CALENDARUL APICULTORULUI

Descrierea lucrrilor legate de practicarea apiculturii constituie indicaii i prevederi obligatorii cuprinse n Calendarul apicultorului, pe care trebuie s te cunoatem i s le aplicm corect n perioada respectiv. Este adevrat c n cursul unui an apicol calendaristic, n stupine mai pot s apar i unele cazuri excepionale, nemenionate uzual n planul obinuit de aplicare i efectuare a lucrrilor apicole. La aceast categorie de situaii speciale, interveniile apicultorilor trebuie s in seam de cauzele , de specificul cauzelor care au determinat sau determin starea excepional. M refer, mai ales, la starea fiziologic necorespunztoare n care familiile de albine au intrat la iernat, de condiiile meteorologice anormale, de accidente etc. Se tie c anul apicol nu corespunde cu anul calendaristic obinuit. Dar pentru uurina realizrii planului de munc n stupin menionez faptul c sezonul apicol activ corespunde totui unor anumite luni calendaristice, chiar dac n realitate anul nou apicol ncepe n lunile septembrieoctombrie i nu la 1 ianuarie cum suntem noi obinuii s aniversm acest eveniment. De aceast realitate va trebui s inem seam, ea avnd o importan deosebit n a aplica cele mai eficiente metode de lucrri n stupin, att pentru reducerea timpului afectat lucrrilor indicate n calendarele lunare, ct i pentru a contribui , eficient, la asigurarea dezvoltrii stupinei i a rentabilizrii ei. Practicarea apiculturii - fie de ctre nceptori, de ctre pasionai, amatori sau de ctre stupari profesioniti - este legat de cunoaterea unor indicaii, recomandri i prevederi obligatorii s le aplicm ntr-o anumit perioad a anului. innd seam de stadiul de dezvoltare normal a coloniilor de albine n raport cu starea i evoluia timpului i a vegetaiei n perioada unui an, stuparii trebuie si organizeze munca n stupin, ealonat pe luni.

Luna Ianuarie
Apidiagnoza ..
Ianuarie i februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zpad mai ales n jumtatea de nord a rii i uneori chiar i n zonele sud i sud-estice. Apicultorii ca i albinele lor se gsesc n ianuarie n plin sezon rece i trebuie s subliniez nc o dat c n general se consider c anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc c anul apicol se ncheie o dat cu intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei n octombrie sau cel mai trziu n noiembrie. Dac sezonul activ ncepe n cursul lunii martie sau cel mai trziu n aprilie - o dat ce albinele ies la cules de nectar i polen - se poate aprecia c n acel moment ncepe anul apicol. Dac intervalul de timp este denumit an atunci el urmeaz s dureze 12 luni adic perioada de timp trebuie s traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. Important nu mi se pare data nceperii i data ncheierii, respectiv a renceperii anului apicol ci cunoaterea i respectarea curbei biologice anuale a dezvoltrii familiei de albine. Prin cunoatere i mai ales prin respectarea acestei curbe biologice nelegem obligaia apicultorului de a aciona n stupin i n stup numai n conformitate cu manifestrile naturale de comportament ale familiei de albine. Adic a ceea ce de fapt nseamn curba biologic de dezvoltare a familiei de albine exprimat n principal prin creterea sau scderea numrului de indivizi respectiv a puterii colectivitii pe care o denumim familia sau colonia de albine. n aceast lun curba biologic de dezvoltare are un sens descendent (coboar) pentru c numrul de indivizi scade, se micoreaz consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este n scdere. Acest fenomen biologic nu trebuie s ngrijoreze pe apicultor dect atunci cnd cantitatea de albine moarte gsite la control pe fundul stupilor, respectiv la urdini sau eventual pe foaia de control aezat pe fund este exagerat de mare (2-3 palme fcute cu un fra plin cu albine), n acest caz se va controla atent stupul ndreptndu-se situaiile anormale constatate ca atac de oareci sau ciocnitori, lips de hran, umiditate excesiv etc.). Apicultorul trebuie s controleze i s previn, ca i n luna anterioar, deranjarea i nelinitirea albinelor provocate de atacul oarecilor, psrilor i animalelor de curte,dar i cele slbatice(ciocnitori, piigoi etc.). Aceeai grij se acord protejrii suplimentare a stupinei contra vnturilor i curenilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. Se continu supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des i intervenia prompt pentru ndreptarea strilor anormale. Dac zpada czut se acumuleaz n cantitate mare este recomandabil ndeprtarea fr zgomot a

acesteia precum i mai ales a gheii de pe scndurelele de zbor ale stupilor i eliberarea urdiniurilor de albine moarte. Ce se ntmpl n familia de albine? Familia de albine ncepe s se "mite". Se spune c luna ianuarie este luna n care ncepe perioada nlocuirii albinei de iarn. Concret este vorba de apariia primului puiet n cuib. De obicei ouatul mtcii se declaneaz la sfritul lunii, mai ales n zonele sudice ale trii. Aceast activitate a mtcii este declanat n perioade diferite depinznd de zona geografic, mai devreme n zona Banatului i sudul rii i mai trziu n zonele nalte i din nordul rii. O zon privilegiat privind temperaturile ce declaneaz debutul activitii mtcii, este i zona Subcarpailor Meridionali. n interiorul ghemului, n zona denumit miezul ghemului de iernare, temperatura se ridic la +34-35C necesar att nceperii depunerii primelor ou de ctre matc ct i dezvoltrii puietului. Matca depune ntre 20-100 ou n 24 h ncepnd cu poriunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se menine la acelai nivel pn n momentul n care n natur apare primul cules i se efectueaz primele zboruri masive de curire. Se subnelege c suprafaa circular cu puiet este la nceput foarte mic, pe suprafaa unui fagure sau cel mult pe suprafeele a doi faguri alturai Consumul de hran se mrete pe msur ce activitatea mtcii i ale albinelor doici se intensific innd cont c pe seama hranei glucidice consumate n zona cu puiet temperatura se menine constant la nivelul mediu de 34,5-35,5C indiferent de ct de sczute sunt temperaturile exterioare. Muli apicultori intervin n cursul acestei luni cu hrniri de completare a rezervelor de hran. Completarea rezervelor de hran poate fi fcut cu turte (past) de zahr pudr i miere, cu erbet din zahr cu miere, cu erbet fiert sau cu plci din zahr candi,cu faguri de miere, fluid sau cristalizat .Pentru a putea aprecia ct hran trebuie s administreze, apicultorul trebuie s tie c familiile normale consum n luna ianuarie 1-1,5 kg miere (depinde i de cantitatea de puiet crescut) i circa 23 kg n luna februarie. n mod obinuit suplimentarea hranei se face n stupin ntr-o zi mai clduroas, atunci cnd se administreaz rame cu faguri cu miere i oricnd atunci cnd se administreaz turte din miere cristalizat sau din past - amestec miere i zahr pudr. Se recomand ca turtele s aib n medie 11,5 kg, s fie bine ntinse i introduse n pungi de plastic crora li se fac cteva perforaii pentru a facilita ptrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona n care se gsete ghemul de iernare i se acoper bine cu podiorul pentru a nu ptrunde frigul. Spre sfritul perioadei, n zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune i siropul cldu administrat direct n faguri amplasai imediat lng ghem sau n hrnitoare amplasate n acelai loc. Cum se prepar pasta de zahar i miere? Pentru prepararea pastei de zahr se folosesc 4 pri zahr pudr i o parte miere fluid (800 g zahr + 200 g miere). Mierea cristalizat se lichefiaz n baie marin nainte de a se folosi. Amestecul se frmnt bine pn se obine un aluat tare. Se las s se "odihneasc" pn a doua zi. Dac amestecul apare moale - curgtor se mai adaug zahr pn capt din nou consistena tare, dar posibil de ntins. (Trebuie avut n vedere c turta este aplicat peste rame, deasupra ghemului i temperatura ridicat degajat de albine poate determina nmuierea, scurgerea coninutului printre rame i nclirea albinelor.) nlimea turtelor introduse n pungi de plastic nu trebuie s depeasc 1,5 cm pentru a nu mpiedica aplicarea corespunztoare a podiorului. Cum se prepar un sirop de bun calitate? n general pentru hrnirile timpurii se prepar un sirop de zahr n proporie de 2:1 - dou pri zahr i o parte ap. Siropul se prepar nclzind apa pn ce d n fiert, dup care se introduce zahrul. Cu o lopic sau un fcle se amestec siropul pn se dizolv complet zahrul. Nu se recomand fierberea lui pentru a evita cristalizarea Pentru a prentmpina totui cristalizarea siropului de zahr se recomand ca pentru fiecare litru de sirop s se adauge 1,5 g acid citric (sare de lmie). La pregtirea siropului pot fi folosite i ceaiurile simple sau combinate (coada oricelului, ment, tei, mueel, glbenele etc.). De asemenea, (dac exist) se recomand introducerea n sirop a Protofilului sau Fumidilului B conform prospectelor. Este de reinut c: 1. Hrana de completare a rezervelor are i un pronunat caracter de stimulare a ouatului mtcii i a activitilor albinelor doici; 2. n turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomand numai dup ce albinele au efectuat, eventual n ferestrele iernii un zbor de curire. Atunci la prepararea turtelor se poate aduga o cantitate mic de polen eventual mcinat. n aceast lun de iarn ca de fapt n toate lunile de iarn stuparul trebuie s aib n vedere urmtoarele Aciuni specifice:

n stupin: 1. Vizitarea periodic a stupinei, de dou ori pe sptmn sau cel puin o dat; 2. Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subire din cauciuc sau lipind i apsnd urechea pe peretele stupului. De obicei n a doua jumtate a lunii ianuarie, dac apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporete la o uoar lovire a peretelui stupului apoi scade; ndreptarea strilor anormale ivite. 3. Cu ocazia controlului, cel puin o dat la dou sptmni cu ajutorul unei srme ndoite n form de L se va ndeprta cu grij albina moart de pe fundul stupului i de la urdini; lucrarea se poate efectua mai uor dac pe fundul stupului a fost aezat din toamn o foaie (hrtie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu srma sau cu foaia de control vor fi atent observate ntruct ele dau indicaii exacte asupra mersului iernrii; 4. Curirea zpezii i gheii la urdini; 5. Ca i n luna trecut, dac sunt condiii favorabile se vor efectua lucrrile cunoscute care vizeaz nlesnirea zborurilor de curire n zilele favorabile; 6. Dac tehnologia de cretere sau nevoia - respectiv situaia concret din stupi - impun hrniri mai ales din cauza insuficienei, epuizrii sau inaccesibilitii hranei se vor prepara i administra turtele din zahr i miere, erbetul din zahr sau plcile din zahr candi. 7. Protecia suplimentar a stupinei contra vnturilor; 8. Prevenirea nelinitirii albinelor provocat de psri de curte, ciocnitoare, oareci .a. n atelierul stupinei Ca i n decembrie n aceast lun continu recondiionarea uneltelor i utilajelor apicole tiut fiind c prin aceast aciune se mrete considerabil durata de folosin a lor, se micoreaz cheltuielile, respectiv preul de cost al produselor apicole i cresc corespunztor veniturile care definesc profitul n apicultur; Reformarea fagurilor vechi sau necorespunztori care sunt destinai obinerii cerii este o lucrare ce continu ea asigurnd n stupin efectuarea a ceea ce se denumete... Extracia i condiionarea cerii, lucrri n urma crora se obin calupii de cear care, comercializai la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului i a setului de faguri de strnsur din corpurile sau magazinele menite obinerii recoltelor de miere n sezonul apicol activ. Deparazitarea fagurilor de rezerv cldii prin expunere la ger. ncheierea ramelor, gurirea apoi nsrmarea lor i lipirea fagurilor artificiali sunt lucrri secvenionate conform niruirii de la nceputul frazei, aceast aciune este de mare importan n a asigura la timpul potrivit i la nivelul necesarului fagurii n care albinele vor crete puietul i vor strnge recoltele de miere i pstur. Confecionarea de stupi noi; Curirea i sortarea seminelor de plante melifere.

La mas i n reuniuni publice: 1. Se ntocmete - dac nu s-a ntocmit - bilanul de venituri i cheltuieli al stupinei pe anul expirat. Analiznd atent structura i nivelul cheltuielilor ca i structura i nivelul veniturilor, fcnd diferena dintre venituri i cheltuieli vom deduce profitul. 2. Avnd datele de analiz a sezonului apicol activ din anul trecut se va ntocmi Planul de activitate al stupinei pe anul apicol n curs, dac el nu a fost ntocmit n cursul lunii trecute. 3. Dac avem deja Plan tehnico-organizatoric, ntocmim i Planul de venituri i cheltuieli. Dac ele au fost deja puse pe hrtie este bine s le revedem i s imaginm, pn la definitivare, variante,, astfel ca s putem alege soluia cea mai bun n stare s asigure optimizarea profitului stupinei chiar n condiii meteorologice mai puin favorabile. 4. Ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate, participarea la cursuri de scurt durat i conferine, schimburi de experien cu tematici apicole reprezint un bun ctigat tocmai spre a putea s ne corectm eventualele greeli din timpul sezonului apicol trecut i a fi n stare s proiectm un Plan realist de activiti tehnico-organizatorice pentru sezonul apicol activ urmtor. Se tie c un plan bine ntocmit este pe jumtate ndeplinit.; citind sau recitind literatura de specialitate, pe lng c ne mbogim sau remprosptm cunotinele att de necesare, scpm i de meteahna proprie acelor apicultori care, suficieni i nfumurai, pretind c le tiu pe toate. Chiar aa? Este bine s tim c n timpul lunii ianuarie o familie de putere medie consum circa 1 kg de miere;

Tot o familie de putere medie degaj n timpul iernii o cantitate de umiditate sub form de vapori de ap ce nsumeaz n greutate mai mult de 5 kg. Prezena parazitului Varroa poate provoca afnarea excesiv a ghemului de iernare ceea ce are drept urmare instabilitatea temperaturii din ghem i scderea i moartea albinelor pe fundul stupilor; Cu ct sunt mai puternice i mai de durat aciunile factorilor neprielnici perturbatori cu att mai activ este reacia familiilor de albine fa de acetia. Se nelege c i uzura albinelor este mult mai mare dect n cazul unei iernri linitite deci normale; Cuibul bine organizat, cu suficiente rezerve de hran (miere + pstur) de calitate i accesibile ghemului reprezint garania unei bune iernri. i invers.

Nu uitai Vei contribui la meninerea puterii familiilor, condiie de baz pentru realizarea produciilor ridicate, prin : 1. 2. 3. 4. prevenirea nelinitirii albinelor; adpostirea stupinei contra curenilor; amplasarea stupinei n plin soare; stimularea zborurilor de curire;

Aplicnd aceste msuri micorai uzura albinelor i consumul de hran, scdei mortalitatea albinelor i asigurai astfel meninerea puterii i vigorii familiilor de albine.

Luna Februarie
Apidiagnoza ....A doua lun a anului este penultima lun a iernii calendaristice, perioad n care familiile bune i foarte bune matca, n miezul ghemului de iernare, sub influena condiiilor din interiorul ghemului, ncepe ponta (depunerea de ou sau ouatul mtcii),dac aceast manifestare fiziologic nu a nceput de la mijlocul sau sfritul lunii trecute. Colonia de albine a dobndit un comportament bine articulat social care-i permite s supravieuiasc i n cazul temperaturilor extrem de sczute din timpul iernii. Ghemul, pn acum cu o activitate relativ redus ncepe producerea de cldur n vederea asigurrii condiiilor optime pentru creterea puietului. Prin contracii musculare albinele aglomerate n ghemul de iernare, consumnd miere, produc cldur astfel c ele sunt n stare s ridice pe termen scurt temperatura n sectorul toracic cu 10C. Aceast cldur produs de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiat treptat la toate albinele compactate n ghem astfel c pierderile termice n afara ghemului respectiv n spaiul lzii stupului sunt minime. Se nelege c n jurul miezului ghemului albinele formeaz un strat compact care asigur efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine crete o dat cu scderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut n vedere tiut fiind faptul c ghemul se deplaseaz pe rame n sus o dat cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determin moartea coloniei chiar dac pe ramele lturalnice ghemului exist suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasrii albinelor n plan lateral spre ramele ce conin miere face ca hrana s devin inaccesibil astfel c, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situaii nedorite se ntlnesc mai ales n primverile timpurii sau n ierni cu perioade mai calde urmate de scderi brute de temperatur ce determin strngerea puternic a ghemului care ocup suprafee de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate s rmn nfometate mai multe zile De aici rezult ct de important este supravegherea iernrii i de ce este necesar s intervenim pentru a ndrepta strile anormale. Sistemul acesta termodinamic are un mare randament n transformarea hranei energetice (mierea) n energie termic numai pentru ghem. Aadar, prerea general cum c albinele nclzesc spaiul interior al stupului este greit. Dac la suprafaa ghemului temperatura nu scade niciodat sub 9CC, acum n a doua parte a iernrii n miezul ghemului, o dat cu ponta mtcii i creterea puietului, temperatura se menine constant la 34-35C. Mecanismele specifice de producere a cldurii determin variaii mari ale activitii de termogenez n interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor n ghem este o fals impresie, acestea avnd o continu micare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicat spre "coaja" ghemului unde aceasta este mai mic. Variaiile externe de temperatur duc la o mrire sau micorare a densitii albinelor n ghem aceasta ducnd la o mai bun reglare a temperaturii ghemului. O dat cu apariia puietului temperatura ghemului de iernare devine aadar aproximativ +35C, creterea acesteia fiind realizat cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceast temperatur trebuie meninut n limite strnse (34,5-35C) variaiile mai mari de temperatur n minus ducnd la o tarare a puietului i apoi a generaiilor urmtoare de albine ce vor fi crescute. Orice cureni reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentraie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) n stup ca urmare a activiti mai intense a albinelor. O dat cu creterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare ncepe s se desfac (se afneaz) iar activitatea albinelor devine din ce n ce mai evident. Creterea puietului se desfoar acum pe suprafee din ce n ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaz ("foamea de protein"). Deci fr prezena psturii i a rezervelor de miere n cuprinsul ghemului, nu este posibil intensificarea creterii de puiet. Acum este momentul cnd se accentueaz schimbul ntre generaia de albine de iernare i albinele de primvar. Albinele efectueaz zboruri de curire i aduc uneori primul polen n cuib. Un fenomen nedorit ce apare n stupi mai ales ncepnd cu a doua parte a iernrii este umezeala. Umiditatea ridicat are dou cauze principale: ventilaia insuficient i o izolaie defectuoas. Pe lng c umiditatea excesiv mrete consumul de hran, ea creeaz un mediu propice de dezvoltare a agenilor patogeni cu precdere a ciupercilor, ndeobte se cunoate c umezeala, respectiv condensul, se formeaz atunci cnd aerul cald ncrcat cu vapori de ap intr n contact cu suprafee reci - n cazul nostru pereii stupului i cu fagurii neocupai de albine. Am artat c o dat cu creterea puietului sporete temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind sczute condensul apare n locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Aezarea stupului ntr-o poziie uor nclinat spre urdini face ca picturile de condens care se aglomereaz pe perei s se scurg pe urdini.

n calendarele anterioare subliniam importana asigurrii linitii depline n stupin. Este evident c, pe lng greelile apicultorului atunci cnd a efectuat lucrrile de pregtire a iernrii, deranjarea coloniilor de oarecii ptruni n stupi, de ciocnitori, piigoi, animale domestice, de hoi sau ali rufctori se soldeaz cu neajunsuri i pierderi de efectiv n oricare stupin aflat ntr-una din situaiile amintite. Dar, presupunnd c iernarea decurge fr asemenea evenimente perturbatoare, s vedem care sunt principalele Aciuni specifice n stupin: 1. Continu vizitarea periodic a stupinei i observarea atent a fiecrui stup. Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului i podiorului duce la cunoaterea strii familiei i intervenia acolo unde este cazul pentru ndreptarea situaiilor anormale constatate : 2. Familiile cu lips de hran se observ uor prin faptul c albinele sunt aglomerate masiv n spaiul dintre leaturile superioare ale ramelor i podior i au un bzit mai puternic. n cazul n care colonia sufer de foame se va proceda la hrnirea acesteia. A lsa familiile nfometate este o mare greeal care invariabil se soldeaz cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hran este o condiie esenial a supravieuirii familiilor. Se vor administra turte de erbet (zahr pudr n amestec cu miere 30%) n cantitate de 0,5-0,7 kg aezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigur necesarul de hran pe o perioad de 10-15 zile. n familiile cu rezerve sczute se poate introduce chiar n mijlocul cuibului un fagure cu miere i pstur. Aceasta este posibil numai n zile mai clduroase, cu temperaturi peste 12-13C i cu soare, atunci cnd ghemul este desfcut. 3. n a doua parte a iernrii se vor completa i rezervele de protein, prin administrarea de turte de zahr cu miere cu adaos de polen 30%. 4. Este strict interzis administrarea de streptomicin in turte, aceasta regsindu-se n mierea de salcm, fcnd-o improprie pentru valorificarea ca miere marf. 5. Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunnd cteva zile clduroase sau o camer nclzit. Familiile se in cteva ore la cldur pentru a da posibilitatea ghemului s se desfac, se introduc apoi n acelai corp desprite printr-o ram nvelit n ziar apoi se scoate stupul afar, i se vor completa rezervele de hran. 6. Familiile mai agitate cu consum mai mare de hran pot s aib roztoare n cuib. Aceast situaie nedorit se poate constata prin simpla observaie excrementelor de oarece n cuib i jumtilor de corpuri de albine. oarecii se prind sau se alung din stup iar salteluele se schimb cu altele noi pentru nlturarea mirosului persistent de oarece. 7. n toate crile de apicultur se pomenete de nlesnirea zborurilor de curire. Se tie c dac albinele au fost deranjate,din aceast cauz, urmare a consumului sporit de hran, n punga lor rectal s-au aglomerat reziduuri n cantiti mari. n mod natural, iarna, mai ales spre sfrit,naintea zborurilor de curire,depozitul de excremente este uneori att de mare nct punga rectal ocup aproape ntreaga cavitate abdominal. Deci a favoriza zborurile de curire n ferestrele iernii, n zile calde i nsorite este o aciune benefic; 8. Grbirea topirii zpezii i evacuarea ei de pe vatra de stupin; 9. Ridicarea gratiilor contra oarecilor, a reductoarelor de urdini (lrgirea urdiniurilor), ndeprtarea resturilor de pe fundul stupilor (curarea urdiniului i fundul stupului se poate face cu ajutorul unei srme ndoite la capt), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podiorul lsat liber n btaia razelor solare(dac temperatura se ridic peste 12-14C)sunt cteva aciuni ce favorizeaz zborurile de curire; 10. Controlul auditiv al stupilor. 11. Efectuarea observaiilor fenologice cu privire la apariia polenului i comportarea albinelor. 12. n zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar. Deplasarea apicultorilor de dou ori sau cel puin o dat pe sptmn confer siguran c pe vatra de iernare situaia este sub control. n atelierul stupinei Continu aciunea prin care se urmrete curarea, dezinfecia, repararea, vopsirea i finisarea uneltelor, utilajelor i dispozitivelor care compun inventarul stupinei; Controlul fagurilor cu rezerve de hran i goi .Se finalizeaz pregtirea setului de faguri de cuib i de recolt destinai sezonului apicol activ, tiut fiind c nlocuirea periodic a echipamentului de faguri este o msur obligatorie n fluxul tehnologic de cretere i exploatare a albinelor;

Topirea fagurilor reformai, obinerea i condiionarea cerii rmne o aciune la ordinea zilei dac ea nu a fost finalizat pn n aceast lun. ncercarea puterii germinative a seminelor de plante melifere.

La mas i n reuniuni publice 1. Se definitiveaz bilanul de venituri i cheltuieli al stupinei pe anul expirat; 2. Se ntocmete planul de producie pentru sezonul activ armoniznd profitabil necesitile cu posibilitile. Variantele care s rspund unor condiii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei i va putea adapta manageriatul n funcie de factorii favorabili sau mai puini favorabili (meteorologici i economici); 3. ncheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole i a livezilor sau contracte de livrare a produselor apicole i a materialului biologic (familii de albine,roiuri i mtci); 4. Obinerea de repartiii de vetre de stupin la masivele melifere vizate; 5. Procurarea de semine de plante melifere ; 6. Iarna este momentul lecturrii literaturii de specialitate; 7. Ca i n lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferinele, schimburile de experien desfurate sub egida Filialelor judeene ale Asociaiei Cresctorilor de Albine din Romnia fiecare apicultor ctig un plus de informaie care n mod cert se va dovedi util n timpul sezonului urmtor. Este bine s tim c ... 1. .Prezena chiciurii pe scndura de zbor este un semn c familia a iernat bine i matca depune ou. 2. n mod obinuit, o colonie de putere medie consum n luna februarie circa 50 g miere n 24 de ore. 3. Iernarea pe rezerve de hran numai din zahr se reflect negativ asupra traversrii sezonului rece i a dezvoltrii coloniilor la desprimvrare pentru c din hran lipsesc micro i macroelementele precum i vitaminele i aminoacizii. 4. Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control ofer informaii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernrii respectiv a strii coloniei. Astfel: albine i puiet mort sunt un indiciu a scderii brute a temperaturii n miezul ghemului; oule i larvele moarte sunt un semn c activitile de cretere a puietului au nceput devreme; resturile i albine moarte umede au drept cauz umiditatea excesiv din stupi; puine albine moarte, puine resturi dispuse n dungi paralele definesc configuraia ghemului i puterea coloniei. O dung continu de resturi = un interval bine populat cu albine; resturile n care predomin cristalele de zahr sunt semnul prezenei hranei cristalizate i a lipsei de ap; multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de ngrijorare suspicionnd mbolnvirea coloniei. Se vor trimite cel puin 50 de albine la Laboratorul de analiz; dac pe fundul stupului, ntre resturi se gsesc trntori mori nseamn c din colonie lipsete matca deci avem de a face cu o colonie orfan; resturile ptate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii i nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate n laboratorul de specialitate). Nu uitai Prin intensificarea creterii de puiet n perioada de iernare, contribuii la scurtarea perioadei de nlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu ct se vor crete mai multe albine tinere n timpul iernii, cu att se va crete puietul n continuare i prin aceasta mai devreme va ncepe creterea puterii familiilor. Vei contribui la ntrirea familiilor prin: 1) pulverizarea cu sirop de zahr a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, n zilele clduroase i de zbor; 2) hrnirea suplimentar cu turte de past de zahr i turte de polen sau n amestec cu nlocuitori, mai ales dac rezervele de miere i pstur sunt deficitare. Prin aceste msuri activizai familiile puternice i mijlocii. Nu neglijai msurile de protecie a stupinii contra curenilor, aprarea stupinii avnd influen binefctoare mai ales asupra familiilor slabe.

Luna Martie
Apidiagnoza
A treia lun calendaristic i prima lun a primverii "mriorul", luna echinociului de primvar - 23 martie, cu adierile vntului primvratic i prezena ghioceilor i a viorelelor vestete sosirea primverii. Cerul devine schimbtor, presiunea atmosferic scade sub 760 mm, iar umiditatea relativ confirma atributul lunii echinociului de primvar cnd ziua este egal cu noaptea. Aceast lun poate oferi nc destul de multe surprize neplcute, prin schimbri brute ale vremii, ngheuri i chiar cderi de lapovi i ninsoare n unele zone ale rii. De aceea, lucrrile n stupin sunt nc destul de limitate i ndreptate ndeosebi spre asigurarea hranei necesare - miere i pstur - i a unui regim termic ct mai bun cuiburilor de albine. La nceputul lunii, n majoritatea zonelor, albinele efectueaz zborul general de curire, moment important n viaa familiilor de albine. Urmare eliberrii organismului de excremente i apariiei primelor generaii de albine tinere, crescute n cursul iernii, se mrete capacitatea de cretere a puietului n familie iar consumul de hran pe familia de albine crete simitor ,la 2,0-2,5 kg. n zilele favorabile zborului, albinele aduc n stup polen i nectar. n aceast lun, n funcie de mersul vremii, n familia de albine activitile de depunere a pontei de ctre matc, creterea puietului i culesurile de nectar i polen de la flora de primvar cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anual proprie speciei. Ouatul mtcilor n familii puternice se ajunge n anii favorabili pn la 1.000 de ou n 24 de ore. n funcie de puterea familiei, a calitii mtcii i a condiiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafee diferite de faguri, ns, indiferent de cantitatea acestuia, albinele sunt obligate s menin, mai ales n zona puietului, temperatura necesar de circa +35C, fapt care sporete consumul de hran hidrocarbonat (mierea), n acelai timp crescnd i consumul de substane proteice (pstur), necesare creterii puietului. Elementele principale care determin amploarea i viteza cu care matca depune oule i albinele doici ngrijesc puietul sunt urmtoarele: 1. Puterea i starea de sntate a familiei la ieirea din iarn. Se nelege c o familie bolnav (nosemoza, puietul vros, varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate), cu populaie puin format din albine mbtrnite i anemiate se va manifesta ca un organism slbit, ca o unitate biologic incapabil s desfoare cu amploare activitile enunate. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales dac nu se intervine rapid cu msuri de ndreptare a strilor anormale. Oricum familiile slabe sau slbite nu au anse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de producie (salcm, rpit .a.) familiile puternice. Desigur starea foarte bun, bun, mediocr sau rea a acestora depinde n mod esenial de buna pregtire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp i corect n anul anterior. Mai depinde i de succesul iernrii adic dac familiile nu au fost deranjate n perioadele reci, au avut o iernare linitit cu provizii de hran suficient, de calitate i accesibil (miere + pstur) iar protecia termic i aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor i cunoate. 2. Starea vremii. Condiiile de temperatur i precipitaii accelereaz sau frneaz dezvoltare nelegnd prin aceasta c n condiii de vreme rece cu precipitaii, n absena zborurilor de curire i a culesurilor de ntreinere ascendena curbei de dezvoltare va cunoate un ritm lent i ntrziat. n aceast perioad albinele care au iernat mor n numr mare i arareori contingentele de albine care se nasc ntr-un interval de timp egalizeaz pe cele care dispar. De obicei acest fenomen se petrece n cursul lunii aprilie. 3. Prezena i calitatea hranei. Fr hran energetic - miere sau sirop din zahr i proteic pstur i polen ca i fr ap, creterea puietului rmne un deziderat care nu-i gsete materializarea n cuibul familiei. 4. Protecia termic i umiditatea. Variaiile mari de temperatur de la zi la noapte impun o protecie termic suplimentar pentru pstrarea cldurii mai ales n spaiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generat de albine pentru creterea puietului este de aprox.+34+35C. Umiditatea excesiv este duntoare determinnd sau favoriznd apariia mucegaiului, degradarea psturii i alte necazuri. Apicultorii cu experien tiu s alterneze lrgirea cuibului cu strmtorarea lui, utiliznd rame bune de ouat concomitent cu o manier de lucru cu cuibul strns. Aceasta nseamn practic c lrgirea

periodic nu se face mai mult dect permite o bun acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragm.

Actiuni specifice: n stupin

Revizia sumar de primavar 1. Este o lucrare care se poate efectua n zile calde, calme i nsorite n care temperatura se ridic peste 12-13C. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constnd uneori numai n observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extrgnd o ram din centru. Dac se constat c exist puiet cpcit de albine lucrtoare, ou corect depuse de matc i puiet necpcit de vrste diferite este un prim semn care d certitudinea c activitatea din stup se nscrie n parametrii de normalitate. 2. Firete apreciem tot sumar dac exist hran suficient, de calitate i accesibil albinelor. n cazul absenei sau insuficienei hranei se intervine cu hrniri sub form de sirop de zahr 1:1 sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezerv, descpcind periodic cte 1 dm2. Turtele din miere i polen sunt ndeobte recomandate - ca hran de completare i/sau stimulare ca i siropul - numai dac albinele zboar sau au efectuat anterior cel puin un zbor de curire. 3. Fr a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de cldur, din partea dinspre diafragm se scot fagurii golii de miere sau cu miere puin i se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere i pstur de la marginea cuibului, n lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezerv. 4. Fagurii goi care se scot din cuib, plini cu albine att la suprafa ct i n celule nu se scutur, pentru a nu se provoca pierderi de albine i chiar i a mtcii n cazul n care aceasta este ascuns n masa de albine, ci se aeaz cu grij mai spre marginea cuibului, de unde albinele, datorit temperaturii ridicate din cuib, se vor retrage ncet spre zona puietului. 5. n lipsa fagurilor cu hran n rezerv, se aeaz deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu erbet de zahr sau cu past de zahr pudr amestecat cu miere (80/20%). Pentru completarea rezervelor de pstur, pn la apariia polenului n natur, e bine s se administreze turtite de polen amestecat cu puin miere, astfel nct s fac o mas compact, cte 100-150 g; nu se dau cantiti mai mari. pentru a se evita pierderile inutile i alterarea lor, n cazul n care turtiele sunt consumate mai ncet, n lipsa polenului se vor folosi nlocuitori de polen, cum sunt laptele praf degresat, drojdia de bere uscat i fina de soia mcinat foarte fin. La fel ca i n cazul polenului, acestea se amestec cu o cantitate mic de miere i se administreaz n turtie de circa 100-150 g. 6. Se va evita introducerea n stupi n scopul asigurrii rezervelor de hran a fagurilor cu miere cristalizat i eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere, nlocuindu-se cu faguri cu miere lichid, n aceast perioad albinele dizolv cu greu cristalele de miere, consumnd doar mierea lichefiat din jurul lor i aruncnd de regul, cristalele de miere pe fundul stupului, n plus. consumul unui asemenea sortiment de miere provoac de multe ori diaree la albine, mai ales n cazurile n care acestea nu au efectuat un zbor de curire de mai mult timp Fagurii cu miere cristalizat pot fi dai n consum mai trziu, n perioada activ, descpcind-se cte o poriune redus i udai bine cu ap cldu i pui dup diafragm ca hran stimulent n perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primvar sau din toamn. 7. Unii autori recomand n scopul completrii rezervelor de hran administrarea de sirop de zahr sau chiar de zahr tos umectat. Dac siropul de zahr dat n fagurii amplasai n cuib ct mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat, dei prin aceasta se mrete gradul de umiditate n stup, cu toate consecinele negative artate, zahrul tos este total contraindicat din aceleai motive artate n cazul folosirii mierii cristalizate, n plus, hrana administrat n aceast perioad trebuie s fie n contact direct cu ghemul de albine, albinele ieite n afara acestuia putnd amori pe leaturi, faguri sau hrnitoare datorit temperaturii sczute din afara ghemului. 8. Deosebit de important n aceast perioad este combaterea umezelii i a mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stupilor se cur, iar acolo unde umezeala este prea mare sau dac fundurile sunt deteriorate acestea se nlocuiesc cu altele uscate i dezinfectate. De asemenea, n caz de mare necesitate se efectueaz transvazarea cuiburilor n corpuri (stupi) noi. 9. Umiditatea ridicat reduce puternic n aceast perioad capacitatea albinelor de meninere a unei temperaturi normale n cuib, influennd negativ ponta mtcilor i sporete gradul de uzur al albinelor i aa slbite n urma trecerii peste perioada de iernare, grbindu-le sfritul. Un rol tot

att de nefast l are umiditatea ridicat n creterea gradului de dezvoltare al bolilor i n special n cel al nosemei care, n cazul familiilor slabe i puternic infestate, poate avea un efect fatal. 10. Dac materialele care asigur protecia termic (saltelue sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usuc la soare ori vor fi nlocuite cu altele uscate. 11. Dac exist posibilitatea, fundurile stupilor multietajai vor fi nlocuite sau obligatoriu vor fi 12. curate de resturile acumulate. Observnd atent aceste resturi care n general sunt formate din rmie de cear i albine moarte putem deduce dac iernarea a decurs bine sau ru. Prin cernere se separ din masa de resturi dou componente: 1) albine moarte care se ard i 2) ceara care se topete. Revizia general sau de fond Numai n zile nsorite cu temperaturi de peste + 14C se poate efectua acest control notnd n carnetul de stupin constatri legate de: puterea familiei exprimat n numr de rame bine ocupate cu albine; cantitatea de hran n kg miere i/sau pstur; rame parial ocupate cu puiet de diferite vrste; prezena mtcii, starea de sntate. n funcie de constatrile ocazionate de acest control - de care nu trebuie s scape nici o familie - se vor institui difereniat lucrrile obligatorii n conformitate cu realitatea vzut i notat. De exemplu: familiile orfane vor primi o matc de la rezerv ori se vor unifica cu alte familii, familiile excesiv de slbite vor fi unificate, cele lipsite de hran, cu hran insuficient sau de calitate necorespunztoare vor fi ajutate de urgen procednd la aa-numitele hrniri de necesitate. Ce dm albinelor nfometate sau n pericol de nfometare? Simplu; faguri cu miere descpcit sau sirop de zahr 1:1, rame cu pstur sau chiar turte din miere, zahr i polen. n cuib se las doar fagurii cu hran i puiet bine acoperii de albine, astfel nct acesta s fie ct mai bine strmtorat cu putin. Trebuie avut n vedere c n aceast perioad dei a nceput apariia albinelor tinere, schimbul de generaii se face nc destul de ncet, mortalitatea albinelor de iarn prevalnd apariia albinelor tinere; i deci puterea familiei fiind nc n descretere. Dac apicultorul debutant sau nceptor nu tie cum s procedeze n cazul unor situaii anormale el poate consulta orice manual de apicultur, colecia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat, cu experien care, fr ndoial i va da ndrumrile concrete pentru fiecare situaie n parte. 1. Mrirea vitezei de ouat a mtcilor i stimularea creterii puietului se face imediat ce timpul se nclzete prin hrniri de stimulare cu sirop de zahr n proporie de 1/1 (1 parte zahr la 1 parte ap) administrat cldu n porii mici,la nceput n porii mici de 150 - 250ml i pe msur ce timpul se nclzete i n funcie de puterea familiilor, n porii mai mari de 300-500ml periodic i succesiv la 1 sau 2 zile n funcie de rapiditatea cu care albinele l prelucreaz i hrnitorul se golete. Acesta este procedeul cel mai simplu. Un procedeu mai complex i mai complet este cel prin care la hrnirile de stimulare albinele se furajeaz cu turte din miere, zahr i polen aezate pe leaturile superioare ale ramelor, deasupra cuibului. 2. Se instaleaz cntarul de control pe care se aeaz cea mai puternica familie de albine din stupina i se ncepe nregistrarea n carnetul de stupin a observaiilor meteorologice, fenologice, precum i a evoluiei cntarului de control. Aceste observaii i nregistrri se execut pe ntreaga perioad a sezonului apicol activ,pentru a cunoate potenialul melifer al zonei n care se practic stupritul. 3. Pentru ajutorarea creterii de puiet i evitarea pierderii albinelor zburtoare care asigur apa necesar creterii puietului, n perioadele cu temperatur mai ridicat se asigur albinelor apa necesar, prin montarea de adptoare n locurile nsorite din stupin n care se pun ap cldu cu sare (5 g/l). Este o msur binevenit menit a satisface necesarul de ap consumat pentru creterea puietului. Nu e ru s se pun n adptoare, pentru dezinfecie, i ap n care s-a dizolvat 0,5-1% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil. 4. Se continu stimularea i supravegherea zborului general de curire; Toi apicultorii tiu c stimularea i supravegherea zborului de curire este o lucrare uoar, chiar plcut (doar nu degeaba se spune: "ochiul stpnului ngra vita") cu efect benefic n familiile care efectueaz aceste zboruri. Un zbor vioi, intens i de durat n atmosfera nclzit de razele soarelui este o imagine reconfortant pentru oricare privitor. 5. Se va avea grij s se asigure stupului o nclinare spre nainte de 6-8 (dac nu s-a procedat astfel n toamn, la pregtirea familiilor pentru iernat). n felul acesta albinele ndeprteaz mai uor cadavrele albinelor moarte i alte gunoaie care apar n aceast perioad pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat n mod experimental (Escov) c la stupii astfel nclinai are loc o mai bun aerare (ventilaie) a cuibului, familiile respective iernnd n condiii mai bune.

