Curs Dreptul Comertului International

CURS 1
DREPTUL COMERULUI INTERNAIONAL

CAPITOLUL I Consideraii generale n condiiile revoluiei tehnico-tiintifice i a revoluiei informaionale ncheierea, reglementarea sau realizarea n aceeai ar a tuturor bunurilor i serviciilor necesare traiului cotidian este tehnic imposibil i economic nerentabil. Este raiunea pentru care statele lumii se vd determinate obiectiv s participe la circuitul mondial de valori materiale i spirituale. Aceast participare nu este haotic, ea este direcionat, reglementat de anumite reguli uridice, de anumite norme de drept. !evine ntre altele "#$ sarcina de a disciplina, de a reglementa relaiile care se stabilesc n acest proces de schimb mondial de valori materiale i spirituale. Acest proces are % componente& - comer mondial cu bunuri i servicii - activitate de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional #ele % componente se reunesc ntr-un concept mai larg, acela de comer internaional 'care nu nseamn numai comercializare, cum comerul intern nu se reduce la comercializare(. $n aceast sfer a comerului mondial n sensul cel mai cuprinztor se stabilesc relaii ntre state suverane i egale n drepturi, ntre state pe de o parte i comerciani 'persoane fizice sau uridice( din alte state pe de alt parte sau n sf)rit ntre comerciani 'persoane fizice sau uridice( din diferitele state. DCI, ntr-o prim abordare, n condiiile n care nu e*ist pe plan mondial o definiie sintetic a acestei discipline, poate fi considerat ca reprezentnd totalitatea normelor !ridice ce reglementeaz" raport!rile ce se sta#ilesc $n sfera comer!l!i mondial $n sens!l cel mai c!prinz"tor al acest!ia $ntre state s!%erane &i egale $n drept!ri' $ntre state &i comerciani (persoane fizice sa! !ridice) din alte state sa! $ntre comerciani din diferitele state* "#$ aa cum s-a conturat el n doctrina internaional, iar ca instrumente interstatale n actul final al #onferinei de la +elsin,i pentru #ooperare i -ecuritate n Europa './/%-.//0( se precizeaz caracterul interdisciplinar i pl!ridisciplinar al "#$. Este primul i singurul instrument interstatal care abordeaz i problematica "#$. "in aceast perspectiv "#$ reprezint o aezare la confluena sistemelor naionale de drept cu dreptul internaional public i cuprinde norme de drept naional (intern) i norme de drept internaional care reglementeaz raporturile nfiate. #)t privete componenta naional, "#$ va cuprinde toate normele de drept intern ale statelor lumii care pentru fiecare stat n parte organizeaz i reglementeaz comerul e*terior al respectivelor state, iar n ce privete componenta de drept internaional public "#$ va cuprinde acele norme de drept
CURS 1
internaional public care reglementeaz participarea statului la raporturile comerciale sau participarea statelor. #a totalitate de norme uridice n condiii diferite "#$ materie interdisciplinar i pluridisciplinar nu se prezint ca un conglomerat de norme uridice, ca o u*tapunere mecanic de asemenea reguli obligatorii de conduit ci ca o materie uridic de sine stttoare definit printr-un obiect propriu de reglementare i prin metode specifice de reglementare. #)t privete obiectul de reglementare, acesta este dat de un fenomen obiectiv al relaiilor sociale, respectiv de raportul uridic care se stabilete n sfera comerului mondial. #a e*presie a caracterului de sine stttor al materiei, raportul uridic de comer internaional se particularizeaz fa de alte raporturi uridice. Aceast particularizare este dat de prezena concomitent a % trsturi& comercialitatea i internaionalitatea. Comercialitatea este o trstur definit de fiecare sistem naional de drept n parte. "in acest punct de vedere se rein % criterii eseniale de definire a comercialitii& - subiectiv care caracterizeaz sistemul de drept german i de influen germanic. 1otrivit acestui sistem de drept sunt considerate ca fiind comerciale raporturile uridice ncheiate de comerciani respectiv societi comerciale i persoane fizice ce au nmatriculat n !egistrul #omerului o firm. - obiectiv care pornete de la natura intrinsec, obiectiv a actelor i faptelor uridice considerate. -istemele de drept care rein acest criteriu de calificare a raporturilor comerciale procedeaz de regul la o enumerare n lege a actelor i faptelor uridice pe care le calific drept comerciale. Este situaia sistemelor de drept de inspiraie romanist 'care provin din dreptul roman& dreptul francez, rom)n(. ntruc)t viaa economic este mult mai rapid prin raportare la fenomenul uridic, aceast enumerare poate fi e*haustist. "e e*emplu n #odul comercial se vorbete de contractul de cruie i de transportul naval, dar nu e*ist nici o referire la transportul feroviar sau aerian, sau despre contractele de leasing. Este raiunea pentru care doctrinarii au stabilit criteriile care permit calificarea unui act sau fapt uridic, aunui raport uridic sau raport comercial. Aceste criterii sunt& - interpunerea n schimb - activitatea organizat sub form de ntreprindere - acte i fapte uridice grefate pe primele dou ca accesorii - fide usiune Aadar, comercialitatea se definete n sistemele naionale de drept. Internaionalitatea const n prezena n structura raportului uridic considerat a unui element strin, internaional, de e*traneitate, de asemenea intensitate nc)t face pasibil supunerea raportului uridic considerat, concomitent, la cel puin dou sisteme de drept diferite. "atorit faptului c acest element de e*traneitate atrage problema aplicrii unei legi strine, numit i problema conflictului de legi s-a ncercat definirea
+
CURS 1
elementului de e*traneitate n primul r)nd n legea naional. Astfel, din economia dreptului rom)n rezult c sunt considerate ca raporturi internaionale raporturile ncheiate ntre parteneri av)nd sediul, domiciliul sau reedina pe teritorii strine, deci raporturile uridice ncheiate cu strintatea sau raporturile ncheiate pe piee strine 'locul ncheierii(. #odul comercial rom)n n vigoare spune c nu sunt considerate ca av)nd caracter internaional acele raporturi care se ncheie i se consum pe aceleai teritoriu. Elementul de e*traneitate n optica legislaiilor naionale trebuie s fie at)t de puternic nc)t s atrag aplicarea concomitent a cel puin dou legi din dou state diferite deoarece aceast problem a conflictului de legi este de natur s creeze incertitudine pentru comerciani 'ei ocup)ndu-se de comer, nu de drept(. 1rin instrumentele interstatale care se ocup de reglementarea unor materii comerciale s-a evideniat preocuparea pentru definirea unitar, uniform a elementului de e*traneitate. Astfel n conveniile internaionale n materie de transporturi internaionale& - #onvenia de la 2arovia din ./%/ modificat prin 1rotocolul de la +aga din ./33 i a fost renegociat prin #onvenia de la 4ontreal din .//5 privind transportul internaional aerian de mrfuri, cltori i baga e. 1rin aceste convenii s-a definit i elementul de internaionalitate i se consider ca fiind internaional un contract de transport aerian dac locul de ncrcare6mbarcare i locul de descrcare6debarcare se gsesc pe teritorii statale deosebite sau dac afl)ndu-se pe acelai teritoriu nava survoleaz un teritoriu ter cu escal. - n materie de v)nzare internaional de mrfuri #onvenia de la 2iena din ./78 consider o v)nzare av)nd caracter internaional dac la momentul ncheierii contractului v)nztorul i cumprtorul i au sediul, domiciliul sau reedina pe teritorii statale deosebite. !aportul uridic caracterizat concomitent prin comercialitate i internaionalitate este un raport uridic de comer internaional. Al doilea element definitoriu, particularizant pentru o disciplin uridic este metoda de reglementare. "#$ are o metod de reglementare proprie, specific. Aceasta este metoda drept!l!i !niform i are o metod mprumutat din dreptul internaional privat, aceasta fiind metoda conflict!al". #)t privete metoda dreptului uniform aceasta are n vedere efortul sporit al comunitii internaionale pentru elaborarea de instrumente interstatale care s cuprind norme de drept material reglement)nd domenii ale comerului internaional. E*emple& - #onveniile de la 9eneva ./08-./0. privind legea uniform aplicabil cambiei, biletului la ordin i cecului: - #onvenia de la ;e< =or, ./77 privind cambia i biletul la ordin internaionale: - #onvenia de la >tta<a ./77 privind contractul internaional de factoring:
CURS 1
- #onvenia de la >tta<a ./77 privind contractul internaional de leasing financiar: - #onvenia de la +aga ./?7 privind legea aplicabil intermedierii: - #onvenia de la ;e< =or, ./37 privind recunoaterea i e*ecutarea sentinelor arbitrare strine: - #onvenia de la @ashington ./53 privind soluionarea litigiilor nscute n legtur cu investiiile strine ntre un stat i un investitor strin: - #onvenia de la -eul ./73 privind agenia multilateral de garantare a investiiilor strine: - #onvenia de la +aga ./75 privind legea aplicabil v)nzrii internaionale. 1e calea acestor convenii se realizeaz un drept uniform i uneori chiar un drept unificat n materia unora dintre raporturile de comer internaional. 4etoda conflictual este mprumutat din dreptul internaional privat. Departajarea dintre DCI i a te !aterii juridice cone"e DCI &i drept!l internaional p!#lic "reptul internaional public este un sistem de drept care coe*ist cu sistemele naionale de drept i care reprezint totalitatea normelor uridice elaborate de state i care reglementeaz n esen raporturile de lupt i colaborare dintre state suverane i egale n drepturi. "reptul internaional public este un drept coordonator n sensul c norma de drept este elaborat de chiar subiectul cruia i se aplic 'norma este elaborat de stat i se aplic statelor(. "reptul internaional public are ca subiect de drept originar' tipic statul suveran i are ca subiecte de drept atipice' deri%ate organizaiile interstatale dac i n msura n care statele membre i-au conferit calitate de subiect de drept. -fera de reglementare a "#$ este concomitent mai larg i mai restr)ns dec)t aceea a dreptul internaional public& - este mai larg pentru c pe l)ng raporturile de comer internaional dintre state, "#$ reglementeaz i raporturi la care particip persoane fizice sau uridice 'comercianii(, adic alte subiecte dec)t cele ale dreptului internaional public: - este mai restr)ns pentru c din totalitatea raporturilor uridice interstatale 'culturale, militare, politice( "#$ reglementeaz numai raporturile interstatale care se leag n sfera comerului mondial n sensul cel mai larg al acestuia. 1unctele de interferen sunt statul ca subiect comun de drept i izvoarele internaionale de reglementare. DCI &i drept!l internaional pri%at "reptul internaional privat este o ramur a fiecrui sistem naional de drept care cuprinde totalitatea normelor uridice ce reglementeaz raporturile uridice civile n sens larg av)nd un element de e*traneitate 'cstoria ntre strini, adopia
-
CURS 1
ntre strini(. ;orma uridic de drept internaional privat nu este o norm de drept material, nu soluioneaz un raport uridic, ea este este o norm" de drept conflict!al numit i nor!# co i$iona # pentru c indic numai care este legea strin aplicabil. Aceast specificitate face ca norma de drept conflictual s fie o norm de trimitere. ;orma de drept conflictual este norma care datorit punctului de legtur 'datorit elementului de e*traneitate( indic legea strin normal competent. 1entru a se putea stabili care este legea strin normal competent, cel care este chemat s soluioneze raportul uridic forul de urisdicie trebuie s procedeze mai nt)i la calificare' la ncadrarea uridic a situaiei de fapt cu care se confrunt. Aceast calificare se face ntotdeauna potrivit legii for!l!i i este diferit de la un sistem de drept la altul. Denu!irea !ateriei n doctina de specialitate au fost utilizate mai multe denumiri. > prim denumire a fost aceea de drept internaional pri%at al comer!l!i 'prezent n lucrri din primul sfert al secolului AA(* > asemenea denumire este netiinific pentru c dac am accepta-o ar trebui s acceptm ideea c e*ist un singur drept internaional privat de aplicaiune mondial 'ceea ce nu este real(. Biecare sistem naional de drept av)nd propriul drept internaional privat. > a doua raiune& dac am accepta aceast denumire ar trebui s ne limitm numai la raporturile de comer internaional legate ntre subiecte ale dreptului internaional privat: deci, am lsa n afara reglementrii raporturile de comer ntre state. > alt denumire utilizat este drept!l internaional al comer!l!i sa! drept!l internaional comercial C de asemenea netiinific. "ac am accepta-o ar trebui s considerm materia noastr ca ramur a dreptului internaional public. Este neadevrat pentru c se ignor specificitatea materiei, caracterul su interdisciplinar i rm)ne n afar substana raporturilor, respectiv raporturile dintre comerciani persoane fizice i uridice din diferitele state, pentru c, dac am accepta c este ramur a dreptului internaional public ar acoperi numai raporturile interstatale. "enumirea de drept comercial internaional prezent pe raiuni istorice, p)n la apariia >4#-ului i n lucrrile >;D, denumirea este netiinific pentru urmtoarele raiuni& .. dac am accepta-o ar trebui s e*iste un drept comecial unic i unitar de aplicaiune mondial. %. dac am accepta-o ar nsemna s nu e*iste corespondent pentru sistemele de drept care nu cunosc dualitatea dreptului privat i care, deci, nu au n structura lor un drept comercial 'dreptul italian, elveian, din $srael, anglo-american(. "enumirea care a c)tigat teren i care astzi este utilizat n cvasitotalitatea lucrrilor doctrinare este aceea de drept al comer!l!i internaional' denumire prezent i n lucrrile >4#-ului. Aceast denumire are valene tiinifice prin aceea c, pe de o parte sugereaz dintr-un nceput caracterul interdisciplinar al
.
CURS 1
materiei 'drept - totalitate de norme uridice( i pe de alt parte, tot din denumire, rezult caracterul de sine stttor dat de obiectul de reglementare C comerul internaional. E*ist unele lucrri de sorginte anglo-american care folosesc denumirea de drept!l afacerilor internaionale 'denumire care nu se suprapune n totalitate pentru c n dreptul afacerilor internaionale ar trebui s fie incluse i norme de drept internaional economic, sfera de drept al afacerilor fiind mai cuprinztoare(. I$voare e DCI Biind o materie interdisciplinar se disting iz%oare internaionale de reglementare i iz%oare interne* $zvoarele internaionale de reglementare le vom gsi ntre izvoarele dreptului internaional p!#lic' n msura n care acestea cuprind norme aplicabile raporturilor uridice de comer internaional. "reptul internaional public are % izvoare& CUTU/A i TRATATUL. C!t!ma este cel mai vechi izvor de drept, un izvor nescris care reprezint o practic ndelungat, repetat, urmat de state cu contiina c valoreaz drept, cu contiina obligativitii acesteia. >ri de c)te ori o cutum reglementeaz o materie de comer internaional ea este i izvor al "#$. Astfel, transportul de mrfuri pe mare cunoate numeroase obligaii, aa numitele obligaii subnelese ale prilor care au sorginte cutumiar. $ndiferent c nu se scrie nimic despre aceasta n contract, e*peditorul de marf este obligat s aduc marfa la locul de ncrcare pentru c e*ist cutuma c marfa a&teapt" na%a 'dac a venit nava i nu a venit marfa se pltesc locaiile, dac a venit marfa i n-a venit nava nu se pltete nimic(. #utuma ca izvor de drept trebuie deosebit de U0URI i U0A123. n materie internaional !z!rile reprezint reguli de conduit stabilite pe cale de practic, ntocmai ca i cutuma, dar care nu au valoare obligatorie n sensul c nfr)ngerea unui uz nu are consecine uridice. n materie de drept internaional public sunt mai ales uzurile diplomatice care reprezint i ele reguli de conduit, de asemenea stabilite pe cale de practic, prin repetabilitate dar care nu au caracter obligatoriu. nfr)ngerea unei asemenea reguli nu atrage consecine uridice. Astfel n materia diplomatic e*ist uzul ca ori de c)te ori n maina ambasadei unui stat n alt stat se gsete ambasadorul sau un reprezentant oficial al statului de origine s fie arborat fanionul. >ri de c)te ori un ef de stat este primit n vizit oficial de un alt ef de stat se desfoar covorul rou. "ar dac acest covor este galben, are picele sau lipsete, nu apare din aceasta un conflict diplomatic. #utuma ca izvor al "#$ trebuie deosebit i de uzane. Uzanele internaionale comerciale sunt reguli de predare a mrfii i de parta are a cheltuielilor de transport n v)nzarea internainal de mrfuri. Au fost stabilite pe cale de practic de ctre comerciani: au fost reunite, codificate de #amera $nternaional de #omer de la 1aris, dar nu au valoare obligatorie, prile
4
CURS 1
le aplic numai dac vor. Astfel $;#>EE!4- reprezint o codificare a acestor uzane. #el mai important izvor internaional al "#$ este tratat!l C un izvor scris. $ndiferent de denumire acord, protocol, not diplomatic, gentlemen agreement, declaraie, act final, proces verbal, ad memoire, compromis, concordat, convenie, tratatul reprezint acordul de voinp a % sau mai multe state prin care acestea convin s reglementeze, ntr-un anumit mod, relaiile lor reciproce ntr-un anumit domeniu. >ri de c)te ori, domeniul de reglementare se suprapune pe domeniul comerului mondial, acordul respectiv, tratatul respectiv este i izvor internaional al "#$. 2om distinge ntre& - tratate internaionale m!ltilaterale sau #ilaterale, care cuprind incidental norme care se aplic i raporturilor uridice de comer internaional 5 tratatele speciale m!ltilaterale i #ilaterale care reglementeaz materii de "#$. Astfel cel mai cuprinztor tratat internaional, #arta >;D, atunci c)nd reglementeaz principiul cooperrii dintre state, principiul egalitii n drepturi a statelor, principiul soluionrii panice a diferendelor, principiul pacta sunt servanda 'principiul e*ecutrii obligaiilor asumate prin acorduri(, acestea toate se aplic i raporturilor de comer internaional. Fa fel, un acord bilateral de frontier, care reglementeaz regimul frontierei comune, reglement)nd i micul trafic de frontier, se aplic i raporturilor de comer e*terior dintre cele % state. > convenie bilateral care reglementeaz asistena uridic bilateral implicit cuprinde i asistena uridic n materia raporturilor uridice de comer internaional. #ele mai importante sunt acordurile speciale i ntre acestea distingem acord!rile m!ltilaterale, care sunt tot mai numeroase, fie c sunt acorduri de tip acordurile de la 4arra,esh, aplicabile comerului internaional, fie c sunt acorduri internaionale speciale precum& n materie de v)nzare #onvenia de la ;e< =or, './?G(, modificat prin 1rotocolul de la 2iena './78( privind prescripia e*tinctiv n v)nzarea internaional de mrfuri: #onvenia de la +aga './5G( privind legea uniform asupra v)nzrii internaionale de mrfuri& #onvenia de la 9eneva './5.( privind convenia de arbitra : #onvenia de la Herna '.75.( renegociat la Hudapesta: #onvenia #otif care are % componente& #onvenia privind transportul internaional de mrfuri pe calea ferat '#4!( i #onvenia pentru transportul internaional de cltori pe calea ferat '#$2(: #onvenia -491 'transportul feroviar(& transport de mrfuri pe calea ferat ntre state care au fost membre #AE!:
6
CURS 1
#onvenia de la 9eneva './35( renegociat n ./?7 privind transportul internaional de mrfuri pe osele: #onvenia #4!, #onvenia E$! convenie vamal ncheiat la 9eneva n ./3/ i renegociat n ./?3. Acordurile #ilaterale speciale 7 acestea sunt acordurile de pli, acordurile de comer i navigaie, acordurile aeriene, acordurile de transport rutier bilateral, acordurile de cooperare, de regul pentru e*ploatarea n comun a cursurilor de ap frontier, acordurile economice, acordurile comerciale. 1e l)ng izvoarele internaionale, "#$ are i iz%oare interne. Acestea vor fi izvoarele specifice fiecrui sistem de drept care cuprind norme ce organizeaz i reglementeaz comerul e*terior al respectivelor state, precum i participarea statelor n cauz la activitatea de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional. #)t privesc sistemele de drept ale lumii putem, n general, s le clasificam n trei categorii& . sisteme de drept de inspiraie romanist" 'provin din preluarea i prelucrarea dreptului rom)n(: % sisteme de common5la8 'anglo-american(: 0 sisteme religioase de drept 'musulmane(. #)t privete prima categorie, sistemele de drept de inspiraie romanist"' caracterizeaz n special sistemele de drept din Europa i o parte din Asia. Aceste sisteme de drept sunt de % feluri& sisteme care cunosc !nitatea dreptului privat, care reglementeaz indistinct raporturile uridice civile i raporturile uridice comerciale: sisteme care cunosc d!alitatea dreptului privat, care reglementeaz distinct raporturile uridice civile de raporturile uridice comerciale. 1entru sistemele de sorginte romanist, izvorul principal de drept este L393A. n ordine valoric descresctoare urmeaz celelalte acte normative bazate pe lege, care au denumiri diferite de la un stat la altul. $ar c)t privete raportul de drept comercial fie n unitate, fie n dualitatea dreptului privat se recunoate valoare de izvor de drept i o#icei!l!i. 1entru sistemele de sorginte romanist care cunosc unitatea dreptului privat 'Elveia, $talia(, izvorul principal intern va fi legea ci%il" (Cod!l ci%il) i apoi legile speciale care $ntregesc legea ci%il": legile constituionale, administrative, funciare, penale, vamale care cuprind i norme aplicabile raporturilor de comer internaional. 1entru statele care cunosc dualitatea dreptului privat, izvorul principal va fi Cod!l comercial ntregit de legile comerciale speciale i ca drept comun, legea ci%il"* #)t privesc sistemele de common5la8' acestea au o puternic specificitate i din punctul de vedere al izvoarelor pentru c sistemul de common-la< s-a format prin efortul udectorilor itinerani. $zvorul principal de drept l reprezint precedentu judec#toresc* -oluia dat de o anumit instan este obligatorie a se
;
CURS 1
aplica tuturor litigiilor similare soluionate de instanele inferioare sau de instanele de acelai grad. -oluia udectoreasc are % componente C ratio decidenti 'de ce s-a a uns aa, situaia de fapt( i ce s-a spus n legatur cu situaia de fa. n ordine valoric descresctoare urmeaz cutuma, obiceiul i numai n ultim r)nd legea. #)t privesc sistemele de drept islamic (religioase) izvorul principal de drept l reprezint CORA1UL i alturi de #oran, SU13L3 C interpretrile date #oranului de ctre $mani 'preoi musulmani(. 1e l)ng #oran i sune n ordine descresctoare urmeaz obiceiul pm)ntului i n msur foarte mic legea. CODI%ICAREA DCI Codificarea presupune ordonarea normelor uridice n instituii uridice pentru a fi facilitat utilizarea acestora de ctre cei crora normele se adreseaz. n materie uridic i n mod special n materia "#$, codificarea presupune activitatea de armonizare, de standardizare, de unificare si uniformizare. Aceast activitate este rezultatul efortului depus fie de comerciani reunii n asociaii internaionale, fie efortul unor instituii internaionale, cel mai adesea organizaii interstatale, fie efortul statelor reunite n conferine internaionale. #)t privete activitatea de armonizare, cea mai important activitate de armonizare n materia "#$, a fost realizat de Camera Internaional" de Comer de la Paris, care a realizat o interpretare armonizat a uzanelor comerciale internaionale. Acestea sunt reguli evideniate de practica comercianilor i privesc& parta area cheltuielilor de transport i predarea mrfii n v)nzarea internaional de mrfuri. Uzanele comerciale internaionale au aprut, c)t privete efortul #amerei $nternaionale de #omer de la 1aris, ntr-o prim varianta n ./05. Este vorba de I1COT3R/S '$nternational !ules for $nterpretation of #ommercial Eerms(. #odificarea cea mai important n evoluia armonizrii acestor uzane s-a realizat n ./30 c)nd a fost publicat pentru prima oar acest document, $;#>EE!4-. Ele au fost ulterior mbuntite, adugite, ultima variant dat)nd din anul %888 'este vorba de clauzele #$B, B>H(. Aceste uzane, aa cum sunt ele codificate n $;#>EE!4-, au aplicaiune teritorial, respectiv se aplic la nivelul continentului european. #u aceeai denumire, dar cu un coninut diferit, la nivelul -DA, aceste uzane au aprut prima oar n ./G5, fiind codificate ntr-un document care poart denumirea de !ABE". Dzanele comerciale internaionale au aplicaiune facultativ, n sensul c ntr-un caz concret, partenerii concrei pot decide aplicarea uneia sau alteia dintre uzane, e*ist)nd obligativitatea ca referirea la uzan s se fac i cu precizarea variantei care se aplic 'varianta %888, .///, .//8(. Alturi de aceste uzane, trebuie s reinem c aceeai #amer $nternaional de #omer de la 1aris a elaborat, tot pe baza codificrii practicii, reguli i !zane !niforme n materia modalitilor internaionale de plat 'n
<
CURS 1
materia incaso-ului, acreditivului, scrisorii comerciale de credit, garaniilor independente, garaniilor la prima cerere(. Aceste reguli, datorit utilitii lor, au fost recomandate comercianilor de Adunarea 9eneral a >;D, i sunt astzi aplicate de cov)ritoarea ma oritate a bncilor lumii 'modalitile internaionale de plat fiind operaiuni interbancare, ntre altele(. > alt activitate de codificare este realizat sub forma standardiz"rii* Aceasta const n elaborarea de modele de contract& contracte tip, contracte cadru, contracte standard, ghiduri de contractare, condiii generale, de asemenea, cu valoare facultativ, realizate de comerciani printr-o practic repetat i de cele mai multe ori elaborate de asociaii internaionale de comerciani sau organisme internaionale. #)t privete contract!l tip, acesta cuprinde de regul o parte special care se negociaz n fiecare situaie concret i o parte general, preelaborat, recomandat prilor ca reprezent)nd clauzele utile respectivei operaii. 9=id!l de contractare atenioneaz prile asupra a ceea ce este util s se nscrie n contractul n cauz, fiind recomandate respectivelor pri diferite variante ale clauzelor utile i posibile. -pre e*emplu, ghidul de contractare al contractului de I,no<-ho<J n industria mecanic, elaborat de #omisia Economic >;D pentru Europa. Contractele cadr! elaboreaz numai elementele eseniale ale contractului cu precizarea posibilitii completrii acestora de subcontracte subsumate aceluiai obiectiv. -unt de regul utilizate n aciunile de cooperare economic i tehnicotiinific internaional. Contractele standard sunt contracte in)nd de anumite activiti comerciale, n care o parte sau un grup de pri au poziie dominant. Astfel, n materia transportului de mrfuri pe mare sunt utilizate asemenea contracte standard n funcie de natura mrfii transportate 'contractul !EE#>;, 4EE#>;, FEE#>;(. #ontractele standard sunt de asemenea elaborate de asociaii de comerciani. Condiiile generale au n vedere elaborarea obligaiilor uneia dintre pri n contractul respectiv, n dependen de specificitatea acelui contract. -pre e*emplu, condiiile generale 377 A elaborate de #omisia Economic >;D pentru Europa, privind furnizarea la e*port de echipament industrial, sau condiiile generale 3?G " privind montarea n strintate de echipament industrial. Eoate aceste modele de contract - contracte tip, contracte standard, contracte cadru, ghiduri de contractare, condiii generale C sunt de aplicaiune facultativ. 1rile le aplic dac n cazul concret convin n mod e*pres la aceasta. Cea mai important" acti%itate de codificare este realizat" $ns" de state, de statele reunite n conferine internaionale sau n cadrul organizaiilor interstatale. Aceast activitate mbrac % forme& acti%itatea de !niformizare i acti%itatea de !nificare, care se realizeaz prin intermediul unor instrumente interstatale, de valoare obligatorie. n consecin, prile unui contract care cunoate o asemenea reglementare, provenind din state pri la convenie sunt obligate s se conformeze normelor prevzute n acea convenie.
1>
CURS 1
#)t privete !niformizarea, aceasta rezult din includerea n convenia n cauz a unor norme uniforme de drept conflictual. Aceasta nseamn c n convenie s-a inclus o norm de drept internaional privat, aceeai pentru statele membre. "e e*emplu, n ceea ce privete legea alicabil v)nzrii internaionale de mrfuri, e*ist reglementarea ntr-o convenie din ./33, care spune c ?legea aplica#il" %nz"rii internaionale de m"rf!ri este legea %nz"tor!l!i@, dar n fiecare stat n parte legea material aplicabil v)nzrii poate s fie diferit. - presupunem c la aceast convenie este parte !om)nia 'care n realitate nu este parte( i este parte Helgia, ca de altfel i >landa: n !om)nia e*ist o lege aplicabil v)nzrii comerciale '#odul comercial(, n Helgia este o alt reglementare, iar n >landa alt reglementare. n aceste condiii, va ti v)nztorul c este legea sa, dar cumprtorul nu va ti dec)t n cadru concret care este aceast lege. "ac se va ncheia contractul cu un v)nztor belgian, atunci se aplic legea belgian, dac v)nztorul este olandez, se aplic legea olandez. "ar niciodat nu se va cunoate de la nceput coninutul acestor legi pentru c nu este posibil. Aceast soluie este util, dar nu este cea mai util. #ea mai util soluie o reprezint dreptul unificat. Drept!l !nificat rezult din includerea n conveniile n cauz a unor norme de drept material uniform care la nivelul statelor pri la convenie presupun includerea lor n dreptul naional al statelor respective. "ac n materie de v)nzare se elaboreaz o lege uniform, pentru statele pri nu mai are importan dac va fi legea v)nztorului pentru c prin preluarea normelor n dreptul intern ca drept material va fi aceeai lege. Astfel, n materia v)nzrii internaionale de mrfuri, n ./33, cu renegociere n ./75 ultima oar, s-a adoptat Con%enia pri%ind legea aplica#il" %nz"rii internaionale de m"rf!ri, care indic o norm conflictual uniform Ile* venditoriJ. n 1<4-, s-a adoptat tot la Aaga' Con%enia c!prinznd legea !niform" as!pra %nz"rii internaionale de m"rf!ri. Aceast lege, devenind prin ratificare drept intern al statelor pri, a realizat o reglementare unificat a v)nzrii de mrfuri la nivelul respectivelor state. n materia titl!rilor de credit, n 1<,>, la 9ene%a s-au adoptat + con%enii privind cambia i biletul la ordin& 1* o convenie cuprinz)nd legea uniform asupra cambiei i biletului la ordin care a condus la nivelul statelor ratificante la realizarea unui drept unificat, prelu)ndu-se reglementarea n dreptul naional al statelor respective +* o a doua convenie, cuprinz)nd unele principii de soluionare a conflictelor de legi n materie de cambie i bilet la ordin, convenie care a introdus la nivelul statelor ratificante soluii conflictuale uniforme. Astfel, se prevede n aceast convenie c plata titlului de credit este supus legii locului plii. "e asemenea, se mai prevede c n materie de capacitate, capacitatea obligaiilor cambiale este supus legii naionale. Acestea sunt
11
CURS 1
soluii conflictuale uniforme care nu pun semnul de egalitate ntre reglementrile dintre statele membre. Activitatea de codificare se datoreaz asociaiilor internaionale de comerciani, cum este #amera $nternaional de #omer de la 1aris 'sau de e*emplu contractele tip n materia de consulting engineering n industria electric, elaborate de Asociaia $nternaional a $nginerilor care lucreaz n materie de electricitate(. Ea este i rezultatul activitii unor organizaii internaionale (O1U C Organizaia 1ai!nilor Unite, cea mai cuprinztoare organizaie internaional(. 1rin rezoluia %%83 din ./55 a Adunrii 9enerale >;D, s-a nfiinat U1CITRAL5!l, adic Comisia 1ai!nilor Unite pentr! Drept!l Comercial Internaional. D;#$E!AF-ul a fost constituit pentru& 1* stimularea adoptrii n cadrul statelor membre ale >;D de norme reglement)nd materiile comerciale +* s ntocmeasc studii ,* s fac propuneri de reglementare uniform a unor asemenea materii -* s elaboreze proiecte de convenii 'la nivelul e*perilor( pe care s le propun statelor pentru ratificare, respectiv aderare. "atorm U1CITRAL-ului (Dnited ;ations #ommission on $nternational Erade Fa<(& - #onvenia de la ;e< =or, './?G( modificat prin 1rotocolul de la 2iena './78( privind prescripia e*tinctiv n v)nzarea internaional de mrfuri - #onvenia de la 2iena './78( privind v)nzarea internaional de mrfuri - #onvenia de la +amburg './?7( privind contractul internaional de transport de mrfuri pe mare sub conosament - #onvenia de la ;e< =or, './77( privind cambia i biletul la ordin internaionale 'nu a intrat n vigoare( - #onvenia de la ;e< =or, '%88%( privind cesiunea de crean 'nu a intrat n vigoare( - #onvenia de la 9eneva './7%( privind transportul internaional multimodal de mrfuri D;#$E!AF a elaborat legi model precum& K legea model privind comerul electronic K legea model privind semntura electronic K legea model privind arbitra ul A perfectat o lege model privind falimentul i de asemenea privind terminalele de transport C proiect de convenie care nu a intrat nc n vigoare. Alturi de D;#$E!AF un rol ma or n codificarea "#$ l-au avut Comisiile 3conomice O1U. E*ist 3 comisii economice cu competen zonal.
