n mrejele %catelor si s%re %ierderea sufletelor### " lum aminte la noi nsine, ca nu cum!a s ajungem !reodat unelte ale dia!olilor, cu !oia sau fr !oia noastr si s contri4uim astfel la %ierderea sufletelor semenilor nostri# Cci !a !eni ntr'o zi cli%a n care !om da seama de sufletele care s'au %ierdut n iad din %ricina noastr# Dumnezeu ne !a s%une atunci& 3"ngele lor din mna ta se !a cere3 (lezec# 3,,0 # $ot .ntuitorul nostru ne'a n!tat& 3:eriti'! de %roorocii mincinosi, care !in la !oi n haine de oi, iar %e dinuntru sunt lu%i r%itori3 (.atei 7,15 # )ar "fintii 2%ostoli ne'au n!tat& 3=u dati crezare oricrui duh# Ci cercetati duhurile dac sunt de la Dumnezeu, fiindc multi %rooroci mincinosi au iesit n lume3 (1 )oan-,l # 2!nd o astfel de %orunc de la Dumnezeu, tre4uie s ne ferim de orice legtur cu duhurile necurate (de astrologi, !rjitori, magi, senziti!i, contactanti ai <E=, %rezictori, 4ioenergeticieni, radiestezisti etc# Chiar dac demonul se %reface c s%une %rin ei ade!rul, noi cunoscnd sco%urile %e care le urmreste el, s le res%ingem, aducndu'ne aminte de cu!intele "fintelor "cri%turi& 3)ar %ctosului i'a zis Dumnezeu& Pentru ce tu istorisesti dre%ttile .ele3 (Ps# -?,17 # *%$0% +iavolul ne lupt cu deznde2dea Ca s %ctuiesti este cel mai usor# 1ar si greu lucru este a te %oci si a te mntui# .ulte %ricini contri4uie la aceasta& ne%sarea, rusinea, li%sa de interes# "i astfel omul rmne czut n %cate, de%arte de mntuirea sa#

3*

Pocinta noastr se s%rijin %e ndejdea ca Dumnezeu, %rin marea "a milosti!ire, si !a deschide cu dragoste 4ratele sale, %rimind %e fiul cel %ierdut, care se ntoarce din tara %catului, n casa $atlui "u# (i%sit de aceast ndejde, omul %ctos se simte %arsit de Dumnezeu si ne%utincios, renuntnd la lu%ta de a se eli4era de %catele sale, care l a%as# lar greutatea %catelor sale creste n fiecare zi si starea sa sufleteasc se nrutteste# <dat cu %ierderea ndejdii sale n Dumnezeu, omul si %ierde si mntuirea, %entru c rmne nctusat %catului, ro4 al satanei, care l conduce la tot lucrul ru si aceasta m%otri!a 4un!ointei lui Dumnezeu, care !rea ca toti oamenii s se mntuiasc si la cunostinta ade!mlui s !in (1 $im# ,,- # 2rma dezndejdii este e9trem de eficace %entru dia!oli, cci dezndejdea !a sluji#ntotdeauna de sfetnic ru omului# 0a i nchide omului calea ntoarcerii la Dumnezeu si l sileste s rmn m%otmolit n mlastina %catelor# Dar cum lucreaz dia!olul5 0l so%teste la urechea fiecrui om %ctos& 3)at tineretea ti'ai %ierdut'o n %cate, toat !iata ta ai fcut numai rele, desfrnri, hotii, minciuni, iu4ire de arginti, 4etii, ai mintit, ai jurat, ai hulit %e Dumnezeu# Ce ndejde de mntuire ai5 0sti %ierdutB Cel %utin mai distreaz'te, cte zile mai ai de trit %e %mnt3# 2stfel urmreste dia!olul s adnceasc %e om si mai mult n %cate, s fac inima noastr locas al dia!olilor si s ne nde%rteze de Dumnezeu# 2titudinea noastr tre4uie s fie alta# 2i %ctuit5 $re4uie s'ti %ar ru de %catele s!rsite si s te ridici si s te ntorci la Dumnezeu# "fntul )oan 6ur de 2ur zice c 3dia!olul are cea mai mare 4ucurie cnd omul cade n dezndejde, mai mult dect atunci cnd %ctuieste3# "fnta "cri%tur si "fintii Printi ne arat ct de 4un si iu4itor de oameni este Dumnezeu, ca s ne dea ndejde si curaj, s ne ridicm din ro4ia %catelor# De fiecare dat cnd so!im s ne %ocim si rmnem n dezndejde, 4ucurm %e dia!oli si ne facem ro4ii lor# $re4uie s sc%m de aceast curs a dia!olilor ()) $im# ,,,* # " nu ne lsm st%niti de dezndejde, cci dezndejdea se naste din multimea %catelor, din ngreunarea constiintei si din nesuferita mhnire sau din mndrie si din ngmfare, du% cum ne s%une "fntul )oan "crarul# 2ceast stare de dezndejde nu este %lcut lui Dumnezeu, iar "fnta "cri%tur si "fintii Printi ne'o %rezint ca %e o stare sufleteasc %ericuloas# =umai dia!olul se 4ucur de dezndejdea omului# <rice gnd de dezndejde este de la cel !iclean# "fntul )oan "crarul s%une& 3=imic nu se com%ar cu ndurarea lui Dumnezeu# De aceea, cel ce dezndajduieste, s'a njunghiat %e sine3# *%$1% +iavolul atac pe oa-enii izolati <amenii izolati, care se s%rijin %e ei nsisi, care nu se sftuiesc cu alti oameni, sunt cel mai usor de atacat si de do4ort de dia!oli# Kntrirea reci%roc a doi sau mai multi frati este o arm nfricosat m%otri!a dia!olilor# <amenii uniti duho!niceste, care se ajut si se ntresc reci%roc, cad foarte greu n cursele dia!olilor# >rajmasul mntuirii noastre stie c 3unde sunt doi sau trei adunati ntru numele Domnului, acolo se afl si ;ristos n mijlocul lor3 (.atei 1/,,0 si de aceea i urmreste %e cei izolati, %entru a'i ataca# Deci, tre4uie s %strm n %ermanent legtura duho!niceasc cu ;ristos, cu 8iserica si cu semenii nostri# Crestinii, care sunt uniti duho!niceste cu ;ristos si cu semenii lor cnd se roag m%reun, se ajut unii %e altii si muncesc m%reun, iar harul lui Dumnezeu i %zeste de sgetile dia!olilor# Cele mai multe cazuri de sinucidere sunt semnalate la oamenii care se des%art de 8iseric si triesc izolati# Datoria noastr este foarte clar& =u !om ngdui dia!olului s ne %iard cu nselciunea sa# " rmnem credinciosi n cele ce am n!tat si de care suntem ncredintati din "fintele "cri%turi si n!tturile "fintilor Printi (11 $im# 3,1- # Pentru c aceste lucruri sunt s%re folosul mntuirii noastre si al do4ndirii !ietii celei !esnice# 37

