Sunteți pe pagina 1din 18

Teorie
şi
metodologie
sociologică


Relații
şi
interferențe


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Relații
între
cunoaşterea
comună
şi

cunoaşterea
teore?că

•  Cunoașterea
comună
a
actorilor
sociali
stă
la

baza
cunoașterii
teore?ce

•  Enunțurile
teore?ce
fundamentale
se

convertesc
în
principii
metodologice

•  Cum
se
stabilesc
aceste
relații
şi
conversiuni?



Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Cunoaşterea
comună
‐1

•  Viața
individuală
şi
viața
socială
constau
într‐o

suită
de
acțiuni
şi
relații
sociale,
de
conduite
şi

comportamente
care
ac?vează
cunoș?nțe,

a?tudini,
opinii
sau
priceperi

•  Viața

individuală
poate
fi
trăita
real,
imaginar
şi,


mai
recent,
datorită
mijloacelor
electronice
de

comunicare,
doar
virtual

•  Formele
de
viața
sunt
intermediate
de
limbaje
şi

comunicare
pentru
a
da
seamă
de
prezenta
altora

şi
de
modul
de
manifestare
ale
fiecăruia

în


lumea
vieții
sociale


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Cunoaşterea
comună
‐2

•  Multe
din
acțiunile
individuale
şi
interacțiunile

sociale
se
desfăşoară
de
la
sine,
de
parcă
ar
fi
niște

automa?sme,
ca
răspunsuri
la
solicitări
interne
sau

externe

•  Pe
de
altă
parte,

acționăm
conform
unor
reguli

prestabilite
şi
îndelung
exersate
şi
asimilate
atunci

când
ne
aflăm
în
situații
de
muncă
sau
de
distracție.


•  Acțiunile
şi
interacțiunile
de
acest
gen
se
bazează
pe


o
cunoaștere
individuală
şi
socială
comună,
general

acceptată
şi
aplicată
într‐o
comunitate
dată.

•  Cunoașterea
socială
comună
face
parte
din
cultura

familiei,
grupului
sau
comunității
căreia
ii
aparținem


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

C
Wright
Mills

(1959)
despre
„imaginația

sociologică”

•  Este
acea
facultate
intelectuală
care
ches?onează

cunoașterea
socială
şi
individuală
comună:

 
în
funcție
de
curgerea
6mpului
(comparăm
cunoașterea

biografică
prezentă
cu
cea
trecută
şi
ne
întrebăm
despre

relevanța
lor
în
raport
cu
evenimentele
actuale
pe
care
le

trăim
sau
cu
cele
pe
care
le‐am
putea
trăi)


 sau
în
funcție
de
distribuția
în
spațiul
social
şi
geografic

(
comparăm
cunoașterea
noastră
cu
a
altora
ce
aparțin

altor
țări,
altor
comunități
sau
altor
categorii
sociale).


•  Este
o
facultate
intelectuală
ce
se
bazează
pe
o

cunoaștere
sistema4că
a
lumii
vieții
sociale
din

perspec4va
istoriei
şi
a
dinamicii
dezvoltării
ei

Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Cunoaşterea
ş?ințifică

•  Cunoașterea
care
s?mulează
şi
întreține
„imaginația

sociologica”
este
cunoașterea
sociologică
ș5ințifică.


•  Ea
este

produsă
metodologic
de
cercetarea
socială
care:

  colectează
în
mod
sistema?c
date
şi
informații
ce
aparțin

cunoașterii
comune
despre
viața
socială;

  prelucrează
aceste
date
şi
informații
pentru
a
iden?fica
tendințe
şi

?pologii,
asemănări
şi
deosebiri,
probleme
sociale
şi
descrieri

sistema?ce
ale
acestora;

  formulează
explicații
si
predicții
teore?ce
menite
a
trece
dincolo

de
aparențe
şi
a
iden?fica
generalizări
sau
regularități,
factori

generatori,
asocieri
sau
corelații,
mecanisme
cons?tu?ve
şi

genera?ve
cu
o
dinamică
specifică
în
?mpul
şi
spațiul
social;

  oferă
soluții
op?me
pentru
rezolvarea
unor
probleme
cu
care
se

confrunta
indivizii,
grupurile,
comunitățile
sau
societățile
în

procesele
lor
de
funcționare


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Exemple

•  La
nivelul
cunoaşterii
comune,
fiecare
formulează

întrebări
despre
lumea
vieții
personale
şi
despre

lumea
vieții
sociale

•  La
nivel
teore?c,
sociologul
formulează
întrebări:

•  Factuale:
astăzi
fetele
au
performanțe
şcolare
mai
bune
decât

baie?i?

•  Compara?ve:
o
anume
distribuție
a
performanțelor
este
numai
în

RO,
în
toată
UE,
în
toată
lumea?

•  Despre
schimbare
şi
dezvoltare:
Cum
s‐a
schimbat
distribuția
în

?mp?

