VOCEA Vocea cantata, studiata ori nestudiata, se diferentiaza de vocea vorbita datorita intinderii sale.

Vocea studiata cuprinde in medie 2 octave, iar in unele cazuri depaseste 2 octave .. sunt exemple de artisti care ating 5 octave. O voce nestudiata cuprinde in general o singura octava in afara de rarele situatii naturale cand prezinta o intindere mai mare. Vocea trebuie studiata fiindca altfel in timp ea nu va dura, se va uza foarte repede. Timbrul este criteriul de baza al clasificarii vocilor. Calitatile unui timbru permit diferentierea vocilor si instrumentelor intre ele. Intinderea este insusirea fiecarei voci impusa de limitele sale sonore adica totalitatea sunetelor cuprinse intre cel mai grav si cel mai inalt sunet de care dispune un cantaret. Intinderea intre nota cea mai grava si cea mai inalta a unei piese vocale se numeste ambitus Tesatura este aceea parte din intindere in cadrul careia vocea unui cantaret se poate folosii usor, fara eforturi. Intinderile tuturor vocilor se impart in trei registre grav, mediu si acut. Registrul este grupul de sunete vocale care alcatuiesc o portiune din intinderea unei voci. !nii cercetatori au denumit gresit cele trei registre de piept, mixt si de cap. "e fapt toate cele trei registre sunetele isi au rezonanta in cap. Falsetul este un sunet cu rezonanta in sinusurile frontale si face parte din registrul acut, fiind o insusire te#nica a unor cantareti. Volumul sau amploarea este o insusire personala a unei voci si este determinat de cavitatile rezonatorii. O voce are volum atunci cand conformatia anatomica a cavitatilor de rezonanta este mai dezvoltata, mai mare, a$utand astfel la producerea unei multitudini de vibratii a sunetelor armonice care imbogatesc sonoritatea. Volumul se poate dezvolta treptat si sigur cu a$utorul studiului ... mai ales al vocalizelor cu sunet filat. Volumul nu este tot una cu intensitatea care reprezinta forta sau puterea unui sunet si este determinata de capacitatea plamanilor si elasticitatea musc#ilor respiratori. Intensitatea este in functie de felul presiunii aerului in expirare. %entru a putea reprezenta intensitatea, estetica muzicala foloseste semnele ... piano, mezzoforte, forte ... etc .. pe cand pentru volum nu exista nici un semn muzical. Atacul sunetului este actul punerii in vibratie a coardelor vocale si constituie baza realizarii pozei de voce si a emisiei vocale. Exista doua feluri de a ataca sunetul ... prin expirare si prin lovitura de glota. In primul caz coardele vocale sunt puse in vibratie de aerul ce trece usor prin glota intredesc#isa. In al doilea caz fiecare sunet este produs brusc, ca o explozie, datorita aerului strans in partea inferioara a coardelor vocale. Cel mai obisnuit si recomandat mijloc de a ataca sunetul este cel prin expirare linistita. Al doilea procedeu este bine de evitat mai ales la inceputul studiului de te#nica vocala, deoarece bruscarea coardelor vocale poate duce la aparitia nodulilor vocali si a parezei buzelor glotei. Poza de voce sau impostarea este procesul asezarii, plasarii sau fixarii sunetelor la locul normal de rezonanta cu a$utorul vocalelor si consoanelor. Arta insusirii unei bune poze de