*%$3% +iavolii ne ispitesc cu cele de,a dreapta Dac !ede dia!olul c armele sale %line de rutate si de %cate nu au reusit, atunci ne atac cu mndria# <mul care cedeaz acestui mare %cat este stmit de orgoliu si, astfel, din cel mai nalt om duho!nicesc !a ajunge cel mai %ctos# Dac, de e9em%lu, ne lu%tm cu dia!olii si nu cedm is%itelor lor, ei si schim4 metodele si ne atac cu cele de'a drea%ta, cu mndria# 2stfel, ti !a so%ti la ureche& 38ra!oB 0sti un lu%ttor !irtuos# .eriti laudeB3 0ste ns glasul dia!olilor, care sunt n!ttorii ngmfrii# Dar aceast metod %oate fi utilizat si n alt mod& Dia!olul !ine si sdeste n om dis%ozitia %entru o r!n foarte mare, adic ne ndeamn s ne ne!oim, s%re cele ce de%sesc %uterea noastr (%ost %este msur, somn %utin, %ri!eghere de toat noa%tea### # "fntul )oan "crarul ne lmureste& 3De multe ori sco%ul !rjmasilor nostri este s ne ndemne la cele mai %resus de %uterea noastr, ca, descurajndu'ne (sau m4oln!indu'ne , s le%dm si cele du% %utere si s %rilejuim rsul cel mai mare al !rjmasilor nostri3# "fintii %rinti ne n!at c tot ceea ce este %este %uterea noastr este de la dia!oli# De e9em%lu, dac tinem %ost as%ru, fr 4inecu!ntarea duho!nicului, ne %utem m4oln!i cu tru%ul si nu mai %utem munci %entru fa%ta 4un crestin, necesar mntuirii noastre# Pentru toate lucrurile este un tim%, iar drumul !irtutilor are si el anumite legi# Dia!olul ne ndeamn s le clcm, s urmm, adic, cele mai %resus de %uterile noastre# )ar rezultatele5 =ereusind, ne m4oln!im, dezndjduim, scade r!na s%re !irtute si n cel mai ru caz ne %utem m4oln!i %sihic# 2lt mod n care se manifest is%ita dia!olului de'a drea%ta este le%darea dojanei# >rajmasul nostru ne laud %entru iz4nzile noastre+ ne nalt %e culmile mndriei si ne arat %e ceilalti oameni nensemnati, %ctosi si %rosti# :ariseul din noi !a cugeta& 3eu nu sunt ca ceilalti oameni, r%itori, nedre%ti, adulteri###3 ((c# 1/,11 # "i astfel se ntm%l ceea ce s%une "fntul )oan "crarul& 3Dracii ne silesc fie s %ctuim, fie, dac nu %ctuim, s judecm %e cei ce %ctuiesc, %entm ca %rin lucrul cel de'al doilea s %tm %e cel dinti3# Prin judecarea a%roa%elui nostru ne nde%rtm de Dumnezeu si %ierdem astfel %lata %entru !irtutile %e care le a!em# 2ceste !iclenii ale dia!olilor sunt arme reduta4ile m%otri!a crestinilor si a celor ce s%oresc duho!niceste# Pe acestia, dia!olul i %rinde n mrejele sale, fie %rin mndrie, fie %rin judecarea a%roa%elui# Cu ade!rat, !rjmas nfricostor este dia!olul# " stm 4ineB " stm cu fric, s lum aminteB *%$4% Cele patru atacuri ale diavolilor #n prea2-a -ortii o-ului a Primul atac al dia!olilor este asu%ra credintei# "atana seamn gnduri de ndoial si de necredint n mintea omului# Crestinul tre4uie s se nsemne cu "fnta Cruce, s se roage lui Dumnezeu cu smerenie si s'i rs%und& 3.ergi na%oia mea "atan, tat al minciunii, %entru c eu cred ce s%une Dumnezeu, iar nu ce s%ui tu si cei asemeni tie3+ 4 2l doilea atac este asu%ra dezndejdii# Prin aceasta ne nfricoseaz cu %catele %e care le'am fcut, s%unndu'ne c nu mai a!em ndejde de mntuire# =oi s ne aducem aminte c Dumnezeu este milosti! si %oate ierta %catele noastre+ c 2l treilea atac al dia!olilor n %reajma mortii omului este cu sla!a desart# Prin aceasta ne ndeamn s a!em ncredere n fa%tele noastre# =oi s ne aducem aminte c toate fa%tele 4une le'am fcut numai cu ajutoml lui Dumnezeu+ d 2l %atrulea atac este cu nchi%uirea de sine# (a multi crestini, nainte de moarte, dia!olii se arat n chi% de ngeri luminati si alte nluciri (, Cor# 11,1- # Kn aceste cli%e tre4uie s ne smerim si s'i zicem& 3Pref'te ticlosule n ntunericul tu# 0u nu sunt !rednic de astfel de artri3# 3/

