Piotr Alexeevici Romanov a fost mare nu doar la sfat, desi de aici i s-a tras numele cu care a ramas in istorie,

ci si la stat: masura 2 metri inaltime, astfel incat, pe strada, la palat, in adunari sau in mijlocul multimii, talia lui mare nu putea fi trecuta cu vederea si nici intrecuta de statura altcuiva. Petru cel Mare s-a nascut la Moscova, pe 9 iunie 16 2 !"# mai, potrivit calendarului iulian$, si a murit pe % fe&ruarie 1 2' !2% ianuarie$. '2 de ani de viata navalnica. Parintii sai au fost tarul Alexei Mi(ailovici si cea de-a doua sotie a lui, )atalia *irilovna )aris+ina. Pentru ca ,van, cel mai varstnic dintre fratii de spita re-ala ai lui Petru, era cam sarac cu du(ul si plapand, Petru, in varsta de doar 1# ani, a fost declarat tar. Pentru o scurta perioada insa, pentru ca au intrat in joc uneltirile familiei Miloslavs+i, care il dorea drept urmas pe ,van, in ciuda lipsurilor lui de natura fi.ica si spirituala. /na dintre fetele celei dintai sotii a lui Alexei, am&itioasa si nemiloasa 0ofia, ajutata de militia tarului, i-a masacrat pe Nariskini, fratii tarinei, dar si pe partizanii lor, dupa care s-a proclamat regenta, in timp ce Ivan si Petru erau inca minori. Acestia au fost suiti pe tron impreuna, in ziua de 23 iulie 16 2, acesta fiind singurul caz din intreaga istorie a !usiei cand doi tari au ocupat tronul in acelasi timp. /n detaliu interesant poate fi o&servat la jiltul du&lu adapostit in .iua de a.i de Mu.eul *remlinului: spatarul are o gaura, pe care "ofia, asezata in asa fel incat sa nu fie vazuta de nimeni, o folosea ca sa le dicteze celor doi tineri vointa sa. )u dupa mult timp, tanarul Petru a fost consemnat de catre sora lui vitre-a in su&ur&ia moscovita Preo&rajens+oe. 1rija educatiei sale a purtat-o pret de cativa ani mediocrul preceptor 2otov, care l-a dascalit dupa &unul sau plac. 3anar si nelinistit, dornic sa afle noutati din toate domeniile, Petru ajun-e, intr-una dintre numeroasele lui plim&ari pe stra.ile Moscovei, in )emets+aia 0lo&ada - cartierul strainilor - unde face cunostinta cu personaje interesante, instruite si dornice sa-si impartaseasca cunostintele: -eneve.ul 4efort, &atranul scotian 1ordon, stras&ur-(e.ul 3immerman, olande.ul 5innius si alti oameni de isprava, care il vor initia in tainele civili.atiei europene si vor deveni profesorii sai in materie de arta militara si de navi-atie.

3arul Petru avea 19 ani cand l-a cunoscut pe -eneve.ul 4efort. Acesta din urma invatase repede si la nevoie lim&a rusa si vor&ea aproape toate lim&ile 6uropei. 4efort i-a placut mult printului, a intrat in sluj&a lui si destul de repede si in sufletul lui. 6l l-a facut sa intelea-a pe tanarul Petru ca exista si un alt mod de a trai si a domni decat acelea care se practicau, din toate timpurile, in imensul sau imperiu. Prima masura importanta a tarului Petru , a fost or-ani.area unei armate permanente, dupa model european. ,nsarcinati cu strate-ia trupelor si cu numirea ofiterilor sunt 4efort si 1ordon. ,n paralel, Petru a de.voltat industria navala, a im&unatatit armele si te(nicile militare, a creat trupe de elita si a instalat o flota armata permanenta in Marea 7altica. Petru si-a dorit ca si supusii sai sa fie manierati si sa ai&a parte de cunostinte alese. 8a atare, Petru a trimis '# de no&ili auto(toni in 9landa, An-lia si :enetia, ca sa se perfectione.e in domeniul artelor si stiintelor. ;ata de 16 mai 1 #" este considerata data intemeierii orasului 0an+t Peters&ur-, orasul de suflet al lui Petru si cea mai impunatoare creatie si deci.ie a sa. 8onstructia orasului, pe insula de la -urile )evei, s-a desfasurat in intre-ime dupa porunca tarului. Acest efort maret a fost posi&il cu ajutorul celor aprox "#### de tarani care erau adusi .ilnic, din intrea-a Rusie. ,n 1 11, inainte de sfarsitul ra.&oiului, Petru a numit 0an+t P. 8apitala Rusiei. ,n 1 1', Petru ajun-e si in <ranta. :a.and mormantul cardinalului Ric(elieu si impunatoarea lui statuie, tarul s-a lasat purtat de elanul specific, s-a urcat pe piatra funerara, a im&ratisat efi-ia ministrului si a rostit urmatoarele vor&e memora&ile: =;e ce nu te-ai nascut oare pe vremea mea> #i-as fi dat $umatate din regat doar ca sa ma inveti cum sa guvernez cealalta $umatate.% ,n 1 21, dupa ce Ra.&oiul )ordului se inc(eie si )ov-orodul este recapatat, Rusia devine unul dintre cele mai impunatoare state ale lumii Petru , primeste titlul de imparat si este numit ? Petru cel Mare, parinte al patriei, imparat a toate Rusiile...@