voce consta in intrebuintarea corecta a respiratiei pe care se spri$ina sunetul, in atacarea lui precisa, in rezonarea normala si in articularea fireasca. Emisia vocala este actul final al aparatului fonator care urmeaza atacului sunetului si pozei de voce. %entru obtinerea unei bune emisii vocale este nevoie de perfectionarea intinderii vocii, adica sunetele mi$locii care nu cer o sfortare si in mod curent sunt naturale. Un cantaret se poate gandi concomitent la tinuta respiratie emisie vocala text sau melodie acustica salii ... dar nu le poate executa multumitor pe toate ... aceste procese se studiaza in mod separat pentru ca ele sa devina in timp acte reflexe, pentru ca gandirea sa ramana libera spre a fi intrebuintata cu folos in estetica vocala, in interpretare. Pentru dobandirea unei bune te!nici vocale este necesar sa se studieze in mod organizat tinuta respiratia poza de voce si interpretarea. "titudinea corpului in#luenteaza direct si imediat procesul vocal atat sub aspectul #iziologic cat si sub cel estetic #iind conditionata in mod obisnuit de ritmul genul si stilul muzicii pe care o executa cantaretul. In primul rand este bine sa se evite incordarea corpului &corpul, mainile, picioarele' deoarece miscarile necontrolate vor influenta sunetele vocale care vor apare c#inuite, strangulate, infundate. (inuta corpului trebuie disciplinata in asa fel ca ea sa fie dreapta, energica dar nefortata si linistita, fara a agita bratele si fara inaltarea pe varfurile picioarelor la emiterea sunetelor acute sau dificile. "easemenea fara rezemarea corpului sau spri$inirea pe maini. )u se vor ridica umerii cand se inspira, deoarece respiratia intrebuintata curent in cant se petrece in partea de $os a cutiei toratice. *e recomanda in timpul studiului sa se stea cu ambele picioare asezate in ung#i ascutit catre calcaie si cu desc#iderea catre varfuri, cu un picior putin inainte, asemanator pozitiei de incepere a mersului. %ozitia buna a capului este cea dreapta, libera si nefortata...aceasta atrage dupa sine buna functionare a laringelui, a limbii si a musc#ilor fetei, oc#ilor si gurii. *e evita contractarea nervoasa a fetei ... a musc#ilor fruntii, oc#ilor, obrazului si gatului. "ctivitatea pro#esionala a unui cantaret reclama un consum marit de oxigen si deci o alimentatie mai abundenta ... %rin respiratie plamanii primesc oxigenul din atmosfera, care trece apoi prin celulele pulmonare si, sub presiunea sangelui, intra in torentul circulatiei, producand arderile necesare nutritiei. *tudiul miscarilor respiratorii releva faptul ca inspiratia reprezinta +,- iar expiratia 2,- din respiratie. .espiratia este compusa din - acte in stransa dependenta functionala inspiratia &introducerea oxigenului in plamani', retentia &retinerea oxigenului un anumit timp in plamani' si expiratia &evacuarea bioxidului de carbon rezultat din arderile oxigenului in organism'. Inspiratia obisnuita se intalneste la toti oamenii ... in cant insa este #olosita inspiratia bogata $pro#unda% .. In acest ultim caz intra in actiune, in afara de diafragma, musc#ii sterno/cleido/mastoidieni , pectorali, dorsali , inter/costali , scaleni, dintati ... Inspiratia se #ace prin nas pentru ca in acest #el aerul introdus in plamani se incalzeste in meaturi se puri#ica si se umezeste. *unt cazuri in timpul cantului cand fraza muzicala reclama o inspiratie rapida ... atunci se poate folosii si gura concomitent cu nasul .. dar aceasta procedura nu este recomandata deoarece respiratia pe gura nu este sanatoasa ... aerul este mai rece si mai umed de cele mai multe ori.

