BOLI ALE SNGELUI

Simbol al vietii, dar si purtator de boli, sangele ne poate insanatosi sau ne poate rapune, el fiind un tesut de sine statator, singurul tesut lichid din organism. El contine hematii sau globule rosii, leucocite sau globule albe si trombocite sau plachete sangvine, responsabile de coagulare. Cel mai adesea, diagnosticul bolilor legate de acest tesut este pus abia dupa analize ale sangelui, i asta deoarece bolile sangelui sunt de fapt afeciuni ale celulelor sale.

ANEMIA
Anemia se caracterizeaza prin scaderea numarului de globule rosii sau a nivelului de hemoglobina din sange. Exista mai multe tipuri de anemie, fiecare avand propria sa cauza. Anemia poate fi o afectiune temporara sau de lunga durata, iar formele sale pot fi mai mult sau mai putin severe. Anemia este o boala frecventa de sange, al carei principal simptom este oboseala datorata numarului redus de globule rosii ce nu reusesc sa transporte suficient oxigen la tesuturi. Globulele rosii traiesc aproximativ !! zile, iar organismul incearca in permanenta sa le inlocuiasca. "a adulti, globulele rosii sunt produse in maduva osoasa. #umarul scazut de globule rosii poate fi pus pe seama hemoragiilor sau a producerii deficitare de globule rosii in maduva osoasa. $unerea in evidenta a unei eventuale modificari in numarul de globule albe este de asemenea utila in depistarea cauzelor anemiei. %emeile sunt de doua ori mai expuse la riscul aparitiei anemiei decat barbatii. Anemia survine atat la pacientii tineri cat si la varstnici, dar la acestia din urma exista riscul unor alte afectiuni asociate. &e asemenea, pacientii cu boli cronice prezinta un risc crescut de aparitie a anemiei. 'ratamentul consta in administrarea de suplimente nutritive sau in unele proceduri medicale. (nele tipuri de anemie pot fi prevenite printr)o alimentatia variata si sanatoasa. #utrientii cel mai des implicati in anemie sunt fierul, vitamina *+ si vitamina * ,. $rincipalele tipuri de anemie Anemia prin carenta de fier, numita anemie feripriva Anemia prin carenta de vitamina *+ Anemia prin carenta de vitamina * ,, numita anemie pernicioasa .n totalitate au fost identificate peste /!! de tipuri de anemie, multe dintre ele clasificate drept rare. 0 persoana anemica poate aparea adesea palida si slabita, poate simti ca nu mai poate respira sau ca lesina, sau o resimtire a batailor inimii in tot organismul. Cauzele anemiei Anemia se caracterizeaza prin scaderea numarului de globule rosii sau a hemoglobinei din sange. "a pacientii cu anemie, globulele rosii sunt produse in numar suficient, se pierd in mod excesiv sau sunt distruse prematur. $rin urmare, numarul de globule rosii necesare pentru transportarea oxigenului la tesuturi scade, determinand stari de oboseala. $rintre tipurile frecvente de anemie si cauzele lor se numara-

Anemia feripriva Anemia feripriva este cea mai obisnuita forma de anemie si afecteaza aproximativ una din 1 femei, 2umatate din femeile insarcinate si 34 din barbatii din S(A. Cauza este reprezentata de carenta de fier din organism. 5aduva osoasa necesita fier pentru a produce hemoglobina. .n lipsa unei cantitati suficiente de fier, organismul nu poate produce suficienta hemoglobina pentru globulele rosii. Astfel apare anemia feripriva. Corpul isi procura fierul necesar atunci cand celulele sangvine sunt distruse 6 fierul continut in ele este 7reciclat8 si utilizat pentru fabricarea unor noi celule. $rin urmare, prin pierderea de sange se pierde si fierul. %emeile cu un flux menstrual abundent, care pierd o cantitate mare de sange in fiecare luna, prezinta un risc crescut de aparitie a anemiei. $ierderea lenta, cronica de sange 6 din cauza unui ulcer sau chiar a unui cancer de colon 6 poate de asemenea sa duca la pierderea de fier si la anemia feripriva. 0rganismul isi procura fierul si prin alimentatie. 0 dieta saraca in fier poate fi o cauza a anemiei. "a femeile insarcinate, cresterea fetusului poate determina golirea rezervelor de fier ale mamei, ducand la anemia feripriva.

Anemiile prin deficit de vitamine $e langa fier, organismul are nevoie de vitamina *+ 9acid folic: si vitamina * , pentru a produce o cantitate suficienta de globule rosii sanatoase. Absenta acestor vitamine, precum si a altor nutrienti esentiali din dieta, este o cauza a producerii insuficiente de globule rosii. $ersoanele cu afectiuni intestinale ce afecteaza absorbtia nutrientilor prezinta un risc crescut de survenire a acestui tip de anemie. (nele persoane nu pot asimila vitamina * , si dezvolta anemie prin deficit de vitamina * ,, numita si anemie pernicioasa.Anemiile prin deficit de vitamine sunt incluse in grupul de anemii megaloblastice, in care maduva osoasa produce globule rosii mari, anormale. Anemia secundara b lil r cr nice Anumite boli cronice 6 cancer, artrita reumatoida, boala lui Crohn si alte boli cronice inflamatorii 6 pot impiedica producerea de globule rosii, rezultatul fiind anemia cronica. .nsuficienta renala poate fi o alta cauza a anemiei. ;inichii produc un hormon numit eritropoietina, care stimuleaza producerea de globule rosii de catre maduva osoasa. &eficitul de eritropoietina, ca urmare a insuficientei renale sau ca efect secundar al chemoterapiei, poate avea drept rezultat scaderea numarului de globule rosii.

Anemia aplastica Acest tip de anemie potential fatal este cauzat de scaderea capacitatii maduvei osoase de a produce toate cele trei tipuri de celule sangvine 6 eritrocite, leucocite si

