Asocierea polimerfismelor genelor receptoare pentru vitamina D la pacientii chinezi cu parodontita agresiva generalizata

Context si obiective Carcateristicile clinice sugereaza ca factorii genetici pot avea o infulenta asupa predispozitiei pentru parodontita agresiva. Scopul acestui studiu a fost de a investiga asocirea polimerfismelor genelor receptoare pentru vitamina D la pacientii chinezi cu parodontita agresiva. Materiale si Metode Un fragment cu lungime de restrictie de polimorfism (RFLP) pentru 10438141 C la T ( rs 1544410, Bsml), 10382063 de la A la G ( rs 731236, Taqi), 10382143 C la A (rs 7975232, Apal ) si 10416201 A la G (rs2228570, Foki) din gena receptorului vitaminei D a fost analizat prin rectia la polimerizare in lant , urmata de digestia cu enzime de restrictie si electroforeza in gel. Genotipurile a 51 de pacienti cu parodontita generalizata agresiva si a 53 de pacienti de control ,care din punct parodontal sunt sanatosi, au fost analizate. Genotipul si frecventa alelica a fiecarui situs polimorf pentru fiecare pacient si la subiectii de control au fost comparate. Rezultate Distributia de genotipuri si alele pentru receptorul Foki a vitaminei D intre cele doua grupuri a fost semnificativ diferita (P=0,043 si P=0.012). Alela F se pare ca a crecut predispozitia la parodontita agresiva ( raport sanse = 2.02, 95% interval de incredere= 1.16-3,50) la pacientii chinezi. Nu au existat diferente semnificative in distribuita genotipica sau frecventa alelelor pentru receptorii Bsml , Apal si Taqi ai vitaminei D intre cele doua grupuri. Concluzii Stdiul arata ca polimorfismul Foki al genelor receptorilor vitaminei D arputea fi asociata cu prodontita agresiva generalizata la pacientii chinezi. In plus, transportul alelei F creste riscul de a dezvolta prodontita generalizata agresiva. Parodontita agresiva generalizata (GagP) reprezinta un grup de boli inflamatorii cu caracteristici patogene comune carcateristice, cum ar fi in primul rand debultul timpuriu in prioada de adult si o distrucie generalizata rapida a tesuturilor periodontale , ducand astfel la pierderea dintilor . Etilogia GAgP implica interactiuni complexe intre factorii exogeni , in special bacteriile parodontale , si factorii genetici . Desi bacteriile peridontopatogenice pot intr-adevar sa constituie un initiator de stare , carcateristicile sale clinice au aratat ca factorii genetici pot avea o puternica influenta asupa susceptibilitatii GAgP. Vitamina D are un rol speila in reglementarea metabolismului calciului si fosforului si in sistemul imun. Receptorul vitaminei D (VDR) este implicat intr-o varietate de procese biologice , incluzand

metabolismul osos si modularea raspunsului imun. Este clar ca mutatiile in ariile functionale cirtice ale genei VDR pot avea efecte profunde asupa metabolismului mineral si densitatea minerala osoasa. Receptorul vitaminei D este, de asemenea, un important receptor nuclear al vitaminei D3, care este cunoscuta a fi esentiala in mentinerea homeostaziei minerale si pentru integritatea strcuturala a oaselor. Vitamina D3 si receptorul ei , le-a fost demonstrata , de asemenea, implicarea in calitate de agenti upregulating in timpul imunitatii innascute. Receprotul vitaminei D mediaza aceste efecte pentr-o serie de mecanisme variate, inclusiv reglarea transcriptiei, stabilitatea ARNm si modificari posttranslationale. Scopul acestui studiu a fost de a determina prevalenta Bsml, Apal, Taqi si Foki al genotipurilor VDR la pacientii chinezi CU GAgp si pentru a evalua asocierea polimorsimelor genetice VDR cu GAgP Materiale si metode Subiectii Un total de 51 de oacienti cu GAgP au fost selectati din clinicile parodontale de la nivelul spitalelor stomatologice affiliate Universitatii Nanjing. Grupul cu pacienti cu GAgP contine 28 de barbate si 23 de femei, cu un interval de varsta de la 16 la 49 ani (medie 35,7 ani). Parodontita generalizata agresiva a fost diagnosticata pe baza pierderii de atasament observata clinic si pierderii de os alveolar pe baza radiografiei, folosind criterille definite de Academia Americana de