PSIHANALIZA curs 7

19.noiembrie.2003

II. VISUL
Dintre manifestarile psihice, visul ocupa o po itie privile!iata pentru ca "reu# afirma ca $visul este calea #e acces la inconstient%, #eoarece multe #in aspectele functionarii inconstientului au fost #escifrate pe ba a visului. In perioa#a #e inceput a psihanali ei, terapiile psihanalitice se ba au pe interpretarea visului, el furni an# principalul material pentru interpretare. Descoperirea continuturilor visului e un succes cultural celebrat printr&un monument material in Viena 'lan!a casa un#e "reu# a anali at primul vis(. Teorii prefreudiene despre vis A. In aceasta serie #e teorii trebuiesc mentionate teoriile somatice. )onsform acestei teorii, visul era un fenomen #atorat re#ucerii actiunii cerebrale in timpul somnului *e #e o parte, somnul #iminuea a sau rupe le!atura cu lumea e+terioara, iar pe #e alta parte saraceste le!aturile intrapsihice. ,ceasta #iminuare e+plica, #upa repre entantii acestei teorii caracterul absur# al visului -. visul e un fenomen somatic. Unul #intre repre entantii acestei teorii, /in , consi#era ca visul e intot#eauna inutil, a#esea morbi#. Deoarece aceste teorii e+plicau visul printr&un fenomen somatic-. visul are nici o functie, sensul nu poate fi interpretat. ,cum, #atorita #e voltarii neurofi iolo!iei se manifesta o recru#escenta a teoriilor somatice #espre vis. B. Teoriile populare si teoriile romantice. "reu#, #esi era neurolo!, aprecia a in mo# particular aceste teorii pentru ca ele atribuie visului un sens. )onform acestor teorii, visul fie ca repre inta o cale #e comunicare intre om si #ivinitate, fie are un caracter premonitaoriu 'anticipea a viitorul(. Din punctul #e ve#ere al acestor teorii, se pune problema #escoperirii sensului visului. 0+ista in teroriile populare 2 meto#e #e interpretare1 & meto#a simbolica & meto#a #escifrarii metoda simbolica1 visul se interpretea a astfel1 continutul manifest e luat ca intre! si echivalat cu un alt intre! care&l lamureste. Ex.1 Interpretarea pe care Iosif o #a in /iblie visului faraonului cu vacile ce semnifaca anii #e foamete. Dupa "reu#, aceasta meto#a are si deficiente1 & visele inteli!ibile cu a#evarat ii sunt inacesibile & reusita interpretarii #epin#e #e calitatea interpretului si nu #e o tehnica anume ce poate fi invatata. metoda descifrarii, e mai aproape #e psihanali a prin aceea ca imparte visul in elemente componente, interpretea a aceste elemente unul #upa altul si recompune un sens inte!rator pe ba a acestor sensuri partiale. Diferenta ma2ora fata #e psihanali a1 meto#a #escifrarii, foloseste $#ictionarul #e simboluri%, cartile #e vise. In aceste carti, fiecare simbol oniric are o tra#ucere prestabilita. Deficiente: & cartile #e vise sunt stabilite arbitrar -.tra#ucerile sunt si ele arbitrare & cartile #e vise au un caracter impersonal, netinan# cont #e istoria in#ivi#ului. Conceptia freudiana despre vis )e #eosebeste conceptiile lui "reu# #e celelalte conceptii e faptul ca ea se ba ea a pe e+perienta terapeutica. "reu# a invatat ca visul poate fi inserat prin lantul asociativ care lea!a un fenomen morbi# 'simptom( #e continutul pato!en ce&i sat la ba a. ,ceasta #escoperire e le!ata #e faptul ca pacientii lui "reu#, care la inceputurile psihanali ei erau ru!ati sa asocie e pe mar!inea simptomului, incepeau a#esea sapovestesca vise. "reu# intele!e astfel ca visul, ca si simptomul nevrotic, isi are ori!inea in inconstient. Definitie: Visul este asemeni actului ratat, un fenomen psihic #e compromis care satisface in acelasi timp 2 ten#inte contra#ictorii1 & #orinta #e a #ormi 'sistemul constient&preco2nstient( & #orinta inconstientului 'refulata(, care #upa "reu# e #e natura instinctuala. ,ltfel spus, visul permite o manifestare si o satisfacere #e!hi ate ale #orintei inconstiente, in asa fel incat somnul sa nu fie perturbat. Continutul manifest continutul