•  Teore?ce:
care
sunt
factorii
care
explică
?pul
actual
de
distribuție?


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Exemple

•  Sondaje
de
opinie

•  Schimbare
şi
dezvoltare
socială

•  Analiza
etnografică
bazată
pe
date

factuale

•  Probleme
teore?ce


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Teoriile
sociologice

•  Începuturile
şi
produsele
finale
ale
cercetării

sociale
sunt
teoriile
sociologice

•  Sociologia
nu
şi‐a
cons?tuit
încă
o
paradigmă

teore?că
unică,
universală
şi

incluzivă

•  Sociologia
contemporană
include
mai
multe

teorii,
adesea
concurente.
Prin
implicație,

există
mai
multe
metodologii
alterna?ve
ale

cercetării
sociale


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Caracteris?ci
ale
teoriilor
sociologice

•  Se
confruntă
cu
comunicări
si
tensiuni
intra‐
şi
inter‐
disciplinare;



•  Se
cons?tuie
ca
teorii
alterna4ve
şi
concurente:

sociologia

dispune
de
o
varietate
de
teorii
adesea
concurente,

specializate
pentru
a
se
referi
la
un
anumit
sector
al
societății

dintr‐o
perioadă
istorică
dată
şi
construite
la
niveluri
variate

de
generalitate;


•  Manifestă
şi
prac?că
o
cumula4vitate
teore4că
limitată:


cunoașterea
teore?că
şi
analiza
empirică
din
sociologie
sunt

încă
prea
puțin
cumula4ve;


•  Se
concentrează
pe
armonizarea
raporturilor
dintre
individ
şi

structură:

teoria
sociologică
se
referă
concomitent
la
actorul

uman
individual
şi
la
structura
socială,
la
universul
obiec4v
şi

obiectual
al
vieții
şi
la
cel
subiec4v
al
vieții
trăite
ca
atare


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Comunicări
şi
tensiuni
intra‐
şi
inter‐disciplinare


•  Există
ramuri
ale
sociologiei,
fiecare
cu
propriile
teorii

specifice


•  Teoriile
dintr‐o
ramură
a
sociologiei
sunt
preluate
şi
de

alte
ramuri
sau
unele
teorii
sociologice
sunt
prezentate

în
mod
independent
de
orice
ramură
sociologică


•  Separarea
din
cadrul
diviziunii
academice
a
cunoașterii

sociale
teore?ce
se
asociază

cu

coexistența
unor

mul?ple
discipline
socio‐umane
specializate,
cu
o

compe4ție
între
specializări
teore?ce
şi
cogni?ve
sau

cu
o
cooperare
inter‐disciplinară


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Unitatea
abordării
sociologice
şi
diversitatea

teoriilor
sociologice

•  Este
necesar
sa
dis?ngem
între
abordarea
metodologică
a

fenomenelor
sociale,

care
are
un
caracter
rela?v
unitar,
şi
teoria

sociologică,
prezentată
într‐o
varietate
de
forme

•  Abordării
metodologice
îi
este
specific
acel
mod
sociologic
de

gândire
care:

  
este
integra4v
sau
structural,
adică
partea
este
raportată
la
şi
asociată

cu
întregul
care
o
cuprinde;


  este
contextual,
adică
ține
cont
de
dinamica
relației
dintre
actorul

individual
şi
contextul
la
care
acesta
par?cipă
împreună
cu
alții;


  este
dual,
adică
îmbina
aspectele
subiec4ve
ale
trăirilor
şi

sen?mentelor
individuale
sau
colec?ve
cu
universul
obiec4v

în
care

acestea
sunt
configurate;

  
este
reflexiv,
construc4v
şi
cri4c,
adică
ia
cunoașterea
comună
a

actorilor
sociali
ca
referință
pentru
a
trece
dincolo
de
ea
in
vederea

iden?ficării
de
cristalizări,
mecanisme

si
regularita?
ale
construcțiilor

sociale.


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Comparații

•  Comparația
cu
situația
din
ș?ințele
naturii:

 W.Dilthey,
Max
Weber,
A.
Schutz,
H.Garfinkel

 
Modelul
pozi?vist:
de
la
A.
Comte
la
P.
Lazarsfeld

et
al.