Nu e ru ca tot acum s se refac, s se curee, aa-numita "oglind a stupului" n faa acestuia, n acest mod putndu-se urmri mai uor gunoaiele (resturile) aruncate afar de albine i dndu-se n acelai timp un aspect mai curat i plcut stupinei. 7. De asemenea, se ndeprteaz din cuiburi fagurii puternic murdrii de pete de diaree, chiar dac sunt ocupai cu cantiti mici de puiet. n cazul n care pe asemenea faguri sunt cantiti mai mari de puiet, se cur petele de diaree prin rzuire urmnd ca, mai trziu, dup ieirea puietului, fagurii respectivi s fie scoi i dai la topit. 8. n funcie de evoluia vremii e de preferat s se menin gratiile mpotriva oarecilor la urdiniuri, tocmai pentru c n aceast perioad oarecii devin mai activi, i caut locuri izolate i clduroase pentru a-i face cuiburile n care s nasc puii. Cu toate c albinele nu mai au ghemurile att de compacte ca n timpul iernii, oarecii circul nestingherii prin prile laterale ale cuibului i mai ales n spaiul din spatele diafragmei i deasupra podiorului, undei fac de regul cuiburile, deranjnd albinele prin foiala lor i mai ales prin mirosul pe care-l degaj ei i excrementele lor. 9. n cazul familiilor orfane, care n timpul iernii i-au pierdut mtcile dintr-o cauz oarecare, acestora li se d o matc din nucleele de rezerv, iar n lips, se unesc cu alte familii mai slabe din stupin. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane lng cuibul familiei cu matc. Izolarea mtcii nu este obligatorie, n aceast perioada mtcile fiind acceptate uor de albinele strine. Pericolul apare doar n cazul n care n familia orfan au aprut albine outoare. situaie care se recunoate prin prezena de puiet bombat sau de ou depuse neregulat pe pereii celulelor sau mai multe ou ntr-o celul, n asemenea cazuri izolarea mtcii fiind obligatorie. 10. Formarea familiilor temporare sau ajuttoare cu mtcile de rezerv iernate n afara ghemului, n camere. 11. Aprecierea rezistenei la iernare a grupei familiilor de prsil . Cele mai rezistente familii, cu consum de hran i mortalitate mic sunt selecionate. 12. Diagnostic i tratament n caz de boal n stupin. La apariia semnelor certe sau suspiciunilor de boal se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat ntocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza i extinde determinnd pagube n efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. Principala boal de primvar este nosemoza. Netratat duce la depopularea, la slbirea familiilor de albine. Tratamentul se face n principal cu Fumidil-B conform prospectului.Pentru combaterea nosemei, n afara msurilor de reducere a gradului de umiditate n stupi, e bine ca hrana (erbetul sau siropul) dat s se prepare pe baz de ceaiuri cu efect antinosematos - preparate din suntoare, glbenele, izm, mueel, coada oricelului i s se administreze dozele necesare de medicament. Deosebit de eficient n combaterea nosemozei este extractul de ceap. Sucul de ceap se adaug n siropurile preparate pe baz de ceaiuri. Este o metod ecologic de prevenire/tratare a nosemozei. Administrarea streptomicinei pentru o aa-zis stimulare sau n tratamente este cu desvrire interzis. n general, se folosete orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrrilor amintite, n aa fel nct familiile de albine s se dezvolte normal i s ias fr pierderi din iarn. n atelierul stupinei Curirea, dezinfecia, repararea, recondiionarea,vopsirea utilajelor de care va fi nevoie n sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tvi de descpcit, stupi, elemente de stupi .a.). Dezinfectarea stupilor i a materialelor ce urmeaz a fi folosite n continuare este obligatorie mcar prin curarea (rcirea) crescturilor de cear, a depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu ajutorul dlii apicole sau a unui paclu, urmat de splarea n ap fierbinte cu sod i spun de rufe, dup care materialele se limpezesc n ap curat i se usuc bine. i mai bine este dac aceast lucrare este urmat de o flambare atent cu lampa de benzin sau cu un arztor de aragaz. O metod eficient de dezinfecie este i pulverizarea cu spirt a stupului, n strat subire,dup ce acesta a fost n prealabil curat de cear i propolis, i aprinderea spirtului. Spirtul va arde, fr a lsa cenu ori mirosuri neplcute i va dezinfecta eficient suprafaa de lemn a stupului. Pentru a stinge focul e necesar doar s se nchid capacul stupului. Spirtul este extrem de inflamabil. Deci, atenie la normele de protecie a muncii i de prevenire a incendiilor! ncheierea, nsrmarea i lipirea foilor de faguri artificiali care vor ntregi echipamentul de faguri noi destinat nlocuirii anuale a cel puin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei.

6.

Se verific i se pun la punct materialele i utilajele folosite la creterea mtcilor, colectarea de polen, de venin, producerea de miere n seciuni etc. Organizatorice:

1. 2. 3.

Procurarea de material sditor i plantarea de arbori i arbuti nectaro-poliniferi, nsmnri de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag i altele). Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral. Controlul rezultatelor iernrii; analiza situaiei stupinei, a modului n care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoate eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunztoare i luarea de msuri pentru eliminarea n viitor a deficienelor constatate. Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n luna martie: Alunul (Corylus avellana), Aninul negru (Alnus glutinosa). Ararul american (Acer negundo). Bnuei (Bellis perennis), Cais (Armeniaca vulgaris), Ghiocel (Galanthus nivalis). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Piersic (Piersica vulgaris), Rchit (Salix viminalis), Salcie alb (Salix alba), Salcie cpreasc (Salix caprea), Ulm (Ulmus campestris). Zambil (Hyacinthus orientalis). Viorea (Scilla bifolia), Zlog (Salix cinereea). Nu uitai Contribuii la meninerea puterii familiilor i la ntrirea rapid a lor prin : 1.mpachetarea suplimentar a cuibului; 2.hrnirea suplimentar a familiilor lipsite de rezerve de pstur, cu turte de polen ; 3.hrnirea stimulent cu turte de past de zahr. n stupinele mari, spre sfritul lunii hrnirea suplimentar se face cu zahr tos, administrat odat la 10 zile n hrnitoarea ram, aezate lng ultimul fagure ocupat cu albine. Asigurai accesul razelor solare pe vatra stupinii n tot cursul zilei. Prin aceast msur activizai familiile de albine i micorai din consumul de hran destinat producerii de cldur n cuib.

Ce minunat ar fi pentru albine i pentru apicultor dac stupina lui s-ar gsi nconjurat n martie de toate plantele enumerate mai sus! De aceea, n manualele de apicultur, se recomand ca vatra de iernare s fie situata ntr-o zon care, primvara devreme, vegetaia s ofere surse de nectar i polen ce asigur o accelerare a dezvoltrii familiilor de albine. Cine poate s i transporte stupii ntr-un areal n care cel puin o parte dintre aceste specii ocup un segment important din suprafaa cercului cu o raz de 3-3,5 km (raza economic de zbor a albinelor) este un om fericit n martie i mai apoi. Cine nu, va trebui s respecte ct mai ndeaproape recomandrile efectund toate lucrrile enumerate sub titlul Aciuni specifice. S ateptm cu speran i ncredere primvara! S ne bucurm de venirea ei!

Luna Aprilie
Apidiagnoza
Dei temperatura crete, n decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zpad n unele zone ale rii. Odat cu mrirea zilei, temperatura crete i apar primele flori. Familiile de albine i ncep activitatea din afara stupului. Pentru ele, ncepe un nou sezon, de formare a rezervelor de hran, de nmulire. Creterea duratei zilei-lumin, nflorirea masiv i continu a pomilor fructiferi, a plantelor de pdure, a slciilor, zlogului etc. precum i a unor culturi agricole ca mutarul i rapia de toamn, creeaz albinelor condiii optime de activitate i de dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc nlocuirea total a albinei de iarn cu albine tinere, crescute n cantiti din ce n ce mai mari. Tocmai n acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrrile vor fi ndreptate spre asigurarea n principal a spaiului necesar creterii de noi generaii de albine, a completrii cantitilor de hran i a izolrii termice n condiii optime a cuibului. nc din ianuarie-februarie, matca a declanat ouatul, la nceput pe suprafee ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce n ce mai mult, pe poriuni mai mari. Noile albine eclozionate vor ngriji generaiile urmtoare. Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fr rezerve n corpul gras. n familie raportul dintre albinele de iernare i cele nou aprute, se va schimba n fiecare zi, n favoarea albinelor tinere. Este momentul cnd albinele mbtrnite, de iarn, datorit uzurii, vor muri, lsnd locul noii generaii. Acesta este momentul cel mai dificil n familia de albine, fenomen observat de obicei n a doua jumtate a lunii. Factorii care influeneaz depirea cu succes a pragului, sunt n principal: cantitatea i calitatea hranei din stup (miere, pstura) Influeneaz n primul rnd calitatea albinelor de iernare ca i a celor de primvar mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte important n producerea lptiorului de matca. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a mtcii cu hran de calitate, pentru forarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum i luarea n cretere a oulor depuse de mtci. Albinele prost hrnite sau cu hran de slab calitate nu vor lua n cretere larvele determinnd scderea proporiei de albine tinere fa de cele btrne sau mbtrnite. existena unor culesuri slabe, sau practicarea hrnirilor stimulative. calitatea mtcii (matc tnr i prolific sau matc btrn, epuizata, cu defecte fizice). Influeneaz de asemenea ritmul ouatului. Schimbarea la doi ani a mtcilor poate reduce mult, "cderea" mtcilor n primavar atunci cnd familia are mare nevoie de o matc bun. pstrarea cldurii necesare n cuib. Rmne, ca i iarna, o grij principal a apicultorului. n primvar, n plin perioad de dezvoltare a familiilor de albine, cnd n stup exista rezerve de hran, matca i intensific n fiecare zi ponta. Spaiul existent este mare acum (celule golite de miere, rame n excedent). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele, nereuind s nclzeasc tot puietul existent. Apariia unor zile capricioase, cu temperaturi sczute, n unele zone chiar lapovi, poate duce la reformarea ghemului i prsirea puietului ceea ce determin compromiterea lui. De aceea ca lucrare principal apicultorul trebuie s lucreze "cu un cuib strns" adic eliminnd ramele excedentare, astfel nct albinele s acopere bine fagurii ramai n stup. Procednd astfel cldura va fi asigurat la un nivel corespunztor. Semnul egal ntre albinele btrne, epuizate i care si-au ncheiat menirea i cele tinere se nregistreaz mai devreme sau mai trziu n funcie de civa factori frnatori sau propulsatori cum sunt: 1. mersul (sau starea) vremii (condiii meteo); 2. surse de cules de la vegetaia nectaro-polenifer; 3. puterea familiei la intrarea i ieirea din iarn; 4. starea de sntate; 5. valoarea - respectiv prolificitatea -mtcii; 6. hrnirile anterioare de completare a rezervelor de hran i mai ales cele actuale de stimulare a 7. dezvoltrii, protecia termic a stupilor (mai sunt zile i mai ales nopi reci). Armonizarea acestor factori ntr-o stupin este un caz fericit care se poate ntmpla sau nu. De aceea grija principal a apicultorului este s ndeplineasc la timp, corect i cu profesionalism toate aciunile menite mputernicirii rapide a fiecrei familii de albine. De ce este nevoie de creterea puternic i rapid a numrului de albine n fiecare familie? Foarte simplu: pentru c la primul mare cules de producie caracterizat prin intensitate i scurtime n timp (10-12 zile la salcm), numrul mare de albine culegtoare va asigura, aa cum se zicea i nc se mai zice: " Valorificarea superioara a

culesului ". Mai corect ar fi s spunem: optimizarea culesului nelegnd prin aceasta realizarea unui optim economic. Acest optim definete capacitatea fiecrei uniti biologice de producie - stupul cu albine i n final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a crei valoare s acopere i s depeasc ct mai mult cheltuielile ocazionate de creterea, ntreinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente, amortizri de utilaje), costurile transportului n pastoral ca i a forei de munc, taxele i alte pli efective fcute de proprietarul stupinei. Oricine se ocup de albine constat c apicultura cost i costurile cresc pe zi ce trece datorit inflaiei. Toi autorii de manuale apicole ca i apicultorii profesioniti recomand hrnirile de stimulare n primvar tocmai n ideea optimizrii culesului care n ultima instant nu nseamn altceva dect o recolta mare = profit mare. Apicultorii tiu ca mierea de salcm este o miere superioar, mult apreciat la consumul intern i mai ales la export, deci bine pltit. De multe ori livrarea de ctre productor a unei cantiti de miere superioar de salcm este condiionat de achiziia de ctre cumprtor i a altor sorturi de miere, mai puin solicitat, n cadrul a ceea ce numim vnzarea "n palet" a unor cantiti mai mari de miere variat sortimental. Dac din punct de vedere biologic, fiziologic i economic suntem lmurii s vedem care sunt

Aciunile specifice n stupin

Revizia sumar de primvar, revizia general sau de fond, diagnosticul i tratamentul n caz de boal n stupin sunt lucrri nirate i descrise ntr-o derulare logic i necesar. Nici un apicultor nu trebuie s uite c dac n luna trecut (martie) nu a efectuat lucrrile obligatorii din cauza vremii nefavorabile n cel mai fericit caz sau din netiin, neglijen sau nepsare - n cel mai nefericit caz - acum este momentul s lucreze bine i repede n stupin. Pentru aceasta, odat cu creterea temperaturii peste 15-16C, va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabilete: 1. puterea familiei - n intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant), 2. cantitatea i calitatea puietului (n rame ocupate de puiet) i 3. cantitatea de hran rmas n cuib dup terminarea perioadei de iernare. Cantitatea puietului i modul (aspectul) su de amplasare determin calitatea lui. 1. Depunerea compact i n cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albin) indic o matc de calitate, prolific, sntoas. 2. Puietul puin, mprtiat, cu celule goale n cuprinsul lui, arata o matc uzat, cu defecte, care va trebui s fie nlocuit. Cu aceast ocazie se scot, sau se trec dup diafragm fagurii goi, cei cu defecte, cu multe celule de trntori, precum i fagurii albi care, n perioada de primvar, sunt acceptai mai greu de mtci pentru creterea puietului i care, n acelai timp, menin n cuib o zon care se nclzete mai greu din cauza coeficientului termic mai redus. Pentru mrirea suprafeei de puiet fagurii cu resturi de miere aezai dup diafragm i chiar cei rmai n cuib se descpcesc. Ct privete creterea puietului, la nceput, pn ce puietul ocupa bine 3-4 faguri n centrul cuibului, acesta se menine ct mai strns, astfel nct puietul s fie depus ct mai compact, albina ocupnd complet intervalele dintre faguri. Cuibul se menine n acest mod pn ce puietul se extinde pn la fagurii laterali, iar albina trece ziua i pe fagurii de dup diafragm. Din acest moment, odat la 6-7 zile se introduce la marginea puietului cte un fagure bun de ouat, mai nchis la culoare (lucrarea se numete lrgirea cuibului), iar dup ce puietul se extinde pe 5-6 faguri, fagurele respectiv se poate introduce ntre ultimii doi faguri cu puiet, din partea dinspre diafragm, care de obicei este ndreptat spre sud (lucrare denumit spargerea cuibului ). Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau puin stropit cu ap cldu sau cu sirop slab de zahr, n ultimul caz trebuiesc luate msuri atente de prevenire a furtiagului. Se lucreaz repede i precis, nu se ine cuibul deschis timp ndelungat, nu se las fagurii cu miere sau cu sirop ntre stupi. La apariia furtiagului se ntrerupe imediat administrarea de sirop i se nchide stupul, se reduce deschiderea urdiniului, i eventual se umezesc stupii cu petrol, motorin etc. pentru alungarea albinelor hoae, se pun tvi cu materiale fumigene n faa urdiniurilor. Aceast schem de dezvoltare a cuibului se folosete indiferent de tipul stupului, chiar i la cei multietajai, n cazul n care au ieit din iarn cu mai puin de 6-7 intervale de albine, n plus, acetia pot fi lsai pentru prima perioad doar pe un corp, sau n cazul n care au iernat pe dou corpuri, ntre acestea s se introduc o folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fant de 1/20

A.

cm nspre peretele din fa, pentru trecerea albinelor, n acest mod strmtorarea este mai puternic i pstrarea regimului termic mai sigur. Dac stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp n primvar pentru a se realiza un regim termic mai bun n cuib (la familiile slabe), i a fost lsat doar corpul n care se afla cuibul familiei de albine, n momentul n care albina ocup bine 8-9 intervale i exist 6-7 faguri cu puiet, se monteaz (ataeaz) i cel de al doilea corp. Acesta se aeaz pentru nceput, sub corpul ocupat de cuib, unde se menine pn cnd n corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri, fapt care va obliga matca s coboare n corpul de jos unde va ncepe s depun ou pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate mcar pe jumtate de albine. n acel moment se face inversarea corpurilor, n continuare lucrndu-se nu cu rama, ci doar cu corpul. Pentru o mai buna amorsare a creterii de puiet n corpul pus deasupra, n acesta se poate introduce un fagure cu puiet necpcit scos din primul corp, n locul lui introducndu-se un fagure bun de ouat sau o ram cu fagure artificial, puietul introducndu-se ntre fagurii n care matca a depus deja ou. n corpul aezat deasupra, dac n natur exist un oarecare cules de ntreinere, se mai pot introduce n locul fagurilor goi, 1-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se ncadreaz (intercaleaz) fagurii cu ou sau cu puiet. n perioadele cu cules abundent i mai ales dac albinele beneficiaz de cules de la vreun masiv melifer (rapi, mutar, ctin etc.) se pot introduce la cldit rame cu faguri artificiali, amplasai la marginea cuibului lng ultima ram de puiet. Aceti faguri pot fi lsai n locul respectiv pn ce sunt cldii complet sau pot fi nlocuii cu ali faguri artificiali doar dup ce celulele au fost trase numai pe jumtate din nlime, fagurii urmnd a fi terminai de crescut la culesul urmtor, mai intens (salcm). Cea de a doua variant este de preferat, n acest mod putem realiza nceperea cldirii la mai muli faguri, i nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb n care, de regul, n aceast perioad, albinele nu depun nimic, n plus I pot strica cldind n unele cazuri celule de trntor. n situaia n care se observ tendina depunerii de puiet de trntor, mai ales la familiile cu mtci mai btrne, se va introduce la marginea cuibului o ram goal, eventual nsrmat (rama clditoare) n care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trntori, faguri care pot fi recoltai periodic, pe msura ce sunt terminai de crescut, uneori n celule existnd chiar i ou sau puiet tnr de trntori.

B. n general, n aceast perioad exist un cules de ntreinere, uneori chiar mai intens, de nectar, ct i un aport destul de mare de polen care, n unele cazuri, poate bloca fagurii destinai creterii de puiet. n acest caz fagurii destinai creterii puietului , blocai cu pstur, trebuie s fie scoi din cuib i nlocuii cu ali faguri goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de 0,4-0,5 kg miere. Pot apare ns i perioade lipsite de cules, care influeneaz negativ desfurarea normal a creterii puietului. Pentru remedierea acestei situaii, n vederea asigurrii hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hrniri stimulente. Furajarea albinelor n scop de stimulare, amplificare i accelerare a dezvoltrii este esenial. Hrnirile stimulative de primvar se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahr = 1:1 - 1 parte ap la 1 parte zahr -) n cantiti mici, administrate periodic i repetat la un interval de 3-4 zile, n funcie de puterea familiilor i de capacitatea lor de prelucrare a siropului. Administrarea n hrnitoare a poriilor mici de sirop din zahr cldu creeaz o senzaie de cules care, bazat pe instinctul de acumulare, induce un plus de activiti: la matc: mrirea numrului de ou depuse ntr-un interval de timp; la albinele doici: contingente mai mari vor lua n cretere puiet mai mult, albinele care efectueaz alte munci n stup, n faguri i chiar n afara stupului vor fi mai zorite. O metoda eficient i cu un volum necesar mai mic de munc, este administrarea n hrnitoare de zahr tos puin umectat. Astfel administrat, folosirea zaharului este permanent, crend senzaia de cules, i de lung durat i, n plus, nu provoac furtiag. Poate fi folosit ns doar atunci cnd temperatura exterioar a atins cel puin 16-18C. C. ntruct primvara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree, albine bolnave) mpotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: suntoare (Hypericum perforatum), flori de coada oricelului (Achilia millefolium), frunze de ment (Mentha p/per/ta), flori de mueel (Matricaria chamomilla), frunze i flori de busuioc (Ocimum basilicum).

Infuzia se prepar astfel: cantitatea de plante uscate trebuie s fie de 20 g la un litru de ap (n total, nu de fiecare plant). Infuzia la nevoie se poate face din una, dou, trei sau toate plantele indicate, luate n pri egale. Plantele mrunite se pun ntr-un vas emailat peste care se toarn o cantitate mic de ap rece ca s se mbibe, n alt vas se fierbe apa care se toarn fierbinte peste plantele din vasul n care s-au mbibat cu ap rece. Vasul cu plante i apa fierbinte se las 5 minute la foc mic, fr s fiarb. Dup ce se stinge focul se acoper vasul i se las timp de 30 de minute pentru a se produce extracia principiilor active. Se strecoar i cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. La 1 litru ceai se adaug 1 kg zahr i zeama stoars de la o jumtate de lmie. Se administreaz porii de cte 250-500 ml (0,25-0,5 l) n funcie de puterea familiei, de patru ori la interval de 5 zile. n cazul afectrii stupinei de nosemoz - diagnosticat pe baza semnelor clinice (pete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseaz greu i sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator - stupina va fi igienizat prin ndeprtarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. Familiile de albine vor fi mutate n stupi dezinfectai prin splare cu apa i sod de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de ap cald. n nici un caz acum n siropuri sau mai devreme n paste, erbet ori zahar candi nu se vor introduce n compoziie streptomicin ori alte antibiotice. Utilizarea streptomicinei n tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desvrire interzis. Mierea cu urme de streptomicina este refuzat la cumprare. n cazul apariiei de larve bolnave de puiet vros sau loc se iau imediat msuri de tratament. Cnd infectarea cu loc cuprinde mai multe celule pe acelai fagure, e de preferat ca fagurele respectiv s fie scos la reform i topit, indiferent de cantitatea de puiet i de miere pe care o conine. De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.

E. Este bine ca tot acum s se treac (transvazeze) familiile de albine n stupi curai, fr defecte i dezinfectai, transvazarea fcndu-se mai uor dat fiind puterea redus a familiilor de albine, cu aceeai ocazie rezolvndu-se i pregtirile stupilor n vederea unor eventuale deplasri ulterioare n stuprit pastoral.
Tot n aceast perioad, este bine s se monteze colectoarele de polen, att pentru evitarea blocrii cuibului cu polen ct i n vederea asigurrii unor rezerve de polen necesare n perioadele lipsite de polen sau pur i simplu n scopuri comerciale.

F.

G. Se execut de asemenea ntrirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet cpcit ct mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice i introdus n familiile foarte slabe, cu anse puine de supravieuire prin fore proprii. De remarcat c merit a fi ntrite doar acele familii care au mtci tinere valoroase - de regul roi formai n anul anterior i care, din anumite motive au ieit din iarn foarte slbite. Cele cu mtci btrne, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeaz i se refac n decursul sezonului activ. La introducerea puietului se va avea grij ca acesta s fie bine acoperit de albina familiei ajutate, altfel puietul neacoperit de albine poate rci i se pierde fr folos De aceea n asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafee mai mici, scondu-se toi fagurii de prisos i izolndu-se cuibul ct mai bine din punct de vedere termic. n vederea valorificrii optime a culesului de la salcm poate fi executat aa-numita uniformizare a puterii familiilor, scop n care se scot faguri cu puiet cpcit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) i se introduc n familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). n acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare, stupina ajungnd la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe de alt parte se poate evita intrarea prematur a familiilor foarte puternice n frigurile roitului. n locul cedrii puietului cpcit se poate practica schimbul de faguri cu puiet, n locul fagurilor cu puiet cpcit din familiile foarte puternice introducndu-se faguri cu ou i larve tinere scoase din familiile de putere medie, care primesc puietul cpcit. Acest mod de unificare (ntrire) nu are rost s se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet), care oricum nu se vor ntri prea mult pn la nflorirea salcmului, urmnd a se dezvolta n timpul acestuia i dup. H. n aceasta perioad albinele au tendina de a strnge cantiti mai mari de propolis cu care astup eventualele crpturi sau spaii goale dintre piesele stupului (rame. podior, urdini etc.), n scopul meninerii microclimatului optim creterii puietului. Aceast situaie trebuie folosit ct mai intens cu ocazia reviziilor periodice a strii familiilor, n vederea realizrii unor cantiti ct

mai mari de propolis proaspt, de cea mai bun calitate att prin rzuirea direct cu ajutorul dlii apicole a pieselor stupului, ct i prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (pnze, plase, grile etc.,). I. Se fac lucrri pregtitoare pentru creterea de mtci i producerea de roi. Se introduc faguri cu celule de trntori n familiile selecionate, se pregtesc leioarele cu botci, cutile de eclozionare, nucleele de mperechere etc.

n atelierul stupinei
Se topesc fagurii reformai, fagurii necorespunztori din cuib, crescturile i resturile de cear. Se trateaz fagurii depozitai, de rezerv, contra moliei cerii. Se condiioneaz polenul recoltat prin triere i uscare dup care se conserv prin tratare cu tetraclorur de carbon sau prin meninerea n congelator. Se nsrmeaz rame i se fixeaz fagurii artificiali. Plantarea arborilor i arbutilor meliferi i nsmnri de plante melifere;

Organizatorice

1. n cazul n care urmeaz ca stupina s se deplaseze n pastoral se pregtesc materialele necesare mpachetrii i transportrii stupilor, se ntocmesc i se obin vizele pe actele necesare efecturii acestei lucrri. Planul deplasrii n pastoral trebuia definitivat nc din timpul iernii. Daca nu s-a fcut atunci nu-i trziu nici acum. Trebuie stabilit precis: ci stupi vor fi transportai, n ce loc i pe ce vatr temporar vor fi rspndii. Pentru aceasta este nevoie de dou documente obligatorii: 1) Repartiia de stuprit pastoral vizat de organele locale Romsilva i 2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscripia veterinar de care aparine localitatea de unde se transport stupii, document prin care se atest starea de sntate a efectivului stupinei. Firete ca nu vom deplasa la salcm (l, II i chiar III) dect familiile de albine puternice i sntoase adpostite n stupi integri (fr crpturi sau dezmembrri). Tijele i fluturaii de rigidizare (la stupii ME), sitele de ventilaie, mnerele, nchiztoarele de urdini - adic accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup ndeobte folosite - vor fi toate funcionale. Corpurile de recolt (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschii la culoare, folosii la o singur recolt sau recent construii vor fi asigurai n totalitate. Se tie c fagurii vechi, maronii altereaz culoarea mierii de salcm la care indicele colorimetric constituie o restricie important i definitorie pentru calitate respectiv pentru preul de vnzare. Unii autori atrag atenia ca volumul de faguri scontai ca faguri de recolt trebuie s fie de 2-3 ori mai mare dect cei ocupai efectiv de mierea capacit care va reprezenta recolta propriu-zis. De ce? Pentru c prelucrarea nectarului n timpul unui cules de mare intensitate i de scurt durat necesit un spaiu mare n care s-i gseasc loc abundena de nectar reprezentat de picturile care aduse i regurgitate de albine se preling pe pereii celulelor. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de ap ajungnd s conin pn la 18-20% ct trebuie s aib mierea maturat (de la 30-40% ct conine iniial nectarul florii de salcm). Mierea n fguri (seciuni) este un sortiment foarte apreciat i bine pltit. Pentru obinerea ei vom asigura stupin cu stocul de rame echipate cu seciuni. n mijlocul de transport cu care se efectueaz deplasarea nu vom uita s punem cntarul de control. Transportul stupilor pe drumurile publice n mijloace de transport obinuite (camioane, remorci sau platforme) ca i cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute i respectate. Altfel cei abilitai pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimnui. Recunoaterea vetrelor temporare n masivele de salcm trebuie efectuat din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face n timpul nopii. Deplasarea trebuie astfel organizat nct ea s decurg n sigurana, fr incidente. Aici este obligatoriu s avem n vedere rigidizarea stupilor nelegnd ca ntreaga unitate de ncrctur a mijlocului de transport este asigurat prin legarea corect cu frnghii, echiparea platformei cu obloane sau nltoare,mijloace de frnare i semnalizare care s funcioneze ireproabil. 2.
Asigurarea braelor de munc suplimentare;

3. Asigurarea polenizrii livezilor de pomi roditori i a culturilor de rapi de toamn prin ncheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.
Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n aprilie:
n aprilie ncepe sau continua nflorirea urmtoarelor specii melifere: Ararul american (Acer negundo)*, Ararul ttresc, (Acer tataricum)**, Bnuei (Bellis perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Cpunul (Fragaria moschata)*, Ctina alb (Mippophae rhamnoides)", Cireul (Cerassus avium)", Corcoduul (Prunus cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*", Mahonia (Mahonia aquifolium)*, Mceul (Rosa canina)", Mrul (Malus domestica)", Mesteacnul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de cmp (Acer platanoides)", Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)", Ppdia (Taraxacum officinale)", Prul (Pirus sativa)", Prunul (Prunus domestica)", Rapia de toamn (Brassica napus var oleifera)***, Rapia salbatic (Brassica rapa)", Rchita (Sa//x viminalis)", Salcia alb (Safe alba)*", Salcia capreasc (Salix caprea)"*, Ulmul (Ulmus campestris)", Vioreaua (Scilla bifolia)*, Viinul (Cerasus vulgaris)". Zambila (Hyacinthus orientalis)*, Zlogul (Salix cinerea)**. Aproape toate plantele enumerate ofer albinelor un cules de nectar i polen, unele ca de exemplu ararul ttresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofer i culesuri de man sau de la salcia alb i cea cpreasc albinele adun pe lng polen, nectar, man i propolis. Unele specii ca de pild mesteacnul i ulmul intereseaz albinele numai pentru polen i man. Dup denumirea popular (comuna) i cea tiinific am indicat ponderea (importana) apicol prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) nseamn pondere apicol foate mare, *** (3 asteriscuri) nseamn pondere apicol mare, ** (dou) = pondere apicol mijlocie i n sfrit * (un asterisc) = pondere apicol mic. n aceasta lun culesurile sunt n general definite drept culesuri de ntreinere dar de la speciile care intr n categoria ce are pondere apicol mare sau mijlocie se pot nregistra uneori chiar culesuri de producie ca de pild n livezile de pomi fructiferi sau n vecintatea lanurilor de rapi cultivat. Oricum este important s cunoatem i mai ales s valorificam culesurile de nectar, polen, mana i propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor i spre binele i profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor i proprietarilor lor. Sper ntr-un aprilie senin, clduros cu albine sntoase, mereu mai multe, mai harnice i bine pregtite pentru marele cules care vine: cel de la salcm. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adic are o pondere apicol Foarte mare i, luna viitoare, va fi marcat astfel:****.

Nu uitai
n luna aprilie, obiectivul principal l constituie intensificarea la maximum a creterii de puiet, ntrirea familiilor n vederea folosirii culesurilor timpurii (salcm). Asigurai spaiul necesar pentru ouatul mtcilor, creterii de puiet i depozitarii nectarului i polenului adus n stup. Se va acorda o deosebit atenie ntririi familiilor ramase n urm, cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ia cel mult un fagure cu puiet cpcit la interval de 10 zile. Prin fagurii introdui n schimbul fagurilor cu puiet cpcit se ofer familiilor puternice spaiul necesar pentru creterea n continuare a puietului i astfel se previne apariia prematura a frigurilor roitului la familii puternice i se ntresc totodat familiile slabe. Familiile slabe se ntresc cu 2-3 faguri cu puiet dai odat. Msurile artate se aplic numai n cazul familiilor sntoase i sunt contraindicate n cazul stupinelor infectate cu boli. La apariia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hrnirea suplimentar a familiilor mijloc de meninere a puterii familiilor i ntrirea continu a lor. n concluzie: Luna aprilie este o perioad de activitate deosebit de intens de care depinde dezvoltarea normal a familiilor de albine i rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeaz. Neefectuarea la timp a lucrrilor, executarea lor cu rabat la calitate n mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei, n special la culesul de la salcm ca i la celelalte culesuri de vara. Dei culesul de la salcm se declaneaz abia luna viitoare, toate msurile pregtitoare, legate de tehnologia ntreinerii familiilor ca i aciunile organizatorice trebuie gndite i nfptuite din timp. Un plan realist, bine ntocmit care armonizeaz necesitile cu posibilitile garanteaz din start aciunii de stuprit pastoral ansele cele mai bune de reuit. S ateptam cu ncredere culesul de la salcm i s fim bine pregtii pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!