In timpul cantului se recomanda inspiratia in urmatoarele momente ale frazei muzicale / ultima nota a sfarsitului de fraza muzicala si nu prima nota / pauzele, cezurile / inaintea cadentelor / dupa terminarea frazelor / inaintea frazei finale / inaintea momentelor care preced retinerile, trilurile si pasa$ele prelungite / inainte de sincope si dupa notele in staccatto / inainte si dupa o nota lunga / inainte si dupa o fraza dramatica, de expresivitate puternica ... Expiratia este considerata act pasiv, adica un proces in care musc#ii se destind. In cant insa expiratia este socotita ca un act #oarte activ si pretios. O data cu expiratia intra in actiune procesul cantului. "estinderea musc#ilor care participa la expiratie in cant se face in asa fel incat peretii cutiei toratice sa nu fie bruscati prin miscari dezordonate ... #mmm .. .E*%I.A(IA C0AVIC!0A.A, CO*(A0A, A1"O2I)A0A .espira3ia Ea se compune din dou4 faze inspira3ia &tragem aer 5n pl4m6ni' 7i expira3ia &d4m aerul afar4 din pl4m6ni'. .espira3ia se execut4 astfel +. l4rgirea toracelui &co7ul pieptului'. 04rgindu/se toracele, se dilat4 pl4m6nii 7i se umplu cu aer 2. l&rgindu'se abdomenul pl&m(nii se dilat& )n jos ca s& umple golul* aceasta este respira+ia abdominal&. Cu c6t frazarea este mai lung4, tragem aer mai mult 5n abdomen, de unde putem realiza o respira3ie mai lung4. Pentru dezvoltarea respira+iei abdominale ,i nu numai putem #ace exerci+ii #izice sau cu carte pe burt& - inspir(nd aer masiv la care'i d&m drumul u,or a#ar&. Respiratia claviculara Acest tip de respiratie este cel mai des intalnit in societatea moderna si aduce cel mai putin aer in plamani. In acest caz inspiratia se realizeaza prin ridicarea claviculelor, a umerilor si a sternului. Abdomenul este contractat, ceea ce face ca diafragma sa fie impinsa catre in sus si nu i se permite indeplinirea rolului de piston. "e aceea, acest tip de respiratie este cel mai consumator de energie si este cel care aduce in organism cantitatea cea mai mica de energie. Ca urmare a faptului ca toracele nu este expansionat decat in partea sa superioara, plamanii se umplu cu aer doar intr/o mica masura. "e aceea putem spune ca persoanele care respira astfel, respira doar cu varful plamanilor, ceea ce conduce la o oxigenare deficitara a sangelui, la lipsa energiei si prin urmare la stari de oboseala, slabiciune, dureri de cap, stres, frica fara motiv, se produce in partea superioara a pieptului si se consuma intr/o regiune in care lipseste amploarea. "ceasta respiratie produce multa oboseala angajand un maxim de e#ort pentru un rezultat minim. .espiratia claviculara dauneaza si fiziologic si estetic emisiei vocale, nu este o respiratie completa si este caracterizata printr/o posibilitate redusa de dezvoltare a cavitatii inspiratorii. Incordarea specifica acestei respiratii congestioneaza gatul, vocea iese sugrumata, iar respiratia grea, fortata, si produce un fel de suspin ...

Respiratia costala se produce in partea inferioara a toracelui. Activitatea musculara se produce la nivelul regiunii laterale a coastelor inferioare si nu este recomandabila, intrucat cantitatea de aer inspirat nu este suficienta. Cele doua tipuri de respiratie nu sunt recomandate deoarece nu permit plamanilor sa/si mareasca volumul in mod satisfacator. .espiratia abdominala este produsa prin contractarea nenaturala a diafragmului care preseaza masa intestinala. *i aceasta respiratie trebuie evitata fiindca plamanii se afla dispusi deasupra diafragmului si nu in abdomen. %roduce oboseala generala a organismului. .E*%I.A(IA CO*(O"IA8.A92A0A *e mai numeste si respiratie completa si ea este sustinuta de musc#iul diafragmal care desparte cavitatea toracica de cavitatea abdominala, de musc#ii toracici si musc#ii abdominali. *unt doua metode &scrie aici' pentru deprinderea respiratiei bune &adica asta de mai