Dumnezeu, care se afl n noi de la "fntul 8otez, este mai %utemic dect dia!olul# Dia!olul dis%une de arme %uternice si nenumrate si ne atac cu mare furie, %entru a ne 4irui# Dar nu tre4uie s ne s%eriem de atacurile dia!olului atta tim% ct ne aflm a%roa%e de Dumnezeu cel 2tot%uternic# .ntuitorul nostru )isus ;ristos s'a fcut om 3ca s strice lucrrile dia!olului3 ()oan 3,/ si s iz4!easc %e cei care 3frica mortii i tineau n ro4ie toat !iata3 (0!r# ,,1-'15 # Cnd Domnul nostru )isus ;ristos a co4ort la iad, 0l a desfiintat m%rtia iadului si a eli4erat %e cei detinuti acolo de dia!oli# "fntul 2ntonie cel .are ne s%une& 3"e cu!ine s nu ne temem de atacurile lui si de sgetile lui arztoare si de !icleniile lui lucrate de mestesugita lui minte# $oate acestea nu sunt nimic naintea %uterii lui Dumnezeu, .ntuitorului nostru )isus ;ristos, care numai rostind numele (ui cu credint si cu e!la!ie, %une %e fug toat ostirea dia!olilor3# 2ceasta ntruct Dumnezeu ne'a ncredintat c 3mai mare este Cel ce este n !oi, dect cel din lume3 (1 )oan -,- # 2lturi de Dumnezeu cel 2tot%utemic ne facem si noi %utemici# "i astfel si noi smeritii si ne%utinciosii a!em curajul s ne aruncm n lu%t si sa ne m%otri!im !rjmasilor dia!oli# (a "fntul 8otez am fost ntre4ati& 3$e le%ezi de satana si de toate lucrurile lui si de toti ngerii lui5 De toat slujirea lui53 )ar noi am rs%uns& 3. le%dB3 )ar a%oi& 3$e unesti cu ;ristos53 "i noi am rs%uns& 3. unescB3 Cu ct !om fi mai sfinti, mai a%ro%iati de Dumnezeu, mai uniti mistic cu ;ristos, cu att dia!olii !or fi mai de%arte de noi, iar atacurile lor !or fi mai ne%utincioase# )ar cu ct !om fi mai uniti cu lumea si cu %catele, cu att dia!olii !or fi mai a%ro%iati de noi si noi !om fi slujitorii lor# "fntul 2%ostol )oan ne s%une& 3Cel ce s'a nscut din Dunmezeu se %zeste %e sine si cel !iclean nu se atinge de 0l3 (1 )n# 5,1/ # ( Extras din cartea : "Razboiul crestinilor cu diavolii")

3?