Petru a avut o relatia de dra-oste cu tanara si frumoasa Maria 8antemir, fiica voievodului ;imitrie 8antemir care, pier.and tronul Moldovei, s-a refu-iat cu familia la 0an+t P. /nele versiuni spun ca 3arul Petru a avut impreuna cu Maria un copil, in timp ce alte pareri sustin ca in 1 21, Maria, insarcinata fiind, a pierdut copilul, motiv pentru care tarul, profund de.ama-it, a parasit-o. Petru este cunoscut in intrea-a lume pentru reformele sale si masurile radicale si inovatoare. A desc(is un 8a&inet de 8urio.itati, in care a strans o multime de ciudatenii ale naturii. Petru era atras de pitici dar si de uriasi, de monstruo.itati si c(estiuni atipice, luand cu placere parte la intero-atorii si torturi si im&ratisand cu tot mai mare placere meseria de dentist. ;intr-o dorinta nemar-inita de a moderni.a Rusia, tarul a poruncit ca &ar&atii sa renunte la purtarea &ar&ilor, iar acei &ar&ati care nu renuntau nici in ruptul capului la podoa&a faciala si acceptau sa plateasca taxa erau, totusi, constransi sa poarte medalii care atestau pu&lic faptul ca &ar&ile lor sunt a&solut ridicole. 9 revenire neasteptata a urii fata de &ar&a a avut loc in Romania, in perioada comunista, cand &ar&osii nu erau priviti cu oc(i &uni de catre militie, pentru ca erau considerati intelectuali si potential periculosi pentru re-im. Multe dintre sc(im&arile preconi.ate de Petru au avut in vi.or aspectul exterior al supusilor sai. ;upa ce le-a ras &ar&ile, tarul s-a impotrivit vesmintelor acestora. Printr-un uca. dat la in ianuarie 1 ##, a decis ca =&oierii, oamenii de la curte, functionarii sa poarte im&racaminte un-ureasca, cu caftanul de deasupra pana su& -enunc(i, iar cel de dedesupt mai scurt=. 8ei care nu se supuneau uca.ului plateau amenda. ,n decem&rie 1699, Petru daduse un alt uca., prin care numaratoarea anilor urma sa se faca dupa calendarul european, fiecare an incepand la 1 ianuarie si nu la 1 septem&rie, cum era o&iceiul. 3otodata (otarase ca, in prima .i a noului secol, toata lumea sa-si impodo&easca portile caselor, sa ia parte la sluj&ele de la &iserica si sa-si faca urari de Anul Nou. Prin uca.ul din martie 1 1A, Petru sc(im&B statutul familiilor aristocratice, prin care CmpiedicB fBrDmiEarea pBmDntuluiF fiul sau fiica cea mai mare vor moGteni tot pBmDntul, ceilalEi copii CGi vor CmpBrEi Cntre ei &unurile mo&ile.

Prin uca.ul din ianuarie 1 2A, un soldat, c(iar dacB nu este de vita no&ila, poate ajun-e ofiEer, primind totodatB ran- de no&il, pe care-l vor moGteni urmaGii sBi. Petru incurajea.B creGterea animalelor, introduce rase noi de &ovine, CnfiinEea.B primele (er-(elii, le aratB EBranilor cum sB secere -rDul cu secera Gi nu cu cosorul. ;atoritB lui, industria rusB cunoaGte un avDnt ne&Bnuit. Hi scuteGte de serviciul la stat Gi de impo.ite pe cei ce construiesc fa&rici Gi pe rudele acestora, le acordB Cmprumuturi fBrB do&DndB, precum Gi privile-iul de a cumpara, CncepDnd din 1 21, ro&i de la moGieri pentru a-i folosi Cn Cntreprinderile proprii. ?6xista inca .one lar-i din Africa unde oamenii ar avea nevoie de un tar precum Petru' si el va veni, poate, in cateva milioane de ani, pentru ca totul vine prea tarziu.% (oltaire Hn noaptea de 2# spre 21 ianuarie 1 2', Petru se plDn-e de dureri cumplite. 6ra clipa ca Petru sB numeascB urmaGul la tron, insa, Earul tace. 4a 2% ianuarie, la '" de ani Gi dupB A" de ani de domnie, Petru cel Mare CGi dB sufletul. 8lanul puternic din jurul 6caterinei citeste o proclamaEie prin care 6caterina , este numitB CmpBrBteasB le-itimB a toate Rusiile. 4a A martie, dupB ' sBptBmDni de la moartea Earului, timp Cn care trupul nu fusese acoperit de -iul-iu Gi capacul nu fusese pus pe sicriu, )ataGa, me.ina, moare de vBrsat. HmpBrBteasa (otBrBGte ca tatBl Gi fiica sB fie Cn-ropaEi Cn aceeaGi .i. Hn strBinBtate, vestea morEii lui Petru este primitB cu uGurare.