Cine l-a ucis pe Goliat?

Redeschiderea unui dosar

Oricine este familiarizat cu Scriptura !i cu relat"rile ei ar r"spunde la ntrebarea de mai sus n mod clar: David. De altfel, n I Regi 17 ntlnim descrierea confrunt"rii dintre tn"rul pe atunci David, p"stor la oi, care ajunsese printr-o ntmplare n tab"ra de r"zboi a israeli#ilor mpotriva filistenilor. Adversari aparent inegali Ducnd merinde fra!ilor s"i recruta!i, David aude batjocurile cu care cel mai mare campion militar al filistenilor, uria#ul Goliat, i provoca n fiecare zi pe oricine dintre israeli!i s-ar fi ncumetat la lupt" dreapt" cu el. Din p"cate, nimeni nu prea ndr"znea s"-l nfrunte, v"zndu-i armura de bronz, armele redutabile (doar coada suli!ei era ct un sul de la r"zboiul de !esut), dar mai ales statura impun"toare: #ase co!i #i fix o palm" nseamn" aproape trei metri, un record de n"l!ime, de#i Septuaginta l face mai prichindel, de doar 2 metri. David ns" se ofer" voluntar, de#i nici nu f"cea parte dintre cei recruta!i. mbrac" armura regelui Saul, dar aceasta i venea prea larg, iar sabia era prea grea. De bun" seam" vrea textul s" spun" - David era pe atunci fl"c"u, copilandru (v. 33), f"r" statur" de adult. Dac" nu i venea armura unui adult, cum se putea ns" compara cu uria#ul filistean? Pn" la urm", David renun!" la armur" #i sabie, iese mbr"cat obi#nuit, ca un p"stor, doar cu desaga n care pusese pietre de ru. Nu mai lungesc descrierea. Dup" un schimb de replici n care David arat" c" iese la lupt" cu putere de la Dumnezeul israeli!ilor, l va lovi puternic pe filistean cu pra#tia: piatra i va str"punge fruntea, uria#ul va c"dea la p"mnt, iar David l va decapita cu propia sabie. David sau Elhanan? Toate bune #i frumoase. Citind ns" cu mare aten!ie c"r!ile Regilor, vom g"si la II Regi 21, 19 o noti!" fugitiv", despre eroii lui David #i faptele lor de vitejie: $i a mai fost o alt" b"t"lie la Gob cu filistenii. Atunci Elhanan, fiul lui Iaare Oreghim din Betleem, a ucis pe Goliat din Gat, a c"rui coad" de suli!" era ca un sul de la r"zboiul de !esut. Observ"m c" cel ucis aici se nume#te tot Goliat, domicilia tot n Gat, ca #i uria#ul de dinainte. Despre acesta nu se spune c" era uria#, dar continuarea ne d" de gndit: coada suli!ei lui era ca un sul de la r"zboiul de !esut. Era deci tot o goril", iar referirea la coada suli!ei este la fel cu cea f"cut" n cazul uria#ului. S" ne gndim pu!in: n vremea lui David, pre! de c!iva ani distan!", s" fi fost n Gat doi oameni, amndoi numi!i Goliat, amndoi nal!i la stat #i cu ditamai coada de suli!"? Pu!in probabil. A# spune c" de fapt e vorba de unul #i acela#i. Dar, cum e imposibil s" fi murit de dou" ori (pe atunci nu exista Hollywood) #i n locuri diferite (la Valea Stejarului n I Reg 17 contra Gob, o localitate necunoscut", n II Reg 21), ne ntreb"m pe bun" dreptate cine a fost f"pta#ul? $tiam c" David, acum ns" apare un challenger, Elhanan. S" ne uit"m mai atent la acesta din urm". l cheam" Elhanan, fiul lui Iaare Oreghim din Betleem (de fapt probabil Iair, pentru c" oreghim nseamn" !es"tori #i constituie o intruziune, o ditografie, de la rndul urm"tor). Dar n Betleem se n"scuse #i David, deci era un cons"tean de-al lui. Unii comentatori, printre care se num"r" #i tradi!ia iudaic" a targumelor, au considerat c" Elhanan, care nseamn" n ebraic" Dumnezeu e milostiv, nu