1+
CURS 1
Comisia 3conomic" O1U pentr! 3!ropa a elaborat norme uniforme de care este i !om)nia interesat, pe care !om)nia le-a ratificat. "atorm #omisiei Economice >;D pentru Europa& 9hidul de contractare, contracte standard, condiii generale de aplicaiune facultativ. "e asemenea datorm i convenii interstatale n materie& - #onvenia de la 9eneva './35( renegociat privind transportul internaional de mrfuri pe osele C #onvenia #4! - #onvenia de la Herna cunoscut sub numele de #otif care are n vedere transportul de mrfuri i de cltori pe calea ferat - #onvenia de la 9eneva './5.( privind convenia de arbitra A participat alturi de D;#$E!AF la elaborarea #onveniei de la +amburg i a #onveniei de la 9eneva './78( privind v)nzarea. "atorm Comisiei 3conomice O1U pentr! 3!ropa prin #omitetul pentru Eransporturi aa numitul Uniform Agreement './3.( care pune n lucru #artea 2erde respectiv polia de asigurare civil auto practicat n statele Europei mai puin n Albania i !usia 'care nu a ratificat-o(. Alturi de >;D activiti de codificare au desfurat i alte organizaii interstatale precum Consili!l 3!ropei cruia i datorm& - #onvenia de la -trabourg './5G( privind recunoaterea persoanelor uridice europene - #onvenia de la $stanbul './/8( privind falimentul Activiti n domeniu a desfurat i Organizaia de Cooperare &i Dez%oltare 3conomic" '>#"E( care s-a nscut din ruinele >#EE '>rganizaia de #ooperare Economic European(. OCD3 a elaborat coduri de conduit pentru societile transnaionale i multinaionale aplicabile materiei investiiilor strine i care au stat la baza elaborrii conveniilor bilaterale pentru protecia i garantarea reciproc a investiiilor strine. "e asemenea, >#"E a elaborat numai n faz de proiect 'ngheat n .//7( C Acordul multilateral privind investiiile strine. n materia strict a codificrii "#$ e*ist dou organizaii internaionale respectiv D;$"!>$E i #onferina de la +aga pentru unificarea dreptului privat. U1IDROIT '$nstitutul $nternaional pentru Dnificarea "reptului 1rivat( C organizaie interstatal de la !oma C cruia i datorm& K dou convenii intrate n vigoare C #onveniile de la >tta<a './77( una privind contractul internaional de factoring i a doua privind contractul internaional de leasing financiar K principiile fundamentale ale contractelor de comer internaional C ultima ediiie din %88G Are pe agenda de lucru elaborarea unei convenii internaionale n materie de contract de franchising. Conferina internaional" de la Aaga pentr! !nificarea drept!l!i pri%at creia i datorm numeroase convenii printre care&
1,
CURS 1
- convenia din ./35 'nu a intrat n vigoare( privind recunoaterea persoanelor uridice strine - convenia din ./33 renegociat n ./75 privind legea aplicabil v)nzrii internaionale de mrfuri - convenia din ./5G privind legea uniform asupra v)nzrii internaionale de mrfuri - convenia din ./?7 privind legea aplicabil intermedierii Erebuie amintit rolul deosebit n materie al comunitilor europene i mai precis al Com!nit"ii 3!ropene. 1e de o parte, ntre statele membre s-a stimulat ncheierea de convenii internaionale n materie comercial, dar, datorit mecanismului greoi de intrare n vigoare al acestor convenii s-a adoptat metoda elaborrii 'reglementrii( a materiilor prevzute de convenie prin regulamente care sunt acte direct aplicabile n ordinea intern de drept a statelor membre. Amintim regulamentul care a intrat n vigoare n %88% privind falimentul, dei convenia fusese elaborat n .//5. Br a fi vorba de domeniul comunitar, ntre statele membre s-au adoptat convenii internaionale cu aplicabilitate n materii comerciale. Astfel& - #onvenia de la Hru*elles 'februarie ./57( privind recunoaterea societilor comerciale europene 'nu a intrat n vigoare( - #onvenia de la Hru*elles 'septembrie ./57( cunoscut sub numele de Hru*elles . care reglementeaz procedura i recunoaterea sentinelor udectoreti n materie civil i comercial care a fost modificat n ./?7 prin Eratatul de la Fugano - #onvenia de la !oma './78( privind legea aplicabil obligaiilor contractuale: se pregtete aa-numita !oma % care se va ocupa de legea aplicabil obligaiilor e*tracontractuale - #onvenia de la 4unchen './/G( privind evitarea dublei impuneri pe profitul consolidat al societilor comerciale - #onvenia de la 4unchen './?0( privind brevetul european. n momentul n care !om)nia va deveni stat membru al DE va aplica toate aceste convenii. Aceste convenii se aplic i astzi deoarece statele membre se oblig s respecte conveniile respective ntre ele i n relaiile cu terii. Principii e &unda!enta e a e DCI #a materie interdisciplinar situat la confluena sistemelor naionale de drept cu dreptul internaional public, "#$ va avea ca principii fundamentale principiile fundamentale ale relaiilor interstatale aa cum au fost ele conturate de #arta >;D. ntre aceste principii vom meniona ca fiind pertinente "#$& principiul egalitii n drepturi a statelor
1-
CURS 1
principiul soluionrii panice a diferendelor inclusiv cele economice principiul pacta sunt servanda 'obligativitatea ndeplinirii anga amentelor asumate prin acorduri, tratate, contracte( principiul cooperrii economice internaionale i al avanta ului reciproc #elelalte principii nu sunt direct aplicabile raporturilor comerciale internaionale. n afara acestor principii e*ist principii speciale ale "#$ conturate uridic de actul constitutiv al >rganizaiei 4ondiale a #omerului '>4#( respectiv de Eratatul de la 4arra,esh './/G(. Aceste principii speciale au n vedere principi!l li#ert"ii comer!l!i care este nsoit firesc de principi!l li#erei circ!laii a m"rf!rilor' a capital!rilor. !aiune pentru care n componena Eratatului de la 4arra,esh e*ist acordul general pentru tarife i comer, acordul privind comerul cu servicii, acordul privind circulaia capitalurilor legate de comer i acordul privind dreptul de proprietate industrial legat de comer. Alt principiu care decurge din principiul libertii comerului este principi!l li#erei conc!rene. Fegat de acesta, la nivelul >4#-ului discutm despre #odul internaional anti-dumping. Adugm datorit componentei de drept naional n cadrul "#$ principi!l li#ert"ii contract!ale*
1.
CURS 1
CAPITOLUL II Participanii la raport!rile de comer internaional 1articip la raporturile de comer internaional& state e suverane, statul ca participant la raporturile de comer internaional este reprezentat prin 4inistrul Binanelor co!ercian'ii ( co!erciantu persoan# &i$ic# sau co!erciantu persoan# juridic# Co!erciantu persoan# &i$ic# Eoate statele lumii definesc ntr-un fel sau altul comerciantul persoan fizic. Dnele sisteme de drept cum este dreptul rom)n consider ca fiind comerciant persoana fizic ce desfoar n nume propriu, pe cont propriu, cu titlu de profesie 'adic n mod repetat( acte obiective de comer n scopul obinerii de mijloace de existen. Alte sisteme de drept, cum este dreptul german, consider ca fiind comerciant persoana fizic ce are nmatriculat n !egistrul #omerului o firm. 1entru dreptul german, nmatricularea firmei are caracter constitutiv. Eoate sistemele de drept reglementeaz condiiile accesului la profesia comercial. > prim condiie este capacitatea. Eoate sistemele de drept cer ca persoana n cauz s aib nainte de toate deplin capacitate de exerciiu civil. Aceasta este realizat la v)rsta ma oritii civile, dar unele sisteme de drept datorit riscului comerului stabilesc ca limit minim a deplinei capaciti comerciale de e*erciiu o v)rst superioar v)rstei ma oritii civile. n unele state v)rsta ma oritii comerciale intervine la %. ani Anglia, %0 ani -DA sau la v)rste superioare n alte state C 4e*ic. n general, statele care reglementeaz ca punct de pornire a capacitii depline comerciale o v)rst superioar prin raportare la ma oritatea civil reglementeaz aa numita instituie a emanciprii minorului n temeiul creia cu implicarea instanelor udectoreti i a autoritii tutelare se permite 'se recunoate( persoanei fizice care a depit v)rsta ma oritii civile p)n la atingerea v)rstei ma oritii comerciale s aib o anumit capacitate de comer, respectiv s sv)reasc acte de comer cu e*cepia actelor de dispoziie asupra fondului de comer. Dnele sisteme de drept, de regul toate, stabilesc incompatibiliti, mai precis incapaciti de folosin comercial determinate de o anumit stare social, situaie social, de e*erciiul unei anumite funcii. Astfel, pe durata funciei nu pot fi comerciani persoane fizice& - magistraii de orice fel
14
CURS 1
- avocaii, notarii - funcionarii de carier - ofierii superiori - clericii Dnele sisteme de drept cunosc incapaciti de folosin care privesc mai ales femeia. n sistemele de drept islamic, femeia nu are nici un fel de capacitate de folosin comercial. E*ist i sisteme de drept ale unor state evoluate unde femeia mritat are o anumit incapacitate de e*erciiu, n sensul c actele de dispoziie asupra fondului de comer trebuie ncuviinate de so 'Elveia, Brana(. n anumite sisteme de drept este obturat 'ngreunat( accesul la activitatea comercial al strinul. Bie c strinii nu au deloc capacitate comercial, fie c nu pot sv)ri anumite activiti comerciale, fie c ele sunt condiionate de obinerea n prealabil a unui permis de se ur 'edere( eliberat de autoritile poliieneti. Toate sistemele de drept o#lig" comerciant!l la transparen"' la p!#licitate* El este obligat s se nmatriculeze ntr-un registru de eviden care este inut diferit C n unele state la primrie '$talia(, n alte state la tribunal '9ermania(, n alte state la 4inisterul de Lustiie '!om)nia(, la 4inisterul #omerului sau la #amerele de #omer i $ndustrie. >rganismul tutelar este diferit de la un stat la altul, dar n aceste registre de eviden comerciantul trebuie s-i nmatriculeze firma i s declare orice modificare n statutul su personal. nelegem prin statut personal totalitatea problemelor care privesc starea civil, capacitatea i n materia noastr, i averea persoanei n cauz. Eoate sistemele de drept oblig pe comerciant la o riguroas eviden a activitii comerciale a acestuia. Ea este realizat prin intermediul registrelor. Co!erciantu persoan# &i$ic# #omercianii sunt obligai la o riguroas eviden: unele sisteme de drept stabilesc prin lege registrele obligatorii a fi inute de comerciani& !egistrul urnal !egistrul inventar !egistrul #artea 4are !egistul copiar 'copier( Ele trebuiesc inute sub controlul udectorului delegat la !egistrul #omerului sau la !egistrul de eviden, se numeroteaz, se parafeaz i se sigileaz. "ac s-au fcut nregistrri greite se anuleaz pagina, nu se rupe. >rice terstur, corectur, rzatur trebuie tampilat i semnat. Registr!l copiar e registrul de intrri-ieiri n care se menioneaz corespondena primit n legtur cu comerul i se ine o copie i se nregistreaz: se ine toat corespondena primit 'inclusiv plicurile(. n alte sisteme de drept, evidena poate fi inut oricum '9ermania, Anglia, Mrile ;ordice( sub condiia ns ca nregistrrile s fie cronologice i urnaliere. Aceste registre pot fi utilizate ca mi loc de prob. Comercianii sunt obligai s respecte ordinea public, uzurile cinstite ale comerului i bunele moravuri. n consecin, i chiar dac este vorba de >landa
16
CURS 1
activitile care afecteaz bunele moravuri nu pot fi desfurate ca activiti comerciale. Eoate statele lumii, deci, reglementeaz regulile concurenei leale. Toi comercianii se identific" prin $ntreprindere de comer. nelegem prin ntreprindere de comer totalitatea mijloacelor materiale i umane ansamblate, organizate i exploatate de comerciani n scopul obinerii de profit. ntreprinderea de comer cuprinde deci % componente& mi loacele materiale i fora de munc. n anumite sisteme de drept cum este dreptul rom)n, comerciantul persoan fizic nu are voie prin lege s utilizeze munca salariat cu e*cepia ucenicilor. n alte sisteme de drept este permis utilizarea muncii salariate pentru realizarea activitii autorizate. /i loacele materiale ansam#late' organizate &i eBploatate de comerciant formeaz" fond!l de comer i aceasta cuprinde& elemente corporale i elemente incorporale. Elementele corporale C unele sisteme de drept accept includerea ntre elementele corporale i a bunurilor imobile 'situaia !om)niei dup modificarea Fegii ..6.//8 prin Fegea %/76%888(: alte sisteme de drept 'dreptul francez( e*clud bunurile imobile din fondul de comer datorit faptului c fond!l de comer este o !ni%ersalitate de fapt mo#iliar" n timp ce bunurile imobile cunosc sub aspectul circulaiei lor un alt regim uridic. Elementele incorporale C sunt diferite de la un stat la altul. Dnele sisteme de drept rein drept elemente incorporale 'cum este Brana(& numele comercial, insigna, achalanda ul, drepturile de proprietate intelectual. Altele 'cum este !om)nia sau 9ermania( rein& firma, emblema, clientela, achalanda ul i drepturile de proprietate industrial. -e impune o meniune particular n legtur cu firma i cu emblema. 1* Cirma- ea este reinut de dreptul rom)n i de dreptul german i este numele pe care l utilizeaz comerciantul n comerul su. "eterminarea firmei se face potrivit a dou metode& -istemul veracitii -istemul libertii n sistemul veracitii, firma const n numele patronimic al comerciantului, persoan fizic respectiv n numele de stare civil 'numele i prenumele, numele i iniiala prenumelui(. n alte sisteme de drept, firma poate s constea ntr-o denumire aleas de comerciant cu obligaia menionrii acesteia n !egistrul #omerului, dac este diferit de numele de stare civil cum se precizeaz n dreptul englez. Specificitatea firmei $n drept!l romn C pentru c din necunoaterea acestei specificiti legislaia rom)n n legtur cu contractul de franchising este greit. n dreptul francez, fiind vorba de nume comercial potrivit legislaiei franceze numele 'numele patronimic( poate fi utilizat i ca marc de comer, de fabric sau de servicii i pornind de la aceast specificitate s-a confundat n dreptul rom)n unde s-a copiat legislaia francez numele comercial ca marc cu firma. !einem c $n drept!l englez teoria determin"rii firmei este teoria li#ert"ii.
1;
CURS 1
+* 3m#lema C n dreptul rom)n C Fegea %56.//8 aa cum a fost modificat este greit. !mblema este un semn, o grafie, o denumire care deosebete un comer de alt comer de acelai fel, mai corect un stabiliment de alt stabiliment de acelai fel. Este raiunea pentru care pe de o parte ea nu este obligatorie pe de alt parte un acelai comerciant poate avea mai multe embleme care s deosebeasc stabilimentele de acelai fel 'are 3 restaurante un comerciant C nimeni nu o sa zic hai s mergem la restaurantul lui $onescu 2asile din "orobani C emblemele sunt cele care pot sa deosebeasc dou restaurante ntre ele C #alul far coad, 2ulpea far picior- nu cum spune legea rom)n doi comerciani ntre ei pentru c i firma deosebete doi comerciani ntre ei, chiar dac sunt de acelai fel(. Deci' de fapt se deose#esc do!" sta#ilimente $ntre ele' do!" sta#ilimente de acela&i fel* -e constat c de la !n sistem de drept la alt!l eBist" diferene de reglementare* n aceste condiii se pune problema de a ti care este legea aplicabil statutului personal al comerciantului persoan fizic pentru a ti dac ntr-un raport de comer internaional pot sau nu s nchei valabil un contract cu un comerciant care provine din alt stat. -e accept c legea aplica#il" stat!t!l!i personal al str"in!l!i $n general 'al comerciantului implicit( este legea personal" 7 leB personalis. Aceast le* personalis se determin diferit de la un sistem de drept la altul. Dnele sisteme de drept determin le* personalis ca fiind& LeB patriae 'cum este dreptul rom)n( C este situaia statelor de emigraie. -oluia le* patriae permite acordarea proteciei diplomatice resortisanilor statului n cauz 'statului de cetenie( oriunde s-ar gsi acetia. -tatele care pornesc de la soluia le* patriae supun statutul personal al comerciantului persoan fizic legii sale naionale 'de cetenie( C element mai stabil care nu este lsat la voina persoanei fizice n cauz care de regul se dob)ndete la natere i tot de regul se pierde la moarte C iar dac se modific pe parcursul vieii poate fi totdeauna probat prin acte autentice.
Dn alt sistem de determinare a legii personale este leB domicilii C
legea domiciliului adoptat de sistemele statelor de imigraie. -oluia este singura care permite un regim unitar tuturor indivizilor aflai la un moment dat pe teritoriul statului n cauz. "emarcaia ntre cele dou regimuri nu este foarte ferm pentru c statele care adopt sistemul le* domicili, pentru a acorda unei persoane fizice domiciliul cer& O condiie de fapt 'un se ur nentrerupt un anumit numr de ani pe teritoriul statului respectiv C 3 ani America, 0 ani, ? ani, o zi n "anemarca( Un element 7 anim!s C respectiv voina individului de a fi legat de statul respectiv C n America se probeaz prin
1<
CURS 1
cunoterea #onstituiei Americane i posibilitatea de reproducere a acesteia n limba englez, altfel este nevoie de anumite declaraii fcute statului n cauz o dat cu cererea de obinere a domiciliului pe teritoriul statului respectiv. #)t privesc statele care adopt" sol!ia leB patriae pentr! persoanele f"r" cet"enie 7 apatrizi sa! a%nd mai m!lte cet"enii' acestea supun stat!t!l personal al apatrid!l!i legii domicili!l!i* $ar dac" persoana are mai m!lte cet"enii se s!p!ne de asemenea l!i leB domicilii c! eBcepia sol!iei din drept!l romn C Fegea .836.//% supune statutul personal al persoanei fizice care av)nd mai multe cetenii 'una dintre ele fiind cetenia rom)n(, indiferent unde are domiciliul, legii rom)ne. E*& "ac este un belgian care are cetenie belgian, francez i turc i domiciliaz la Fondra legea aplicabil este legea englez, legea domiciliului. "ac acelai belgian are cetenie belgian, rom)n i turc i st tot la Fondra legea aplicabil este cea rom)n pentru statutul personal. n general o persoan capabil potrivit legii sale personale este capabil oriunde s"ar mica n spaiu i invers, inclusiv n materie comercial, o persoan incapabil potrivit legii sale personale este incapabil oriunde s-ar mica ea in spaiu. E*& > femeie din $ran care vine s ncheie un contract de comer internaional n !om)nia nu poate s o fac pentru c nu are capacitate, este supus legii de acolo, dei potrivit legii rom)ne ar avea capacitate dac are .7 ani 'o iranian nu poate avea cetenie dubl(. Anglia supune legii domiciliului aa c dac femeia ar avea cetenie englez ar avea capacitate potrivit legii domiciliului. "eterminarea pornete de la protecia diplomatic - aceast protecie diplomatic" este !n l!cr! eBtrem de important: n istoria relaiilor internaionale au e*istat diferite probleme cu privire la acest aspect. E*& Fa un moment dat o doctori de cetenie rom)n s-a castorit cu un sirian, sirianul era dintr-o familie musulman. El a plecat din -iria cu activiti de comer i familia care n-a agreat-o pe rom)nc a v)ndut-o pe 0 cmile i a fost gsit de nite turiti n Egipt i a fost anunat ambasada C care a rscumprat-o pltind cele trei cmile i a a utat-o s se repatrieze, iar pentru o lung perioad de vreme ea a pltit statului rom)n cele 0 cmile. "ac nu ar fi fost aceast protecie diplomatic nu ar fi putut s fie salvat. Fa fel i n cazul marinarilor rom)ni sechestrai pe vase n alte ri C poate s intervin numai statul rom)n i nu altcineva. #e aceea se aplic legea rom$n ca s dea posibilitatea statului rom$n s"i protejeze indivizii oriunde s"ar gsi ei. N Dn materie de drept internaional pri%at se aplic" $ntotdea!na leB fori 7 legea stat!l!i !nde se !dec" sit!aia respecti%" i dac situaia se produce n
+>
CURS 1
conexiune cu %om$nia se aplic legea rom$n c aa spune legea rom$n, dac se produce n Anglia aplicm legea englez n funcie de ce spune aceasta. 1ersoana capabil potrivit legii naionale este capabil oriunde s-ar duce cu o e*cepie C ce a fost reglementat pornind de la o spe numit spea Fezardi. E*& Fezardi era un cetean me*ican care la v)rsta de %0 de ani a venit la 1aris, a cumprat o cantitate mare de bi uterii pe care le-a pltit cu o cambie. #)nd a primit cambia n plat bi utierul francez a verificat dac Fezardi are %0 de ani 'v)rsta ma oritii comerciale potrivit dreptului francez(, verific)nd paaportul a vzut c are mai mult de %0 de ani i a primit cambia. --a dus apoi la banc s sconteze cambia - s primeasc n avans suma prevzut n cambie. #)nd a prezentat cambia la scontat banca a invocat incapacitatea lui Fezardi pentru c potrivit dreptului me*ican atunci n vigoare capacitatea comercial era la %3 de ani ceea ce nsemna c este vorba de o cambie emis de o persoana incapabil. #onsecina era bi utierul francez rm)ne fr bi uterii i fr bani deoarece a ncheiat un act cu un incapabil. Acesta s-a adresat instanei de la 1aris art)nd c el a fost un comerciant de bun credin. 1ornind de la aceast situaie de fapt instana de la 1aris a apreciat c Fezardi, dei incapabil potrivit legii sale naionale C me*icane era capabil potrivit legii locului ncheierii actului C franceze pentru c a ncheiat actul cu resortisani de bun credin 'a verificat dac are mai mult de %0 de ani( ai statului locului de ncheiere, cu bi utierul francez, aflat n e*erciiul profesiei obinuite 'bi utierul francez asta fcea - vindea bi uterii el rspundea pentru comerul su i nu avea nici cum i nici de ce s cunoasc legislaia mapamondului(. 1ornind de la aceast situaie de spe a aprut teoria ocrotirii interes!l!i naional!l!i C dac actul de comer este nc&eiat de o persoan incapabil potrivit legii sale naionale, dar capabil potrivit legii locului de nc&eiere i actul este nc&eiat cu resortisani de bun credin ai statului locului de nc&eiere, aflai n exerciiul profesiei lor obinuite este considerat capabil. Aceast e*cepie a fost reglementat mai nt)i n #odul Elveian al >bligaiilor n ./88, mai apoi, n #onveniile de la 9eneva din ./08 i ./0. privind unele principii de soluionare a conflictelor de legi 'n materie de cambie i bilet la ordin n ./08 i n materie de cec n ./0.( i este reinut i n Fegea .836.//% din !om)nia. Condiia !ridic" a comerciant!l!i str"in nelegem prin condiie uridic a comerciantului strin totalitatea drepturilor economice de care se poate bucura pe teritoriul statului de referin comerciantul strin. #ondiia uridic a comerciantului strin este nglobat n condiia uridic a strinului n general. -e cunosc 0 regimuri posibile& regimul naional C al tratamentului naional: regimul clauzei naiunii celei mai favorizate: regimul capitulaiilor.
+1
CURS 1
Regim!l naional presupune acordarea pentru strini, pe teritoriul statului de referin a acelorai drepturi economice de care se bucur pe respectivul teritoriu propriii resortisani(naionali). !egimul naional se acord prin act unilateral de suveranitate C legea privind regimul strinilor de e*emplu. "e regul reciprocitatea este presupus. Regim!l cla!zei nai!nii celei mai fa%orizate C acesta se acord numai prin tratat internaional bilateral sau multilateral sub condiia reciprocitii e*pres prevzut 'Acordul 9eneral pentru Earife i #omer C >rganizaia 4ondial a #omerului(. nelegem prin tratamentul clauzei naiunii celei mai favorizate obligaia statului ' de a acorda pe teritoriul su resortisanilor statului ( cu care statul ' nc&eie acordul, a cel puin acelorai drepturi pe care statul ' le"a acordat p$n atunci resortisanilor statului C, care la momentul nc&eierii acordului cu statul ( se bucurau de cele mai multe drepturi. E*& 1resupunem c la . ianuarie %885 !om)nia a ncheiat un acord cu Egiptul n temeiul cruia se acord egiptenilor o reducere de ta*e vamale de .8O: fa de toi ceilali comerciani inclusiv din DE sau alte organizaii, egiptenii au cele mai multe drepturi - scutirile de ta*e nseamn drepturi. "ac la . februarie %885 !om)nia ncheie un acord cu Eunisia i reciproc i acord clauza naiunii celei mai favorizate este obligat s acorde resortisanilor tunisieni pe teritoriul rom)nesc cel puin aceleai drepturi care s-au acordat egiptenilor 'o scutire de ta*e de cel puin .8O, poate s acorde ns i de ..O, .%O dar n nici un caz mai mic de .8O(. "ar i Eunisia trebuie s acorde !om)niei regimul clauzei, ns s-ar putea ca pe teritoriul tunisian clauza cea mai favorizat s fie Brana, deci va acorda rom)nilor cel puin facilitile, drepturile pe care le-a acordat mai nainte prin acord Branei. n istorie a mai e*istat regim!l capit!laiilor, care ns nu mai este de actualitate n prezent C este deci numai formal. El a fost acordat de -oleman 4agnificul prin aa numitul Eratat -ublim resortisanilor francezi care se bucurau n $mperiul >toman de mai multe drepturi dec)t aveau otomanii n ara lor. Este regimul care l-au avut francezii n Algeria p)n n ./5% n mod oficial i regimul pe care l-au avut americanii n $ran c)t vreme la putere a fost Pahul 1ahlavia Ariamer, n termini oficiali. Co!ercian'ii persoane juridice Este cea mai important categorie de comerciani participani la raporturile de comer internaional. #a i n ipoteza comercianilor persoane fizice, sfera comercianior persoane uridice este determinat de legislaiile naionale. n aceast categorie locul preponderent l dein societile comerciale. Eoate sistemele de drept deosebesc societile comerciale de societile civile. "eosebirea se face din dou puncte de vedere&
++
CURS 1
o Dnele sisteme de drept rein numai criteriul specialitii capacitii
de folosin C dac societatea are ca obiect de activitate sv)rirea de acte civile este civil, dac are ca obiect de activitate sv)rirea de acte comerciale este comercial. o Alte sisteme de drept ) i cel rom)n ) rein ca distincie i un criteriu formal, acela al organizrii. Astfel sunt comerciale societile organizate ca societi n nume colectiv, n comandit simpl sau pe aciuni, pe aciuni sau cu rspundere limitat. n ma oritatea sistemelor de drept actul constitutiv al societii se publiciteaz C se nscrie n !egistrul #omerului, se public n 4onitorul >ficial sau n Lurnalul >ficial C i tot n ma oritatea sistemelor de drept societile comerciale au prin lege calitatea de persoan uridic C cum este n !om)nia. n alte sisteme de drept cum este cel englez societile de persoane nu sunt persoane uridice C 1rivate 1artenerships, dar ele se bucur de o anumit capacitate uridic n sensul c pot ncheia contracte de comer i pot sta n ustiie pentru comerul lor. Fa nivelul tuturor sistemelor de drept act!l constit!ti%, contractul de societate trebuie s cuprind& aportul la capitalul social modul de participare la profit i pierderi afectio societatis - voina de colaborare n e*ploatarea aportului, capitalului social pentru obinerea de profit. Toate sistemele de drept $ntr5o form" sa! alta rec!nosc distincia $ntre societ"ile de persoane &i cele de capital!ri la limit" fiind societatea c! r"sp!ndere limitat"* E*ist ns unele particulariti C n anumite sisteme de drept asociaii ntr-o societate comercial de persoane i chiar ntr-o societate cu rspundere limitat trebuie s fie comerciani, iar dac nu sunt la constituire devin comerciani prin dob)ndirea calitii de asociat 'n dreptul rom)n nu este aa(. E*ist diferene de reglementare c)t privete organizarea societilor comerciale- % sisteme de conducere a societilor comerciale& Sistem!l clasic C cu Adunarea 9eneral care alege #onsiliul de Administraie i pe 1reedintele "irector 9eneral e*ist)nd i o form de control al gestiunii realizat de un corp independent C comisarii de conturi C cu care seaman la noi auditorii dar nu cenzorii 'la noi pot e*ista i cenzori( Sistem!l german mai modern care presupune Adunarea 9eneral care alege #onsiliul de -upraveghere i acesta desemneaz "irectoratul. #onsiliul de -upraveghere are atribuii parte ale Adunrii 9enerale, parte ale #onsiliului de Administraie. "in #onsiliul de -upraveghere fac parte pentru societile care au mai mult de 388 de salariai C n proporie de 08O
+,
CURS 1
cu vot consultativ reprezentanii salariailor. >rganul e*ecutiv este "irectoratul care poate fi format din unul sau mai muli directori. E"ist# di&eren'e de re) e!entare de a un stat a a tu *n e)#tur# cu societ#'i e co!ercia e* n dreptul englez societile de persoane C 1rivate 1artenership i 1ublic 1artenership Fimited bQ -hares. 1rimele ar semna cu societile n nume colectiv, iar urmtoarele cu societile cu rspundere limitat. 4ai sunt #ompanies C societile de capital, pe aciuni care pot fi i ele private nchise i public - deschise. Prob e!a e)ii ap icabi e statutu ui or)anic a societ#'i or co!ercia e ntelegem prin stat!t organic totalitatea pro#lemelor pri%ind constit!irea' organizarea' f!ncionarea' reorganizarea &i $ncetarea persoanei !ridice $n general' a societii comerciale n special. E*& ;e intereseaz dac ncheind un contract de comer internaional cu societatea "upon -1A din Brana trebuie s tim dac domnul "upon Fuis are capacitatea s semneze contractul sau nu. -ocietatea respectiv are capacitatea de a ncheia contractul dac s zicem se ocup cu comerul cu br)nza i vine in !om)nia s cumpere pantofiR 1entru a ti dac are capacitatea de a cotracta trebuie s cunoatem legea aplicabil statutului organic i ntocmai persoanei fizice, legea aplica#il" stat!t!l!i organic incl!si% a societ"ii comerciale C persoan" !ridic" C este legea naional"* "iferitele sisteme de drept stabilesc ns diferit naionalitatea societilor comerciale, ale persoanelor uridice in general. -unt cunoscute n sistemele de drept G criterii pentru determinarea naionalitii persoanelor uridice& #riteriul locului activitii principale #riteriul locului de constituire #riteriul sediului social principal #riteriul controlului Criteri!l loc!l!i acti%it"ii principale este utilizat n statele 1actului Andin C statele din America #entral i de -ud. 1otrivit acestor state, societatea comercial este considerat ca av)nd naionalitatea statului pe teritoriul cruia desfoar activitatea principal realiz)nd cifra prioritar de afaceri. "e regul, aceste societi nu-i declar sediul social. ;umai c n condiiile proliferrii dezmembrmintelor e*trateritoriale ale societilor comerciale 'filiale i sucursale( n alte state este greu ca activitatea comercial s fie identic n toate statele 'pentru aceeai societate( i mai mult este greu n condiiile actuale ca cifra de
+-
CURS 1
afaceri s fie meninut constant ca fiind cea mai important pe acelai teritoriu 'nu se poate sa avem o societate care n %885 i fie venezuelean, n %88? s fie ira,ian i tot aa pentru c nu ofer stabilitate(. Aceasta este raiunea pentru care alte sisteme de drept mai moderne au reinut criteri!l loc!l!i de constit!ire C dreptul anglo-american, dar i cel rus i al statelor care s-au desprins din fosta Dniune -ovietic, mai puin 4oldova. 1otrivit acestor legi societile comerciale sunt considerate ca av)nd naionalitate statului pe teritoriul cruia s-au constituit nefiind important unde se gsete sediul social principal. Aceast soluie a ncura at paradisele fiscale C o societate care are capital integral american se constituie n Fiechtenstein i i desfoar activitatea aici dei e societate american pentru c locul de constituire este Fiechtenstein. Dn asemenea criteriu poate conduce la fraud la lege. "e aceea criteriul cel mai utilizat i care ofer cea mai mare transparen i certitudine partenerilor este criteri!l sedi!l!i social principal potrivit cruia societatea este considerat ca av)nd naionalitatea statului pe teritoriul cruia i are sediul social principal 'sediul real( adic administraia central de unde pornesc indicaii pentru ntreaga activitate.
+.
CURS 1
CAPITOLUL III I1STITU2IA CO1TRACTULUI D3 CO/3R2 I1T3R1A2IO1AL Contractul de comer internaional este contractul comercial marcat de prezena unui element de extraneitate at$t de puternic nc$t antreneaz posibilitatea reglementrii concomitente a respectivului contract de cel puin dou sisteme de drept diferite. n legtur cu contractul de comer internaional vom discuta clasificarea 'are consecine pe planul regimului uridic(, ncheierea contractului, cuprinsul contractului, legea aplicabil contractului i soluionarea litigiilor nscute din contractele de comer internaional. #)t privete clasificarea contractelor de comer internaional& .( un prim criteriu de clasificare este acela al partenerilor i n funcie de participanii la contractul de comer internaional distingem ntre& 5 contracte $nc=eiate $ntre state - contracte $nc=eiate $ntre state i comerciani din alte state 'contracte mi*te sau semiinternaionale( - contracte $nc=eiate $ntre comerciani din diferitele state #)t privete contractele $nc=eiate $ntre state C statul ca partener contractual este reprezentat prin 4inistrul Binanelor care legitimat n aceast calitate nu are nevoie de depline puteri. >ri de c)te ori contractul n cauz este ncheiat pentru statul respectiv de o alt persoan dec)t 4inistrul Binanelor sau la rigoare ambasadorul statului respectiv n ara locului de ncheiere C persoana n cauz trebuie s se legitimeze printr-o scrisoare de depline puteri, adic dovada c statul a mputernicit e*pres un ministru, ministru ad unct, un e*pert ca pentru stat i n numele statului s ncheie respectivul contract. n legtur cu regimul uridic al acestor contracte C n contractele comerciale ncheiate de state, prile 'statele( trebuie n mod obligatoriu s aleag legea aplicabil contractului respectiv i s o precizeze n contract. "e asemenea, n contractele respective este obligatoriu s se precizeze instana competent s soluioneze eventualele litigii nscute din acel contract. n contractul respectiv statele pri trebuie s fac declaraie e*pres de renunare la imunitatea de urisdicie pentru contractul n cauz. A doua categorie de contracte i anume contractele $nc=eiate $ntre state i comerciani din diferitele state C n aceste contracte statul continu s fie reprezentat prin 4inistrul Binanelor. 1rile la contract pot s aleag legea aplicabil, dac nu au fcut-o contractul este supus legii n vigoare n statul parte. 1rile pot s aleag instana competent s soluioneze litigiile, dac nu au fcut-o competena revine instanei udectoreti supreme din statul parte. -tatul parte la
+4
CURS 1
contract trebuie s fac declaraie e*pres de renunare la imunitatea de urisdicie pentru acest contract. Contractele $nc=eiate $ntre comerciani din diferitele state reprezint categoria cea mai numeroas. %( un al doilea criteriu este cel al d!ratei contractului C n funcie de durata contractului este bine ca n cuprinsul acestora s fie inserate anumite clauze. "istingem ntre contracte pe termen scurt p)n la . an, contracte pe termen mediu '0-3 ani( i contracte pe termen lung 'peste 3 ani(. ;u e*ist un instrument internaional, interstatal care s cuprind elemente obiective care s permit clasificarea n funcie de o anumit durat determinat. Aceste intervale temporare evocate au fost stabilite pe cale de practic C pe de o parte mprumutate din materia contractelor bancare internaionale, pe de alt parte din materia investiiilor strine directe. n #onvenia de la @ashington din ./53 care se ocup de soluionarea litigiilor n legtur cu investiiile strine nscute ntre un stat i un investitor strin se apreciaz c putem vorbi despre investiie strin direct dac aceasta a depit 0 ani. n #onvenia de la -eul din ./73 privind nfiinarea Ageniei 4ultilaterale pentru 9arantarea $nvestiiilor -trine se reine de asemenea ca prag de timp durata de 0 ani. n principiile directoare adoptate de Hanca $nternaional de !econstrucie i "ezvoltare 'H$!" C Hanca 4ondial( cu privire la investiii apare aceeai durat sub 0 ani, 0-3 ani, peste 3 ani. "in aceste instrumente coroborate ca av)nt la aceast clasificare consider)ndu-se contracte pe termen scurt ntre .-0 ani, pe termen mediu 0-3 ani i pe termen lung peste 3 ani n funcie de aceast durat n contract este bine s fie numite anumite clauze. 0( o a treia clasificare are n vedere str!ct!ra contract!l!i i distingem contracte simple 'de regul contracte clasice( i contracte complexe* Contractele simple cuprind n structura lor o singur operaie uridic 'v)nzare, transport, depozit, mandat(. Contractele compleBe cuprind n structura lor mai multe operaii uridice, de regul interdependente: interdependen din cauza creia regimul uridic al contractului comple* este diferit, raportat la operaiile componente. Astfel contractul de factoring, de franchising, de leasing, de consignaie sunt contracte comple*e. G( eBistena sau ineBistena reglementrilor proprii pertinente n legislaiile naionale sau n instrumentele interstatale i distingem contractele n!mite care cunosc reglementri specifice 'v)nzarea, mandatul, comisionul, consignaia, transportul( i contractele nen!mite care nu au reglementri specifice n legislaiile naionale i care de regul sunt reglementate prin analogie. E*emple& contractul de consulting engineering, contractul de comunicare de ,no<-ho<. Aceste contracte nenumite ridic problema regimului lor uridic care se stabilete, de regul prin analogie. 4etoda analogiei nu conduce la suficient siguran pentru partenerii la respectivul contract.