Luna Mai
Apidiagnoza
A cincia lun calendaristic "florar" se caracterizeaz printru-un climat schimbtor, dar i prin creterea temperaturii care trezete la via ntreaga natur ce apare decorat n zeci de culori. Pe seama albinelor tinere crescute n lunile martie, aprilie i nceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat i dispun de ntregul potenial productiv pentru valorificarea culesurilor din aceast perioad. n luna mai, la nceputul ei sau ceva mai trziu, n toat ara nfloresc pdurile i plantaiile de salcmi care asigur familiilor de albine un bun cules de nectar i ca urmare realizarea unor importante producii de miere marf de cea mai bun calitate. Spre sfritul lunii, n a treia decad, i n cele dou luni urmtoare, la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim i uneori chiar atinge apogeul, dup primul mare cules al anului, cel de salcm; unele din ele, dac nu se iau msuri de prevenire, intr chiar i n frigurile roitului. Principalele munci efectuate de albine: creterea puietului, secreia de cear i cldirea fagurilor, culesul de nectar i polen, prelucrarea nectarului, depozitarea mierii i psturii se petrec simultan i cu intensitate parc mereu sporit. De aceast realitate se poate convinge oricine - chiar fr a fi apicultor - privind acel permanent du-te-vino de la urdiniul stupului ntr-o zi cald i senin. n majoritatea zonelor intensitatea creterii de puiet atinge nivelul maxim. Firete c i matca depune ou cu vitez accelerat. Mtcile prolifice depun peste 2.000 ou n timp de 24 de ore. Capacitatea mtcii de a depune ou trebuie s fie secondat de capacitatea albinelor de a crete un numr att de mare de ou.Matca tnr, de bun calitate poate ajunge la asemenea performane, dar o matc mbtrnit, cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesar acestei perioade. De aceea n familiile cu mtci de acest fel se pot observa botci de salvare sau de schimbare linitit. Odat depuse oule, albinele tinere (doici) vor trece la creterea puietului, prin depunerea lng ou a unei mici cantiti de lptior de matc amestecat cu miere. Pe zi ce trece aceast cantitate va fi din ce n ce mai mare, proporia ntre elementele care constituie hrana larvei fiind schimbat aproape n fiecare zi. O hran de bun calitate, cu un aport mare de proteine va fi garania unei generaii de puiet de bun calitate i n final asigur albine rezistente la uzura specific creterii puietului i culesurilor de nectar.Pe lng hrana necesar, asigurarea temperaturii n cuib rmne un factor important de care depinde creterea unor generaii de albine de bun calitate. Deschiznd stupul, scond i privind o ram micrile albinelor pot prea haotice i de neexplicat pentru un necunosctor.Dar un apicultor tie c n acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce definete acel determinism care guverneaz comportamentul individual respectiv biologia i fiziologia fiecrei albine, a mtcii, a trntorilor i totodat a ntregii colectiviti. Este de fapt vorba despre o minunat coeziune a unitii biologice care se comport ca un organism viu, eficient ca structur funcional, atingnd randamente de productivitate pe care inteligena managerial a omului nu a reuit s o proiecteze, s o articuleze i mai ales s o fac s funcioneze ntr-o structur vie. Am conturat acest tablou pe care poate unii l vor considera pe nedrept idilic ntrebndu-se: la ce servete imaginea evocat mai nainte? Ei bine, ideea de la care am pornit vizeaz acum tocmai locul i rolul apicultorului n fenomenul apicol complex care este relaia om-albin-natur. Locul apicultorului n aceast lun este n stupin, rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect i la timp s asigure desfurarea nestnjenit a tuturor activitilor din stupi, ba chiar - mai mult s amplifice i s accelereze ritmul desfurrilor din stup. Numai astfel finalul anunat i ateptat: miere mult i de calitate se va nfptui. Deci, care sunt

Aciunile specifice n stupin

1. Avnd n vedere c n luna mai apare culesul principal la salcm unde familiile trebuie s ajung la o dezvoltare maxim este necesar ca n stupin s se acorde o mare atenie lucrrilor de stimulare a dezvoltrii acestora. nceputul lunii mai trebuie s gseasc familiile de albine n plin dezvoltare. Lrgirea cuibului este o aciune care se desfoar periodic la cteva zile. Lrgirea periodic a cuibului la nceput cu faguri crescui, buni pentru ouat este o operaiune care a fost declanat poate chiar din luna martie. Oricum, n aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgena nr. 1. Asigurarea spaiului de ouat se face prin spargerea cuibului adic introducerea

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8. 9. 10. 11.

12.

periodic a ramelor n mijlocul ramelor cu puiet. Pe msur ce aceste rame sunt umplute cu ou se vor introduce alte rame. De preferin ramele trebuie s fie de culoare mai nchis, din care au mai eclozionat i alte generaii de puiet. Dac iniial lrgirea s-a fcut lateral sau bilateral fa de centrul cuibului de acum se sparge cuibul, la mijloc, cu unul sau doi faguri introdui separat ntre dou rame cu puiet. Acolo unde puterea familiilor permite i n funcie de evoluia culesului de nectar i polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la cldit, tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Fagurii artificiali utilizai la lrgirea cuibului se recomand a fi dai la crescut o dat cu nflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data nfloririi cireului). Nu este indicat a se introduce mai multe rame o dat. Familiile slabe care, aa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupin pot fi ajutate cu faguri cu puiet cpcit, gata de eclozionare ridicai din familiile foarte puternice sau puternice. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea n frigurile roitului. De asemenea familiile slabe se pot unifica. Este important s utilizm la nivel optim potenialul natural al albinelor de secreie a cerii potenial puternic manifestat n aceast lun - pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. nlocuirea anual a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o manier de lucru foarte bun prin care se evit perpetuarea unor ageni patogeni. Folosirea ramelor clditoare pe lng c aduce un plus de cear ajut la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu puiet de trntor cpcit. Echiparea cu magazine de recolt a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajai este o operaiune pregtitoare nainte de cules repetat dac este nevoie n timpul culesului. La stupii orizontali se adaug fagurii de strnsur sau, dac exist, magazinul, n toate cazurile fagurii destinai prelucrrii nectarului i depozitrii mierii vor fi deschii la culoare pentru a nu altera culoarea produsului. Pregtirea i derularea aciunilor de stuprit pastoral vizeaz cu precdere marele cules de la salcm. Operaiunile pregtitoare au fost descrise n calendarul pe aprilie. Ar mai fi de amintit c imediat dup identificarea vetrei temporare, transportul stupilor i rspndirea lor pe noul amplasament se va proceda la anunarea primriei din localitatea pe raza crora se afl stupina sau stupinele.Numai astfel, luate n eviden, familiile vor putea fi protejate n cazul aplicrii unor tratamente fitosanitare cu substane toxice pentru albine. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectrii normelor de combatere a duntorilor din agricultur sau silvicultur vor putea fi revendicate n faa organelor abilitate s vegheze la respectarea prevederilor care reglementeaz activitatea de stuprit pastoral. Pentru stimularea pontei, ct i cldirea ramelor se vor face hrniri stimulative cu sirop de zahr n proporie de zahr:ap -1:1. n nici un caz n sirop nu se va introduce streptomicin sau alte antibiotice. Orice fel de hrniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel puin 10 zile nainte de declanarea culesului. n cursul acestei luni, n masivele de salcm din sudul rii (aa-numitul salcm 1) se produce nfloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Dintre stupii rspndii pe vatr - cu 1-2 zile nainte de declanarea nfloritului - se alege unul de putere medie i se aeaz pe cntarul de control. Acesta va indica prin diferenele zilnice de greutate ct nectar aduc albinele n stup, mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un nceput, un maxim, un declin i un sfrit. Muli apicultori practic pastoralul la salcm 1, 2 i chiar 3 ceea ce confer anse sporite de realizarea unor producii mari de miere superioar. Desigur deplasarea succesiv a stupilor la masivele care nfloresc decalat n timp trebuie bine pregtita, respectnd ntocmai tot ce s-a fcut la deplasarea iniial (salcmul 1). Pentru prevenirea intoxicrii albinelor primriile trebuie anunate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele, n vederea respectrii prevederilor legale privind protecia albinelor. Intensificarea ventilaiei cuibului n timpul culesului de salcm i imediat dup acest cules; nceperea creterii primei serii de mtci pentru formarea roiurilor, nlocuirea mtcilor necorespunztoare din stupin sau vnzare i totodat nceperea producerii lptiorului de matc, pentru apicultorii interesai de valorificarea acestui produs; Recoltarea fagurilor, extracia, condiionarea i depozitarea mierii. Sunt aciuni care trebuie s se desfoare n condiii de igien perfect, n cazul n care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost cpcit pe cel puin 1/3 din suprafaa ramei. Descpcirea i centrifugarea fagurilor, strecurarea, spumuirea i depozitarea mierii se vor face n spaii (camere) curate avnd grij s nu depreciem calitatea produsului. Vasele i uneltele cu care se lucreaz (corpuri de stupi, cuite sau furculie de descpcit, tvi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curate i dezinfectate nainte de utilizare i bine splate dup fiecare aciune). Depozitarea mierii pn la vnzarea ei se va face n camere curate i uscate. Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.

13. Aciuni sanitar-veterinare. n mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De aceea supravegherea strii de sntate este la ordinea zilei. n cazul familiilor bolnave se aplic tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului vros i a locei europene i americane sau a celorlalte boli constatate. 14. Trebuie reinut c albinele bolnave nu aduc profit n stupin ci din contr produc pierderi iar msurile de prevenire a bolilor se cer nfptuite acum ca i pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: "este mai uor i mai ieftin s previi dect s combai".

n atelierul stupinei:
1. 2. 3. 4. 5. Dezinfecia localului. Uscarea polenului. nsamnrile de plante melifere. ntreinerea semnturilor. Prevenirea intoxicaiilor.

Organizatorice:
Pregtirea vetrelor la masivele melifere. Organizarea transporturilor la masive melifere i polenizarea culturilor. Procurarea de bidoane/butoaie necesare conservrii i livrrii mierii.

Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna mai: n mai nfloresc sau continu s nfloreasc speciile melifere (n ordine alfabetic): Arar ttrsc (Acer tataricum)***, Bnuei (Bellis perennis)*, Brad (Abies alba)"*, Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignonioides)*, Ctina alb (Mippophae rhamnoides)**, Cire (Cerasum avium)**, Drcil (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****, Frasin (Fraxinus excelsior)*, Gutui (Cydonia oblonga)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Jugatrii (Acer campestre)***, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de cmp (Papaver dubium)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mr (Malus domestica)**, Mesteacn (Betula alba)*. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Mojdrean (Fraxinus ormus)**, Molid (P/cea excelsa)***, Mutar de cmp (Sinapis arvensis)**, Paltin de cmp (Acer platanoides)**, Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**, Pducel (Crataegus monogyna)**, Ppdie (Taraxacum officinalis)**, Pr (Pinus sativa)**. Pin (Pinus sp.)**, Rpit de toamn (Brassica napus var oleifera)***, Rpit de primvar (Brassica rpa var oleifera)***, Rpit slbatic (Brassica rpa)**, SALCM (Robinia pseudacacia)****, Salcm mic (Amfora fruticosa)**, Salvia de cmp (Salvia protensis)**, Snger (Cornus sanguinea)**, Trifoi alb (Trifolium repens)***, Viin (Cerasus vulgaris)**, Via de vie (Vitis vinifera)***. Legend - Pondere apicol: Foarte mare =****, Mare = ***, Mijlocie = **, Mic = *.

Nu uitai
Dac n primele dou decade ale lunii, obiectivul principal l constituie ntrirea continu a familiilor de albine i folosirea culesului de la salcm, n ultima decad se va da o deosebit atenie meninerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale i prentmpinrii ieirii roilor. Frmiarea excesiv prin roire natural sau artificial slbete familiile. Nu degeaba denumirea popular a lunii mai este Florar. n aceast lun o abunden floristic de interes melifer ofer albinelor culesuri de nectar, polen, man i propolis. Cum salcmul este specia cea mai important, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor s fie n masivele de salcm cu flori multe, bogate n nectar iar vremea s fie cald i nsorit adic favorabil culesului.

Luna Iunie
Apidiagnoza
Familiile de albine se afl acum, n luna solstiiului de var - cirear, n apogeul sau aproape de apogeul puterii lor, ceea ce nseamn c stupii sunt puternici datorit numrului mare de albine care i populeaz. Activitatea de depunere a oulor de ctre matc atinge sau ar trebui s ating viteza i intensitatea maxim. Flora spontan i cultivat ofer culesuri abundente de nectar i polen bineneles dac speciile respective vegeteaz n perimetrul razei economice de zbor (circa 3,5 km) a albinelor cercetase i culegtoare. Regsirea unor plante cu importan melifer mare i foarte mare pe suprafaa de aproximativ 3,8 ha ct cuprinde un cerc cu raza de 3-3,5 km care are n centrul su stupina este un caz fericit n care amplasarea vetrei corespunde cerinelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. Se nelege de la sine c i condiiile meteorologice trebuie s fie favorabile adic timp clduros, cu cer senin, atmosfer fr vnturi puternice. n cazul n care n familii exist un mare numr de albine doici tinere, cuibul este blocat astfel c se restrng treptat fagurii cu suprafee cu celule cu puiet necpcit, spaiul din stup devine insuficient, nceteaz brusc un cules de nectar se pot declana frigurile roitului. Roirea trebuie privit i ca un determinism biologie obiectiv, ca o tendin fireasc a familiilor de albine de perpetuare a speciei. Fenomenul roirii este favorizat sau declanat de: nghesuial, ventilaie ngreunat a cuibului, lipsa de spaiu pentru cldirea fagurilor i depozitarea nectarului prin blocarea fagurilor noi cldii cu provizii, avnd ca urmare frnarea sau chiar ntreruperea ouatului mtcii (restrngerea ouatului mtcilor din lips de spaiu) ceea ce determin aglomerarea n cuib a albinelor tinere, lipsa activitii la aceste albine tinere care, nemaiavnd larve de hrnit ngurgiteaz lptiorul de matc ceea ce cauzeaz dezechilibru hormonal i apariia frigurilor roitului, expunerea familiilor n plin soare ceea ce conduce la o cldur excesiv n cuib - dezechilibrul biologic i termic cauzat de lipsa tot mai accentuat a resurselor nectarifere- , timpul nefavorabil zborului albinelor, apariia primelor botci naturale, amplasarea stupinei n plin soare sau caracterul de familie roitoare, comportament ce se poate manifesta repetat la acelai stup cu albine, i ali factori. n zona de es din sudul rii, ncepe culesul la floarea-soarelui i tei, iar n zona de deal i munte nfloresc salcmul, fneele i zmeura. Teiul, coriandrul i floarea-soarelui din zona sudic de cmpie sunt principalele plante de interes apicol care nfloresc n aceast perioad. Rezult c valorificarea acestor culesuri confer un grad sporit de siguran atingerii optimului economic la stupinele transportate n perimetrele n care exist aceste specii. Dup descrierea acestei panorame de manifestri s vedem care sunt:

Aciunile specifice n stupin:

De la nceput trebuie precizat c este necesar ca stuparul s aib o conduit conform cu manifestrile biologice, fiziologice i de comportament ale albinelor n corelaie cu starea timpului i a fazelor de nflorire a plantelor nectaro-polenifere.

Aceasta nseamn:
1. n condiii de cules asigurarea spaiului pentru prelucrarea nectarului i depozitarea mierii.n timpul cercetrii cuiburilor, familiile se aprovizioneaz cu faguri cldii i artificiali. Fagurii cu miere, n afar de cei cu puiet, se trec la extractor (atunci cnd nu exist alt posibilitate pentru crearea de spaii suficiente pentru prelucrarea nectarului i depozitarea mierii proaspete). Experiena a dovedit cu prisosin c una dintre metodele de baz pentru creterea randamentului culesului cu 40 pn la 50% const n introducerea n stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strnsur. Ca o regul general n timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmrete zilnic prin diferenele de greutate nregistrate la cntarul de control. 2. Pentru a evita roirea natural necontrolat exist mai multe procedee de roire artificial descrise n toate crile i revistele de apicultur. Una dintre ele numit roire artificial prin divizare const n transvazarea ntr-un stup gol a 4 faguri bine populai cu albine i puiet ridicai dintr-o familie puternic avnd cel puin 9-10 faguri cu puiet i 16-18 intervale cu albine. Practic se procedeaz la desprirea familiei n dou jumti. Albinele btrne se vor ntoarce la stupul de baz iar n stupul n care se formeaz noua familie se va introduce o matc fecundat sau o botc gata de eclozionare.

3. n aceast lun este n plin desfurare creterea mtcilor n pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau n stupinele apicultorilor care tiu s creasc mtci dup o metod gospodreasc sau n mod profesional. Principalele criterii de selecie urmrite n creterea mtcilor sunt: instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere i pstur din faguri); prolificitate mare (numrul de ou depuse n 24 de ore); cantitatea i aspectul puietului; rezistena sporit la iernare; dezvoltare accelerat devreme n primvar; rezistena a boli; blndee (comportament linitit pe faguri); tendin sczut la roire. cldirea fagurilor; Dac unele mtci prezint defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate necorespunztoare dei nu sunt vrstnice), se recurge la nlocuirea lor pe loc sau n viitorul ct mai apropiat cu mtci de la rezerva stupinei sau achiziionate anume n acest scop. Aceast lucrare este hotrtoare pentru dezvoltarea i productivitatea ulterioar a familiilor de albine respective i n primul rnd pentru performanele productive din anul urmtor. Mtcile de calitate vor asigura n stupin familii de albine cu capaciti productive deosebite ceea ce ridic gradul de favorabilitate ndeplinirii optimului economic adic realizarea acelor producii care stau la baza profitului exploataiei apicole. n aceast perioad se pot forma nuclee pentru mtcile de rezerv necesare n sezon, avnd de o parte i de alta cte un fagure cu provizii. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor const n transportarea lor pe o alt vatr la extremitatea aceleiai localiti sau n alt localitate (n afara razei economice de zbor a albinelor din stupin). 4. n timpul recoltrii fagurilor i extraciei mierii respectarea condiiilor igienico-sanitare este obligatorie. Ceea ce trebuie ns subliniat este c maniera de lucru rmne aceeai la fiecare recoltare i extracie a mierii, attea cte vor fi pe parcursul sezonului activ. 5. Pe toat durata culesurilor se asigur o bogat ventilaie a cuiburilor. Altfel un mare numr de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea i transformarea nectarului n miere, rmn pe la urdiniuri ca s asigure aerisirea cuiburilor. Pentru aceasta urdiniurile se in larg deschise, iar pe timpul cldurilor mari ventilaia se asigur prin folosirea orificiilor din podioare sau a scndurelelor de podior prevzute cu estur de srm. n zilele caniculare, dac stupina nu este aezat ntr-o zon umbrit, se asigur pe ct este posibil umbrirea individual a stupilor. 6. Bolile albinelor, diagnosticul i tratamentul n vederea combaterii lor. Dup fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaiilor din prospect. Alte boli care pot aprea n aceast lun, cum se diagnosticheaz i trateaz aceste boli (ascosferoz-puietul vros; aspergiloza-puietul pietrificat .a.) exist indicaii n prospectele medicamentelor specifice: Micocidin , Codratin sau Locamicin. Un roi aflat n zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu ap ci mai bine cu o raz de lumin captat de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Proiectnd pe roi acest spot luminos albinele pierd simul orientrii i, asemenea unui avion n deriv, aterizeaz forat pe sol sau pe cel mai apropiat suport. Un roi strns n ghem agat de o creang, de o streain, sau de o grind a unei construcii i pstreaz cldura i integritatea n nopile reci i chiar ploioase. Matca ieit din botc trebuie atent verificat nainte de a fi folosit. Se vor observa n amnunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul exterior n general i dezvoltarea fizic. Aceste date sunt luate ca baz de acceptare sau rebutare. n atelierul stupinei: condiionarea mierii; tratarea fagurilor din depozit contra gselniei; executarea lucrrilor de ntreinere a culturilor de plante melifere sau furajeromelifere; recoltarea polenului de porumb. Organizatorice: pregtirea vetrelor de stupin la masivele melifere; asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport;

procurarea de material lemnos necesar reparaiilor i confecionrii de stupi, rame, adposturi demontabile pentru stuprit pastoral i alte accesorii; asigurarea braelor suplimentare de munc pentru lucrri n stupin i transporturi; livrarea mierii. Speciile nectaro-polenifere care nfloresc n iunie: Abundena floristic caracterizeaz aceast lun n care ncepe sau continu nflorirea urmtoarelor specii (n ordine alfabetic): Albstria (Centaurea cyanus)*, Bnuei (Bellis perennis)*, Brad (Albies alba)***, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignoides)*, Cpun (Fragaria moschata)*, Ctina alb (Hippophae rhamnoides)**, Ceap seminceri (Allium cepa)**, Coriandru (Coriandrum sativum)***, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Drcil (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****, Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Gldi (Glenitschia triacanthos)**, Gutui (Cydonia oblonga)**, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hric (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu)**, Iarba arpelui (Echium vulgare)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum vulgare)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mutar alb (Sinapis alba)***, Mutar de cmp (Sinapis arvensis)**, Pducel (Crataegus monogymna)**, Plmida (Cirsium arvense)**, Ppdie (araxscum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Pin (Pinnus sp.)**, Rpit de primvar (Brassica rpa var oleifera)***, Rapia slbatic (Brassica rapa) **, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)**, Salcm (Robinia pseudoacacia)***, Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm mic (Amorpha fruticosa)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Slcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*, Snger (Cornus sanguinea)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*, Talpa gtei (Leonorus cardiaca)**, Teiul argintiu (Tilia argentea)****, Tei cu frunza mic (Tilia cordata)***, Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Via de vie (Vitis vinifera)***, Zmoi (Hibiscus syriacus)*, Zmeur (Rubus idaeus)****. Legend - Pondere apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic.

Nu uitai
Un mijloc de baz pentru ntrirea familiilor de albine l constituie folosirea familiilor ajuttoare. Acum este cea mai favorabil perioad pentru formarea familiilor ajuttoare, fr ca prin aceasta s pericliteze folosirea culesurilor urmtoare. Prin unirea n toamn a familiilor ajuttoare cu familii de baz din care au fost formate,se mrete cu 50% puterea familiilor i se previne totodat roirea natural.

Luna Iulie
Apidiagnoza
Familia de albine - acest superorganism - cu un comportament riguros programat genetic traverseaz de obicei n aceast lun ultima parte a vrfului de sarcin despre care am mai vorbit, intr n ultima parte a ciclului ei biologic.. O reprezentare grafic a puterii (numrului de indivizi) i activitilor din stup indic pe vertical un traseu descendent al curbei desfurate n timp, pe orizontal. Desigur, activitatea principal din familie vizeaz cu precdere acumularea rezervelor de hran pentru iernare. Se consider drept principal cauz a acestui comportament instinctul de acumulare care primeaz n detrimentul instinctului de nmulire. Aceasta nseamn c un numr mai mare de albine particip la culesul, prelucrarea nectarului i depozitarea mierii n celule i mai puine albine sunt prezente n activitile de cretere a puietului. Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de lupt, un fel de concuren ntre matc i albinele culegtoare. Acestea din urm, firete n condiii de cules, umplu un numr mereu mai mare de celule cu nectar i polen astfel ca suprafeele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce n ce mai reduse. Fenomenul denumit "blocarea cuibului" apare evident la culesul de la floarea-soarelui, un cules abundent i intens care actualmente nu mai are ca n trecut caracterul de scurt durat. Aceasta din cauza nsmnrii plantei la date diferite i, ca urmare, prelungirii n timp a fazelor de nflorire a lanurilor din acelai areal. De cele mai multe ori, din diverse cauze la acest cules se produce o uzur accelerat a albinelor, o scdere numeric a populaiei stupului ceea ce face ca familia de albine s devin vulnerabil la expansiunea, specific n aceast perioad a acarianului Varroa jacobsoni. Mai ales la mtcile btrne se nregistreaz o scdere a numrului de ou depuse n 24 de ore sau ntr-o anumit perioad de timp. Se continu culesurile la tei, la finee de deal iar n zona de munte, de zburtoare. Creterea tritorilor este ngrdit, iar uneori ncepe gonirea lor. Pe agenda de lucru a stuparului - o agend ncrcat ca i n lunile precedente, sunt nscrise urmtoarele:

Aciuni specifice n stupin

1. Recoltarea fagurilor cu miere, extracia (centrifugarea), transportul i depozitarea corespunztoare a acestui produs care reprezint plata eforturilor att a albinelor ct i a proprietarului stupinei. Recoltarea fagurilor i extracia mierii se vor face cu cea mai mare grij. Chiar dac dup ncheierea culesului de la tei stupina va fi deplasat in pastoral, la un alt cules, este indicat ca n fiecare familie s se lase 5-6 kg de miere ca rezerv de hran. Apicultorul prevztor va opri n depozit de la fiecare cules - deci i de la cel de salcm cte 12 faguri cu miere cpcit pentru fiecare familie. ntrirea familiilor de albine noi, formate n lunile precedente prin adugarea de faguri cu puiet, miere i polen ridicai din familiile foarte puternice care constituie nucleul de baz al stupinei. Imediat dup culesul de salcm sau tei se pot forma roii artificiali ci ora trebuie s li se acorde toat atenia astfel ca printr-o dezvoltare corespunztoare, pn la intrarea n iarn, s ating nivelurile de putere i rezerve de hran proprii unei familii puternice. Lucrrile efectuate trebuie s asigure toate condiiile necesare pentru o valorificare n cele mai bune condiii a culesurilor urmtoare n paralel cu aciunile de polenizare a culturilor agricole entomofile. Lucrrile de cretere a mtcilor continu i n aceast lun n conformitate cu secvenele tehnologiilor aplicate n sistem gospodresc sau intensiv. nlocuirea mtcilor btrne, uzate sau necorespunztoare cu mtci tinere (din acest an) selecionate i verificate. Ventilaia suplimentar a stupilor este o msur binevenit mai ales n perioadele cu clduri excesive nelegnd c protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta n atenia stuparului. Astfel, n zilele toride, albinele care asigur termoreglarea cuibului (prin aducerea apei i ventilaie) vor fi mult mai puine ele putnd participa la alte activiti (creterea puietului, recoltarea i prelucrarea nectarului). Controlul strii sanitar-veterinare a familiilor se poate face o dat cu ridicarea fagurilor de recolt. La apariia primelor semne de boal, de infestare cu acarieni se vor lua de ndat msurile care se impun.

2.

3. 4. 5.

6.

7. 8.

9. 10.

Prevenirea i combaterea furtiagului vor sta n atenia stuparului care, la fiecare intervenie n stupi va respecta msurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, n caz c se observ tendine de furtiag sau acesta s-a declanat se vor lua imediat msurile de combatere. Stupritul pastoral - dac nu s-a ncheiat - se va derula, aciune cu aciune, avnd n vedere toate regulile i reglementrile obligatorii. Este de mare important recunoaterea i amenajarea judicioas a vetrelor din masivele melifere cuprinse n planul de stuprit pastoral. Pentru buna reuit a aciunilor de stuprit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport i fora de munc suplimentar necesar manipulrii stupilor. Se nelege c este obligatoriu ca stupii s fie pregtii corespunztor fiecrei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrrii nectarului i depozitrii mierii. Dup efectuarea transportului i amplasarea stupilor pe noua vatr se va proceda la anunarea n scris a organelor locale a unitilor agricole i silvice din zon asupra locului precis al amplasrii stupinei i dup caz a adresei stuparului. Folosirea ramelor clditoare pentru producerea de cear; Controlul familiilor dup ultimul cules de var i hrnirea suplimentar a familiilor n cazul lipsei de cules n natur (completarea rezervelor de hran).

n atelierul stupinei:
condiionarea mierii; tratarea fagurilor din depozit contra gselniei; nsmnri de plante melifere n mirite ; colectarea polenului de porumb; recoltarea seminelor de plante melifere.

Organizatorice:
.. Este bine s tim c ... Mtcile obinute prin ncruciri consangvine (mtci mperecheate cu trntori frai) dau n descenden puiet puin iar uneori din oule depuse jumtate dispar dup 6 ore. Lipsa puietului necpcit din familie este un semn aproape sigur al orfanizrii. Oule depuse neregulat, pe pereii celulelor, 2 sau 3 n aceeai celul, bzitul plngtor al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfan (nu mai are matc) ci i c avem de a face cu o familie bezmetic. Dac, pentru a o mputernici, introducem ntr-o familie un fagure cu puiet tnr necpcit i a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie s verificm ca nu cumva familia s fi rmas fr matc. Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna iulie: Iulie este o lun n care ncep s nfloreasc sau i continu nflorirea urmtoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (n ordine alfabetic): Albstria (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara colymus)*, Bumbac (Gossypium hirsutum)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de mirite (Stachys anaua)***, Butoia (Oenanthe aquatica)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceap seminceri (Allium cepa)**, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuer (Ailanthus glandulosa)", Cicoare (Cichorium intybus)*, Coriandru (Coriandrum sativum) ***, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****,Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hric (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu)**, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)**, Iarba arpelui (Echium vulgare)**, Izm bun (Mentha piperita) *, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lemn cinesc (Ligustrum vulgare)**, Lavanda (Lavandula vera)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de cmp (Papaver dubium)*, Mac de grdin (Papaver somniferum) *, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rou (Papaver rhoeas)**, Mtciune (Dracocephalum moldavica)**, Mutar alb (Sinapis alba)***, Mutar de cmp (S/nap/s arvensis)**, Plmida (Cirsium arvense)**, Ppdia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Rpit slbatic (Brassica rpa)**, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)**. Salcm roz (Robinia neomexicana)***, Salcm japonez (Sophora japonica)**, Salvia de cmp (Salvia pratensis)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sulfina alb (Melilotus allbus)**, Sulfina galben (Melilotus officinalis)**, Talpa organizarea transporturilor de stupi ; stabilirea planului de reparaii ; organizarea de vetre la masivele melifere de lunc i Delta Dunrii.

gtei (Leonurus cardiaca)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****, Tei cu frunza mic (Tilia cordata)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi alb (Trifolium repens)**, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Zmoi (Hibiscus syriacus)*, Zburtoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus idaeus)****. Legend - Ponderea apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. Din aceast enumerare rezult c speciile cu pondere apicol Foarte mare i Mare sunt: Floarea-soarelui, Mutarul alb, Sulfina galben, Teiul argintiu, cel cu frunza mic, cu frunza mare, Trifoiul alb, Zburtoarea i Zmeurul. n pepinierele n care vegeteaz aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele i pentru stupar miere mult i de calitate. De aceea aciunile de stuprit pastoral sunt la ordinea zilei.

Nu uitai
Scderea ouatului mtcilor i a creterii de puiet este un fenomen natural, imprimat de ritmul caracteristic de via al albinelor. Scderea creterii de puiet poate fi accentuat de lipsa total de cules i de vremea excepional de clduroas, care contribuie la diminuarea ouatului mtcilor sub limita normal, fapt care contribuie la slbirea exagerat a familiilor de albine. Odat slbite familiile de albine, ele nu mai pot fi redresate pn la sfritul sezonului. In vederea meninerii puterii familiilor, este necesar ca, din ziua recoltrii mierii dup nceperea culesului mare, n familii s se opreasc suficiente rezerve de miere, iar n cazul extraciei totale s nceap imediat hrnirea n vederea completrii rezervelor de hran necesare iernrii. Totodat, dac lipsa de cules continu, n tot timpul familiile vor fi hrnite suplimentar (zahr tos administrat sptmnal). Paralel se asigur umbrirea familiilor n cele mai clduroase ore ale zilei. Lund aceste msuri, familiile se menin n stare activ, creterea puietului se desfoar la un nivel corespunztor i astfel familiile nu slbesc. Cea mai mare eroare, ireparabil de altfel, se face dac dup recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui) familiile sunt lsate la voia ntmplrii.

Luna August
Apidiagnoza
Pentru apicultor, august este o lun foarte important pentru c acum - in cuib - se declaneaz creterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus n stupi ncepe formarea generaiei care va ierna. Esenial pentru fiecare stupar este s cunoasc i s asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt meninute la o putere ct mai mare (numr de albine) tiut fiind c puterea familiei st n mulimea de albine care populeaz stupul. n urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slbite att din punct de vedere al cantitii de albine ct i al calitii mtcii. Dac n luna precedent creterea puietului a nregistrat o diminuare, n cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de cretere fr ns a atinge nivelul de intensitate de la nceputul verii, ncepe perioada creterii albinelor de iarn, n stupi apar semnele pregtirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe msura trecerii timpului. Astfel scderea temperaturilor atmosferice nocturne determin ca albinuele s- prseasc fagurii periferici ai stupului i s se aglomereze n zona central a cuibului adic n zona fagurilor cu puiet. Rezervele de hran, respectiv mierea i pstur sunt concentrate n jurul puietului dispus n centrul cuibului. Apicultorii cu experien cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masiv de miere n fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestrii pronunate a instinctului de acumulare al familiilor, datorit apropierii sezonului rece, cnd albinele sunt grbite s-i formeze rezervele de hran. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurena ntre instinctul de acumulare i instinctul de nmulire, balana nclinndu-se n favoarea acumulrii. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spaiului de ouat al mtcii, iar albinele afectate creterii puietului vor fi din ce n ce mai puine. Astfel puterea familiei scade, rezultnd mai puine albine cu corp gras format (albine de iernare), dar i mai puin pregtite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii. Albinele nu mai cresc faguri i nici puiet de trntori ( dei se poate ca n zonele cu culesul de ntreinere, familiile s se activizeze, s creasc nc trntori i deseori s schimbe linitit mtcile) n schimb propolizeaz intens mai ales crpturile stupilor i spaiile pe care se sprijin extremitile leaturilor superioare ale ramelor i cteodat chiar urdiniul. Calitatea mtcilor este foarte important n aceast perioad, o matc uzat neputnd face fa concurenei cu albinele culegtoare. Acest fenomen este uor de observat la astfel de familii care mai cresc trntori pentru a asigura fecundarea mtcilor tinere, eclozionate n aceast perioad. Uneori, cu precdere n zilele lipsite de cules natural, se acutizeaz tendinele de agresivitate i de furtiag. Firesc este ca apicultorul, care a neles diagnoza, s acioneze n direcia manifestrilor fiziologice, biologice i de comportament ale familiei de albine nlesnind acesteia desfurrile dictate n principal de instinctul de conservare a speciei. Principalele secvene ale fluxului tehnologic care definete n aceast lun maniera de lucru in stupin sunt prezentate sintetic n continuare cu subtitlul: Aciuni specifice

n stupin
Se va ncepe aciunea de revizie general a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum i a calitii mtcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfura viitoarele aciuni. Se urmrete optimul n: 1. Calitatea mtcilor (reginelor) S-a dovedit cu prisosin c mtcile tinere depun mai multe ou la sfritul verii i chiar toamna dect cele vrstnice mai ales n cazul absenei unor culesuri de ntreinere. Tehnologiile moderne de cretere i exploatare a albinelor prevd nlocuirea anual a jumtate din toate mtcile stupinei tiut fiind c prolificitatea scade iar o matc de 3 ani nu mai posed o vitez de ouat mulumitoare. Perioada sfritului verii i nceputul toamnei este intervalul de timp n care acceptarea mtcilor n unitile biologice destinate schimbrii se petrece cel mai uor adic fr sau cu puine manifestri de respingere. Calitatea nu este dat doar de vrst ci i de proveniena mtcilor. Se recomand mtcile selecionate i verificate obinute prin metode gospodreti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achiziionate de la productorii consacrai de mtci ori din pepinierele de cretere specializate. Introducerea mtcilor n familii este o operaie care - indiferent de metoda folosit - presupune pricepere i respectarea obligatorie a unor reguli ndeobte cunoscute de stuparii cu experien, nceptorii sau cei care nu au ndemnarea i cunotinele necesare vor trebui s apeleze la ajutorul unui apicultor avansat, nlocuirea mtcilor btrne cu botci cpcite sau chiar cu mei ce urmeaz a se mperechea

2.

3.

4. 5.

6. 7.

8.

9. 10.

dup introducerea lor n familii, nu se recomand. Aceasta pentru c familia va rmne fr puiet timp de 10-15 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot rmne uneori fr mtci din cauza pierderii lor la zborul de mperechere. Calitatea fagurilor respectiv al cuibului. La fel ca n primvar, n intervalul de timp la care ne referim ca i n cel urmtor, mtcile evit s depun ou n fagurii noi care pstreaz mai greu cldura. De aceea, cu ocazia lucrrilor prilejuite de ultima extracie a mierii, n zona cuibului la stupii orizontali sau n corpul corespunztor la stupii verticali din cele dou corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri cldii n anul precedent n care au fost crescute mai multe generaii de puiet. Aceti faguri trebuie s fie lipsii de defecte i, pe ct posibil, fr celule deformate sau de trntori. Deblocarea cuiburilor. Existena unor bune culesuri trzii de ntreinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hran n zona creterii puietului. Restrngerea spaiului de ouat determin ca familii foarte bune n timpul sezonului activ s slbeasc excesiv i s ajung cu o populaie insuficient pentru traversarea n bune condiii a perioadei de iarn. Concret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea n mijlocul cuibului a unui fagure cldit cu celule de albine lucrtoare. Dac fagurele a fost complet nsmnat cu ou, operaia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, n cazul unor familii puternice ce ocup dou corpuri n stupi multietajai se practic procedeul inversrii corpurilor. Trebuie ns avut n vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hran la marginile fiecrui corp organizndu-se cuiburile n zona din mijloc. Dup terminarea culesurilor trzii, se vor ridica magazinele i corpurile de recolt (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum i ramele de recolt la stupii orizontali. Identificarea manei n rezervele de hran, extragerea acestei mieri (nu este recomandat lsarea mierii de man n cuiburile de iernare deoarece, prin bogia mineralelor coninute ncarc intestinul albinelor, provocnd diaree. E o miere grea .) i nlocuirea ei cu miere, preferabil de salcm sau sirop de zahr concentrat. Completarea rezervelor de hran pentru iarn; Asigurarea cldurii n cuib. Mai ales n timpul nopii temperaturile sczute determin o ncetinire a ouatului mtcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedeaz la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare i cei cu miere puin vor fi aezai la margine sau, dup descpcirea mierii, se vor dispune dup diafragm de unde mierea va fi transportat de albine n cuib. Dup restrngerea cuibului cu ajutorul diafragmei despritoare se procedeaz la mpachetarea cuibului cu pernie laterale iar deasupra podiorului se pune o saltelu mai groas. Activarea intensitii i prelungirea perioadei de cretere a puietului. Este bine ca n aceast perioad, dac se poate, familiile s fie deplasate la culesuri trzii din punile i fneele situate n luncile apelor curgtoare sau n zone inundabile pentru a-i forma rezervele de hran natural care, se tie, este cea mai bun. De asemenea, culturile furajere din miriti ofer un bun cules de ntreinere. Dac nu exist asemenea culesuri n zona de amplasare a stupinei sau lipsete posibilitatea deplasrii stupinelor n asemenea perimetre se recomand efectuarea unor hrniri stimulente. Se va folosi siropul de zahr n proporie 1:1 (1 parte zahr la o parte ap) administrate n hrnitor n porii mai mari sau mai mici, la intervale scurte n funcie de ritmul consumului. n zonele unde polenul din natur este insuficient se vor introduce rame cu pstur sau, n lips turte cu polen sau nlocuitori (turte cu polen 30%). Se va acorda o atenie sporit familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, urmrindu-se o dezvoltare corespunztoare a lor prin hrniri stimulative. Tratamentele de baz pentru diagnosticul i combaterea varroozei se fac la nceput cu medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare i Dezvoltare pentru Apicultur. Se vor respecta ntocmai indicaiile cuprinse n prospectele acestor medicamente de mare eficacitate i care se gsesc de vnzare n magazinele Apicola i n farmaciile veterinare din ntreaga ar.

n atelierul stupinei:
condiionarea mierii : tratarea fagurilor din depozit contra gselniei. recoltarea seminelor de plante melifere.