latent ,nali a oricarui vis #in perspectiva freu#iana, va inre!istra un continut manifest al visului si unul latent. A. Continutul manifest. Ima!inile, i#eile, sentimentele pe care visatorul le pastrea a in minte in momentul in care se tre este sau si le poate aminti. )ontinutul manifeste repre inta partea constienta a visului 'fata#a visului(. Caracteristicile continuturilor manifeste: & lacunar, le!aturile necesare intre #iferite elemente #e vis ce lipsesc. *rivirea asupra continurului manifest este pre entat ca un te+t cu omisiuni. & absenta lo icii cu care suntem obisnuiti in starea #e ve!he. Din punctul #e ve#er al constientului si al lo!icii, visul e un fenomen, #e cele mai multe ori, ilo!ic. & #atorita primelor 2 caractere, visul e inteli ibil & unele vise se caracteri ea a prin neutralitate afecti!a ' nu transpare nici un fel #e sentiment al visatorului( 11

B. Continutul latent. 3otiunea #e continut latent e in#isolubil le!ata #e interpretarea analitica. La continutul latent se a2un!e #oar prin interme#iul anali ei. Continutul latent reprezinta totalitatea semnificatiilor obtinute prin intermediul interpretarii psihanalitice pe baza continutului manifest si a asociatiilor pacientului. In continuturile latente fi!urea a resturi #iurne, amintiri si #orinte #in copilarie, impresii corporale si alu ii la relatia cu terapeutul. In visele facute in ca#rul anali ei apare psihanalistul #e foarte multe ori. In le!atura ce acest fapt 'ca continutul latent se pune #oar in le!atura cu psihanali a( incercarile #e a interpreta visele nu au sanse #e reusita #aca cei ce anali ea a nu au o pre!atire speciala. Caracteristicile continultului latent: (repre inta inversul continuturilor manifeste(1 & la nivelul continutului latent nee+istan# lacune. & e lo!ic & inteli!ibil & viata afectiva e pe #eplin repre entata. 4recerea #e la continuturile latente la cele manifeste 'ceea ce inre!istrea a constientul(, se face prin interme#iul travaliului visului, care este#in punct #e ve#ere freu#ian, un #emers #e tra#ucere in sensul incifrarii. Datorita actiunii travaliului visului, constiinta oricarui om nu mai poate i#entifica continuturile latente in a#evaratul lor sens. Inter"retarea este o actiune care are ca scop #escifrarea continuturilor manifeste, astfel incat sa se poata a2un!e la continuturi latente 'punctul #e ve#er freu#ian1 sa se a2un!ea la #orintele inconstiente( Dorinta in vis Dupa "reu#, principalul sens al visului este reali area unei #orinte 'in esenta, unei #orinte inconstiente(. Dorinte ce "ot fi satisfacute in !is1 dorinte diurne acceptate de Eu, #ar care, #in cau a unor circumsatnte nefavorabile, nu au putut fi realizate. In aceasta cate!orie intra visele #e tip infantil, un#e #orinta #iurna frustrata apare in vis ca reali are. "reu# citea a visul persoanelor ce traiesc in situatii limita si care, in vis, compensea a toate con#itiile severe 'cal#ura, alimente etc(. 4ot aici intra siurmatorul vis1 o tanara curan# casatorita, care in timpul noptii visea a ca ia venit ciclul 'interpretare1 sa nu fi ramas insarcinata,pentru a se putea bucura #e luna #e miere(. Dorintele care apar in timpul somnului si tin #e nivelul fiziologic 'Visele erotice( Dorintele #iurne care sunt in dezacord cu Eul si care se satisfac in timpul noptii. Dorintele infantile. Exemple de vise infantile ex. #1 multi copii, toti fratii, surorile, verisoirii si verisoarele anali an#ei aler!au pe o pa2iste. S&au transformat apoi in pasari si au burat. Intepretare1 #orinta #e muri toate aceste ru#e, pentru ca anali an#a sa se poata bucura #e toata #ra!ostea ru#elor. ex. $1 Visatorul fu!e #e acasa cu nansa lui, o femeie frumoasa cu 2 copii reusiti, pentru a se acsatori cu ea. Introca#u&se, isi !aseste sotia in pat cu altul. ,cesta se afla in alt pat apoi se suie in patul sotiei. Visatorul pleaca intreba#&o pe sotie can# sa se intoarca. Intepretari 1 & 1 & #orinta #e a avea o partenera se+uala, se #atorea a faptului ca sotia era insarcinata si nu putea avea relatii se+uale. & 2 & #orinta #e a avea o alta sotie, o sotie cu 2 copii reusiti ca si nasa. & 3 & #orinta #e #eculpabili are 'amantul sotiei( & 5 & #orinta #e a lasa latura feminina cu sotia si #e a&si manifesta latura masculina cu nasa. ex. %1 anamne a1 pacienta a fost #ata spre crestere si infiere unei familii #eoarece mama sa nu&si putea permite sa o creasca 'maam #onatoare mai avea si alte fiice(. 