+6
CURS 1
> meniune particular c)t privete element!l de internaionalitate al contractelor, de regul, internaionalitatea este definit n fiecare sistem naional de drept. "atorit importanei unei sigure desfurri a operaiilor de comer e*terior instrumentele interstatale care reglementeaz strict materii de comer internaional pe categorii de contracte au evideniat i preocuparea definirii internaionalitii acestora. Astfel& #onvenia de la +aga './?7( privind legea aplicabil intermedierii consider un contract de intermediere ca av)nd caracter internaional dac reprezentatul i intermediarul i au sediul, domiciliul sau reedina pe teritorii statale deosebite i dac intermediarul acioneaz pentru reprezentat pe o pia strin #onvenia de la +aga './75( privind legea aplicabil v)nzrii internaionale de mrfuri #onvenia de la 2iena './78( privind v)nzarea internaional de mrfuri consider o v)nzare ca av)nd caracter internaional dac v)nztorul i cumprtorul la momentul ncheierii contractului i aveau sediul, domiciliu sau reedina pe teritorii statale deosebite. n materie de transport internaional, elementul de internaionalitate este dat de condiia ca locul de ncrcare i locul de descrcare s se gseasc pe teritorii statale deosebite. #onvenia de la ;e< =or, '%888( privind cesiunea de crean consider o asemenea cesiune ca fiind internaional dac cesionarul i cedentul se gsesc pe teritorii statale deosebite sau dac cedentul i debitorul cedat se gsesc pe teritorii statale deosebite. +nc,eierea contractu ui >rice contract se consider ncheiat n momentul n care se realizeaz acordul de voin, mai precis n momentul n care voina acceptantului se suprapune ntrutotul pe voina ofertantului. n comerul internaional ne intereseaz n mod special momentul ncheierii contractului pentru c de la acest moment curg termenele i se pune problema e*ecutrii obligaiilor asumate i ne mai intereseaz locul ncheierii contractului care poate atrage determinarea legii aplicabile acestuia. "istingem c)t privete ncheierea de contractului de comer internaional & a( ncheierea contractului ntre prezeni b( ncheierea contractului prin coresponden 'ntre abseni( #)t prevete $nc=eierea contract!l!i $ntre prezeni C momentul ncheierii contractului este momentul acordului de voin 'cele mai multe fiind contracte consensuale(. Focul ncheierii contractului este locul negocierilor finalizate cu acordul de voin. "e regul, prile la un contract dei acesta este un contract consensual elaboreaz, redacteaz un nscris, un instrumentum i n acest nscris care
+;
CURS 1
consemneaz obligaiile prilor i clauzele convenite se precizeaz locul nc&eierii contractului i momentul nc&eierii contractului. "ac prile nu au confecionat acest nscris, momentul ncheierii contractului i locul ncheierii contractului se vor stabili potrivit protocolului redactat n urma edinei de negociere. 1robleme deosebite apar c)nd contract!l se $nc=eie $ntre a#seni, ntre persoane desprite de mari distane geografice. ntre contractele ncheiate ntre abseni distingem contractele ncheiate la telefon i contractele ncheiate prin coresponden. -ituaia clasic este aceea a contractelor ncheiate prin coresponden. Eoate sistemele de drept au convenit c un contract este considerat ncheiat n momentul n care scrisoarea de acceptare se suprapune pe ofert. "ac acceptarea difer elementelor din ofert ne gsim n faa unei contraoferte. -crisoarea de acceptare trebuie s circule ctre ofertant prin mi loace de siguran i rapiditate cel puin egale cu mi loacele prin care a circulat oferta. "iferitele sisteme de drept au reinut teorii diferite privind momentul ncheierii contractului i teorii diferite privind locul ncheierii contractului. -istemele de drept anglo-americane rein cu privire la ncheierea contractului prin coresponden aa numita teorie a eBpedii!nii potrivit creia contractul se consider ncheiat n momentul n care acceptantul a e*pediat scrisoarea de acceptare. "ata se probeaz cu data nscris n tampila serviciului de cartare de la pota acceptantului. 4omentul ncheierii contractului este probat de aceast dat, locul ncheierii contractului este dat de locul suprapunerii voinelor deci de sediul acceptantului care e*terioriz)nd voina de acceptare a suprapus-o pe voina ofertantului. -istemele de drept cere cuprind legislaii mai recente au reinut o alt teorie C teoria recepi!nii potrivit creia contractul se consider ncheiat n momentul n care ofertantul a primit scrisoarea de acceptare, momentul este probat cu data menionat n tampila aplicat pe plic de serviciul de pot de la sediul ofertantului, iar locul ncheierii contractului este locul dat de suprapunerea voinelor - sediul ofertantului. "reptul rom)n, ca i dreptul portughez, ca i dreptul brazilian rein o variant a acestei din urm teorii. Teoria informai!nii care i gsete reglementare n art. 03 #od comercial rom)n i n ceea ce ne privete este reluat i n Fegea .836.//%. 1otrivit acestei teorii contractul ntre abseni se consider ncheiat n momentul n care prin orice mi loc ofertantul s-a informat, a luat cunotin de acceptare. Acest moment poate fi situat teoretic, cel puin, naintea recepiunii sau ulterior recepiunii. Eeoretic momentul informaiunii este situat naintea momentului recepiunii scrisorii de acceptare, dar poate fi i ulterior momentului recepiunii. Este raiunea pentru care aceast teorie cea mai acoperitoare pentru ambele pri. #)t privete locul ncheierii contractului n aceast ipotez este tot sediul ofertantului. n legtur cu contractul ncheiat telefonic 'telefonul anuleaz distanele( momentul ncheierii contractului este dat de momentul convorbirii telefonice care
+<
CURS 1
materializeaz acordul de voin. 1robleme se pun numai n legtur cu locul ncheierii contractului. "ac ne situm pe tr)mul dreptului anglo-american, locul ncheierii este sediul celui chemat. "ac ne situm pe tr)mul dreptului continental, locul ncheierii este sediul celui care a avut iniiativa convorbirii telefonice. -e ridic problema dac oferta respecti% acceptarea pot sa! n! s" fie re%ocate* >ferta trebuie s fie precis, serioas, s aib suficiente elemente de indentificare pentru a conduce la contract, s depeasc aspectul de policitaiune i s fie pstrat fie nuntrul termenului prevzut n ofert, fie n raport de natura operaiei cu un termen rezonabil. Acceptarea trebuie s fie dat de ndat dac oferta este fr termen, nuntrul termenului prevzut n ofert dac oferta este cu termen i trebuie s corespund ntrutotul elementelor ofertei. Eeoretic, nuntrul termenului rezonabil sau al termenului prevzut n ofert, oferta nu se poate revoca i tot teoretic acceptarea odat dat nu mai poate fi revocat. -e accept ns c at)t oferta c)t i acceptarea pot fi revocate fr daune. 1ot fi revocate dac scrisoarea de revocare a unge la destinatar nainte de sau cel t)rziu odat cu scrisoarea de ofert respectiv de acceptare. E*cepie aceea a dreptului englez - c)nd Anglia a ratificat #onvenia potal universal ncheiat prin anii .770 a fcut o rezerv i a artat - n convenie pota este intermediara, reprezentanta e*peditorului - potrivit dreptului englez pota este reprezentanta destinatar!l!i. n consecin, depunerea unei scrisori la pot fie de ofert, fie de acceptare n dreptul englez face imposibil revocarea acesteia. Cuprinsu contracte or de co!er' interna'iona >rice contract de comer internaional trebuie s precizeze mai nt)i identificarea prilor la contract. "ac este vorba de un stat se va preciza statul, numele persoanei care l reprezint cu precizarea calitii acesteia. "ac partenerul este un comerciant persoan uridic trebuie s se precizeze denumirea, sediul, naionalitatea, dup caz numrul de nmatriculare, numele persoanei fizice care reprezint persoana uridic cu cetenia acesteia, domiciliul i actul de identitate cu care se legitimeaz i cu precizarea calitii pe care o are. "ac partenerul este o persoan fizic 'comerciant( se menioneaz numele su de stare civil, domiciliu, cetenia, numrul de nmatriculare dup caz, actul de identitate cu care se legitimeaz. Natura juridic# a contractu ui Este foarte important s se precizeze natura uridic a contractului pentru c n raport de aceasta mai ales dac este un contract numit se poate stabili legea aplicabil sau pot fi aplicate acele dispoziii supletive din lege pe care prile nu le-au avut n vedere e*pres n contract i nu le-au reglementat eventual ntr-un sens diferit.
,>
CURS 1
1rile trebuie s determine n contract drepturile i obligaiile lor, deci s precizeze coninutul contractului, elementele de pre, de plat 'modaliti i instrumente(, dac este cazul calitatea, termene. n afara acestora, prile pot s includ n contract anumite clauze n dependen de durata contractului i de natura uridic a contractului respectiv. Dnele dintre clauze sunt chiar subnelese i chiar dac prile nu le-au inclus e*pres, ele nfiineaz automat decurg)nd din natura specific a contractului& clauza de confidenialitate 'contractul de comunicare de ,no<-ho<, contractul de franchising( clauza de nonconcuren 'contractul de publicitate( clauza de e*clusivitate 'contractul de concesiune e*clusiv( 1rile pot include n contractul lor cla!ze referitoare la r"sp!ndere i n aceast categorie intr& clauza penal clauza de limitare a rspunderii clauza de agravare a rspunderii clauza de diminuare 'e*onerare( de rspundere clauza de for ma or. Cla!za penal" reprezint preevaluarea pre udiciului pe care oricare dintre prile la contract l-ar putea suporta ca urmare a e*ecutrii necorespunztoare sau a nee*ecutrii obligaiilor asumate. -pre deosebire de materia dreptului civil, clauza penal nu poate fi diminuat de instan. E*& I...partea care nu i e*ecut obligaia va plti .3O din valoare obligaiei nee*ecutate pe fiecare zi de nt)rziere...J Erebuie ales ntre dob)nzi i clauz penal, dob)nzile se pot pretinde ntr-un contract dac nu s-a nscris o clauz penal. Cla!zele de agra%are a r"sp!nderii sunt clauze prin care prile convin ca n ipoteza nee*ecutrii contractului sau chiar cu privire la e*ecutarea contractului, aceasta s aib n vedere un plafon de rspundere mai mare dec)t cel uzual. Cla!za de dimin!are a r"sp!nderii C se rspunde numai efectiv n limita pagubei efectiv suferite, nu a beneficiului nerealizat. Cla!za de eBonerare de r"sp!ndere 7 n materia transportului de mrfuri pe mare a e*istat #onvenia de la Hru*elles './%G( privind regulile de la +aga care se refereau la transportul de mrfuri sub conosament i aceast convenie a fost nsoit de catalogul e*onerrilor respectiv de precizarea situaiilor n care armatorul prin cpitanul vasului nu rspundea pentru pagubele create mrfurilor. Cla!zele de limitare a r"sp!nderii pot mbrca uneori forma legal n sensul c n #onvenia #otif, convenia privind trasportul de mrfuri pe calea ferat se prevede c dac e*peditorul nu a declarat corect sau nu a declarat deloc valoarea i natura mrfii, cruul 'transportatorul( va rspunde n limita unui anumit numr de "-E6colet.
,1
CURS 1
Cla!za de for" ma or" este o clauz e*oneratoare de rspundere. E*onerarea de rspundere este efectul automat al includerii n contract a clauzei de for ma or. Bora ma or nseamn producerea pe parcursul contractului a unui eveniment independent de voina i fapta prilor, absolut insurmontabil care face e*ecutarea contractului pentru una dintre pri absolut imposibil. ntruc)t fora ma or nu are o definiie unanim acceptat ntruc)t n numeroase legislaii nu este definit ci este evideniat d epractic, o dat cu includerea n contract a clauzei de for ma or, prile trebuie s defineasc ce neleg prin for ma or pentru contractul respectiv. 1rile trebuie s precizeze ce durat a evenimentului de for ma or antreneaz rezilierea contractului fr daune sau ce durat este acceptat doar pentru nt)rziere n e*ecutare. Erebuie de asemenea s precizeze n ce interval prile trebuie s i comunice reciproc producerea evenimentului de for ma or i ncetarea acestuia i n sf)rit dac i cine anume urmeaz s certifice evenimentul de for ma or. "ac prile nu au stabilit cine d certificatul C pentru !om)nia certificatul de for ma or este dat de #amera teritorial de #omer i $ndustrie. > alt categorie de posibile clauze sunt aa numitele cla!ze de meninere a %alorii contract!l!i. Acestea decurg din faptul c n cov)ritoarea lor ma oritate contractele de comer international sunt contracte cu titlu oneros: cu alte cuvinte prile i procur echivalente fiind totodat contracte comutative, cov)ritoarea lor ma oritate. Acest element face prile s fie preocupate de meninerea echilibrului prestaiilor lor n condiiile evoluiilor uneori e*trem de rapide ale pieei. #lauzele de meninere a valorii contractului sunt prezente n toate contractele i se mai n!mesc cla!ze de consolidare a pre!l!i. #ele mai cunoscute sunt& .. clauza de inde*are %. clauza de opiune asupra monedei liberatorii 0. clauza valutar G. clauza aur 1* Cla!za de indeBare presupune determinarea n contract a monedei de plat a preului cu e*primarea acestuia n uniti de msur, de materie prim sau materie energetic deficitar presupus de e*ecutarea respectivului contract. > asemenea clauz de inde*are 'consolidare a preului( pune la adpost ambele pri 'de modificrile aprute pe pia(. +* Cla!za de opi!ne as!pra monedei li#eratorii presupune determinarea preului contractual ntr-o moned de cont cu posibilitatea achitrii acestuia la termen ntr-una din mai multele valute convenite la momentul ncheierii contractului. Aceast clauz conduce la meninerea echilibrului prestaiilor prin evitarea riscului de schimb valutar.
,+
CURS 1
,* Cla!za %al!tar" mbrc mai multe forme& 0... Clauza monovalutar C se va preciza n contract moneda de plat i preul va fi inde*at n raport ce privete clauza monovalutar de o valut considerat forte pe piaa respectiv. 0.%. Clauza plurivalutar C aceasta presupune luarea n considerare a unui co valutar adic am mai multe valute i preul se determin n raport de media ponderat a ratelor reciproce de schimb dintre monedele avute n vedere n coul valutar. 0.0. Clauza #.*.+. C are n vedere raportarea, inde*area preului contractual n funcie de dreptul special de tragere '".-.E( C moneda structural a B4$. Este utilizat n contractele care au la baz un mprumut de la Bondul 4onetar. -* Cla!za a!r are n vedere precizarea monedei de plat, dar e*primarea preului contractual n funcie de valoarea gramului de aur. Ea nu este admis n statele care nu coteaz aurul la burs. n contractele pe termen lung e util ca prile s insereze o alt categorie de clauze C cla!ze de adaptare a contract!l!i. Acestea au n vedere restabilirea echilibrului rupt al prestaiilor, ruptura fiind fcut de evoluia pieei. #lauzele de adaptare aliniaz contractul la pia: este o aliniere care decurge din contract i care nu este purttoare de daune, nu antreneaz plata de daune. #ele mai utilizate sunt& clauzele clientului mai favorizat clauza ofertei concurente clauza de impreviziune sau de hardship clauza de renegociere a preului Cla!za client!l!i mai fa%orizat are un grad mai mare de automatism apropiindu-se din acest punct de vedere de clauzele de meninere a valorii contractului care toate sunt cu un mecanism automat de aplicare. 1resupune c dac pe durata contractului primar, cel care a acordat clauza, ncheie cu un ter un contract de acelai fel, n condiii mai favorabile terului respectiv, s fie inut s alinieze i primul contract acestor condiii mai favorabile, adic acestor condiii acordate clientului mai favorizat. Cla!za ofertei conc!rente are un grad de automatism mai redus. 4ecanismul clauzei se declaneaz de ctre beneficiarul clauzei care dac pe durata contractului primar primete de la un ter o ofert mai avanta oas pentru un contract de acelai fel s poat prezenta aceast ofert clientului primar. Acesta are urmtoarele posibiliti& - fie situaia financiar i permite i atunci aliniaz contractul primar ofertei concurente i relaia contractual continu - fie contractul primar C partenerul neav)nd posibiliti financiare, se suspend, fr daune i pe o durat 'durata suspendrii(: beneficiarul clauzei va ncheia contractul cu terul ofertant
,,
CURS 1
- fie contractul primar se reziliaz fr daune i beneficiarul clauzei va ncheia contractul cu terul ofertant. 1entru ca o clauz a ofertei concurente s opereze trebuie ca n contractul primar s se precizeze limitele n care o ofert este concurent. Cla!za de =ards=ip C aceast clauz are ca punct de pornire un principiu fundamental de drept: acela potrivit cruia Spacta sunt servanta dac rebus sic stantibusTT U obligaiile asumate prin contracte trebuie aduse la ndeplinire dac nu s-au modificat esenial condiiile determinante la ncheierea acelui contract. #lauza de hardship are n vedere tocmai posibilitatea producerii pe durata contractului de lung durat a unei modificri eseniale a condiiilor care au fost determinante pentru ncheierea acelui contract. Evenimentul de hardship produs este imprevizibil, insurmontabil pentru pri, nu depinde de fapta sau voina prilor care face e*ecutarea pe mai departe a contractului pentru una dintre pri cel puin posibil, dar e*trem de nrobitoare. #aracterul insurmontabil nu este absolut, este rapostat la posibilitile prii in cauz. >ri de c)te ori n contract e prevzut clauza hardship i una din pri se confrunt cu un eveniment de hardship trebuie s prezinte situaia partenerului i dac acesta accept calificarea menionatului eveniment ca fiind un eveniment de hardship vor proceda mpreun la renegocierea acelui element contractual afectat de evenimentul de hardship. "ac partenerul contractual nu accept calificarea evenimentului ca fiind un eveniment de hardship, prile se vor adresa unei instane de arbitra 'arbitru( care are a se pronuna numai asupra calificrilor evenimentului& hardship sau nu C soluia dat de arbitru fiind obligatorie pentru pri. Evenimentul de hardship trebuie deosebit de evenimentul de for ma or -pre deosebire de fora ma or care e*onereaz de rspundere automat pentru c face e*ecutarea pe mai departe a contractului absolut imposibil, n ipoteza situaiei de hardship pe de o parte nu trebuie enumerate evenimentele de hardship 'nu pot fi previzionate(, dar producerea unui asemenea eveniment face e*ecutarea pe mai departe a contractului posibil, dar foarte oneroas 'nrobitoare(. > alt categorie de clauze care pot figura n contract sunt cla!ze care $&i prod!c efect!l d!p" $ncetarea contract!l!i. Acestea sunt c au$e e de continuitate care au n vedere prezervarea unei piee de aprovizionare, a unei piee de desfacere, a bunelor relaii dintre clieni. #lauza mbrac forma& clauzei primului refuz sau clauza primului i ultimului refuz. "ac n contractul primar a fost inclus clauza primului refuz prile la contract sunt obligate ca dup e*pirarea acestuia s nu ncheie un contract de acelai fel cu un ter dec)t dup ce au fcut oferta partenerului primar i acesta a refuzat. n contractul de comer internaional poate figura cla!za de electio !ris 'de alegere a dreptului aplicabil( i cla!za compromisorie. Ambele sunt incluse n temeiul libertii contractuale care n materia contractului de comer internaional are valene sporite. "e regul n e*ercitarea principiului libertii contractuale,
,-
CURS 1
prile pot s insereze n contractul lor orice clauz n limita dispoziiilor supletive din legislaiile naionale. 4ai mult ns, n materie de comer internaional prile pot s stabileasc de comun acord care este legea aplicabil contractului respectiv. C au$a de e ectio juris "reptul comerului internaional implic norme de drept internaional privat i mai ales aduce n discuie problema legii aplicabile. 1entru ca prile la un contract s dispun de c)t mai mult certitudine, sistemele naionale de drept, inclusiv dreptul internaional privat din acestea recunosc prilor la un contract dreptul de a alege legea aplicabil contractului. 1rincipiul este un principiu conflictual, aparin)nd dreptului internaional privat i poart denumirea de leB %ol!ntatis. n temeiul lui le* voluntatis, prile la contract pot s aleag leB contract!s 'legea contractului(. n unele sisteme de drept acest principiu are valoare legal 'este prevzut n lege( i este situaia n ceea ce ne privete a Fegii .836.//%. n alte sisteme de drept principiul este evideniat, recunoscut n practica udectoreasc i arbritrar 'situaia sistemelor anglo-americane de drept(. $nstrumente internaionale n materie recunosc prilor dreptul de a alege legea aplicabil& #onvenia de la +aga din ./?7 n materie de intermediere, #onvenia de la +aga din ./75 n materie de v)nzare, #onvenia de la 9eneva din ./08./0.. #)t privete dreptul prilor, posibilitatea prilor de a alege legea aplicabil reinem c unele sisteme de drept permit prilor s aleag ca le* contractus orice lege n vigoare 'dreptul rom)n(. -e i citeaz din practica de arbitra un contract ncheiat ntre un v)nztor turc i un cumprtor rom)n de msline supus legii greceti 'n dreptul grecesc este o lege ce se ocupa de calitatea mslinelor(. Alte sisteme de drept oblig prile s aleag ca le* contractus o lege cu care contractul are o legtur efectiv, serioas, semnificativ, substanial - precum dreptul american, englez , polonez. $ndiferent de soluie prile pot alege ca le* contractus numai o lege n vigoare. "ac prile la contract au trimis la o lege abrogat sau la un proiect de lege, aceast trimitere are semnificaia a ceea ce dreptul numete receptare contractual. "ac n contractul lor prile trimit la o lege abrogat, asta nseamn c lor le-a convenit acest te*t de lege i n loc s scrie n contract, s copieze te*tul de lege, nteleg s transforme acest te*t de lege al contractului n corp al contractului, n nscris contractual: sau le-a czut n m)n un proiect de lege, li se pare foarte potrivit acest proiect de lege, nu se tie c)nd va intra n vigoare, din aceeai problem a comoditii vor face trimitere la acest proiect de lege pe care l preiau ca te*t al contractului. E*& n practic, la nivelul statelor socialiste a e*istat o organizaie #AE! '#onsiliul de A utor Economic !eciproc( care nu mai e*ist astzi. Fa nivelul lui s-au fcut diferite lucruri, printre altele s-au elaborat nite norme uniforme care erau obligatorii ntr-o manier sau alta. 1rintre aceste norme erau condiiile generale de livrare #AE! C varianta cea mai complet era cea din ./73 C nite reguli care priveau v)nzarea de mrfuri, dar erau e*trem de minuios elaborate. Ele
,.
CURS 1
priveau& cum se aplic etichetele, cum se face marca ul, cum se face ambalarea, cum se ncarc n mi locul de transport, n c)te zile trebuie fcut declaraia .a.m.d, deci o elaborare e*trem de minuioas care nu mai e*ist. ;u mai e*ist nici aceste condiii dar e*ist niste comerciani care au avut o ndelung perioad relaii reciproce i provin din aceste state foste membre ale #AE!-ului: pentru aceti comerciani pe categorii de operaii aceste condiii erau foarte utile i atunci astzi c)nd #AE!-ul nu mai e*ist, ei pot s treac n contractul lor aplicarea condiiilor generale ale #AE! varianta din ./73. Asta nu nseamn n nici un fel c au neles s supun contractul respectivelor condiii generale care nu mai e*ist, ci nseamn c n loc s copieze ce scrie acolo, neleg sa trimita la acel te*t care le este comun cunoscut i s-l transforme n te*t al contractului i independent de aceasta, prile la contract vor putea alege legea aplicabil, totdeauna o lege n vigoare. ' se face diferen ntre legea aplicat de pri i receptarea contractual. Astzi prile la contract pot s aleag mai multe legi care s guverneze parial contractul. Astfel ele pot s aleag o lege pentru obligaiile uneia dintre pri, o alta pentru obligaiile celeilalte pri, o lege aplicabil calitii sau dup care se apreciaz calitatea, o alta dup care se apreciaz penalitile. "e regul prile nu cunosc acest lucru i tot de regul omit s aleag legea aplicabil 'din negli en, grab, din nepricepere, netiin( i nici nu are semnificaie pentru ele C de e*emplu pentru c unul tie s v)nd pantofi cellalt tie s cumpere pantofi i nu este interesat de nimic altceva. 1robleme apar n momentul n care apar litigiile 'unul nu-i e*ecut obligaiile i cellalt are nevoie de plata preurilor sau dovada pentru care nu s-au pltit preurile ca s-i poat continua comerul(. n momentul n care apare litigiul, instana chemat sau forul de urisdicie chemat s soluioneze litigiul trebuie s tie care este legea $nfrnt" care a fost legea care guverna contractul, prile nu au ales-o i atunci instana sau forul de urisdicie trebuie s stabileasc legea aplicabil prin mecanismul soluiilor conflictuale subsidiare. n tcerea prilor forul de juriscdicie va stabili legea aplicabil contractului fc$nd aplicare principiilor conflictuale subsidiare. Acestea pot fi& principii conflictuale subsidiare legale, prevzute n lege, cum este de e*emplu n dreptul rom)n sau pot fi principii conflictuale evideniate de practic cum este situaia dreptului anglo-american. #)t privete drept!l romn care este din acest punct de vedere aliniat #onveniei de la !oma din ./78 ncheiat ntre statele membre ale DE i referitoare la legea aplicabil obligaiilor contractuale '!oma.( C pregtindu-se o variant privind obligaiile e*tracontractuale '!oma%( C dac prile nu au ales legea, Fegea .836.//% spune c respectivul contract sinalagmatic 'cum este contactul de comer internaional n general( este supus legii cu care contractul are legtura cea mai semnificativ. Fegiuitorul rom)n consider n acord cu practica internaional c un contract sinalagmatic are legtura cea mai semnificativ cu legea n vigoare la sediul, domiciliul sau reedina debitorului prestaiei caracteristice contractului respectiv. "ac ntr-un caz concret nu se poate stabili
,4
CURS 1
prestaia caracteristic, datorit comple*itii contractului sau dac nu se cunoate sediul debitorului prestaiei caracteristice, contractul se consider supus legii n vigoare la loc!l $nc=eierii contract!l!i 'lex loci contractus sau lex loci solutiones(. Aceeai este soluia dreptului rom)n i pentru contractele unilaterale 'care nasc obligaii pentru una dintre pri numai(. n drept!l anglo5american' practica a evideniat drept soluie n tcerea prilor, cu precdere, leB locis eBec!tiones (legea loc!l!i de eBec!tare) pornindu-se de la ideea c e*ecutarea contractului este cauza, scopul ambelor pri la contract. "ac un contract are e*ecutare succesiv el se consider a fi supus legii n vigoare la locul e*ecutrii principale. $ar dac, n mod e*cepional, nu se poate stabili locul e*ecutrii principale sau nu se cunoate locul e*ecutrii sau acesta este incidental C contractul se consider dein)nd subsidiar supus legii locului de ncheiere. Asemenea soluii conflictuale, de regul, sunt strine prilor, de aceea practicienii, comercianii au simit nevoia s gseasc mi oace de a prote a prtile la un contract sub aspect al dreptului aplicabil i s-a procedat la elaborarera unui cadr! !niform al contract!l!i. Acesta se poate realiza prin % modaliti& cadru uniform contractual al contractului de drept internaional i cadru uniform legal. Cadr!l !niform contract!al este realizat de asociaii internaionale de comerciani sau organisme internaionale i are o aplicaiune facultativ, indiferent de forma de manifestare: devine obligatoriu numai dac ntr-o ipotez concret prile au convenit s-l aplice. Cadr!l !niform legal este rezultatul efortului statelor, este materializat n convenii interstatale care sunt obligatorii pentru partenerii concrei din statele aderante ale conveniei. #adrul contractual rezid n& contracte tip, contracte cadru, model de contract, ghidul de contractare, condiii generale sau uzane comerciale internaionale '$;#>EE!4-(. C au$a co!pro!isorie Aceasta aduce n discuie problema soluionrii litigiilor nscute n legtur cu e*ecutarea necorespunztoare sau nee*ecutarea contractelor de comer internaional. #ompetena de drept comun a soluionrii litigiilor revine instanelor de ordin udectoresc, n special instanei udectoreti de la sediul p)r)tului. E*ist ns ipoteze prevzute de legea procedural c)nd independent de sediul p)r)tului se stabilete drept competent o alt instan C competenele e*clusive. Astfel, un litigiu n legtur cu un bun imobil este de competena e*clusiv a instanei de la locul de situare a imobilului indiferent cine este reclamantul sau p)r)tul. Alteori legea procedural prevede de asemenea o competen obligatorie, independent de p)r)t i reclamant, dar alternativ respectiv ls)nd posibilitate reclamantului s aleag ntre mai multe instane deopotriv competente, dar numai dintre acelea.