Organizatorice:
ntocmirea planului de aprovizionare cu utilaje i materiale, pentru anul urmtor; Organizarea transporturilor la masivele melifere cu nflorire trzie; Controlul situaiei stupinei.

Specii nectaro-polenifere care nfloresc n luna august August este luna n care mai multe specii de interes apicol se afl n diferite fenofaze de nflorire (nceput, maxim, sfrit).Acestea sunt: Anghinarea (Cynara scolymus)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris) *, Busuioc lnos (Stachys lanata) *, Busuioc de mirite (Stachys annua) ***, Butoia (Oenanthe aquatica) *, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuer (Ailanthus glandulosa)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp,)**, Evodia, arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**, Fluturei (Gaillardia picta)*, Hric (Polygonum fagopyrum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu)*, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)*, Iarba arpelui (Echium vulgare)*, Izm bun (Mentha piperita)*, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)*, Lucerna (Medicago saliva)*, Mac de grdin (Papaver somniferum)*, Mtciune (Dracocephalum moldavica)*, Mutar de cmp (S/nap/s arvensis)*, Plmida (Cirsium arvense)*, Ppdia (Taraxacum officinale)*, Pepene galben (Cucumis mello)*, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*, Rpit slbatic (Brassica rpa)*, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Roini (Melissa officinalis)*, Salcm roz (Robinia neomexicana)**, Salcm japonez (Sophora japonica)*, Stelua vnt (Aster amellus)*, Sulfina alb (Melilotus allbus)*, Sulfina galben (Melilotus officinalis)***, Topinambur (Helianthus tuberosus)*, Trifoi alb (Trifolium repens)*, Trifoi rou (Trifolium pratense)*, Zburtoare (Chamaenerion angustifolium)**. .....Legend - Pondere apicol: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. .....

Este bine s tim c ...

1. Sezonul apicol nu se ncheie o dat cu terminarea unui mare cules, n august se afl pe primul plan pregtirile pentru sezonul apicol activ al anului urmtor. 2. Toate lucrrile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere i exigen maxim, aceasta garantnd o bun traversare (fr pierderi) a sezonului rece i un nceput bun n primvara urmtoare. 3. Furtiagul n stupin reprezint una dintre cele mai primejdioase stri n existena oricrei familii de albine putnd determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a ntregului efectiv. Deci se cere o maxim atenie la prevenirea furtiagului sau, dac fenomenul a aprut, el trebuie rapid i energic combtut. 4. Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie s aduc de 17 ori nectarul n acea celul.

Nu uitai
Msurile de meninere a puterii familiilor de albine, luate n luna precedent, vor fi completate prin crearea condiiilor optime n cuib pentru creterea intens de puiet. Se impune reducerea volumului cuibului, mpachetarea acestuia i introducerea n mijlocul acestuia a fagurilor goi, n care au crescut mai multe generaii de puiet. In cazul lipsei de polen n cuib i n natur, se introduc 1 2 faguri cu pstur, asigurai n lunile precedente, iar n lipsa acestora se administreaz turte de polen sau nlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi nlocuite mtcile care nu ou normal, prin unire cu nuclee cu mtci de rezerv. Un mijloc eficient de ntrire a familiilor n vederea iernrii l constituie folosirea familiilor ajuttoare, formate n cursul lunii iunie, crora pn la unirea cu familiile de baz li se vor asigura condiii pentru cretere intens de puiet.

Luna Septembrie
Apidiagnoza
Odat cu venirea toamnei familiile de albine i ncep pregtirea pentru iernare. Aceast perioad se caracterizeaz prin aceea c numrul de albine, intensitatea creterii puietului i activitatea de zbor se diminueaz. Luna echinociului de toamn - calendarul marcnd n 23 septembrie - data la care ziua este egal cu noaptea, se caracterizeaz ca o perioad cnd la albinele de iernare se apropie de sfrit acumularea n organism a unor importante cantiti de glucide, protide i lipide care alctuiesc aanumitul "corp gras" situat n partea dorsal ca o cptueal sub nveliul chitinos, deasupra diafragmei. Glucidele sunt indispensabile funcionrii muchilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra n hrana larvelor i a mtcilor n perioada rece cnd albinele nu culeg polen din natur. Albinele crescute n aceast perioad sunt diferite de cele eclozionate n timpul verii, prin faptul c acestea pot tri 7-8 luni spre deosebire de cele de var la care durata medie de via este de 35-45 zile. Aceasta se datoreaz modificrilor n structura biologic i fiziologic a albinelor de iarn, la care se dezvolt acest organ specializat n acumularea de rezerve de proteine i grsimi, pe seama consumului de pstur. Corpul gras se dezvolt numai la albinele de iarn. Supravieuirea acestor albine se datoreaz i faptului c ele particip mai puin la creterea de puiet i la activitatea de cules de nectar. Nopile reci fac ca albinele s se strng pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. n aceast perioad, mtcile depun din ce n ce mai puine ou, iar n condiiile de lips de cules ponta poate nceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce n ce mai mic i uneori spre sfritul lunii n stup nu mai exist puiet. Apariia unor culesuri de nectar i polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la nceputul verii. Desigur, un cules de ntreinere ar fi binevenit dar vegetaia de interes apicol se diminueaz pe zi ce trece excepie fcnd zonele inundabile din luncile apelor curgtoare sau din Delta Dunrii unde se mai gsesc specii vegetale de interes apicol aflate n diferite fenofaze de nflorire (nceput, maxim sau sfrit) dup cum evolueaz n arealul respectiv condiiile meteorologice (temperatura aerului i precipitaiile).Valorificarea unor surse trzii de cules asigur un plus de miere i pstur n rezervele de hran pentru iernare i determin evitarea furtiagului n cazul administrrii siropului de zahr menit completrii rezervelor. nc o manifestare caracteristic acestei perioade const n izgonirea trntorilor din stup. De asemenea se intensific propolizarea cuiburilor. Revizia amnunit a strii fiecrei familii de albine din stupin, chiar de la nceputul lunii, ofer stuparului acele constatri ce i vor direciona toate aciunile ce vizeaz iernarea fr pierderi i meninerea capacitilor productive ale familiilor de albine n viitorul sezon apicol activ. Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc n stupin n timpul sezonului rece. Este deci de maxim importan ca toate pregtirile de iernare s se fac prin intervenii corecte, executate n timp util. Apicultorii nceptori sau debutani trebuie s apeleze la cte un coleg cu experien, fiecare trebuie s apeleze la un stupar care are deja consacrare n profesie, acetia din urm dnd nu numai sfaturi ci aranjnd practic pentru iarn n tandem cu nceptorul cuibul ctorva dintre familiile stupinei. Desigur, conduita apicultorului n faa diverselor situaii va fi divers n funcie de cele observate, constatate i corect interpretate. Amnunte despre pregtirea iernrii sunt redate pe larg n capitolul "Pregtirea familiilor de albine pentru iernat" din "Iernarea familiilor de albine". Pentru a reaminti nc o dat lucrrile principale din aceast lun care trebuiesc executate n stupin le voi enumera pe scurt:

Aciunile specifice: n stupin

1. Strmtorarea drastic a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numrului de rame ocupate compact de albine; 2. Echilibrarea rezervelor de hran ntre familiile stupinei cu observaia c pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesar unei singure familii ca rezerve de hran este de minimum 18-20 kg; 3. Asigurarea rezervelor de hran pn la nivelul necesarului oblig uneori pe apicultor s intervin cu hrniri de completare. Hrnirile se fac n porii mai mari sau mai mici - n funcie de viteza cu care albinele prelucreaz i depoziteaz hrana - administrnd n hrnitor siropul de zahr 2:1 avnd grij ca la administrare s nu declanm furtiagul;

4. Legat de cantitatea i calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahr) apicultorii sunt de acord c necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii i anume: Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice; Din totalul rezervelor cel puin 50% trebuie s o reprezinte mierea, restul fiind formate din sirop de zahr prelucrat de albine i depozitat n faguri; n nici un caz nu se va lsa n stup miere de man pentru c aceasta favorizeaz apariia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomand ca mierea din stup s fie pe ct posibil de salcm, cpcit i provenit numai din familii de albine sntoase; 5. Administrarea de stimulente nutritive este necesar mai ales n zonele de deal i munte, unde culesurile trzii sunt de mic intensitate sau lipsesc. Stimularea se va face cu sirop de zahr n raport de zahr:ap = 1:1 sau 2.1. Stimularea se poate face i prin introducerea de rame cu miere i pstur. 6. n condiiile n care matca depune ntre 600-800 de ou pe zi, este necesar intensificarea pontei prin crearea de spaiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu miere i polen i se vor introduce dup diafragm. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi nchii la culoare. Astfel matca va oua n acetia stimulndu-se astfel creterea puietului. 7. nlocuirea mtcilor defecte sau epuizate, este o aciune deosebit de important cu att mai mult cu ct se realizeaz mai uor dect vara. Se va urmri ca materialul introdus s fie de calitate superioar, crescut din sue valoroase. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde exist posibiliti este necesar o reform (nlocuire) de 25-50% a mtcilor cunoscnd c o matc poate fi exploatat n condiii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole. 8. Tratamentele de toamn pentru diagnosticul i combaterea varroozei pot ncepe i ele se vor efectua conform indicaiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repet de trei ori la interval de 7 zile, cnd temperatura mediului este peste 14 grade, n zile cu soare); 9. Cu ocazia pregtirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat i sortat, procedndu-se la reformarea i topirea fagurilor vechi sau necorespunztori (rupi,cu defecte, dezmembrai sau mucegii); 10. Familiile slabe a cror bun iernare este pus sub semnul ntrebrii vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucrtoare provenii de la familiile desfiinate se vor utiliza la mputernicirea unor familii de putere medie; 11. Se triaz i organizeaz grupa familiilor de prsil; 12. Este bine ca n nopile mai reci cuibul s fie protejat mpotriva frigului. 13. Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podioarele i suporii pe care stau stupii se verific i, acolo unde este cazul, se fac reparaiile, recondiionrile, etaneizrile i vopsirile respective.

n atelierul stupinei:
Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra gselniei. Repararea, recondiionarea, dezinfectarea i vopsirea echipamentului vechi. Construirea i asamblarea echipamentului nou (rame, stupi, accesorii).

Organizatorice:
Organizarea reparaiilor; ntocmirea situaiei pregtirii familiilor n vederea iernrii; Stabilirea produciei globale i produciei marf la miere, cear i alte produse.

Specii nectaro-polenifere care nfloresc n septembrie:

n septembrie numrul acestora este diminuat fa de lunile anterioare, n funcie de condiiile meteorologice i de zona geografic n aceast lun, n zborurile lor, albinele mai pot ntlni n diferite faze de nflorire urmtoarele specii (enumerate n ordine alfabetic): Albstria (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara scolymus)*, Bnuei (Bellis perennis)*, Busuioc de balt, epuh (Stachys palustris)**, Busuioc lnos (Stachys lanata)**, Busuioc de mirite (Stachys annua)***, Castravete (Cucumis sativum)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)****. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albu)**, Hurmuz rou (Symphoricarpus orbiculatus)**, Jale de cmp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)**, Lucerna (Medicago saliva)**, Mutar de cmp (Sinapis

arvensis)**, Nalba (Malva silvestris)*, Nalba de grdin (Althaea rosea)*, Ppdia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*", Rpit slbatic Brassica rpa)**, Rchitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche slbatic (Raphanus raphanistrum)*, Stelua vnt (Aster amellus)*, Sulfina alb (Melilotus allbus) *, Sulfina galben (Melilotus officinalis)**, Topinambur (Helianthus tuberosus)", Trifoi alb (Trifolium repens) **, Trifoi rou (Trifolium pratense)**, Zmoi (Hibiscus syriacus)*. Legend - Pondere apicol: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. Din aceast niruire rezult c pondere apicol mare au numai: Busuiocul de mirite, Facelia, Sulfina galben i Trifoiul alb. Este de reinut c alte specii perene care vegeteaz n suprafeele de miriti sau pe terenurile necultivate, lsate n acest an sau chiar de mai muli ani n prloag se pot ntlni asociaii de plante cu pondere apicol mijlocie i mic dar care s-au extins mult ca suprafa i au o frecven numeric mare n compoziia floristic a suprafeei respective. Acolo, n acele locuri, albinele vor gsi miere i polen pentru a-i constitui rezervele iar n caz de abunden floristic mare, nu numai de la plantele de 3 stele, ci chiar de la cele cu dou ne putem atepta la un cules moderat de producie. Se nelege c, n afar de bogata vegetaie nectaro-polenifer, este nevoie de vreme bun, albine puternice i sntoase. Aa-i apicultura! Pentru succes, se cer armonizai simultan mai muli factori, n acelai timp stupina trebuie profitabil condus de un apicultor proprietar harnic, priceput, dinamic i inventiv care trebuie s fie mereu "pe faz".

Este bine s tim c ...

Completarea rezervelor de hran pe baz de sirop de zahr la sfritul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzeaz albinele pentru iernare indiferent de varianta de hrnire comparativ cu hrnirile timpurii,din luna august. Folosirea n hrana albinelor a siropului de zahr invertit cu 3 g %o acid citric asigur la intrarea n iarn familii mai puternice cu 100-150 g albine fa de hrnirile cu sirop de zahr neinvertit. Albinele hrnite cu sirop de zahr invertit chimic au glandele faringiene i corpul gras dezvoltate aproape ct cele hrnite numai cu miere; Cea mai mare cantitate de polen exist toamna n familiile cu mtci btrne. Acestea depun ou mai puine i ca rezultat consumul de polen pentru creterea puietului este redus; n cazul hrnirilor intensive cu sirop de zahr n cantiti mari, albinele umplu rapid celulele cu hran astfel c la un moment dat ncep s scoat i oule depuse, desfiinnd practic ponta mtcii. De aici rezult recomandarea de a nu administra sirop n doze mai mari de doi litri o dat dac n cuib exist ou i se cresc larve; Pe vreme nchis i mohort albinele se orienteaz n principiu, dup soare. Complicatul ochi compus al albinei i d acesteia posibilitatea s sesizeze aa-numita lumin polarizat - pe care ochiul omenesc nu o deosebete n lumina difuz.

Nu uitai
Se iau aceleai msuri pentru intensificarea creterii puietului n familii, mai ales n zonele de sud, favorabile activitii albinelor. Dac n cursul verii familiile trebuiau protejate de aria soarelui, de acum nainte vor trebui inute n plin soare pentru a stimula activitatea lor legat de creterea puietului. n general, sfritul lunii marcheaz ncheierea perioadei favorabile ntririi familiilor; n continuare, se iau numai msuri pentru meninerea puterii acestora. n aceast lun ca i n luna urmtoare este necesar ca n cuib s existe rezerve suplimentare de pstur. n aceast perioad generaiile tinere de albine, neocupate cu creterea puietului, datorit diminurii ouatului mtcilor, consum mult polen care este necesar formrii rezervelor de proteine n organismul lor (corpul gras) - fr de care nu pot rezista intemperiilor iernii i efortului ce trebuie depus n vederea creterii de puiet spre sfritul iernii.

Luna Octombrie
Apidiagnoza
Toamna este anotimpul n care pregtirea sezonului apicol din anul urmtor este n plin desfurare. A zecea lun a anului, denumit popular "brumrel", este o lun de miez de toamn uneori cu zile calde care alterneaz cu perioade reci i ploioase, n unii ani, mai ales n sudul rii, octombrie este o lun cu temperaturi de var i cer senin astfel c albinele tinere de curnd eclozionate pot face primele zboruri n jurul stupinei. Ponta mtcilor se reduce considerabil (mtcile uzate nu mai au pont sau se pot pierde) iar creterea puietului n toate familiile de albine (n toate zonele rii) se diminueaz chiar i n familii cu mtci tinere, acesta ntinzndu-se pe suprafee nu mai mari dect o palm pe 2-3 rame din centrul cuibului. Din acest moment nu mai este indicat stimularea creterii puietului deoarece aceasta se face n detrimentul albinelor doici din familii, albine ce se vor uza, nefiind apoi capabile s treac peste iarn sau s asigure n primvar creterea de puiet. Dac vremea este favorabil (temperaturi mari, un cules mediocru de ntreinere) sau familiile au mtci tinere, mperecheate n august sau la nceputul lunii precedente, pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi gsite suprafee mici cu puiet cpcit foarte aproape de momentul eclozionrii. Oricum, pe msura rcirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8C albinele se strng n ghemul de iernare care se afneaz desfcndu-se numai atunci cnd temperaturile exterioare cresc la +12C . n lipsa puietului, temperatura ghemului se menine n jurul valorii de 24-25 de grade. Creterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. Meninerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de ctre albine. Aceasta duce la o uzur mai mare comparativ cu situaia cnd nu exist puiet. De aceea este bine ca n familiile unde se vor gsi rame cu ou proaspete, acestea s fie scoase (n a doua perioad a lunii i dac temperaturile sunt sczute). Se consider c zborurile albinelor tinere, proaspt eclozionate care antreneaz la zbor i albinele mai vrstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernrii i strii de sntate a familiilor. De aceea apicultorii pricepui aleg o vatr de iernare nsorit aeznd stupii cu urdiniurile spre sud ntr-un amplasament i o poziie care i protejeaz de vnturile i curenii reci. Din pcate n unele stupine se ntlnesc n aceast lun situaii nedorite cnd, din diferite motive, principalele lucrri obligatorii care asigur o bun iernare a ntregului efectiv sau numai a unei pri din el nu au putut fi executate corect i la timp. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atenia corespunztoare au anse minime - sau mai bine-zis nu au anse - s supravieuiasc traversnd cu bine rigorile iernii Acum este momentul, pe ultima sut de metri ca apicultorul ntrziat s purcead de ndat la efectuarea acelor aciuni specifice pe care le-am consemnat mai ales n calendarele pe lunile august i septembrie. Se nelege c, la modul concret, momentul ales pentru aceste aciuni va fi n orele amiezii n zilele calde i nsorite pe care Dumnezeu le ofer celor lenei, nepstori i ntrziai la "apel". lat dar ce trebuie avut n vedere n cadrul a ceea ce am numit n calendar pe tot parcursul lunilor acestui an:

Aciunile specifice
n stupin
1. Strmtorarea cuiburilor utiliznd diafragmele la nivelul unui numr de rame integral ocupate de albinele care vor ierna. 2. n cazul unor familii slabe se poate practica iernarea n acelai stup (mai ales la stupii orizontali) a dou familii separate printr-o diafragm etan (oarb), firete fiecare familie avnd urdiniul propriu. 3. Unirea nucleelor prea slabe i introducerea mtcilor n cuti n vederea iernrii n afara ghemului. 4. O alt aciune important este aranjarea (ornduirea) cuibului pentru iernare. Organizarea (ornduirea) cuiburilor pentru iarn se face difereniat, n raport cu repartizarea mierii n faguri, innd cont de faptul c n timpul iernii albinele compactate n ghem nu se deplaseaz pe fagurii laterali pentru hran ci numai n sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care gzduiesc albine, numai n interiorul ghemului. Aranjarea fagurilor se face innd cont i de principiile biologice ale dezvoltrii pe vertical, care cer ca n partea de jos a fagurilor s existe spaiu pentru puiet iar deasupra aa-numitele coroane de miere. Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicat fiind aezarea bilateral. La formarea cuibului se va avea n vedere ca

5.

6.

7. 8.

9. 10.

11. 12.

ndeosebi fagurii laterali s aib coroanele formate cel mult pn la jumtate, iar ca fagurii laterali vor fi alei cei mai plini. n cuib se vor lsa numai fagurii acoperii complet cu albin i care au cel puin 1,5 kg de miere. Dac exist mai muli faguri cu miere insuficient acetia vor fi trecui dup diafragm i vor fi descpcii pentru ca albina s transporte mierea n cuib. Acolo unde este necesar, se vor completa rezervele de hran. Consumul de hran, n funcie de puterea familiei, se situeaz la 700-900 de grame pe zi, n prima perioad de iernare i la 1,5-2 kg din momentul nceperii creterii de puiet (de obicei n a doua jumtate a lunii ianuarie). Consumul total al unei familii medii se situeaz n jurul valorii de 7-8 kg de miere. Cantitatea necesar ieirii din iarn este mai mare datorit consumului abundent din primvar destinat creterii puietului pn la apariia unui cules de ntreinere din natur. De aceea, se consider, ca fiind necesare pentru o iernare corect, aproximativ 16-20 de kg de miere n stup. Suplimentarea n primvar a hranei cu zahr va uza albina datorit prelucrrii acestuia. Deosebit de important este i rezerva de pstur apreciindu-se drept suficient o cantitate de 1,5-2 kg pe familie. n cazul n care aceste cantiti nu exist n stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (aciune nceput n luna trecut). n cazul stupilor multietajai se vor folosi doar corpurile n care exist albin. Pentru mai multe informaii consultai "Iernarea familiilor de albine". Efectuarea a dou tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci cnd n familii puietul a eclozionat n totalitate. Tratamentele se fac respectnd riguros indicaiile din prospectele ce nsoesc medicamentele de uz apicol. Protejarea cuibului mpotriva frigului, consumul de hran fiind mai mare n stupii unde aceasta nu exist. Realizarea n cuib a unui regim termic optim se face prin mpachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deasupra podioarelor i lateral, dup diafragme,se pun saltelue umplute cu paie, tala, crpe sau buci de polistiren expandat. Muli apicultori folosesc ziarele vechi pentru pstrarea cldurii n cuib. Instalarea la urdiniurile stupilor a gratiilor contra oarecilor tiut fiind c ptrunderea n stup a roztoarelor este o adevrat calamitate pentru familia respectiv. Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdiniului corespunztor cu mrimea (puterea) familiei; crearea de orificii de ventilaie n podior; practicarea unei deschideri de 0,5-2 cm prin distanarea ultimei scndurele a podiorului (la stupii orizontali); ntoarcerea podiorului la stupii multietajai cu deschiderea spre marginea superioar a corpului. Dispunerea stupilor pe supori ntr-o poziie uor nclinat pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor. Protecia stupinei mpotriva curenilor reci de aer i a vnturilor predominante prin aezarea stupilor la adpostul unor cldiri, garduri din specii vegetale, garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui, de porumb, stuf .a. n funcie de resursele locale. nlesnirea i supravegherea zborurilor de curire. Protecia stupinei contra vnturilor i curenilor.

n atelierul stupinei:
Sortarea i reformarea fagurilor reformai, necorespunztori (vechi, rupi, cu celule de trntori) i topirea acestora (extracia i condiionarea cerii). Controlul strii utilajelor i eliberarea lor n vederea reparaiei; curirea i dezinfectarea stupilor i utilajelor eliberate. Executarea gropilor pentru plantarea arborilor i arbutilor meliferi. Plantarea de arbori i arbuti meliferi (i alte specii melifere perene) n grdini, pe vatra stupinei,sau pe terenurile disponibile.

Organizatorice: depozitarea utilajelor i materialelor. Specii vegetale de importan apicol Numrul acestora se restrnge drastic pe msur ce vremea se rcete, n ultimele fenofaze de nflorire se mai gsesc n aceast lun urmtoarele specii (enumerate n ordine alfabetic): Bnuei (Bellis perennis)*, Cicoare (Cichorium intybus)*. Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**,

Facelia (Phacelia tanacetifolia) ****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Ppdia (Taraxacum officinale)". Stelua vnt (Aster amellus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)**. Legend - Pondere apicol: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mic. Din aceast enumerare se constat c practic sezonul de cules s-a ncheiat pentru albine. Totui fitocenozele (asociaiile de specii perene) n care predomin trifoiul ca i plantaiile de facelia sau lucernierele pot oferi un cules de ntreinere pentru stupii amplasai n perimetrele respective. Se nelege c i vremea trebuie s fie favorabil zborului i activitilor de cules, transport, prelucrare a nectarului i depozitrii mierii. .....

Este bine s tim c

rezervele mari de polen n cuibul familiilor de albine naintea iernrii se constituie ca un semn de manifestare puternic a instinctului de roire n sezonul activ urmtor; albinele depun polenul numai n celule de lucrtoare fiindc pentru a ndesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioar a celulei, sprijin pe care nu-l ofer celulele de trntori care, se tie c sunt construite cu un diametru mai amplu; albinele adun propolisul cu precdere toamna fixnd cu ajutorul lui ramele, obturnd crpturile pereilor interiori ai stupului ceea ce elimin ptrunderea curenilor reci n incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturb grav capacitatea de termoreglare a ghemului n timpul iernii; puietul poate muri n mas din cauza frigului sau a nfometrii; din cauza locilor moare n zone limitate, mozaicate cu poriuni de puiet sntos sau aparent sntos; asupra produciei de miere i cear influeneaz n primul rnd calitile (proprietile) ereditare ale maicii, vrsta ei, modul de ngrijire (ntreinere) a familiilor, abundena resurselor nectaro-polenifere i condiiile meteorologice care determin ntr-o msur hotrtoare profitul oricrei stupine.

Nu uitai
Meninei puterea familiilor de albine prin asigurarea linitei desvrite i prin protejarea vetrei de stupin contra vnturilor i curenilor.

n concluzie
Dac albinele au intrat la iernat i familiile au fost bine pregtite pentru sezonul rece s le urm o iarn uoar, fr pierderi. Dac pregtirile nu s-au terminat, ntrziaii trebuie s trag tare, atunci cnd vremea permite - pe ultima sut de metri. Succes tuturor stuparilor n acest final de sezon activ!

Luna Noiembrie
Apidiagnoza
Ultima lun de toamn este i perioada n care familia de albine dac nc n-a intrat, intr acum la iernat, n toate regiunile rii, comportamentul ei n timpul celor 5-6 luni - ct dureaz sezonul rece - fiind n principal definit de aglomerarea albinelor n ghemul de iernare. Acesta, avnd o form sferic sau elipsoidal se formeaz n general pe fagurii dispui n dreptul urdiniului. Albinele convieuiesc astfel n tot timpul sezonului rece pn la nceputul primverii anului urmtor. Dac n cursul lunii vor exista zile calde i nsorite (temperatura meninndu-se cteva ore la +13 - +14C) albinele pot efectua zboruri sumare de curire la care particip cu precdere ultimele contingente de albine proaspt eclozionate. Ghemul de iernare reprezint din punct de vedere biologic, fiziologic i comportamental un tot unitar viu i funcional n care producerea cldurii, difuzia ei i constantele de temperatur se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care ntrece parametrii de eficien a ingineriei termodinamice umane. Aceasta asigur supravieuirea familiei n condiii adverse. Clayton Farrar, un cercettor din S.U.A., a lmurit mai demult, n urma unor laborioase experiene aspectele de comportament a albinelor aglomerate n ghem. Principalele concluzii la care a ajuns sunt: a) ghemul este format din coaj i miez; b) coaja ghemului - cu grosime total de 2-7 cm - se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca iglele pe cas; c) n coaj temperatura este de circa +8 - +10C; d) miezul aflat n centrul ghemului este compus din matc i albine care nu sunt att de nghesuite unele n altele - este mai afnat; e) cldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emind periodic un bzit continuu frecndu-i n acelai timp picioruele de restul corpului; f) radierea cldurii se petrece dinspre miez spre coaj; g) n centrul ghemului temperatura minim este de circa +13,9C i n prima parte a iernrii nu depete +25C iar n a doua parte (la sfritul lunii ianuarie i nceputul lunii februarie) temperatura crete i se menine la +34C - +36C n zona central n care matca depune ou i se crete puiet; h) aceast temperatur tinde s se menin constant indiferent de temperatura exterioar sau cea din lada stupului; i) n stup, n spaiul ghemului temperatura este cu 1-2"C mai mare dect temperatura aerului din afara stupului; j) la temperatura exterioar de +6C - +8C ghemul de iernare este complet constituit; k) n raport de creterile i scderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strnge sau se afneaz (se desface). Sigur c procesul termodinamic este ceva mai complicat dect niruirea de mai sus dar, n mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec n familia care traverseaz sezonul rece. Funcionarea ireproabil (optim) a ghemului este condiionat de corectitudinea pregtirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce n principal nseamn: alegerea unei vetre de iernare corespunztoare; asigurarea de hran suficient, de calitate bun i accesibil albinelor; sntatea perfect a familiei; matc tnr i viguroas; adpost (stup) fr fisuri, termoizolarea cuibului; protecia mpotriva oarecilor; linitea perfect n stupin adic absena zgomotelor, agenilor poluani, trepidaiilor provocate de oameni, psri, animale, mijloace de transport, ndeplinind aceste condiii stuparul poate fi linitit c iernarea va decurge bine adic fr pierderi de efectiv i fenomene nedorite. Pe agenda de lucru a apicultorului sunt nscrise n aceast lun urmtoarele

Aciuni specifice n stupin

1. 2. 3. 4. Completarea ultimelor lucrri sau secvene din lucrrile pregtitoare pentru iarn, aceasta bineneles dac vremea permite ntrziailor s fac ceea ce n-au fcut n timp util. Supravegherea mersului iernrii prin vizite periodice n stupin, "ascultarea" stupilor i interpretarea celor auzite. ndeprtarea grabnic a situaiilor necorespunztoare care se pot constata cu prilejul vizitelor. Stimularea executrii de albine a zborurilor de curire n nsorite i clduroase.

5. 6.

Topirea i condiionarea cerii rezultat din fagurii reformai, din clditoare sau din descpceal. Recondiionarea, curirea dezinfecia i vopsirea stupilor ca i lucrarea anterior enumerat se fac n atelierul stupinei (dac acesta exist i este amenajat corespunztor).

n atelierul stupinei
1. 2. 3. 4. 5. 6. Extracia i condiionarea cerii. Reparaia stupilor i utilajelor. Plantarea arborilor i arbutilor meliferi. Strnsul seminelor de la speciile forestiere. nsmnarea faceliei, coriandrului i altele (sub zpad). ntocmirea graficului culesului din sezonul expirat.

Organizatorice
1. 2. 3. 4. 5. Procurarea de utilaje i materiale. Controlul reparaiilor. Ridicarea calificrii profesionale. Analiza rezultatelor stupinei. Procurarea de cri i abonarea la revistele de specialitate.

Este bine s tim c ...

Pstrarea ramelor cu faguri artificiali o perioad mai ndelungat este influenat de uscciune, nainte de a fi folosii prin introducerea n stupi aceti faguri se in 1-2 minute la soare. Astfel ceara i recapt aspectul lucios. Reformarea fagurilor de cuib se face dup folosirea lor timp de 2-3 ani, adic dup creterea n ei a 10-12 generaii de albine. Apicultorii zgrcii sau prea economi se neal; mai bine s rmn miere neconsumat n primvar dect s nu ajung n timpul iernii i familia s sufere sau chiar s piar de foame. n iarn intr albinele crescute n cursul lunii august i nceputul lunii septembrie dintre acestea multe trind chiar pn n luna mai. Cele crescute n prima jumtate a lunii iulie sunt neviabile n perioada iernii. n fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele fee sunt circa 9.100 de celule din care sunt bune (corespunztoare) doar 7-8.000 n rama de stupi multietajai sunt circa 6.300 de celule. La temperaturi mai mici de +8C albinele amoresc, la peste +38C puietul moare iar la mai mult de +40C mor toate albinele. ------- pentru mai multe informaii, consult Centrul statistic -----O iernare fr griji, situaii anormale i fr intervenii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere, cu profesionalism i dragoste de albine respectndu-i condiia de stupar i de om care, liber fiind, i-a ales drumul vieii nsoind, ocrotind i protejnd albinele. El va fi nsoit mereu de aceste minunate insecte atunci cnd se afl n stupin, n afara ei, acas n familie, ca i atunci cnd citete, lun de lun, pe site, calendarul de fa. Oare am exagerat cu ceva referindu-m la gndul bun i fapta bun proprii stuparilor optimiti, fericii i prosperi?

Nu uitai
Vei menine puterea familiilor de albine asigurndu-le linitea. Luai msuri de stimulare a zborurilor trzii de curire, care au o influen binefctoare asupra iernrii.

Luna Decembrie
Apidiagnoza
Ultima lun a anului, prima lun de iarn astronomic (21 decembrie - data solstiiului de iarn cnd ziua are durata cea mai scurt) s-ar prea c este un interval de timp mort n care apicultorul nare ce face. Nu este deloc aa i vom vedea de ce atunci cnd vom enumera aciunile specifice. Diferit de ceea ce se ntmpl cu majoritatea altor specii de insecte, albinele au un comportament distinct i propriu de iernare. Ele se aglomereaz n acel ghem compact denumit ghemul de iernare n care se produce, se emite i se pstreaz cldura astfel c albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Ghemul de iernare reprezint o unitate fiziologic complex, n care activitatea albinelor se menine la un nivel relativ ridicat. Producerea cldurii necesare este asigurat de acestea prin contracii ale fibrelor musculare toracice i abdominale. Cldura trebuie produs att pentru necesitile fiecrui individ ct i pentru a menine n interiorul stupului o temperatur constant, n jurul valorii de 28C. Practic ghemul se gsete ntr-o continu micare, fiind format din dou uniti distincte: miezul ghemului i coaja. n miezul ghemului temperatura este mai ridicat cu 1-2 grade, fiind i locul de iernare a mtcii. Coaja ghemului este format din albine ce se mic din interiorul ghemului formnd un strat protector. Pe msur ce temperatura fiecrui individ din coaj scade acesta se mic spre interior spre a se nclzi. Producerea de cldur n ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve. n aceast perioad nu exist cretere de puiet, hrana fiind folosit exclusiv pentru meninerea unei temperaturi constante n stup. Datele experimentelor tiinifice ca i observaiile i constatrile multianuale ale unor prestigioi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evideniaz faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hran din stup. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de etaneizare a stupilor mpotriva frigului ,n general de corectitudinea pregtirii familiei i a stupului pentru sezonul rece. Este de reinut ca familiile slabe consum mai mult dect cele puternice acest consum sporit fiind nsoit de o uzur mai accentuat a albinelor care ierneaz. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta c n luna decembrie o familie de putere medie poate consuma pn la 750-850 g de miere. Chiar dac - datorit bunei pregtiri - rezervele de hran ndeplinesc aceste trei condiii eseniale: 1. cantitate suficient; 2. calitate bun; 3. accesibilitate pentru albinele din ghem. Se recomand controlul iernrii ntr-una din zilele cu timp frumos nelegnd prin timp frumos o vreme calm i nsorit ,cu temperaturi peste 13 grade. Aceast operaie trebuie executat rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grij), ridicarea salteluelor, pernielor i a podiorului (tot cu grij) i observarea formei i amplasrii ghemului de iernare. Acesta trebuie s se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Dac situaia se prezint conform descrierii de mai sus se nchide stupul cu aceeai atenie existnd sigurana c albinele nu au necazuri i iernarea decurge bine. De obicei n decembrie n toate stupinele cam aa ar trebui s se petreac lucrurile. Dac ghemul nu este format pe rezervele de hran se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina. La familiile la care se observ un consum ridicat de hran, se va cuta cauza, aceasta putnd fi generat de prezena roztoarelor, zgomote puternice, sau ciocnitori. De asemenea consumul mare de hran poate fi cauzat de neizolarea stupilor mpotriva frigului. Controlul consumului de hran din perioada de iarn se poate face prin meninerea pe cntarul de control - bine protejat contra intemperiilor - a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). Scderile periodice de greutate indic cu destul precizie cantitile consumate i intervalul de timp n care s-a produs consumul. O metod foarte bun de a tine situaia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. Acest control auditiv se face fr deschiderea stupilor prin ataarea urechii de peretele din fa al stupului sau prin introducerea unui tub de cauciuc prin urdini i ascultarea zumzetului care se aude din stup. O uoar lovire a stupului intensific zumzetul astfel c urechea exersat a unui stupar priceput poate interpreta corect felul i durata emisiei sonore. Este ca i cum un medic ascult cu stetoscopul inima i plmnii ciocnind cu degetul coul pieptului pacientului aflat la consultaie i, funcie de ceea ce doctorul aude i interpreteaz, pune diagnosticul si stabilete tratamentul Despre interpretrile emisiilor sonore pe care stuparul le recepioneaz cnd ascult stupii exist relaii lmuritoare n "Iernarea familiilor de albine", cap.VI, Lucrri ce se efectueaz iarna n

stupin Recomand, mai ales apicultorilor nceptori, s citeasc literatura de specialitate i dac este posibil s fac aceste controale de iarn sub ndrumarea unui apicultor consacrat i priceput bucurndu-se la faa locului de competena dobndit dup ani i ani de practic a ndrumtorului. Oricum n decembrie situaii anormale este puin probabil s fie constatate. De aceea eventualele intervenii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom ncerca s le tratm n calendarele lunilor urmtoare. Zpada afnat prin care aerul ptrunde cu uurin i care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viaa albinelor, pentru buna lor iernare. Dar dac stratul de zpad a prins pojghi sau pe scndurelele de zbor, la urdini, s-a format ghea aceasta se nltur uor, cu grij, fr zgomot ntruct obturarea urdiniului determin sufocarea albinelor. Orice zgomot sau micare din jurul stupinei este perceput de albine, ceea ce determin o agitaie mrit a acestora. O familie agitat va consuma astfel cantiti mai mari de hran, existnd pericolul epuizrii rezervelor. De aceea trebuie nlturat orice surs de zgomot din stupin. n luna decembrie stuparul harnic i priceput are de lucru, n stupin, n atelierul stupinei, la masa de lucru i n reuniunile apicole el trebuie s fie prezent la urmtoarele

Aciuni specifice n stupin

1. Controlul mersului iernrii trebuie fcut concret, la faa locului. Fiecare stup va fi atent observat i ascultat procednd aa cum este precizat n articolele amintite mai nainte. 2. Vizitarea periodic - cel puin sptmnal sau decadal a stupinei are i un alt scop principal anume acela de a asigura linitea deplin n incint, pe vatra de iernare ca i n fiecare stup. A neliniti albinele, a provoca deranjul lor datorit ptrundem oarecilor n stupi, datorit atacului ciocnitorilor sau piigoilor, datorit trepidaiilor, zgomotelor, lovirii sau rsturnrii stupilor de ctre animalele domestice sau chiar de ctre hoi ori ali rufctori nseamn de fapt pierderi grave de efectiv, pagube care de obicei nu mai pot fi recuperate. 3. De aceea, securitatea stupinei ca i a fiecrui stup pe tot parcursul iernii este o condiie fr de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie s apreciem locul i rolul msurilor de protecie luate din timp ca i necesitatea controlrii ndeplinirii concrete a tuturor cerinelor care asigur ceea ce ndeobte denumim o iernare linitit, fr pierderi de efectiv. 4. nlesnirea zborurilor de curire este asigurat anterior dac stupii au fost orientai cu urdiniurile spre rsrit. Dac n decembrie sunt zile cu cteva ore mai calde i nsorite putem asista la zboruri de curire. n cazul n care a czut zpada aceasta se nltur de pe suprafaa oglinzii stupului i se presar paie, frunze uscate sau pleav pe care albinele care ies la zbor se pot aeza i odihni fr riscul de a nepeni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curire din zilele frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdini (cu ajutorul unei srme ndoit la unul din capete).Sigur c,se procedeaz astfel numai dac n ferestrele iernii apar zile calde i nsorite cu temperaturi de +12 -+14C care permit zborurile de curire. 5. n cazul n care se observ cureni de aer rece se vor lua msuri pentru protejarea stupinei, prin instalarea de paravane.

n atelierul stupinei
1. Se verific atent starea general i funcional a tuturor uneltelor, utilajelor, diapozitivelor din dotarea stupinei. 2. n funcie de constatri se ncepe recondiionarea acestora nelegnd prin recondiionare curirea, dezinfecia, repararea, vopsirea i finisarea acestora n principal este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tvi de descpcit, afumtoare, dli, ambalaje de depozitare a mierii, echipament de protecie etc. 3. nsi atelierul, cabana apicol, rulota apicol, remorca apicol i chiar pavilionul vor trece printr-o atent verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatrile verificrilor. 4. Vechea zical romneasc conform creia "bunul gospodar i face vara sanie i iarna car" este acum de actualitate n sensul c atelierul stupinei devine locul n care stuparul pregtete din timp tot ce-i va fi necesar n viitorul sezon activ. 5. Fagurii i ramele de la rezerva stupinei vor fi luai la mn astfel ca rezerva stupinei s fie completat numai cu rame i faguri ce corespund exigenelor. Tot ce nu corespunde este trecut la reform.