6ulti ani mai tar iu, mama a#optiva se imbolnaveste mental. ,#ulta, pacienta #evine #octor si la 50 #e ani visea a1 mama a#optiva, mult mai tanara, facea un chiureta2. Doctorul o chiureta cu #e!etul, proce#eu foarte #ureros. Intepretari 1 &1 & #orinta ca mama a#optiva sa fie mai tanara pentru a putea fi sanatoasa mental & 2 & chiureta2ul1 #orinta ca mama naturala sa nu mai faca alti copii pentru ca ea sa fi ramas sin!urul copil. & 3 & #urerea1 pe#epsirea mamei a#optive pentru neca urile pe care i le por#ucea, #atorita bolii ei mentale & 5 & #orinta ei #e a fi barbat si #e a putea astfel performa un act se+ual cu mama ei naturala. PSIHANALIZA curs & Dificultati ale teoriei freudiene despre vis 4eoria freu#iana #espre vis este e+pusa multor riscuri, #ar 2 #intre #ificultati pe care le presupune au fost sesi ate chiar #e "reu#. 0+ista o cate!orie #e vise care contra ice 'cel putin aparent( teoria lui "reu# #espre vis ca implinire a unei #orinte. ,stfel #e vise sunt in primul ran# visele de pedepsire. Caracteristica lor1 sunt insotite #e o stare marcanta #e neplacere. Si aceste vise #e pe#epsire repre inta reali area unei #orinte inconstiente, numai ca aceasta #orinta nu tine #e #imensiunea pulsionala a personalitatii, ci e o #orinta care provine din supra-Eu 'instanta sociali ata, #ar inconstienta(. De obicei visele #e pe#epsire sunt alimentate #e inter#ictii culturale, care impun o pe#eapsa pentru #orintele neacceptate cultural. Ex.1 anali an#ul, e un barbat tanar, inteli!ent si prolific in plan profesional 'stiintele e+acte(, #ar fra!il in plan afectiv. Visea a ca pe un testicol ii apare o infectie8 se #uce la #octor, acesta urman# sa i& o e+tirpe. 27.noiembrie.2003

12

Interpretarea : visul se ba ea a pe un eveniment real care se petrecuse cu 2 saptamani in urma. Ii apruse un cos, care s&a retras lasan# in urma un chist. Visul e+prima #orinta pacientului ca analistul sa&l pe#epseasca, sa&l opere e 'castre e( pentru #orintele sale incestuoase. , II&a cate!orie #e vise ce pune in #ificultate teoria freu#iana #espre reali area visului, o repre inta cosmarul. )osmarul e caracteri at #e prezenta unei stari de anxietate, care in anumite situatii poate provoca tre irea. In acest ca infirmarea teoriei lui "reu# pare a fi mai evi#enta, in sensul ca visul poate con#uce la tre ire. Dificultatea poate fi re olvata astfel 1 & an!oasa si tre irea repre inta mi loace extreme care urmaresc sa inpie#ice #orinta inter isa #e a patrun#e in constient. Sunt mi2loace e+treme pentru ca inainte #e utili area lor se mai pot folosi si alte mi2loace pentru a percepe realitatea inconstienta1 & o prima masura este i#eea care apare in timpul visului ca $tot ce se petrece nu e #ecat vis%. ,ceasta i#eee anulea a i#eile ce tin# sa se apropie #e constient. ,ceste sentimente #e an!oasa sunt provocate, contrar opiniei profanilor, #e forta #orintelor refulate ce tin# sa patrun#a in constiinta. Ex.1 Visele #e efractie. Schema 1 visatorul e in casa si casa este ase#iata #e un rau facator ce ameninta cu o arma. Solutie 1 #orinta inconstienta e #orinata #e a avea o relatie se+uala violenta '#orinta #e viol(. )en ura ce participa la formarea visului apelea a la tre ire, ca o ultima masura #e a impie#ica #orinta inconstienta sa patrun#a in constient. )en ura seamana cu pa nicii vechilor orase ce aveau menirea #e a&i apara pe cei #in oras #e pericole in timpul noptii, #ar can# acestea erau prea mari, pa nicii ii tre eau pe oraseni. Calificarea visului in functie de raportul continut manifest continut latent Visele in care continutul manifest si cel latent coincid . 