sus' ... *:lvester este una ... respectiv asezarea pe spate, culcat iar inspiratia se face prin miscarea mainilor peste cap si aducerea lor la piept, o data cu expiratia. *c#aeffer .. a doua .. consta in asezarea culcat cu fata in $os inspiratia se face prin ridicarea diafragmului in sus, iar expiratia prin presarea diafragmului in $os. Cantaretii trebuie, pe langa exercitiile zilnice de vocalize sa faca si exercitii de respiratie. .olul exercitiilor de respiratie costodiafragmala se executa in asa fel incat sa inlesneasca ultimelor coaste &mobile' sa se miste in afara, permitand astfel plamanilor sa/si mareasca volumul cu aerul inspirat. Exercitiile se executa progresiv, respectiv, la inceput cate 5 minute, mergand apoi in mod gradat pana la +5 minute de sedinta. *e mai recomanda deasemenea si efectuarea de exercitii de gimnastica fizica pentru dezvoltarea musc#ilor care iau parte activa la procesul respiratiei ;Arta stapanirii unei bune respiratii este propriu/zis arta cantului; (E<)ICA VOCA0A E2I*IA VOCA0A *I 8I=IO0O9IA EI Emisia vocala buna este obtinuta prin intermediul rezonantei naturale care se petrece in cavitatile supraglotice ... este amintita o explicatie data de o artista, 1ert#e 1ov:, despre acest subiect ... ;Emisia vocala buna se controleaza in fata flacarii unei lumanari, in asa fel ca ea sa se aplece fara sa se stinga> aceasta se obtine printr/o pozitie rotun$ita a gurii, ... in forma vocalei O; *e intampla deseori ca emisia vocala sa difere in cant si in vorbire ... respectiv, o voce frumoasa in cant sa sune neplacut in vorbire sau invers. Emiterea sunetului vocal in bune conditii #iziologice reclama un atac vioi energic nebruscat bine sprijinit pe respiratie si bine rezonat . %ozitia inalta de rezonanta a sunetelor trebuie sa dea intodeauna impresia unei curba perfecte cu bolta in sus, spre deosebire de un sunet emis defectuos. "e ex desc#is &plat, imprastiat' dand impresia unei linii drepte, sau , de un sunet cu rezonanta in pozitie $oasa ;pe coarda;, care da impresia unei curbe destinse si cu bolta in $os. Atat in exercitiile zilnice de vocalize, dar si in timpul executarii unei piese vocale, atunci cand nu sunt prevazute in mod special accentele, staccatto ... sunetele trebuie emise in mod curgator legate pentru a da impresia unor cercuri concentrice sau a unui arc obisnuit cu bolta in sus. *unetele emise in pozitie $oasa ;pe coarda; dau cantaretului iluzia ca sunt mai puternice, fiind transmise imediat urec#ii.

*unetele emise cu pozitie inalta si normala de rezonanta, desi cantaretul nu le percepe asa bine, se transmit in sala dupa legile acusticii si nu reclama o fortare excesiva a respiratiei si nici o incordare a musculaturii ce participa la procesul vocal. . emisie vocala buna trebuie sa #ie intodeauna #undamentata pe o inspiratie su#icienta pe o expiratie gradata si c!ibzuita pe ne#ortarea sunetelor si pe evitarea incordarii musculare nejusti#icate.

*!)E(E0E ?!*(E *I )A(!.A0E Obiectivul principal al primelor lectii de cant este formarea sunetelor vocale din punct de vedere al intonatiei $uste. Emisia sunetelor in cant trebuie sa se #aca in mod normal ca in vorbire #ara contractarea musc!ilor gatului #ara strangerea buzelor sau crispare #etii ... in asa #el ca vocea sa apara libera si ne#ortata. Este necesara inca de la inceputul studiului controlarea si disciplinarea emisiei vocale in asa #el incat sunetul sa se produca o data cu evacuarea aerului .. si nu intai aer #ara sunet. "ceasta se realizeaza prin sprijinire sunetelor pe o sustinuta respiratie iar acest lucru trebuie sa devina in cat mai scurt timp un act re#lex. Emiterea sunetului se face direct fara a introduce inaintea lui alte sunete a$utatoare, mai $os sau mai sus decat sunetul comandat. *e evitra portamentul prea intuns, taraganeala si fortarea vocii. )u trebuie confundat termenul ;portament; cu ;purtatul vocii; ... %ortamentul defectuos este doar un prost obicei al cantaretilor, este un artificiu neartistic spre deosebire de ;purtatul vocii; %ortamentul artistic este unirea a doua sunete dispuse la inaltimi diferite, care trebuie executat ca un purtat al vocii, prin diminuarea intensitatii vocale a primului sunet, filarea si alunecarea lui, cu sustinerea energica pe respiratie spre al doilea sunet. Cand sunetul ce urmeaza a fi legat este inalt, forta respiratorie, deci intensitatea vocala, este mai puternica, iar cand al doilea sunet ce urmeaza a fi legat este grav, se micsoreaza intensitatea vocala, respectandu/se intotdeauna sensul cuvintelor. /unetul vocal trebuie sa aiba un timbru placut se evita zbarnaitul speci#ic vocilor care canta 0pe coarde0 sau #asaitul care provine de obicei din adaugarea consoanei 1. /e mai recomanda ca sunetul emis ci vocala " sa nu #ie prea desc!is ci putin rotunjit catre vocala . #ara exagerare insa deoarece se pot denatura unele cuvinte. O1(I)E.EA I)(I)"E.II, E9A0I=A.II *I A *!%0E(EI Intinderea normala a vocii se obtine prin studiu sistematizat in etape lente. %entru obtinerea intinderii vocale este folosit exercitiul de nona cu sunete succesive, precum si arpegiul lui .ossini. !nificarea registrelor sau egalizarea sunetelor din intinderea vocii este una din fazele principale ale invatarii te#nicii vocale. Trecerea dintr'un registru in altul se #ace cu multa atentie si grija .. se #olosesc in acest scop exercitii de terte cvinte octave none .. etc, compuse din sunete inlantuite si la intervale de semiton ton. *tudiul mai este necesar pentru a a$unge ca toate sunetele, de la cele grave pana la cele mai acute, sa fie acoperite &rotun$ite' si egalizate ca sonoritate. %entru siguranta obtinerii sunetelor acute se va pornii de la cele grave cu o intensitate vocala scazuta, crescand treptat catre cele inalte. In general omogenizarea registrelor &amestecul registrelor sau nivelarea registrelor' si formarea sunetelor acute este mai dificila la barbati decat la femei . %entru realizarea acestui

lucru se folosesc exercitii aflate in cadrul cvintei, octavei, nonei cu sunete succesive si arpegiul .ossini. Agilitatea este te#nica executarii cu usurinta a sunetelor, in special a celor inalte, existand in acest sens studii speciale de agilitate. "gilitatea si #lexibilitatea vocala se obtine de obicei prin studiul vocalizelor in ritm vioi ... Alte elemente importante si care se studiaza in general cu a$utorul vocalizelor sunt filatul, portamentul, sunetele tinute ... VOCA0I=E0E ... pregatesc vocea pentru cantatul artistic si in acelasi timp de#initiveaza o buna poza de voce. /unt exercitii in care numele notelor este inlocuit cu vocale. Exercitiile trebuie sa inceapa cu timpi scurti de studiu ... de la 2 minute ajungand la maxim 34 de minute. In timp aproximativ 5 luni de studiu sedintele nu trebuie sa depaseasca zilnic 6 ore de vocalize impartite in 7 sedinte de maximul 34 de minute #iecare la intervale de timp cat mai mari. 8u se recomanda inceperea exercitiilor cel putin 3 ore de la desteptarea din somn si nici in primele 3 ore de la ultima masa. "tat in sedintele de vocalize dar si la repetitii nu se va canta de la inceput cu vocea plina ci in mod gradat pentru a lasa vocea sa se incalzeasca. Inaintea concertelor se evita conversatiile inutile cu vocea plina , precum si starile de surescitare. Vocalizele trebuiesc #acute sub indrumarea unui pro#esor, se efectueaza in registrul mediu al vocii, adica fara a forta vocea, nu se insista pe note grave sau acute. *tudiul vocalizelor trebuie continuat si dupa ce elevul stapaneste aceste exercitii, c#iar cativa ani buni cu toate ca vocea aparent este formata de$a. 0a inceput exercitiile de vocalize se fac cu vocale, in timp se trece la folosirea numelor notelor intonate sau folosirea silabelor