Parodontologie. Principalul criteriu clinic al pacientilor GAgP recrutati in acest studio a fost o pierdere de atasament clinica de cel putin 6mm sau resorbtia osului alveolar pe o treime din lungimea dintelui ,care afecteaza cel putin 10 dinti ,patru sau mai multi nu sunt incisive sau molari unu. In plus, 53 de subiectii de control sanatosi , cu nicio problema prodontala in antecedente sau existenta momentan , au fost selectati dintre voluntari. Subiectii de controli, sanatosi, au variat ca varsta de la 24 la 25 de ani (medie 39,1 ani). Toti subiectii au fost de nationalitate , iar subiectii cu istoric cu boli sistemice sau fumatori au fost exclusi din studiu. Natura studiului a fost explicata verbal si in scris la toti subiectii, acestia semnand un formular . Colectarea probelor si extractia ADNului Au fost colectate probe bucale pe un tampon de la fiecare subiect. ADNul a fost extract din probele bucale de pe tampon cu ajutorul unui tampon bucal reactive de extractie ADN ( Tiangen, Beijing, China) , urmand instructiunile producatorului. Concentratia fiecarui exemplar a fost determinata prin spectrofotometrie prin absorbtie de ultraviolet. Analiza genotipica Patru polimorfisme uninucleotidice (SNPs) ale gene VDR au fost analizate in acest studiu, in urmatoarele pozitii ( conform cu acordul GenBank nr. NT_029419): 10438141 C la T,(rs1544410, BSMI), 10382063 A G (rs731236, Taqi), 10382143 C la T(rs7975232, ApaI) i 10416201 de la A la G (rs2228570, FokI). Cele patru situsuri au fost analizate de reactia de polimerizare in lant-polimorfismul lungimii fragmentelor de restrictie (PCR-RFLP). Primerii de reactie P CR au fost proiectati de Primer Premier (Premier Biosoft

International, Palo Alto, CA, Statele Unite ale Americii). Toti primerii si lungimea fragmentelor lor amplificate au fost aratate in tabelul 1. Conditiile de reactie si parametrii de ciclare au fost dupa cum urmeaza : 200 ng de ADNul genomic a fost folosit pentru PCR amplificare intr-un amestec de reactive continand 1.5 mM MgCl2, 0.25 mM dNTPs, 1.5 lM din fiecare primer , reactive tampon si 2,5 U Taq polimeraza. Amplificarea a constat in 94 de grade C pentru 4 min, 35 de cicluri de 94 de grade C pentru 45 s, 55 de grade C pentru 45 s, (BsmI, 58de grade Cpentru TaqI si ApaI; 60 de grade C pentru FokI), 72 de gradeC pentru 45 s si o extensie finala la 72 de grade C pentru 5 min. Zece microlitri din cele 4 fragmente PCR produse au fost supuse digestiei cu enzime de restrictie folosind endonucleaza de restrictie BsmI, TaqI, ApaI si FokI. Produsele PCR rezultate au fost supuse electroforezei in gel 2% si au fost colorate cu bromura de etidiu pentru vizualizarea fragmentelr de ADN. Metode statistice Distributiile genotipice a celor patru situsuri SNP au fost toate testate pentru Hardy-Weinberg prin utilizarea Stata 9.0. distributiile genotipice si frecventa alelelor la nivelul grupului cu boala si a celui de control au fost comparate cu ajutorul testului chi-squared. Riscul asociat cu alelele individuale sau genotipurilor a fost calculate ca sanse medii (OR) cu un interval de incredere de 95% (95% CI). Semnificatia statistica la toate testele a fost determinate la p<0,05. Rezultate Distriubita genotipica a celor patru situsuri SNP a fost in conformitate cu echilibru Hardy- Weinberg pentru subiectii de control si pentru pacienti. Rezulatetel PCR-RFLP au aratat ca niciun BB sau tt genotip nu a fost detectat la niciun subiect. Genotipul si frecventa alelelor implicand VDR BsmI, TaqI, ApaI si FokI nu au evidentiat nicio diferenta intre pacientii cu GAgP si grupul martor. (Tabelul 2) Au fost, totusi, diferente semnificative intre distributia genotipurilor Fokl si frecventa alelelor intre grupul cu GAgP si grupul martor. Frecventa identificata a genotipului FF a fost semnificativ mai mare la pacientii cu GAgP decat la grupul de control (37.25 vs. 16.98%, p < 0.05). Frecventa alelelor F a fost semnificativ mai mare la nivelul grupului GAgP (59.80 vs. 42.45%, p < 0.05). Persoanele cu alele F par a avea mai multe sanse sa dezvolte GAgP (FF vs. Ff + ff, OR = 2.90, 95% CI =1.167.24; F vs. f, OR = 2.02, 95% CI = 1.163.50; tabelul 2). Discutii Polimorfismele genetice care influneteaza cheia proceselor biologice poate contribui la susceptibilitatea la o variaetate de boli, inclusive la prodontita. In special, trasatura clinica initiala a GAgP este pierderea rapida si severea, ireversibila a osului alveolar. Exista un punct de vedere din ce in ce mai raspandit ca pacientii cu parodontita , in special pacientii cu GAgP , dovedesc mult mai clar ca e definite de factori genetici. Genele candidate care au fost studiate include genele pentru interleukine (IL)-1, IL-6 receptor, TNF-, FcR si MMP. Polimorfismele genetice , cum ar fi SNPs, poate influenta boala intr-un mod complex, actionand cu alte variante genetice si cu factorii de mediu pentru a influenta susceptibilitatea la boala rata progresiei. Multe studii au aratat ca anumite SNPs pot fi associate cu susceptibilitatea la prodontita agresiva la populatia chineza , incluzand polimorfismele IL-1A + 4845 si IL-1B -511, polimorfismul genetic TIMP2-418 G la C si regiunea promotoare -1607 bp. In acest studio, frecvnta detectata a genotipului FF a fost semnificativ mai mare la pacientii GAgP decat la subiectii sanatosi de control. Frecventa alelelor F a fost semnificativ mai mare in grupul GAgP. Nu esxita dovezi care sa indice ca polimorfismele receptorului pentru vitamina D BsmI, TaqI si Apal au fost associate cu GAgP la populatia chineza. Aceste rezultat sugereaza ca genotipul FF ar putea fi un indicator

de risc pentru susceptibilitatea GAgP la populatia chineza (OR=2.90). Transportul celor mai frecvente alele F al genelor receptorului pentru vitamina D FokI a crescut semnificativ riscul de a dezvolta GAgP (OR=2.02). Un studio al populatiei coreene realizat de Park a ajuns la o concluzie similara. In studiul lor, au descoperit ca genotipul FF VDR FokI a fost asociat cu un risc crescut de GAgP (OR= 1.83), dar polimorfismele VDR BsmI si TaqI nu au fost associate cu GAgP. Intr-un alt studio asupra populatiei japoneze , au gasit ca polimorfismul VDR BsmI nu a fost asociat cu debutul precoce al periodontite generalizate, de asemenea (G-EOP). Au fost , totusi, concluzii diferite in alte studii din Asia cu pacienti cu parodontite agresive ( sau debutul precoce al parodontitelor, EOP). In studiile de Sun si Tachi, au descoperit ca genotipul Tt VDR TaqI ar putea fi un indicator de risc pentru susceptibilitatea la parodontita agresiva la populatia chineza. O posibila explicatie pentru aceste constatari diferite a fost diferentele observate la fenotipul bolii. Ar putea fi , de asemenea, variatii in frecventa alelelor minore VDR in populatii diferite ale Asiei. Receptorul uman pentru vitamina D este un ligant reglat transcriptiei, factor care mediaza actiunile 1.25 dihidroxivitamin D3 hormon care influenteaza homeostazia mineral osoasa. VDR mediaza functia hormonala a vitaminei D si reglementeaza o varietate de functii in aval. Vitaminei D receptorul BsmI si polimorfismele ApaI in acest studio sunt situate la intronul 8 si VDR polimorfismul TaqI este situate la extronul 9, dar ele sunt mutatii sinonime. Niciunul dintre cele SNPs poate duce la o modificare a structurii proteinei. Acesta ar putea fi motivul cheie de ce nu a fost nicio asociere intre VDR BsmI, ApaI si TaqI SNPs si GAgP. In plus, gena VDR contine doua potentiale situsuri de translatie. Polimorfismul FokI, care are loc la primul codon de start la nivelul exonului 2, schimba secventa nucleotidica la ACG. Alelele cu acest polimorfism initiaza translatia a trei codoni din aval ,rezultand intr-o proteina ( 424 aminoacizi, alela F) , care este cu trei aminoacizi mai scurta decat tipul salbatic. Scurtul VDR 424 aminoacid interactioneaza mai efficient transactivarea cu factorul de transcriere TFII B decat 427 aminoacid VDR , in vitro si de asemenea , VDR mai scurta transactiveaza tinta genei vitaminei D mai eficient. VDR scurt transmite mai puternic resorbtia osoasa si semnele de inflamatie. Consideram ca acesta este principalul motiv pentru care genotipul FF al receptorului pentru vitamina D este asociat cu un risc crescut de GAgP.