e altceva dect un supranume, o porecl" (?) a lui David. Sau, dup" cum s-a sugerat, Elhanan ar fi numele din na#tere, iar David numele de ntronizare (A. M. Honeyman, The Evidence of Regnal Names among the Hebrews, n: Journal of Biblical Literature, 67 (1948), nr. 1, pp. 23-24). Schimbarea numelui, supranumele sau prezen!a unui alt nume nu sunt rare n Vechiul Testament. Totu#i eu unul nu sunt convins de acest argument, pentru c" ar trebui s" presupunem c" #i tat"l lui David, pe care l #tim cu numele de Iesei, se numea altfel, iar pe de alt" parte este ilogic ca n lista respectiv" a oamenilor lui David s" apar" #i David sub un alt nume. Redeschiderea cazului Goliat Cred de aceea c" David #i Elhanan sunt dou" persoane diferite. Avem de-a face cu un caz cnd alegoria nu ne poate ajuta. Cum putem s" n!elegem aceste texte? Singura constatare este aceea c" ne confrunt"m cu o contradic!ie (flagrant"). Cazul Goliat trebuie redeschis. Am avea nevoie de logica lui Sherlock Holmes pentru a-l prinde pe killer! Ambele versiuni se afl" ntr-un corpus istoric, numit de cercet"tori Istoria Deuteronomist", cuprinznd Deuteronomul, Iosua, Judec"tori #i I-IV Regi, #apte c"r!i n total. Acest corpus ar data de pe la mijlocul sec. VI .Hr., n plin exil babilonian. Cam pe la 400 .Hr. apare un alt corpus istoric, Istoria Cronist", format" din 1-2 Paralipomena (sau Cronici, de unde denumirea), Ezdra #i Neemia. Multe evenimente din Istoria Deuteronomist" sunt reluate n cea Cronist". Avem norocul ca textul nostru s" fie reluat, ns", #i aici lucrurile sunt foarte interesante, cu o mic" modificare. n 1 Paralipomena 20:5 se spune: Apoi iar a fost r"zboi cu filistenii (nu mai este indicat locul). Dar Elhanan, fiul lui Iair (acesta pare s" fie numele corect al tat"lui), a lovit pe Lahmi, fratele lui Goliat Gateul; coada suli!ei lui era ca a sulului de la r"zboiul de !esut. Istoria Deuteronomist" p"strase contradic!ia: dou" versiuni diferite (#i concurente) despre cine l-a ucis pe Goliat #i despre locul luptei. Istoria Cronist" vrea s" fac" pace: #i David #i Elhanan au ucis cte un uria#. Dar regele David l-a ucis pe Goliat, a#a cum Istoria Cronist" cuno#tea din tradi!ia confrunt"rii, pe cnd cons"teanul, Elhanan, l-a ucis nu pe Goliat, ci pe frate-s"u, care era la fel de formidabil. Numele Lahmi pare a fi coruperea de la termenul betleemitul (bet-hallahmi) din 2 Reg 21:19. Cine l-a ucis pe Goliat? Pn" acum doar ni se confirm" drumul parcurs. Chiar era o dilem", pe care Istoria Cronist" ncercase s" o rezolve. Cred ns" c" rezolvarea depinde de o punere mai corect" a ntreb"rii. Reformulez: Cine e mai probabil s"-l fi ucis pe Goliat? S" vedem cum r"spundem. David regele contra un necunoscut, erou ntr-o b"t"lie. E pu!in probabil ca tradi!ia s"-i fie atribuit" ini!ial lui David, iar apoi acesta s" o piard" n favoarea unui simplu militar. Mai probabil lucrurile stau invers: o personalitate func!ioneaz" n antichitate ca un aspirator de tradi!ii. I se atribuie fapte de vitejie #i acolo unde poate c" nu erau. E mult mai probabil deci ca Goliat s" fi fost ucis de Elhanan, iar apoi fapta de arme s"-i fie atribuit" lui David. De altfel capitolul 21 din II Regi se ncheie cu concluzia to!i ace#ti oameni (Goliat inclusiv) au c"zut de mna lui David #i a slugilor lui (v. 22). Era deci foarte simplu ca tradi!ia uciderii lui Goliat s" cunoasc" formul"ri succesive de tipul: oamenii lui David l-au ucis pe Goliat, David #i ai lui l-au ucis pe Goliat sau David l-a ucis pe Goliat.