6. Reformarea i topirea fagurilor, extragerea i condiionarea cerii este o aciune care dac nu a nceput poate ncepe. 7. ncheierea ramelor achiziionate ca rame la pachet, nsrmarea lor i lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi, recondiionate este de asemenea o aciune la ordinea zilei. 8. Condiionarea i valorificarea seminelor de plante melifere.

Organizatorice:
ridicarea calificrii profesionale. procurarea de utilaje i materiale. elaborarea planului de mbuntire i folosire a bazei melifere n anul urmtor.

La masa de lucru Se calculeaza ct mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat. Se nsumeaz cantitativ i valoric produciile de miere i alte produse apicole inclusiv material biologic (roi, familii, mtci)obinute n stupin n perioada sezonului apicol. Avnd aceste date bilanul de venituri i cheltuieli este aproape gata. Venitul sau profitul pe stupin se obine scznd totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Analiznd elementele de cheltuieli se poate uor determina ponderea fiecreia n totalul sumei cheltuite i efectul asupra produciei sub aspect cantitativ i valoric. Un bun manager tie s trag concluzia analiznd bilanul stupinei i bazat pe aceste concluzii poate ntocmi un plan realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. Aceasta este o aciune important care se face la masa de lucru cu pixul n mn i eventual cu calculatorul alturi. Cea mai bun perioad de citit i recitit literatura apicol nu trebuie irosit n van. Cine crede, pretinde sau afirm c le tie pe toate greete i, mai devreme sau mai trziu, se va dovedi c fudulia este pguboas.

n reuniuni apicole
Viaa asociativ, n sezonul apicol activ, se desfoar cu precdere n perimetrele bazinelor melifere de interes naional unde apicultorii din zona respectiv se ntlnesc cu alii din diferite judee (unele foarte deprtate) n cadrul deplasrilor ocazionate de stupritul pastoral la culesurile de salcm, tei, floarea-soarelui, man, flor de balt sau alte specii.Apicultorii se adun, n sezonul rece, discut, analizeaz i dezbat ce au fcut i fac planuri despre ce ar trebui s fac n viitor n cadrul unor reuniuni cu cert conotaie profesional... ....n fiecare an n ntreaga lume apicol prima sptmn din aceast lun (1-7 decembrie) este consacrat de aproape trei decenii ca Sptmna internaional a apicultorului. Aceast manifestare a fost instituit de Apimondia - Federaia Internaional a Asociaiilor de Apicultur - n urm cu aproape 3 decenii la iniiativa marelui apicultor care a fost Prof. univ. dr. ing. Veceslav Harnaj care n acea vreme era Preedintele asociaiei naionale a apicultorilor romni i Preedinte al Apimondia. Pe parcursul acestei sptmni, n funcie de zelul organizatorilor, se desfoar aciuni diverse care reunesc pe stuparii ce au aceleai idealuri i aceleai interese. n aceast lun sau alteori, n unele orae sau municipii, chiar din noiembrie, ncep Cursurile i Conferinele apicole care pot avea dou seciuni. 1. nceptori i 2. avansai. La aceste cursuri i conferine sunt promovai ca lectori cei mai buni apicultori din zon, specialiti din cercetarea tiinific apicol sau din Departamentul tehnic al A.C.A. Formele concrete n care se desfoar aceste cursuri i conferine gratuite au cunoscut n ultimii ani o diversificare i modernizare salutar prin utilizarea unor mijloace audio-video, prin organizarea unor mese rotunde i dezbateri interactive deosebit de utile. Tot n decembrie i n urmtoarele luni ale iernii se desfoar edinele statutare ale structurilor teritoriale ce compun Asociaia Cresctorilor de Albine din Romnia. Ele sunt organizate n conformitate cu Statutul A.C.A. n spiritul unei democraii exemplare ce trebuie sa caracterizeze organizaia profesional a stuparilor romni ca parte integrant a societii civile din Romnia. Daca nu au fcut-o pn n decembrie acum este momentul ca apicultorii s se aboneze la revistele de specialitate. n ultima zi a Sptmnii Internaionale a Apicultorului ntreaga lume cretina prznuiete pe Sfntul Ambrozie n ziua de 7 decembrie. Acest sfnt ecumenic este i patronul apicultorilor romni, ocrotitor al albinelor i protector al celor care iubesc albinele. Consacrarea lui n ara noastr s-a fcut dup 1989 cu aprobarea efilor principalelor biserici istorice din Romnia. i nu n ultimul rnd, n aceast lun vine Moul. "Crciun fericit!" tuturor i "La muli ani!".

Este bine s tim c ...

Toamna, la formarea cuiburilor, n cazul iernrii a cte dou familii ntr-un stup orizontal, apicultorul trebuie s pun cte o ram plin cu miere de o parte i de alta a peretelui despritor al diafragmei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de cldur spre aceste rame. n apicultur este cunoscut Legea celor 40 de zile conform creia din momentul depunerii oului de ctre matca fecundat, pn n momentul ieirii din stup a albinei zburtoare trec 40 de zile. Apicultorul care asigur n toate condiiile necesare unei ponte intense, o regleaz n acelai timp, urmrind termenele optime - nu mai puin de 40 de zile pn la culesul principal - va avea suficiente albine culegtoare capabile s valorifice profitabil abundena de nectar. De exemplu, dac culesul principal, s zicem cel de la salcm este ateptat la 15 mai, familiile se pregtesc cu 6 sptmni nainte adic ncepnd cu prima decad a lunii aprilie. n stupii acoperii cu zpad albinele ierneaz bine. n prima parte a iernrii activitatea lor este redus i n familie este suficient aerul ajuns n stup prin zpada afnat. n cea de a doua parte a iernrii n cuiburi apare puietul i, urmare acestui fapt, crete necesarul schimbului de aer. Mtcile mperecheate la nceputul toamnei pot fi de calitate. Dup mperechere ele pot ncepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Oule, de regul, sunt ndeprtate pe neobservate sau sunt mncate de albine, n aceast situaie apicultorul i poate face o prere greit conform creia matca a intrat n iarn nemperecheat din cauza lipsei de trntori.

Nu uitai
Iernarea familiilor de albine n bune condiii reprezint premisa creterii unui puiet de bun calitate, ncepnd din ianuarie-februarie, precum i o dezvoltare de primvar bun. Prin protejarea vetrelor de stupin contra vnturilor i curenilor i prin expunerea stupilor n plin soare, micorai consumul de hran i uzura organismului albinelor !

LUCRARI APICOLE IN STUPINA PE LUNILE ANULUI Lucrri apicole n luna ianuarie

Ianuarie este luna cea mai geroas a anului, ea reprezint jumtatea iernii, cnd durata zilei ncepe sa creasc cu 1,5 ore. n prima jumtate a lunii ianuarie familiile de albine se comport bine, linitit, iar n familiile puternice pot s apar puietul, fapt ce duce la intensificare zumzetului. Menionez c, dac familiile de albine au fost tratate corect n toamn contra acarienilor, apoi li s-a asigurat hrana de calitate necesar iernrii nu mai trebuie s ne facem griji suplimentare. Iat ce trebuie s facem n luna ianuarie n stupin: Supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale auditive odat pe sptmn, curirea urdiniurilor de albinele moarte, apoi ndeprtarea de pe scndurelele de zbor zpada ngheat, fr zgomot, de preferin cu ajutorul dlii apicole nclzit n foc. Prevenirea deranjrii familiilor de albine provocate de atacul oarecilor, a psrilor de curte ct i a psrilor insectivore ca: piigoii i ciocnitorile. Protejarea suplimentar a stupinei, acolo unde nu s-a fcut n toamn, contra curenilor reci ct i a viscolului prin aezarea de panouri din PAL, sau confecionarea de perdele de protecie din tulpini de coceni, floarea soarelui,stuf sau papur. Repararea, curirea i dezinfecia inventarului apicol, apoi nsrmarea i fixarea fagurilor artificiali n rame, n raport cu numrul stupilor, pentru sezonul activ ncepnd din primvar odat cu nflorirea pomilor fructiferi. Protejarea fagurilor cldii ct i a rezervelor de hran din laboratorul stupinei, contra duntorilor n special al roztoarelor (oareci i obolani). Vom urmri zilnic prezena gratiilor la urdiniurile stupilor, ntruct la unii stupi aceste gratii ar putea s cad dac nu au fost bine fixate i ndeprtate de ctre psrile insectivore si oareci. O atenie deosebit o vom acorda studierii albinelor moarte, scoase cu ajutorul unei srme ndoite n form de L de pe fundurile stupilor, fr zgomot. Dac observm albine fr cap sau excremente de oareci, vom interveni pentru ndeprtarea acestora, fr a deranja prea mult familia de albine dar n special s evitm desfacerea ghemului de iernare. Ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate, cri i reviste de apicultur, ct i participarea la conferinele apicole care se organizeaz n fiecare jude de ctre Filialele teritoriale ale A.C.A. n ianuarie crete consumul de hran n familiile de albine deoarece apare puietul, iar acolo unde nu s-a asigurat n toamn necesarul de hran vom interveni printr-o hrnire suplimentar.

Lucrri apicole n luna februarie

Februarie este ultima lun a iernii, care este mai rece i mai geroas dect luna ianuarie. Ziua crete cu 2,5 ore, iar iarna pierde mult din putere. Soarele ncepe s nclzeasc mult iar zpada ncepe s se topeasc, ns noapte nghea. Deci, atenie albinele sunt sensibile la aceste schimbri. n zilele mai clduroase albinele fac zborurile de curire. Iat principalele lucrri apicole care se fac n aceast lun n stupin: Efectuarea de controale auditive sptmnale n vederea ndreptrii strilor anormale din unele familii de albine; Supravegherea mai atent a modului de iernare a familiilor de albine n vederea ndreptrii strilor anormale, cum ar fi lipsa hranei; Completarea rezervelor de hran n familiile de albine acolo unde este cazul; Stimularea i supravegherea zborului de curire, atunci cnd temperatura mediului depete 10 C; Repararea, curirea i dezinfecia inventarului apicol; Continuarea rezolvrii problemelor recomandate pentru luna ianuarie, cum ar fi: curirea,repararea, nsrmarea i prinderea fagurilor artificiali necesari sezonului activ din primvar; Tratarea fagurilor cldii din rezerva stupinei cu fum de pucioas; Apicultorii vor instala in stupin adptorul, care n primele zile mai clduroase se va pune ap puin ndulcit ca s le ademeneasc pe albine;

n zilele mai clduroase lipsite de vnt se poate interveni la stupii unde tim c rezervele de hran sunt insuficiente .Interveniile n stupii problem trebuie s se fac operativ i in cel mai scurt timp posibil; n februarie matca intensific ouatul, iar temperatura n ghem se ridic la 32-33 grade C, iar odat cu apariia puitului viaa se activeaz, familia de albine emite un zumzet mai ridicat, dar egal, iar consumul de hran se dubleaz. Albinele au nevoie de aer curat deschiznd urdiniul superior i inferior, deblocnd n acelai timp urdiniurile de albine moarte, acolo unde este cazul. De menionat c n familiile de albine care ierneaz normal, numrul de albine moarte nu trebuie s depeasc 250-300, iar o familie de putere medie consum n februarie circa 50 grame miere n 24 h.

Lucrri apicole n luna martie

Martie este prima lun a primverii. Timpul este foarte schimbtor, ziua este egal cu noaptea, iar primul semn al trezirii naturii este apariia mugurilor argintii pe salcie. Ziua de 21 martie este echinociul de primvar, reprezentnd nceputul primverii astronomice. Iat care sunt principalele lucrri apicole din luna martie : Stimularea i supravegherea zborului de curire n zilele cnd temperatura depete 10 12 C. Efectuarea reviziei sumare de primvar n zilele nsorite lipsite de vnt, ocazie cu care se cur fundurile stupilor de albinele moarte, apoi completarea rezervelor de hran acolo unde este necesar. nceperea hrnirii stimulatoare n zonele specifice culesurilor intense timpurii cum ar fi: la salcm, rapi de toamn etc. Luarea msurilor de prevenire a furtiagului ntre familiile de albine. Dac n unele zone ale rii mai este zpad n faa stupilor, se va aterne un strat de paie, frunze ori saci de iut, pentru ca albinele obosite dup zborul de curire s se poat odihni astfel dac cad n zpada din faa stupilor nghea i apoi mor. n timpul zborului de curire, urdiniurile se deschid pe toat lungimea lor, apoi spre sear se reduc, aeznd din nou gratiile mpotriva ptrunderii oarecilor n stupii de albine. n zilele frumoase i clduroase, lipsite de cureni de aer reci, se va instala adptorul cu ap ntr-un loc nsorit din stupin, pentru a obinui ca albinele s ia ap curat de aici, evitnd ca albinele s ia ap din bltoace, scurgeri de la grajdurile cu animale sau de la platformele de gunoi. La revizia sumar, apicultorul poate aprecia prezena hranei ct i prezena mtcii dup puietul i oule din fagurii din mijlocul cuibului. n timpul reviziei sumare din aceast lun, se va scoate din stupi fagurii mucegii, cu pete de diaree sau eventual roi de oareci, dac acetia au ptruns stupi, cutnd ai ndeprta ct mai urgent. Sarcina apicultorului n aceast lun este de a dirija instinctul de nmulire al albinelor, ceea ce duce la formarea unor familii de albine puternice, sntoase, capabile de a valorifica culesul timpuriu de primvar de la pomii fructiferi. V doresc stimai apicultori de pretutindeni, sntate, o primvar frumoas cu familii de albine puternice i sntoase, capabile de a valorifica superior nectarul i polenul florilor din livezile cu pomi fructiferi.

Lucrri apicole n luna aprilie

n aprilie este mijlocul primverii, soarele strlucete iar zilele sunt tot mai calde, cnd temperatura zilnic trece peste 10C i ncepe vegetaia plantelor. n aceast lun nfloresc unii pomi fructiferi ca : prunul, caisul, viinul, cireul, piersicul, iar pe la jumtatea lunii nflorete i ppdia. Iat ce lucrri apicole trebuie s executm n stupin n aceast lun : Efectuarea reviziei generale de primvar, ocazie cu care se unesc familiile de albine slabe, se completeaz rezervele de hran acolo unde este necesar, ntrirea familiilor mijlocii, pe seama puietului cpcit ridicat din familia puternic, cu o dezvoltare mai accentuat. Transvazarea familiilor de albine n stupi curai i dezinfectai.

Lrgirea cuiburilor cu faguri cldii, luai din rezerva stupinei, apoi completarea cu faguri artificiali, mai ales pe durata nfloririi pomilor fructiferi. Instalarea colectoarelor la urdiniurile stupilor, pentru recoltarea polenului, mai ales la familiile de albine care au adunat prea mult. Verificarea strii de sntate la toate familiile de albine. Se vor scoate din stupi fagurii necorespunztori n vederea topirii lor. Extragerea i condiionarea cerii provenite de la fagurii cldii n ramele clditoare. Se vor lua toate msurile pentru a preveni furtiagul. Aplicarea preventiv a tratamentelor pentru varroz i loc european. Asigurarea i transportul familiilor de albine la livezile de pomi fructiferi, n vederea valorificrii nectarului i a polenului, ct i a polenizrii pomilor n vederea sporirii produciei de fructe. Prevenirea intoxicaiilor familiilor de albine, determinate de tratamentele fitosanitare efectuate n livezile cu pomi fructiferi, iar pentru a preveni aceste situaii neplcute, recomand tuturor apicultorilor s in legtura cu medicii veterinari din zona, ct i cu primriile, care au obligaia de a informa apicultorii de pe raza localitii respective, despre tratamentele fitosanitare care urmeaz a se efectua, pentru ca apicultorii s ia msurile corespunztoare n vederea evitrii mortalitii prin intoxicaie la albine. Menionez c pe timpul primverii deschiderea urdiniurilor este constant : iar n lips de cules se va strmtora pn la 2-5 cm, n funcie de puterea familiei de albine, iar n momentul nceperii culesului se lrgesc, apoi la terminarea culesului din nou se strmtoreaz, pentru a evita furtiagul. De asemenea din stupine nu trebuie s lipseasc adptorul de ap la care s-a adugat 5 grame de sare la 1 litru de ap, deoarece albinele caut s aduc ap n stup chiar i n zilele nefavorabile, ceea ce ar duce la moartea lor, n cutarea sursei de ap de la distane mari, dac noi din neglijen nu am instalat adptorul.

Lucrri apicole n luna mai

Mai este ultima lun a primverii,cnd zilele nsorite sunt n continu cretere. n luna mai se termin nflorirea tuturor pomilor fructiferi. Luna aceasta se mai numete i florar, deoarece este cea mai frumoas lun din an, datorit frumuseii florilor de la speciile pomicole, ct i a florii melifere spontane. Iat care sunt principalele lucrri apicole din aceast lun: Continuarea lrgirii cuibului de puiet n raport cu dezvoltarea familiei de albine i de evoluia culesului de nectar i polen din natur; Instalarea colectoarelor de polen,acolo unde nu s-a fcut n luna precedent, aceasta se face pentru a evita blocarea ramelor cu polen; Meninerea familiilor de albine puternice i sntoase, prin scoaterea periodic a fagurilor cu puiet cpcit n vederea ntririi familiilor de albine mai slabe, cu scopul ntririi acestora; Pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea superioar a nectarului de salcm, prin adugarea de faguri artificiali n vederea cldirii lor, cernd astfel spaiul necesar depozitrii nectarului de la aceast important specie melifer,ducnd n mod sigur la creterea produciei de miere de salcm; Efectuarea transportului stupilor n apropierea pdurilor de salcm, ori lng perdelele de protecie, fcut din aceast important specie melifer. Stupii se mai pot transporta i la culturile de rapi care sunt nflorite n aceast lun. Transportul stupilor se va face numai noaptea, lund toate msurile pentru protecia muncii; Extragerea mierii de salcm sau de rapi; Recunoaterea n teren a surselor melifere ca: salcm,pomi fructiferi, rapi, dar i recunoaterea cilor de acces la aceste surse de cules; Uscarea i condiionarea polenului recoltat de la albine cu ajutorul colectoarelor de polen; Instalarea i alimentarea periodic a topitorului solar, cu ceara obinut din ramele clditoare ct i din fagurii reformai ori a fagurilor distrui de oareci; Odat la cteva zile se va mprospta apa din adptorul stupinei, cunoscnd c n lipsa apei din stupin, albinele caut ap n locuri neigienice ca platformele de gunoi, blile din drumuri, praie, iazuri existnd riscul intoxicrii sau mbolnvirii albinelor;

Prevenirea intoxicaiilor albinelor cu substane fitofarmaceutice n timp ct n zon se fac tratamente contra bolilor i duntorilor agricoli. Recomand apicultorilor de a ine legtura cu primriile locale, centrele de avertizare, cu medicii veterinari; Trebuie reinut c cei mai buni faguri sunt cldii de albine n timpul nfloririi livezilor deoarece n acest timp familia de albine se gsete n stadiul de cretere numeric i are nevoie de un numr ct mai mare de celule de lucrtoare.

Lucrri apicole n luna iunie

Iunie este prima lun a verii, cnd ziua crete de 2,5 ori, iar la 22 iunie (ziua solstiiului de var) avem cea mai lung zi din an. n aceast zi ncepe vara astronomic, cnd natura ii ia rmas bun definitiv de la primvar. n aceast lun nflorete zmeurul, lucerna, trifoiul, i alte plante melifere, iar salcmul alb constituie principala surs de cules pentru albine. Iat care sunt principalele lucrri apicole din luna iunie: Recoltarea i extragerea mierii de salcm i asigurarea rezervelor de miere n faguri pentru iarna urmtoare. Prevenirea roirii naturale, formnd familii noi cu mtci ajuttoare, nuclee cu mtci de rezerv. ntrirea familiilor nou formate pe seama puietului cpcit din familiile puternice, predispuse a intra in frigurile roitului. Controlul permanent privitor la puterea familiei de albine ct i verificarea strii de sntate a fiecrei familii de albine n parte, lund totodat msuri pentru combaterea bolilor i duntorilor specifici albinelor. Pregtirea familiilor de albine pentru culesul de var, apoi gsirea amplasamentelor stupilor i efectuarea transportului stupilor numai noaptea n vederea valorificrii culesurilor de la: zmeur, plantaii de tei, culturi de coriandru i floarea soarelui. Apa proaspt nu trebuie s lipseasc din stupin, mai ales c n aceast lun zilele sunt mai clduroase fa de lunile precedente. La fel, din stupin nu trebuie s lipseasc topitorul solar, unde vor fi topii fagurii din ramele clditoare, sau din ramele reformate, deformate etc. Mierea extras va fi condiionat i pregtit pentru valorificare. De reinut c: Roiul n zbor este mai uor de oprit nu cu pmnt sau ap, ci cu o raz de lumin ndreptat cu ajutorul unei oglinzi, care duce la pierderea orientrii i la o aterizare forat pe cel mai apropiat pom din mprejurimea stupinei, evitnd pierderea roiului natural. Roiul natural introdus n stup nu-l va prsi, dac vom pune 1-2 rame cu puiet necpcit i o ram cu o rezerv de hran. Menionez c fagurii cei mai buni sunt cldii n timpul nfloririi livezilor, iar n timpul nfloririi salcmului albinele termin repede clditul fagurilor, care ulterior vor fi umplui cu miere. n sperana unei producii sporite de miere, a obinerii de roiuri puternice, sntoase i cear de calitate, v doresc mult succes n activitate stimai apicultori.

Lucrri apicole n luna iulie

Iulie este cea de-a doua lun a verii, este luna cea mai clduroas din an cnd se coc grnele, spunndu-se n popor luna lui cuptor. Iulie este luna determinant n realizarea produciei de miere planificate. Albinele n aceast lun culeg nectar de la tei, coriandru, floarea soarelui i alte plante melifere din flora spontan. De menionat c luna iulie fiind excesiv de clduroas influeneaz pozitiv secreia de nectar la tei i floarea soarelui, cu recomandarea ca stupii s fie amplasai la umbr i alimentarea adptorului zilnic cu ap potabil. Apicultorii care au pavilioane apicole sau alte mijloace de transport dup culesul la salcm I,II i III s deplaseze stupii la masivele de tei unde pot avea satisfacii mari, adic se pot realiza 25-30 kg miere marf pe familia de albine. Principalele lucrri apicole din luna iulie sunt: nlocuirea mtcilor necorespunztoare din familia de baz cu mtci tinere, viguroase i prolifice crescute n luna iunie, care au o mare cantitate de ou dup culesurile de var fa de mtcile btrne.

ntrirea familiilor de albine formate n lunile anterioare prin introducerea de rame cu puiet cpcit din familiile de albine puternice. Extragerea i condiionarea mierii obinute de la culesul de var. Efectuarea unei revizii generale a familiilor de albine . Transportul familiilor de albine la masivele de tei , transport care v-a fi efectuat numai noaptea, lund toate msurile de protecia muncii pentru apicultor i nsoitor i asigurarea aerisirii optime a stupilor. Completarea rezervelor de hran n familiile de albine cu hran insuficient. Tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei dac se impune. Recondiionarea inventarului apicol deteriorat n timpul transporturilor. De reinut c: Lipsa puietului necpcit n familia de albine, este primul semn al orfanizrii, unde se observ un cules slab de polen, iar albinele trag potirae pentru botci iar n stup trebuie se introduc o rama cu puiet necpcit tnr, pentru ca albinele s-i trag botci de salvare. Acesta este un semn sigur c familia a pierdut matca. Albinele de pe fagurii cu puiet trebuie periate uor, evitnd a scutura rama pentru a nu duna puietului cpcit. Albinele se vor scutura numai de pe ramele cu miere cpcit, mrind astfel productivitatea muncii apicultorului. In atelierul stupinei se va face sortarea i topirea faurilor vechi ct i a celor deformai, apoi ncepem recondiionarea i depozitarea utilajelor apicole.

Lucrri apicole n luna august

n aceast lun nopile devin mai lungi, iar zilele mai scurte. August este ultima lun a verii, dac n pdure furnicile i construiesc muuroaie mari, iarna se prevede a fi lung i geroas, iar dac n aceast lun albinele propolizeaz urdiniurile, ne ateptm la o iarn lung i grea. Iat ce trebuie s facem n stupin n luna august: extragerea mierii obinute din culesurile de var, scoaterea fagurilor plini i cpcii din stupii orizontali, reducerea urdiniurilor, n perioadele lipsite de cules,pentru a preveni furtiagul, descpcirea fagurilor reformai i trecerea acestora dup diafragm n vederea eliberrii acestora de miere, echilibrarea i completarea rezervelor de provizii pentru iarn, nlocuirea mtcilor necorespunztoare, deplasarea stupilor la culesurile trzii de ntreinere, practicarea hrnirilor stimulente n vederea intensificrii creterii puietului n perioadele de cules deficitar, efectuarea reviziei generale a familiilor de albine, care nu s-a efectuat n luna precedent, condiionarea i valorificarea produselor apicole, rezultate de la ultimele culesuri, tratarea fagurilor de rezerv contra gselniei, a atacului de roztoare, prima strmtorare a cuibului, primul tratament pentru combaterea paraziilor Varroa, nlocuirea mierii de man, acolo unde este cazul, din rezervele de iernare. E bine de tiut de ctre toi apicultorii: c mierea cu un coninut ridicat de glucoz cristalizeaz repede: cum ar fi mierea de floarea-soarelui, sparcet, rapi, dac n nectar predomin fructoza aceasta cristalizeaz mai greu cum ar fi mierea de: salcm, sulfin i castan, c apicultorul cu vechime suport pn la 500 de nepturi, n timp ce la persoanele alergice pot muri din cauza unei doze minime de venin de albine. C prezena trntorilor n stup la sfritul lunii august i chiar n septembrie este un indiciu sigur al lipsei mtcii din familia de albine, excepie fac mtcile tinere nemperecheate, aflate n familia de albine. V doresc mult succes n pregtirea familiilor de albine pentru iernat!

Lucrri apicole n luna septembrie

Septembrie este prima lun a toamnei, iar la 23 septembrie ncepe toamna astronomic. Este luna cnd trebuie s se pregteasc bine familiile de albine pentru o iernare ct mai bun. Principalele lucrri apicole din aceast lun sunt : Strmtorarea cuiburilor i organizarea fagurilor din cuiburile familiilor de albine n vederea iernrii. ndeprtarea strilor anormale cu ocazia reviziei de toamn. Terminarea completrii rezervelor de hran pentru perioada de iarn pn cel trziu la 15 septembrie, cu faguri de rezerv. Reformarea fagurilor vechi sau cu defecte. mpachetarea cuibului mpotriva schimbrii brute a temperaturii prin aplicarea salteluelor deasupra podiorului, reducerea spaiului n stup cu ajutorul diafragmelor, reducerea nchiderii urdiniului. Aplicarea tratamentelor pentru combaterea varrozei, consultnd n acest sens specialitii filialelor judeene ACA. Pentru protejarea albinelor, n timpul iernii se ncep lucrrii de amenajare i protecie a stupinelor contra curenilor reci din timpul iernii, confecionnd plase nalte din stuf, tulpini de coceni sau floarea-soarelui. Septembrie este luna hotrtoare, de ndreptare a strilor anormale, de completare a rezervei de hran, de aplicare a tratamentelor n stupin, pentru ca iernarea s decurg n bune condiii fr a nregistra pierderi n stupinele noastre. Este bine de tiut de toi apicultorii : Dac frunzele pomilor cad devreme, iarna va fi timpurie. Dac frunzele mesteacnului nglbenesc pe vrfuri, va fi o primvar timpurie, la poale - primvara va fi trzie, uniform primvara va fi normal. Dac oarecii i instaleaz cuiburile n partea de jos (la baza cpielor) va fi o toamn lung i uscat. Toamna se termin creterea albinei tinere. Apicultorii trebuie s aib grij ca n centrul cuibului s nu fie faguri cu pstrur, acetia se pot uor identifica, privind fagurii la soare, mierea este transparent pe cnd pstura nu. Fagurii neacoperii cu albine se vor scoate din stupi. C cea mai mare cantitate de polen se ntlnete toamna n familiile cu mtci btrne, deoarece acestea depun mai puine ou, iar consumul de polen este redus. C mierea de man este secretat de urmtorii copaci : tei, arar, stejar, prun, cire i salcm. Mierea de man provenit de la stejarii din pdurile apropiatei stupinei este toxic i periculoas pentru albine. n general mierea de man va fi scoas din stupi obligatoriu, pentru ca iernarea s decurg bine. Pentru o bun iernare a familiilor de albine, apicultorii trebuie s le asigure acestora cca 18 kg miere n faguri cpcii de bun calitate, evitnd mierea de man.

Lucrri apicole n luna octombrie

n octombrie temperatura aerului scade mai repede dect n luna septembrie. Pdurea este cuprins de reflexe n culori vii, aerul este cldu, peste tot se simt nuane var-toamn. Continu plecarea psrilor nceput la sfritul lunii septembrie. Dac n octombrie frunzele copacilor cad n procent mare, prevestesc o iarn grea. n octombrie nu mai sunt multe surse nflorite pe cmp sau n pdure, iar albinele ies mai rar din stupi, iar la rcirea vremii se strng n ghem n centrul cuibului, iar mtcile i opresc ouatul. Principalele lucrri apicole din luna octombrie sunt: Efectuarea tratamentelor mpotriva varrozei, cnd matca a ncetat ouatul; mpachetarea cuibului familiilor de albine cu materiale izolatoare; Instalarea gratiilor contra oarecilor la urdiniurile stupilor; Stimularea i supravegherea zborurilor de curire ale albinelor. Instalarea perdelelor de protecie mpotriva vnturilor i curenilor reci, perdele care pot fi confecionate de apicultori din tulpini de coceni, papur, stuf, floarea-soarelui, plci din PFL sau PAL etc. Sortarea i curirea fagurilor de rezerv; Extracia i condiionarea mierii i a cerii;

Executarea dezinfeciei utilajelor apicole; n atelierul stupinei se ncepe repararea utilajelor i ustensilelor apicole; Adpostirea i depozitarea utilajelor i materialelor apicole; Efectuarea ultimului control n stupi, intervenind cu remedieri acolo unde este cazul. E bine s tii c, zborurile trzii de curire influeneaz pozitiv buna iernare a albinelor i starea lor de sntate pe timpul iernii. Familiile de albine sntoase, cu provizii de hran suficiente i de calitate, protejate mpotriva vnturilor, a curenilor reci, a duntorilor, pot ierna n condiii bune, n aer liber, pe vatra stupinei, avnd posibilitatea ca n anotimpul rece cnd temperatura mediului ajunge la 10-12C s ias din stupi, efectund zborul de curire.

Lucrri apicole n luna noiembrie

Stimai apicultori, luna noiembrie debuteaz cu cele mai ntunecate nopi, adic se lumineaz de ziu trziu i se ntunec devreme. Luna noiembrie se caracterizeaz a fi mai rece, cu cea aproape toat luna, iar cerul este acoperit cu nori groi i compaci. De remarcat c pn nu cade n totalitate frunza viinului, orict zpad ar cdea, iarna nu se va instala. n noiembrie albinele fac ultimul zbor de curire, atunci cnd timpul este linitit, iar temperatura aerului este peste 12C. Iat ce lucrri trebuie s facem n luna noiembrie n stupin: Verificarea sumar a familiilor de albine, pentru a vedea dac acestea sunt aezate pe ramele cu rezerv de hran; Izolarea termic i mpachetarea stupilor, n cazul c nu s-a fcut n totalitate n luna precedent; Asigurarea linitii familiilor de albine, contra duntorilor pe timpul iernii. Pagube mari pot aduce oarecii dac ptrund n stup, ducnd uneori chiar la moartea familiei de albine. Obligatoriu la urdiniuri trebuie s fie instalate gratiile care mpiedic ptrunderea acestor roztoare n stupi pe timp de iarn; Linitea albinelor mai poate fi tulburat de psrile insectivore ca: ciocnitori i piigoi, pentru a le ndeprta din stupin apicultorii trebuie s instaleze n stupin sperietori, cum ar fi: pe o srm se va lega buci din material plastic de diferite culori care la adierea vntului acestea se mic, provocnd panic ntre psri ndeprtndu-le; n atelierul stupinei, apicultorul repar stupii, ustensilele apicole, reformeaz fagurii vechi n vederea topirii; Aprovizionarea stupinei cu stupi noi, inventar apicol necesar pentru activitatea viitoare din stupin; Curirea i dezinfecia stupilor eliberai de albine. E bine de tiut de ctre toi apicultorii: Dac frunzele pomilor au czut pn a sosit gerul, va fi iarn blnd; Dac frunzele se culc cu faa n jos, va fi iarn cald i o recolt bun de miere n anul viitor, iar dac frunza se culc cu faa n sus, iarna va fi mai grea i rece; Dac cocoii cnt seara, vremea se va schimba, dimineaa se nclzete; Dac unii apicultori nu au reuit s-i protejeze stupina contra curenilor reci, a vnturilor dominante, o mai pot face i n aceast lun prin aezarea de paravane confecionate din papur, tulpini de floarea-soarelui, plci de PFL etc. n aceast lun a toamnei.

Lucrri apicole n luna decembrie

Decembrie este lun de iarn, iar pe 22 decembrie este solstiiul de iarn, este cea mai scurt zi din an, iar dup aceast dat ziua ncepe s creasc, iar nopile s se micoreze. ncepe iarna astronomic. n aceast lun toat ara este acoperit cu un covor alb format din zpad, cu zile geroase, alteori ziua fulguiete, iar nopile sunt senine i geroase. E bine de tiut de ctre toi apicultorii c stupii acoperii cu zpad, albinele ierneaz bine, cu condiia s le fi asigurat necesarul de hran. Decembrie este luna de odihn a albinelor, ele nu trebuie s fie deranjate, ns stupina trebuie s fie zilnic supravegheat de ctre apicultori.