plachete sangvine. &eseori, cauza anemiei aplastice este necunoscuta, dar se crede ca este vorba despre o boala autoimuna. (nii factori pot fi responsabili pentru acest tip de anemie- chimioterapia, radioterapia, toxinele din mediu, sarcina sau lupus. Anemiile as ciate cu b li ale maduvei s ase 0 varietate de boli, printre care leucemia si mielodisplazia, pot fi cauze ale anemiei, deoarece afecteaza producerea de sange de catre maduva osoasa. Efectele acestor boli pot varia de la o usoara deteriorare a producerii de sange pana la o intrerupere completa, potential fatala a procesului de producere a sangelui. .n plus, alte tipuri de cancer al sangelui, precum mielomul multiplu, tulburarile mieloproliferative sau limfomul, pot fi cauze ale anemiei. Anemia !em litica Anemia hemolitica se manifesta prin distrugerea prematura a globulelor rosii. (nele boli ale sangelui pot provoca distrugerea globulelor rosii mai repede decat pot fi ele produse de maduva osoasa. *olile autoimune pot antrena producerea de anticorpi care distrug prematur globulele rosii. (nele medicamente, precum antibioticele utilizate in tratamentul infectiilor, pot de asemenea distruge eritrocitele. Anemia hemolitica se manifesta prin icter 9ingalbenirea pielii: si prin cresterea in volum a splinei. "repan cit za Aceasta boala ereditara a sangelui, ce poate avea forme grave, afecteaza cu precadere persoanele de origine africana sau araba si este cauzata de o forma defectuoasa a hemoglobinei, ce deformeaza globulele rosii, fortandu)le sa ia forma de secera. Globulele rosii de forma neregulata se distrug prematur, rezultatul fiind lipsa cronica a acestor celule sangvine. &e asemenea, globulele rosii in forma de secera pot bloca fluxul sangvin prin vasele mici ale corpului, dand nastere altor simptome suparatoare. #alasemia 'alasemia este o anomalie ereditara a sintezei de hemoglobina, constituind o forma rara, dar grava de anemie. Este caracterizat< prin reducerea sintezei lanturilor de globina din structura hemoglobinei si reducerea cantitativa a acesteia. =ematiile sunt mai mici decat normal si mai palide la examinarea pe lama. 'alasemiile pot fi alfa sau beta talasemii, in functie de tipul globinei care este deficitar. %ormele grave de boala apar de la varsta de sase luni si se manifesta prin stoparea cresterii, malformatii osoase, hepatosplenomegalie si icter. 'erapia transfuzionala poate aduce hematiile necesare, dar poate si incarca organismul cu fier, cu consecinte dintre cele mai grave. &oi parinti cu forme minore de talasemie au risc crescut de a avea un copil cu o forma ma2ora, motiv pentru care se recomanda analize genetice si diagnosticare prenatala.

Semne si simpt me .ntrucat scaderea numarului de globule rosii duce la diminuarea oxigenarii tesuturilor, anemia este raspunzatoare pentru numeroase semne si simptome. Semnele anemiei sunt scaune negre, cu aspect de pacura scaune sanguinolente frecventa cardiaca accelerata respiratie accelerata paloarea pielii si a mucoaselor icter 6 ingalbenirea pielii hipotensiune arteriala murmur cardiac cresterea volumului splinei Simptomele anemiei sunt oboseala dificultati respiratorii dureri toracice dureri abdominale pierdere in greutate stare de slabiciune lipotimie 9lesin: in special in ortostatism 9pozitia in picioare: $act ri de risc &eficiente nutritionale. 'oate persoanele, indiferent de varsta, prezinta un risc crescut de anemie atunci cand dieta lor este deficitara in fier si vitamine, in special acid folic 9vitamina *+:. Corpul are nevoie de fier, proteine si vitamine pentru a produce o cantitate suficienta de globule rosii. Afectiuni intestinale. *oala lui Crohn, boala celiaca sau alte afectiuni ce impiedica absorbtia nutrientilor la nivelul intestinului subtire, reprezinta un factor de risc pentru anemie. .ndepartarea pe cale chirugicala a unui segment al intestinului subtire poate duce la deficiente nutritionale si anemie. 5enstruatia. .n general, femeile prezinta un risc mai mare decat barbatii de aparitie a anemiei, deoarece pierd lunar sange 9si fier: prin menstruatie. Sarcina. %emeile insarcinate sunt mai predispuse la aparitia anemiei deoarece rezervele lor de fier sunt utilizate ca sursa de hemoglobina pentru fetus, dar si in volumul crescut de sange al mamei. *olile cronice. Cancerul, insuficienta renala sau hepatica sau oricare alta boala cronica reprezinta un factor de risc pentru anemie. Aceste boli pot duce la scaderea numarului de globule rosii din sange. $ierderea treptata, cronica de sange din cauza unui ulcer, de exemplu, poate goli rezervele de fier ale organismului, ducand la anemia prin carenta de fier 9feripriva:.

 Antecedentele familiale 6 cazurile de anemie ereditara reprezinta un factor de risc pentru aparitia bolii. (nele infectii, boli ale sangelui, boli autoimune, expunerea la substante toxice sau utilizarea unor medicamente pot afecta producerea de globule rosii, ducand la anemie. Alte categorii de risc sunt pacientii cu diabet, persoanele dependente de alcool 9acesta impiedica absorbtia acidului folic: si persoanele care adopta un regim vegetarian strict, ce poate fi deficitar in fier si vitamina * ,. "ia%n stic Anemia este diagnosticata cu a2utorul unui examen clinic si a examenelor de laborator, printre care hemoleucograma& Acest test de sange masoara nivelul de globule rosii si de hemoglobina din sange. 0 proba de sange este analizata la microscop pentru a observa marimea, forma si culoarea eritrocitelor. .n cazul unei anemii prin carenta de fier 9feripriva:, globulele rosii sunt mai mici si mai deschise la culoare decat in mod normal. .n schimb, in cazul anemiilor prin carenta de vitamine, globulele rosii apar marite si intr) un numar redus. &upa stabilirea diagnosticului de anemie, se trece la identificarea cauzei acesteia, cu a2utorul unor teste suplimentare. &e exemplu, anemia feripriva poate fi urmarea unei hemoragii cronice, datorata unui ulcer, polipi benigni ai colonului, cancer de colon, tumori sau insuficienta renala. .n unele cazuri, este necesara prelevarea unei probe de maduva osoasa pentru diagnosticarea anemiei. #ratament Exista o varietate de masuri pentru a preveni si combate anemia datorata deficientei de fier. Acestea includ imbunatatirea alimentatiei, consumul de mancaruri bogate in fier, suplimente de vitamine s.a.m.d. #umeroase studii au aratat ca frecventa suplimentelor de fier poate fi redusa de la zilnic la saptamanal fara a compromite eficienta tratamentului. 'otusi la copii mici si la femeile gravide se pastreaza recomandarea de a lua suplimente zilnic. Sunt multe strategii pentru fortifierea cu fier la nivel national. (na dintre ele ar fi suplimentarea unei mancari de baza, consumata in cantitati mari de catre toata populatia. .n Caraibe, America de Sud, America de #ord si ;egatul (nit, aceasta abordare a avut succes prin folosirea fainii de grau. 0 a doua abordare de succes a fost folosirea condimentelor, uleiului de peste si a zaharului. 5ancaruri bogate in fier care sunt rapid absorbite in organism includ carnea 9in special ficatul:, pestele, carnea de pasare, ouale, molustele, fasolea si mazarea, fructele uscate, faina de soia s.a.m.d. Aceste mancaruri, impreuna cu cele bogate in vitamina C, sustin absorbtia de fier in organism. 'otodata exista mancaruri care reduc abilitatea corpului de a absorbi fier prin blocarea intrarii lui in sistemul digestiv- painea graham, calciul, ceaiul, zincul in cantitati excesive s.a.m.d. *arbatii au nevoie de aproximativ un gram de fier in fiecare zi. %emeile care alapteaza sau sunt insarcinate si copii in crestere le trebuie aproximativ ,1 pana la , grame zilnic. Cu toate acestea doar !4 din fierul pe care il mancam este absorbit in organism asa ca, un barbat normal ar trebui sa consume ! grame de fier pe zi.