,6
CURS 1
ntr-un contract de transport internaional de mrfuri este competent instana staiei de ncrcare, instana locului de descrcare, instana din parcurs unde s-a produs faptul pre udiciabil 'accidentul, furtul mrfii(. ntr-un contract de asigurare este competent instana de la sediul asiguratorului, de la sediul asiguratului, de la locul sinistrului, de la locul siturii obiectului asigurrii. n legtur cu cambiile este competent instana locului de emitere sau instana locului plii. #)t privete girul este competent instana locului girului, instana locului avalului. "ac n legea procedural nu se prevede o competen e*clusiv sau o competen alternativ, prile la contract sau prile n litigiu pot prin aa numita convenie de prorogare de competen s convin s soluioneze litigiul dintre ele n faa unei alte instane dec)t instana de la sediul p)r)tului C poate s fie instana de la sediul reclamantului, instana de la locul ncheierii contractului sau orice alt instan. Sol!ionarea litigiilor n faa instanelor udectoreti prezint foarte multe incon%eniente pentru comerciani: d!rata soluionrii este foarte mare ceea ce mpiedic bunul mers al relaiilor comerciale dintre parteneri: reg!lile proced!rale sunt foarte complicate' greu de cunoscut i de stp)nit de pri, de aceea trebuie s apeleze la serviciile avocailor care practic onorarii mai mult dec)t impresionante: a%ocaii, n funcie de vechime, a! an!mite competene ce duc la onorarii suplimentare. "in aceast cauz s-a simit nevoia gsirii unei mecanism care s rspund mai bine imperativului celeritii comerului i acest mecanism este dat de arbitra ul pentru comerul internaional. Ar#itra !l comercial reprezint o modalitate urisdicional de soluionare a litigiului. 1rile la un contract pot s apeleze la soluionarea litigiului pe calea arbitra ului numai dac, n legea lor procedural, se permite aceasta '#odul de 1rocedur #ivil cartea a G-a(. Acest arbitra poate fi clasificat din mai multe puncte de vedere& .. dup elementele pe care le utilizeaz arbitrii n soluionarea cauzei& - ar#itra in !re ($n drept) n cazul cruia arbitrii soluioneaz cauza fc)nd aplicarea unei legi n vigoare fie aleas de pri, fie desemnat de ei: - ar#itra eB ec%o ed%ono ($n ec=itate) este utilizat dac contractul este un contract nenumit 'nu are o lege(, este un contract comple* i arbitrii vor soluiona cauza fc)nd aplicarea principiilor generale de drept, principiului bunei-credine, principiului echitii:
,;
CURS 1
%. dupa d!rata instanei de arbitra & - ar#itra ocazional (ad5=oc) presupune ca instana de arbitra s se constituie pentru un litigiu special i s dureze numai c)t dureaz soluionarea acelui litigiu. 5 ar#itra permanent (instit!ionalizat) - n comercial sunt utilizate tot mai multe aceste instane de arbitra , acestea au de regul o durat nedeterminat n timp, permanent i totdeauna o structur proprie, de sinestttoare. Acestea, la r)ndul lor, pot fi clasificate din % unghiuri de vedere & 1* dpdv al competenei materiale avem& V arbitra e generale - pot soluiona orice fel de litigii, legate de orice categorie de contracte de comer internaional '#urtea de Arbitra #omercial $nternaional de pe l)ng #amera de #omer i $ndustrie $nternaional de la 1aris: #urtea de Arbitra #omercial $nternaional de pe l)ng #amera de #omer i $ndustrie a !om)niei( V arbitra e specializate - pot soluiona litigii nscute n vedere cu anumite contracte '#urtea de Arbitra de la Fondra n materia transportului pe mare: #omisia de Arbitra de la Hremen n comerul cu bumbac: arbitra ul de la 4ontreal n comerul cu produse de pete( +* dpdv al competenei teritoriale& V instane de arbitra cu vocaie universal '#urtea de $nternaional de Arbitra de pe l)ng #amera $nternaional de #omer de la 1aris care poate soluiona litigii dintre parteneri comerciali din orice col al lumii( V instane cu competen regional 'pot soluiona litigii numai dintre partenerii din anumite puncte geografice( C arbitra ul asiatic de la Wuala Fumpur, arbitra ul afro-asiatic de la ;e< "elhi 1ot e*ista arbitra e bilaterale care pot soluiona litigii dintre partenerii a dou state '#omisia de Arbitra americano-canadian(. #ele mai multe instane de arbitra sunt arbitra e naionale cu competen internaional& $nstitutul !egal de Arbitra de la -toc,olm, #omisia de Arbitra de la Herlin, #urtea de Arbitra de la Xurich, #omisia de Arbitra de la -ofia, #omisia de Arbitra de la 4oscova, #omisia de Arbitra de la Atena, #urtea de Arbitra #omercial $nternaional de pe l)ng #amera de #omer i $ndustrie a !om)niei. Eoate aceste instane permanente de arbitra au propriile lor reguli de procedur care se aplic soluionrii litigiilor dac prile nu au convenit altfel. !egulamentele de procedur sunt aliniate unele unui regulament de procedur uniform elaborat de D;#$E!AF, iar alte regulamente sunt aliniate regulamentului elaborat de #amera $nternaional de #omer de la 1aris i toate fr e*cepie respect legea procedural ale statului sediului. Ar#itra !l comercial reprezint o modalitate derogatorie fa de competena de drept comun a instanelor udectoreti, este raiunea pentru care investirea instanei de arbitra trebuie fcut n forme speciale. Aceast investire se poate realiza&
,<
CURS 1
.. prin voina statelor: %. prin voina prilor care mbrac dou forme& - forma clauzei de arbitra 'compromisorie( - clauza compromisului Moda it#'i interna'iona e de p at# CEC-u !ste angajat la ordinul pe care l d emitentul bncii sale de a plti beneficiarului sau la ordinul beneficiarului, la prezentare, o anumit sum de bani. Erebuie sa cuprinda& - denumirea de cec in limba de redactare a inscrisului - numele emitentului - numele trasului - locul platii - care este sediul trasului - suma - scadenta. Ersturi& Erasul este totdeauna o banca. Este o banca la care emitentul are constituit in prealabil un provizion, in cuantum cel putin egal cu suma mentionata pe cec Acest provizion rezulta dintr-un depozit prealabil sau dintr-un credit prealabil dat de tras emitentului. -pre deosebire de celelalte titluri de credit, cecul nu se prezint la acceptare, orice mentiune despre acceptare se considera nescrisa, el se plateste obligatoriu la prezentare. "aca la prezentare, trasul constata ca emitentul nu mai are bani in depozit 'nu mai e*ista provizionul( actul de a fi emis cecuri fr acoperire reprezint infraciune i antreneaz pedeapsa privativ de libertate pentru emitent. #ecul trebuie prezentat la plata cel tarziu in 7 zile de la emitere daca trasul este in aceeasi localitate, in .3 zile pentru localitati diferite din aceeasi tara, in 08 zile de la emitere daca este vorba de localitati diferite din tari care se afla pe acelasi continent, in ?8 de zile daca este vorba de continente diferite. $n cadrul Conveniei de la ,eneva din -./0 sub auspiciile 1igii 2aiunilor +empore, s-au elaborat 0 conventii privind cambia si biletul la ordin& - o conventie privind legea uniform asupra cambiei si biletului le ordin, - o a doua conventie privind unele principii de soluionare a conflictelor de legi in materie de cambie si bilet la ordin - a treia conventie privind taxa de timbru in materie de cambie si bilet la ordin. $n ./0. la 9eneva, au fost adoptate 0 conventii in materie de #E#. -tatele lumii s-au impartit cu privire la aceste conventii& unele au participat la elaborarea conventiilor dar nu le-au ratificat '!omania(, altele au ratificat numai
->
CURS 1
unele conventii '4e*ic(, o a treia categorie de state care nu au ratificat conventiile dar atunci cand au adoptat legea proprie s-au inspirat din legislatia statelor care au ratificat conventiile '!omania(. !omania a adoptat in materie Fegea 376./0G privind cambia si biletul la ordin si Fegea 3/6./0G privind cecul, ambele modificate in .//G 'nesemnificativ(. #ele doua legi au fost copiate dupa legislatia italiana, $talia ratificand #onventiile de la 9eneva in ./00. $n consecinta, reglementarea din Fegea 37 si 3/ este perfect aliniata legii uniforme adoptate la 9eneva. Au ramas diferente de reglementare numai in materia dreptului international privat, dar dreptul international privat roman este principial aliniat solutiilor din dreptul international privat al statelor continentale. $ntrucat e*ista diferente de reglementare intre dreptul continental si dreptul anglo-american, in materia titlurilor de credit s-a incercat elaborarea unei legi care sa marieze cele % tendinte si este Convenia de la 2e3 4or5 din -.66 elaborata sub auspiciile D;#$E!AF-ului si care incearca sa puna cap la cap dreptul continental cu dreptul anglo-american. #onventia nu a intrat in vigoare si chiar daca va intra in vigoare reglementarile sunt aplicabile numai daca si in masura in care intr-un caz concret partile trimit la conventie. #at privesc aspectele de drept international privat legate de aceste instrumente de plata care antreneaza teritorii statale diferite - potrivit #onventiilor de le 9eneva s-a retinut autonomia titlurilor. $n materie se confrunta % tendinte& - o tendinta care are in vedere asa numita teorie pl!ralist" retinuta si de !omania si de #onventiile de la 9eneva - o a doua tendinta teoria !nicit"ii care caracterizeaza sistemele angloamericane. 1otrivit sistemelor anglo-americane titlul este supus unei singure legi de la emitere pana la plata, de regula legea locului platii. #at priveste sistemul continental retinut si de #onventiile de la 9eneva in teoria pluralista, pornindu-se de la caracterul autonom fiecare subscriitur este supus locului emiterii. Biecare raport cambial este supus legii locului de emitere daca partile nu au ales cumva anterior o alta lege pe care sa o mentioneze pe titlu. #at priveste plata, ea este supusa legii locului platii, in functie de care vom ti daca se accepta plata partiala, plata in rate, etc. #at priveste capacitatea obligatiilor cambiale, #onventiile de la 9eneva supun aceasta capacitate legii nationale si prevad ca daca legea nationala trimite la o alta lege se va aplica aceasta lege, deci se accepta retrimiterea de gradul unu, iar daca obligatul cambial este incapabil potrivit legii nationale, dar este capabil potrivit legii locului de emitere este considerat capabil, solutia este retinuta si de dreptul roman in Fegea .836.//% cu mentiunea ca nu este acceptata retrimiterea. #at privesc modalitatile internationale de plata cele mai utilizate sunt& incaso5!l' acrediti%!l si scrisoarea comercial" de credit. "atorita importantei acestora pentru buna desfasurare a comertului international si pentru realizarea platilor internationale care sunt intotdeauna interbancare in materie s-au elaborat
-1
CURS 1
de catre #amera $nternationala de #omert de la 1aris, reguli si uzante uniforme, intregite si modificate in timp. Acestea au fost recomandate de Adunarea 9enerala >;D tuturor statelor si bancilor din aceste state, ratiune pentru care covarsitoarea ma oritate a bancilor lumii aplica in raporturile lor reciproce referitor la aceste modalitati internationale de plata regulile si uzantele uniforme elaborate de #amera $nternationala de #omert de la 1aris. #at priveste incaso5!l C acesta are in vedere ordinul dat de exportator bncii sale ca pe baza prezentrii documentelor atest)nd e*ecutarea contractului de e*port s ncaseze de la importator prin banca importatorului preul exportului. $n functie de documentele care circula de la e*portator la importator prin intermediul celor % banci, incaso"ul poate fi& 7ncaso simplu C cand circula documente financiare 7ncaso documentar C cand circula documente comerciale, facturi conosamente etc. $n functie de momentul platii incaso-ul poate fi& Incaso cu acceptare prea abi #& este de doua feluri& a( incaso-ul document contra plat C e*portatorul transmite bancii sale documentele atestand e*ecutarea contractului, banca le transmite bancii importatorului, banca importatorului i le prezinta importatorului si daca acesta le confirma ca reprezentand e*ecutarea e*portului, ordona plata 'intai le accepta si apoi ordona plata(. b( incaso-ul document contra acceptare C are in vedere ca o data cu documentele care atesta e*ecutarea contractului sa se transmita la importator cambia trasa de e*portator asupra importatorului si in aceasta ipoteza, verificand documentele atestand verificarea contractului si constatand ca ele confirma aceasta e*ecutare, importatorul va accepta cambia trasa asupra sa de catre e*portator. Incaso cu acceptare u terioar# presupune ca cele % banci, a e*portatorului si a importatorului, sa aiba o banca corespondent comuna la care ambele banci sa aiba conturi. $n aceasta ipoteza, banca e*portatorului prezinta documentele bancii sale care ii alimenteaza contul cu contravaloarea e*portului si transmite documentele la banca corespondent comuna. Aceasta va alimenta contul bancii e*portatorului cu contravaloarea e*portului. Hanca corespondent va debita cu suma corespunzatoare contul bancii importatorului si va remite documentele atestand e*ecutarea e*portului. Hanca importatorului va debita totul importatorului cu contravaloarea e*portului si va prezenta documentele. "aca verificand documentele, importatorul va constata ca ele atesta e*ecutarea e*portului va confirma plata. "aca va constata ca documentele remise nu atesta e*ecutarea contractului va avea la dispozitie aci!ne $n regres impotriva e*portatorului pentru restituirea platii.
-+
CURS 1
4odalitatea internationala de plata a incaso-ului este destul de greoaie si cu multe incertitudini pentru importator si e*portator, ratiune pentru care se utilizeaza cu mare succes acreditivul. ACREDITI.UL 'creditivul are concomitent i funcia de garantare a plii, el este un titlu bancar, ntre banca importatorului i banca exportatorului. 4ecanismul este declansat de importator care ordona bancii sale ca aceasta sa permita bancii e*portatorului ca pe baza verificarii documentelor atestand e*ecutarea e*portului sa procedeze la efectuarea platii din creditul deschis de banca importatorului. "e aceea se numeste acreditiv, pentru ca are la baza un credit. E*ista mai multe tipuri de acreditive dar ne intereseaza urmatoarele& Acreditiv revocabi - are la baza un credit revocabil. -e utilizeaza ori de cate ori e*ista dubii din partea importatorului in legatura ca capacitatea e*portatorului de a e*ecuta de indata contractul sau daca importatorul este interesat ca e*portul sa se realizeze cat mai repede. $n aceasta ipoteza banca importatorului comunica bancii e*portatorului deschiderea creditului si caracterul revocabil al acestuia. Hanca e*portatorului comunic la r)ndul su e*portatorului deschiderea acreditivului din care e*portatorul poate fi platit daca prezinta cat mai repede documentele ce atesta e*ecutarea e*portului. n aceasta ipoteza banca e*portatorului este banc notificatoare 'ea doar comunica deschiderea acreditivului(. Acreditiv irevocabi - banca importatorului va comunica bancii e*portatorului deschiderea acreditivului, comunicandu-i totodata intervalul de timp in care creditul este deschis, de regula 08 C 58 zile potrivit conventiei partilor. $n aceasta ipoteza, banca e*portatorului este o banca confirmatoare, in sensul ca& daca primeste documentele care atesta e*ecutarea contractului, ea poate proceda la plata. /CRI/OAREA COMERCIAL0 DE CREDIT Este modalitatea de plata in care este e*clusa prezenta bancii e*portatorului. !ste ordinul dat de importator bncii sale ca pe baza verificrii documentelor atest$nd executarea exportului, s accepte cambia tras de exportator asupra importatorului. $n aceasta ipoteza, scrisoarea comerciala de credit este domiciliata totdeauna in tara e*portatorului, toate spezele bancare sunt suportate de importator. -pre deosebire de acreditiv, care poate fi domiciliat in tara e*portatorului, spezele bancare sunt suportate de importator, in tara importatorului cand spezele bancare sunt suportate de e*portator sau intr-un stat tert unde cele % banci a e*portatorului si a importatorului au o banca corespondent comuna, ipoteza in care spezele bancare se parta eaza intre importator si e*portator.
-,
CURS 1
CAPITOLUL IE Contractele speciale de comer internaional

--
CURS 1
Contracte de inter!ediere *n dreptu co!er'u ui interna'iona Intermedierea de comert are la baz o instituie a dreptului civil respectiv Sreprezentarea voluntar convenionalJ n temeiul creia o persoan numit reprezentant este mputernicit s nc&eie acte juridice n numele i pe contul reprezentatului. "reptul continental, in legiuirile civile reglementeaza ca prototip al reprezentarii conventionale contractul civil de mandat, dreptul anglo-american nu cunoaste institutia mandatului civil. Este ratiunea pentru care intermedierea de comert in dreptul comertului international cunoaste reglementari diferite in dreptul continental fata de dreptul anglo-american. $n dreptul continental civil, in legiuirea civila este reglementat contractul civil de mandat. Acesta este contractul care se incheie intre reprezentat numit mandante si reprezentant numit mandatar. 1ornind de la acest contract legiuirile comerciale au reglementat contractul de mandat comercial precum si contractul de comision, contractul de agent, contractul de curta . Contractu de !andat co!ercia -e deosebeste de mandatul civil prin urmatoarele& mandatarul este retribuit, spre deosebire de contractul civil este un contract cu titlu oneros. #a e*presie a caracterului cu titlu oneros mandatarul in contractul comercial de mandat este remunerat pentru activitatea sa si se bucura de privilegiul dreptului de retenie asupra bunurilor corporale pe care le detine pentru mandante si din valoarea carora se poate indestula cu precadere, pentru recuperarea sumei datorate ca plata si pentru debursarea cheltuielilor utile si necesare facute cu mandatul. 4andatarul are dreptul sa i se ramburseze cheltuielile utile si necesare 'diferite de cele voluptorii C care sunt optionale( El nu poate retine sumele de bani pe care le-a incasat pentru mandante. El este obligat sa remita de indata mandantului aceste sume de bani, in caz contrar fiind tinut la plata dobanzilor. -pre deosebire de mandatul civil, mandatarul in contractul comercial de mandat poate depasi puterile date de mandante daca acestea profita mandantelui. "epasire pentru care nu are nevoie de confirmare. "aca ne gasim pe taramul relatiei de drept civil mandatarul trebuie sa se limiteze la procura data de mandante. >rice depasire antreneaza propria sa raspundere, aceasta raspundere nu este antrenata daca mandantele confirma. n materie comerciala, depasirea nu are nevoie de confirmare daca& .. profita interesului comercial al mandantelui %. se incadreaza in notiunea de mandat aparent potrivit obiceiului locului pe piata mandatarului.
-.
CURS 1
4andatarul n mandatul comercial trebuie sa aiba ca si in mandatul civil o vointa neviciata dar mai mult el trebuie sa fie comerciant. $n materia comerciala mandatul este de doua feluri& a( /andat c! reprezentare C este contractul de mandat in temeiul caruia mandatarul nc&eie actul juridic cu terul n numele i pe contul mandantelui 8nomine alieno9. $n aceasta ipoteza parte in contractul cu tertul este mandantele, in consecinta numai mandantele trebuie sa aiba capacitatea comerciala necesara pentru incheierea contractului cu tertul. ;umai mandantele are actiune impotriva tertului pentru e*ecutarea contractului. b( /andat f"r" reprezentare C mandatarul nc&eie actul juridic cu terul 8nomine proprio9( n numele su) dar pe contul mandantelui. El este obligat sa arate tertului ca lucreaza pe contul mandantelui. $n aceasta ipoteza trebuie sa aiba capacitatea comerciala necesara incheierii contractului cu tertul, deopotriva mandatarul care este parte si mandantele, in contul caruia se incheie, si au actiune impotriva tertului pentru e*ecutarea contractului atat mandantele cat si mandatarul. >ri de cate ori mandantele si mandatarul isi au sediul, domiciliu sau resedinta pe teritorii statale deosebite contractul are caracter international si se pune problema legii aplicabile. 1artile pot alege legea aplicabila. "aca nu au facut-o, in practica se confrunta doua solutii& Y prima solutie retinuta de dreptul ceh, care supune contractul legii in vigoare la sediul mandantelui: Y o a doua solutie, ma oritara, retinuta si de dreptul roman, care supune contractul legii in vigoare la sediul debitorului prestatiei caracteristice, respectiv, la sediul mandatarului: Y in sfarsit, o solutie de e*ceptie, in dreptul rus, contractul este supus legii locului de incheiere. Contractu de co!ision -e incheie intre doi comercianti& comitentul si comisionarul, prin contractul prin care n sc&imbul unui comision, comisionarul se oblig s nc&eie n nume propriu 8nomine proprio9 i pe contul comitentului acte juridice. Este un contract cu titlu oneros. #omisionarul este platit prin comision, care se calculeaza ca procent asupra valorii contractului incheiat cu tertul. -i comisionarul se bucura de dreptul de retenie. #a si mandatarul, si comisionarul este tinut sa dea socoteala reprezentatului comitent de mandatul sau, de puterile sale. -pre deosebire de mandat insa, actiune impotriva tertului pentru e*ecutarea contractului are numai comisionarul, pentru ca spre deosebire de ipoteza mandatului, cand mandatarul trebuie sa aduca la cunostinta tertului ca lucreaza pentru mandante, in ipoteza contractului de comision, comitentul ramane ocult tertului.
-4
CURS 1
Comisonarul se comport fa de ter ca i cum ar nc&eia contractul pentru sine. "reptul continental reglementeaza o varietate a contractului de comision asa numitul comision del credere sau d!croire* Contractul de comision del credere presupune obligatia asumata de comisionar nu numai de a incheia contractul cu tertul, care este generala, ci de a face tot ce ii este in putere pentru ca tertul sa e*ecute contractul. $n aceasta ipoteza, comisionarul raspunde solidar cu tertul pentru e*ecutarea contractului fata de comitent. Este ratiune pentru care se adauga comisionului sumei un asa numit provizion C o suma suplimentara care sa acopere tocmai aceasta obligatie suplimentara. 1artile pot alege legea aplicabila, daca nu au facut-o, contractul este s!p!s legii $n %igoare la sedi!l comisionar!l!i, pentru ca in general comitentul ramine ocult. Contractu de a)ent Este reglementat relativ recent C in dreptul roman prin Fegea 38/ in mod e*pres. 1otrivit acestui contract el se incheie intre reprezentat i agent prin contractul prin care n sc&imbul unui comision agentul nc&eie n numele i pe contul reprezentatului pe o anumit pia toate actele juridice ale acestuia sau toate actele juridice de acelai fel. Agentul este un comerciant independent, in sensul ca el este si un intermediar profesionist, comertul sau consta din intermediere, el se comport ca un mandatar cu reprezentare i este pltit ca un comisionar. -e deosebeste concomitent de ambii pentru ca este !n intermediar profesionist, singura sa profesie este intermedierea. "e regula contractul de agent este insotit de cla!za de eBl!si%itate teritorial", materiala si temporala, adica, se stabileste durata, de regula mai lunga, a relatiei cu reprezentatul, teritoriul pe care agentul actioneaza si domeniul actelor uridice pe care le negociaza si le incheie. 'mbele pri la contract sunt interesate pentru ca reprezentatul fie nu poate patrunde pe piata agentului pentru ca este necunoscut, are produse noi, nu stie sasi faca publicitate, pentru ca nu are timp sau mi loace sa o faca, sau nu poate incheia potrivit legislatiei in vigoare pe piata reprezentatului, acte cu tertii. Este interesat sa apeleze la serviciile agentului si la clientela agentului. $ar agentul este interesat pentru ca nu are mi loace cu care sa isi construiasca un alt comert, comertul sau consta din intemediere si traieste din comisioane, deci este interesat sa incheie cat mai multe contracte si sa-si pastreze relatia cu reprezentaii pentru a incasa aceste comisioane. Specificitate: cand se incheie contractul de agent, obligatoriu trebuie s se precizeze ntinderea i durata exclusivitii. $n materie s-au elaborat de catre #amera $nternationala de la 1aris reguli uniforme de aplicatiune facultativa privind contractul de agent C la care este aliniata in mare si legislatia romana.
-6
CURS 1
Contractu de curtaj $n dreptul roman '#odul comercial roman( este denumit contractul de samsrie. Este reglementat de aceeasi Fege 38/ C este contractul care se incheie intre reprezentat si curtier si prin care si n sc&imbul unei sume de bani numit curtaj curtierul se oblig s procure reprezentatului un cocontractant, un partener de afaceri. #urtierul nu incheie actul uridic cu tertul, el se obliga, doar, fa de reprezentat sa certifice identitatea tertului si bonitatea acestuia. Este platit prin curta care se calculeaza in raport de natura operatiei incheiate cu tertul si de valoarea acesteia. -e plateste dupa incheierea contractului cu tertul de catre reprezentat. #urtierul este un intermediar profesionist care a a uns sa se specializeze foarte mult dispun)nd de adevarate baze de date pe categorii de operatii. "atorita activitatilor profesioniste, de regula, sunt supusi si unor reguli ale profesiei. -pre deosebire de mandatar, comisionar si agent, intrucat curtierul nu incheie acte uridice si nu primeste nimic de la sau pentru reprezentat, nu se bucur de privilegiul dreptului de retenie. "aca pentru contractul international, partile nu au ales legea aplicabila, in practica acesta este supus fie legii in vigoare la sediul reprezentatului ca in dreptul ceh, fie ca in dreptul roman, belgian, francez legii in vigoare la sediul debitorului prestatiei caracteristice, la sediul curtierului. $n dreptul continental, alaturi de contractele comerciale de intermediere e*ista situatii in care intermedierea se realizeaza in baza unui contract de munca. 1e langa aceste contracte comerciale e*ista si situatia in care intermedierea are la baza un contract de munca si este situatia au*iliarilor de comert care incheie un contract de munca cu firma, cu societatea comerciala. Au*iliarii de comert sunt& - procuristul - comisul de vanzare - comis voia orul Proc!rist!l numit si prepus in #odul comercial este un salariat al firmei comerciale, abilitat ca atribuie de serviciu cu nc&ieierea contractelor comerciale ale firmei pe care le semneaz n numele su si cu mentiunea Sprin procurJ. - Este platit prin salariu la care se poate adauga un comision negociat aplicat la valoarea contractelor incheiate. - #ontractul de munca incheiat cu procuristul este marcat de cla!za de confidenialitate' dar si de cla!za de nonconc!ren". Cla!za de nonconc!ren" este deosebita 'cat priveste dreptul roman cel putin( de reglementarea clauzei de nonconcurenta din #odul muncii pentu ca ea produce efecte si pe durata contractului de munca. Este clauza in temeiul careia procuristul se obliga ca pe durata contractului cu firma sa nu desfasoare pe cont
-;
CURS 1
propriu un comert identic cu al firmei 'concurential cu firma( si nici sa nu presteze concomitent munca la o alta firma concurenta primeia. Comis!l de %nzare sau %nz"tor!l din magazine este salariat al firmei comerciale abilitat in temeiul atributiilor de serviciu sa vanda marfurile in magazine. - Este platit prin salariu la care se poate adauga un comision de cointeresare aplicat valorii vanzarilor. - El incaseaza pretul si da chitanta si, atata vreme cat incheie acte de vanzare in spatiile autorizate ale firmei, anga eaza raspunderea firmei. - Este intermediarul proprietarului marfii sau vanzatorului marfii fata de cumparator. "aca insa vanzarea se face in afara spatiului autorizat, isi anga eaza propria raspundere. E*emplu& "aca aceeasi persoana vinde in magazinul din colt pantaloni, anga eaza pentru calitatea marfii, anga eaza firma si poti sa te duci sa dai in udecata firma, nu are importanta vanzatorul care ti-a dat marfa. "aca aceiasi pantaloni ii ia din magazin 5 perechi si se duce cu ei acasa si vinde vecinilor din ur, chiar daca nu ia pretul pentru el insusi, ia pretul si pune si ta*a magazinului, anga eaza propria raspundere. -i daca unul din pantaloni are defecte, raspunde persoana in cauza si nu firma careia pantalonii ii apartine. Comis!l de %nzare sau comis!l %oia or!l pentru nego spune #odul comercial - acesta este un angajat al firmei comerciale care se comport ca un mandatar cu reprezentare i ca un curtier. culege comenzi: face publicitate: ncheie contracte pentru firme pe care le semneaza cu numele firmei: este platit printr-un salariu minim garantat, nu este vorba de salariul minim pe economie, un salariu minim pe care il negociaza, pe care i-l garanteaza firma la care se adauga procente asupra valorii vanzarilor. E*emplu& "eci e un comis voia or pentru aspiratoare, el negociaza un salariu minim de ? miloane la care se adauga procentul, a vandut aspiratoare in valoare de .88 miloane, are o anumita cota din pretul incasat #ontractul de munca cu acest comis voia or este marcat de aceeasi clauza de neconcurenta in sensul ca pe durata contractului nu are voie sa desfasoare un comert concurential cu firma si nici sa presteze munca pentru firme concurente. E*emplu& "eci un comis voia or care vinde asemenea aspiratoare nu poate sa se anga eze concomitent si la alta firma care vinde aspiratoare. "ar daca e*ista o firma care vine aspiratoare, una care vinde fiare de calcat si alta care vinde periute de dinti el poate sa presteze servicii concomitant la toate 0 pentru ca ele nu fac concurenta una alteia. #aca s"ar pune problema unui contract internaional este aplicabil legea locului muncii. $n dreptul anglo-american nu e*ista contractul de mandat civil, este ratiunea pentru care reglementarea intermedierii de comert este alta. Aceasta este
-<
CURS 1
inclusa intr-o institutie mult mai cuprinzatoare numita agencF care presupune relaia dintre reprezentat numit principal i reprezentant numit agent si variaza in intensitate de la agentul servant care se comporta intocmai mandatarului cu reprezentare actionand strict in limita si pe baza puterilor date de reprezentat, aut,orit1 se numeste puterea si pana la agentul independent care se comporta intocmai comisionarului ca si cum principalul nu ar e*ista. -e deosebeste de intermediarul continental pentru ca, pe de o parte, relatia principal-agent nu este neaparat retribuita mai mult, nu se bucura de privilegiul dreptului de retentie. Este obligat sa remita principalului tot ce primeste de la acesta sau pentru acesta inclusiv cadourile, darurile manuale primate cu titlu personal daca au fost facute in scop coruptiv. 1artile la contract pot alege legea aplicabila, daca nu, de regula contractul este supus legii locului de executare. Au calitate de agent salariatii, procuristul, comis voia orul, etc, au calitate de agent managerii, factorQ, capitanul de vas. "atorita importantei intermedierii in comertul international, aceasta institutie agencQ acopera toate formele de reprezentare cu e*ceptia a celor din dreptul familiei, care cad sub incidenta unei instititii care se numeste tramp. "atorita utilitatii in materie s-au elaborat norme uniforme care sunt reprezentate sectorial de Convenia de la ,eneva in -.6/ privind reprezentarea in vanzarea internationala de marfuri si de o conventie de aplicatiune generala, Convenia de la :aga din -.;6 elaborata de #onferinta de la +aga pentru unificarea dreptului privat privind legea aplicabila intermedierii. Aceasta conventie retine o solutie de drept comun, aceea a posibilitatii partilor de a alege legea aplicabila, deci recunoaste principi!l leB %ol!ntatis si in tacerea partilor contractul este supus legii $n %igoare la sedi!l de#itor!l!i prestaiei caracteristice' respectiv legii in vigoare la sediul intermediarului. #u o e*ceptie& daca intr-un caz concret intermediarul desfasoara activitatea de intermediere pe piata reprezentatului urmeaza a se aplica aceasta lege comuna. #onventia acopera toate formele de intermediere cu e*ceptia celor din dreptul familiei. Este deschisa deopotriva dreptului continental ca si dreptului angloamerican. Contract!l de depozit reg!lat de m"rf!ri care este e*trem de util pentru ca e*peditorul nu gaseste de indata mi loc de transport, vanzatorul nu gaseste de indata cumparator pentru marfa sa si activitatea de organizare a magaziilor generale, a depozitelor, a antrepozitelor a devenit e*trem de profitabila, actiune pentru care o lunga perioada de vreme acestea au fost organizate si conduse sub supravegherea statului. $n materia dreptului civil, contractul de deposit este de % feluri& re)u at si nere)u at* E*emplu& Depozit!l reg!lat este depozitul in care eu dau spre pastrare % soareci si un sobolan si mi-i dai inapoi cei doi soareci si sobolanul, deci imi restitui bunul pe care ti l-am dat in pastrare asa cum ti l-am dat. La depozit!l nereg!lat restitui bunul de acelasi fel, ti-am dat 3 ,g de faina, imi dai inapoi 3 ,g
.>
CURS 1
de faina. Ei-am dat sa pastrezi % mil de lei in % hartii de un mil, imi dai inapoi G hartii de 388 de mii. "epozitul poate fi voluntar si necesar. Depozit!l %ol!ntar C am timp s aleg pe depozitar cand intr-un bloc am vecini si la stanga si la dreapta, vecinul din dreapta iubeste foarte mult animalele, strange toti canii de pe strada, am un caiine, trebuie sa lipsesc de acasa 0 zile, las spre pastrare desigur celui care iubeste cainii. Am timp sa-l aleg pe depozitar. A doua ipoteza , arde casa, reusesc sa scot cate ceva din casa si se ofera, ii dau celui din prima mana, depozit!l se face $n prima mn", sau ma grabesc sper un vas, si sigur ca toate bunurile le dau in prima mana, nu am timp sa caut pe depozitar sa vad daca este serios sau nu. $n dreptul civil depozit!l este esentialmente c! titl! grat!it, depozitarul nu primeste bani pentru activitatea de depozitare. El are dreptul numai la chelttuielile utile si necesare facute cu bunul depozitat. $n comercial depozitul poate fi voluntar si depozit necesar. #el mai utilizat este depozitul voluntar, depozitul necesar de regula apare ca un act accesoriu. E*emplu& "epozit ncecesar este depozitul hotelier, ma cazez intr-un hotel si sigur ca las baga ele in pastrarea hotelului, acest depozit este accesoriu contractului de hotelarie, este necesar pentru ca acesta este hotelierul, nu pot sa le duc in alta parte. $n sfarsit, depozitul poate fi depozit reg!lat, poate fi si nereg!lat. #ontractul bancar de depozit este un contract comercial, societatea Baur -.A. depune in contt G88 de mld in cupoane de . mil si primeste tot G88 de mld in cupoane de 3888, deci este un depozit neregulat. ;oi ne ocupam de depozit!l reg!lat de m"rf!ri care este cel mai e*tins C care se nc&eie ntre doi comerciani deponent i depozitar. 1rin contractul prin care, in schimbul unei sume de bani numita ta*a de depozitare 'nu in ideea comerciala(, depozitarul se obliga sa pazeasca, sa pastreze si sa conserve marfa primita in depozit si sa o restituie la prima cerere a deponentului. #ontractul este !n contract real in sensul ca el nu produce efecte decat dupa remiterea materiala a marfii. #ontractul este !n contract c! titl! oneros, depozitarul este retribuit pentru activitatea sa si se bucura de privilegiul dreptului de retentie asupra marfii primita in depozit din valoarea careia se va indestula cu precadere, inaintea oricui, pentru recuperarea ta*ei de depozit si debursarea cheltuielilor utile si necesare facute cu depozitul. #ontractul se ncheie obligatoriu n form scris. Borma scrisa presupune intocmirea in dreptul continental a 0 documente si in dreptul anglo-american a % documente cu continut identic, dar de natura uridica diferita. Este vorba in dreptul continental de& talon, recipisa de depozit si <arrant si in dreptul anglo-american& talonul si recipisa <arrant. O#ligaiile p"rilor
.1
CURS 1
Deponent!l are urmatoarele obligatii uridice& - sa predea marfa, ambalata, etichetata si marcata potrivit naturii specifice a acesteia: - sa utilizeze in cadrul depozitului spatiul special indicat de catre depozitar: - sa completeze corect documentele de depozit, talonul, recipisa, <arrantul declarand corect natura, cantitatea si valoarea marfii: - sa convina cu depozitarul eventualele sarcini suplimentare ale acestuia determinate de specificitatea marfii& aerisire, o anumita temperatura, o anumita umeditate, hranirea, adaparea animalelor: - sa plateasca ta*a de depozit care se calculeaza in raport de cantitate sau spatiu, de durata si eventualele obligatii suplimentare asumate de depozitar. Depozitar!l este obligat& - sa pazeasca, sa pastreze si sa conserve marfa pe durata depozitului, raspunzand de pierderea sau deterioarea acesteia - sa o restituie la prima cerere a deponentului adica nu are voie sa consume marfa in interes propriu sau sa dispuna altfel de ea. !evenind la forma contractului, cele 0 documente trebuie sa cuprinda aceleasi elemente& 4entiuni cu privire la parti, deponent, depozitar, locul depozitului: 4entiuni cu privire la marfa 'cantitate, volum, valoare, natura(: 4entiuni cu privire la starea aparenta a marfurii: 4entiuni cu privire la obligatiile suplimentare ale depozitarului raportate la natura marfii, precum si modul de determinare a ta*ei de depozit. Talon!l se pastreaza in registrul tinut de administratia depozitului si are valoare probatorie 'face dovada incheierii contractului de depozit(. Recipisa de depozit si 8arrant!l au natura unor titluri de valoare reprezentative ale marfii. Ele se remit deponentului si probeaza intre altele si primirea marfii in depozit. "eponentul care vrea sa vanda marfa va trebui sa gireze noului cumparator recipisa de depozit si <arrantul. 4arfa poate fi ridicata din depozit de cel care se legitimaza cu un sir neintrerupt de giruri si prezinta recipisa de depozit si <arantul. Garant!l se mai numeste #!letin de ga . ,irarea numai a 3arrantului constituie in mana giratarului, adica in mana dobanditorului inscris pe verso, un drept de gaj asupra mrfii din depozit cu care se garanteaz giratarul 3arrantului, creditor ga ist, pentru suma imprumutata titularului recipisei de depozit. #reditorul ga ist, giratar al <arrantului se va putea indestula din marfa <arrantata din depozit numai dupa depozitar. "aca giratarul numai al recipisei de depozit doreste sa ridice marfa din depozit el va putea sa o faca in calitatea sa de proprietar numai daca o curata, adica numai daca va consemna in mana
.+
CURS 1
depozitarului suma de bani pentru care marfa a fost <arrantata, marfa a fost data in ga . Asadar girarea numai a recipisei de depozit atentioneaza pe giratar ca marfa este <arrantata 'ca marfa este ga ata(, dupa cum girul <arantului este un gir pignorativ, ca el constituie numai un ga asupara marfii inglobate. $n materie nu e*ista norme uniforme, in consecinta, daca girantul si giratarul au sediul pe teritorii deosebite, contractul are caracter international, partile pot alege legea aplicabila, daca nu au facut-o, practica supune contractul legii n vigoare la sediul debitorului prestaiei caracteristice, legii in vigoare la sediul depozitarului. #u o e*ceptie, daca nu se cunoaste locul depozitului sau sediul depozitarului, contractul se cosidera supus legii locului unde marfa a fost predata. Aceeasi este solutia si pentru <arrant si recipisa de depozit ca titluri de valoare. !le vor fi supuse legii locului de emitere, dar legea locului de emitere este legea depozitarului. Contractu interna'iona de v2n$are de !#r&uri Este un contract n!mit, av)nd reglementri n toate sistemele naionale de drept i este n acelai timp un contract care a fcut obiectul regulilor uniforme deopotriv legale i contractuale. #)t privesc reguli contractuale uniforme reinem pe l)ng uzanele comerciale internaionale $;#>EE!4-, e*istena a numeroase contracte tip, condiii generale elaborate de asociaiile internaionale de comerciani. #)t privete cadrul uniform legal este dat de numeroase convenii unele dintre ele fiind ratificate i de !om)nia. !einem& Con%enia din 1<.. de la Aaga privind legea aplicabil v)nzrii internaionale de bunuri mobile corporale renegociat n ./75 tot la +aga. Con%enia de la Aaga 1<4- privind formarea contractului de v)nzare comercial internaional i n acelai an n ./5G convenia cuprinz)nd legea uniform asupra v)nzrii internaionale de bunuri mobile corporale internaionale. Acestea nu au n vedere e*portul comple*, v)nzarea de nave i aeronave, v)nzarea de petrol i energie electric. n 1<6- se ncheie la 1e8 HorI sub auspiciile D;#$E!AF-ului convenia privind prescripia e*tinctiv n v)nzarea internaional de mrfuri modificat prin Protocol!l de la Eiena din 1<;>' convenie ce este ratificat i de !om)nia. Con%enia de la Eiena 1<;> privind v)nzarea internaional de mrfuri i ea ratificat de !om)nia. Are n vedere v)nzarea internaional de mrfuri n termenii reinui i de #onvenia de la +aga incluz)ndu-se ns i e*porturile comple*e. ntruc)t !om)nia a ratificat convenia de la 2iena suntem obligai s respectm termenii acestei convenii ori de c)te ori contractele de v)nzarecumprare internaional se leag de v)nztor i cumprtor din statele ratificate.