Iat care sunt principalele lucrri apicole din aceast luna: Supravegherea i controlul modului de iernare a familiilor de albine, prin ascultarea familiei cu ajutorul unui tub de cauciuc, depistnd astfel strile anormale; ndeprtarea fr zgomot a zpezii ngheate de pe scndurica de zbor, deci din faa urdiniului, operaiune care se va face cu un fier nclzit n foc; nlesnirea i supravegherea zborului de curire a albinelor, n zilele linitite i nsorite, cnd temperatura aerului se ridic n unele zile la peste 10C; Atenia apicultorului n aceast lun va fi la ndeprtarea din stupin a psrilor insectivore (piigoi, vrbii, ciocnitori) care pot deranja buna iernare a albinelor, uneori producnd pagube serioase, prin perforarea pereilor stupilor de ctre ciocnitori, astfel c familia de albine poate s moar, datorit desfacerii ghemului de iernare ct i a consumului de albine de ctre ciocnitori; Pentru a ndeprta psrile insectivore din stupin, apicultorii trebuie s instaleze n stupin diferite sperietori. Cum vom proceda? Se va lega pe o srm buci din folie de plastic (pungi) de diferite culori, care la cea mai mic adiere a vntului acestea micndu-se n diferite direcii sperie psrile din stupin; Protejarea suplimentar a stupinei contra vnturilor reci de iarn (criv); Apicultorii n aceast lun vor repara stupii ct i alte utilaje apicole, nsrmarea ramelor i fixarea fagurilor artificiali. Atenie la depozitarea ramelor cu faguri artificiali, ct i a ramelor de la rezerva stupinei, pentru a nu fi atacate de ctre roztoare (oareci sau obolani); Sptmnal apicultorul trebuie s scoat de pe fundul stupilor albinele moarte, pentru a nlesni ptrunderea aerului n stupi prin urdini. Evacuarea albinelor moarte se va face cu ajutorul unei srme izolate ndoite, fr zgomot. Albinele moarte vor fi verificate de ctre apicultor pentru a constata cauza morii. De exemplu: albinele fr cap, nseamn c n stup au ptruns oareci, apicultorul trebuie s ia msurile corespunztoare pentru ndeprtarea acestora. Albinele moarte vor fi arse obligatoriu. Recomand tuturor apicultorilor studierea literaturii apicole, cri, reviste etc. V doresc mult succes stimai apicultori, urndu-v tradiionalul La muli ani, mult sntate dumneavoastr, familii de albine sntoase i un an apicol mai bun

LUCRARI PE SEZOANE IN STUPINA

LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA
Stuparii nceptori care citesc acest site trebuie sa neleag un lucru: anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregtite familiile de albine in toamna depinde totul: producia, starea de sanatate, mrimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfurare a lucrurilor. Totui pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmnd ca pe msura ce va vei familiariza cu lucrrile ce trebuie executate sa facei aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!! Odat cu ridicare sensibila a temperaturilor, primvara in stupina trebuie fcute mai multe lucrri. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi : Pregtirea vetrei stupinei Pe la nceputul lunii martie (functie de starea vremii) vom demara primele aciuni: curm si mprtiem zpada pentru ai grbi topirea,adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmrind o igienizare totala aezm stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmrind c urdiniurile s fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de cldura soarelui curm prin urdini (cu o srm) stupii de albine moarte si alte resturi; acestea se vor arde neaprat instalam sau reorientam gardurile de protecie pentru a feri albinele de vanturile reci ale nceputului de primvar Supravegherea zborului de curire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iei din stup, au acumulat in intestine reziduuri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile clduroase (temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curire. Daca nc mai este zpad pe vatra stupinei este recomandat sa ntindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor slta pentru ca razele soarelui s nclzeasc podiorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experiena mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cldit, in care toarn 1-2 kg de sirop de zahar cldu. Cand observm ca zborul de curire a fost fcut de totalitatea familiilor, reducem urdiniele la 3 cm si bineneles aezm capacele care au fost sltate. Primul control si strmtorarea cuiburilor Profitnd de una din zilele clduroase executam primul control de primvar, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o strmtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam: prezenta hranei care exista in faguri, tiind ca o rama standard conine 3,5kg miere pe ambele fete prezenta matcii, dup puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului; daca puietul nu exista totui nu trebuie sa ne ngrijoram: unele matci isi ncep mai trziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dup o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegii, cu pete de diaree, si pe cei ce conin multe celule de trntori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de cldura optim. In acest scop stuparii vor "strmtora cuibul". Cuibul se aranjeaz ctre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel: fagurii cu puiet se aeaz in mijloc, ei fiind mrginii de faguri cu miere si pastura; in cuib se las strict ati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aib numai celule de lucrtoare; in ce privete rezerva de hrana familia trebuie sa dispun de min.4-5 kg miere si bineneles pastura. Atenie mare ca la strmtorare si la eliminarea fagurilor imperfeci sa nu orfanizai accidental familia. Cuibul se limiteaz cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind aezai fagurii cu resturi de miere,aceasta delimitnd compartimentul de hrnire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lzi curate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregtite din timp cteva lzi, urmnd ca pe msur ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe lng toate celelalte, sa pstrm o stare de igiena perfect. Toate aceste lucrri sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispoziie si mai ales sa avem "ngduina" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experiena. In acest scop folosim urmtoarele rezerve:

proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupai parial proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupai de ghem, se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folosii de albine. Asta se ntmpl din cauz c odat format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces dect la proviziile de pe fata fagurilor unde se afl. Pentru a remedia situaia se ridica din stupi ramele care conin provizii, si care din motivul menionat au rmas neconsumate. Se descpcesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastona de lemn se fac 2-3 guri de grosimea unui creion. Apoi se ndeprteaz ramele cu faguri si puine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gurii, cu miere descpcit in spaiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scoi (cu puine albine pe ei) se altur de fagurii cu miere, bineneles si ei gurii pentru a permite circulaia albinelor. In cazul cand familia rmas fr provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaz la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dup tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de aceti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, nclzit si apoi turnat in faguri goi. Hrniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si frmntata cu zahr pudr pana obinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste intervenii sa fie fcute numai in caz de urgenta, putnd evita aceste situaii neplcute printr-o buna organizare a cuibului nc din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe lng miere,albinele au nevoie la creterea noilor generaii si de hran proteic. Aceasta este asigurat de pstur, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru creterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pstura se asigur din toamn prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completrile de primvar. In primvar modurile de administrare sunt: Scoatem pstura din faguri prin tierea lor in fii; apoi frecam fiile in mn pn la separare. La pstura obinut se adaug o cantitate egal de ap si o cantitate dubl de miere. Se mai adaug sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaz. Se toarn amestecul in faguri administrnd zilnic cate 200g, pn la apariia culesului de polen. Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaz deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. Amestecm cantiti egale de polen si miere, administrnd la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionnd, hrnirea proteica de primvara se face de preferina cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitile necesare se vor face hrniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfecia stupilor Daca nu am fcut aceasta lucrare in timpul primului control de primvara (din diferite motive) sa tii ca acum a sosit momentul. Dezinfecia se face cu scopul pstrrii sntii familiilor de albine. O cas curat nseamn eliminarea unor probleme grave. Lucrarea const in mutarea familiilor de albine in ali stupi, pe care i-am curat si dezinfectat. In principiu lzile se cur de resturi de cear, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaz cu o soluie recomandata. Urmeaz o limpezire, o uscare si neaprat flambarea cu flacr. Lrgirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca intervenia stuparului poate face mult bine, dar totodat si mult ru dac nu este fcut corect. Prin lrgirea cuibului trebuie sa rspundem ferm necesitii mtcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmtoarele condiii generale: existena unei concordane intre suprafaa ocupata de puiet si numarul de albine doici; la un numr mic de doici si cantitatea de lptior de matc distribuit va fi mic prezena rezervei de pstur necesar creterii puietului si a albinelor tinere condiiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. acestea in de temperatura externa, de modul in care albinele reuesc sa menin climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaz activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depun oua pe fagurii aflai dup cei cu pastura. aplicarea fr discernmnt a hrnirilor de stimulare; printr-o hrnire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv lrgirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toi fagurii din cuib sunt ocupai cu puiet (excluznd fagurii mrginai care conin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cldit. Acesta se introduce intre fagurele mrgina si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se

introduc treptat ali faguri innd seama de creterea populaiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cteva generaii de albine, apoi putnd fi introdui si faguri cldii in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descpcite) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdui, este aceea de ai stropi cu apa cldua sau miere diluata. La nclzirea timpului si in prezenta unui mic cules lrgirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aeaz dup ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cldite pe jumtate se mut in mijlocul cuibului. Citind aceste rnduri sigur v-ai dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precdere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o construcie aparte se mnuiete diferit. La acest tip de stup lrgirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele intervenii in cuib nemaifiind necesare. ntrirea familiilor slab dezvoltate Orict s-ar strdui stuparii sa execute toate lucrrile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii rmn in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gndim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevrii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primvara si acum ateapt roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. In anii de excepie se pot obine si cteva kg de miere marfa, dar marea mulumire este ca albinele au hrana din abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcm, zmeuri), de vara (tei, fneaa, floarea soarelui) si trzii. Recunoaterea unui cules speciile melifere nfloresc abundent intensitatea zborurilor creste exponenial, albinele se nghesuie la urdini. fagurii din cuib se nlbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si cpcesc mierea. pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspt cules. Condiii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul nceptor cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. Conditiile necesare sunt : familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cu puiet familiile sa fie in stare activa, tiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminueaz mult activitatea Cum obinem acest deziderat? Sunt lucrri care fcute la timp,ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul: familiile de albine trebuie ntreinute in stupi de mare capacitate care ofer posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se fac normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a cror volum se poate mari sau micora intensificarea ventilaiei prin umbrirea stupilor, ridicarea pariala sau totala a podiorului si nlocuirea acestuia cu o sita ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodat asigurnd mrirea efectivului stupinei nlocuirea matcilor btrne sau necorespunztoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta folosirea familiilor ajuttoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului, in acest fel asigurnd o cantitate mare de albina culegtoare si implicit o producie pe msura mrirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin mputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primveri favorabile dezvoltrii familiilor de albine, in care culesul incepe timpuriu. Zonele cu slcii, arar, cu flora spontana si mai ales pdurile de salcm pot oferi cantiti importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", sau cei care practica stupritul pastoral, obin

rezultate remarcabile. Odat cu sfritul primverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmtoare - tei, fnee, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevzute pentru aceasta perioada, pot mpiedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificrii culesurilor urmtoare. LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocri, crora trebuie sa le fac fa. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentnd un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iari la treaba: lucrrile de toamna demareaz la nceputul lunii august si se mpart in trei mari categorii: lucrri de intensificare a creterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregtirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernri de calitate. Intensificarea creterii puietului Pentru ca familiile de albine sa ias cat mai puternice din iarna, trebuie ca nc din toamn s asigurm o populaie numeroasa, bine hrnita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obinut, stuparul fiind foarte solicitat, att ca timp, cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit c numai o matc tnra poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai btrne de 2 ani si in decursul verii sa facem nlocuirile necesare. Biologic mtcile btrne isi limiteaz depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel: isi menin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici (intr-un cuvnt valorifica mai bine culesurile de ntreinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primvar vom gsi un procent redus de familii ramase orfane (dup unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fac toamna dac folosim botci sau mtci nemperecheate dect in cazuri de urgen. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scderii depunerii puietului de ctre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odat cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaz cuibul, cutnd s-si asigure necesarul de rezerve de hran. Practic se ntmpl ca matca s nu mai aib unde depune ou, numarul celulelor libere scznd drastic. Pentru a nltura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri cldii (recomandai cei in care s-au crescut cteva generaii de puiet).Aceste spatii libere se creeaz prin scoaterea fagurilor marginali. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaz prin inversarea periodica a corpurilor. Atenie insa, pentru c trebuie s avem grij c niciunul din corpurile inversate s nu fie corpul care gzduiete rezervele de hran Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce rmn in cuibul familiei trebuie sa fie bine construii, fr celule de trntori sau alte defecte. Toi fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scoi fr a sta prea mult pe gnduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie fcut mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adic acea zon in care primvara se vor creste noile generaii. Asigurarea de culesuri trzii si hrniri de stimulare Prezena unor culesuri trzii de nectar si polen impulsioneaz matca s depun ou. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recptnd starea febrila care caracterizeaz un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locaiile care ofer culesuri trzii, fie prin ncercarea de asigurare a unei baze de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile trzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparaie cu o hrnire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaz la hrniri de stimulare prin oferirea ctre familii a mierii descpcite sau a nlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta acestor hrniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitndu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri: descpcirea a 2-3 dm ptrai de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului; hrniri cu sirop de zahar concentraie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile; de asemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.

Nu trebuie sa ignoram un fapt: hrnirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaz ca turtite (pregtite in acelai mod ca in primvar) deasupra cuibului. Reducerea si mpachetarea cuiburilor Ca si in primvara in vederea obinerii unui climat favorabil se procedeaz la o strmtorare a cuibului; in stup vor rmne numai fagurii care sunt acoperii bine de albine, mrginii de faguri cu miere si pastura. Fagurii scoi se trec dincolo de diafragma si prin descpcirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atenie: nu se las pana trziu in toamna fagurii dup diafragma, asta pentru a mpiedica o formare greita a ghemului de iernare. Tot in aceasta perioada se face o mpachetare sumar (a nu se confunda cu mpachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operaiuni nu sunt necesare dect in cazuri puine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o cretere a populaiei si in unele cazuri este nevoie de o noua lrgire. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaz strnse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o micare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaz creterea puietului - la nceput timid, pe suprafee mici de fagure - urmnd ca odat cu imbunatatirea vremii, nspre primvara, creterea sa fie accelerata. Dupa cum bine tii albinele ce ierneaz (datorita condiiilor specifice) triesc aprox. 5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la apariia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autontreinere si pentru creterea puietului. O familie fara prea multa hrana risca sa se piard in iarna, asta fara sa vorbim de cantitile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cteva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima condiie ar trebui sa menionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputnd face zboruri de curire). O alta condiie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs higroscopic si prin rmnerea libera pe faguri (fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. De asemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaz. In special mierea de rapia,prin puterea mare de cristalizare, este foarte duntoare si trebuie nlturata. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primvara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafaa. Cantitativ asta nseamn ca o rama standard de orizontal conine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima opiune si rame cu 1,5 kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precauie. Bineneles aceti faguri vor fi foarte bine construii. Ca rezerva de pastura, fiecare familie trebuie sa aib min. 1 fagure cu pastura, fiind si pentru acest fagure valabile recomandrile (privind calitatea lui) fcute la cei cu miere. Hrnirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hrnirile de completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strnge mierea necesara datorita condiiilor meteo; apoi cand mierea de mana trebuie nlocuita, sau cand s-au fcut greeli de ordin tehnic in ntreinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din nsi construcia lui (mierea este depozitata in fagurii de strnsura) si care reprezint un caz aparte. ncepem aceste hrniri cat mai timpuriu, adic imediat dup ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o distincie intre hrnirile de completare si hrnirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hrnirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri nainte de a creste generaiile noi de puiet). Ca un principiu general, hrnirea de completare o facem dup ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aib timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric (sare de lmie),la litru. Administrarea hranei se face in porii medii sau mari (2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtiagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micorarea poriilor. Cand timpul este naintat, siropul de zahar se poate nlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descpcim de pe faguri si o administram dup diafragma. Este de dorit ca aceste hrniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.

Pregtirea cuibului familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare? Poate cu aranjarea spaiului locuibil intr-o casa, pentru ca toata lumea sa se simt bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjri difer de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se las atia faguri cat sa fie ocupai de albine, iar acestea sa aib acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor: amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremiti iar ctre mijlocul cuibului in ordine descrescnda. amplasarea unilaterala : se folosete in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Fagurii se rnduiesc de o parte si de alta a diafragmei. Lng diafragma se aeaz fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmnd fagurii cu cantiti descresctoare. amplasarea centrala: fagurii din centrul cuibului conin cea mai mare cantitate de miere, urmtorii (aezai simetric) fiind pui cei cu miere din ce in ce mai putina. La toate tipurile de aranjare se va urmri ca fagurii sa nu conin mai puin de 1,5 kg miere si sa fie bine construii (mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie fcut de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gsete doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaz pe un singur corp (situaie care nu e de dorit) se va prefera o aezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spre sfritul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. Venirea nopilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrrile pe care le-am fcut in toamna acum isi arata roadele. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am fcut deja o mpachetare sumara, insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. Se tie ca albinele nu nclzesc stupul ci doar interiorul ghemului. Trebuie sa tim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variaiile brute ale temperaturii. Literatura de specialitate recomanda doua metode de mpachetare: bilaterala si unilaterala. Experienele ultimilor ani au artat ca o mpachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaz prea mult cuibul. Totui, ea se aplica familiilor de albine slabe, pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. In ce consta mpachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine, fagurii se aeaz spre peretele mai nclzit al stupului. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaz cu materiale care nu creeaz condens. Deasupra podiorului se aplica o alta mpachetare din aceleai materiale. mpachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. Stupii multietajati - din nou cel mai usor de manevrat - se mpacheteaz numai superior, deasupra podiorului sau unilateral de ctre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaz dup principiul "totul e bun,daca nu duneaz". Ventilaia stupului Ventilaia stupului este foarte importanta, daca ne ghidam dup experiena trecutului; familii de albine puternice in toamna,au ieit din iarna ca nite umbre de nerecunoscut. Si asta datorita greelilor care au fost fcute, cand nu s-a asigurat o ventilaie corespunztoare. O ventilaie corecta este lipsa totala a oricror cureni, alii dect aceia provenii din schimbul de aer, dintre urdini si fanta din podior. Deci prima msura ar fi ca orice orificiu (in afara de cele doua menionate) sa fie astupat. Este recomandata si o anumita mrime a urdiniului, care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5 cm pentru fiecare spaiu dintre rame. In ceea ce privete mrimea fantei din podior, un mare stupar roman recomanda:" orificiul de aerisire din podior, trebuie sa fie de mrimea unei palme".Daca curenii de aer vor circula numai intre aceste doua fante (urdini - podior), vei asigura albinelor dumneavoastr o traversare in bune condiii a iernii. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existeni in exploatare. Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente mpotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. Acest lucru se ntmpla mai trziu in toamna, spre nceputul iernii. Stuparii trebuie sa profite de zilele - puine ce-i drept - de vremea buna si sa fac aceste tratamente conform prospectului si recomandrilor productorilor de medicamente. Protecia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protecie speciale. In acest scop, stupii vor fi mutai si aezai pe vatra de iernare.

Stupina se va proteja cu garduri de nlime medie care mpiedica o circulaie periculoasa a curenilor de aer. Stupii vor fi aezai pe postamente speciale, avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Aceasta msura este benefica, in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Exista 3 metode de iernare: iernarea in aer liber, iernarea in cojoc si iernarea in adpost. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. Recomandat insa este o iernare in aer liber, cu luarea masurilor mai sus menionate. Supravegherea albinelor iarna Odat cu venirea iernii, lucrrile din stupina s-au ncheiat. Pentru stuparii care au fcut toate lucrrile "ca la carte"urmeaz o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezint simple vizite de supraveghere. Mai mult,exista o anumita categorie de stupari, care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor; prima vizita fiind fcuta pe la nceputul lunii martie. Acetia sunt "meseriaii", cei care pe baza experienei acumulate pot duce lucrrile din timpul anului la perfeciune. Dar ce avem de fcut noi cei care nu ne ncadram in aceasta categorie? La cate 3 sptmni interval, vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop (se poate si cu unul improvizat) ascultam zgomotele din stupi. Ce ne-ar putea indica ele? un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula. un bzit puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. un zumzet slab nseamn ca albinele sunt nfometate. zumzetul neuniform si plngtor indica absenta matcii. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a strii familiilor de albine iarna, aceasta numinduse "foaia de control". Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea, ne putem da seama daca exista probleme. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala, se examineaz resturile care sunt scoase prin urdini cu o sarma. Zborurile de curire iarna tii nc din primvar cat de benefice sunt aceste "zboruri de curire". nainte de nceputul iernii albinele fac zboruri de curire, fapt care are influente pozitive in ce privete iernarea. Nu de puine ori in unii ani cand temperaturile depesc 12 grade C, in lunile decembrie, ianuarie februarie sunt condiii favorabile ca albinele sa ias din stup. Stuparul - ca si in primvara - trebuie sa stimuleze aceste zboruri lund urmtoarele masuri: - cura urdiniurile, ridica capacele si salteluele izolatoare, curata zpada, mprtie paie. O practica des folosita este si "lovirea" uoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite i in acest fel sa ias. Un indemn: profitai de zilele calde si fii prezeni in stupina pentru a supraveghea zborurile de curire, aa vei fi scutii de multe necazuri ce ar putea s apar dac acestea nu se fac de toate familiile. ndreptarea strilor nedorite In viaa unei familii ce ierneaz pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apar, dar cteodat totui se ntlnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi). familiile au rmas fr hran sau nu au acces la aceasta; albinele aflate intr-o astfel de situaie necesita o hrnire suplimentara. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. Dupa ce deschidem stupul, localizm ghemul de iernare. Introducem apoi fagurele in locul in care lipsete hrana, nu nainte ins de a guri fagurii de 2-3 ori, pentru a nlesni circulaia albinelor. O alt metod este hrnirea cu miere cristalizata fin, frmntata cu zahar pudra. Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gurite sau hrtie (de asemeni gurita) si se administreaz albinelor deasupra intervalelor gsite in suferina. Cnd nu avem miere indemn la boli, sau pur si simplu aceasta lipsete, se folosete erbetul de zahar administrat ca in cazul precedent (turte). Se pot face si hrniri cu sirop de zahar dens, administrat in faguri dar asta numai ctre sfritul iernii cand albinele il consuma cu plcere. familia a rmas orfana : la controlul auditiv constatm c albinele au rmas fr matc. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se fac cu matci de rezerva. Iernarea acestor mtci fiind o chestiune destul de dificil, se ajunge in situaia in care acestea lipsesc. De aceea practica cea mai des folosit este unirea familiei in suferina cu o alta (mai slab dar care are o matc bun) Toate aceste lucrri se fac intr-o ncpere nclzita (aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura sczuta de afara. Aceste probleme ce apar trebuie neaprat rezolvate pentru c de ele depinde supravieuirea familiei in ansamblu. Condiii generale de iernare

Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Ce trebuie sa urmrim: s poat fi protejat de vnturile reci. s asigure linitea necesara albinelor; daca albinele vor fi deranjate de psri sau animale, sau de zgomote de alta natura, se vor agita,vor consuma multa miere si se vor mbolnvi. s poat fi curat usor de zpad iar apa sa se scurg usor (sa nu blteasc) Zpada care se depune pe stupi nu trebuie neaprat curat dect in cazul cand prinde o crusta de gheata ; cea afnata asigura o mai buna izolare termica. Atenie : instalai si grtare la urdini mpotriva oarecilor

ANOTIMPURILE PENTRU APICULTOR

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia, starea de sanatate, marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Totusi pentru a nu crea confuzii, vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic, urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba .

Primavara
Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : - curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea, adunam si inlaturam crengile, frunzele si in general toate resturile, urmarind o igienizare totala - asezam stupii pe locurile definitive, functie de sistemul ales, urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui - curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi ; acestea se vor arde neaparat - instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup, au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C), trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol, bine cladit, in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor, reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara, in care vom evalua starea familiilor de albine, operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. La deschiderea stupului constatam : 1. prezenta hranei care exista in faguri, stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete 2. - prezenta matcii, dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului ; daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana, pana cand tragem o concluzie corecta. Tot in timpul acestui control, scoatem din stupi fagurii mucegaiti, cu pete de diaree, si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc, ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura ; in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare ; in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura. Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta, dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere, aceasta delimitand compartimentul de hranire. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate, reparate si dezinfectate. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi, urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte, sa pastram o stare de igiena perfecta. Toate aceste lucrari sunt decisive, necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.

Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem, sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie mierea in faguri, miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem, se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare, albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii, si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Se introduc fagurii gauriti, cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere, bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup, se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Cand nu dispunem de acesti faguri, se poate folosi mierea diluata un pic, incalzita si apoi turnata in faguri goi. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita, cat si cu serbet de zahar. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta, putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna. Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere, albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. Aceasta este asigurata de pastura, lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. In primavara modurile de administrare sunt: Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii ; apoi frecam fasiile in mana pana la separare. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g, pana la aparitia culesului de polen. Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. Amestecam cantitati egale de polen si miere, administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. Concluzionand, hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva, apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi, pe care i-am curatat si dezinfectat. In principiu lazile se curata de resturi de ceara, propolis, pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. Urmeaza o limpezire, o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta, avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine, dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: - existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ; la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica - prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere

conditiile interne si externe, precum si caracteristicile biologice. Acestea tin de temperatura externa, de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. - aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare ; printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Se adauga un fagure bine cladit. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet, se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi, este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Stupul multietajat, beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp, se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea, aparent fara o cauza anume definita. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism". Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici, capabili sa valorifice resursele nectarifere. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna !

Vara
Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa, dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. In general culesurile sunt de mare intensitate, insa durata lor este scurta. Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam, zmeuris), de vara (tei, faneata, floarea soarelui) si tarzii. Recunoasterea unui cules 1. speciile melifere infloresc abundent 2. intensitatea zborurilor creste exponential, albinele se inghesuie la urdinis. 3. fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. 4. pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. 5. albinele ventilatoare isi intensifica activitatea, pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. Conditiile necesare sunt : 1. familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard, dintre care 8-9 cu puiet 2. familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea

Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal, depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor, ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita ridicarea periodica de rame cu puiet capacit, cu albina aferenta, aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere, apte biologic si genetic pentru performanta folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului, in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea, prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici

Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine, in care culesul incepe timpuriu. Zonele cu salcii, artar, cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori", sau cei care practica stuparitul pastoral, obtin rezultate remarcabile. Odata cu sfarsitul primaverii, familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. Daca nu se intervine ferm, acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei, fanete, floarea soarelui - pot fi compromise. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada, pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Stuparitul pastoral - generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar, se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ; baza melifera, timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei, sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti, existenta unei surse de apa (care este foarte necesara), posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). Alegem vetre de stupina la marginea padurilor, in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare, trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. Se astupa crapaturile, se pregatesc toate sistemele de fixare, ventilatie etc. Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. La culesul de salcam, stupina se aseaza pe locuri insorite - dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai - pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. La tei si floarea soarelui, cules care are loc in perioada de canicula, vom aseza stupii la umbra. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie, frunze). Daca nu facem aceasta, contingente intregi de albine vor ventila stupul, neparticipand la cules. Pregatirea familiilor - manuirea stupilor Pregatirea stupilor - implicit si a familiilor de albine - se face diferentiat : - Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules, fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri, pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. La introducerea acestor faguri, organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura, fagurii cu puiet, inca un fagure cu pastura si miere, faguri cu miere, urmand apoi fagurii goi. Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib, prin depozitarea mierii in coroane. Cand cuibul este completat in totalitate, depozitarea se continua in fagurii goi. Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. - Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul, mai adaugam un magazin suplimentar, peste cuib, iar deasupra acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.

Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3, acum devenit 2. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. Populatia creste si sursa de hrana scade. In scopul mentinerii albinelor in stare activa, unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere, care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam, depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. Aderarea Romaniei la U.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita, mierea are un continut de apa de 1820%. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Mult hulitele "podisoare izgonitoare, chimice" nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata, lucru valabil si pentru utilajele de extractie. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii, se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C, cu un curent de aer cald. Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiuzisa a mierii din faguri. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara, cutit sau furculita de descapacit, un extractor tangential, un vas unde se scurge mierea, un maturator, strecuratori diferite. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele, cad la fund, si cele mai usoare se salta la suprafata. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile, iar la 25 grade C in 36 ore. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare, unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. Depozitarea finala se face in recipiente de inox, sau altele agreate de cumparator. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Producerea si imperecherea matcilor, formarea noilor familii si ingrijirea lor, au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. Dupa cum si singuri v-ati dat seama... vara se numara ....bidoanele..! Succes...!

Toamna
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : 1. Lucrari de intensificare a cresterii puietului; 2. Asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare;

3. Pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.

Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.

Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. Pregatirea cuiburilor, familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : 1. amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. 2. amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. 3. amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Iarna
Vine toamna, mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari, carora trebuie sa le faca fata. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol, toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. Intensificarea cresterii puietului Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna, trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa, bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta. Acest lucru nu este usor de obtinut, stuparul fiind foarte solicitat, atat ca timp,cat si ca volum de munca. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen, pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%). Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. Atentie insa, pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului, adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei, albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii, fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie, aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului ; hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1, cate 200-300 g la interval de 2-3 zile ; deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos, umectat putin cu apa sau miere. Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice, prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. Reducerea si impachetarea cuiburilor

Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului ; in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine, marginiti de faguri cu miere si pastura. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma, asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati, aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine, cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Asigurarea rezervelor de hrana Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Cand conditiile externe permit, familia de albine demareaza cresterea puietului - la inceput timid, pe suprafete mici de fagure - urmand ca odata cu imbunatatirea vremii, inspre primavara, cresterea sa fie accelerata. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox.5-6 luni, deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna, asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza. In special mierea de rapita, prin puterea mare de cristalizare, este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere, dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo ; apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita, sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu, adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare, fiecare avand rolul si scopul sau. In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). Ca un principiu general, hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata, iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. La completare se va folosi un sirop de zahar, 2/1, cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie), la litru. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg), seara, cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. Cand timpul este inaintat, siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere, pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.

Pregatirea cuiburilor, familiilor de albine Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa ,pentru ca toata lumea sa se simta bine. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor, starea vremii si prezenta puietului. Timpul acestei aranjari difera de la an la an, iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine, iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : 1. amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda, si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. 2. amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere, urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. 3. amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere, urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri, in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

Apicultura moderna
Management apicol 1. Organizarea stupinei A. Interventii de rutina a. vara
prev roirii val roiuri extractii transport valAlbPrisos rev proviz

B. Interventii de urgenta d. primavara a. sezon activ

mirosire diagnostic cercet fund

b. toamna
def preg var iern I-a II-a III-a

c. iarna
agenda

b. sez pasiv
anomalii diaree oglinda

rev sumara urdinis ascultare rev de fond indr sit crit stramt-largiri revitalizari semne boala tratamente

reviz def cald cuib calit prov spatiu oua cond opt

2. Existenta unei bune baze melifere

alegerea vetrei asearea stupilor raza econ de zbor stab numarului optim

3. Conditii pedoclimatice favorabile

capacit nectarifera compozitia solului clima

Apicultura moderna
Apicultura este o stiinta in posesia unei bogate experiente, potrivit careia apicultorul este obligat sa intervina numai atunci cand stie cu precizie ce lucrari are de facut, cerandu-i-se a avea si a cultiva un ascutit si penetrant spirit de observatie, fara de care nu poate practica cu succes cresterea albinelor. Apicultura moderna, prin toate mijloacele si metodele, prin utilizarea unui echipament performant, prin selectia de masa si individuala, cauta sa puna in productie numai familii de albine productive, fixarea definitiva a unei linii putand fi considerata atinsa abia dupa multi ani de munca. In plus, aceasta lucrarea trebuie facuta in toate stupinele dintr-o regiune, numai astfel putandu-se ajunge la productii constante si mari.

Management apicol
Cei 3 factori esentiali pentru obtinerea unor bune rezultate in practica si productia apicola sunt: 1. Detinerea unei stupine bine organizate 2. Existenta unei bune baze melifere si 3. Conditii pedo-climatice optime. Lipsa unuia dintre acesti 3 factori duce inevitabil la compromiterea recoltei si la pierderi insemnate pentru apicultor. Pe langa acestea, nu este suficient sa produci miere si alte produse apicole ci este nevoie sa stii si cum sa-ti valorifici corespunzator aceste produse. Altfel, mai curand sau mai tarziu vei fi nevoit sa abandonezi aceasta activitate.

1. Deinerea unei stupine bine organizate

A. Intervenii de rutina

In perioada de vara
Se iau masurile de rigoare pentru: preintampinarea roirii, se asigura apa (in adapatoare aezate la umbra si spalate cat mai des), se practica pastoralul la plantele melifere, se urmareste extragerea mierii la timp,

 se ofera toate conditiile optime pentru cules si pentru mentinerea albinelor in stare activ Culesurile naturale sunt mult mai eficiente decat hranirile stimulente, datorita aportului de nectar si polen proaspat. Pentru aceasta se practica apicultura de tip pastoral.

In perioada de toamna
1. Perioada preliminara
Este perioada lunilor iulie-septembrie, perioada intens folosita pentru cresterea unui numar cat mai mare de albine, lucru care se realizeaza prin: stramtorarea cuibului (se ridica magazinele), stabilirea prezentei si calitatii matcii , asigurarea spatiului de ouat (in timpul sezonului activ e necesar ca ponta matcilor sa nu fie stingherita din lipsa celulelor goale pentru puiet; de regula ramele Dadant au suficient spatiu pentru cresterea puietului). Toamna, in cazul blocarii lor cu miere sau pastura este indicata aducerea in centrul cuibului a fagurilor bine alesi de la rezerva (mai inchisi la culoare, cu celule regulate, fara defecte sau celule de trantori, cu miere in coroane (1,5 kg cel putin pentru a nu crea un gol in mijlocul cuibului). In situatia in care apar blocari masive se pot folosi chiar si faguri complet goi. pastrarea in cuib doar a fagurilor inchisi la culoare, cu provizii de calitate (se face analiza mierii pentru a se depista eventuala miere de mana), montarea la urdinisuri a gratiilor de protectie contra soarecilor (dupa 15 septembrie), reducerea corespunzatoare a urdinisurilor (cate 2 cm pentru fiecare interval bine ocupat cu albine), reducerea exagerata favorizand dezvoltarea umiditatii si mucegaiurilor, asigurarea unor provizii de calitate, asigurarea spatiului necesar cresterii puietului, mentinerea familiilor in stare activa prin hraniri stimulente, asigurarea caldurii in stup, inlocuirea matcilor epuizate, folosirea familiilor ajutatoare temporare sau permanente

2. Revizia de toamna propriuzisa

Revizia de toamna propriu-zisa se face la sfarsitul lunii septembrie sau in prima parte a lunii octombrie, cand cea mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrangandu-se la numarul de faguri bine acoperiti, marginiti de diafragme si de materiale termoizolante. Observatiile care se fac cu acest prilej se refera la: Numarul: o intervalelor, o fagurilor (strict raportati la puterea familiei), o fagurilor cu puiet (daca mai exista), o kg de provizii lasate in cuibul de iernare, Calitatea: o matcii, o fagurilor cu provizii, o familiilor (starea de sanatate), Asigurarea: o caldurii in cuib (cuibul trebuie bine delimitat la spaiul bine ocupat de albine; nu se recomanda lasarea fagurilor dupa diafragma pe timpul iernii intrucat exista pericolul formarii gresite a ghemului de iernare; urdinisurile se reduc si se asigura izolarea termica prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podisorului si dupa diafragma). o proviziilor de calitate (polenul si mierea in cantitati insuficiente antreneaza fenomene de carenta: lipsa de vitalitate, sensibilitate mai mare la boli si reducerea longevitatii). Consumul de hrana este mai scazut in primele luni ale iernii, pana la aparitia puietului (700-800 g), crescand apoi la 1,5-2 kg lunar. Este gresita ideea ca lipsa hranei se poate suplini in primavara cu sirop de zahar. In aceasta perioada majoritatea albinei este uzata, albina tanara e in formare si inca in cantitate mica, prelucrarea zaharului scurtand viata albinelor. In cazul inlocuirii mierii de mana cu sirop de zahar (administrat in lunile iulie-august) mierea de zahar nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahar declanseaza diareea si nosemoza. o conditiilor optime de iernare (se are in vedere ca fiecare colonie sa dispuna la timpul potrivit de albina multa, tanara si neuzata, provizii de calitate, fara umiditate, avand asigurata linistea pe tot parcursul iernarii). Definitivarea pregtirilor de iernare:

inlocuirea matcilor defecte sau epuizate se realizeaza mult mai usor toamna decat vara (prin unificarile tarzii cu roii formati pe timpul verii), evitand botcile de salvare si de roire naturala, urmarindu-se ca materialul nou introdus sa fie crescut din suse valoroase. o descapacirea fagurilor cu provizii insuficiente (se trec dupa diafragma si daca timpul permite, se descapacesc pentru ca albinele sa transporte mierea in cuib). o prevenirea furtiagului (nu trebuie neglijata stiut fiind ca atunci cand culesul inceteaza brusc si incepem extractia mierii sau hraniri neglijente albinele devin nervoase si se ataca intre ele putand provoca decimarea stupinei). o definitivarea aranjarii cuiburilor folosind cele trei variante (indiferent de varianta aleasa se va urmari sa nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5-2 kg miere). Astfel vom avea: familiile normale (1,5 kg albina) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pastura si miere) >> 15 kg provizii; familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii; familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificarile tarzii = 7 rame => 18-20 kg provizii; acestea pot fi iernate si pe 10 rame (25 kg provizii); familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii;nucleele de rezerva (700-900 g albina) = 3 rame => 9 kg provizii, iernand mai multe intr-o cutie de stup, impachetate corespunzator. Sub acest numar iernarea devine riscanta si chiar daca recuperam o parte din albine acestea nu prezinta nici o garantie pentru cules). o

Variante de iernare:
Modul de amplasare a rezervelor de hrana poate fi bilaterala, centrala sau unilaterala, ultimele doua fiind mai putin indicate, exceptie facand cazul familiilor mai slabe si cu rezerve insuficiente. 1. Varianta I iernare - varianta normala - fagurii cu provizii pe margine si cei cu celule goale si coroana in mijloc (coroana avand cel putin 2 kg). Este varianta cea mai recomandata, conditia fiind existenta proviziilor corespunzatoare si existenta unor familii puternice. 2. Varianta a Il-a iernare - varianta de salvare - (fagurii cu provizii in centru si cei cu provizii mai putine pe margini). Aceasta varianta se foloseste in cazul coloniilor puternice cand proviziile nu sunt in cantitate suficienta. 3. Varianta a IlI-a iernare - unilaterala - (fagurii cu miere sunt aranjati in ordine descrescatoare de la un capat la celalalt). Aceasta varianta este recomandata atunci cand iernam cate 2 familii slabe in aceeasi cutie de stup.