MIELO"IS'LA(IA
5ielodisplazia sau sindromul mielodisplazic 9S5&: se refera la un grup de afectiuni ale maduvei osoase sau ale celulelor stem hematopoietice 9care se afla la originea celulelor sangvine:. 5ielodisplazia se caracterizeaza prin producerea insuficienta a unuia sau mai multor tipuri de celule sagvine, datorita unei disfunctii a maduvei osoase. 5ielodisplazia poate fi primara 9in absenta unei expuneri: sau secundara unui tratament agresiv de chimioterapie sau radioterapie. 5ielodisplazia primara are un prognostic mai favorabil decat cea secundara. 5ielodisplazia se caracterizeaza prin numarul scazut de globule rosii 9anemie:, de globule albe 9leucopenie: cu predispozitie spre infectii si de trombocite 9trombocitopenie:. Este considerata o afectiune premaligna, la un grup de pacienti evoluand frecvent spre leucemie acuta mieloida 9"A5:. 5ielodisplazia afecteaza cu precadere subiectii varstnici, media de varsta in momentul diagnosticarii fiind de >! ani. "a adulti, intre ? si !4 din cazuri survin peste varsta de 1! ani. 'ipuri de S5& anemie refractara 6 se caracterizeaza prin numarul scazut de globule rosii, in timp ce numarul de globule albe si de trombocite este normal anemie refractara cu sideroblasti inelari 6 se deosebeste de anemia refractara prin faptul ca globulele rosii existente contin o cantitate excesiva de fier 9sideroblasti inelari: anemie refractara cu exces de blasti 6 toate cele trei tipuri de celule sangvine 9globule rosii, globule albe si trombocite: sunt deficitare si au un aspect anormal atunci cand sunt examinate la microscop anemie refractara cu exces de blasti in transformare leucemie mielomonocitara cronica leucemie mielomonocitara cronica in transformare ;ata de supravietuire variaza de la @ luni la cativa ani in functie de subtipul de S5&. &ecesul survine ca urmare a hemoragiilor sau infectiilor. Evolutia in leucemie acuta mieloida 9"A5: are loc in /!4 din cazuri, cu un prognostic nefavorabil. #ratamentul Se axeaza in general pe reducerea sau prevenirea complicatiilor. 'inerii care sufera de mielodisplazie si a caror stare de sanatate este in general buna pot fi candidati pentru un transplant de maduva osoasa, care poate prelungi viata. Semnele si simpt mele Se datoreaza numarului scazut de celule sangvine, ca urmare a anemiei, trombocitopeniei sau neutropeniei starea generala de oboseala, paloarea pielii si a mucoaselor, tahicardia 6 sunt manifestari ale anemiei severe pacientii cu probleme cardiace pot prezenta insuficienta cardiaca congestiva 9.CC:, in functie de gradul de severitate al anemiei

petesie 9mici leziuni ale pielii:, echimoze 9vanatai:, hemoragii nazale 9epistaxis: sau ale gingiilor sunt manifestarile obisnuite ale numarului scazut de trombocite 9trombocitopenie: hemoptizie 9expectoratie cu sange:, prezenta sangelui in urina 9hematurie: sau in scaun febra, tuse, disurie ) sunt manifestarile unei infectii bacteriene sau micotice grave 9precum pneumonia sau infectiile tractului genital: ca urmare a neutropeniei 9numar scazut de globule albe: asociata cu mielodisplazia

Cauze 5a2oritatea sindroamelor mielodisplazice sunt de etiologie necunoscuta. Atunci cand cauza este cunoscuta, vorbim de mielodisplazie secundara, mai dificil de tratat decat sindroamele fara o cauza identificata 9primare:. 'ratamentele anticanceroase $robabil cea mai sigura cauza a sindroamelor mielodisplazice este tratamentul cu anumite medicamente anticanceroase 9chimioterapie:. Aceste medicamente sunt toxice pentru maduva osoasa si sunt uneori asociate cu radioterapia. 5a2oritatea cazurilor de mielodisplazie secundara survin in urma tratamentelor pentru limfomul non 6 =odgAin, boala =odgAin si leucemie acuta limfoida 9"A":, dar pot surveni si in urma chimioterapiei pentru alte cancere 9mamar, pulmonar, intestinal, genital:. .n plus, sindroamele mielodisplazice pot afecta pacientii cu transplant de celule stem, datorita dozelor ridicate de medicamente citostatice administrate inaintea efectuarii transplantului. 'oxinele din mediu Expunerea la o cantitate mare de radiatii ionizante si la unele substante chimice 9benzen: pot constitui cauze ale sindroamelor mielodisplazice. *enzenul, o substanta cu larga utilizare in industria chimica, se gaseste in benzina, produsele pentru ingri2irea mobilei, detergenti, fumul de tigara si uneori in apele contaminate. (nele studii indica o legatura intre sindroamele mielodisplazice si expunerea pe termen lung la metale grele, pesticide, ierbicide si ingrasamintele chimice. $act ri de risc $e langa tratamentele cu anumite medicamente citostatice si expunerea la doze ridicate de radiatii sau de substante chimice, urmatorii factori pot creste riscul aparitiei sindroamelor mielodisplazice Barsta 5a2oritatea sindroamelor mielodisplazice survin dupa @! ani, deseori in al >)lea sau al ?)lea deceniu al vietii. .n schimb, S5& este rar la copii si la adultii tineri, desi incidenta bolii este in crestere, pe masura ce tot mai multi tineri urmeaza tratamente cu medicamente citostatice. Sexul

.ncidenta mielodisplaziei este usor mai crescuta in randul barbatilor decat al femeilor. 'abagismul .ntrucat benzenul si alte substante cancerigene din tigari sunt absorbite in sange, ele pot afecta maduva osoasa si celulele sangvine. 0amenii de stiinta nu au stabilit inca daca fumatul pasiv are un efect similar. (nele boli congenitale Anemia %anconi, o afectiune genetica rara, creste riscul survenirii sindroamelor mielodisplazice. Copiii cu alte anomalii congenitale, printre care sindromul &oCn, prezinta de asemenea un risc crescut de aparitie a afectiunilor maduvei osoase. #ratament 'ratamentul simptomatic include transfuzii de sange 9masa eritrocitara sau plachete:, in scopul de a inlocui celulele sangvine care sunt distruse prematur prin apoptoza 9moarte celulara programata:. 'ratamentul transfuzional $acientii cu anemie moderata pana la severa determinata de sindromul mielodisplazic pot primi transfuzii de sange, pentru a reduce simptomele precum oboseala. 'ransfuziile de masa eritrocitara pentru pacientii anemici au efecte temporare, doar pe durata de viata a globulelor rosii transfuzate 9,) / saptamani:. .n timp, organismul produce anticorpi indreptati impotriva celulelor sangvine transfuzate, acestea devenind mai putin eficiente in reducerea simptomelor. .n plus, globulele rosii ale donatorului contin fier ce poate fi stocat in organism, producand atingeri ale ficatului sau inimii, in special la pacientii cu numeroase transfuzii pe o perioada lunga de timp. $entru a reduce riscul acumularii excesive 9si toxice: de fier, se recurge la administrarea de vitamina C alaturi de un agent chelator care leaga fierul, reducand efectele sale toxice. ;eactiile adverse cauzate de transfuziile de sange pot fi reduse prin utilizarea de produse sanguine sarace in leucocite. A fost demonstrat ca in acest mod se reduc reactiile febrile non)hemolitice, se previne aloimunizarea si transmisia de citomegalovirus. 'ransfuzia de plachete sangvine este benefica pentru oprirea hemoragiilor la pacientii cu trombocitopenie. &urata de viata a plachetelor transfuzate este doar de 3 6> zile, iar pacientii dezvolta rapid anticorpi impotriva plachetelor donatorului. 'ratamentul medicamentos %actorii de crestere hematopoietici stimuleaza producerea de celule sangvine. (nii factori de crestere contribuie la prevenirea infectiilor prin cresterea numarului de globule albe la pacientii cu sindroame mielodisplaziceD altii reduc necesitatea efectuarii transfuziilor de sange prin cresterea numarului de globule rosii. Efectele adverse ale factorilor de crestere sunt de obicei minore si includ dureri osoase si febra. Agentii de diferentiere 9azacitidina, retinoizi: stimuleaza dezvoltarea blastilor si transformarea lor in celule sangvine mature. Alte terapii &esi tratamentul simptomatic este tratamentul de electie pentru ma2oritatea pacientilor cu mielodisplazie, atat primara cat si secundara, exista si alte terapii Chimioterapia

