Popa Tanda Ioan Slavici -demonstratie nuvelaIoan Slavici este unul dintre marii clasici ai literaturii romane .

Partea cea mai rezistenta a creatiei sale o reprezinta nuvelele intre care se numara : Moara cu noroc , Padureanca ,Popa Tanda si altele. Nuvela este o specie a genului epic in proza cu o actiune mai complicata cu un conflict mai puternic decat al schitei, la care participa un numar nu prea mare de persona e. In nuvela accentul cade pe caracterizarea comple!a a persona ului principal si nu pe actiune. " astfel de opera literara este si Popa Tanda# de Ioan Slavici. $a in orice opera epica modul de e!punerea dominant este naratiunea , iar relatarea faptelor se face la persoana a III %a si in general, in mod o&iectiv. 'neori percepem simpatia sau antipatia autorului cu care sunt prezentate unele persona e , e!: fata de preotul Trandafir naratorul manifesta simpatie inca de la inceputul nuvelei , insa nu e de acord cu atitudinea preotului fata de enoriasii din (utucani : )ar asa ii tre&uie parintelui Trandafir#. *iind o nuvela , actiunea operei literare Popa Tanda# este mai complicata , mai ampla decat a schitei ,dar se desfasoarea pe un singur plan narativ , iar faptele povestite se constituie in momentele su&iectului. +stfel in e!pozitiune sunt prezentate cateva insusiri ala parintelui Trandafir , fiul dascalului Pintilie din (utucani care profeseaza in satul natal. In urma unui conflict cu satenii si cu protopopul este mutat la Saraceni, un sat sarac din cauza ca oamenii erau foarte lenesi. ,!pozitiunea cuprinde asadar si descrierea spatiului actiunii -imaginea dezolanta a satului.. Intriga prezinta hotararea preotului de a-i schim&a pe saraceni , facandu-i oameni harnici. +ceasta hotarare declanseaza desfasurarea actiunii care cuprinde incercarile preotului de a-i schim&a pe sateni cu a utorul predicii, al sfatului ,al &at ocurii sau al ocarii, iar in final prin implicarea personala in refacera propriei gospodarii si in cultivarea pamantului. Momentul in care preotul reuseste sa-i antreneze la munca pe o parte din sateni constituie punctul culminant. /uand e!emplul preotului , ei a ung sa indrageasca munca realizand lucruri de calitate. )eznod0m1ntul il aduce in prim %plan pe acelasii preot Trandafir, devenind intre timp &unic, &ucurandu-se de roadele muncii sale si de tihna caminului sau. + uns la &atranete el traieste din plin satisfactie ca

a reusit sa-i schim&e pe saraceni care ii spun acum cu admiratie ca este omul lui )umnezeu#. +ceasta replica apare in antiteza cu o alta afirmatiea satenilor :#Popa este omul dracului# pe care satenii au folosit-o atunci cand erau nemultumiti de incercarile preotului de a-i schim&a. Prezinta si imaginea satului Saraceni dar cu totul alta decat cea de la inceput. $a in orice nuvela, e!ist0 si aici un conflict , atat e!terior cat si interior. $el e!terior se manifesta intre preot si sateni si se actualizeaza pana ce acestia din urma cer schim&area preotului, iar cel interior izvoraste din dorinta preotului de-ai schim&a pe sateni si neputinta de-a realiza acest lucru prin metodele folosite. " alta caracteristica a nuvelei intalnita si in Popa Tanda este numarul de persona e mai mare decat in schita ,dar mai redus decat in roman. +stfel e!iste un persona principal -Popa Tanda. , presona e secundare -preoteasca,satenii,clopotarul $ozonac ,Marcu *lorii cucului.sau episodice -Mariuca ,Ileana ,Trandafirica,$oste.. Intr-o nuvela accentul cade asupra caracterizarii comple!e a persona ului principal si nu a actiunii. +stfel, preotul este prezentat in evolutia sa in stransa legatura cu celelalte persona e mai ales satenii pe care vrea sa-i determine sa munceasca. Spatiul de desfasurare a actiunii este Saraceni , dar imaginea lui se va schim&a pe parcurs devenind dintr-un sat sarac , pustiu , in care casele arata alnic un sat de nerecunoscut cu gradini pline de pomi cu case ingri ite cu &iserica si scoala , toate acestea fiind rezultatul muncii neo&osite a preotului Trandafir .+ctiunea este plasata intr-un anumit Timp , a doua umatatea a secolului 2I2 %lea , iar durata actiunii se intinde pe o perioada de 34 ani. $a in orice nuvela persona ele sunt prezentate si aici in mediul lor de viata , caci actiunea se desfasoara in mediul rural intr-un sat de munte. )e asemenea , atat vor&irii persona elor cat si relatarea autorului le este specifica oralitatea , o trasatura importanta a nuvelei lui Slavici care consta in folosirea unor elemente de lim&a vor&ita cum ar fi prover&ele si zicatorile , constructii e!clamative sau interogatori ,regionalisme , cuvinte si e!presii populare. " alta trasatura a nuvelei este 'morul , un umor de tip popular care rezulta din incercarile disperate ale preotului de a-i schim&a pe sateni deoarece , in loc sa apuce calea harniciei satenii se pun la sfat pe &at ocura si ocara ,a ungand sa se ocarasca intre ei ,chiar pe preot. Tot umoristice sunt comentarile autorului. Prin toate aceste trasaturi specifice opera literara Popa Tanda are toate notele definitorii ale unei nuvele.