sau a cuvintelor. %entru executarea in bune conditii a exercitiilor de vocalize. gura se desc#ide linistit ca ;la cascat; . aceasta pozitie permite relaxarea si intinderea limbii in asa fel ca varful ei sa atinga dintii de $os sau baza lor. Vocalizele se incep de obicei cu gura inc#isa &mute', care au rezonanta in meaturile nazale. Aceste exercitii pot fi executate si cu gura desc#isa pastrandu/se acelasi loc de rezonanta .. a$uta la obtinerea mobilitatii maxilarului inferior... dar si a mobilitatii vocii. (recerea la vocalizele cu gura desc#isa si cu vocale se poate face combinand cele doua procedee. Aceasta se realizeaza, sau se executa cu o singura respiratie. !rmeaza vocalizele cu vocala A. Vocala A este precedata de consoanele sonate 0,2,) plecandu/se de la silabele 0a, 2a, )a si continuind cu cu vocala A simpla. "aca vocala A nu suna prea curat se recurge adesea la vocala I ... adica 2I pentru primul sunet continuand apoi vocaliza numai cu vocala I, trecandu/se la executarea silabei 0a, apoi ramanand numai pe vocala A. 0a vocile de femei, procesul acoperirii sunetelor se petrece adesea natural ... %entru obtinerea unei bune acoperiri a sunetelor, pentru poza de voce normala si pentru o $usta articulare, sunt folosite cu reale rezultate exercitiile vocale A,E,I,O,! pe un singur sunet sau -/5 sunete succesive ... acestea pot fi si I,E,A,O,! *A! !,O,A,E,I precum si prin adaugarea uneia din consoanele 0,2 sau ) la aceste vocale. & nu si C ... Cele 5 vocale / AEIO! / trebuie sa fie emise cu aceeasi desc#idere a gurii, insistandu/se in special la articularea vocalei I. 8u se recomanda #olosirea unui numar prea variat si prea mare de vocalize elementare pentru pozatul vocilor. 8u diversitatea si multitudinea vocalizelor desavarsesc pozarea vocilor ci executarea lor cu rabdare si convingere. 0a inceputul fiecarui exercitiu de vocalize se inspira prin nas, dozandu/se rational aerul in expirare, dupa lungimea exercitiului, in asa mod, ca sa nu se a$unga a se inspira din nou la

mi$locul vocalizei sau ca ultimele sunete sa fie lipsite de viata, de sonoritate. Exercitiile de vocalize executate nuantat, colorat, cu intensitati vocale diferite, inlesnesc si pregatesc interpretarea. "E8EC(E0E VOCA0E (oate vocile, asa cum era de asteptat, sunt supuse influntei unor factori care determina in mod diferit functionarea lor. !nii din acest factori exercita o influenta pozitiva .. de exemplu .. studiile continue, respectarea ec#ilibrului fizic si psi#ic .. dar, alti factori duc la alterarea vocilor sau provoaca c#iar defecte vocale. "efectele vocale sunt determinate de a. vicii in constructia fizica in general si a aparatului vocal in special> b. vicii de natura psi#ica &deficiente ale vointei sau sensibilitatii, care provoaca stari de neincredere, nesiguranta, emotii puternice, trac etc.' > c. nerespectarea principiilor de te#nica vocala> 9ajoritatea de#ectelor de emisie si articulare provin din nestiinta de a respira organizat. C#iar defecte in vorbire precum ... gangavitul, balbaitul, bolborosirea sunt adesea rezultate ale lipsei de sistematizare a respiratiei. Cele mai dese de#ecte sunt totusi cele de natura te!nica... de exemplu : tremuratul vocii tremuratul buzelor :' emisia #alsa nenaturala $datorata rezonantei si respiratiei% inegalitatea registrelor pozitia de#ectuasa a gurii si a limbii distonatul. Tremuratul vocii este defectul de emisie vocala cauzat de fortarea excesiva a aparatului vocal, respiratie defectuasa, lipsa de precizie, de siguranta in sustinerea sunetului, afectiuni ale coardelor vocale. /e recomanda exercitii perseverente prin prelungirea treptata a duratei de emisie a sunetelor. Cantatul in piano la inceput cu gura inc#isa si cu rezonarea in meaturile nazale, apoi, treptat, vocalize cu emiterea sunetelor ;tinute;, mergand dozat catre cresterea duratei sunetelor si a