Chimioterapia este uneori utilizata pentru distrugerea blastilor la pacientii cu mielodisplazie severa. &ar chimioterapia este rareori eficienta, iar riscurile sunt mai importante decat beneficiile oferite, in special la varstnici. 'ransplantul de celule stem .nlocuirea celulelor stem anormale cu celule sanatoase provenind de la un donator 9transplant alogenic: prezinta cel mai mare potential de prelungire a vietii. &in nefericire, putini pacienti sunt candidati pentru aceasta procedura din cauza riscurilor prezentate de efectuarea unui transplant la varstnici 6 categoria de varsta cu cea mai mare incidenta a mielodisplaziei. 0 noua procedura, numita transplant nonmieloablativ, isi propune sa prezinte mai putine riscuri pentru varstnici, ameliorand rezultatele transplantului de celule stem. .n loc sa utilizeze chimioterapia pentru distrugerea completa a celulelor stem ale pacientului inaintea efectuarii transplantului, aceasta procedura suprima sistemul imunitar atat cat este necesar pentru a preveni re2ectarea celulelor donatorului.

#)OMBOCI#O'ENIA
'rombocitopenia este o afectiune caracterizata prin numarul scazut de plachete sangvine 9trombocite:. Acestea sunt celule incolore care 2oaca un rol important in coagularea sangelui. 'rombocitele impiedica pierderea sangelui prin aderarea la peretele vasului lezat si prin agregarea lor. Atunci cand numarul trombocitelor scade sub valorile normale, vorbim de trombocitopenie. 'rombocitopenia apare deseori consecutiv unei alte boli sau afectiuni. &e exemplu, o afectiune a maduvei osoase 9leucemia: poate impiedica producerea trombocitelor, ducand astfel la reducerea numarului de trombocite din sange. .n alte cazuri, trombocitopenia este o consecinta a unei tulburari a sistemului imunitar cu cauze necunoscute. Afectiunea poate sa apara si ca reactie fata de un medicament. 'rombocitopenia se vindeca prin tratarea cauzei. #ratamentul poate fi si medicamentos sau chirurgical in cazul trombocitopeniei cronice. .n cazul hemoragiilor severe, sunt necesare transfuziile de sange.

AG)ANULOCI#O(A
Agranulocitoza este o afectiune acuta, grava, caracterizata prin scaderea pana la disparitie a granulocitelor din sange si printr)o infectie severa cu evolutie rapida. *oala apare mai frecvent la femei intre /! si @! de ani, in special dupa aminofenazona, fenilbutazona, fenotiazine, sulfamide, antitiroidiene, antidiabetice, cloramfenicol, barbiturice. (nele medicamente induc un debut brusc 9aminofenazona:, altele unul progresiv 9antitiroidienele si fenotiazinele:D unele medicamente actioneaza prin mecanism alergic 9aminofenazona:, altele printr)o actiune toxica asupra maduvei 9clorpromazina:. Simpt mele Se datoreaza scaderii masive a leucocitelor din sangele periferic 9sub , !!!Emm 3:, cu disparitia aproape totala a granulocitelor. Absenta granulocitelor priveaza organismul de unul dintre cele mai importante mi2loace de aparare si antreneaza un sindrom infectios cu debut brutal, caracterizat prin febra ridicata, frisoane, angina, stomatita si leziuni ulcero)necrotice ale cavitatii bucale, faringelui, tubului digestiv, organelor genitale si

pielii. *olnavii au disfagie si disfonie, halena rau mirositoare, iar ganglionii regionali sunt uneori mariti. Fn absenta 'ratamentului antiinfectios, evolutia este progresiva, de obicei fatala prin complicatiile care se instaleaza 9septicemie, pneumonie:. 'ratamentul antiinfectios actual a ameliorat mult prognosticul, boala evoluand spre vindecare. Exista si forme cronice sau recidivante, al caror prognostic este sever. #ratamentul Se aplica de urgenta si consta in suprimarea medicamentelor suspectate de inducerea afectiunii, hemoculturi repetate, urmate de antibiotice si administrarea de antibiotice in doze masive. 'ransfuzia de sange si corticoterapia sunt uneori utile. Simptomatic, se combate febra, se rehidrateaza bolnavul si se iau masuri de igiena bucala si cutanata. &upa vindecare, se previne bolnavul asupra necesitatii de a evita drogurile susceptibile de a provoca boala.

LEUCO'ENIA
Consta Gn scaderea leucocitelor sub cifra normala de 1 !!!)? !!! elemente pe milimetru sub, apare ca un simptom Gn cursul bolilor date de virusuri, precum si Gn febra tifoida. Cifrele Gnregistrate nu scad Gn aceste cazuri mult sub normal 9, !!!) /!!! pe mm3:, Gn intoxicatiile maduvei oaselor apare o forma foarte grava de leucopenie, denumita agranulocitoza. Spre deosebire de leucopenie, Gn care numarul global de globule albe este scazut, Gn agranulocitoza scaderea generala a leucocitelor este Gnsotita de o scadere mare sau disparitia selectiva a granulocitelor 9polinucleare:, fie din cauza neputintei maduvei de a le produce, fie prin distrugerea lor masiva Gn circulatie. Apar ulceratii necrotice pe mucoase. *oala survine Gn intoxicatia organismului cu substante chimice 9benzen: sau medicamente 9pHran, atofan, chinina, fenacetina, penicilina, barbiturice, cloramfenicol:, precum si Gn cazul administrarii unor doze mari de raze ;ontgen. 'ratamentul consta Gn primul rInd Gn Gndepartarea cauzelor toxice care au determinat aparitia bolii. "ucratorii din industria chimica de sinteza, Gn care se utilizeaza substantele care dau agranulocitoza, sGnt obligati sa respecte Gn modul cel mai strict masurile de protectie. *olnavii care utilizeaza medicamente ce pot determina aparitia agranulocitozei au obligatia sa se conformeze Gntocmai prescriptiei medicale.