•  Teorii
cu
niveluri
diferite
de
generalitate

•  Teorii
sectoriale

•  Teorii
concurente


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Cumula5vitatea
limitată
a
cunoașterii
teore5ce



•  Dezvoltarea
teore?că
a
sociologiei
nu
este
nici

con?nuă,
de‐a
lungul
unei
curbe
ascendente
de
?p

asimpto?c,
ce
ar
reprezenta
creșterea
nelimitata
a

cunoașterii,
si
nici
constant
cumula?vă
în
sensul
că

fiecare
nouă
cercetare
adaugă
la
cunoașterea
deja

elaborată
câte
puțin
pentru
a
construi
un
tot
integrat

•  Dependența
culturală
şi
națională
a
cercetării

sociologice
este
indusă
de
ceea
ce
Ulrich
Beck
numește


principiul
naționalismului
metodologic
(U.Beck,
2007)

•  Principiul
cosmopolitanismului
metodologic


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Dialec5ca
relației
dintre
individ
şi
structură


•  Problema
sociologică
de
interes
se
referă
la
modul
în
care
se

realizează
armonizarea
referințelor
micro‐sociale,
adică
individuale

şi
în
mare
parte
subiec?ve,
cu
cele
macro‐sociale,
adică
structurale,

transindividuale
şi
obiec?ve.


•  Structura
socială
statuează
cadrul
şi
regularitățile

comportamentului
uman

•  Aceasta
nu
există
decât
în
măsura
în
care,
în
cadrul
sau,
sunt
inițiate

şi
se
manifestă
acțiuni
individuale
şi
sociale.
Între
structura
socială,

care
oferă
cadrul
cons?tu?v
şi
mediul
de
configurare
al

fenomenelor
sociale,
şi
acțiunile
sociale,

consacrate
de
agenția

umană
(
agency,
se
spune
în
engleză)
în
şi
prin
care
se

manifestă
şi

se
agregă
acțiunile
individuale
ale
actorilor
individuali,
se
ins?tuie
o

dialec?că
a
reciprocității
pe
care
A.
Giddens
o
numește

„dualitatea

structurii”
(A.
Giddens,
The
Cons4tu4on
of
Society,

Cambridge,

Polity,
1984).



Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Con?nuare

•  În
aproape
orice
proiect
de
cercetare
socială,

metodele
şi
tehnicile
de
culegere
a
datelor

empirice

iau
indivizii
singulari
drept
unități

primare
ale
inves?gării,
ale
ches?onării
sau

observării

•  Problema
este
aceea
a
u?lizării
datelor

empirice
generate
individual
pentru
a
formula

propoziții
teore?ce
despre
funcționarea
unei

structuri
sociale


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Polarități
metodologice


•  individualism
versus
holism
metodologic:
cercetarea
sociologică
se

cons?tuie
într‐o
sociologie
a
interacțiunilor
sociale
şi
se
orientează

mai
ales
către
indivizii
creatori
şi
responsabili
de
acțiunile
şi

interacțiunile
lor
sociale,

sau
se
cons?tuie
într‐o
sociologie
a

sistemelor
şi
structurilor
sociale
întrucât
se
orientează
mai
ales
către

sistemele
sociale
cu
structuri
care
nu
numai
ca
transcend
intențiile,

opțiunile
sau
voințele
individuale,
dar
generează
forțe
care

configurează
si

direcționează
o
dinamică
socială
transindividuală;

•  analiza
can4ta4vă
versus
analiza
calita4vă:
cercetarea
sociologică

se
dezvoltă
în
mod
similar
ș?ințelor
naturii,
fiind
preocupată
de

iden?ficarea
şi
analiza
sta?s?că
şi
matema?că
a
dimensiunilor

can?ta?ve
ale
fenomenelor
sociale,
sau

este
un
?p
dis?nct
de

cercetare,
în
cea
mai
mare
parte
calita?vă
şi
numai
parțial

convergentă
cu
cea
din
ș?ințele
naturii,
fiind
mai
ales

preocupată

de
captarea
mesajelor
cogni?ve
şi
subiec?ve
specifice
ale
realității

sociale
şi
umane,

de
construcția
umană
a
realității
sociale;


Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1

Polarități
teore5ce
privind
cons5tuirea
şi

dezvoltarea
socială

•  globalizare
versus
localizare:
lumea
vieții
sociale
actuale
se

cons?tuie
şi
funcționează
în
comunități
locale,
bine
delimitate
în

?mpul
social
şi
spațiul
geografic,
sau
în
societăți
care
sunt
prinse
în

mul?ple
interdependențe
şi
în
mişcări,
transformări
si
configurări

care
transcend
granițele
comunitare
şi
consacră
o
realitate
a
lumii

globale
bazate
pe
contracția
?mpului
şi
deteritorializarea

comunităților;


•  modernitate
versus
postmodernitate:
societățile
contemporane
se

dezvoltă
încă
de‐a
lungul
traiectoriilor
deschise
de
opțiunile

modernității,
inițiate
începând
cu

secolul
XVIII
de
epoca

Iluminismului,
industrialismului
şi
raționalizării,

sau

la
sfârșitul

secolului
XX

şi
mai
ales
in
secolul
XXI
am
intrat
în
faza
despărțirii
de

modernitate,
intrucât
am
intrat
într‐o
noua
epocă,
a
post‐
modernității,
cu
noi
opțiuni
şi
traiectorii
ale
dezvoltării
sociale.



Sociologie,
Anul
I,
Metodologie
‐
Cursul
1