intensitatii lor vocale . Vocea ingolata .. este cel mai des intalnit de#ect de emisie si este caracterizat printr'o rezonanta laringiana. "cest de#ect se datoreaza #ortarii coardelor vocale . ;a emiterea sunetelor inalte cantaretul contracta adesea radacina limbii care preseaza epiglota si astupa ast#el laringele incat sunetele nu mai pot trece spre cavitatile normale de rezonanta si rezoneaza in aceasta parte a aparatului vocal. Ingolarea este #oarte periculoasa pentru voce deoarece atrage dupa sine cele mai rebele raguseli si maladii ale aparatului vocal. "in cauza emisiei ingolate, cantaretii se plang in mod curent de o permanenta oboseala, coardele lor vocale se sensibilizeaza si se uzeaza. /e recomanda pentru inlaturarea acestui de#ect exercitii cu gura inc!isa si rezonanta in meaturile nazale cat si #olosirea silabelor 9a 9o etc ... Rezonanta nazala apare mai frecvent la emiterea sunetelor inalte si mai rar la celelalte .. este cauzata de rezonarea totala a sunetelor in meaturile nazale. *e recomanda exercitii de articulare a vocalelor I, E, O, urmarindu/se ca aerul sa nu se evacueze prin cavitatile nazale sau, prin cautarea celui mai bun sunet din intinderea vocala cu a carei emisie sa se mearga treptat la exersarea celorlalte sunete. (rebuie acordata o deosebita atentie valului palatin. In cazul in care emisia este guturala se va avea in vedere pozitia intinsa a limbii, care astupa astfel cu baza ei, laringele.

In afara de aceste defecte, mai intalnim emisiile> faringiene &care dau voci cavernoase, tubate, infundate etc.' si bucale &care dau voci albe, plate, imprastiate, #aotice etc.' ... aceste defecte sunt mai usor de inlaturat, tot prin studiu si prin concentrarea emisiei in cavitatile normale de rezonanta. "istonatul se manifesta la acei cantareti a caror ;urec#e; nu percepe si nu controleaza emiterea exacta a sunetelor, precum si la cei care forteaza vocea si nu sustin sunetele pe respiratie. %e langa acestea .. ... apar in anumite impre$urari, la unii cantareti, o serie de tulburari de ordin vocal care le stan$enesc activitatea .aguseala ... atunci cand vocea capata un zbarnait suparator .. este produsul vibratiilor neconcentrate, care denatureaza culoarea vocala, imprimandu/i o sonoritate confuza ce se localizeaza in special la nivelul coardelor vocale. *e recomanda vizita la medic direct ... dar ... normal si reluarea@ studiilor de impostare, prin respectarea unei bune respiratii, printr/o concentrare mai pronuntata a sunetelor si o foarte atenta folosire a rezonantei naturale. Coada pisicii este un fel de zgomot suplimentar, care insoteste sunetul fundamental, produs de coardele vocale, adeseori precedat sau urmat de flegme . ... si in acest caz este nevoie de sfatul medicului Exercitii de dictie - Texte pentru corectarea diciei 9asiti mai $os cateva exercitii pentru corectarea si imbunatatirea dictiei, texte mai dificil de pronuntat si care necesita exercitiu si atentie. .epetandu/le si incercand sa le propunti din ce in ce mai repede, iti vei imbunatatii dictia. 2erg foarte bine impreuna cu vocalizele si exercitiile de respiratie. AB de exemple de texte pentru corectarea pronuntarii cuvintelor (ext + O coropisnita siCun coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi. )u coropisnita coropisnitea pe coropisnitoi, ci coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita. (ext 2 %apucarul papucareste papucii papucaresei, papucareasa nu poate papucarii papucii papucarului. (ext 0uni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina oc#ilor. (ext A Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretzul incantat de cantarea cantaretei. (ext 5 Capra neagra/n piatra calca, Cum o calca/n patru crapa@ Crape capu caprii/n patru, Cum a crapat piatra/n patru@ Capra neagra calca/n clinci, Crapa/i/ar capu caprii/n cinci Cum a calcat capra/n clinci.