Ce ne facem ns" cu frumoasa poveste din I Regi capitolul 17? Este nevoie de cteva observa!ii mai tehnice pentru a o n!elege corect. n primul rnd, textul propriu-zis a cunoscut o istorie de transmitere mai complex". S-au p"strat dou" versiuni n greac", una scurt" #i alta mai lung", prezent" #i n textul ebraic. Apoi, evenimentul respectiv nu se prea potrive#te n context. Din I Regi 17:55-58 reiese c" dup" uciderea lui Goliat, Saul face pentru prima dat" cuno#tin!" cu David. Saul se intereseaz" mai nti la generalul Abner #i acesta l aduce pe David s" se prezinte singur. Saul l ntreab" Tinere, al cui fiu e#ti tu?, iar David se prezint". Totu#i, trebuia ca ei s" se fi cunoscut foarte bine. Capitolul precedent descrie tocmai c" lui Saul i se recomandase un tn"r care cnta la harp" pentru a-i potoli st"rile de depresie #i care nu era altul dect David. Dup" ce l pl"cuse foarte mult, l f"cuse purt"torul s"u de arme #i l angajase definitiv (cf. I Regi 16:15-23). S" fi fost Saul chiar att de confuz n I Regi 17? Era ntradev"r tulburat, dac" avusese nevoie de terapie muzical", dar #i Abner s" fi fost amnezic?! Imposibil. Istorie falsificat!? Dar care s" fie miza teologic" a unei asemenea istorisiri aparent falsificate, dar care constituie de fapt o interpretare a istoriei, avnd la baz" un mecanism subiectiv? Explica!ia este foarte simpl". Ea serve#te ca o istorie de tipul celei hagiografice, care tipizeaz" #i atribuie eroului pozitiv un rol moralizator #i apologetic. Via!a sfntului are unele nflorituri, a c"ror miz" nu este adev"rul istoric, ci adev"rul teologic: martirul !ine lungi discursuri tor!ionarilor s"i despre adev"rul de credin!" #i i insufl" pe credincio#i s" reziste #i ei p"gnismului. David, ca #i martirul, lupt" n numele unui ideal religios, pe care Goliat l neag". Schimbul de replici dintre David #i Goliat, men!ionat la nceput, este cheia de n!elegere. Filisteanul era p"gn, deci idolatru. David iese la lupt" s" spele ru#inea lui Israel, pentru c" Goliat - filisteanul net"iat mprejur () hule#te o#tirea Dumnezeului celui viu (v. 36). David #i m"rturise#te profunda credin!" n ajutorul Domnului, devenind deci un model de credin!" chiar n fa!a unui pericol uria#, ca filisteanul: Domnul, Cel ce m-a sc"pat de la lei #i ur#i, m" va sc"pa #i din mna acestui filistean (v. 37). La confruntarea cu Goliat, David i !ine acestuia un discurs: Tu vii asupra mea cu sabie #i cu lance #i cu scut; eu ns" vin asupra ta n numele Domnului Savaot, Dumnezeul o#tirilor lui Israel pe Care tu L-ai hulit (v. 45). Explica"ie duhovniceasc! Confruntarea dintre David #i Goliat este idealizarea unui r"zboi duhovnicesc ntre hul"/ necredin!"/ idolatrie #i credin!a n Iahve. Istoria Deuteronomist" cunoa#te deci #i transformarea tradi!iei despre uciderea filisteanului #i modelarea lui David ca un erou al credin!ei n Dumnezeu. Avem deci de-a face cu o istorie duhovniceasc", nu cu una de tip obiectiv. De altfel, n interpretarea patristic", (de exemplu la Sf. Ioan Gur" de Aur, mpotriva anomeilor 11,1, trad. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucure#ti, p. 170) lupta dintre cei doi este una duhovniceasc", iar piatra care i zdrobe#te capul lui Goliat este chiar Hristos. Dac" rememor"m ntrebarea de la nceput: cine l-a ucis pe Goliat?, putem s" nuan!"m. Istoric, cel mai probabil l-a ucis unul dintre oamenii lui David, un oarecare Elhanan, dar la nivelul duhovnicesc, l-a ucis David, regele care devine simbol al fidelit"!ii fa!" de Iahve. Teologia e paradoxal": ambele versiuni sunt adev"rate. Ajungem oarecum

aproape de solu!ia aparent facil" a Istoriei Croniste, care ncerca s"-i mpace pe amndoi eroii, dar care n realitate este una foarte profund". Vom vedea c" nu este singurul caz.