.,
CURS 1
n lumina acestor convenii se precizeaz n mod uniform i caracterul internaional al v)nzrii. 1otrivit #onveniei de la +aga din ./5G privind formarea contractului internaional de v)nzare comercial de mrfuri C o v)nzare are caracter internaional dac sunt ntrunite concomitent % criterii& .. un criteriu stabil care vizeaz prile la contract v)nztor i cumprtor %. un criteriu obligatoriu dar alternativ care se refer la obiectul material la v)nzrii. Astfel, n lumina conveniei evocate, o v)nzare are caracter internaional dac v)nztorul i cumprtorul la momentul ncheierii contractului i au sediul, domiciliul sau reedina obinuit pe teritorii statale deosebite i dac& - fie actele care reprezint oferta i acceptarea pornesc din teritorii statale deosebite, - fie oferta i acceptarea consum)ndu-se pe un acelai teritoriu, marfa este predat pe un alt teritoriu, - fie dac independent i indiferent de locul unde se consum oferta i acceptarea n e*ecutarea contractului, marfa este predat unei uniti de transport care o deplaseaz n spaiu, de la un teritoriu statal la altul. E*amin)ndu-se cu atenie aceste criterii Convenia de la <iena din -.60 reine dintre ele ca reprezent)nd caracteristica ce condiioneaz caracterul internaional, acea referitoare la p"ri. Astfel, contractul de v)nzare are caracter internaional n lumina #onveniei de la 2iena dac la momentul ncheierii contractului, v)nztorul i cumprtorul i au sediul, domiciliul sau reedina obinuit pe teritorii statele deosebite. Eoate aceste instrumente internaionale rein ca soluie conflictual pentru v)nzarea internaional de mrfuri principiul leB %ol!ntatis' cu alte cuvinte, prile la contract pot s aleag legea aplicabil acestuia. n tcerea prilor, contractul este supus potrivit normelor de drept conflictual, legii $n %igoare la sedi!l de#itor!l!i prestaiei caracteristice, respectiv legii v)nztorului deci leB %enditionis este leB %enditoris 'legea v)nztorului(. -oluia este util pentru c ori de c)te ori, prile nu au elaborat toate elementele pertinente v)nzrii i acestea nu i gsesc rezolvare nici n #onvenia de la 2iena, se vor completa cu legea aplicabil deci cu le* venditoris. O#ligaiile p"rilor& 1rin contract de v$nzare cumprare se nelege contractul nc&eiat ntre v$nztor i cumprtor prin care v$nztorul se oblig s transmit n proprietatea cumprtorului o marf n sc&imbul unui pre Ob i)a'ii e v2n$#toru ui C are o obligaie de a da i dou obligaii de a face& a) O#ligaia de dare& aceasta se nfptuiete diferit, ca moment, dup cum obiectul material al v)nzrii const n bunuri, n mrfuri individual determinate sau n mrfuri determinate n gen.
.-
CURS 1
"ac marfa este individual determinat, momentul ndeplinirii obligaiei de dare opereaz la ncheierea acordului de voin. Este i momentul n care se transmite riscul de la v)nztor la cumprtor "ac marfa este determinat n gen, momentul predrii, implicit al transmiterii riscurilor este momentul la care marfa a fost individualizat prin numrare, c)ntrire sau msurare Acest moment al e*ecutrii obligaiilor este deosebit de important pentru c este i moment!l transfer!l!i risc!l!i de la %nz"tor la c!mp"r"tor* #) O#ligaiile de facere: acestea sunt dou& obligaia de a preda marfa i obligaia de a asigura conformitatea mrfii. #1) c)t privete obligaia de a preda marfa, aceasta comport % elemente& obligaia de a preda marfa la locul convenit n contract i la termenul stabilit. #)t privete locul n contract se poate preciza locul predrii mrfii, n aceast ipotez obligaia se consider e*ecutat dac la locul convenit marfa a fost remis cumprtorului. n principiu, dac prile nu au convenit altfel cheltuielile v)nzrii sunt n sarcina v)nztorului C este obligat pe cheltuiala sa s aduc marfa la locul de predare( "ac n contract nu s-a precizat locul de predare i marfa este ntr-un depozit la momentul ncheierii contractului i deci cumprtorul cunotea locul depozitului, predarea mrfii se va face la locul depozitului. A treia ipotez& n contract nu este precizat locul, marfa nu este n depozit i n aceste condiii predarea se face la sediul v)nztorului. "ac cumprtorul nu se prezinta s preia marfa, v)nztorul va putea s rein marfa n depozitul su pe cheltuiala cumprtorului, va putea s o dea ntrun depozit ter tot pe cheltuiala cumprtorului sau dac marfa este perisabil n e*ecutarea obligaiei de colaborare dintre pri pentru ma*imizarea profitului i minimizarea pierderilor, obligaie prezent n toate contractele de comer internaional, v)nztorul trebuie s procedeze la o v$nzare de compensaie adic trebuie s v)nd marfa la licitaie obligatoriu, diferena n minus de pre urm)nd a fi suportat de ctre cumprtor. Eermenul predrii poate fi precizat n contract& sub forma unei date ferme, sub forma unui interval sau poate lipsi din contract& a( dac este precizat sub forma !nei date ferme& v)nztorul nu poate s predea marfa nainte de termen fr acordul cumprtorului n prealabil: dac pred marfa dup termen, v)nztorul pltete penaliti de nt)rziere: b( dac termenul este prevzut sub forma !n!i inter%al& alegerea momentului predrii n cadrul intervalului revine v)nztorului: c( dac n contract n! se pre%ede nimic n legtur cu moment!l pred"rii, marfa trebuie predat de ndat potrivit obiceiului practicat pe piaa v)nztorului i n funcie de natura mrfii. #)t privete dreptul rom)n, #odul comercial nc n vigoare prevede c marfa trebuie predat n asemenea ipotez n % zile de la ncheierea contractului #+) O#ligaia de facere& asigurarea conformitii mrfii.
..
CURS 1
Aceasta presupune obligaia v)nztorului de a preda marfa n cantitatea convenit i de calitatea stabilit. Ct pri%e&te calitatea, ea poate fi determinat n funcie de caiete de sarcini, modele de fabricaie, standarde, mostre sau prin referire la calitatea practicat la anumite burse internaionale. "ac nu s-a prevzut nimic n legtur cu calitatea, v$nztorul este inut s predea o marf de calitate medie practicat pe piaa v)nztorului. "ac s-a prevzut n contract calitatea i v)nztorul nu respect condiiile convenite, c!mp"r"tor!l are la dispoziie urmtoarea conduit& .. fie accept marfa aa cum a fost livrat i cere o bonificaie, o reducere de pre: %. accept marfa n calitatea livrat i cu acordul prealabil al v)nztorului i pe cheltuiala v)nztorului procedeaz el, cumprtorul, la remedierea defeciunilor: 0. cumprtorul va restitui marfa v)nztorului pe cheltuiala v)nztorului 'cheltuieli de transport(, acesta urm)nd s nlocuiasc marfa sau s o remedieze pltind ns penaliti de nt)rziere. Ct pri%e&te cantitatea' aceasta este determinat n contract: dac v)nztorul nu respect condiia de cantitate, cumprtorul are la dispoziie urmtoarele posibiliti& .. accept cantitatea livrat, renun la rest, dar cere o bonificaie: %. accept cantitatea livrat i pentru diferen acord v)nztorului un termen de graie cu sau fr penaliti: 0. procedeaz pentru diferena de cantitate, la o cumprare de compensaie pe cheltuiala v)nztorului totdeauna la licitaie. nseamn c diferena n plus de pre pe care ar plti-o cumprtorul pentru diferena de marf va fi suportat de ctre v)nztor. Ob i)a'ii e cu!p#r#toru ui are % obligaii de facere& are obligaia de a prelua marfa i obligaia de a plti preul. .. #)t privete preluarea mrfii& cheltuielile de preluare, dac prile nu au convenit altfel, sunt n sarcina cumprtorului. "ac cumprtorul nu i e*ecut aceast obligaie, v)nztorul are posibilitile de mai sus ' adic d marfa n depozit, ine marfa n depozitul propriu, face o v)nzare de compensaie pe cheltuiala cumprtorului(. %. #)t privete obligaia de plat a preului C n ma oritatea legislaiilor naionale, inclusiv n cea rom)n, preul este un element esenial al contractului. #a atare pentru a vorbi de o v)nzare preul v)nzrii trebuie s fie determinat sau cel puin determinabil. #ac preul nu este determinat sau determinabil, contractul nu este valabil pentru c i lipsete un element. "ac preul nu este precizat i marfa a e*istat la momentul ncheierii contractului, preul contractual va fi preul practicat pe piaa v)nztorului la momentul ncheierii contractului.
.4
CURS 1
"ac marfa nu a e*istat la momentul ncheierii contractului, preul mrfii va fi preul practicat pe piaa v)nztorului la momentul predrii mrfii. 1reul practicat pe piaa v)nztorului se stabilete fie prin merc!riale' prin pre!l medi! (c!rent) practicat de ali v)nztori care v)nd aceeai marf, prin pre!l #!rselor de m"rf!ri locale sau internaionale fiind vorba de marfa care face obiectul material al v)nzrii. n general, preul, dac nu s-a precizat n contract, se pltete la sedi!l %nz"tor!l!i, plata fiind portabil i nu cherabil 'plata care se face la sediul celui obligat C n dreptul civil(.
Eariet"i ale contract!l!i de %nzare comercial" de m"rf!ri .2n$area a burs# Enzarea la #!rs" este supus totdeauna legii n vigoare la locul burselor. Hursele se organizeaz n statele cu economie de pia, ele fiind instituii speculative. 2)nzarea la burs se particularizeaz prin urmtoarele trsturi& .( marfa nu este niciodat prezent: n consecin nu se pot formula pretenii de calitate cu privire la respectiva marf. "ac bursa n cauz are propriile sale standarde, calitatea mrfii trebuie s corespund acestora. %( contractul se nc&eie, fr excepie, prin intermediar 'numit c!rtier n dreptul francez, #roIer n dreptul anglo-american(. #urtierii, bro,erii sunt obligai s se supun sindicului bursei, s pstreze secretul tranzaciilor i sunt inui s nu tranzacioneze n nume propriu. E*ist posibilitatea aa numitei v)nzri cu prim care nu este acceptat de toate bursele, deci de toate statele pentru c v)nzarea la burs se desfoar sub supravegherea statului pe teritoriul cruia este organizat bursa. Enzarea c! prim" presupune fie cel care cumpr nu are banii, fie cel care vinde nu are marfa C fie unul, fie cellalt avanseaz o prim care semnific seriozitatea inteniei de realizare a v)nzrii. !egula este ca dac cel care avanseaz prima nu i ndeplinete obligaia, pierde prima: dac cel care primete prima nu i ndeplinete obligaia este inut s restituie dublul primei. Biind vorba de o v)nzare speculativ poate fi v)nzare a la hausse sau v)nzare a la baisse. Enzarea a la =a!sse este v$nzarea n care speculeaz cumprtorul. El cumpr marfa la un pre pentru a o revinde ulterior la un pre mai ridicat, realiz)nd profit din diferena de pre. Enzarea a la #aisse este v$nzarea n care speculeaz v$nztorul care vinde marfa la un pre pentru a cumpra ulterior o marf de acelai fel la un pre mai sczut, profitul realiz)ndu-se din diferena de pre. 2)nzarea la burse se face pe documente tipizate specifice fiecrei burse, legea aplica#il" %nz"rii la #!rs" este legea loc!l!i #!rsei*
.6
CURS 1
.2n$area a icita'ie Licitaiile se organizeaz n toate statele lumii, mai mult toate achiziiile care se realizeaz din fonduri >;D nu pot fi realizate dec)t prin licitaie. Ficitaiile pot fi de % feluri & a( desc=ise C la licitaiile deschise particip orice persoan interesat care a cumprat caietul de licitaie i a pltit ta*a de participare: b( $nc=ise C dac licitaia este nchis, la aceasta particip numai persoanele invitate. #)t privete specificul uridic al licitaiei& la licitaie marfa este totdeauna prezent C prin mostre sau prin documentaie tehnic. "ac marfa este prezent prin mostr nu se pot formula pretenii de calitate pentru viciile aparente ale mostrei, presupun)nd u-se c s-a acceptat marfa aa cum arat mostra. "ac marfa este prezent sub form de documentaie tehnic, e*ist obligaia tuturor celor care particip)nd la licitaie, au luat cunotin de aceast documentaie, chiar dac nu au ad udecat 'chiar dac nu au c)tigat licitaia( s pstreze secretul asupra respectivei documentaii. 1egea aplicabil v$nzrii la licitaie este fr e*cepie legea n vigoare la locul licitaiei. Contractu de v2n$are *n consi)na'ie n doctrina de specialitate e*ist divergene de opinii. Dnii consider v)nzarea n consignaie o varietate a contractului de intermediere i alii consider contract!l o %arietate a %nz"rii* #ontractul de v)nzare n consignaie este un contract comple* care cuprinde mai multe operaii uridice. !ste contractul care se nc&eie ntre doi comerciani consi)nant i consi)natar i prin care n sc&imbul unei pli consignantul d spre v$nzare consignatarului n sc&imbul unei pli marfa care n prealabil a dat"o n depozitul acestuia. Consignant!l are urmtoarele obligaii& - s predea marfa n depozitul consignatarului, ambalat, etichetat i marcat potrivit naturii specifice a acesteia: - s utilizeze n interiorul depozitului spaiul special indicat de consignatar : - s convin cu consignatarul condiiile v)nzrii Are dreptul ca oric)nd p)n la momentul v)nzrii s cear i s obin restituirea mrfii dat n depozit . Contract!l pres!p!ne !n depozit' !n comision &i o %nzare* #)t privete consignatar!l, acesta este obligat n calitate de depozitar s pstreze, s pzeasc i s conserve marfa primit n depozit. n calitate de depozitar este obligat s restituie marfa la prima cerere a consignantului deponent
.;
CURS 1
oric)nd nainte de v)nzare i este obligat s pstreze evidene separate pe fiecare consignant referitoare la marfa dat n depozit. n calitate de comisionar, el vinde marfa n nume propriu i pe contul comitentului consignant. Este obligat n calitate de comisionar s remit de ndat consignantului comitent preul ncasat pentru marf: n caz contrar fiind inut la plata de dob)nzi. Este obligat s respecte condiiile stabilite de consignant, de ast dat n calitate de comitent, pentru v)nzarea respectivei mrfi. Adic, dac va face v)nzarea comisionarul consignatar n rate fr ca aceasta s fie permis de consignantul emitent va rspunde solidar cu terul cumprtor pentru plata preului mrfii fa de comitentul consignant. El este obligat de ast dat n calitate de consignatar s in evidene separate contabile pe fiecare consignant cu privire la v)nzarea mrfii. "ei este v)nztor, comisionar i depozitar n acelai timp, spre deosebire de fiecare dintre acetia consignatarul nu se bucur de privilegiul dreptului de retenie asupra mrfii pentru c el ncaseaz comisionul convenit din preul perceput pentru marf. Comision!l se calculeaz n % moduri& a( fie ca procent asupra preului de v)nzare real, aceasta n condiia n care oferta de marf este mai mic dec)t cererea: b( fie ca diferen ntre preul real de v)nzare i preul cerut de consignant. Legea aplica#il" v)nzrii internaionale n consignaie c)nd consignantul i consignatarul se gsesc pe teritorii statale deosebite, dac prile nu au ales legea, este legea $n %igoare la sedi!l consignatar!l!i care coincide cu legea v)nztorului, cu legea comisionarului, cu legea depozitarului, consignatarul av$nd n contract prestaia caracteristic. Contractu de concesiune e"c usiv# n literatura economic se face confuzie ntre contractul de distribuie e*clusiv i contractul de concesiune e*clusiv. Contractul de distribuie exclusiv este un contract de intermediere n care distribuitorul poate primi e*clusivitatea v)nzrii pe o anumit pia, dar marfa aparine reprezentatului care suport i riscul contractului de cele mai multe ori. "in aceast confuzie n doctrina de specialitate, unii autori consider contract!l de concesi!ne eBcl!si%" ca fiind o varietate a contractului de intermediere - este total greit. El este o %arietate a contract!l!i de %nzare. "istribuia e*clusiv este o varietate o contractului de intermediere. Contract!l de concesi!ne eBcl!si%" se ncheie ntre doi comerciani& concedent i concesionar, fiind contractul prin care concedentul vinde concesionarului o marf i dreptul exclusiv al acestuia de a recomercializa marfa n cauz pe o anumit pia. "e esena contractului de concesiune e*clusiv este clauza de e*clusivitate care n funcie de intensitate poate mbrca mai multe forme. Astfel poate fi& - e*clusivite deschis
.<
CURS 1
- e*clusivitate nchis - e*clusivitate absolut 3Bcl!si%itatea desc=is" presupune obligaia concedentului de a se abine el nsui s comercializeze marfa concesionat pe piaa concesionat concesionarului. 3Bcl!si%itatea $nc=is" presupune obligaia concedentului de a nu comercializa el nsui marfa pe piaa concesionat i n plus de a cere clienilor si ca nici acetia s nu comercializeze respectiva marf pe piaa concesionat. 3Bc!si%itatea a#sol!t" 7 prin care concedentul se oblig s nu comercializeze el nsui pe piaa concesionat, se oblig s cear clienilor si ca acetia s nu recomercializeze marfa pe piaa concesionat i se oblig s cear clienilor si, ca la r)ndul lor, acetia s impun clienilor lor obligaia de a nu recomercializa marfa pe piaa concesionat. ntruc)t prin clauza de concesiune e*clusiv se poate distorsiona concurena pe o pia semnificativ, respectiv pe piaa concesionat, unele legislaii fie supun clauza unui control prealabil i unei aprobri prealabile i este vorba de un regulament care permite #omisiei Dniunii Europene s dea e*ceptri individuale sau colective pentru contractele de concesiune e*clusiv cu clauz de e*clusivitate deschis sau cel mult nchis i e*ist state care interzic clauza de e*clusivitate absolut. O#ligaiile p"rilor& O#ligaiile concedent!l!i: .. s v)nd concesionarului o marf asigur)ndu-i acestuia pe durata contractului un anumit stoc convenit. "in aceast obligaie rezult cea de-a doua, care ns trebuie convenit e*pres ca la ncheierea contractului, concedentul s rscumpere marfa rmas n stoc la preul iniial de v)nzare: %. s acorde concesionarului i s respecte e*clusivitatea convenit: 0. s acorde concesionarului pe durata contractului asisten tehnic n recomercializarea mrfii n cauz. O#ligaiile concesionar!l!i: .( s respecte indicaiile de recomercializare date de concedent, pstr)nd astfel bunul renume comercial al concedentului pe piaa concesionat: %( s l plteasc pe concedent. 1lata are % componente& - una ferm" care const n preul mrfii cumprate de ctre concesionar: - una %aria#il" const)nd n redevene adic n procente asupra valorii preului ncasat prin recomercializare. Contractul se deosebete substanial de un contract de distribuie exclusiv pentru c n ipoteza distribuiei e*clusive proprietar al mrfii rm)ne reprezentatul i dac marfa prezint deficiene calitative, spre e*emplu, rspunderea revine reprezentatului.
4>
CURS 1
n ipoteza contractului de concesiune e*clusiv, concesionarul devine proprietarul mrfii pe care o revinde i, n consecin, rspunderea pentru calitatea marfii revine concesionarului care este proprietar al mrfii. 1rile la contract pot alege legea aplicabil, pentru c n materie nu e*ist norme uniforme. "ac prile nu au ales legea aplica#il", n practic sunt dou soluii& cea mai rsp)ndit s!p!ne contract!l legii $n %igoare la sedi!l concesionar!l!i, pornind de la ideea c el este v)nztorul sau rev)nztorul mrfii pe de o parte: pe de alt parte clauza de e*clusivitate este supravegheat pe aceast pia: a doua ipotez, c)nd contract!l este s!p!s legii concedent!l!i ca %nz"tor primar al m"rfii, cu respectarea normelor de aplicaiune necesar 'norme de poliieUmonitorQ la<( de la locul de activitate al concesionarului, respectiv regulile cu privire la e*clusivitate practicate pe piata concesionarului. Contracte e co!p e"e de co!er' interna'iona Contracte e de trans&er interna'iona de te,no o)ie 1roblema accesului liber la tehnologiile avansate s-a pus la nivelul >rganizatiei ;atiunilor Dnite cu mai mare acuitate in perioada anilor Z?8. $n ./?G, se adopta prin #onsens la nivelul >rganizatiei ;atiunilor Dnite in Adunarea 9enerala #arta "repturilor si $ndatoririlor Economice ale statelor, #arta care recunoaste intre altele dreptul tuturor statelor, inclusiv al statelor subdezvoltate sau in curs de dezvoltare, de a avea acces liber la tehnologiile avansate C ratiune pentru care statele lumii de la acest punct au procedat la modificari legislative in sensul acordarii acestui acces liber. #at priveste transferul de tehnologie acesta are ca forma uridica de realizare % categorii de contracte& - contracte care intr-un fel sau altul au in vedere transfer!l direct al drept!l!i de folosinta sau al drept!l!i de proprietate asupra unui brevet de inventie, asupra unei marci de fabrica, de comert sau de serviciu, asupra unui model industrial, asupra unui desen de fabricatie, asupra unui ,no<ho<: - contractele de cooperare economica si te=nico5stintifica ce presupun in mod indirect si transferul de tehnologie. ;e vom ocupa de prima categorie de contracte, respectiv de contractele in temeiul carora se transmite beneficiarilor fie dreptul de folosinta, fie dreptul de proprietate asupra creatiei intelectuale, asupra componentelor cu prioritate ale dreptului de proprietate industriala& - contracul de licenta de brevet: - contractul de cesiune de brevet:
41
CURS 1
- contractul de comunicare de ,no<-ho<: - contractul de franchising: - contractul de consulting-engineering. 1* Contractu de icenta de brevet Are in vedere relatia contractuala dintre proprietarul brevetului si beneficiarul, prin care proprietarul brevetului in calitate de licentiator transmite beneficiarului in calitate de licentiat, dreptul de a folosi o inventie. #ontractul poate presupune, in plus, modul in care se stabileste pretul. Acesta imbraca forma an!itatilor, respectiv se poate conveni plata unei sume la incheierea contractului, la care se adauga pe durata e*ploatarii licentei redevente anuale 'de aceea se numesc anuitati( asupra cifrei de afaceri realizate de licentiat ca urmare a utilizarii licentei. #ontractul poate include pe de o parte cla!za de eBcl!si%itate in sensul ca licentiatorul se obliga sa transmita licenta numai licentiatului in cauza, dar foarte rar se intampla asa ceva. 1oate cuprinde cla!za de nonconc!renta si este frecventa o asemenea prevedere, in sensul ca licentiatorul se obliga sa nu transmita licenta 'folosinta( si altor comercianti concurenti licentiatului si cuprinde deasemenea contractul obligatia licentiatului ca pe durata contractului sa nu sublicentieze respectiva inventie. #at privesc obligatiile specifice ale partilor& - licentiator!l se obliga sa transmita licentiatului folosinta inventiei si sa ii acorde asistenta tehnica in utilizarea respectivei inventii pe durata contractului de licenta: - licentiat!l se obliga& sa utilizeze licenta potrivit indicatiilor date de licentiator pastrand bunul renume comercial al acestuia: se obliga sa nu sublicentieze si sa prote eze in tara sa, pe cheltuiala sa respectivul brevet de inventie, daca nu a fost anterior prote at de catre titularul brevetului: se obliga sa plateasca pretul convenit. $ntrucat in materie e*ista norme uniforme numai privind protectia titlurilor de proprietate industriala C protectia brevetului C dar nu e*ista norme uniforme privind contractul de licenta, problema nesolutionata nici prin tratatul incheiat in cadrul >4#-ului referitor la transmiterea proprietatii intelectuale legate de comert, partile la contract pot alege legea aplicabila. "aca nu au facut-o, de regula contract!l este s!p!s legii in %igoare la sedi!l licentiator!l!i cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul utilizarii inventiei, care de regula este sediul licentiatului. -pre e*emplu, in statele 1actului Andin un contract de licenta de brevet nu poate depasi durata de 3 ani, pentru ca se considera ca dupa 3 ani nu se mai poate vorbi de tehnologie de varf. +* Contractu de cesiune de brevet
4+
CURS 1
Este contractul care se incheie intre proprietar!l #re%et!l!i, in calitate de cedent si do#anditor!l acest!ia, in calitate de cesionar si este de % feluri& cesiune totala de brevet si cesiune partiala. $n ipoteza cesi!nii totale, titularul brevetului transmite in proprietate dobanditorului 'cesionarului(, brevetul respectiv, inclusiv dreptul de licentiere a acestuia, rezervandu-si eventual, daca el este creatorul numai dreptul personal nepatrimonial de autor. Cesi!nea poate fi partiala cand cedentul isi rezerva pentru sine si numai pentru a fi utilizat de el insusi, in uzina sa, dreptul de licenta. #u alte cuvinte, transmite cesionarului proprietatea asupra brevetului, dreptul de licentiere, cu pastrarea posibilitatii de utilizare si in uzina cedentului. #ontractul presupune ca obligatii ale partilor& - cedent!l& obligatia de a transmite in proprietate brevetul respectiv cu toata documentatia aferenta care sa permita utilizarea acestuia. $mplicit presupune obligatie de a n! face, de a nu mai transmite unui tert acel brevet sau de a nu licentia unui tert inventia respectiva. - cesionar!l& obligatia de a prote a in tara sa, daca nu a fost anterior prote at brevetul respectiv, inventia respectiva, si de asemenea de a prote a calitatea creatorului inventiei de titular, dreptul intelectual de titular ar acelei inventii. Are obligatia de a-l plati pe cedent. 1lata poate cuprinde fie o suma importanta care se plateste la incheierea contractului, fie o suma modica la care, pe un anumit numar de ani, de asemenea stabilit la incheierea contractului, cesionarul se obliga sa adauge anuitati, respectiv redevente asupra cifrei de afaceri pe care o inregistreaza cesionarul ca urmare a licentierii respectivei inventii. 1artile pot alege legea aplica#ila, daca nu au facut-o, se aplica legea in vigoare la sedi!l cedent!l!i* ,* Contractu de co!unicare de 3no4-,o4 'Ssavoir faireJ U a sti cum( Jno87=o85!l reprezinta c!nostinte intelect!ale' c!nostinte te=nice' indemanare ' eBperienta' a#ilitate in realizarea !n!i proces te=nologic' a !nei te=nologii' a !nei retete* -pre deosebire de celelalte elemente ale dreptului de creatie intelectuala si mai precis ale dreptului de proprietate industruiala, ,no<ho<-ul nu este prote at, pentru ca el este sau nebrevetat inca sau nebrevetabil. El poate sa nu fie inca brevetat pentru ca reprezinta o etapa in realizarea unei inventii sau poate sa nu fie brevetabil pentru ca nu poate fi incredintat hartiei. #ontractul de comunicare de ,no<-ho<, datorita faptului ca 5no3"&o3"ul se caracterizeaza prin noutate relativa, adica la nivelul unitatii unde a aparut si datorita faptului ca este nebrevetat se defineste prin doua particularitati& - pe de o parte, de esenta contractului de comunicare de ,no<-ho< este cla!za de confidentialitate:
4,
CURS 1
- o a doua particularitate care decurge din caracterul de nouatate relativa are in vedere obligatia reciproca a partilor de a"si comunica pe durata contractului eventualele imbunatatiri aduse 5no3"&o3"ului respectiv. #ontractul de comunicare de ,no<-ho< se incheie intre % comercianti& com!nicant!l si #eneficiar!l, fiind contractul prin care prin sc&imbul unei plati comunicantul se obliga sa transmita beneficiarului 5no3"&o3"ul respectiv si sa ii asigure utilizarea acestuia. #at priveste confidentialitatea, aceasta presupune pastrarea secretului asupra ,no<-ho<-ului respectiv, pe durata contractului, un anumit interval convenit dupa incetarea acestuia si chiar daca contractul nu s-a incheiat, dar potestativul beneficiar a luat cunostinta de continutul ,no<-ho<-ului in cauza. =lata comunicantului se face prin anuitati, prin procente calculate asupra cifrei de afaceri rezultata pentru beneficiar ca urmare a utilizarii ,no<-ho<-ului respectiv. 1artile la contract pot alege legea aplicabila: daca nu au facut-o contract!l se s!p!ne legii in %igoare la sedi!l com!nicant!l!i de Ino85=o8 cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul utilizarii acestuia. 4a raportez din nou la tarile 1actului Andin unde prin #odul $nvestiilor -traine adoptat in .//% s-a precizat ca daca un ,no<-ho< a fost constituit ca aport la capitalul social al unei societati constituite ca e*presie a unei investitii straine directe, societatea fiind in statele andine, beneficiarul 'societatea( nu este obligata sa transmita comunicantului sau apostatorului eventualele perfectionari aduse ,no<-ho<-lui. $ata de ce trebuie intotdeauna observate normele de aplicatiune necesare de la locul utilizarii ,no<-ho<-lui. -* Contractu de &ranc,isin) Fegislatia romana este gresita in ceea ce priveste contractul de franchising, deoarece cel care a elaborat legea a copiat-o dupa legislatia franceza. Fegislatia franceza este corecta raportata la dreptul francez pentru ca in dreptul francez, comerciantii se identifica prin nume comercial si pot avea ca nume comercial numele patronimic, dar in acelasi timp numele patronimic poate fi constituit ca marca de fabrica, de comert sau de servicii. $n dreptul roman ca si in cel german comerciantul se identifica prin firma, firma nu poate fi uitilizata ca marca de fabrica, de comert sau de servicii. "e aceea au aparut inertii in legislatia romana. Dn contract de franchising este un contract care se incheie intre un comerciant numit francisor si un alt comerciant numit franc=isee prin care francisorul transmite beneficiarului dreptul de folosinta a marcii sale de fabrica, de comert sau de servicii, contra unei plati. "eci, esenta acestui contract este folosinta, licentierea a unei marci de fabrica, de comert sau de servicii si nu este nici vanzare de firma cum zice legea romana nici vanzare de emblema. O#ligatiile partilor O#ligatiile francisor!l!i &
4-
CURS 1
.. de a transmite franchisee-ului dreptul de folosinta a marcii: %. de a transmite franchisee-ului ,no<-ho<-ul aferent marcii, respectiv modul de utilizare al marcii: 0. de a acorda asistenta tehnica franchisee-ului pe durata contractului in utilizarea marcii respective: G. de a nu face concurenta 'clauza de nonconcurenta( frachisee-ului pe piata acestuia. O#ligatiile franc=isee-ului& - de a nu sublicentia marca primita: - de a respecta indicatiile date de francisor pentru a pastra bunul renume al marcii francisorului pe piata sa: - de a pastra confidentialitatea asupra ,no<-ho<-ului, confidentialitate care este de natura ,no<-ho<-ului nu a contractului de franchising: - de a nu face concurenta francisorului si celorlaltor franchisee-eri: - de a prote a in tara sa, pe cheltuiala sa, calitatea francisorului de proprietar al marcii in cauza daca ea nu a fost anterior prote ata: - de a-l plati pe francisor. 1lata are % componente& - una ferma numita ro>alt> sau entr>"fee un fel de ta*a de intrare in sistemul francisorului, in lantul de franchisee: - una %aria#ila care consta in redevente convenite procentual cu francisorul, aplicabile cifrei de afaceri realizata ca rezultat al utilizarii marcii francisorului. Ambele parti la contract sunt foarte interesate in operatiune& - francisorul este interesat pentru ca, prin mecanismul acestui contract, marca sa cucereste piete comerciale fara investitii din partea lui, fara efort, deci dobandeste o piata larga de desfacere. Este interesat si pentru ca traieste in plus fata de comertul principal din aceste roQaltQ sau redevente pentru care nu face investitii suplimentare. - francisee-ul este cel mai interesat deoarece nu este cunoscut pe piata, nu poate sparge concurenta pietei prin eforturi proprii si profitand de bunul renume comercial al marcii francisorului va putea sa realizeze profit din productie sau comercializare. "e cele mai multe ori francisorul are pe o aceeasi piata mai multi franchisee care impreuna formeaza un lant de franchisee. 4embrii acestui lant care sunt independenti economic unul fata de celalalt isi datoreaza reciproc neconcurenta. $ntrucat prin mecanismul contractului de franchising, francisorul poate cuceri o piata distorsionand concurenta pe acea piata acapareaza toate fast-food-urile. Contract!l de franc=ising este s!p!s pe piata franchisee-lor control!l!i de conc!renta realizat de organele de supraveghere a respectivei piete. Este ratiunea pentru care la nivelul Dniunii Europene comisia este abilitata sa dea e*ceptari individuale sau colective pentru contractele de franchising si tot la nivelul Dniunii Europene s-a elaborat un regulament al franchisee-lor de natura profesionala .
4.
CURS 1
1artile la contract pot sa aleaga legea aplicabila: daca nu au facut-o contractul este s!p!s legii in %igoare la sedi!l francizor!l!i cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul de activitate al franchisee-lor. Aceasta este forma clasica a acestui contract. El a dobandit in timp valente sporite, a devenit un contract comple* pentru ca de foarte multe ori francisorul datorita relatiilor sale de comercializare poate cere franchisee-lor ca aprovizionarea cu materie prima si materiale sa se faca de la anumiti furnizori sau chiar de la el insusi. Aceasta aprovizionare are la baza contract independent de vanzare cumparare. > a doua evolutie& societatile mari de franchising datorita profitului pe care l-a adus aceasta tehnologie au a uns sa realizeze pe cheltuiala lor, chiar si spatiile pe care urmeaza sa le utilizeze franchisee-i dandu-le acestora in baza unui contract de leasing sau dand francisee-lor nu numai marca de fabrica sau de comert, ci si marca ce are in vedere tehnologia flu*ului . .* Contractu de consu tin)-en)ineerin) $n literatura economica acest contract este definit& ca mi locul prin care inteligena unit capitalului se trasnforma in obiective de investitii. Este o definitie plastica pentru ca altfel contract!l se inc=eie de regula de #eneficiar!l de in%estitii c! !n prestator . Dn beneficiar de investitii care doreste sa-si realizeze o investitie ce nu reprezinta obiectul su de activitate, ci reprezinta conditia, spatiul in care isi va realiza obiectul su de activitate are % modalitati& - sau isi constituie in serviciu propriu cu specialisti care sa realizeze respectiva investitie. Bolosirea acestei modalitati este foarte costisitoare pentru beneficiarul de investitii si el prefera sa apeleze la serviciile unor societati specializate C acestia sunt prestatorii de consulting-engineering. #ontractul se incheie intre % comercianti - prestator!l de cons!lting5 engineering si #eneficiar, fiind contractul prin care in sc&imbul unei plati prestatorul comunica, savarseste in profitul beneficiarului prestatii intelectuale, cunostinte intelectuale, in scopul realizarii unui obiectiv de investitii. Este foarte greu sa se desprinda activitatea de consulting de activitatea de engineering. --a convenit pana la urma pe cale de practica si doctrina ca activitatea de consulting insoteste faza de proiectare a investitiei, iar activitatea de engineering insoteste faza de e*ecutare a investitiei. $n etapa intai, cea de proiectare, beneficiarul investitiei este obligat sa comunice prestatorului toate datele de natura confidentiala in masura sa il puna la curent pe prestator de specificitatea si scopul investitiei. 1restatorul savarseste pentru beneficiar in aceasta etapa mai ales prestatii materiale 'fapte materiale( dar si prestatii intelectuale. El va face masuratori, probe de teren, fora e calcule, va testa materiile si materialele, va verifica cine anume este mai bun ca proiectant, va propune proiectantul optim, amplasarea optima si va verifica proiectul, beneficiarul fiind obligat daca in acest proces se comunica si cunostinte tehnice nebrevetate sa pastreze confidentialitatea.