*EMO$ILIA
Este o afectiune ereditara, transmisa prin femei descendentilor de sex masculin, caracterizata prin aparitia, din copilarie, de hemoragii si prin prelungirea timpului de coagulare. 'ransmiterea este de tip recesiv. *oala este provocata de scaderea sau absenta din sange a globulinei antihemofilice. .n hemofilia A lipseste factorul B...D in hemofilia *, factorul .J. Absenta globulinei antihemofilice 9factor necesar formarii tromboplastinei: conduce la scaderea acesteia, cu aparitia unor tulburari grave hemoragice. Semnul cel mai important este !em ra%ia. Aceasta poate fi spontana sau provocata de traumatisme minime. =emoragiile sunt cutanate 9echimoze intinse: si mucoase. Apar la copii fie cu ocazia taierii cordonului ombilical, fie cu ocazia unei

vaccinari, extractii dentare, amigdalectomii sau cu ocazia unei simple caderi 9la primii pasi:. =emoragiile sunt abundente, chiar la traumatisme neinsemnate. Cheagul este moale si neaderent, iar hemoragia se prelungeste timp indelungat. Alteori, apar epistaxisuri sau gingivoragii la prima intrebuintare a periei de dinti. (neori, pot aparea hemoragii in muschi 9hematom:, mai ales la membrele inferioare, sau hemoragii intraarticulare 9hemartroze: la genunchi, maini sau coaste. Caracteristice hemofiliei sunt hematoamele, care, prin compresiune, pot duce la necroze, gangrene, paralizii si hemartroze, care stau la baza artropatiei hemofilice, transformandu)l pe bolnav intr)un infirm. =emoragiile viscerale sunt mai rare. in timpul perioadei hemoragice bolnavul este palid, obosit, prezinta echimoze si umflaturi articulare. Examenul hematologic arata o prelungire anormala a timpului de coagulare 9 ) , ) ,/ de ore:. &atorita intarzierii coagularii, hematiile sedimenteaza inainte de a se forma cheagul. 'impul de sangerare este normal, Ksemnul garouluiK negativ, trombocitele normale. $rognosticul este in functie de gravitatea formei clinice. in formele grave, copiii mor in primii ani de viata. in celelalte prognosticul este mai bun, dar o hemoragie cu sfarsit letal este intotdeauna de temut. =emofiliile * si C se deosebesc de forma ma2ora 9hemofilia A: prin simptomatologia mai discreta si frecventa mai redusa. $rofilaxia este foarte importanta. *olnavii vor fi educati de mici sa evite traumatismele. &e asemenea, vor fi evitate extractiile dentare, in2ectiile intramusculare si interventiile chirurgicale. in perioada hemoragica se face hemostaza locala cu banda2 compresiv si se aplica la locul sangerarii tromboplastina, trombina sau fibrina.

*IS#IOCI#O(A +
Este o boala complexa, caracterizata prin proliferarea histiocitelor cu capacitatea macrofagica. Exista forme localizate si forme diseminate. %orma localizata este eea mai frecventa. Apare la orice vIrsta si se insoteste de localizari osoase 9dureri, tumefactii, rar fracturi:, viscerale ) pulmonare, ganglionare, hepatice. %orma diseminata poate fi acuta, cu febra, dispnee, eruptii cutanate si localizari viscerale multiple, sau cronica, caracterizata prin triada- exoftalmie L diabet insipid L leziuni osteolitice craniene. 'ratamentul consta in chiureta2e chirurgicale, radioterapie, corticoterapie si chimioterapie.

'OLICI#EMIA ,E)A
Este situatia in care toate cele trei linii celulare ) globule albe, rosii si trombocite ) sunt hiperproductive. &iagnosticul se pune pe valori ale hematocritului mai mari de 1/4 pentru barbati, respectiv 1 4 pentru femei. *oala este mai frecventa la barbai, dup< /! de ani, acestia plangandu)se de dureri de cap, ameeli, tiuituri in urechi, fatigabilitate, prurit generalizat, mai ales dupa o baie sau un du fierbinte, epistaxis. 'ratamentul de electie este flebotomia. Se sangereaza s<pt<mInal 1!! ml de sange pana cand hematocritul scade sub /14.

'U)'U)A #)OMBOCI#O'ENIC- I"IO'A#IC- .AU#OIMUN-/

Este una din afectiunile frecvente in care este afectat< linia trombocitelor sau plachetelor sangvine. Apare de obicei in copilarie, este precipitata de infectii virale si deseori autolimitanta. "a adulti, varstele afectate sunt intre ,! si 1! ani, iar evolutia este cronica. %ace parte din bolile caracterizate prin tulburari ale hemostazei, ce se manifesta clinic prin sangerari cu diverse localizari- epistaxis, gingivoragii, menoragii, hemoragii gastrointestinale, purpura, petesiile. $araclinic, boala are valori scazute ale trombocitelor, putand a2unge i sub ! !!! trombociteEdl. Sunt si trombocitopenii secundare, de care trebuie diferentiata boala. 'rombocitele mai pot sc<dea in alcoolism cronic, dup< tratamentele cu heparina. 'ratamentul se face cu prednison. Splenectomia este cel mai radical tratament. Este indicata celor care nu r<spund la prednison, ?!4 dintre splenectomizati raspunzand prin remisiune complet< sau partiala. Cea mai de temut< complicatie este hemoragia cerebral<.

MONONU"ENO(A
Este de asemenea o boala a sistemului limfatic, data de un virus. Clinic se caracterizeaza prin- amigdalita, febra, umflarea ganglionilor si a splinei, cresterea importanta a leucocitelor, cu predominanta monocitelor. *oala nu este grava. %iind o boala infectioasa, poate fi prevenita prin masurile generale de profilaxie a contagiunii, Gn primul rInd prin evitarea contactului cu persoanele bolnave.

LIMFOAMELE MALIGNE
Sunt boli neoplazice ale tesutului limfatic, caracterizate prin proliferarea unor celule nediferentiate, avand ca manifestari clinice principale, adenopatia si splenomegalia. Conceptul de limfom malign cuprinde boli, care, in trecut, aveau individualitate clinica- limfosarcomul, reticulosarcomul, tumoarea *urAitt, boala *rill) SHmmers. $ rme clinicea: Limfomul gigantofolicular 9boala *rill)SHmmers: se caracterizeaza prin adenopatii cervicale, inghinale sau axilare, nedureroase, mobile si, consistente si uneori, splenomegalie. &ebutul este insidios si evolutia cronica 91 ) ! ani:. Evolueaza in timp catre limfo) sau reticulosarcom, boala =odgAin sau limfoleucoza. B ala * d%0in, cunoscuta si sub denumirea de limfogranulomatoza maligna, este un limfom malign, boala fiind caracterizata prin prezenta unor celule maligne specifice 9celule ;eed) Sternberg: si prin adenopatii superficiale si profunde, splenomegalie, febra si pru)rit. Apare de obicei Gntre ,! si /! de ani, Gn special la barbati. $e masura ce progreseaza, numarul limfocitelor scade iar cel al celulelor ;eed)Sternberg creste. &ebutul bolii este aproape unicentric, progresInd mult timp din aproape Gn aproape, ordonat, Gn interiorul