'sau #eosebirea #intre ele este minima(. ,ceste vise sunt foarte frecvente la copii si #e aceea "reu# le&a numit $vise #e tip infantil%. Importanta lor consta in aceea ca demonstreaza clar ca visul e realizare halucinatorie unei dorinte. ,stfel #e vise reali ea a #orinteconstiente traite in timpul ilei, care nu au putut fi reali ate #atorita unor circumstante nefavorabile. Visul in care continutul manifest si cel latent nu coincid 'ma2oritatea viselor pe care le au a#ultii(. ,ceste vise presupun #ificultati #e intele!ere #atorita caracterului lor ininteli!ibil. In ca ul acestor vise, #iferenta intre continutul manifest si continutul latent este #ata #e interventia travaliului visului. Travaliul visului, este un proces necreator, care #oar tra#uce continutul latent in continut manifest in asa fel incat acesta sa #evina acceptabil pentru cen ura 'nici in vis nu suntem liberi pentru ca e+ista o cen ura(. 4ravaliul visului utili ea a multe mi2loace. )ele mai importante 1 - condensarea - figurabilitatea - deplasarea - elaborarea secundara Condensarea : actiunea ei este vi ibila in faptul ca ceea ce numim continut manifest este mai re#us cantitativ in raport cu continutul latent. 0ste posibil ca in economia unui vis, te+tul continutului manifest sa fie e+trem #e re#us 'e+1 o sin!ura propo itie(, in timp ce continutul latent este mult mai bo!at. Ex.1 /unica a#ormisein mi2locul unei !rame i #e fasole 'vis cu o sin!ura propo itie( Solutii 1 1. /unica provoaca amintirea visatoarei referitoare la cule!erea unei frun e #e fasole, can# #e#esubtul tufei a !asit un sarpe 'fasole sarpe simbol falic universal(. 2. "oto!rafia reala 'scena( in care bunica statea intr&o !rama#a #e fasole. Datorita ru#eniei #e san!e, bunica o repre inta pe visatoare. 3. 0lementul #iurn1 #upa ce a facut #ra!oste cu iubitul ei, acesta a#oarme 1 $era fie prea obosit, fie prea satisfacut si asta ma face sa simt ca il #omin% -. insatisfactia se+uala. 9aportul #itre elementele continutului manifest si elementele continutului latent ar putea fi repre ent si !rafic1 01 , 02 , 03 ........ - elemente ale continutului manifest. 0le vor repre enta mult mai multe elemente #in continutul latent 'e1 , e2 , e3 , e5 , e: , e7 ...(, intr&o maniera care poate face foarte #ificila #escifrarea visului. !unctul de vedere al realizarii psihologice a condensarii : inlocuirea mai multor lanturi asociative printr&o sin!ura repre entare aflata la intersectia lor. 0ner!ia acestor lanturi esociative con#ensata, poate fi preluata #e aceasta repre entare repre entanta. "bservatie : *roce#eul con#ensarii nu e specific visului. 0l poate fi intalnit si in actul ratat, cuvintele #e spirit sau simptomul nevrotic, con#ensarea fiin# un proces specific fenomenului la care participa inconstientul. ; vom re!asi si in pro#usele culturale 'operele #e arta(. )on#ensarea pentru a se reali a, utili ea a fie asemanarile #intre elementele continutului latent, fie opo itiile #intrelele. Ex.1 Irma, persona2ul principal #in primul vis anali at #e "reu#, nu se repre inta #oar pe sine ci, pe ba a asemanarilor, le repre enta si pe sotia si fica lui "reu#. "i!urile compo ite sau fi!urile mitolo!ice #in vis, se reali ea a tot pe ba a unor asemanari. Ex. 1 Doctorul 6 ,#in acest vis cu Irma, sinteti ea a in aceasta fi!ura pe 6 si pe fratele lui "reu#, elementul comun fiin# unul psihic 'ambii s&au opus parerii lui "reu#(. Ex. de condesare ba'ata "e contrariu: visul 6ariei, care purta o rochie cu flori asemanatoare cu cea a in!erului #in picturile cu /una Vestire. "lorile sunt albe si bo!ate asemanatoare cameliilor. Interpretare1 In!erul - puritate 8 "lorile - Dama cu camelii 'opusul puritatii( implica insatisfactie se+uala. 13