44
CURS 1
$n faza de engineering prestatorul este obligat sa supravegheze modul in care montatorul, furnizorul sau constructorul 'dupa caz( respecta proiectul.2a trebui de asemenea sa participe in numele beneficiarului la receptiile intermediare, precum si la receptia finala, sesizand imperfectiunile, viciile aparente, neconcordantele si urmarind corectarea acestora de catre e*ecutanti. $n aceeasi faza este obligat sa participe la receptia finala urmarind modul de functionare in perioada de garantie pentru ca eventual sa solicite e*ecutantului efectuarea remedierilor. -emneaza in numele beneficiarului urnalul de santier si procesul verbal de predare de receptie intermediara, de receptie finala. 1robleme deosebite se ridica in legatura cu plata prestatorului si cu specificittatea uridica a contractului. #at priveste plata e*ista mai multe sisteme de plata& K fie plata pe unitate orara de timp utilizata in contractele de consultingengineering de mai mica amploare cat priveste obiectul investitiei& se stabileste onorariul pe unitate de timp, se cuantifica timpul orar consumat si se plateste prestatorul. K a doua modalitate, care este mai raspandita, este aceea cost L onorari!. -e deburseaza toate cheltuielile facute cu contractul care sunt variabile, la care se adauga onorariul prestabilit pentru prestator. K a treia modalitate, cea mai putin utilizata, dar utilizata de marile societati de consulting-engineering are in vedere !n procent C convenit la incheierea contractului Cas!pra %alorii finale a in%estitiei. #at priveste contractul de consulting-engineering acesta n! c!noaste norme !niforme, acesta n! este !n contract n!mit. $n practica se utilizeaza mai ales contractele tip elaborate de asociatiile internationale de ingineri consultanti constituite pe domenii. Este ratiunea pentru care in doctrina si in practica s-a pus problema calificarii uridice a contractului nenumit pentru a fi reglementat prin analogie. --a redus acest contract la un moment dat in unele instante la contractul de mandat C considerandu-se ca prestatorul de consulting-engineering este mandatarul beneficiarului. Eotal ine*act, deoarece spre deosebire de mandatar care poate doar sa incheie acte uridice pentru mandante 'pentru reprezentant(, prestatorul de consulting-engineering savarseste mai ales fapte materiale - verifica calcule, verifica masuratori. > a doua incercare a redus contractul de consulting-engineering la contractul de antrepriza ignorandu-se insa ca intr-un contract de antrepriza antreprenorul are fata de beneficiar o obligatie de rezultat, trebuie sa faca o constructie care sa placa clientului: in timp ce la contractul de consultingengineering prestatorul se obliga la prestatii, la obligatii de diligenta, de mi loace. !atiune pentru care se impune elaborarea unor reglementari specifice acestui contract. 1artile pot alege legea aplicabila contractului: daca nu au facut-o practica cunoaste mai multe solutii& .. contractul este supus legii in vigoare la locul realizarii investitiei:
46
CURS 1
%. contractul este supus legii in vigoare la sediul prestatorului: 0. cea mai raspandita solutie contractul C este supus legii in vigoare la sediul prestatorului cu respectarea normelor de aplicatiune necesara la locul investitiei: o ultima solutie C contractul este supus legii in vigoare la sediul beneficiarului cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul investitiei 'pentru ca eu pot sa inchei contractul cu un prestator din !omania, beneficiarul sa fie in Branta si investitia sa se realizeze in 9ermania si atunci aplic legea beneficiarului cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul investitiei din 9ermani Contractu de easin) legislaia rom)n n legtur cu contractul de leasing este incorect: contract!l de leasing este un contract comple* care reprezint n ultim instan o creditare pe termen lung de o form particular: a aprut n practica american unde nu a fost niciodat reglementat 'nici p)n n prezent(. a fost mai nt)i reglementat n Brana, apoi n Helgia: a aprut o convenie internaional n materie. n literatura economic e*ist o confuzie n legtur cu acest contract. n mod eronat sunt asimilate contractului de leasing i alte operaiuni uridice care presupun o nchiriere. Contractul de leasing presupune n forma sa clasic o cumprare n scop de nc&iriere nsoit de o nc&iriere n scop de v$nzare. "ac nchirierea nu este nsoit de scopul v)nzrii, nu este un contract de leasing, ci unul de nchiriere. #ontractul de leasing este un contract comple* din % unghiuri de vedere& n forma sa clasic obiectul material al leasingului este dat de instalaii comple*e 'instalaii de mare tehnicitate, foarte scumpe i greu vandabile cu plata preului dintr-o dat(. Evoluia actual face ca leasingul s mbrace i alte forme C leasing!l imo#iliar 'terenuri i cldiri( sau leasing!l mi loacelor de transport. Al doilea unghi de vedere ce ustific comple*itatea este reprezentat de operaiile uridice componente& n forma clasic cuprinde o v$nzare"cumprare, un mandat, o promisiune unilateral de v$nzare i o nc&iriere, operaii care datorit ntreptrunderilor, datorit interdependenei lor au suportat mutaii prin raportare la operaiile clasice. Enzarea5c!mp"rarea se leag ntre productorul-v)nztor i cumprtorul- societate de leasing numit leasor. -pre deosebire de v)nzarea clasic, %nz"tor!l e*ecut fa de cumprtor numai obligaia de dare 'obligaia de transfer al dreptului de proprietate(. #a e*presie a e*ecutrii acestei obligaii,
4;
CURS 1
cel de-al 0-lea participant la operaie, !tilizator!l (leasee) este inut s aplice la vedere pe bunul care reprezint obiectul material al leasingului nsemne care l indic pe finanator 'leasor( ca proprietar. Biind vorba de un bun individual determinat, transferul dreptului de proprietate opereaz la momentul ncheierii contractului. "intre celelalte obligaii de facere v)nztorul nu are a e*ecuta cumprtorului nici una dintre aceste obligaii. >bligaia de predare i cea de asigurare a conformitii se realizeaz direct ctre i n profitul unui ter fa de v)nzare, ctre utilizator. Utilizator!l are aciune direct, n nume propriu mpotriva v)nztorului c)t privete parametrii calitativi ai bunului, solicit)nd remedierile din partea v)nztorului-productor. C!mp"r"tor!l are obligaia de plat a preului i de preluare a mrfii. Fa contractul de leasing cumprtorul are de executat numai obligaia de plat a preului. 1lata preului se face pe baza prezentrii procesului verbal de predareprimire semnat n contradictoriu de v)nztor i utilizator. >bligaia de preluare a bunului se e*ecut de un ter fa de v)nzare, se e*ecut de ctre utilizator pe cheltuiala utilizatorului. /andat!l se leag ntre finanator ca mandante i utilizator ca mandatar, dar spre deosebire de mandatul clasic, mandatarul nu primete nici un fel de indicaie de la mandant. Dtilizatorul-mandatar ncheie contractul cu v)nztorul n interes propriu, negociind preul i parametrii tehnici ai obiectului potrivit nevoilor sale. El ncheie contractul n numele i pe contul finanatorului care devine proprietar, dar n interesul su propriu. Contractu de oca'ie 5*nc,iriere6 se ncheie ntre societatea de leasing (leasor) $n calitate de locator i !tilizator $n calitate de locatar i se deosebete de locaia clasic 'n care locatorul 'cel care d cu chirie( are obligaia s transmit locatarului posesia i posibilitatea de folosin a bunului i tot el are obligaia s asigure locatarului utila folosin a lucrului i mai are obligaia C n raport de legislaie C s asigure bunul. Focatarul are obligaia s utilizeze bunul potrivit destinaiei sale economice, s fac reparaiile curente 'locative( i are obligaia s plteasc chiria pe durata contractului care este determinat(. Fa contractul de leasing, societatea de leasing $n calitate de locator nu are dec)t obligaia de a transmite utilizatorului-locatar i numai acestuia folosina bunului. #elelalte obligaii nu sunt e*ecutate de locator, astfel posesia bunului este transmis de productorul-v)nztor. !eparaiile capitale ca i cele locative sunt n sarcina !tilizator!l!i5locatar care este obligat s asigure bunul la un asigurator acceptat de leasor 'locator( i n beneficiul locatorului. ;u are voie s ncheie contracte de sub-nchiriere dec)t cu acordul e*pres al locatorului, iar dac nu pltete o rat de chirie este obligat s restituie locatorului materialitatea bunului i este inut s plteasc toate ratele de chirie convenite iniial cu locatorul.
4<
CURS 1
Pro!isiunea uni atera # de v2n$are C societatea de leasing este obligat s se plieze 'conformeze( opiunii utilizatorului 'leasee-ului( i la finele perioadei de locaie 'nchiriere(& - fie s accepte prelungirea nchirierii cu o nou durat, cu rate de chirie mai mici, - fie s accepte rezilierea 'ncetarea contractului( fr daune, - fie s accepte v)nzarea bunului nchiriat la un pre rezidual 'la ceea ce rm)ne din valoarea bunului minus ratele de chirie pltite i cu comisionul convenit cu leasorul(: acestea $n forma clasic"* Interes!l p"rilor 'n forma clasic(&
prod!c"tor!l5%nz"tor este interesat pentru c de regul este vorba de
instalaii de mare tehnicitate, foarte scumpe, greu vandabile cu preul dintr-o dat - i mai puin verificate n producie. 1rin mecanismul leasingului el se vede pltit de ndat cu toat suma i instalaia poate s fie verificat n procesul de producie. "e aceea v)nztorul i poate asuma obligaii de conformitate suplimentare, resprectiv se poate anga a nu numai s remedieze eventualele imperfeciuni dar chiar s mbunteasc instalaia i uneori chiar s o nlocuiasc cu una mai performant: societatea de leasing finanatoare este i ea foarte interesat pentru c ea dispune de mi loace financiare, dar nu are calitatea de banc i de aceea nu poate face credit i chiar dac ar fi o banc i ar face credit, creditul este purttor de dob)nd, care nu poate depi dob)nda pieii C astfel. dac apeleaz la leasing, comisionul pe care l stabilesc poate fi cu mult mai mare dec)t dob)nda creditului, el fiind negociat liber cu partenerii: totodat dac ar face credit, acesta trebuie garantat fie cu garanii reale fie cu garanii personale. Cea mai p!ternic" garanie real" este ipoteca 'drept de garanie asupra unui bun imobil( C valoarea ei ns poate s difere n timp. 1rin contractul de leasing, creditorul-societate de leasing i vede mprumutul garantat cu cea mai puternic garanie C cu dreptul de proprietate asupra instalaiei. nseamn c dac d faliment utilizatorul, bunul respectiv nu intr la masa falimentului. Privi e)iu asupra rate or de c,irie restante C pentru ratele restante finanatorul devine creditor chirografar, i nscrie creana la masa credal i va fi pltit potrivit a ceea ce rezult din faliment. "ac din lichidarea bunurilor falitului se poate plti fiecare creditor chirografar cu .8O din valoarea lui i finanatorul va fi pltit cu .8O 'deci, a primit napoi bunul, a primit o parte din ratele de chirie, iar n cazul ratelor restante mai primete o parte C n nici un caz nu se nt)mpla astfel dac fcea credit(. !tilizator!l C are i el un interes ma or: dac este un comerciant cu un comer precar contractul de leasing este singurul care-i permite continuarea comerului i revigorarea acestuia, deoarece primete practic un credit indirect pe termen lung.
6>
CURS 1
Durata contractu ui de easin) *n &or!# nor!a # este de 7 ani 'e*cepie leasingul de autoturisme C form mai modern, adaptat nevoilor pieii i concurenei(. Dtilizatorul poate fi interesat i dintr-un alt punct de vedere C utilizatorii care dispun de mi loace financiare dac ar cumpra n mod normal instalaiile respective acestea s-ar uza moral, dac le-ar avea n proprietate s-ar ncrca cu ele, dac utilizeaz tehnica de leasing poate s utilizeze ca un mi loc rapid de introducere a tehnologiei avansate fr suportarea uzurii morale UY se poate asimila tehnologia avansat cu costuri mult mai mici. Clasificarea operaiilor de leasing C singura corect este aceea n& leasing financiar leasing operaional Leasin)u &inanciar este cel prezentat anterior i n cadrul cruia finanatorul 'societatea de leasing( dispune de mi loacele materiale, financiare pe care vrea s le fructifice mai bine dec)t prin intermediul creditului sau nu are dreptul 'neav)nd calitatea de banc(. Aceste contracte de leasing financiar, de regul, se ncheie cu cla!z" ire%oca#il" de c!mp"rare deoarece societatea finanatoare nu este interesat s se ncarce cu materialitatea bunului 'l ia numai dac d faliment utilizatorul(. Altfel, interesul acesteia este ca la finele perioadei de nchiriere s fie rscumprat bunul, s ia i acel pre rezidual. Leasin)u opera'iona este leasingul n care societatea leasor 'finanatoare( este n acelai timp i productor. n aceast ipotez, toate cele trei opiuni ale utilizatorului sunt posibile pentru c dac s-a realizat contractul, productorul intr n posesia instalaiei pe care fie o poate vinde la m)na a doua, fie o poate nchiria n sistem de leasing altui utilizator i astfel se a unge la leasingul de gradul $$, $$$, $2. n leasingul operaional lipsete prima operaie de v)nzare C relaia ntre productor i societatea de leasing. n materia contractului de leasing a fost elaborat o convenie internaional privind leasingul financiar. Ea s-a elaborat sub auspiciile D;$"!>$E '$nstitutul $nternaional pentru Dnificarea "reptului 1rivat de la !oma(, s-a ncheiat la ?tta3a n -.66 i a intrat n vigoare. 1rile la contract pot alege legea aplicabil, dac nu au ales-o, n regul general contractul este supus legii n vigoare la sediul leasorului 'pentru c acesta este cel care face creditul i n comerul internaional se prote eaz creditul(. .ariet#'i e contractu ui de easin) C n mod eronat n doctrina economic C reprezint leasing i alte operaii care au la baz o nchiriere de tip particular 'contractul de renting i contractul de time-sharing(. Contractu de rentin) se ncheie de regul ntre proprietarul mijloacelor de transport n calitate de locator i locatar. Este o locaie de tip particular& pentru c se accept ca restituirea bunului nchiriat s se fac n alt localitate, chiar i n alt ar dec)t aceea unde s-a predat bunul:
61
CURS 1
o o
pentru c locatorul se oblig la cerere s pun la dispoziia locatarului, eventual i pe conductorul auto: pentru c locatarul se oblig s suporte asigurarea bunului i s acopere, eventual, reparaiile nu numai locative. Astfel societatea de renting se o#lig": s pun la dispoziia locatarului mi locul de transport: s asigure contra cost service-ul pe durata contractului: o s ncheie n numele i pe contul locatarului i n profitul locatorului asigurarea: s accepte ca predarea i restituirea s se fac pe teritorii statale diferite. Locatar!l se o#lig": s plteasc chiria: s suporte prima de asigurare: s asigure hrana autovehiculului i a conductorului auto 'salariul l pltete societatea de renting dar cazarea i masa o pltete locatarul(: 1rile la contract pot alege legea aplicabil, n absen, se aplic legea n vigoare la sediul societaii de renting. "in contract lipsete promisiunea unilateral de v)nzare i nchirierea care nu este nsoit de aceast promisiune nu este leasing. Contractu de ti!e-s,arin) a aprut n practica de utilizare a calculatoarelor i presupune nc&irierea concomitent ctre mai muli locatari pe trane de timp a aceluiai bun. Locator!l nu transmite posesia ci numai folosina, toate reparaiile capitale i curente, asigurarea, sunt realizate de ctre locator i se reflect n preul chiriei. Locatar!l este obligat s suporte aceste costuri i s accepte parta area folosinei aceluiai bun cu ali locatari. Este o nchiriere de tip particular n care locatarul are numai obligaia de a plti chiria. "in contract lipsete promisiunea unilateral de v)nzare. ;u este leasing, este o nchiriere de tip particular. 1rile pot alege legea aplicabil, dac nu au ales-o se aplic" legea $n %igoare la sedi!l locator!l!i care coincide cu locul de situare al bunului 'dac sediul locatorului este diferit de locul de situare al bunului se aplic legea n vigoare la locul de situare al bunului(. Sing!ra %arietate !ridic" de leasing este contract!l de lease5#acI* Contractu de ease-bac3 Este o varietate a contractului de leasing.
6+
CURS 1
Este contractul care se incheie intre finantator si !tilizator, este contractul in temeiul caruia utilizatorul vinde finantatorului (societate de leasing) o unitate industriala, un agregat de mare te&nicitate din uzina sa cu obligatia finantatorului de a"i inc&iria de indata respectiva instalatie si de a i"o revinde la finele perioadei de inc&iriere. Este un contract de leasing in care lipseste producatorul-vanzator si operatiile componente sunt& - o vanzare-cumparare - o inchiriere - o promisiune unilaterala de vanzare 2anzarea C cumpararea se deosebeste de operatiunea clasica prin aceea ca& vanzatorul e*ecuta numai operatia de dare si e*ecutarea acestei obligatii presupune aplicarea pe instalatia in cauza, la vedere, a unor insemne care il indica pe finantator ca proprietar. #elelalte obligatii ale vanzatorului nu se e*ecuta. >bligatiile cumparatorului C dintre acestea finantatorul e*ecuta numai obligatia de plata a pretului, ce se plateste de indata, la incheierea contractului: celelalte obligatii nu se e*ecuta. Focatia se incheie intre& finantatorul-locator utilizatorul-locatar. "intre obligatiile locatorului, finantatorul e*ecuta numai pe aceea de a transmite utilizatorului si numai acestuia folosinta bunului, pentru ca posesia o are de a. Eoate celelalte obligatii sunt in sarcina locatarului-utilizator. 1romisiunea unilataterala de vanzare fiineaz pe capul societatii finantatoare care este obligata ca la finele perioadei de inchiriere& fie sa accepte o noua perioada inchiriere cu rate de chirie mai mici, fie sa accepte vanzarea instalatiei catre utilizator la un pret rezidual. -pre deosebire de leasingul clasic, in ipoteza contract!l!i de lease5#acI lipseste ca o optiune a utilizatorului& posi#ilitatea acest!ia de a rezilia contract!l. "aca partile nu au ales legea aplicabila' contract!l este s!p!s legii in %igoare la sedi!l !tilizator!l!i* "aca contractul de leasing in forma sa clasica si mai ales leasingul operational reprezinta tot mai mult un mi loc de acces rapid si ieftin la tehnologiile avansate pentru utilizator care nu mai suporta astfel uzura morala a instalatiei V contractul de lease-bac, este fara e*ceptie o tehnica de creditare pe termen lung, de o maniera particulara. !etinem si la contractul de lease-bac, cele doua garantii ale creditului& - dreptul de proprietate asupra instalatiei - privilegiul asupra ratelor de chirie restante $n ./77 sub auspiciile D;$"!>$E '$nstitutul $nternational de la !oma pentru Dnificarea "reptul 1rivat( s-a elaborat o conventie internationala privind contractul international de leasing financiar care recunoaste partilor dreptul de a
6,
CURS 1
alege legea aplicabila, iar in tacerea partilor supune contractul legii in vigoare la sediul leasorului. $n practica se face o confuzie intre contractul de leasing si contractul de inchiriere, intre contractul de leasing si contractul de vanzare in rate. Di&erenta intre contractu de easin) si contractu de van$are in rate Fa contractul de vanzare in rate posibil, proprietatea asupra bunului vandut in rate, deci si riscul contractului se transmite de la vanzator la cumparator in momentul incheierii contractului. $ar vanzatorul este garantat pentru plata pretului cu un privilegiu asupra bunului vandut in rate, pe care cumparatorul nu il poate instraina unui tert decat dupa plata integrala a ratelor. "aca cel ce a cumparat bunul nu este in masura sa mai plateasca ratele asupra pretului, bunul revine vanzatorului, dar ratele care s-au incasat nu raman vanzatorului, ci in functie de pre udiciul pe care l-a suporta acesta C daca pre udiciul este mai mic decat ratele incasate si cu dobanda aferenta, diferenta se restituie cumparatorului. $n ipoteza contractului de leasing proprietatea asupra bunului nu se transmite utilizatorului decat dupa plata pretului rezidual. Este foarte important pentru ca in prima ipoteza a vanzarii in rate, daca cel ce a cumparat bunul intra in faliment, vanzatorul nu mai are din ce sa se indestuleze si va fi platit potrivit a ceea ce rezulta din masa credala, se vand bunurile celui care a cumparat bunul. "aca ne plasam pe taramul contractului de leasing, intrucat finantatorul ramane proprietar, intreaga instalatie ii va reveni in materialitatea ei si nu este supus riscului de insolvabilitate al utilizatorului care in plus ii va plati atat cat rezulta din masa credala pentru ratele de chirie neplatite 'marele avanta al leasingului(. Di&erenta intre contractu de inc,iriere si contractu de easin) Fa contractul de inchiriere C el poate fi prelungit numai daca astfel se prevede e*pres in contract, iar neplata ratelor de chirie nu duce automat la rezilirea contractului, locatorul poate percepe numai penalitati de intarziere eventual sau dobanzi. Fa contractul de leasing C este privilegiul asupra ratelor de chirie neachitate, nu cele restante, dar si cele neachitate pana la epuizarea ratelor pe care le-au convenit partile. E*ista acest privilegiu al dreptului de a cere cumpararea bunului inchiriat si al obligatiei locatorului de a-l vinde. 1relungirea contractului de leasing independent de ce s-a scris sau nu in contract este posibila si societatea de leasing-locator este obligata sa accepte, daca aceasta este optiunea utilizatorului la finele perioadei de inchiriere. $n legislatia romana aceasta este imperfecta in materie, s-a copiat substantial practica americana, nu s-a inteles e*act diferenta intre inchiriere, vanzare in rate si contract in leasing. $n prima forma s-a spus& finantatorul inchiriaza instalatia si tot el este obligat sa o asigure. -i-au dat seama mai tarziu si la modificarea Fegii //6./// s-a stabilit posibilitatea partilor de a negocia cine anume incheie
6-
CURS 1
asigurarea, asigurarea poate fi incheiata de finantator sau de utilizator, important este c sarcinile, prima de asigurare este suportata fara e*ceptie de utilizator, daca asigurarea se face de catre utilizator beneficiarul asigurarii este totdeauna finantatorul pe de o parte, pe de alta parte asigurtorul trebuie sa fie acceptat de finantator, aceasta specificitate lipseste din legea noastra si mai lipseste reglementarea privilegiului asupra ratelor de chirie restante care este de esenta contractului de leasing. #ontractul de leasing reprezinta in ultima instanta o forma de creditare pe termen lung fara a fi un credit propriu-zis societatea de leasing neavand dreptul, capacitatea de folosinta de a incheia contracte de creditare asa cum o fac bancile. 1ractica de comert intenational a evidentiat si o forma de creditare particulara pe termen scurt data de contract!l de factoring* Contractu de &actorin) -e incheie intre doi comercianti& factor si aderent* !ste contractul prin care in sc&imbul unui comision, factorul cumpara de la aderent creantele acestuia asupra debitorilor sai platindu"le aderentului. Bactoringul este de % feluri, in raport de momentul platii avem factoring & - clasic 'old line factoring( - la scadenta 'maturitQ factoring( $n ipoteza factoring!l!i clasic& factorul plateste creantele preluate de la aderent in momentul preluarii acestora, de regula se procedeaza la deschiderea unui cont pe care factorul il alimenteaza pe masura preluarii creantelor. $n ipoteza factoring!l!i la scadenta& factorul plateste creantele preluate de la aderent in momentul scadentei acestora, e*igibilitatii acestora. $n prima ipoteza, factorul face un credit aderentului de la momentul preluarii creantei cand il si plateste pana la momentul in care incaseaza aceasta creanta care este la scadenta sau imediat dupa scadenta. $n cea de-a doua ipoteza, durata creditului este foarte scurta, practic se face din momentul e*igibilitatii creantei si pana la momentul in care debitorul il plateste pe factor, ratiune pentru care in prima ipoteza comisionul factorului este mai mare, in cea de a doua mai mic pentru ca durata creditului este diferita. Drept!rile si o#ligatiile partilor Aderent!l este obligat sa transmita in proprietate factorului creantele sale toate creantele sale sau numai creantele pe care factorul le-a acceptat. Fegat de aceasta obligatie retinem clauza de e*clusivitate, aderentul fiind obligat sa transmita toate creantele sale numai unui singur factor. Aceasta transmitere se poate face printr-o & - subrogare prin plata ca in dreptul francez: - printr-o cesiune de creanta ca in dreptul belgian, roman.
6.
CURS 1
$mportant este ca pe verso-ul facturii, aderentul este obligat sa"l mentioneze pe factor ca titular al acesteia, ca beneficiar al platii inscrise in factura. $n e*ecutarea acestei obligatii in Branta a fost data o lege numita legea Dali potrivit careia pentru a se evita procedurile comple*e legate de cesiune si subrogare prin plata, prevazuta de #odul civil, s-a stabilit intocmirea unui borderou cu toate facturile acceptate, cu toate creantele acceptate, mentiunea subrogarii facandu-se pe acesta. $n e*ecutarea aceleiasi obligatii, aderentul este tinut sa garanteze factorului e*istenta creantei. 1entru aceasta, el este obligat sa nu faca nimic de natura a spori riscul de insolvabilitate a debitorilor cedati. >data cu subrogarea factorului in pozitia aderentului se transmit acestuia si toate garantiile pe care debitorul cedat le-ar fi dat aderentului. Aderentul este obligat in e*ecutarea aceleiasi obligatii sa notifice pe debitor ca se poate libera valabil platind in mana factorului. Aceasta notificare a ridicat mari probleme in practica internationala, astfel& - unele sisteme de drept cer ca notificarea sa fie facuta prin e*ecutor udecatoresc C modalitate foarte greoaie si costisitoare: - altele cer o conventie suplimentara intre aderentul cedent si debitorul cedat C de asemenea modalitate greoaie: - dreptul belgian cere ca notificarea sa fie facuta prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Fegislatiile mai noi au incercat sa simplifice aceasta modalitate si se accepta ca notificarea debitorului cedat sa se faca in orice modalitate, in masura sa"l atentioneze pe debitor ca trebuie sa plateasca in mana factorului, notificare care poate fi probata 'dovedita(. Cactor!l este obligat sa verifice inainte de toate creantele aderentului, platindu-le numai pe acelea pe care le accepta. >data cu acceptarea creantelor, factorul preia nu numai proprietatea acestora, ci si riscul de insolvabilitate a debitorilor cedati. El isi va retine din suma platita aderentului comisionul convenit cu acesta. #ontractul de factoring este un contract int!it! personae cat priveste pe aderent, pentru ca factorul va accepta preluarea creantelor unui anumit aderent in considerarea seriozitatii acestuia, aderentul fiind el insusi obligat sa-si e*ecuta anga amentele luate fata de debitorul cedat. Bactorul accepta numai anumite creante, pentru aceasta el trebuie sa aiba acces la datele contabile ale aderentului referitoare la fostii clienti pentru a verifica seriozitatea debitorilor cedati. Este ratiunea pentru care relatia dintre factor si aderent pe langa clauza de e*clusivitate presupune si o anumita durata in timp. $n aceasta durata de relatie intervine si asistenta pe care o acorda factorul aderentului cat priveste evidentierea fostilor clienti. "in aceasta perspectiva, se aprecieaza ca acest contract de factoring nu este numai o tehnica de creditare particulara pe termen scurt, ci este si o modalitate de implementare rapida a metodelor moderne de evidenta contabila de care dispune factorul ca institutie financiara si pe care le pune la dispozitia aderentului, fiind interesant sa cunoasca pe clientii acestuia.
64
CURS 1
Interes!l partilor: - aderent!l este interesat pentru ca prin intermediul acestei operatii nu va mai fi obligat sa-si urmareasca clientii 'debitorii(, va fi platit de indata si este pus la adapost de riscul de insolvabilitate al acestor clienti. - factor!l& prin mecanismul subrogarii, el beneficiaza de toate garantiile de care beneficiaza sau ar fi beneficiat si aderentul fata de clientii sai. Apoi este interesat pentru ca datorita mi loacelor sale de cercetare si informare poate recomanda in timp aderentului pe clientii cei mai potriviti si care nu prezinta risc de insolvabilitate. Este interesat pentru ca isi retine comisionul din pretul facturilor 'la inceput(, iar acest comision negociat este mult mai mare decat dobanda practicata la creditul pe termen scurt. Ambele parti la contract evidentiaza un interes ma or in operatia de factoring. $n dreptul roman este un gen de reglementare care este gresita - Fegea G5/ pentru intarirea disciplinei financiare si care considera factoringul egal cu forfetarea. Di&erenta dintre contractu de &actorin) si scont *contul presupune plata inainte de scadenta a unor titluri de credit respectiv un posesor (beneficiar) de cambie sau de bilet la ordin se poate prezinta la o banca si poate obtine de la aceasta plata in avans, se plateste pentru aceasta operatie drept comision asa numita taxa de scont. Ea*a de scont este stabilita de Hanca #entrala in toate statele. $n consecinta, banca nu poate plati cambia sau biletul la ordin, sa aiba un comision mai mare decat ta*a de scont. Fa contractul de factoring, comisionul se negociaza si comisionul poate fi mult mai mare. #at priveste scontul ceea ce se plateste in avans sunt sumele cuprinse intrun titlu de credit, fie cambie fie bilet la ordin. #at priveste contractul de factoring ceea ce se plateste sunt facturile care nu trebuie sa aiba conditiile de forma riguroase pe care le cere legea pentreu cambie si bilet la ordin. $n ipoteza scontului, beneficiarul inscris pe cambie sau bilet la ordin ramane obligat 'garant( fata de banca petru ipoteza in care la scadenta trasul sau emitentul, dupa caz, nu ar plati suma inscrisa in cambie sau bilet la ordin. Hancile de scont nu accepta decat scontarea titlurilor de credit in prealabil garantate - prin avans sau prin scrisoare de garantie bancara. #ontractul de factoring& din momentul in care aderantul a dat in proprietatea factorului facturile, el nu mai are obligatii de a-l garanta pe factor. "aca debitorul la scadenta nu plateste suma in mainile factorului, aderentul nu raspunde pentru aceasta suma, pentru ca el a vandut creanta, spre deosebire de scont unde beneficiarul ramane raspunzator fata de banca pentru ipoteza in care obligatul la scadenta nu a platit suma inscrisa in respectivul titlu de credit. Deosebirea &ata de cesiunea de creanta propriu-$isa #esiunea de creanta reglementata in legislatiile civile reprezinta relatia intre cedent si cesionar prin care cedentul vinde cesionarul sau transmite acestuia o
66
CURS 1
creanta. "ebitorul cedat trebuie sa fie de acord cu aceasta cesiune, acord care trebuie e*primat e*pres, cesiunea nefiind posibila fara acordul debitorului cedat. $n ipoteza contracului de factoring acordul debitorului cedat este neinteresant 'adica nu i se cere(, este doar atentionat ca trebuie sa plateasca in mana altuia. Fa cesiunea de creanta nu se transmit si eventualele garantii pe care debitorul cedat le-ar fi acceptat fata de cedent pentru ca aceste garatii sunt cu titlu personal. Fa contractul de factoring vanzandu-se creanta asa cum este se transmit si eventualele garantii date de debitorul cedat aderentului. Deosebirea &ata de )arantarea creditu ui cu &acturi > banca in momentul in care acorda un credit unui imprumutat, poate accepta drept garantie facturile acestuia pe care acesta le are asupra unor debitori. Aceasta inseamna ca la scadenta acelor facturi, facturile sunt date bancii, trebuie incasate si operate printr-un cont deschis la banca respectiva si sumele incasate la scadenta lor se contabilizeaza in acest cont prin care cu prioritate este platita banca pentru rambursarea creditului si numai ce ramane in plus urmeaza a reveni imprumutatului, daca ramane. "reptul de urmarire a debitorilor ramane in sarcina imprumutatului, spre deosebire de aceasta garantare a creditului cu facturi, in ipoteza factoringului, pe de o parte facturile trec in proprietatea factorului. "evenit proprietar al creantelor, la scadenta el este cel care le va urmari, iar aderentul nu mai are alt garantat, spre deosebire de garantarea creditului cu facturi cand daca un debitor nu plateste imprumutatul este obligat totusi sa restituie suma pe care a primit-o de la respectiva banca creditoare.
Contractu de &or&etare Este o tehnica bancara ce se aplica numai operatiilor de comert e*terior, este o tehnica de finantare a comertului e*terior. -pre deosebire de contractul de factoring care de regula este de scurta durata pana la un . an, numai relatia dintre aderent si factor poate dura foarte mult, dar creantele cumparate sunt de scurta durata. $n ipoteza contractului de forfetare durata este mai mare de 0-? ani. =resupune cumparea de catre o banca a titlurilor de credit emise de importator exportatorului prealabil garantate. "eci, forfetarea presupune cumpararea de catre o banca de la e*portator a cambiilor si biletelor la ordin pe care e*portatorul le are ca beneficiar de la importator. Aceste cambii si bilete la ordin trebuie in prealabil garantate, respectiv avalizate de banca importatorului daca ne gasin pe taramul dreptului continental: sau insotite de o scrisoare de
6;
CURS 1
garantie bancara emisa de aceeasi banca a importatorului daca ne gasim pe taramul dreptului anglo-american. -pre deosebire de aceasta, contractul de factoring presupune vanzarea de facturi, facturi care nu sunt in prealabil garantate de nimeni. Contractu de &actorin) internationa "e regula antreneaza mai multe parti& - debitorii cedati dintr-o tara - banca prin care opereaza acesti debitori din acea tara - pe aderent dintr-o alta tara - banca aderentului 'cordul se inc&eie de cele mai multe ori intre banca aderentului si banca debitorilor cedati. Manca aderent!l!i se va numi factor la eBport, #anca de#itorilor cedati 7 factor la import. Acordul incheindu-se intre banci, banca platitoare fiind banca debitorilor cedati, factorul la import. "atorita utilitatii acestei operatii, in ./77 s-a incheiat la >tta<a sub auspiciile D;$"!>$E o conventie privind contractul international de factoring. Aceasta conventie are 0 repere& .. partile la contract pot sa aleaga legea aplicabila. #ontractul are caracter international daca factorul si aderentul se gasesc pe teritorii statale deosebite: %. se incearca supletizarea, usurarea formalitatilor de notificare a debitorilor cedati, respectiv se accepta orice modalitate de notificare a acestor debitori cedati: 0. daca partile nu au ales legea contract!l este s!p!s legii creantei cedate 'legii aplicabile creantei cedate(, de regula aceasta este legea aderent!l!i* $n %88%, prin eforturile D;#$E!AF-lui s-a elaborat la ;e< =or, o conventie internationala privind cesiunea de creanta. Aceasta conventie presupune pe de o parte cesiunea internationala de creanta, dar si cesiunea de creanta internationala. Adica, acopera ipoteza in care cedentul si cesionarul se gasesc pe teritorii statale deosebite i avem o cesiune internaional de creanta sau a doua ipoteza, cand cedentul si debitorul cedat se gasesc pe teritorii statale deosebite si deci creanta este internationala, ne gasim in fata unei cesiuni de creanta internationala. #onventia este mult mai acoperitoare. Este ratiunea pentru care se recomanda statelor care vor ratifica aceasta conventie sa aiba in vedere ca aceasta are prioritate prin raportare la #onventia de la >tta<a. "aca statele au ratificat #onventia de la >tta<a si acele state vor ratifica si #onventia de la ;e< =or,, prioritate de aplicare va avea #onventia de la ;e< =or,. "eci, conventia de la >tta<a urmeaza a se mai aplica numai statelor care nu au ratificat #onventia de la ;e< =or, care este mult mai cuprinzatoare si mai bine elaborata, cuprinde toate situatiile posibile de cesiune de creanta i indica drept lege aplica#ila daca partile nu au ales legea, legea aplica#ila creantei.