In perioada de iarna
Albinele de iernare pot trai 180 de zile. In mod obisnuit, daca pregatirea familiilor s-a facut corespunzator inca din toamna, incepand cu sfarsitul lunii iulie, pe timpul iernii nu prea mai avem ce sa facem in stupina, exceptan situatiile neprevazute cum ar fi: curatirea zapezii, alungarea pasarilor, soarecilor etc. Agenda apicultorului in perioada de iarna instalarea gratiilor la urdinis; controlul periodic al urdinisurilor si inlaturarea albinelor moarte; controlul ghemului de iernare care trebuie sa aiba intre 15 si 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se intinde pe 7 faguri, adica 25 cm); inlaturarea zapezii de pe urdinisuri si de pe vatra stupinei, stimularea zborului general de primavara si inceperea hranirilor stimulative cu turte de miere.

In perioada de primavara
Este perioada in care puterea familiei este aproape aceeasi cu cea din toamna, ritmul de inlocuire al albinei batrane depinzand de o serie de factori cum ar fi: cantitatea si calitatea hranei din cuib, calitatea matcii si ritmul de ouat, pastrarea caldurii cuibului, existenta unui cules de intretinere sau a unei hraniri stimulente. Aceasta perioada tine de la iesirea din iarna si pana la jumatatea lunii aprilie.

Revizia sumara
Se efectueaza la o temperatura de 14-16 grade C, imediat dupa zborul general de curatire, cu scopul de a se stabili starea familiilor si a se lua masuri imediate de indreptare a starilor anormale. Este o lucrare mai putin importanta, putandu-se sari direct la revizia generala. La stupii cu funduri mobile se curata fundurile. Stupii gasiti bezmetici sau orfani se unifica cu alte familii.

Revizia generala
Este o lucrare care se face dupa aproximativ o saptamana de zbor intens, la o temperatura ridicata (peste 18-20 grade C), cere multa exigenta si de felul in care se face depinde dezvoltarea viitoare a coloniilor de albine. La efectuarea acestei revizii putem intalni urmatoarea situatie: familii foarte slabe = sub 2 intervale; familii slabe = 3-4 intervale; familii mijlocii = 4-5 intervale; familii puternice = 6-7 intervale; familii foarte puternice = 7-8 intervale. Familiile care la sfarsitul lui martie, inceputul lui aprilie, nu au cel putin 4 intervale bine populate sunt considerate slabe si necesita luarea unor masuri de ajutorare. In cazul in care starea lor nu se datoreaza unor conditii subiective (familii nou formate, foste nuclee de rezerva etc.) este de preferat sa le unificam, stiut fiind ca pastrarea acestora se va manifesta ca un adevarat parazitism pe seama familiilor de baza, incarcand nejustificat pretul de cost al productiei realizate pe stupina si contribuind la degenerarea fondului genetic. In cazul in care ne ocupam cu cresterile de matci ele pot fi totusi pastrate ca material biologic pentru formarea roilor ce vor primi matci selectionate, provenite din familii recordiste si crescute in conditii cu totul deosebite. La aceasta revizie fagurii cu puiet nu trebuie scosi afara pentru observare, nici nu se cauta matca, caci puietul scos din stup poate sa raceasca. Fagurii pot fi priviti de sus in golul ramas in stup prin departarea ramelor. Pentru ca stupul sa nu piarda prea multa caldura este indicat ca pe deasupra ramelor sa punem o paturica protejata de o folie de plastic, sau un linoleum.

Calitatea puietului va fi apreciata dupa:

modul "compact" sau "in mozaic" al puietului, existenta celulelor goale printre cele cu puiet indicand: o o matca cu deficiente, o lipsa pasturii sau o existenta unei boli.

Calitatea fagurilor:
Fagurii cu celule de trntori, gasiti in mijlocul cuibului, daca nu au inca puiet de lucratoare, vor fi scosi, exceptie facand coloniile din lotul de prasila. Fagurii cu prea multa miere se descapacesc pe portiuni mici si numai de la mijloc in jos, mierea fiind mutata de albine in coroanele altor faguri din cuib, lasand celulele goale, numai bune pentru ouat. Petele de diaree gasite pe rame se razuiesc si se spala cu o carpa muiata intr-un dezinfectant (hipermanganat 1%o sau amoniac 10%, ori solutie de formol 20%). Daca numarul fagurilor este prea mare fata de puterea de acoperire a coloniei, se lasa in stup numai fagurii bine acoperiti plus alti 2 de acoperire cu miere, spatiul gol de dupa diafragma completandu-se cu materiale termoizolante.

Indreptarea situatiilor critice

Coloniile gasite: fara puiet sau bezmetice vor fi unificate sau desfiintate, bolnave, cu vadite semne de nosemoza sau cele reduse ca populatie se unesc cu altele de acelasi fel formand o colonie puternica careia i se da o matca noua (Izolam aceasta colonie si o tratam pana la completa vindecare). mici dar cu matci tinere merita sa fie pastrate ca unitati independente sub forma de nucleu, avand grija sa primeasca, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupina (puietul larvar fiind inlocuit cu puiet capacit ridicat din coloniile puternice care, la randul lor vor creste puietul larvar); operatia aceasta ajuta ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice); fara hrana vor primi miere in faguri sau in pungi (cate 2 kg odata).

Stramtorarea si largirea cuibului

Odata cu Revizia principala cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati cu albine. Fagurii mucegaiti se elimina din stup si sunt inlocuiti cu faguri cu provizii de la depozit. Pana la sfarsitul lunii martie cuiburile nu se largesc, ci se tin stranse pentru ca familiile sa aiba suprafete mari cu puiet in faguri. Dupa trecerea momentului critic al schimbarii albinei si aparitia albinei tinere in cantitate tot mai mare, se trece treptat la largirea cuibului, la inceput numai cu faguri inchisi la culoare, cu celule de albina, fara celule de trantori sau deformate. Operatia de largire se executa atunci cand albinele ocupa bine toti fagurii si au trecut pe fetele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folositi pentru largirea cuibului se stropesc cu apa indulcita cu miere sau se umplu cu sirop asezandu-se cate unul in cuib, alaturi de ultimul fagure cu puiet. Spargerea cuibului (introducerea fagurilor in centrul cuibului), din 7 in 7 zile, nu se practica decat atunci cand vremea s-a stabilizat pe deplin si numai la familiile puternice ce ocupa minim 3-4 faguri cu puiet si au cel putin 5-6 intervale albina, de obicei la inflorirea pomilor fructiferi. Daca vom folosi faguri artificiali la largirea cuibului, pe timpul infloririi pomilor, acestia vor fi asezati mai spre margine si dupa inceputul claditului pot fi ridicati, asigurand un numar cat mai mare de faguri ce vor fi folositi pe timpul culesului de salcam.

Revitalizarea familiilor slabe

In cazul practicarii pastoralului - cu 30-35 de zile inaintea plecarii in pastoral - aproximativ intre 20 martie si 25 aprilie, se pot aplica: hraniri pe baza de sirop, hraniri cu miere descapacita in faguri sau hraniri cu turte cu miere in pungi de plastic, taiate pe anumite portiuni, in vederea usurarii accesului albinelor. Decuparea pungilor necesita o oarecare experienta, avandu-se in vedere existenta riscului naclairii albinelor, in situatia in care mierea nu este cristalizata suficient de puternic; in cazul in care pungile nu sunt taiate suficient, albinele nu au acces la miere.

B. Interventii de urgenta
Pe timpul iernii (sezonul pasiv)
Indreptarea starilor anormale
In cazul in care albinele au iesit in numar mare deasupra ramelor, se intervine urgent cu turte cu miere. Chiar si introducerea unei rame cu miere la marginea ghemului se poate face pe loc, avanduse mare grija ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din ghem sa nu cada pe fundul stupului. Introducerea matcii in cazul familiilor orfane se poate face de asemenea pe loc, matca putand fi data direct, fara a mai fi introdusa in cusca. Daca depistam soareci, se deschid stupii, se scot fagurii neocupati de albine, se presara grausor otravit, se inlatura fagurii stricati si se astupa toate orificiile facute. In cazul in care vatra stupinei este inca acoperita de un strat de zapada, se recomanda curatirea acesteia sau imprastierea pe deasupra de cenusa, nisip, paie, coceni, rumegus, frunze uscate etc., spre a feri de inghet albinele obosite intoarse de la zborul de curatire, atunci cand se odihnesc inainte de a se intoarce in stup.

Pe timpul sezonului activ

O interventie in cuibul albinelor echivaleaza cu una intr-un organism al oricarei fiinte vii, dezmembrarea cuibului generand tulburari ce se reflecta in: nervozitatea albinelor, furtisag, productie slaba, si predispozitie la boli

In apicultura se recomanda:
simplificarea metodelor de lucru, folosirea unei tehnici inaintate,

pricepere si organizare astfel incat cu un numar redus de ore si de persoane sa ingrijim un numar cat mai mare de stupi. In vederea punerii in practica a acestui deziderat trebuie sa ne obisnuim a diagnostica situatiile nedorite fara a deschide stupii, prin ascultare, miros si observare, cercetand si notitele pe care le avem de la ultimul control.

Observatii la urdinis
A.

Activitatea normala in stupina:

albinele intra si pleaca grabite; daca am introdus suficienti faguri claditi nu este necesar sa mai deranjam albinele; prezenta numeroasa a albinelor la adapator indica prezenta masiva a puietului; numarul mare de culegatoare de polen = prezenta unei matci prolifice si a unui cuib extins; albine multe ce zboara la amiaza sau cand soarele bate direct pe urdinis = iesirea la zbor a albinei tinere; trantori scosi la urdinis fara a mai fi lasati sa intre (stand ingramaditi pe scandura de zbor sau pe peretele frontal) = criza de nectar in natura; daca dupa introducerea unei botci activitatea de la urdinis este buna in comparatie cu a altor stupi si daca saltand podisorul albinele sunt linistite, inseamna ca ori au botca, ori matca neimperecheata, ori matca care a inceput sa oua; albine care-si balanseaza abdomenul stand pe scandura de zbor la urdinis intoarse cu capul spre largul campului, este dovada unui cules intens; orientarea cu capul spre urdinis este indiciul unui cules pe sfarsite; albine ce cad greoaie pe scandura de zbor indica culesul bogat; albinele care mai intarzie facand cateva rotocoale in zbor indica un cules slab; urdinisuri brumate in zilele reci de primavara, dovedesc ca in interior se afla o colonie puternica cu mult puiet in cuib; cand albinele ies rar dar cate doua odata, populatia stupului e slaba; cantitatea de miere adunata ne-o indica cantarul de control.

B.

Prezenta unei boli sau intoxicatii in stupina:

albine ce tremura din aripi si abia merg leganandu-se pe scandura de zbor iar pe oglinda stupului se afla multe albine moarte si unele trag sa moara, se taraie neputand zbura = boala (acarioza, boala de padure, paratifoza sau nosemoza); puietul eliminat in stare de nimfa este o dovada a lipsei pasturii (coloniile trebuie hranite cu substante proteice) sau a unei boli a puietului; eliminarea din stup a pasturii intarite si pietrificate este dovada excesului de umiditate (impietrirea puietului); cadavre de albine tinere nedezvoltate pe deplin, arata ca in cuib se afla larvele fluturelui de gaselnita care ataca si puietul in celule; prezenta larvelor moarte sau a unor resturi pietrificate sunt semne de boala sau puiet racit si de asemenea trebuie intervenit la toti stupii pentru a vedea despre ce este vorba; daca albinele iesind la zbor lasa materiile fecale pe scndura de zbor sau pe peretele frontal, colonia este bolnava de diaree sau chiar de nosemoza;

C.

Alte stari anormale:

resturi de albine pe scandura de zbor si pe oglinda stupului indica posibilitatea unei boli sau prezenta soarecilor in stupina; urme de cristale de miere scoase afara pe urdinis, dovedesc cristalizarea mierii in faguri ceea ce duce la infometarea albinelor daca nu sunt ajutate; zborul la o temperatura mai coborata (9-10 grade C) indica lipsa apei pentru cresterea puietului; pentru a verifica nevoia de apa a albinelor intindem la urdinis un deget inmuiat in apa (daca albinele incep sa linga apa trebuie sa intervenim dand apa in hranitor, sau introducem pe urdinis un tifon umezit, care se alimenteaza cu apa dintr-o sticluta asezata afara); daca albinele sorb apa din scursorile grajdurilor le vom oferi apa cu sare si substante proteice; daca la zborul de curatire ies si trantori inseamna ca matca este batrana sau s-a imperecheat toamna tarziu, existand si riscul ca sa fi ramas neimperecheata (observatia se va nota la partida si chiar daca matca incepe sa oua normal, va fi schimbata in cursul verii, caci in mod obisnuit o astfel de matca nu este prolifica; larvele de trantor eliminate in aprilie-mai, sunt semne ca albinele nu au rezerve suficiente de hrana si trebuie intervenit cu hrana; numarul mic de culegatoare de polen la unii stupi indica situatia critica a unei colonii slabe;

cand culegatoarele de polen lipsesc cu totul, cu toate ca la alti stupi acestea activeaza din plin, este un indiciu clar al lipsei matcii; albine care nu activeaza, paza sporita, activitate timida la urdinis = lipsa matcii sau o alta anomalie (matca plecata la imperechere, aerisire deficitara etc.) = trebuie gasita cauza; zbor intens si dezordonat de albine, multe ies si se intorc imediat la urdinis, altele alearga pe peretele stupului sau in lungul scandurii de zbor, parca ar cauta ceva; ridicand podisorul, fara sa folosim fum, albinele parca plang = matca disparuta de curand; albine care intarzie sau nu ies deloc din stup este semnul unei stari critice care trebuie imediat lamurita si pe cat posibil indreptata: colonie moarta sau muribunda (albinele vor fi stropite cu sirop caldut), albinele nu pot iesi din cauza urdinisului infundat cu albine moarte; albine putine care intra si ies agale pe urdinis iar la ascultare se aude un zumzet domol si plangator = familie bezmetica (atentie! matca poate sa piara si prin scuturarea ramelor); lupta dintre albine pe scandura de zbor indica inceputul unui furtisag; daca in acelasi timp este si un zbor activ si sovaielnic, inseamna ca furtisagul este in toi si trebuie sa intervenim; activitatea intensa a trantorilor in luna mai este un semn al pregatirii de roit; aglomerarea albinelor pe peretele frontal sau sub urdinis (asa numita "barba") avertizeaza apicultorul ca roitul e aproape, sau ca trebuie sa largeasca cuibul; zborul intens, foarte abundent si aparent dezordonat, in fata unui stup arata ca familia respectiva e in curs de roire si trebuie incepute lucrarile de prindere a roiului; grup de albine in numar de 10-12 stand pe pamant in fata stupului, este dovada ca matca acelui stup a murit si este eliminata din stup.

Observatii la ascultare

matca care canta = in stup sunt mai multe botci care au ramas nedistruse dupa roire; zgomotul si ventilatia abundenta produse pe timpul serii si al noptii = cules intens; activitate slaba la toti stupii si liniste desavarsita pe timpul noptii = criza de nectar; zumzet ascutit, prelung si plangator urmat de liniste totala = colonie orfana; zumzet scurt si grav ce apare atunci cand ciocanim putin stupul = colonie normala. Miros neplacut care iese pe urdinis = loca sau alta boala.

Observatii la mirosire

2. Existenta unei baze melifere

Conditiile unei bune baze melifere
1. sa aiba cat mai multe, cat mai variate plante nectarifere si sa fie cat mai apropiate de vatra stupinei; 2. sa ofere cules de primavara, de vara si de toamna in vederea cresterii unui contingent cat mai mare de albine tinere pentru iarna.

Raza economica de zbor

Se inregistreaza mai intai suprafetele de teren ce intra in perimetru stupinei, dupa modul lor de folosinta, ca de exemplu: plantatii pomicole, fanete naturale, paduri etc. Raza economica de zbor in jurul stupinei este de 1,5-2 km, ceea ce practic corespunde la o suprafata de 938 sau 1250 ha. Din productia totala de nectar se ia in calcul conventional numai o treime, stiut fiind ca in cursul unui sezon apicol, albinele nu pot valorifica mai mult, datorita timpului nefavorabil si concurentei altor insecte (albine salbatice, viespii, furnici). Stabilirea numarului optim de stupi F= M/m in care: F reprezinta numarul familiilor de albine, M reprezinta 1/3 din productia totala de miere, iar m este necesarul de miere pentru o familie de albine pe timpul unui an, aproximativ 130 kg (inclusiv hrana pentru roi (9 kg) si mierea marfa planificata de 30 kg pe familia de albine) . Pomii razleti din vatra satelor sau de pe marginea drumurilor se inventariaza numeric, apoi raportat la media ce revine la unitatea de suprafata se determina suprafata ocupata de acesti pomi daca s-ar afla in masiv. Flora erbacee spontana ce se afla pe diferite suprafete fiind diversa, inventarierea se va face dupa modul de folosinta (pasuni sau fanete naturale).

Alegerea vetrelor de stupina

Se va face in functie de existenta resurselor nectaro-polenifere. La stabilirea vetrei permanente este contraindicata: depasirea numarului de 100 de stupi, asezarea stupilor:pe locuri denivelate (unde exista pericolul baltirii apelor), in apropierea cailor ferate, a drumurilor intens circulate, a grajdurilor de animale si a lacurilor mari.

Vetrele stupinelor personale de la orase si sate:trebuie alese la o distanta de cel putin 20 m de drumurile circulate de vehicule cu tractiune animala, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se iau masuri ca intre stupi si drum sa se ridice un gard inalt prin care albinele nu pot zbura, fiind obligate sa zboare la inaltime mai mare, fara a mai impiedica circulatia oamenilor si animalelor. distanta fata de alte stupine, situarea drumurilor de acces (evitand pe cat posibil situarea in imediata lor apropiere, stiut fiind ca orice accident ivit din cauza albinelor implica responsabilitatea apicultorului) si accesibilitatea stupinei pe orice vreme (autobuze, trenuri, mijloace auto), adapostirea de vanturi si de arsita soarelui etc.

La stabilirea vetrei temporare se va tine cont de:

Asezarea stupilor
Se recomanda ca: stupina sa fie ferita de vanturile dominante; pozitionarea stupilor sa fie catre sud-est, pentru a determina albinele sa inceapa zborul cat mai timpuriu prin patrunderea soarelui pe urdinis; stupii sa aiba o pozitie orizontala cu o usoara inclinare spre fata, la o inaltime de cel putin 1520 cm de sol; fiecare stup sa fiecat ma bine individualizat, distanta ideala dintre ei fiind de: 3 m pe rand si de 4 m intre randuri (cand sunt asezati in forma de sah), 5 metri pe rand (cand sunt asezati perechi), sau de 6 metri pe rand (cand sunt asezati cate 2-3 in semicerc si cu urdinisurile in directii diferite).

3.Conditii pedoclimatice favorabile si capacitatea nectarifera

Acestea se refera la: capacitatea nectarifera, compozitia solului si tipul de clima ce pot influenta in bine sau in rau producerea nectarului.

Capacitatea nectarifera
Capacitatea nectarifera precum si concentratia nectarului in zahar variaza in functie de: 1. specie, 2. varsta (secretia maxima de nectar la unii arbori fiind intre 20-40 ani), 3. varietatea plantei, 4. pozitia florilor pe planta sau in inflorescenta (florile de la baza faceliei sau teiului, spre exemplu, secreta mai mult nectar decat cele de pe varf), 5. stadiul infloririi, momentul optim al secretiei de nectar (plante ca floarea soarelui, isopul, salvia inregistreaza un maxim de secretie dimineata, in timp ce teiul alb, dupa amiaza),intensitatea secretiei de nectar (la unele plante secretia de nectar nu incepe sub 10 grade C, devine optima intre 20-32 grade C si apoi scade treptat pana la + 35 grade Celsius; la majoritatea plantelor melifere temperatura optima a secretiei nectarului este cuprinsa intre 16-25 grade Celsius).

Compozitia solului
Aerisirea si umiditatea solului de 45-75 % ofera conditiile optime pentru secretia nectarului. Tipul de sol si ingrasamintele minerale influenteaza de asemenea secretia de nectar (azotul in cantitati excesive are efect defavorabil asupra secretiei in timp ce fosforul, magneziul si calciul au efect favorabil).

Clima
Toate razele solare directe si intense provoaca ofilirea plantelor si diminuarea activitatii nectarifere. Plantele ce au nectariile adapostite in profunzime (trifoiul rosu) produc, in zilele cu soare, de 2-5 ori mai mult nectar in timp ce plantele cu nectariile la suprafata (hrisca, mustarul) secreta mai mult mustar in zilele cu o nebulozitate mai mare. Ploile moderate si vantul cald favorizeaza productia de nectar, in timp ce precipitatiile abundente influenteaza negativ in timpul infloririi. Umiditatea optima este de 60-80%. Vanturile si seceta au o influenta negativa, productia de nectar putand inceta uneori cu desavarsire.

VIATA FAMILIEI DE ALBINE " mplinirea datoriei " Zborul de curtire

n familiile puternice , cu suficiente rezerve de miere si pstur , la sfrsitul lunii ianuarie se declanseaz nlocuirea albinelor de iernare prin nceputul pontei mtcii ( 20 -100 ou / zi ) . nlocuire care se va desvrsi la sfrsitul lunii aprilie . Zborul de curtire reprezint iesirea n mas a albinelor pe o raz de 60 - 80 m , cnd temperatura depseste + 8C , pentru eliminarea resturilor alimentare acumulate n punga rectal n timpul iernii . Eliberarea de aceste reziduri are ca efect mrirea capacittii de prelucrare a hranei ceea ce duce la mrirea capacittii de hrnire a puietului si implicit la cresterea pontei mtcii ( 300 - 800 ou / zi ) . Cnd temperatura aerului urca la +12C acest zbor va fi stimulat prin ridicarea blocurilor de urdinis si a capacelor stupilor . Dup terminarea zborului urdinisurile vor fi reduse la 5 mm / interval de albine . n apropierea stupilor se instaleaz adptoare cu ap n care se poate aduga sare 1 g / l ( 1 lingurit NaCl = 5 - 8 g ) sau acid citric ( sare de lmie ) 1 g / l .

Revizia sumar
Revizia sumar este controlul fcut familiei de albine cnd temperatura trece de +13C , vremea este nsorit si fr vnt . Se verific numrul intervalelor ocupate de albine , prezenta mierii n faguri ocupati , prezenta mtcii care rezult din starea albinelor si prezenta puietului si cantitatea de umiditate din stup . Verificnd prima ram din marginea cuibului se aprecieaz rezerva de hran . Distantnd la 2 cm dou rame din centrul cuibului si introducnd dalta ntre ele ndeprtm albinele prin lipirea daltei cu blndete de fagure putem observa puietul de pe portiunea respectiv . Dac este necesar centrm cuibul astfel nct s acoperim puietul din ambele prti ale cuibului cu faguri cu hran . De altfel reorganizarea si strmtorarea cuibului asigur regimul termic optim pentru stimularea cresterii puietului la familiile slabe si mijlocii . Fagurii cu puiet se grupeaz n mijloc si se ncadreaz cu rame cu 1 - 1,5 kg ( 1/3 - 1/2 sau 6 - 9 dm ) miere si pstur . n total 4 - 6 faguri iar restul se trece dup diafragm . Se lucreaz repede si cu grij pentru a evita rcirea excesiv a cuibului ( sunt necesare 3 zile pentru restabilizarea temperaturii ), pierderea mtcii ( care n aceast perioada este stresat de iluminarea stupului ) sau iscarea furtisagului . Se usuc saltelutele de mpachetaj iar dac este nevoie se administreaz turte de zahr si miere si turte cu polen .

Revizia de fond
Revizia de fond este prima interventie strict necesar care se face dup iesirea din iarn cnd temperatura depseste +15C . Se face clasificarea familiilor dup putere : familiile bune ocup 6 -7 intervale iar familiile mijlocii si slabe ocup mai putin de 6 - 4 intervale - fiecare interval reprezentnd 300 g albine . Familiile slabe se unific cte 2 sau cte 3 ( pentru fiecare 2 intervale n minus fat de o familie cu 6 intervale se nregistreaz o ntrziere n dezvoltare de 3 sptmni ) . Se verific calitatea mtcii prin : cantitatea puietului prezent pe cel putin 2 - 3 faguri din cei 5 - 6 ocupati ( 1 dm = 10 x 10 cm = 400 celule ; o fat a fagurelui ~ 10 dm ) ; aspectul puietului : compact , uniform n spiral ( o matc tnr are ponta cu 20 % mai mare ca matc de 2 ani ) , dac puietul este dispersat si neuniform cu cpcire bombat nseamn c matca este prea btrn sau este matc trntorit si trebuie nlocuit . Lipsa puietului poate fi cauzat de ntrzierea nceperii ouatului mtcii ntr-o familie slab , de insuficienta hranei sau de pierderea mtcii ( n care caz apar botci la introducerea unui fagure cu puiet tnr); dac pe fagure se gseste un numr mare de trntori atunci reiese c familia este bezmetic nc din toamn si e irecuperabil . Mai multe ou ntr-o celul pot fi depuse de o matc de calitate superioar ntr-o familie slab care nu poate asigura suficient spatiu nclzit; n cazul supraextinderii pontei albinele vor ndeprta ori mnca surplusul de ou . n cuibul fiecrei familii trebuie s se afle 6 - 8 kg ( 35 - 45 dm ) miere si 1,5 kg ( 25 dm ) pstur . Fagurii defecti si cei cu prea multe celule de trntor se elimin (dac nu au fost nlturati nc din toamn ) . Fundul stupilor se curt de albine moarte si resturi sau si mai bine odat cu examinarea familia se trece ntr-un stup dezinfectat . Ajutarea familiei slabe - este rentabil cnd familia are o matc tnr de calitate . n zile nsorite , cnd majoritatea culegtoarelor sunt plecate la cules , se ia cte o ram cu puiet si albin

acoperitoare din familii puternice si se introduce pentru 1 - 2 ore dup diafragm la familia slab . O introducem n cuib dup uniformizarea mirosului prin pulverizarea ramei si familiei cu sirop cu extract de ment sau anason , suc de ceap sau tuic diluat . Se administreaz hrniri de ntretinere Recuperarea familiei orfane n familia orfan se las 2 - 3 rame ( de pe care au fost nlturate eventuale botci ) distantate ntre ele si ntre peretii stupului . Dup ncetarea zborului se deschide larg urdinisul si se rresc scndurelele podisorului producndu-se astfel un curent de aer care va determina concentrarea albinelor pe ramele rmase . Dimineata , nainte de nceperea zborurilor , se face uniformizarea mirosurilor familiei orfane si al unei familii cu matc prin asezarea deasupra ramelor ambelor familii a unei bucti de vat mbibat cu esent de roinit ori parfum de lmit sau a unei jumtti de ceap decojit . Dup 20 - 30 minute albinele orfane vor fi mutate n spatiul pregtit din ajun n stupul primitor , intercalnd ntre cele 2 familii o ram cu miere cpcit . Peste 2 - 3 zile se reorganizeaz cuibul . Unirea a dou familii din acelasi stup Unificarea se face la temperaturi mai mari de +12C treptat prin schimb de feromoni . ntre cele 2 familii se introduce n locul diafragmei "oarbe" o diafragm separatoare cu fereastr ( 50 x 200 mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm ( orificii 2 - 3 mm ) sau cu gratie Hanemann . Unificarea se mai realizeaz si acoperind cuibul familiei mai puternice pe spetezele superioare si dup o diafragm reductoare cu un ziar gurit cu acul . Unirea este facil n timpul unui cules intens cnd mtcile pot chiar coexista oarecare timp . Dezvoltarea familiei de albine Pregtirea pentru cules Odat cu nflorirea vegetatiei datorit culesului de polen si nectar ponta mtcii si puterea familiei creste vertiginos . La 10 - 15 zile dup revizia de fond se face un nou control si dac toti fagurii sunt ocupati cu puiet se introduce un fagure bine cldit ntre fagurele de acoperire si ultimul fagure cu puiet. Pulveriznd fagurele introdus cu sirop de zahr sau de miere acesta va fi mai repede pregtit de albine pentru depunerea oulelor - n consecint ponta mtcii crescnd cu 30 - 60 % . Pe msur ce fagurele va fi "nsmntat" lrgim cuibul cu alti faguri ( 1 / sptmn ) . Cnd ncep s nfloreasc pomii fructiferi se descpcesc fagurii lsnd o coroan de miere de 5 cm . Dac ramele din cuib sunt bine "nsmntate" se "sparge" cuibul introducnd n mijlocul lui un fagure cldit cu celule de lucrtoare de culoare ( asemntoare celorlalti din cuib ) maro deschis , preferabil cu coroan de miere si stropit cu sirop . Este necesar ca familia s aib capacitatea de a acoperi aceast ram altfel ea devine ram-depozit diviznd cuibul precum un fagure nou ( deschis la culoare ) care este ignorat de matc ( desi pn la culesul de la floarea-soarelui albinele previn spargerea cuibului dirijnd matca s " nsmnteze" mai nti fagurele introdus n mijlocul cuibului) Familiei care nu se dezvolt i se nlocuieste matca ; dac dup aceasta nu se amelioreaz se uneste ( dup verificarea strii de sntate ) cu o familie asemntoare si se nlocuieste din nou matca nnoirea cuibului cu faguri clditi este cea de-a doua interventie strict necesar n familia de albine . ncepnd cu nflorirea pomilor fructiferi ( cnd se observa alungirea si albirea prtii superioare a celulelor fagurilor ) si continund pe parcursul culesurilor principale n familiile care au mai mult de 7 intervale de albin putem introduce faguri artificiali la cldit . Dup nflorirea pomilor fructiferi la marginea cuibului se introduce o ram cu fagure artificial apoi la 3 - 4 zile se adaug nc una . n acest ritm faguri incomplet clditi se nlocuiesc cu altii noi pn la obtinerea a 6 - 12 faguri care se vor introduce n stup la nceputul culesurilor principale . O familie normal poate cldi anual 11 - 17 faguri artificiali . Fagurii artificiali sunt clditi corect dac sunt intercalati cu faguri bine clditi . Primvara se vor introduce ntre ultima ram cu puiet si rama de acoperire , niciodat n centrul cuibului cci ar provoca rcirea puietului . n schimb vara dac sunt introdusi la marginea cuibului vor fi clditi cu celule de trntor . Roiurile si nucleele au tendinta de a cldi faguri cu celule de lucrtoare iar familiile puternice faguri cu multe celule de trntor . n ondulatiile fagurilor artificiali se construiesc celule de trntor . Prezenta ramei clditoare amelioreaz cldirea corect a fagurilor artificiali . ncetarea cldirii fagurilor indic lipsa culesului sau pregtirea pentru roire ( n timpul existentei evidente a culesului ) . Albinele unei familii orfane nu cldesc faguri . nlocuirea fagurilor mai vechi de 3 ani ( de culoare cafenie ) este obligatorie ntruct nltimea si diametrul celulelor se reduc prin cptusirea lor cu cmsi nimfale si resturi alimentare ducnd la degenerarea albinelor si la mbolnvirea familiei . nsrmarea ramelor se face cu srm galvanizat 0,3 - 0,4 mm, prima srm ntinzndu-se la 10 - 20 mm de leatul superior . Fixarea fagurilor artificiali la 3 - 4 mm de leatul superior , 5 mm de spetezele laterale si 0 - 10 mm de leatul inferior se poate face cu pintenul apicol nclzit la circa +70C Adugarea corpului suplimentar la stupii verticali se face la familiile ce ocup 12 ( 10 ) rame dintre care 8 ( 6 ) cu puiet , cu 30 - 50 de zile naintea culesului principal ( dup nflorirea ppdiei ) . n acest corp se amplaseaz 2 rame cu miere si pstur , 3 faguri cu puiet cpcit si o ram cu puiet de

toate vrstele , luate din corpul de baz , un fagure cldit , o ram cu fagure artificial si o diafragm . n spatiul creat n corpul de baz se introduc rame cu faguri artificiali iar corpul secundar se completeaz dup 7 - 10 zile cu nc 3 rame cu faguri clditi si 3 rame cu faguri artificiali puse intercalat . n lipsa culesului se fac hrniri de ntretinere iar n prezenta culesului hrniri stimulente ( ambele se fac cu sirop de zahr cu sau fr nlocuitori de polen ) care se ntrerup cu 10 zile naintea culesului principal . Culesul de polen se constat n starea populatiei de trntori a familiei : 1) exist trntori adulti , nimfe , larve si ou de trntor = culesul de polen este abundent ; 2) exist trntori , nimfe si ou = n ultimele 2 zile culesul a sczut ; 3) exist numai trntori adulti = de 7 zile nu exist cules de polen ; 4) absenta trntorilor = deficient de polen de 14 - 18 zile . Matca va urca n cel de-al doilea corp doar dac spatiul dintre corpuri este ocupat de un strat compact de albine ( si distanta ntre faguri n corp se mentine la 12 - 13 mm ) . Pn cnd temperaturile nocturne nu depsesc +12C se mentine mpachetajul stupului . Urdinisul se mreste treptat pe msura dezvoltrii familiei asigurnd ptrunderea aerului proaspt la toti fagurii cu puiet . Frigurile roitului Prevenirea frigurilor roitului este cea de-a treia interventie strict necesar n familia de albine . Frigurile roitului se manifest la nceputul verii cnd familia depseste 2,5 kg de albine ( 1 interval = 150 - 200 g albine ) crora le lipseste un cules suficient de puternic sau o cantitate suficient de puiet pentru crestere ( numr mic de puiet necpcit , cantitate mare de puiet cpcit si un numr mare de doici - mai mult de 1300 pe rama de puiet ) . Conditii care favorizeaz intrarea n frigurile roitului : matca mai vrstnic de 1 - 2 ani , predispozitia ereditar , cldura si lipsa de spatiu din cuib , blocarea fagurilor din cuib cu miere si polen , cules ndelungat de intensitate mic , cules ntrerupt frecvent de ploi , ... Prevenirea : 1. nlocuirea fagurilor cu puiet cpcit cu faguri cu puiet necpcit din familii mai slabe sau cu rame cu faguri clditi ; 2. Transportarea familiilor la un cules puternic ; 3. ntretinerea familiilor n stupi de capacitate mare ; 4. Lrgirea cuibului si folosirea ramelor clditoare ; 5. Umbrirea stupilor si ndreptarea urdinisului spre nord ; 6. Intensificarea ventilatiei stupului prin nlocuirea a 1 - 2 scndurele din podisor cu plas de srm si deschiderea la maxim a urdinisului ; 7. Divizarea temporar a familiei : se ridic din cuib fagurele pe care se afl matca , o ram de puiet necpcit cu albina acoperitoare si 2 faguri cu provizii si cu acestea se formeaz o familie nou n care se introduc si 4 - 5 rame cu faguri artificiali . Stupul familiei noi se aseaz pe locul familiei n "friguri" primind ntregul efectiv de culegtoare . Stupul cu restul familiei se aseaz alturi , cu urdinisul ndreptat lateral , lsnd acestei familii 1 - 2 botci mature dintre cele mai mari si apoi se va urmri eclozionarea si mperecherea tinerei mtci . Dup trecerea perioadei roitului cele 2 familii se unesc fr a ne preocupa de matc ntruct de obicei rmne cea tnr ( mai vioaie ) ; 8. Schimbarea locului familiei n "friguri" cu o familie mai slab ; 9. nlocuirea mtcii : se nltur botcile si matca familiei apoi dup 10 zile se distrug noile botci si se introduce o matc tnr mperecheat . Numai distrugerea botcilor este eficace pentru prevenirea roirii doar cu 1 - 2 zile naintea culesului principal iar distrugerea repetat a botcilor duce la nfometarea sau la lichidarea mtcii , familia rmne n expectativ - divizarea fiind deja acceptat de albine . Dac se gsesc 3 6 botci amplasate n mijlocul marginii inferioare a ramei acestea sunt botci de nlocuire si nu trebuie "atinse" ; 10. Formarea familiei ajuttoare : 1 -2 rame cu puiet cpcit la eclozionare , 1 ram cu puiet de toate vrstele , 1 ram cu hran si 1 matc se aseaz ntr-un stup separat , n "buzunarul" stupului orizontal sau ntr-un corp de stup vertical deasupra familiei de baz separate cu o diafragm sau un podisor cu "fereastr" ( 60 x 140 mm ) acoperit pe ambele prti cu plas de srm . Se fac doar hrniri incipiente si apoi de ntretinere n lipsa culesului , familia ajuttoare dezvoltndu-se prin activitatea propriei mtci . Familiile ajuttoare pot fi utilizate pentru schimbarea mtcii si ntrirea familiilor de albine naintea culesului si iernrii .