tesutului limfatic. .nvazia vasculara indica raspIndirea dezordonata a celulelor ;eed) Sternberg. &ebutul este insidios, primele semne constInd Gntr)o adenopatie superficiala, de obicei laterocervicala, axilara sau inghinalaD mai rar se semnaleaza o adenopatie mediastinala sau retroperitoneala. %ebra si pruritul sunt frecvent semne de debut. Gn perioada de stare, tabloul clinic este dominat de adenopatie si splenomegalie, dar boala =odgAin nu cruta nici un tesut sau organ, putInd aparea manifestari cutanate 9prurit, leziuni de grata2, infiltratii cutanate, pigmentatie bruna a tegumentelor:, osoase, nervoase 9tulburari medulare cu paraplegii:, pleuropulmonare 9pleurezii, diseminari tumorale pulmonare:, digestive etc. Adenopatia este de obicei superficiala, initial cervicala, mai tIrziu cu ganglioni duri, nedurerosi, inegali ca marime. Adenopatia mediastinala este frecventa si se manifesta clinic prin semne de compresiune mediastinala. Splenomegalia este moderata, nedureroasa, consistenta. %ebra ) semn aproape constant, de obicei neregulata, alteori de tip ondulant ) completeaza tabloul clinic. .ntoleranta la alcool nu pare specifica bolii. Examenele de laborator arata anemie microcitara hipocroma sau hemo)litica, leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, monocitoza si limfopenie. B.S.=. si fibrino)genul sunt frecvent crescute, iar albuminele scazute. *iopsia ganglionara precizeaza diagnosticul, evidentiind celulele gigante Steinberg. Evolutia este caracterizata prin alternarea puseurilor evolutive cu perioade de remisiune. ;emisiunile pot fi spontane, dar mai ales terapeutice si dureaza Gn medie cIteva luni. Cu timpul remisiunile devin mai scurte si incomplete. Gn cursul bolii apar mai frecvent urmatoarele complicatiiinfectii severe 9bacteriene, virale, tuberculoase:, insuficienta hepatica. Anemia, leucopenia si trombocitopenia sunt obisnuit prezentate Gn stadiile tardive. Anergia la tuberculina si susceptibilitatea crescuta la infectii sugereaza ca boala =odgAin se Gnsoteste de deficite imune. &urata medie de viata este de 3 ) / ani. Exista si cazuri vindecate, care infirma conceptia clasica potrivit careia boala este inevitabil fatala. b: Limfosarcomul apare prin proliferarea neoplazica a tesutului limfadenoid din ganglionii limfatici si formatiunile limfatice din mucoasa digestiva 9gura, faringe, intestin:. Se intalnesc forme localizate si generalizate 9mai rare:. Adenopatia este mai putin dura si imobila decat in reticulosarcom. $oate ulcera tegumentele si provoca tulburari prin compresarea organelor vecine. Starea generala este alterata 9febra, astenie, casexie:. Evolutia este rapid letala 9de la cateva spatamani pana la ) , ani:. c: Reticulosarcomul este o afectiune neoplazica, provocata de proliferarea celulelor histiocitare din ganglionii limfatici, maduva, splina, tubul digestiv etc. Ganglionii sunt duri si imobili, iar splenomegalia, prezenta ca si in celelalte forme. Exista forme localizate si forme generalizate rare. .nitial intereseaza un teritoriu limitat, dar ulterior se extind. $rognosticul este letal, iar evolutia rapida. #ratamentul Este individualizat in functie de stadiile clinice, similare celor ale bolii =odgAin- . 9localizat:, .. 9regional:, ... 9generalizat limfatic:, .B 9generalizat limfatic si visceral:. *oala este potential reversibila in stadiile . si .. si ireversibila in stadiile .. si .B. in stadiul . si partial in .. se pot incerca exerezeD in stadiile ., .. si partial ... ) radioterapie in

doze de / 1!! ) 1 !!! ; 9sau izotopi radioactivi:, urmata de cura de intretinere de chimioterapieD in stadiile ... si .B, chimioterapia este singurul 'ratament. &e obicei, medicamentele se asociaza dupa formule- fie nitrogen)mustar L BinAristina L #atulan L $rednison- fie Ciclofosfamida L Bincristina L $rednison. MACROGLOBULINEMIA WALDENS ROM Este o boala neoplazica a tesutului sanguin, caracterizata prin proliferarea maligna de celule limfoplasmocitare, cu secretie crescuta de macroglobuline 9globu)line anormale:. Aceste fenomene conduc la infiltratia tesutului si organelor 9adenopatii, splenomegalie, hepatomegalie, tumori salivare ) amigdaliene, digestive, pulmonare, pleurale, neurologice, insuficienta medulara etc:. 5acroglobu)linele in exces sunt responsabile de cresterea B.S.=. si a vascozitatii sangelui, cu formarea rulourilor eritrocitare, sangerari anormale, sensibilitate la frig, hipersplenism, depuneri de amiloid. 'ratamentul consta in plasmafereze repetate, chimioterapie 9clorambucil, Endoxan, melfalan:, corticoterapie, penicilina, transfuzii.) !UR!URELE ROMBOCI O!ENICE !ur"ura trom#ocito"enica i$io"atica %boala Werlhof& este un sindrom hemoragie caracterizat pirn scaderea numarului trombocitelor, prin cresterea celui al mega) cariocitelor in maduva osoasa, scurtarea duratei de viata a trombocitelor si patogenia imunologica. &urata de viata scazuta a trombocitelor este urmarea unui mecanism autoimun 9factor antitrombocitar prezent in sange:. Exista forme idiopatice fara o cauza evidenta si forme secundare. Acestea din urma survin in decursul uneia dintre urmatoarele boli- virale, posttransfuzionale, lupus eritematos diseminat, limfoame maligne sau al administrarii unor medicamente 9chinina, chinidina, digitoxina, derivati de clorotiazida, nitroglicerina, metildopa, meprobamat, fenilbutazona, sulfamide, saruri de aur, rifampicina, antihistaminice:. %ormele idiopatice sunt rare, cele secundare frecvente, iar mecanismul este imunologic. $atogenia este probabil imunologica 9@>:, avand la baza un mecanism de autoagresiune, cu distrugerea trombocitelor intrasplenic, datorita autoanticorpilor antitrombocitari. 'rombocito)liza are deci sediul principal in splina. *oala se intalneste la copii mari si la tineri si este rara peste /! de ani. Se caracterizeaza prin petesii si echimoze cutanate la nivelul membrelor inferioare si trunchiului, provocate de traumatisme minime. &intre hemoragiile mucoaselor, cele mai frecvente sunt sangerarile gingivale, hemoragiile uro)genitale si cele care afecteaza sistemul nervos central. Splenomegalia este inconstanta, in general moderata. Examenele de laborator evidentiaza trombo) citopenia ) uneori severa ) alungirea timpului de sangerare, Msemnul garouluiK pozitiv, retractilitatea cheagului intarziata sau absenta, timpul de coagulare normal. Cazurile cu trombocite peste 1! !!!Emm 3 nu prezinta sangerari spontane, dar cele care au sub ,! !!!Emm 3 prezinta manifestari hemoragice severe. Anemia posthemoragica este frecventa in aceste cazuri. #umarul leucocitelor creste in cursul puseurilor acute. *oala poate evolua acut sau cronic. %orma acuta 9mai rara: este intalnita la copii, debuteaza brusc, uneori dupa o infectie. %orma cronica este cea mai frecventa. Apare la adulti, evolueaza cu perioade de remisiune si agravare. (n numar apreciabil de cazuri se vindeca spontan. Complicatia cea mai grava este hemoragia la nivelul sistemului nervos central.