6<
CURS 1
Contractu de pub icitate co!ercia # Eoti comerciantii sunt interesati in a aduce la cunostinta consumatorilor bunurile, serviciile sau lucrarilor lor. -e poate realiza prin % modalitati& publicitate directa sau prin publicitate indirecta. P!#licitatea directa presupune organizarea de catre fiecare comerciant in parte a unui serviciu propriu abilitat cu realizarea acestei activititati, cu realizarea aducerii la cunostinta a consumatorului a bunurilor, serviciilor sau lucrarilor specifice. 1entru aceasta, comerciantul in cauza trebuie sa anga eze forta de munca specializata, sa organizeze un serviciu ce are o activitate temporara. $n intervalul dintre perioadele de publicitate, acest serviciu nu are practic ce sa faca, de aceea aceasta activititate este foarte costisitoare pentru ca personalul avand alta specialitate decat cea proprie comerciantului nu poate fi utilizata in alte sectoare. E*& sunt o societate producatoare de masini. Bac publicitate pt masini si anga ez desenatori pt publicitate, compozitori. Acestia nu se pricep sa faca caroserie, deci, este un serviciu imobilizat dar care nu este utilizat intreaga perioada. Eot mai mult comerciantii recurg la serviciul altor comercianti specializati. P!#licitatea indirecta se realizeaza pe baza contractului de publicitate: acesta se incheie intre comerciant!l interesat n!mit an!n"tor si agentia de p!#licitate. -tatele lumii se ocupa toate de publicitate, dar n! eBista o lege a contract!l!i de p!#licitate, se ocupa de activitatea societatilor de publicitate dar nu de contract. 1resupune mai multe etape in realizarea lui& I etap": anuntorul este obligat sa transmita agentiei toate datele de natura confidentiala in masura sa familiarizeze agentia cu specificitatea produsului, lucrarii, serviciului. Agentia este obligata sa realizeze mai multe variante de strategii de publicitate. Etapa se incheie cu alegerea strategiei de publicitate considerata si de anuntor ca fiind cea mai potrivita. 1entru aceasta etapa, agentia este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra datelor la care a avut acces. II etap": elaborarea elementelor de publicitate Acestea se pot realiza de agentie cu forte proprii daca dispune de ele 'creatori, compozitori, desenatori proprii( sau pe baza unor subcontracte incheiate de agentie in numele si pe contul anuntorului cu acesti creatori. Elementele de publicitate sunt& creatii literare, muzicale, de grafica, clipuri publicitare, spoturi publicitare, filme publictare, etc. $n aceasta etapa, agentia este obligata ca in numele si pe contul anuntorului sa prote eze la locul utilizarii elementelor de publicitate drept!l de a!tor al creatorilor si este obligata sa-i plateasca pe acestia: iar creatorii se obliga
;>
CURS 1
la cla!za de nonconc!renta, adica sa nu transmita altor beneficiari 'anuntori( aceleasi elemente de publicitate si sa nu le utilizeze in interes propriu. "e aceea, totdeauna acesti creatori trebuie sa cunoasca identitatea anuntorului. III etap": presupune difuzarea elementelor de publicitate Aceasta se poate realiza de catre agentie prin mi loacele proprii daca dispune de ele 'reviste, urnale radiouri, posturi de televiziune(: daca nu dispune de asemenea mi loace, difuzarea se face prin subcontracte incheiate de agentie in numele si pe contul anuntorului cu asa numitii supori. Agentia este obligata sa-i plateasca pe supori, iar s!porii s!nt o#ligati la cla!za de nonconc!renta' respectiv sunt obligati sa nu difuzeze concomitent elemente de publicitate pentru firme concurentiale. IE etap": cade in sarcina e*clusiva a agentiei si are in vedere testarea consumatorilor pentru a se constata impactul publicitatii si pentru a se proceda la corectarea strategiei de publicitate. Eoate legislatiile nationale reglementand domeniul domeniul publicitatii, interzic publicitatea pentru anumite produse. Astfel, este interzisa publicitatea pentru produse care afecteaza sanatatea, mediul, sanatatea animalelor, sanatatea mediului vegetal. Este interzisa publicitatea pentru armament, e*ploziv, munitie de lupta, pentru droguri, activitati afectand bunele moravuri, pentru droguri neuroleptice. Eot mai multe state interzic publicitatea pentru produse nocive vietii, respectiv& alcool si produse din alcool sau pentru tutun si produse din tutun. #at priveste contractul de publicitate nu are reglementare in legislatiile nationale. "e aceea s-a incercat reglementarea prin analogie si au e*istate tendinte de reducere a contractului la contractul de mandat - considerandu-se ca agentia de subpublicitate pentru ca subcontracteaza in numele si pe contul anuntorului incheie cu acesta un contact de mandat. -e ignora de catre acesti teoreticieni ca mandatarul poate sa incheie pentru reprezentat numai acte uridice, in timp ce agentia de publicitate savarseste si numeroase fapte materiale C elaborarea strategiei de stare a consumatorilor nu sunt acte uridice. --a incercat reducerea contractului la contractu de antrepri$a apreciindu-se ca agentia are obligatii de rezultat, ceea ce este gresit pentru ca agentia are in primul rand obligatii de mi loace, de diligenta. $n consecinta ar fi foarte util sa se procedeze la reglementarea prin lege a contractului de publicitate. $n legatura cu contractul de publicitate, s-a ridicat si problema platii agentiei C in practica s-au evidentiat mai multe sisteme& .. cost [ onorariu in temeiul caruia se convine onorariul agentiei la care adauga debursarea costurilor: %. procent asupra cifrei de afarer realizata de anuntor ca efect al publicitatii sistem mai putin utilizat.
;1
CURS 1
1artile la contract pot sa aleaga legea aplicabila, daca nu au facut-o contractul este supus, in practica internationala, legii in %igoare la sedi!l agentiei de p!#licitate cu respectarea intotdeauna a normelor de aplicatiune necesara de la locul de activitate al suporilor. Erebuie intotdeauna sa se respecte normele de aplicatiune necesara de la locul difuzarii publicitatii, graficul de activitate stabilit de autoritatile competente in materie. Contractu de sponsori$are 1ractica internationala cunoaste si un contract special, particular de publicitate C sponsori$area care imbraca 8 &or!e9 .. Mecenatu C un contract civil care presupune ca o persoana fizica sa subventioneze pregatirea profesionala generala sau intr-un anumit domeniu, a unei alte persoane fizice cu care nu are legaturi de rudenie pana la gradul G. %. /ponsori$area propriu-$isa ( utilizata ca forma de publicitate si se inc&eie contractul intre un comerciant sponsor si sponsorizat. /ponsori$atu este obligatoriu o persoana fizica6 uridica ce nu desfasoara activitati cu scop lucrativ, adica -ponsorizatul n! poate fi niciodata comerciant. El poate fi o persoana uridica de drept privat sau o persoana fizica ce desfasoara activitati in domeniul cultural, stiintific, artistic, sportiv. 1rin intermediul contractului de sponsorizare, sponsorul de obliga sa subventioneze activitatea specifica a sponsorizatului in schimbul promovarii de catre acesta cu prile ul manifestarilor cararacteristice activitatii sale specifice a imaginii sponsorului. 1rin contractul de sponsorizare nu se permite sponsorizatului sa faca publicitate directa, ci numai sa promoveze imaginea, firma, emblema respectivului sponsor. Ob i)atii e parti or Sponsor!l este obligat& - sa subventioneze activitatea specifica a sponsorizatului adica fie sa-i puna la dispozitie mi loace financiare 'lichiditati(, fie sa-i furnizeze gratuit utilitati, fie sa-i procure gratuit anumite servicii esentiale pentru realizarea activitatii specifice a sponsorizatului: - sa nu conditioneze in nici un fel desfasurarea activitatii specifice a sponsorizatului: - sa nu se imi*tioneze in nici un fel in desfasurarea acestei activitati. Sponsorizat!l este obligat& - la clauza de nonconcurenta, sa nu promoveze imaginea unor sponsori concurenti: - sa promoveze imaginea sponsorului cu prile ul activitatii specifice: - sa permita sponsorului sa distribuie cu prile ul manifestarilor caracteristice produse publicitare 'pliante, brelocuri, etc(:
;+
CURS 1
- sa permita sponsorului sa desfaca cu prile ul acelor manifestari produse specifice. #ontractul de sponsorizare presupune posibilitatea partiilor de a alege legea aplicabila. "aca sponsorul si sponsorizatul se gasesc pe teritorii statale diferite, daca partile nu au ales legea aplicabila, contractul fiind un act unilateral de comert, se s!p!ne totdea!na legii in %igoare la sedi!l sponsor!l!i C el fiind comerciantul C cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul desfasurarii activitatii specifice a sponsorizatului. $n dreptul roman e*ista o lege a sponsorisarii care reglementeaza si mercenatul si sponsorizarea. /peci&icitatea acesteia ( in dreptul roman pot fi sponsorizate persoanele uridice cu activitati de notorietate in diferite domenii 'stiintific, cultural, artistic, sportiv( si pot fi sponsorizate persoanele fizice numai daca sunt recunoscute ca avand activitate notorie de catre persoanele juridice cu activitati de notorietate in domeniu. Contracte e de !ontaj industria 5antrepri$a pentru constructii-!ontaj6 #ontractele de antrepriza pentru monta industrial sunt contractele care se incheie intre montator si #eneficiar. *unt contractele prin care in sc&imbul unei plati montatorul se obliga sa realizeze pentru beneficiar montarea unei instalatii, a unei linii te&nologice. Ob i)atii e parti or Montatoru este obligat& - sa puna la dispozitia beneficiarului de regula si proiectul de e*ecutie, daca nu a fost pus la dispozitie de beneficiar: - sa furnizeze mana de lucru calificata si inventarul special de montaj \consta din aparatura si uneltele specializate, precum si din aparatura de control necesara realizarii monta ului]. :ene&iciaru este obligat& - sa deschida si sa organizeze santierul C in acest fel este obligat sa asigure caile de acces, apa potabila si apa industriala, sursele de energie. "e asemenea sa asigure spatiile de odihna pentru specialistii montatorului, sa aduca la locul monta ului piesele ce urmeaza a fi montate 'instalatiile(, sa obtina toate autorizatiile necesare potrivit legii locului monta ului pentru realizarea respectivului monta : sa furnizeze mana de lucru necalificata si inventarul obisnuit de monta , sa procure vizele de intrare si se ur pentru personalul specializat al montatorului, sa-l spri ine pe montator in obtinerea contra-cost a spatiilor de cazare pentru respectivul personal, sa obtina formalitatile de intrare in import temporar a inventarului special de monta : - sa comunice montatorului normele de aplicatiune necesara de la locul monta ului 'norme de protectia muncii, a mediului( - este o obligatie uridica - sa-l plateasca pe montator.
;,
CURS 1
P ata are % componente& una se refera la chiria pentru inventarul special de monta care este raportata la durata monta ului si la respectivul inventar i are obligatia sa-l plateasca pe montator. 1lata se face pe baza proceselor verbale de receptie intermediara in avans si se regularizeaza pe baza proceslui verbal de receptie finala. Receptiile intermediare se fac in contradictoriu de catre un reprezentant al montatorului si un reprezentant al beneficiarului. "aca beneficiarul nu participa, receptiile intermediare se consemneaza in urnalul de santier pe care il intocmeste montatorul. Receptia finala, obligatoriu, se consemneaza intr-un proces verbal semnat de montator si beneficiar. $n perioada de testare a intalatiei 'in perioada de garantie( montatorul are si o#ligatia ser%ice5!l!i, cu alte cuvinte obligatia remedierilor de natura a conduce la functionarea corespunzatoare a instalatiei. 1artile pot alege legea aplicabila, daca nu au facut-o contract!l se s!p!ne legii in %igoare la sedi!l montator!l!i' acesta fiind debitorul prestatiei caracteristice, cu aplicarea normelor de aplicatiune necesara de la locul monta ului. $n materie e*ista conditii generale elaborate de #omisia Economica >;D pentru Europa precum #onditiile 3?G A privind montarea in strainatate de echipament industrial. 1ractica internationala cunoaste si o varietate a contractului de antrepriza pentru monta industrial - contractu de se&-!ontaj; $n acesta, beneficiarul pune la dispozitie personalul calificat si necalificat, proiectul de executie si cere de la montator un specialist care sa supraveg&eze montajul. "e regula, contractul de sef-monta presupune si procurarea inventarului special de monta . "aca partile nu au ales legea aplicabila, contract!l este s!p!s legii in %igoare la loc!l monta !l!i, locul unde presteaza activitatea specialistul montatorului. Dn alt contract legat de contractul de monta industrial este contractu de service si asistenta te,nica; Acesta se incheie intre prestator si #eneficiar fiind contractul prin care in sc&imbul unei plati prestatorul se obliga sa procure beneficiarului piese de sc&imb. 1entru bunuri de folosinta indelungata, activitatea de service poate sa apara in doua iposta$e9 - ca obligatie a vanzatorului in contracutul de vanzare de bunuri de folosinta indelungata pentru perioada de service - ca prestatie accesorie in contractul de monta industrial pentru perioada de garantie, este vorba de ser%ice5!l in garantie* $n aceasta ipoteza, piesele uzate 'stricate( inlocuite raman in proprietatea prestatorului si pretul service-ului este inclus in pretul de vanzare, respectiv pretul de monta . Apare ca o prestatie de sine statatoare.
;-
CURS 1
Prestator!l de ser%ice se obliga& - sa puna la dispozitia beneficiarului piese de schimb asigurandu-i un anumit stoc: - sa pregateasca in tara sa sau in tara beneficiarului, personalul ce urmeaza sa efecueze reparatiile si intretinerea la bunurile de folosinta indelungata in cauza si se obliga sa organizeze in tara beneficiarului, pe cheltuiala acestuia, puncte de service si asistenta tehnica: - sa puna la dispozitia beneficiarului intr-o limba de circulatie internationala sau in limba beneficiarului normele tehnice de utilizare a respectivului bun de folosinta indelungata. Meneficiar!l se obliga& - sa aduca la cunostinta consumatorului normele tehnice de utilizare: - sa respecte indicatiile prestatorului in activitatea de service si asistenta tehnica: - sa nu vanda unor terti pe durata contractului piesele de schimb procurate de la prestator, fara acordul acestuia: - sa-l plateasca pe beneficiar. $n materie nu mai e*ista norme uniforme, partile pot alege legea aplicabila, daca nu au ales-o contract!l este supus debitorului activitatii caracteristice, respectiv legii in %igoare la sedi!l prestator!l!i de ser%ice si asistenta te=nica* Contractu de e"port co!p e" E*porturile comple*e reprezinta si astazi activitate pentru tarile puternic industrializate. E*portul comple* isi dovedeste comple*itatea din doua puncte de vedere& - pe de o parte, cat priveste obiectul material al contractului, se refera la vanzarea de ansambluri industriale, linii tehnologice pana la vanzarea de uzine la cheie, - dpdv al componentelor uridice, presupunand o livrare de instalatii, presupunand proiecte de e*ecutie, monta industrial, ,no<-ho<, service si asistenta tehnica. Modu de inc,eiere a contractu ui $n materie nu e*ista norme uniforme, se folosesc foarte mult contractele tip, dar si acestea sunt limitate pentru ca e*ista o mare diversitate a acestor instalatii comple*e. "e aceea se aplica legislatiile nationale si e*ista doua sisteme de incheiere a contractului& sistemul contractor mutiple i sistemul contractelor unice. ..Contracte e !u tip e se incheie de catre beneficiar cu fiecare furnizor6prestator in parte V un contract pentru furnizarea instalatiilor, altul cu montatorul, altul cu cel care presteaza service-ul, un alt contract cu cel care pune la dispozitie licentele, inventiile, ,no<-ho<-ul.
;.
CURS 1
Aceasta modalitate prezinta a%anta !l ca pretul fiecarei operatii in parte fiind mai mic, fiscalitatea este mai mica, dar prezinta deza%anta !l ca beneficiarul trebuie sa urmareasca mai multi parteneri contractuali fiind tinut sa-si organizeze in acest scop un serviciu specializat. %. Contractu unic se incheie de beneficiar fie cu furnizorul, fie cu constructorul in functie de proeminenta obligatiilor acestora in contract, fie cu consortiul realizat intre constructor si furnizor. #ontractul se va incheia cu furnizorul daca preponderena revine instalatiei furnizate si operatiile de monta sunt marunte, furnizorul va subcontracta cu un montator. -e va incheia cu constructorul daca operatia de monta este cea mai importanta si constructorul va subcontracta cu furnizorul. -e va incheia cu consorti!l 'asocierea dintre furnizor si constructor( dar aceasta numai daca legistatiile nationale ale constructorului si furnizorului permit un asemenea consortiu. /o utionarea iti)ii or $ntrucat contractul este unul nenumit e*ista foarte putine contracte tip, se poate e*emplifica cu un contract tip elaborat de E#>-># '#onsiliul Economic si -ocial al >rganizatiei ;atiunilor Dnite( impreuna cu >;D"$ '>rganizatia ;atiunilor Dnite pentru "ezvoltare $ndustriala( C contract tip privind e*porturile comple*e. E*ista in materie conditii generate elaborate de #omisia Economica >;D pentru Europa, #onditiile 3?G " privind furnizarea la import si e*port de echipamente industriale si uzine la cheie, acestea au aplicatiune facultativa. Fipsind regulile nationale si regulile pe plan international, solutionarea litigiilor se face, de regula, pe calea arbitrajului, si mai ales pe ca ea arbitraju ui in ec,itate. 1artile la contract pot alege legea aplicabila, daca nu au facut-o contractul este supus in practica la doua solutii& fie legii furnizorului6constructorului cu respectarea normelor de aplicatiune necesara de la locul monta ului, fie la locul monta ului 'aceasta solutie se aplica daca e*portul comple* imbraca forma vanzarii de uzine la cheie( #at priveste Romania, aceasta a avut o activitate destul de dezvoltata in materie privind mai ales echipamentul ce vizeaza sondele si rafinariile petroliere. 1ractica este aceea a incheierii contractului unic cu asa numitul f!rnizor general la eBport' contractul se incheie de beneficiar cu furnizorul si furnizorul subcontracteaza cu toti ceilalti prestatori, fie pentru subansamble, fie pentru monta , fie pentru service, fie pentru ,no<-ho<, pentru toate celelalte prestatii implicate in contractul de e*port complet. Contractu de cooperare *n produc'ie #ooperarea economica internationala presupune % nivele& cooperarea interstatala si cooperarea intre comercianti proveniti din diferitele state.
;4
CURS 1
#at priveste cooperarea interstatala se poate realiza intr-un cadru institutionalizat respectiv prin intermediul or)ani$atii or interstata e de cooperare econo!ica. Acestea sunt de % feluri& organizatiile de cooperare economica cu vocatie universa a 'e*& >rganizatia de #ooperare si "ezvoltare Economica sau >rganizatia de #ooperare Economica la 4area ;eagra(: organizatii de cooperare economica specia i$ate '>;D"$, D;#EA"(. Eot cooperare punctuala interstatala C e*. >rganizatia -tatelor Bluviului -enegal C cooperare in e*ploatarea apelor fluviului. #ooperare interstatala se poate realiza si pe baza acordurilor sau tratatelor sau conventiilor de cooperare economica, astfel 1ortile de Bier sunt rezultatul unui acord de cooperare intre !omania si $ugoslavia, #ombinatul $ndustrial de la Wrivoirog acord de cooperare la care participa mai multe state din Estul Europei. $n ceea ce priveste cooperarea dintre comerciantii apartinand diferitelor state poate fi& cooperare institutiona i$ata in cadrul societatilor comerciale cu participare straina 'este cazul !eglementarilor interstatale sau internationale referitoare la investitiile straine care constituie baza adoptarii legislatiilor nationale in materie( sau cooperarea contractua a propriu-$isa 'care cat privesc relatiile internationale are la baza contractul de cooperare si acesta realizat pe baza principiilor si obligatiilor asumate de statele parti in acordurile bi si multilaterale de cooperare. 1rin aceste acorduri statele se obliga sa asigure resortisantilor lor conditiile necesare realizarii obiectivului cooperarii 'e*. se obliga sa acorde licente de e*port(. #at priveste contract!l propri! zis de cooperare - imbraca forma unui contract cadru pentru ca nu e*ista nici reguli uniforme de aplicatiune legala, nici reguli uniforme de aplicatiune contractuala. 1rin contractul cadru partile la contract stabilesc obligatoriu obiectivul cooperarii, termenul, participarea cuantificata a fiecareia, plata si modul de plata, modul de solutionare a litigiilor 'de regula arbitra ul in echitate( si de asemenea afectio cooperandis C acesta reprezinta vointa partilor la contract de a colabora pentru realizarea in termen a obiectivului propus. Acest contract cadru se intregeste printr-o suma de contracte adiacente pe care fiecare partener le incheie cu tertii: cu precizarea ca toate contractele adiacente sunt subsumate atingerii obiectivului cooperarii. $n consecinta termenele, conditiile de calitate, plata sunt subsumate celor convenite in contractul cadru. #at priveste legea aplicabila, aceasta presupune fie alegerea ei de catre parti si de regula se alege legea aplica#ila contract!l!i cadr! si daca nu s-a ales, forul de urisdictie o va stabili cu precizarea ca& daca interdependenta dintre contractele adiacente si contractul cadru este foarte stransa, legea se e*tinde si la contractele adiacente, daca nu contractele adiacente vor fi, fiecare in parte, supuse legii pertinente in functie de specificitatea respectivelor contracte. #ontractul se incheie in forma scrisa pentru ca e*ista, de regula, o mai lunga intindere in timp. %or!e e de cooperare
;6
CURS 1
"omeniile de cooperare sunt& cooperarea in productie, in comercializare si in cercetarea stiintifica. Eoate fac parte din cooperarea economica si tehnicostiintifica internationala componenta a comertului mondial. #at priveste cooperarea in prod!ctie' aceasta are mai multe forme de manifestare& formula romaneasca de cooperare 'confirmata de D;#EA" in ./53(. $n temeiul acesteia se avea in vedere ca un partener contractual sa realizeze in tara celuilalt partener un obiectiv de investitii cu rambursarea investitiei cu bunuri@servicii produse de acel obiectiv de investitii 'aceasta este forma clasica(. Ea a suportat variante si presupune acordul dintre % sau mai multi parteneri ca sa realizeze sau sa modernizeze in tara unuia dintre ei obiectivele de investitii cu rambursarea investitiei cu produse sau servicii furnizate de acel obiectiv, in totalitate sau partial. > forma o reprezinta si contract!l de #!F5#acI. Acesta presupune realizarea investitiei cu rambursarea ei prin cumpararea de produse sau servicii furnizate de acea investitie cu specificitatea c valoare per unitate se stabileste la momentul in care investitia este data in exploatare. #ooperare in productie imbraca si alte forme respectiv specializarea in prod!ctie. Aceasta presupune& V ca % sau mai multi parteneri sa realizeze fiecare componentele in care este specializat si sa schimbe aceste subansamble intre ei pentru ca fiecare sa realizeze produsul finit V ca partenerii sa realizeze subansamblele sa le transmita unui alt partener care sa relizeze produsul finit si plata sa se faca sub produs finit. > alta form este contractarea de capacitate& un partener care are capacitatea de productie temporar destabilizata o pune la dispozitia altui partener si primul partener furnizeaza utilitatile pe cheltuiala celuilalt si plata se face in productie. Contractu de o,n C cel mai raspandit C presupune ca un partener sa puna la dispozitie capacitatea de productie, utilitatile, forta de munca, organizarea productiei, managementul si parte din materie prima, instalatiile. #elalalt partener aduce& materia prima, modelele de fabricatie, eventual tehnologia - productia realizata urmand sa fie preluata de regula, in totalitate de cel care a adus tehnologia."e regula presupune ca plata sa fie facuta in valuta. Aceste forme de cooperare au in vedere pe de o parte situatia partenerilor care se confrunta cu dificultati financiare 'lipsa de lichiditati( sau cu reglementari statale care nu permit transferul de valuta. Eoate presupun acces rapid la tehnologiile avansate in acelasi timp foarte ieftin. #at priveste cooperarea in comercializare presupune vanzarea in comun in spatiile unuia dintre parteneri de produse de serie mica apartinand ambilor parteneri. 1rin diversificarea ofertei creste cifra de afaceri 'de regula se refera la produsele cosmetice(. > a doua forma a aceleiasi cooperari& schimbul dintre magazine si vanzarea bunurilor in spatii proprii - produse de acelasi fel, acelasi sortiment se schimba intr-un plafon egal si fiecare diversifica oferta.
;;
CURS 1
#at priveste cooperarea in cercetarea stiintifica presupune realizarea in comun in unitatile unuia dintre parteneri sau in unitati comune de cercetari fundamentale, rezultatul carora se transmite reciproc, gratuit pentru ca fiecare partener sa realizeze cercetarile aplicative. 1resupune ca fiecare partener sa vina cu propria cercetare fundamentala realizandu-se cercetarea aplicativa in comun cu acces egal pentru toti partenerii. 3Bploatarea pe risc C ca forma de cooperare C se refera mai ales la utilizarea resurselor naturala ale unuia dintre parteneri si presupune ca un partener sa realizeze in tara celuilalt pe cheltuiala sa e*plorari unele in e*ploatare ale unui zacamant, rambursarea investitiei facandu-se cu producte ale acelui zacamant. -e numeste e*ploatare pe risc pentru ca se poate ca cel care face investitia& .. sa nu descopere zacamantul %. sa descopere zacamantul dar sa fie in asemenea conditii care fac e*ploatarea nerentabila. Aceasta forma prezinta avanta ul ca asigura surse de materie prima pentru investitori la un pret competitiv, dar ca sursa este o sursa sigura - in momentul in care se va pune in e*ploatare zacamantul, plata va fi internationala. Aceasta forma a comertului international este e*trem de utila pentru toti partenerii la operatia de cooperare. Contractu de barter - livrare de marfuri in contrapartida Economistii reduc operatiile de barter gresit la compensatie, operatii paralele, lohn sau buQ-bac, V nici una dintre acestea nu reprezinta barter. Contract!l de #arter este cel prin care exportatorul se obliga sa accepte plata exportului de instalatii, utilaje, linii te&nologice intr"o marfa stabilita sortimental si valoric la inc&eierea contractului. Harterul presupune un contract care se incheie intre importator si e*portator. $n contractul de import se accepta ca plata sa fie facuta prin e*port de marfa. E*portatorul isi asuma obligatia uridica de a accepta plata in marfa. $n contractul de import se va mentiona fie o clauza penala care preevalueaza paguba pe care ar suporta-o importatorul daca e*portatorul nu accepta sa fie platit in marfa sau contractul de import este insotit de o scrisoare de garantie bancara pe care este obligat sa o aduca e*portatorul si pe care importatorul sa o valorifice daca e*portatorul nu accepta plata in marfa. Aceasta operatie de barter presupune ca la momentul incheierii contractului precizandu-se marfa care se accepta in plata, licentele de import si de e*port sa fie corelate cu mentiune e*presa pe ele 'aceeasi este situatia si la lohn(. Harterul presupune posibilitatea partilor de a alege legea aplicabila. Aceasta lege aplicabila contractului de e*port principal se va e*tinde si asupra livrarilor de marfa in contrapartida. $n practica internationala si mai ales in cea franceza a aparut o varietate a acestui contract de barter C contractul de contre ac=at. 1rin acesta e*portatorul se obliga sa spri ine pe importator, sa vanda pe piata e*portatorului diferite marfuri, pretul incasat fiind afectat platii e*portului.
;<
CURS 1
;u se poate reduce contractul de barter la operatiile paralele. $n contractul de barter este un singur contract in care plata e*portului se face in marfa. #at privesc compensatiile, acestea presupun obligatii reciproce, certe, e*igibile intre parteneri si care la un anumit moment se regularizeaza. Fa barter nu se misca moneda, ci numai marfa. Fa contractul de buQ-bac, cantitatea marfii si valoarea pe unitate se stabilesc dupa ce obiectivul a fost dat in e*ploatare. ;u se poate reduce contractul de barter la cel de buQ-bac, - la cel de barter valoarea per unitate si sortimentul se stabilesc la incheierea contractului. >peratia de barter care a aparut initial din cauza lipsei de valuta a comerciantilor din tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare astazi este utilizata de statele dezvoltate, dar in general in operatii trilateralepentru ca in statele cu economie dezvoltata producerea unora dintre marfuri devine economic nerentabila. "e aceea sunt interesati comerciantii din aceste state sa-si procure marfurile din state cu manopera mai ieftina. E*portatorul dintr-un stat dezvoltat va face e*portul importatorului dintr-un alt stat in curs de dezvoltare si va indica sa fie e*pediata marfa acceptata in plata unui benificiar dintr-un stat si mai putin dezvoltat. Contractu interna'iona de turis! $n doctrina economica, contractul de turism este gresit definit. El este considerat ca reprezentand o deplasare temporara in afara domiciliului fara scop lucrativ, ceea ce este profund eronat. $n mod corect t!rism!l, care are drept cadru contractul de turism, este un comert invizibil pe de o parte, pe de alta parte el reprezinta pentru numeroase state si mai ales pentru statele pitice singura sursa a venitului national. "in pacate, toate statele lumii cunosc reglementari privind organizarea turismului, cunosc reglementari privind operatorii de turism dar nu reglementeaza contractul de turism. #ontractul de turism se incheie intre t!rist si prestator, care poate fi oficiu, agentie de turism, fiind contractul in temeiul caruia in sc&imbul unei plati, prestatorul (agentia de turism) pune la dispozitia turistului un sejur sau un voiaj asigurandu"i reconfortarea si agrementul. -copul contractului de turism 'cauza contractului de turism( este reconfortarea si agrementul. >rice alta prestatie care poate fi apropiata de prestatiile cuprinse de contractul de turism, care nu se caracterizeaza prin acest scop de reconfortare si agrement pentru turism nu reprezinta activitate turistica. Acest contract este un contract compleB pentru ca agentia de turism pune la dispozitie o suma de prestatii precum& transport, organizare de voia sau de se ur, activitati de tratament, activitati de reconfortare, activitati de hotelrie. $ntrucat lipsesc reglemetari pentru contractul de turism care este un contract nen!mit s-a incercat reglementarea acestuia prin analogie si unii practicieni au redus contractul de turism la prestatia de transport, considerand ca, intocmai carausului si agentia de turism se obliga sa puna la dipsozitia turistului
<>
CURS 1
posibilitatea de a-l deplasa de la un punct la altul. -e ignora in aceasta optica faptul ca in ipoteza contractului de transport, scopul carausului ca si scopul calatorului consta in deplasarea in spatiu intre doua puncte, fiind straina acestui contract activitatea de asigurare a reconfortarii si agrementului. "e esena contractului de turism, deci, este acest scop de reconfortare si agrement. "e asemenea, intr-o alta opinie s-a incercat reducerea contractului de turism la contractul de mandat, aratandu-se ca intocmai mandatarului, agentia de turism organizeaza pentru turisti fie un se ur, fie un voia . -i aceasta opinie este nestiintifica pentru ca mandatarul poate doar sa incheie contracte in numele si pe contul mandantelui primind dispozitii din partea mandantelui in legatura cu incheierea acestor acte. $n ipoteza contractului de turism, agentia de turism savarseste in profitul turistului si fapte materiale si de de cele mai multe ori pune la dispozitia acestuia un se ur sau un voia preorganizate in sistemul pret-a-partir. --a incercat reducerea contractului de turism la contractul de antrepriza ignorandu-se ca agentia de t!rism are n!mai o#ligatii de mi loace, in timp ce antreprenorul are obligatii de rezultat. Astfel s-a pus problema cu acuitate a elaborarii unei reglementari speciale contractului de turism, o incercare s-a facut la nivelul Organizatiei /ondiale a T!rism!l!i care in ./?% a elaborat la Hru*elles o conventie. 1otrivit acestei conventii contractul de turism este de doua tipuri& - contract de organizare de t!rism este contractul in temeiul caruia agentia de turism se obliga la prestatia turistica fata de turist, raspunzand de e*ecutarea acestor prestatii, eventual subcontractate cu alti prestatori: - contract!l de intermediere de t!rism este contractul in care agentia de turism incheie doar contracte cu subprestatorii in numele si pe contul turistului, raspunderea fiind directa a subprestatorilor. #ontractul de turism se particularizeaza si prin specificitatea participantilor, mai precis turistul nu este niciodata un comerciant, el este un subiect de drept civil, mai mult poate fi un subiect de drept civil care nu are deplina capacitate de e*ercitiu 'si un copil de .G ani poate face o e*cursie(. Aceste specificitati carora li se adauga faptul ca la contractul international de turism intervine ca element de internationalitate faptul ca locul de consumare a prestatiei este diferit de locul de provenien al turistului. Fa acest contract international, de fapt, participa 0 parti& - turistul C persoana fizica de cele mai multe ori: - agentia intermediara de turism din tara turistului 'din tara emitenta de turism(: - agentia de turism din tara receptiv de turism, fiind agentia organizatoare. #ontractul se incheie pe de o parte intre agentia emitenta si turist si intre aceasta si agentia organizatoare. 1artile pot alege legea aplicabila, iar daca nu au facut-o, contract!l se s!p!ne legii de#itor!l!i prestatiei caracteristice, respectiv legii in %igoare la sedi!l agentiei organizatoare de t!rism, pentru ca aici se consuma prestatia turistica propriu-zisa.