Deplasarea : in timp ce actiunea con#ensarii con#ensea a continutul latent, #eplasarea pro#uce o schimbare #e accente '$o inversare a valorilor%(. )e e important in continutul latent #evine in continutul manifest neesential, si invers. )a si con#ensarea, #eplasarea nu e un proce#eu #efinitoriu pentru vis, ci actionea a in totalitatea pro#uselor in care intervine inconstientul. Datorita faptului ca #eplasarea si con#ensarea pot fi re!asite, #e e+emplu, in opera literara, asceasta poate fi #escifrata folosin# meto#ele #e interpretare a visului. ,ctiunea #eplasarii, con2u!ata cu cea a con#ensarii contribuie la caracterul neinteli!ibil al visului. Ex.1 In visul lui "reu# #espre mono!rafia botanica,accentul continutului manifest ca#e asupra elementului $botanic%, in timp ce in continutul latent , cu a#evarat importante sunt relatiile #intre "reu# si cole!ii sai. Figurabilitatea 1 in vise, #e cele mai multe ori, i#eile abstracte sunt repre entate prin ima!ini. Si acest proce#eu contribuie la crearea aparentei #e absur#itate a visului, concret lucrurile petrecan#u&se astfel 1 #intre ramificatiile principalelor !an#uri ale continutului latent, vor fi preferate acelea care se pretea a la o pre entare vi uala. Interventia acestor tra#uceri a nivelului abstract prin ima!ini, se e+plica #atorita caracterului re!resiv al visului care se intoarce la procesele #e manifestare ima!istica. Ex.1 0+perimentul lui Siveerer1 el a constatat ca in satrea #e oboseala premer!atoare somnului, in mo# spontan, anumite !an#uri sunt inlocuite cu ima!ini. Din e+perienta psihanali ei, reeiese ca a#esea caracteristicele superlative pe care anali atul le atribuie anali atorului sunt caracteri ate prin caracteristici ca 1 constitutie atletica, masivitate, frumusete, etc. Inlocuirea cu ima!ini nu e sin!ura particularitate care caracteri ea a lo!ica visului, care e o lo!ica a inconstientului. 0a mai are si alte particularitati 1 & relatia cau ala poate fi repre entata in vis fie printr&o succesiune in timp, fie prin transformarea unui lucru in celalat. & a#esea in vis, contra#ictiile sunt repre entate printr&unul si acelasi element. Ex.1 Imobilitatea in vis. Interpretare1 )onflic #e ten#inte ce au o putere e!ala. Simbolul in vis Utili area simbolului in vis e consi#erata #e "reu# ca o varianta a #eplasarii, in masura in care e o forma #e manifestare in#irecta. *articularitatile utili arii simbolului in vis, fata #e alte forme #e manifestare in#irecta, consta in le!atura constanta intre un element #in continutul manifest si unul #in continutul latent. Simbolurile onirice sunt 1 & in#ivi#uale & !enerale & universale. *sihanali a freu#iana pune accentul pe simbolurile in#ivi#uale. *sihanali a 2un!iana pune accentul pe simbolurile universale. "reu# este cel care a #eschis calea simbolurilor universale, fara sa o fi #e voltat insa. Descoperirea simbolurilor universale se ba ea a pe e+perienta clinica 'in terapia clinica, aceste simboluri nu pro#uc asociatii(. *entru a a2un!e la sensul simbolurilor universale, "reu# apelea a la comparatia cu pro#usele culturii 1 basme, mituri, proverbe, cuvinte #e spirit 8 in felul ceste prefi!uran# meto#a amplificarii folosita #e <un!. ,cest proce#eu #eosebeste psihanali a #e cartile populare #e vise, un#e echivalarile simbolice sunt arbitrare. Exem"le de simboluri uni!ersale 1 imparat 'imparateasa(, re!e 're!ina(, tar 'tarina( -. "arintii !isatorului print 'printesa( -. !isatorul cutit, pumnal, umbrela, peste, melc, soarece, pisica, sarpe -. simboluri falice cutiile, casetele, toate receptaculele -. femeia caracteri'ata de functia rece"ti!a si re"roducti!a scarile, ' a urca sau a cobori( -. actul sexual taierea parului, pier#erea unui #inte, #ecapitarea -. castrarea aparitia in vis obiectelor falice 'soparla( -. a"arare im"otri!a castrarii

15