SINDROMUL FIBRINOLI IC
Generat de diferite cauze, acest sindrom are la baza o activitate fibrinolitica excesiva si se caracterizeaza prin manifestari hemoragice grave, uneori letale. %i) brinoliza excesiva poate fi urmarea cresterii activatorilor plasminogenului, a unei coagulari intravasculare diseminate sau rezultatul administrarii unor agenti fibrinoii tici 9streptoAinaza, uroAinaza:. Sindromul fibri noii tic poate aparea in cazul rupturilor de placenta, al interventiilor chirurgicale pe prostata, pancreas, plaman, uter, inima, cand se apeleaza la circulatia extracorporeala, in ciroze hepatice, boli neoplazice, stresuri intense etc. 'abloul clinic se caracterizeaza prin sangerari gastro)intestinale, echimoze, epistaxis, sangerari prelungite in plagi etc. 'ratamentul se face cu agenti antifibrinolitici ca'rasHlol, acid s)aminocaproic, fibrinogen si inlaturarea cauzei, cand este posibil.

LEUCEMIA
"eucemia este o boala de sange caracterizata prin acumularea sau proliferarea necontrolata, in maduva osoasa, a celulelor ce se afla la originea globulelor albe, numite celule precursoare. Aceste celule tinere, imature invadeaza maduva osoasa si impiedica fabricarea normala a celulelor sangvine. &e la celulele tinere si pana la cele mature se produc o serie de evenimente biologice a caror totalitate poarta denumirea de hematopoieza, sau geneza globulelor sangvine. Sangele este compus in mod normal din celule mature care nu se mai divid) globule rosii 9eritrocite sau hematii: 6 a caror functie principala este transportul de oxigen, cu a2utorul unei proteine numita hemoglobina care le confera culoarea rosie ) globule albe sau leucocite 6 au un rol important in lupta impotriva infectiilor. Se disting doua mari grupe de leucocite, a caror denumire este data de aspectul lor la microscop) polinucleare 9celule cu nuclee neregulate: ) reprezinta @! )>!4 din leucocite ) mononucleare 9cu nucleu regulat: ) se impart la randul lor in limfocite 9,1 6 3!4 din leucocite: si monocite 9, ) !4:. ) plachetele sangvine 6 participa la hemostaza, adica totalitatea proceselor ce permit oprirea hemoragiilor. 5aduva osoasa este o substanta semilichida, prezenta in interiorul oaselor plate, responsabila pentru producerea tuturor elementelor figurate ale sangelui- globule rosii, globule albe si plachete. "a originea elementelor figurate coexista in maduva osoasa celule stem pluripotente, aflate in stadii diverse de maturare. Astfel, in maduva osoasa se gasesc eritroblasti 9celule precursoare ale globulelor rosii:, limfoblasti 9celule care se afla la originea limfocitelor:, mieloblasti 9la originea celulelor polinucleare: si megacariocite 9precursoare ale plachetelor sangvine:. &esi leucemia este considerata o boala a copiilor, ea afecteaza persoane de orice varsta. .ncidenta leucemiei este de ! ori mai mare in randul adultilor decat a copiilor. &e fapt, intre @! si >!4 din leucemii se declanseaza dupa varsta de 1! ani. Aproximativ ?14 din leucemiile copilului sunt de tip acut. 'ratamentul leucemii este complex si depinde de varsta, starea de sanatate, de tipul de leucemie si de stadiul de evolutie al bolii.

$rognosticul leucemiei variaza foarte mult de la o forma la alta. ;ata de supravietuire a crescut simtitor in ultimele patru decenii datorita progreselor din metodele de diagnostic si tratament. .n +@!, supravietuirea la 1 ani la toate tipurile de leucemie era de /4. .n prezent, ea a a2uns la 1!4. "eucemiile pot fi clasificate in functie de doua criterii Gra$ul $e e'olutie Leucemiile cr nice6 se caracterizeaza prin evolutia clinica de lunga durata 9cativa ani:, in care proliferarea de celule precursoare ale globulelor albe nu este insotita de oprirea maturarii lor. .n functie de tipul de celule 9limfocitare sau mieloide: afectate, vorbim de leucemie limfoida cronica 9""C: sau de leucemie mieloida cronica 9"5C:. Leucemiile acute 6 se caracterizeaza printr)o evolutie clinica rapida, asociata cu proliferarea in maduva osoasa 9sau chiar in sange: a celulelor blocate intr)un stadiu precoce al diferentierii 9numite blasti:. .n functie de originea blastilor, vorbim de leucemia acuta limfoida 9"A": si de leucemia acuta mieloida 9"A5:. i"ul $e celule afectate "eucemia se poate dezvolta fie pe seama precursorilor celulelor polinucleare 9mieloblasti:, fie pe seama precursorilor limfocitelor 9limfoblasti:. .n primul caz vorbim de leucemie miel ida, in al doilea, de leucemie limf ida. Conform acestor doua criterii, leucemia poate avea patru forme principaleLeucemie acuta limf ida .LAL: 6 afecteaza atat copii cat si adulti, dar este mai frecventa in randul copiilor. Este responsabila pentru @14 din leucemiile copiilor. Leucemie limf ida cr nica .LLC/ ) se intalneste cu precadere la adulti si este de doua ori mai frecventa decat "5C. Leucemie acuta miel ida .LAM/ 6 este cea mai frecventa forma de leucemie acuta la adulti. Leucemie miel ida cr nica .LMC/ 6 forma de leucemie ce afecteaza in special adultii. $acientii sunt asimptomatici timp de cateva luni sau chiar ani, pana la intrarea intr)o etapa a bolii in care celulele leucemice se raspandesc cu rapiditate. Alte tipuri mai putin obisnuite sunt leucemia cu celule paroase si leucemia cu celule '. Semne si simpt me Semnele si simptomele difera in functie de tipul de leucemie in cauza.(nele simptome ale leucemiei se datoreaza deficientei de celule sangvine normale. Altele sunt cauzate de colectarea celulelor leucemice in unele tesuturi sau organe. Celulele leucemice se pot colecta in diferite regiuni ale corpului- testicule, creier, ganglioni limfatici, ficat, splina, tractul digestiv, rinichi, plamani, ochi si piele. (rmatoarele simptomele sunt comune tuturor tipurilor de leucemie febra inexplicabila sau frisoane infectii frecvente diaforeza 9transpiratii abundente: nocturne oboseala persistenta, slabiciune inapetenta sau pierdere in greutate