<1
CURS 1
Contractu de asi)urare $n materie de asigurri, acestea pot fi de trei feluri& - asigurari de persoane, in raport de obiectul asigurarii: - asigurari de bunuri: - asigurari de raspundere civila, cu particularitatea asigurarilor profesionale. $n comertul international ne intereseaza numai asigurarea de bunuri si asigurarea de raspundere civila. #ontractul de asigurare este prototipul contractului aleatoriu 'intinderea si e*istenta obligatiilor uneia dintre parti depinde de un eveniment viitor si nesigur, posibil dar nesigur(. Contract!l de asig!rare se inc=eie intre asig!rat si asig!r"tor, fiind contractul in temeiul caruia in sc&imbul unei prime de asigurare asigurtorul se obliga sa acopere sau sa diminueze prejudiciul pe care l"ar inregistra asiguratul ca urmare a pagubei create obiectului asigurrii prin producerea cazului asigurat. Prima de asig!rare este o suma care se achita de catre asigurat asigurtorului, decadal, lunar, trimestrial sau anual conform conventiei partilor si care se calculeaza in functie de valoarea de asigurare, de suma asigurata si de conditiile de asigurare. Ealoarea de asig!rare este plafonul valoric luat in considerare de parti la momentul incheierii contractului si care poate fi cel mult egal cu valoarea obiectului asigurat, plus dupa caz, cheltuieli de asigurare sau cheltuieli de transport. S!ma asig!rat" este plafonul ma*im pana la care asigurtorul se obliga sa raspunda. 2u poate depasi valoarea de asigurare. Indemnizaia de asig!rare este suma pe care o plateste asigurtorul asiguratului in ipoteza producerii riscului asigurat, implicit a cazului asigurat si a pagubei asupra obiectului asigurrii. $ndemnizatia de asigurare nu poate depasi valoarea pre udiciului suportat in patrimoniul asiguratului si nu poate depasi suma asigurata. Risc!l asig!rat este evenimentul viitor, posibil a se intampla, nesigur si de natura a produce un pre udiciu obiectului asigurrii si susceptibil de observare statistic. 1oate fi un eveniment care nu depinde in nici un fel de voina si fapta partilor 'asa numitele fait d! Die!B C faptele lui "umnezeu, adica dezlantuirea fortelor naturii( si poate fi de asemenea un eveniment care nedepinzand de fapta si vointa partilor tine de o anumita autoritatea 'fait du prende(. 1ot fi asigurate si riscuri care tin de specificitatea obiectului asigurrii C combustia interna a unei marfi . Caz!l asig!rat reprezinta riscul asigurat avut in vedere, care s-a produs 'asigur masina impotriva inundatiilor, in momentul in care inundatia s-a produs si nu mai se poate recupera masina, aceasta inundatie devine pentru pre udiciu concret - caz asigurat(.
<+
CURS 1
Risc!rile asig!rate sunt de natura prin producerea lor sa cauzeze pagube obiectului asigurrii. !iscurile generale produc asa numitele avarii generale, riscurile speciale produc asa numitele avarii speciale 'pagube speciale(. #ontractul de asigurare se incheie fara e*ceptie in form scris. Eot fara e*ceptie, asigurtorii sunt societati comerciale specializate care nu pot avea un alt obiect de activitate decat asigurrile. $n toate statele lumii, aceste societati de asigurare isi desfasoara activitatea sub supravegherea statului 'dat fiind faptul ca asiguratul este parte dezavanta ata in acest contract(. $n !omania, societatile de asigurare isi desfasoara activitatea sub supravegherea #omisiei de -upraveghere a Asigurrilor. Borma scrisa a contractului de asigurare este obligatorie si imbraca la randul ei doua forme& .. certificat!l de asig!rare' in regula generala, are doar valoare probatorie consemnand conventia partilor: %. polia de asig!rare este un titlu de valoare negociabil. Dnele state ale lumii practica sistemul certificatelor de asigurare 'dreptul german( numai pentru asigurrile multiple. Aceste asig!r"ri m!ltiple au in vedere situatia in care obiectul asigurarii prezinta o valoare foarte mare, ratiune pentru care asigurtorii nu accept asigurare la valoarea reala a bunului si atunci pentru acelasi bun se incheie pe cote mai multe asigurri cu diferiti asiguratori, in aceasta ipoteza fiecare asigurare este probata printr-un certificat de asigurare. -pecificitate C in ipoteza producerii riscului asigurat si a pagubei, indemnizatiile de asigurare insumate nu pot depasi suma asigurata insumata la toti asigurtorii. Reasig!r"rile se practica atunci cand sumele asigurate sunt foarte mari. n aceasta ipoteza, asigurtorii primari se reasigur la asigurtori mai puternici. -pecificitate& - parteneri intr-un contract de asigurare sunt asigurtorii: - obiectul asigurat consta in suma asigurata in asigurarea primar: - conditiile de reasigurare sunt conditiile de asigurare din asigurarea primar. >ri de cate ori asiguratul si asigurtorul se gasesc pe teritorii statale deosebite, contractul are caracter intenational. $n materie nu e*ista norme uniforme, este foarte raspandit sistemul contractelor tip elaborate de asigurtori. 1artile pot alege legea aplicabila, daca nu o fac pe plan international se confrunta trei solutii& .. cea mai raspandita 'retinuta si de dreptul roman( are in vedere supunerea contractului, in tacerea partilor, legii in %igoare la sedi!l de#itor!l!i prestatiei caracteristice' la sedi!l asig!r"tor!l!iN %. supunerea contractului legii in %igoare la loc!l inc=eierii contract!l!i' dar, in regula general,a incheierea contractului se face la sediul asigurtorului pentru ca asigurtorul dispune de mi loace de urmarire statistica, ratiune pentru care solutia este identica' legea asig!r"tor!l!i: 0. solutie speciala aplicata numai de dreptul american, in tacerea partilor tinand cont de starea de inferioritate in contract a asiguratului 'care poate
<,
CURS 1
plati pe toata durata asigurrii si sa nu apara niciodata riscul asigurat( s!p!ne contract!l, in principiu legii in %igoare la sedi!l asig!rat!l!i. E*ceptie& cand legea asigurtorului este mai convenabila 'mai buna( pentru asigurat urmeaza a se aplica aceasta lege, a asigurtorului. $n materia asigurarilor e*ista si asig!r"ri m!t!ale care nu opereaza la nivelul relatiei asigurat-asigurtor, ci care au in vedere relatii de un tip special stabilite intre asigurtori. Asigurrile din comertul international sunt& asigurri #A!9>: asigurri #A-#>: asigurri de rspundere civil. Asigurarile CAR9O au ca obiect asigurarea marfurilor aflate in transport. "e regula, durata asigurarii este de la magazie la magazie 'din momentul in care marfa paraseste magazia e*peditorului si pana intra in magazia destinatarului(. Polita de asig!rare poate fi clasificata din mai multe unghiuri de vedere, dupa cum asigurarea este incheiata de proprietarul marfii sau dupa cum asigurarea este incheiata de proprietarul mi locului de transport 'cru(. Ea poate fi& - evaluat C presupune evaluarea marfii aflata in transport la momentul incheierii contractului, practicata de proprietarul marfii: - neevaluat 7 presupune ca evaluarea marfii sa se faca numai in momentul producerii cazului asigurat, de regula este practicata de caraus: - de abonament 5 are in vedere asigurarea unei anumite cantitati de marfa, de un anumit gen, indiferent de practicularitatile acesteia. -e practica de carausul care in mod curent transporta cu acelasi mi loc de transport un acelasi tip de marfa. - flotant C se asigur un plafon de marf valoric care diminueaza pe masura e*ecutarii contractului de transport, de regula, se inc&eie pentru contractul cu executare succesiv. Condiiile de asig!rare reprezinta gruparea riscurilor asigurate in raport de frecventa producerii acestora si de consecintele asupra obiectului asigurat, rezultate din producerea riscului asigurat. Ele sunt de regula tipizate, tipizare care se face de catre uniunile internationale, asociatiile internationale de asigurtori pe domenii. Asemenea conditii de asig!rare in asigurarea #A!9> mai frecvente sunt& .. f"r" a%arie partic!lar" este cea mai putin cuprinzatoare si are in vedere asigurarea marfii numai impotriva riscurilor generale: %. c! a%arie partic!lar" este mai cuprinzatoare si are in vedere asigurarea marfii atat pentru riscurile generale, cat si pentru riscurile speciale: 0. toate risc!rile este cea mai cuprinzatoare si are in vedere riscurile generale, riscurile speciale, dar si riscuri care tin de specificitatea obiectului asigurarii, inclusiv de manipularea acestora de catre personalul de deservire.
<-
CURS 1
Asigurrile CASCO au in vedere asigurarea corpului mijloacelor de transport. -e practica in legatura cu autovehicule, nave, aeronave si vagoane de cale ferata. $ntrucat in materie cea mai veche asigurare a fost asigurarea navelor, toate elementele asigurrii #A-#> pornesc de la situatia navei. Polita de asig!rare are in vedere ipostazele in care se poate gasi nava& polita de timp presupune asigurarea navei, aeronavei etc. pentru un anumit interval temporar, independent de miscarea mi locului de transport in acest interval temporal: polita de %oia , cand nava este asigurata pe durata e*ecutarii unui anumit voia determinat, intre doua puncte cu ruta prestabilita: polita de port are in vedere asigurarea navei, aeronavei pe perioada in care mi locul de transport se gaseste imobilizat intr-un port, pe un aeroport, intr-o remiza etc. polita de constr!ctie asigur mi locul de transport fie pentru perioada in care se gaseste in reparatii capitale, el fiind identificat ca mi loc de transport, fie pe perioada constructiei respectivului mi loc de transport - din momentul in care acesta poate fi identificat ca atare 'nava se gaseste intr-o faza de constructie avansata cand poate fi identificat mi locul de transport ca atare(. Conditiile de asig!rare au ca sorginte efortul Dniunii Asigurtorilor ;avali de la Fondra si sunt& - c! r"sp!ndere pentr! pierdere si a%arii 'cea mai cuprinzatoare(, situatie in care este asigurata nava pentru naufragiu, scufundare, euare sau pentru avariere inclusiv din fapta echipa ului: - f"r" r"sp!ndere pentr! a%arii C afara numai dac este vorba de coliziune cu obiectele mrii, incendiu la bord, e*plozie sau naufragiu: - n!mai pentr! pierdere total" 'cea mai putin cuprinzatoare( are in vedere distrugerea mi locului de transport sau scufundarea navei, ori situatia in care cheltuielile de recuperare depasesc valoarea mi locului de transport si a chiriei pentru utilizarea acestuia. "atorit faptului c mai ales n materia navelor foarte costisitoare i valoarea de asigurare este foarte mare, se practic foarte mult reasigurrile, asigurrile multiple dar i asigurrile mutuale. #)t privesc asigurrile mutuale acestea se realizeaz la nivelul cluburilor de armatori. n aceste cluburi, armatorii nscriu toat flota lor sau o parte a acesteia i cotizeaz cu % cotizaii distincte& o cotizaie ferm raportat la tona ul nscris n club pe toat durata relaiei cu clubul respectiv: o a doua cotizaie variabil care este calculat tot prin raportare la tona ul nscris n club, dar i la paguba pe care unul din membrii clubului ar suporta-o la un moment dat. !xemplu & am 3 armatori care s-au nscris cu un numr diferit de tone& unul cu .8, unul cu %8, unul cu 38 altul cu ?8.2a plti fiecare o anumit sum
<.
CURS 1
convenit pe tona . n momentul n care cel care s-a nscris cu ?8 tone are un vas care a a suportat un pre udiciu, asupra valorii acestui pre udiciu acesta se mparte ntre toi ceilali i cota care i revine fiecruia este raportat la tona ul pe care l-a nscris. "eci cel care a nscris .8 tone va plti mai puin, cel care a nscris 38 de tone va plti mai mult din acest pre udiciu. Fa nivelul acestor cluburi cele mai cunoscute sunt sistemele P O I 1rotecie i $ndemnizaie - care acoper at)t pagubele pe care le poate suporta armatorul n calitate de proprietar al navei 'pagubele pe care le creeaz terilor sau proprie fiecrei nave(, c)t i pagubele pe care le-ar suporta n calitate de e*ploatant al navei 'paguba pe care o face echipa ul, manevra greit, pagubele asupra mrfii ncrcate( - paleta de acoperire este mai mare, este sistemul cel mai rasp)ndit n materie de asigurare naval. "e altfel, aceste asigurri mutuale sunt reinute i de legislaia rom)n n materie de asigurri. Asi)ur#ri e de r#spundere ci%il" au n vedere diminuarea prejudiciului pe care l"ar suporta asiguratul prin antrenarea rspunderii sale civile delictuale, prin fapta sa sau fapta lucrului su, mai ales prin fapta lucrului su. Aceast asigurare de rspundere civil are particulariti c)t privete utilizarea autovehiculelor. "atorit frecvenei accidentelor rutiere de circulaie, datorit consecinelor acestor accidente deopotriv pentru proprietarul autovehiculului, c)t i pentru ter, ma oritatea statelor au transformat aceste asigurri n asigurri obligatorii. n raport de sorgintea lor, asigurrile pot fi& - fac!ltati%e - c)nd au la baz voina reciproc a prilor 'asigurat i asigurtor(: - o#ligatorii numite i asigurri prin efectul legii pentru c legea oblig ncheierea unui anumit gen de asigurare civil. !om)nia n acord cu toate statele europene a fcut asigurrile de rspundere civil auto ca asigurri obligatorii. Aceast specificitate a permis ca la nivelul Europei s se ncheie o convenie& Uniform Agreement ncheiat n ./3. n cadrul #omitetului pentru Eransporturi al #omisiei Economice >;D pentru Europa i care pune n lucru sistemul #rii 2erzi C Cartea Eerde fiind polia de asigurare obligatorie de rspundere civil auto. n temeiul acestui instrument ncheiat ntre asigurtorii de rspundere civil auto din rile pri se recunoate n ara vizitat efectul ncheierii contractului de rspundere civil auto n ara de nmatriculare a autovehiculului. n baza conventiei, n ara vizitata unde se produce accidentul, biroul de asigurri auto din acea ar va instrumenta cazul, va desdunez pe ter, va spri ini pe asigurat i va transmite dosarul biroului de asigurare din ara de nmatriculare de la care recupereaz sumele pltite i comisionul convenit. E"e!p u: Aceasta nseamn c am ncheiat asigurarea n !om)nia. 4 duc cu autovehiculul n -pania, l parchez, are o defeciune, se rupe bara de direcie, o ia la vale i lovete o stiv cu sticle de lapte aduse pentru aprovizionare. Este antrenat rspunderea civil, sunt obligat s desdunez pe proprietarul sticlelor de lapte. ;u am bani, cazul se instrumenteaz de ctre biroul de asigurri din -pania i dosarul de daune se transmite biroului de asigurri din !om)nia. Eu am dreptul
<4
CURS 1
la desdunare pentru c am ncheiat asigurarea de rspundere civil n ara mea de origine. -istemul a funcionat, singura obligaie a conductorului auto este de a produce la trecerea graniei #artea 2erde. Acelai mecanism al rspunderii prin efectul legii st i la baza C"rii Al#astre ce a funcionat ntre -tatele -ocialiste din Europa i Asia - avea la baz convenii bilaterale ncheiate ntre societile - Hirourile ;aionale de asigurtori, care nu mai e*ist. #artea Albastr mai e*ist, ea se practic ntre statele care s-au desprins din fosta Dniune -ovietic i are la baz acest mecanism. -e numete #arte Albastr pentru c polia de asigurare are culoarea albastr i trebuia deosebit de #artea 2erde. n materia transportului de mrfuri pe osele, pe baza acordurilor bilaterale interstatale de transport, pornindu-se tot de la acest caracter obligatoriu al asigurrii de rspundere civil auto, se recunoate efectul e*trateritorial al asigurrii ncheiate n ara de nmatriculare. Conductorul auto asigurat nu are de prezentat n ara vizitat dec$t certificatul de nmatriculare, tiindu-se c acest certificat de nmatriculare nu se elibereaz dec)t dac n prealabil se face dovada ncheierii asigurrii de rspundere civil auto. Este foarte rasp)ndit acest sistem mai ales n transporturile bilaterale pe osele cu mi loace auto articulate. Contractu de transport Eransporturile sunt de mai multe feluri n raport de calea utilizat i mi loacele care concur la realizarea respectivei prestaii. "in acest punct de vedere pot fi& - transporturi navale, maritime i fluviale: - transporturi aeriene: - transporturi rutiere, feroviare i pe sosele. Eransporturile pot fi& $n trafic direct, dac deplasarea se face cu un acelai mi loc de transport 'numai pe calea ferat, numai cu autovehiculul, numai cu nava(: $n trafic com#inat, dac la e*ecutarea transportului concur mai multe mi loace de transport. "e reinut este c nu se schimb natura transportului dac mi locul de transport este ncrcat pe un alt mi loc de transport far transbordare de marf.'e*. "ac se folosete feribotul nu este vorba de a schimba traficul direct cu traficul combinat.( n sfarit, el poate fi transport& $n trafic intern, c)nd se consum ntre graniele unui singur stat $n trafic internaional, c)nd locul de ncrcare, respectiv de descrcare, se situeaz pe teritorii statale deosebite. n materia transporturilor se nt)lnete i transportul de pea sau $n tranzit, c)nd, dei locul de ncrcare i de descrcare se gsesc pe alte teritorii, mi locul de transport tranziteaz, traverseaz i teritoriul unui alt stat. "e reinut
<6
CURS 1
este c, datorit utilitii deosebite a transportului n comerul internaional, n materie s"au elaborat norme uniforme care stabilesc cadrul legal, deci cadrul obligatoriu al contractului de transport c)nd prile provin din state pri la respectiva convenie. #)t privete transportul naval, acesta are caracter internaional dac locul de ncrcare i locul de descrcare se gsesc pe teritorii statale deosebite. "e regul, contractul de transport naval mbrac dou forme& a) transport!l c=arter partF sau Pcasa partita@N #) transport!l s!# conosament. Transport!l c=arter partF se refer la transportul mrfurilor de mas, de regul. #ontractul se ncheie fr e*cepie n form scris i poate fi& voQage charter, time charter si charter bQ demise 'bareboat charter(. EoFage c=arter este contractul n care armatorul pune la dispoziia e*peditorului ntreaga nav sau o capacitate de ncrcare a acesteia, oblig)ndu-se s transporte marfa de la locul de ncrcare la locul de descrcare. O#ligaiile armator!l!i& - de a aduce nava n bun stare tehnic de navigabilitate la locul de ncrcare: - de a asigura e*istena echipa ului, a hranei echipa ului, a apei potabile 'apei dulci(, a hranei navei 'combustibilul i lubrifianii(: - de a suporta toate cheltuielile accesorii transportului 'ta*ele de port, ta*ele de canal, etc.(. O#ligaia eBpeditor!l!i& - s ncarce marfa pe nav: - s foloseasc spaiul special indicat de armator: - s arimeze marfa 's o asigure, s o lege( sub supravegherea armatorului: - s plteasca navlul 'chiria( C navlul se calculeaz pe ton de marf ncrcat. 1rile pot conveni, dac e*peditorul este interesat ca transportul s se realizeze ntr-un anumit interval, asupra aa numitului navlu mort 'adica e*peditorul s plteasc un navlu i pentru capacitatea de nav nencrcat( sau, prile pot conveni, ca n ipoteza n care, dei a anga at o capacitate mai mare, e*peditorul a acoperit parial aceast capacitate s i se restituie umtate din navlul pltit pentru capacitatea nencrcat. #at priveste contract!l time c=arter, armatorul pune la dispozitia navlositorului intreaga capacitate de incarcare a navei, cu alte cuvinte inchiriaza nava pentru un anumit interval de timp. $n acest interval, o#ligatiile armator!l!i sunt& - de a preda nava in buna stare tehnica de navigabilitate: - de a anga a echipa ul. 1e durata contractului, o#ligatiile na%lositor!l!i constau in& plata hranei echipa ului, a apei dulci:
<;
CURS 1
asigurarea hranei navei 'combustibilul si lubrifiantii(: suportarea cheltuielilor au*iliare: e*ploatarea navei potrivit destinatiei. Plata se face prin na%l! care se stabileste de regula la bursele de navlu. C=arter #F demise 'cocnu( este contractul care se practica ori de cate ori constructia de nave este foarte costisitoare si creste brusc pretul. Consta in transmiterea spre exploatare a navei de catre armator navlositorului. 1redarea navei se face pe baza unei e*pertize suportate de navlositor la incheierea contractului si de armatorul navlosant la incetarea contractului. Armatorul trebuie sa fie consultat si sa-si dea acordul in legatura cu persoana capitanului navei si a sefului salii masinilor, respectiv a mecanisului sef. El trebuie sa fie consultat si sa-si dea acordul ori de cate ori se fac reparatii in sala masinilor sau in capacitatea, in puterea navei. Eoate celelalte operatii sunt in sarcina navlositorului, inclusiv efectuarea reparatiilor curente si capitale pe durata contractului. Contractul de c&arter part> nu cunoaste norme uniforme, sunt larg raspandite contractele tip, partile pot alege legea aplicabila, daca nu au facut-o e*ista mai multe solutii in practica internationala. "e regula, contract!l este s!p!s loc!l!i de $nc=eiere. E*ista unele state care supun contractul legii armatorului - dreptul italian, altele care supun contractul legii pavilionului navei, pentru ca acestei legi ii este supus si regimul uridic al navei, inclusiv al faptelor savarsite la bord. Contract!l de transport na%al c! na%e de linie 'nave care fac curse regulate( cunoaste reguli uniforme care sunt date de Con%entia de la Mr!Belles din ./%G ratificata si de !om)nia, cunoscuta sub denumirea de Reg!lile de la Aaga. Ea a fost modificata prin #onventia de la Hru*elles din ./57 cunoscuta sub denumirea de !egulile +aga si este inlocuita intre partile ratificante de Con%entia de la Aam#!rg intrata in vigoare, ratificata si de !omania, incheiata in ./?7. 'ceste conventii au in vedere transportul de marfuri sub conosament. Conosament!l este un titlu de valori reprezentativ al marfii, care se intocmeste de catre capitanul navei sau sub supravegherea capitanului navei cu semnatura acestuia. -e intocmeste pe documente tipizate in mai multe e*emplare originale care formeaza impreuna un set sau un oc si care se elibereaza la incheierea contractului e*peditorului marfii. #apitanul isi retine asa numita copie a capitanului. 4arfa se va elibera la destinatie numai daca destinatarul produce capitanului un e*emplar din conosament identic cu copia capitanului. !atiune pentru care e*peditorul marfii primind conosamentul va transmite destinatarului un e*emplar cu prima posta si un al doilea e*emplar cu a doua posta pentru a se evita riscul pieirii conosamentului. Conosament!l trebuie sa cuprinda date cu privire la parti C o#ligatori! tre#!ie sa c!prinda:
<<
CURS 1
numele navei numele capitanului date cu privire la marfa& - cantitate - valoare - starea aparenta a marfii "e retinut ca pentru aceasta stare aparenta a marfii raspunde capitanul, in sensul ca el este tinut sa remita la destinatie marfa in starea in care a primit-o. "in aceasta cauza, conosamentul este de doua feluri& conosament c!rat 'clean #ill of lending( situatie V in care capitanul nu face mentiuni in legatura cu starea aparenta a marfii, presupunandu-se ca aceasta a fost trimisa in buna stare: conosament c! rezer%e '!nclean #ill of lending( V situatie in care capitanul face mentiuni in legatura cu constatarile sale raportate la starea aparenta a marfii. Conosamentul are valoare probatorie pentru inc&eierea contractului si primirea marfii la bord si in acelasi timp este !n titl! de %aloare care reprezinta marfa aflata in transport. Este ratiunea pentru care proprietarul conosamentului poate vinde marfa prin virarea conosamentului, virare translativa de proprietate. #at privesc regulile uniforme, !egulile de la +aga din ./%G erau insotite de asa numitul Scatalog al e*onerrilorJ care cuprindea situatii numeroase de e*onerare a capitanului pentru avarierea marfii in transport. Acest catalog a fost eliminat de #onventia de la +aga care s-a ocupat si de transportul marfurilor pe punte si a animalelor vii. Ea este inlocuita de !egulile de la +amburg, astazi in vigoare. Eoate aceste 0 conventii cuprind si o clauza asa numita paramo!nt cla!se potrivit careia, partile la un contract de charter partQ pot conveni e*pres sa supuna contractul lor regulilor prevazute de conventiile evocate. #lauza este mentinuta si in varianta +amburg. $n afara acestor prevederi si independent de forma contractului, in materia transportului de marfuri pe mare fiinteaza asa numitele obligatii subintelese ale partilor, de sorginte cutumiara. Acestea sunt urmatoarele& #at priveste pe armator, o obligatie este o o#ligatie personala care antreneaza raspunderea armatorului cu toata averea sa de apa si de uscat si care se refera la asigurarea bunei stari tehnice de navigabilitate a navei. Aceasta obligatie presupune& dotarea navei cu documentele de transport 'harti, etc.( si cu aparatura de bord necesara unui voia in siguranta. efectuarea reparatiilor capitale si curente ale navei. #elelalte obligatii subintelese ale armatorului sunt eBec!tate prin intermediar, respectiv prin capitanul vasului, si pentru nee*ecutarea acestora, armatorul raspunde in limita valorii vasului si a navlului, acestea sunt& aducerea navei la locul de incarcare 'dana, cheu(, respectiv la locul de descarcare sau in ipoteza producerii unor ... fait du prin... interdictii
1>>
CURS 1
de intrare in port, carantina, etc. - aducerea navei la cel mai apropiat loc de locul de incarcare respectiv de descarcare, si descarcarea marfii pe slepuri. Este ratiune pentru care nava trebuie totdeauna sa fie dotata cu mi loace de trecere a marfii peste prapastie, de descarcare a marfii. realizarea transportului pe ruta cea mai scurta, cu cea mai mare viteza rezonabil posibila. Aceasta rezonabilitate se raporteaza la parametrii tehnici ai navei. Abaterea de la ruta este scuzabila in urmatoatele ipoteze& .. salvarea de vieti pe mare: %. nevoia de a evita fenomene ale naturii. aducerea marfii la destinatie in starea in care a fost primita, atingandu-se interesul comercial al transportului. #at priveste pe eBpeditor, acesta are si el o o#ligatie s!#inteleasa, aceea de a aduce marfa la locul de incarcare V marfa asteptand intotdeauna nava. #ele mai multe litigii din contractele de transport pe mare s-au nascut in legatura cu incarcarea si descarcarea navei, ratiune pentru care legat de aceasta se discuta staliile, contrastaliile si dispatch-ul. Staliile reprezinta timpul normal de incarcare a unei nave. Contrastaliile reprezinta timpi suplimentari stabiliti pentru terminarea incarcarii si pentru care e*peditorul-incarcator plateste sume suplimentare numite contrastalii. Dispatc=5!l reprezinta suma pe care armatorul trebuie sa o plateasca incarcatorului-e*peditor pentru ipoteza in care a incarcat marfa intr-un timp mai scurt decat timpul de staliu. "e regula, staliile, contrastaliile si dispatch-ul se precizeaza in contract: in caz contrar se vor aplica uzurile 'regulile( portuare ale portului de incarcare respectiv de descarcare. *taliile curg de la momentul comunicarii notice"ului adica avizului de sosire a marfii la locul de incarcare si ele se calculeaza diferit, in functie de prevederile din contract si in absenta, in functie de regulile si uzurile portuare. 1ot fi calculate pe zile libere, pe zile continui, pe zile lumin. Bilmul incarcarii-descarcarii unei nave se consemneaza in asa numitul time5 s=eeting, document care se intocmeste in contradictoriu de incarcator-e*peditor si de capitanul vasului si care face proba pana la inscrierea in fals. "aca nu este timpul material pentru redactarea time-sheetingului, capitanul navei intocmeste el asa numitul S#ill of factsJ care este o precizare a filmului incarcarii-descarcarii si care face dovada pana la proba contrara. #a o specificitate a dreptului roman o prescriptie mai scurta aplicabila transportului naval cat priveste navlul, staliile, contrastaliile si dispatch-ul - . an de la terminarea transportului. #at priveste transport!l de m"rf!ri pe fl!%i!, de regula, e*ista reglementari privind fiecare fluviu in parte si mai recent e*ista Con%enia de la
1>1
CURS 1
Siofoc care priveste transportul de marfuri pe "unare si care priveste implicit si !omania. Transportu aerian Este reglementat de Con%enia de la /ontreal './/5( ratificata si de !omania si care inlocuieste #onventia de la 2arsovia './%/( modificata prin 1rotocolul de la +aga './33(. Contractul de transport aerian de mrfuri se nc&eie prin scrisoarea de tr#sur# aerian#; -pecificitate - spre deosebire de transportul naval este data de& obligatia de incarcare a marfii pe aeronava care revine cruului pentru siguranta zborului: in scrisoarea de transport aerian trebuie precizat volumul marfii pentru ca nu se accepta transportul aerian al unor marfuri care depasesc un anumit volum si trebuie precizata natura marfii. -crisoarea se intocmeste in 0 e*emplare care au valoare probatorie& un prim e*emplar semnat de cru se remite e*peditorului si probeaza primirea marfii la transport: al $$-lea e*emplar semnat de e*peditor6transportator se remite destinatarului si probeaza a ungerea marfii la destinatie: ultimul e*emplar care are si semnatura destinatarului atesta e*ecutarea transportului si se remite cruului. #onventia cuprinde prevederi legate de continutul scrisorii si de raspunderea cruului precum si prevederi cu privire la solutionarea litigiilor. Dn contract de transport aerian este supus acestei conventii numai daca, in mod e*pres, pe scrisoarea de trsur aerian se precizeaza vointa partilor de a supune transportul respectivei conventii. Transportu &eroviar Este reglementat de Con%enia de la Merna 'incheiata la finele sec A$A( renegociata in timp, astazi fiind cunoscuta cu denumirea de Con%entia COTIC care are % componente& Conventia C7< 'referitoare la transportul de calatori( Conventia C7A 'referitoare la transportul de marfuri pe calea ferata( #onventia este insotita de o lista a cailor ferate pe care se aplica. #onventia ;D se aplica intregii retele de cai ferate din tarile europene. !usia nu este parte la conventie din cauza ecartamentului diferit. $ntre statele foste socialiste, dar astazi state din Asia desprinse din D!-- si 2ietnam, #oreea si #hina se aplica o conventie cunoscuta sub denumirea de #onventia -49- care este inca in vigoare. !omania a denuntat-o, dar realizeaza
1>+
CURS 1
transportul pe calea ferata cu tarile din Estul Europei si Asia pe baza unor intelegeri intre caile ferate romane si societatile de cai ferate din tarile respective. #onventia #$4 spune ca transport!l se inc=eie pe #aza scrisorii internaionale de tr"s!r", care sub sanctiunea nulitatii cuprinde mentiuni obligatorii si poate cuprinde si mentiuni facultative. 4entiunile obligatorii au in vedere& statia de incarcare si statia de descarcare e*peditorul mentiuni cu privire la natura si valoarea marfii, la starea aparenta a ambala elor, a marfii, la unitatea de cantarire obligatorie dat fiind faptul ca desi s-a trecut la sistemul metric international tot se mai practica cantarirea potrivit unitatii de masura a Angliei de e*emplu. valoare per colet. Fa transportul pe calea ferata nu se accepta colete sub .8 ,g, nu se accepta razaturi6stersaturi pe scrisoarea de trasura. -crisoarea este redactata obligatoriu in limba statiei de incarcare si intr-una din urmatoarele limbi& franceza sau italiana. Ea se intocmeste in 3 e*emplare& /atca se pastreaza in !egistrul de Evidenta al statiei de incarcare, probeaza transmiterea marfii la transport si incalcarea mi locului de transport, inclusiv aplicarea sigiliilor. Scrisoarea !nicat insoteste marfa pe durata transportului, se remite destinatarului si are valoarea probatorie cea mai mare. Este instrumentul care probeaza momentul trecerii frontierelor. Scrisoarea d!plicat semnata de statia de incarcare se remite e*peditorului si atesta primirea marfii la transport. A%iz!l avand semnatura e*peditorului si a cailor ferate se remite destinatarului si probeaza a ungerea marfii la destinatie. Recipisa este semnata de destinatar si se remite carausului si atesta e*ecutarea contractului. Con%entia pre%ede: obligatiile partilor termenul de e*ecutare si de asemenea impiedicarile la transport limita raspunderii cruului pentru ipoteza in care e*peditorul nu a declarat corect sau nu a declarat deloc valoarea marfii si natura acesteia. 3Bpeditor!l este obligat& - sa completeze corect scrisoarea de trsur: - sa incarce marfa in mi locul de transport: - sa plateasca ta*a de transport sau sa stabileasca debursarea acesteia de catre destinatar comunic)nd destinatarului despre aceasta. Cara!s!l este obligat&
1>,
CURS 1
sa realizeze transportul pe ruta stabilita si cu viteza stabilita scrisoarea fiind intocmita pe o hartie alba cu % dungi rosii sus si os, pe fata si pe verso, paralele pentru transportul de mare viteza, deci trebuie respectata aceasta viteza: - sa raspunda, avand paza uridica a marfii, de integrarea marfii in transport, eliberand-o la destinatie in starea in care a primit-o. "aca n parcurs are loc un accident care pre udiciaza marfa, trebuie sa se intocmeasca un asa numit proces verbal comercial la care participa statia in cauza si un reprezentant al e*peditorului sau un ter avand activitate similara cu a e*peditorului. ;u se poate formula nici reclamatie administrativa si nici actiune in ustitie daca nu este insotita de acest proces verbal.
-
Transportu pe ose e cu !ij oace auto Este reglementat uniform de Con%enia de la 9ene%a './35( renegociat in ./?/ '!om)nia este parte la conventie( insotita de o Con%enie %amal" TIR './3/( incheiata tot la 9eneva i renegociat in ./?3. "e asemenea, Dniunea $nternaional a Eransportatorilor !utieri a elaborat o scrisoare de tr"s!r" a!to tip numit scrisoarea IRU. 1artile la contract sunt obligate sa intocmeasca scrisoarea de trsur care cuprinde mentiuni absolut obligatorii, mentiuni obligatorii tinand de natura marfii si mentiuni facultative. O#ligaii specifice ale p"rilor A* O#ligaiile eBpeditor!l!i: - de a completa corect scrisoarea de trsur: - de a procura documentele mrfii, eventual de a insoti marfa in transport ca si la transportul feroviar: - de a colabora cu cruul la ntocmirea documentelor vamale. M* O#ligaiile c"r"!&!l!i: - de a pune la dispozitie mi locul de transport: - de a asigura conducatorul auto si documentele mi locului de transport si ale conducatorului auto: - de a obtine autorizatiile de transport: - de a raspunde de paza uridica a marfii in transport: - este tinut sa realizeze transportul pe ruta convenita in intervalul de timp convenit. "aca pe parcurs intervin impiedicari la transport 'de e*emplu s-a stricat soseaua, este interzisa circulatia pe un anumit tronson dintr-un motiv sau altul precum inundatii, cutremure etc.( trebuie sa ceara instructiunii de la e*peditor sau destinatar, dupa caz, si daca nu le poate cere sau nu le-a putut primi este obligat fie
1>-
CURS 1
sa depoziteze pe cheltuiala e*peditorului, respectiv destinatarului, fie s v)nd marfa la licitaie pentru a diminua pierderea 'presupun)nd ca marfa este perisabila si presupun)nd ca s-a stricat sa zicem agregatul frigorific( Atat in materia transportului feroviar, cat si in materia transportului auto rspunderea primului cru presupune rspunderea solidar a tuturor cruilor succesivi, dupa cum si a tuturor cailor ferate implicate in realizarea transportului.
1>.

Curs Dreptul Comertului International

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Dreptul Comertului International

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1

DREPTUL COMERULUI INTERNAIONAL

o Dnele sisteme de drept rein numai criteriul specialitii capacitii

CAPITOLUL IE Contractele speciale de comer internaional

S-ar putea să vă placă și