(ext D Capra paste langa casa, Capu caprii crape/n sase@ Capra noastra n/are lapte, Crapa/i/ar coarnele/n sapte@ Capra/n piatra a calcat %iatra/n patru a crapat, %ovestea s/a terminat@ (ext E !n vultur sta pe/un pisc c/un pix in plisc. (ext F !n cocostarc s/a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui. (ext G !n bal fara egal cu final fatal la un #alal carnaval estival cu scandal epocal dintr/un opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual. (ext +B 8ata are flori pe prispa, prispa are flori, fata are flori pe prispa, prisma are flori (ext ++ Cosasul *asa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. *i/s sus si/n $os de casa sa, coseste sasul si/n sosea, coseste si alte sase case coseste si tot coseste sasul, pana da gata tot satul. (ext +2 Eu pup poala popii, popa pupa poala mea@ (ext +!nui tamplar i s/a/ntamplat o intamplare. Alt tamplar, auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s/a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea. (ext +A 9andindu/ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine, gandeste/te ca ma gandesc ca te gandesti la mine. (ext +5 1alaban 1alabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. (ext +D 1ucur si 1ucura se bucura ca 1ucurel e bucuros in 1ucuresti. 1ucura/te cum s/a bucurat 1ucuroaia cand s/a intors 1ucurel bucuros de la 1ucuresti. (ext +E 8ata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum. (ext +F Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti, iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit.

(ext +G E pestrita prepelita pestrita, dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. (ext 2B O sapa lata, doua sape late, sapte sape late si inca alte sape late si alte sapte sape late (ext 2+ %ila/n punga, punga/n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dungaHH.pila/n punga, punga/n pila, pilalau cu pila lunga a pili pila pe dungaH (ext 22 .ica nu stia sa zica rau, ratusca, ramurica, dar de cand baiatu/nvata poezia despre rata, .ica stie/acum sa zica rau, ratusca, ramurica. (ext 2O gaina porumbaca in porumbar s/a urcat. In porumbar porumbaca tot porumbul l/a mancat. (ext 2A %ili/as cu pila lunga, pila/n punga, punga/n pila. (ext 25 O baba balana mananca o banana babana. (ext 2D !n vultur sta pe pisc c/un pix in plisc. (ext 2E !n caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. (ext 2F %rimpre$ur plimbarile prin ploaie prile$uiesc placeri proprietarilor provinciali. (ext 2G (antarul sot insoti soata tantareasa, tantarind si intepand nesatios. (ext -B *ase saci in sase sasi soseau pe sosea. (ext -+ Creata isteata, zambitoare si glumeata, scandeaza cu dictie fara interdictie fel de fel de poezii azurii cu copii si faclii, pe #artii, mii si mii apoi pe/un cal merg la bal triumfal. (ext -2 Cele sapte muze cu priviri de zuze, scriu ca sa se amuze, versuri andaluze. (ext -*ase calauze incearca s/acuze cinci femei le#uze . (ext -A

Cinci fine meduze, 9eometrii confuze, Cu ung#iuri obtuze si ipotenuze (ext -5 %atru buburuze, .osii arc#ebuze, 1azaie ursuze, =burand pe peluze (ext -D O barza breaza face zarva pe/o varza. (ext -E (rei babe mofluze, 8ara dinti si buze, (rag turte pe spuze, 8ara sa se scuze. (ext -F "oua autobuze lovite de/obuze, au lumini difuze si defecte la diuze. (ext -G %apucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. (ext AB Cupa cu capac capac cu cupa.