echimoze 9vanatai: spontane

Colectarea celulelor leucemice in diferite regiuni ale corpului poate cauza urmatoarele simptome cefalee 9dureri de cap confuzie tulburari de echilibru tulburari ale vederii inflamarea ganglionilor limfatici, hipertrofia ficatului sau a splinei dificultati respiratorii la efort greata sau varsaturi dureri abdominale dureri osoase sau articulare slabiciune sau pierderea controlului muscular mici leziuni ale pieli 9petesie: 'rebuie subliniat faptul ca simptomele leucemiei sunt nespecifice ) ele sunt comune unui numar de boli si afectiuni. Severitatea semnelor si simptomelor depinde de numarul de celule anormale si de localizarea lor. $rimele simptome ale leucemiei sunt in general negli2ate, deoarece se asemeana cu simptomele unei gripe sau unei alte boli comune. Cauze .n marea ma2oritate a cazurilor, cauza exacta a leucemiei ramane necunoscuta. 'otusi, au fost identificati unii factori ce pot favoriza, in anumite circumstante, survenirea unei leucemii expunerea masiva la radiatii ionizante anomalii ale functionarii unor gene anomalii cromozomiale 9cromozomul $hiladelphia: expunerea prelungita la substante chimice 6 benzen unele virusuri 9cazuri rare: tratamente anterioare cu medicamente anticanceroase "a fel ca si in cazul cancerului, doar in mod exceptional este vorba de o cauza unica. $act ri de risc si ev lutie $act ri de risc la fel ca in toate tipurile de cancer, tabagismul este considerat un factor de risc pentru leucemie, desi numerosi pacienti cu leucemie nu au fumat niciodata. expunerea pe termen lung la substantele chimice de tipul benzenului sau formaldehidelor, de obicei la locul de munca, este considerata drept un factor de risc pentru leucemie, dar aceasta este responsabila pentru un numar relativ mic de cazuri. expunerea prelungita la radiatii este un alt factor de risc, desi aceasta este responsabila pentru un numar relativ mic de cazuri de leucemie. &ozele de radiatii utilizate pentru testele diagnostice imagistice 9ecografie, C': nu au durata si nici intensitatea necesare pentru a cauza leucemie.

efectuarea anterioara de chimioterapie infectia cu virusul uman al leucemiei cu celule ' tipul 9='"B) : sindroamele mielodisplazice sindromul &oCn 9aberatie cromozomiala: istoric familial pozitiv pentru leucemie limfoida cronica

Ev lutie $rognosticul leucemiilor, in special al leucemiilor acute, a fost transformat in cursul ultimelor trei decenii, inregistrand o scadere remarcabila a nivelului mortalitatii, in special in cazul leucemiilor limfoide ale copilului, al caror grad de vindecare a a2uns aproape de ?!4. 'otusi, aceste progrese se realizeaza cu a2utorul unor tratamente dificile si agresive. "ia%n stic (nele teste speciale sunt necesare pentru confirmarea unui diagnostic de leucemie. Anali(e sang'ine $relevarea unei probe de sange in scopul de a verifica numarul si aspectul diferitelor tipuri de celule sangvine. .n ma2oritatea cazurilor de leucemie, numarul de globule albe este foarte crescut 9desi se intampla ca acesta sa fie normal la copiii cu leucemie acuta limfoida:, in timp ce numarul de globule rosii si plachete sangvine este scazut. e)nici imagistice ;adiografia, ecografia, tomografia computerizata 9C':, imagistica prin rezonanta magnetica 9.;5:, permit efectuarea unui examen aprofundat al organelor, tesuturilor si oaselor. !unctia lom#ara sau "rele'area $e lic)i$ cefalorac)i$ian .nterventie ce consta in introducerea unui ac special intre vertebrele coloanei vertebrale pentru a aspira o mostra de lichid ce incon2ura maduva spinarii. Aceasta proba este examinata la microscop pentru a verifica prezenta celulelor canceroase. .nterventia este practicata sub anestezie locala. Bio"sia .nterventie necesara pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de cancer. Consta in prelevarea de celule sau tesuturi pentru examinarea la microscop. &aca celulele sunt canceroase, se poate determina in continuare viteza cu care acestea se multiplica. Exista mai multe tipuri de biopsie. .nterventiile urmatoare pot confirma diagnosticul de leucemieBio"sia ganglionilor limfatici $relevarea unui ganglion limfatic pentru a fi examinat la microscop. Aceasta interventie se efectueaza sub anestezie locala. !unctia osoasa $relevare, cu a2utorul unui ac special, unei probe de maduva osoasa in scopul de a o analizaD interventie efectuata sub anestezie locala. #ratament

'ratamentul leucemiei este complex si depinde de numerosi factori, printre care varsta si starea generala de sanatate a pacientului, tipul de leucemie in cauza si gradul sau de extindere. 'ratamentele pentru leucemie includC)imiotera"ia 5etoda de tratament ce consta in administrarea de medicamente ce impiedica dezvoltarea si propagarea celulelor canceroase. Aceste tratamente pot afecta celulele sanatoase si provoca efecte adverse- greturi, varsaturi, pierderea apetitului, oboseala, caderea parului si riscuri crescute de infectii. 5a2oritatea pacientilor suporta relativ bine chimioterapia, iar efectele sale secundare pot fi atenuate sau controlate. .n functie de tipul de leucemie de care sufera pacientul, tratamentul poate consta intr)un singur medicament sau o combinatie de medicamente, administrate pe cale orala sau intravenoasa. era"ia #iologica (tilizarea de proteine speciale sau de substante 9asemanatoare unui vaccin: pentru a combate celulele canceroase sau pentru a intari capacitatea sistemului imunitar de a lupta impotriva bolii. Se numeste si imunoterapie. #oile terapii genetice vizeaza repararea genelor anormale care se afla la originea celulelor canceroase. Efectele secundare ale terapiei biologice sunt in general usoare. Ra$iotera"ia &istrugerea celulelor canceroase cu a2utorul razelor J de inalta frecventa. Ea poate afecta tesuturile sanatoase invecinate, dar efectele sale secundare pot fi controlate. .n radioterapia externa, radiatiile sunt indreptate asupra tumorii astfel incat tesuturile sanatoase invecinate sa fie prote2ate. ;adiatiile distrug celulele leucemice si opresc cresterea lor. .radierea poate fi efectuata asupra unor regiuni ale corpului in care exista o colectie de celule leucemice, sau poate fi aplicata asupra intregului corp. rans"lantul $e ma$u'a osoasa Aceasta tehnica permite o crestere insemnata a dozei de medicamente utilizate in mod obisnuit in chimioterapie si este bazata pe capacitatea celulelor donatorului de a lupta impotriva celulelor leucemice, datorita functiei lor imunitare. Chimioterapia cu doze crescute distruge celulele canceroase din organism, dar poate afecta si maduva osoasa. 5aduva osoasa a pacientului cu leucemie este inlocuita cu o maduva osoasa de la un donator compatibil. .n cazurile in care se obtine o remisie completa, se poate utiliza maduva osoasa a pacientului 9transplant autolog:, pentru a contracara eventualitatea unei recidive. rans"lantul $e celule stem Celulele stem sunt colectate din sangele periferic, fie al pacientului insusi 9transplant autolog:, fie de la un donator compatibil, adesea un frate sau o sora 9transplant alogenic:. Aceasta procedura este utilizata mai frecvent decat transplantul de maduva osoasa, datorita perioadei mai scurte de recuperare si a riscurilor scazute de eventuale infectii.

C0"EG.(" #AN.0#A" 7..".CA;AG.A"E8 $"0.EO'. Clasa a J.)a C

COMAN $LO)EN#INA S#-NIC- AN")EEA 1ELA)U AN")A