Roirea natural Roirea este modul natural de nmultire a familiilor de albine dar si de asigurare a supravietuirii lor . Astfel se distinge "roirea de foamete" din cauza lipsei culesului si a rezervelor de hran si "roirea de mizerie" din cauza unui cuib alctuit din faguri vechi sau a supraproliferrii bolilor n familie : intoxicatii chimice , suprainfestare cu varroa , ... Pregtirile pentru roire ncep cu cldirea a 15 - 45 botci n marginea de jos si laterala a fagurilor . Albinele care vor alctui roiul devin indiferente fat de activittile familiei , culesul se demobilizeaz cci culegtoarele gsesc cu greu prelucrtoare crora s le predea nectarul - afluxul de hran scznd , o mare parte din doici se ocup cu hrnirea larvelor din botci iar matca , aproape fr suit , nu mai este hrnit adecvat - greutatea corpului si ponta ei se reduc . Un numr mare de albine "vegeteaz" stnd ciorchine sub scndurica de zbor . Roirea se produce dup culesul de salcm sau dup cel de fneat ntre orele 11 si 16 , la 1 3 zile dup cpcirea primei botci , dansul n zigzag al cercetaselor indic pozitia unui nou adpost , roirea ncepnd prin dansuri de desprindere - miscri si zumzete particulare ale albinelor . Aproape jumtate din albinele familei , cu gusile pline cu miere , ies n siruri pe urdinis . Dac matca este apt de zbor ajunge n vrtejul roiului si mpreun cu acesta se aseaz pe creanga unui copac ; dac matca nu poate s zboare cade lng stup si albinele roiului se strng n jurul ei . Particular pentru albinele din roi este c le lipseste agresivitatea , nu nteap . n familia din care a plecat roiul , dup ~ 7 zile , eclozioneaz primele mtci . Dac familia este nc n "friguri" mtcile nu pot iesi din botci cci albinele refac cpcelul pe msur ce matca il roade , lsnd doar un orificiu pentru hrnire ; seara din stupi se aude " cntecul mtcilor " ( un sunet nfundat " cvua - cvua " sau " tua - tua " ) ; datorit acestei retineri fortate mtcile sunt capabile s zboare cu roiul imediat dup "eliberarea" din botci . Matca eclozionat are o singur preocupare : distrugerea rivalelor prezente sau potentiale ; ns aceasta este posibil doar dac albinele o permit - dac "doresc" s pstreze mtcile pentru un roi secundar aceast actiune este mpiedicat . Cnd albinele scap de sub supraveghere mtcile din botci acestea pleac toate cu roiul secundar - n cuibul familiei nu rmne nici o matc si familia va pieri . La ~ 8 zile dup roiul primar poate pleca al doilea roi cu una sau mai multe mtci nemperecheate ( care va zbura mult mai departe de familia-mam ) apoi dup una sau dou zile si al treilea roi . De altfel roiul primar poate produce si el un roi ( denumit paroi ) . Starea de roire repetat nceteaz la 15 - 17 zile dup iesirea primului roi . Uneori cnd n timpul pregtirilor de roire matca este omort sau cnd conditiile meteorologice sunt nefavorabile iesirea primului roi ntrzie pn la eclozionarea mtcilor - roiul plecnd cu o matc tnr . Familia nu se las s roiasc necontrolat , pn la epuizare , dup cel mult dou roiuri se va suprima posibilitatea de roire lsnd familiei doar o matc sau o botc si se verific ulterior mperecherea si ponta mtcii . Un roi aflat n zbor poate fi determinat s se aseze prin pulverizarea lui cu ap sau prin proiectarea asupra lui a unui spot luminos cu ajutorul unei oglinzi . Dup asezare roiul va fi recoltat folosind roinita . Se stropeste roiul cu putin ap , ceea ce va determina albinele s se strng n jurul mtcii . Cu o lovitur puternic n ramura pe care este fixat se scutur si apoi se periaz albinele n roinit care va fi asezat la umbr n apropiere pn cnd majoritatea albinelor se adun n ea . Dup linistirea albinelor roinita se duce ntr-o ncpere rcoroas pn seara ( timp n care , dac roiul a plecat cu mai multe mtci , rmne doar o singur matc ) cnd roiul se instaleaz ntr-un stup n care s-au introdus 1 fagure cldit , 6 - 8 rame cu faguri artificiali si n lipsa culesului un fagure cu miere . Nu se recomand folosirea fagurilor clditi la roiurile naturale ntruct acestea au o energie mare de lucru . Roiul prins poate prsi stupul deoarece instalarea lui a fost direct , fortat . Pentru a evita aceasta roiul se scutur pe o bucat de 1 - 2 m de pnz sau plastic la marginea creia se se aseaz stupul iar albinele se "ademenesc" ( melisa , propolis , ram cu puiet necpcit ) si ndrum ( cu afumtorul ) spre noul adpost . Acceptarea stupului va fi semnalat de albine care ventileaz la urdinis expunndu-si glanda Nasonov . Un roi se poate colecta si cu ajutorul unei rame cu puiet necpcit fixate pe o prjin . Exist si metode "neortodoxe" de prevenire a pierderii roiurilor : 1. scurtarea ltimii aripilor mtcii care neputnd s mai zboare va cdea n apropierea stupului . Dar exist riscul ca albinele s "considere" matca infirm si s-o nlture; 2. montarea unei gratii Hanemann la urdinis care ns are ca efecte adverse mprstierea albinelor ce vor roi la alte familii sau rentoarcerea lor si lichidarea mtcii deoarece albinele percep neparticiparea mtcii la roire ca invaliditate incapacitate de zbor .

Perioada de criz a roiului primar se situeaz la 3 sptmni de la instalare ca urmare a mortii unei prti din albinele roite si a lipsei de albine tinere . Roiul secundar fiind dezavantajat ( de ntrzierea de 7 - 8 zile fat de roiul primar si cea de 10 - 15 zile necesare pentru mperecherea si nceperea ouatului mtcii ) are nevoie de ajutorarea cu 1,5 kg de albin . Este necesar si controlul la fiecare 2 - 3 zile pentru a urmri mperecherea mtcii ( eventuale pierderi n timpul zborului de mperechere ) si nceputul ouatului apoi dup 10 - 12 zile verificarea calittii mperecherii prin observarea modului de cpcire a puietului . Criterii de selectie a albinelor 1. Productivitatea de miere : 1 dm = 175 g miere cpcit ; 1dm = 100 g miere necpcit 2. Productivitate de cear : la un fagure artificial albinele adaug ~ 70 g de cear . 3. Harnicia albinelor pe timp nefavorabil sau normal . 4. Dezvoltarea timpurie n primvar a familiei . 5. Depozitarea mierii n "coroan" si acumularea rezervelor de hran n luna august fr blocarea cuibului . 6. Cresterea intens de puiet toamna . 7. Rezistenta la iernare , consumul de hran si mortalitatea n timpul iernii . 8. Rezistenta la mbolnviri . 9. Blndetea albinelor - comportamentul lor n timpul interventiei n familie . 10. Predispozitia la roire : La familiile roitoare roirea artificial este foarte dificil din cauza revenirii albinelor din roiul artificial la familia-mam sau dispersrii lor la familiile cu matc . Si nlocuirea mtcii ( acceptarea unei mtci noi ) este dificil . Albinele sunt mai irascibile si mai agresive 11. Calitatea mtcii si calitatea mperecherii ei : Mtcile transmit trntorilor genomul lor [ caracteristici genetice ( = mostenite ) ] . Mtcile de alt calitate mperecheate cu acesti trntori vor da albine ( si mtci ) hibride . Datorit poliandriei mtcii ( mperecherii cu mai multi trntori a cror spermatozoizi sunt "pstrati" n pachete n spermatec ) rezult deosebiri prin ereditate ca : indicatori ai productivittii , vitalittii si rezistentei la boli , predispozitia la roire , ... Oul detine propriettile ereditare ale mtcii si ale unuia din trintori Ovulul - oul nefecundat - prin ( partenogeneza facultativ ) hemizigotia genelor sexuale detine o singura alel : xa , xb sau xc si devine un trntor haploid ( obisnuit ) . Oul fecundat , prin heterozigotie : xa - xb sau xa - xc va deveni o matca sau o albin lucrtoare . Dar cnd , n urma mperecherilor consangvine , apare alela homozigot : xa - xa pe gena sexual oul fecundat devine trntor diploid . n urma ncrucisrii artificiale a unei mtci cu un trntor - fiu din 50 % din oule depuse de matc n celulele de lucrtoare s-au dezvoltat larve de trntori diploizi care sunt distinse si distruse de albine nc din stadiul incipient de dezvoltare . Astfel apare puietul dispersat , din procentajul cruia se deduce gradul de nrudire . Pentru a preveni consangvinitatea din 3 n 3 ani se aduc mtci de la stupine deprtate cel putin 15 km . O caracteristic foarte valoroas a unor familii de albine este anecbalia - schimbarea linistit a mtcii . Cresterea a 3 - 6 botci de nlocuire n mijlocul marginii de jos a fagurelui se produce ca urmare a epuizrii capacittii de ovulatie a mtcii - mbtrnire , mperechere deficitar sau ponta intens conditionat de un cules continuu . Mtcile eclozionate din botcile de nlocuire se "suport" pn la mperechere iar n unele familii matca tnr si cea veche pot coexista si activa n familie pn n primvar . Schimbarea linistit a mtcii se poate provoca prin mutilarea ei intentionat amputndu-i una din aripile anterioare sau un picior anterior . Matca va continua ouatul dar deteriorarea integrittii corporale a mtcii poate fi perceput de albine ca infirmitate si acestea vor ncepe cldirea a 2 - 3 botci de nlocuire . Orfanizarea este consecinta pierderii mtcii n timpul zborului de remperechere , a cderii sau zborului ei de pe ram n timpul controlului sau a mortii ei . La 20 - 40 minute dup disparitia ei din stup lucrtoarele devin nelinistite , cuprinse de panic ( sufer un dezechilibru biologic ) iar dup 10 ore cldesc 8 -20 botci de salvare n centrul fagurelui transformnd unele celule de lucrtoare n care se afl ou sau larve tinere n celule cilindroide verticale . ns se poate ntmpla ca larvele s fie dizlocate si plasate n botci . Organismul larvelor femele odat cu naintarea n vrst sufer modificri ireversibile . Astfel dintr-o larva de 1 zi eclozioneaz o matc de calitate bun dar din larvele de 2 si 3 zile vor ecloziona mtci cu greutatea corporal redus cu 10 % respectiv 20 % si cu numrul de ovariole redus . n plus cpcirea botcilor si eclozionarea mtcilor din larve de 2 sau 3 zile se petrece cu 1 zi respectiv cu 2 zile mai devreme iar prima actiune le va fi lichidarea mtcilor neeclozionate probabil mtci de calitate mai bun . Cresterea mtcilor A patra interventie strict necesar o reprezint asigurarea familiilor cu mtci de calitate . Numrul mtcilor necesare , utilizate pentru nlocuirea mtcilor mai vrstnice de 2 ani ori a celor neproductive ,

pentru formarea roiurilor artificiale - adugnd pierderile din timpul zborului de mperechere si cazurile de neacceptare a mtcilor introduse , este direct proportional cu 80 % din efectivul familiilor de albine . Cresterea primei serii de mtci se face la nceputul lunii mai , cu 15 zile mai trziu dect cresterea trntorilor . Cea de-a doua serie poate fi crescut la nceputul lunii iunie , dup culesul de la salcm . Conditiile esentiale pentru obtinerea mtcilor de calitate superioar : familie cresctoare puternic si productiv - numr mare de doici si 6 - 8 rame cu puiet , cu mai mult de 7 -9 kg ( 40 - 50 dm ) miere si 2 kg ( 35 dm ) pstur , existenta unui cules ( sau hrniri stimulente ) , tratamente antivarroa si folosirea larvelor n vrst de 1 zi . 1. Folosirea botcilor de schimbare linistit : 2 - 3 rame cu puiet cpcit la eclozionare , 1 ram cu 2 - 3 botci de nlocuire si 2 rame acoperitoare cu rezerve de hran . Se pot lua botci de schimbare linistit chiar de dou ori de la aceeasi familie . 2. Folosirea botcilor crescute ntr-o familie fortat s intre n frigurile roitului . Pentru aceasta dup nflorirea pomilor fructiferi n cuibul familiei de prsil se introduc 2 rame cu cpcit si albina acoperitoare iar apoi la fiecare 7 zile pn la aparitia botcilor de roire se introduc 1 - 2 rame cu puiet cpcit fr albina acoperitoare . Se utilizeaz n acelasi mod ca botcile de schimbare linistit . 3. " Metoda Miller " Din familia de prsil se ridic ramele cu puiet lsnd albina acoperitoare , matca , 2 rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2 rame acoperitoare cu hran . Se strmtoreaz cuibul cu diafragma si se fac hrniri stimulente . ntre ramele cu puiet introducem o ram pe care s-au lipit 3 bucti de fagure artificial ( cu form "pentagonal" cu nltimea de 120 mm si ltimea de 60 mm ) . Cnd aceste fasii de fagure sunt cldite si ouate se ridic si se introduc n mijlocul unei familii din care cu 3 - 6 ore nainte s-a ndeprtat matca si fagurii cu puiet si n care au fost adugate 4 rame cu hran . Dup 48 de ore se distrug botcile de pe suprafata "fagurelui" lsnd cte 1 din 3 dintre cele de pe margini . Dup 9 - 10 zile botcile se recolteaz sau se izoleaz . 4. " Tietura n arc " O familie se orfanizeaz si i se las doar albina acoperitoare de pe 4 rame , 2 rame cu puiet cpcit la eclozionare si 2 rame cu hran . Dup 6 ore n mijlocul cuibului se introduce un fagure deschis la culoare dintr-o familie bun ( prima generatie de puiet ) tiat n arc ( de cerc ) de-a lungul zonei cu larve foarte tinere . Dup 2 zile se rresc botcile lsnd numai 1 din 3 dintre cele de pe marginea fagurelui . 5. Pregtirea larvelor Introducem n mijlocul cuibului familiei de prsil un fagure bine cldit n care au crescut 1 - 2 generatii de albine pulverizndu-l cu sirop de zahr sau de miere , Pentru a mri eficienta izolm matca cu gratie Hanemann pe aceast ram . ntr-a 4-a zi de la nceputul ouatului ( cnd cele mai vrstnice larve nu au mai mult de o zi ) rama se poate folosi pentru formarea botcilor sau pentru transvazarea larvelor ( transferul lor n botci artificiale ) . Cel mai simplu procedeu const n introducerea acestei rame direct n mijlocul unei famili orfanizate sau n folosirea " tieturii n arc " . Pentru cellalte procedee rama , acoperit cu o pnza umed , se duce ntr-o ncpere unde se execut restul operatiunilor la temperatura de 20 25C si lumina nu foarte puternic . a) Cu un cutit nclzit se taie o fsie de fagure cu larve foarte tinere , se ndeprteaz celulele de pe o fat a fsiei de fagure , celulele rmase se scurteaz la o treime si se nltur 2 larve din 3 rmnnd maxim 14 . Aceast fsie cu celule se lipeste cu cear pe unul din cele dou leaturi ale ramei port-botci . Fiecare celul poate fi lrgit , fr a atinge larva , la 6 mm cu ajutorul creionului apicol . b) Transvazarea larvelor n botci artificiale Ustensile : Rama port-botci cuprinde 2 sipci paralele cu leatul superior late de 25 mm , groase de 5 - 10 mm , cu 13 - 15 orificii 15 mm n care se introduc dopuri 14 mm care au o mic cavitate pentru cear pe care se prinde botca artificial si un guler 18 mm si nltime 2 mm Sablonul pentru botci artificiale este confectionat dintr-o bucat de lemn de tei lung de 10 cm care are un capt 8 - 8.8 mm cu vrful rotunjit si putin conic . Sablonul tinut n prealabil n ap se sterge si se introduce 8 - 10 mm n cear nclzit ntr-un vas emailat n baie de ap ; se scoate si dup solidificarea cerii pe sablon se reintroduce de 3 - 4 ori n cear micsornd de fiecare dat nltimea cu 1 mm . Dup ce se

tine n ap rece botca artificial se scoate printr-o usoar rsucire de pe sablon . Lanteta pentru transvazare este realizat din srm de inox 2 mm , lungimea 150 - 200 mm , un capt cu form de crlig folosit la nlturarea larvelor iar cellalt capt este aplatizat si subtiat , ngustat pn la ltimea de 1 mm usor rotunjit si curbat cu ~ 75 la 2 - 2,5 mm de vrf . Se coboar spatula sprijinind-o pe unul din peretii celulei si se plaseaz vrful acesteia urmrind fundul celulei pn sub larva ... 6. Familia cresctoare poate fi creat izolnd o parte a doicilor de matc - simularea orfanizrii - cu ajutorul diafragmei separatoare ( sau podisorului ) cu fereastr 50 x 300 mm acoperit cu gratie Hanemann , n " buzunarul stupului orizontal ( sau ntrun corp deasupra corpului de baz al stupului vertical ) . n acest compartiment ( corp ) se pun 2 rame acoperitoare cu miere si pstur , 1 fagure cu puiet cpcit , 1 ram port-botci si 1 fagure cu puiet tnr - care va atrage albinele-doici . n stupul orizontal separarea se poate face prin interpunerea a 3 - 5 faguri plini cu miere . 7. Familia starter ( pornitoare ) se formeaz din 1,2 - 1,5 kg albine tinere luate de pe faguri cu puiet necpcit si 2 rame cu miere si pstur . Li se d un hrnitor cu ap si se tin ntr-o ncpere rcoroas . Dup 12 ore se introduce rama cu botci artificiale cu larve iar dup 24 ore aceste larve se nlocuiesc cu larve de 12 ore si albinele se retrocedeaz familiei . A doua transvazare a larvelor - pe lptisorul acumulat asigur ca ele s nu sufere datorit ntreruperii hrnirii ca primele larve . Deoarece larvele au fost " luate n crestere " se introduc ntr-o familie cu matc unde , fr dificultti , vor fi ngrijite n continuare . Pn la cpcire aceste botci sunt ignorate de matca familiei cresctoare . Rama port-botci va fi distantat de cele vecine , spatiul astfel creat va fi aglomerat de albine care vor acoperi botcile si le vor lua n crestere mai repede . Familiile de albine nu accept ou strine , acestea sunt nlturate de albine . Se pot utiliza doar ou din care vor ecloziona larve pn la 1 - 2 ore dup introducere . n primele 5 zile se fac hrniri suplimentare . Dup 1 zi se verifica acceptarea botcilor ( luarea n crestere = 80% ) ; dup 2 zile de la introducere se mentin n crestere numai botcile corespunztoare ca mrime , form , dezvoltare si hran a larvelor iar dup 4 zile de la introducere se izoleaz botcile de matca familiei si ntre ele cu gratie Hanemann sau n colivii de eclozionare . La 9 - 10 zile de la introducerea botcilor acestea se recolteaz si se introduc n nuclee de mperechere , n roiuri artificiale , n familii orfane sau se folosesc pentru nlocuirea mtcilor necorespunztoare . Matca = Ou : 1 ... a 3-a zi Larv : a 4-a ... a 10-a zi Cpcirea botcii : a 8,5-a zi Nimf : a 11-a ... a 16-a zi Eclozionare : a 16-a zi ( dac larva a avut vrsta de 1 zi - matca eclozioneaz peste 13 zile ; dac larva a fost mai vrstnic de 2- zile - matca eclozioneaz peste 11 zile , cu 2- zile mai devreme , lichidnd mtci neeclozionate de calitate bun ) Maturare sexual : a 17-a ... a 20-a zi Zboruri de orientare : a 20-a ... a 22-a zi Zboruri de mperechere : a 22-a ... a 25-a zi Pregtire pentru ouat : a 25-a ... a 28-a zi Ponta : a 28-a ... a 30-a zi mperecherea mtcilor La 6 - 9 zile dup eclozionare , cnd se matureaz sexual si face zborurile de orientare , matca efectueaz 1 sau 2- zboruri de mperechere . Dac nu se va mperechea n 20 - 30 zile - va deveni matc arenotoc ( trntorit ) depunnd numai ou nefecundate ( de trntori ) . Pn la mperechere matca este " tratat " de albine destul de brutal ; cu ct ntrzie mai mult mperecherea - cu att creste probabilitatea ca matca s fie molestat . Zborul de mperechere dureaz 15 - 30 minute si este fcut n zile senine , ntre orele 13 - 16 , la temperaturi de 20 - 25C cnd viteza vntului nu depseste 30 km/h . mperecherea mtcii cu 5 - 8 trntori are loc n " hore " de 100 - 300 trntori la 12 - 18 m nltime si la distanta de pn la 2 km de stup ( n locuri prestabilite particulare prin intensitatea cmpului geomagnetic ) . Dup ntoarcerea n stup , ngrijit si hrnit cu lptisor , matca si pregteste ovulatia ncepnd depunerea oulelor la 2 - 3 zile de la mperechere . Nucleele de mperechere se formeaz cu 1 ram cu hran , 1 - 2 faguri cu puiet cpcit si albine tinere , acoperitoare , luate din familii puternice n orele cnd majoritatea culegtoarelor sunt plecate la cules . Spre sear , la 3 - 6 ore dup formare , se introduce o botc sau o matc

nemperecheat iar a doua zi se verific acceptarea ei constatnd integritatea botcii ( dac nu este roas ) si comportamentul albinelor ( dac nu au o atitudine dusmnoas , agresiv ) fat de matc Din cauza lipsei albinelor orientate ( culegtoare ) este necesar aprovizionarea nucleului cu ap n primele zile dup formare . mperecherea este confirmat de nceputul ouatului n cel mult 15 zile pentru matca nemperecheat sau n cel mult 25 zile pentru botca cpcit . Lipsa oulor poate indica pierderea mtcii n timpul zborului de mperechere si implicit iminenta aparitiei albinelor outoare . Mtcile mperecheate la nceputul toamnei ncep ouatul dar albinele nu mai cresc acest puiet - oule sunt ndeprtate sau consumate de albine - prioritare fiind acumularea rezervelor de miere n cuib si formarea corpului gras . Marcarea mtcilor Culori : 2003 = rosu , 2004 = verde , 2005 = albastru , 2006 = alb , 2007 galben , 2008 = rosu , ... Se pot folosi plcute de opalit ( sau foite de staniol ) si lacuri realizate din solutie 20% serlac n alcool sau solutie de 20 % celuloid n acetona la care se adaug vopsele ( se pot folosi si Duco sau lacul de unghii ) . Pentru marcare matca se imobilizeaz sub un cadru - capac 30 - 40 mm acoperit cu tul la nltimea de 4,5 - 4,9 mm . Apoi matca se izoleaz 2 - 3 ore sub o colivie pentru evaporarea diluantului ( mirosul "strin" poate provoca agresarea ei de albine ) . Mtcile nu se prind cu degetele de abdomen cci intr n stare de soc sau lezate chiar mor - n plus li se transfer mirosul de pe degete ... Introducerea mtcilor Factorii favorizanti pentru acceptarea mtcii 1. Conditii de mediu : timp frumos , cald si fr vnt ; existenta culesului ( sau interventia cu hrniri stimulente 2 - 3 zile naintea introducerii ) ; la nceputul lui aprilie si sfrsitul lui septembrie ; seara dup terminarea zborurilor . 2. Starea mtcii : matca de bun calitate , bine ntretinut , linistit , cu integritate corporal intact ; matca mperecheat care ncepe sau continu ouatul ( mtcile nemperecheate sunt agitate ceea ce irit albinele ; matca nemperecheat poate fi acceptat dar prezenta sau introducerea oulelor si larvelor tinere va duce la nlturarea ei si cresterea botcilor proprii ) 3. Starea familiei de albine : familia n timpul unui cules puternic sau n timpul frigurilor roitului ( matca si cresterea puietului sunt neglijate ) ; starea de agitatie si panic aprut la 40 - 50 minute de la disparitia mtcii din stup care continu timp de 4 -5 ore ( dup aceast perioad acceptarea este mai dificil devenind aproape imposibil odat cu cresterea botcilor de salvare sau odat cu aparitia albinelor outoare ) ; lipsa oulelor si larvelor ( puiet necpcit ) ; preponderenta n familie a albinelor tinere ; hrnirea cu sirop , hrana lichid devenind pentru albine obiect de atractie si aproape c nu sesizeaz schimbarea mtcii . Pn dup a 21-a zi de la introducere ( eclozionarea propriei progenituri ) acceptarea mtcii nu este sigur , familia se deranjeaz ct mai putin . Metode de introducere a mtcii Se acord familiei timp ( ntre 40 minute si 5 ore ) s perceap situatia de a fi orfan naintea introducerii mtcii . 1. Folosirea botcii cpcite : la 9 - 10 zile de la orfanizare , cnd albinele pierd instinctul cresterii propriilor botci , se nltur toate botcile de salvare si se " implanteaz " cea dorit. Botca este acceptat usor de familie dar matca va ncepe ouatul abia peste 13 - 18 zile 2. Introducere mtcii libere : [ majoritatea procedeelor se bazeaz pe utilizarea unor substante care dizolv ( alcool etilic ) , absorb ( extracte de plante aromate ) sau deformeaz ( extracte apoase ale mtcii schimbate sau ale trntorilor ) feromonul mtcii ] a. " anestezierea " albinelor prin evaporarea a 8 ml ( / corp de stup vertical ) alcool etilic cu 30 minute nainte de amplasarea mtcii pe un fagure din centrul cuibului ; vaporii de alcool se combin cu componentele feromonului mtcii nlocuite iar albinele ventilnd cuibul vor elimina o parte din vechiul miros . b. pulverizarea fagurilor , albinelor si mtcii introduse cu sirop din miere si extract de plante aromatice . c. nclirea mtcii n lptisor de matc sau n miere . d. " anestezierea " albinelor prin fumigatia cu 4 - 5 rafale de fum cu ( 2- linguri ) azotat ( nitrat ) de amoniu . e. fumigatia cu fumigene apicole = 10 -12 fumuri date pe urdinis care apoi se nchide si dup 15 minute se introduce matca pe urdinis dnd din nou 10 - 12 fumuri . f. matca se oboseste fiind lsat s se miste ntr-un pahar apoi se pune pe un figure g. introducerea n mijlocul familiei orfanizate a nucleului de mperechere ( + uniformizarea mirosului ) , matca fiind protejat de suita sa . 3. Introducerea cu ajutorul coliviilor :

a. colivia Miller : plas de srm cu orificii 2 - 3 mm 60x20x15 mm , la un capt un orificiu 11x11 mm placat cu 2 plcute cositorite 20x20 mm formnd compartimentul pentru serbet , cellalt capt este nchis cu o sipc de lemn 50x20x15 mm care culiseaz . b. colivia din testur de srm ( ochiuri 2 - 3 mm ) : cilindric 20 mm , h 60 mm nchis cu un dop de lemn . c. colivia Titov : plas de srm ncadrat de tabl 60x32x18 mm , fund de lemn 32x18x9 mm rabatabil si cu o cavitate pentru miere , capac de tabl 36x26 mm - cu dou orificii = unul 15 mm , altul 14x4,2 mm - acoperit cu un subr metalic 26x26 mm . a) , b) si c) se fixeaz n pozitie oblic cu dopul de lemn n jos n mijlocul cuibului pe o portiune a fagurelui cu miere descpcit , fr a ncli matca ; dac albinele sunt linistite , hrnesc matca si nu ncearc s-o atace , atunci dup 24 - 48 ore se nlocuieste dopul de lemn cu o bucat de fagure artificial perforat cu un ac ; dup alte 48 - 72 ore se ndeprteaz colivia si se verific ponta mtcii . Colivia Titov se poate utiliza si pentru eclozionarea mtcilor : botca se fixeaz n orificiul cu 15 mm , dup 48 ore se deschide orificiul 14x4,2 mm . d. colivia capac : cadru circular sau ptrat de tabl , cu nltimea 15 mm , acoperit cu 100 cm plas de srm , 4 - 6 " picioare " de 10 mm , un orificiu lateral 9 mm prevzut cu un tub lung de 30 mm care va fi umplut cu past de miere si zahr ( consumat de albinele din interiorul si exteriorul coliviei asigurnd eliberarea mtcii n 3 - 4 zile ) ; colivia se aplic mpreun cu matca pe o portiune cu puiet cpcit la eclozionare si miere ; matca este protejat din lateral de cadrul de tabl , se gseste n conditii naturale - pe fagure , are posibilitatea de a-si continua ouatul , si formeaz suita obisnuindu-se cu atingerea albinelor nu intr n panic la eliberare e. colivia Zander : cadru de lemn , metal sau plastic 50x30x20 mm , cu 1 - 2 pereti din gratie Hanemann ( orificii 26x4,2 mm ) , un spatiu pentru cteva picturi de miere si un orificiu 15 mm pentru dopul cu botc ; se foloseste pentru izolarea botcii si eclozionarea mtcii . f. colivia Benthon : corp de lemn 120x40x20 mm cu 3 compartimente excavate ( 30 mm , adncime 9 - 15 mm ) unite si acoperite cu plas de srm ; se utilizeaz pentru transportarea mtcii ( nsotit de 15 - 20 albine , se aprovizioneaz cu o pictur de ap la fiecare 6 ore ) dar poate fi folosit si pentru introducerea mtcii prin realizarea unui orificiu 9 mm n partea compartimentului cu hran , colivia fixndu-se cu acesta nspre jos ; eliberarea mtcii se produce dup ~ 8 zile . g. pentru introducerea mtcii se poate utiliza si o bucat 80x80 mm de fagure artificial care se ruleaz n jurul unui sablon 18 mm cu un capt rotunjit , apoi cu un ac se perforeaz de 5 - 6 ori captul rotunjit al " botcii " , se introduce matca si se comprim captul " deschis " iar " botca " obtinut se suspend cu un bt de chibrit pe un fagure din mijlocul cuibului . " Mascarea " mtcii noi cu nirosul mtcii btrne prin introducerea mtcii tinere cu colivia n care a fost tinut o vreme matca btrn are un efect limitat ntruct nu contribuie la "instaurarea" noului miros . Izolarea mtcii n colivie mai mult de 2 - 3 zile , fr suit ( = fr hrnirea cu lptisor ) , duce la involutia ei reducndu-i capacitatea de ouat . Roirea artificial Minim necesar pentru formarea roiului artificial : 1 botc sau 1 matc de calitate 2 - 3 faguri cu puiet cpcit albine tinere de pe 2 - 3 rame 1 ram cu miere si pstur 1 hrnitor cu ap se ajut periodic cu hran se ntresc de cel putin 3 ori , la fiecare 7 zile cu cte 1 fagure cu puiet cpcit la eclozionare . Pentru a preveni ca albinele orientate s declanseze prdarea roiului , care nu are nc definit cuibul si teritoriul familiei, dup 2 ore de la formare se schimb pozitia stupului si orientarea urdinisului . 1. Divizarea Dup culesul de salcm - lng familia de prsil se aduce un stup n care se trece jumtate din fagurii cu puiet si rezerve de hran . Se completeaz ambii stupi cu faguri artificiali si se aseaz astfel nct urdinisurile s fie n pozitia n care a fost urdinisul familiei de prsil ; pentru divizarea egal a culegtoarelor stupul

familiei cu matc va fi asezat cu 0,5 m mai departe . Dup 2 - 5 ore de la formare diviziunii orfane i se d o matc sau o botc . 2. Fortarea roitului Dup ce familia de prsil a fost fortat s intre n frigurile roitului si au aprut botcile - cu matca familiei , 2 - 3 rame cu puiet si albine acoperitoare si 1 2 rame cu hran se formeaz primul roi . Odat cu cpcirea botcilor familia orfanizat se divide n 2 roiuri , n fiecare lsnd doar 2 - 3 botci dintre cele mai mari si " frumoase " ( din mijlocul prtii inferioare a ramei ) . 3. Stolonarea ( roirea colectiv ) Ridicnd din 3 - 4 familii puternice cte 1 - 2 ( deci 3 8 ) faguri cu puiet si albine tinere acoperitoare si 2 -3 rame cu hran ( n total ) se formeaz un roi care primeste spre sear ( dup 2 - 5 ore ) o matc . 4. Dezvoltarea nucleului Dup mperecherea mtcii - la fiecare 5 - 6 zile se adaug nucleului cte 1 - 2 rame cu puiet cpcit transformndu-l n roi . 5. Familiile pereche naintea culesului principal se altur 2 familii de prsil iar cnd ncepe culesul se mut n alte locuri din stupin si n locul lor se amplaseaz un stup n care se trece jumtate din fagurii cu puiet , provizii si albina acoperitoare de la fiecare familie-mam . Primind ntreaga populatie de culegtoare roiului i se va asigur spatiul necesar pentru colectarea nectarului si n cel mult 10 ore i se d o botc matur . 6. Mutarea familiei n locul familiei-mam se pune un stup cu faguri clditi si faguri artificiali n care se trece matca si 2 - 3 faguri cu puiet cpcit . Culegtoarele populeaz acest stup folosind ntreaga energie pentru valorificarea culesului . Familia mutat rmnnd cu puietul de toate vrstele si albina tnr primeste o matc si se va reface n cel mai scurt timp . ( Necesar aprovizionarea cu ap !) ... ! Pentru valorificarea activittii culegtoarelor este necesar un numr corespunztor de albine receptoare si prelucrtoare ( o familie cu albine de toate vrstele realizeaz o productie mai mare cu 50% dect o familie cu albine majoritar culegatoare ) . Roiurile marf se compun din 3 - 10 rame , fiecare ram avnd 200 g albin , 3 - 4 dm puiet si 10 dm miere . Roiurile pachet se compun din 1 matc mperecheat si 1,2 - 1,5 kg albin . ntotdeauna stii ce vinzi dar niciodat nu stii ce cumperi ! Dac roiul este adus dintr-un loc mai apropiat de 3 km - va fi tinut 1 - 2 zile ntr-o ncpere rcoroas ; dup asezarea pe vatr pentru 2 - 3 ore se pun peste urdinis crengute nfrunzite sau fire de iarb . Iesirea fiindu-le ngreunat albinele vor iesi mai lent la zbor si nu se rtcesc . Amplasarea stupilor Stupul sau nucleul se aseaz ntr-un loc protejat de vnt si umiditate , ndreptat spre sud sau sud-vest , cu sol neted si uscat ( pnza freatic la minim 2 m adncime ) . Stupul se nclin nainte cu 6 - 8 ceea ce usureaz albinelor ndeprtarea cadavrelor si resturilor si mbuntteste ventilatia cuibului Urdinisul se va afla la 20 - 30 cm de sol si se va orienta iarna , primvara si toamna spre sudest sau sud iar vara spre nord dar astfel ca razele soarelui s nu cad niciodat frontal pe urdinis . Albinele tolereaz o deplasare a urdinisului ( punctul lor de reper ) de 25 cm pe zi n stnga sau dreapta , de 50 cm / zi nainte sau napoi si o rotire a lui mai mic de 45 . Distanta ntre stupi va fi de 0,5 - 2 m iar ntre rndurile de stupi 1 - 8 m . Spatiul mai mare ntre stupi si diferentierea stupilor si nucleelor prin culoarea scndurelelor de zbor si fetei lor ( sau prin diverse repere ) reducnd rtcirea albinelor sau a mtcilor previne mrirea agresivittii , aparitia furtisagului si pierderea mtcilor iesite la mperechere . Cnd timpul este ploios majoritatea culegtoarelor care se ntorc de la cules intr n primii stupi ntlniti n cale . Dac sursa de cules se afl peste o suprafata de ap - un numr mare de culegtoare , ngreunate de nectar , cade n ap cnd bate vntul . Dac ntoarcerea de la cules se face peste sau de-a lungul cii ferate - multe culegtoare vor fi distruse de suflul provocat de miscarea trenului . Albinele care zboar pe sub liniile de nalt tensiune sunt cuprinse de panic , se atac reciproc fr motiv si uneori si ucid matca ; modificri majore de comportament apar dac stupul este expus direct radiatiilor electromagnetice fiind amplasat sub liniile de nalt tensiune . De altfel un cmp magnetic de 5 gauss ( de 10 ori superior celui natural , terestru ) induce modificarea orientrii celulelor fagurilor construiti si deregleaz perceptia temporal a albinelor ( magnet de difuzor 57 mm = 9500 gauss ) .

Culesul
" Mella fluant " - S curg miere ! ( latin )
Pentru perioada culesului se asigur spatiul necesar cldirii fagurilor si depozitrii nectarului si se intensific ventilatia stupului deschiznd urdinisul la maxim - de suprafata fagurilor pe care este depus nectarul si de ventilatie depinde viteza evaporrii apei din nectar si transformrii acestuia n miere . Acumularea dioxidului de carbon , cldura si lipsa apei duc la aparitia " puietului oprit " , la nnegrirea si asfixierea albinelor . Cnd fagurii au cpcit cel putin o treime din suprafat , maturarea mierii fiind acceptabil , se face extractia mierii cu conditia ca n cuibul familiei s rmn cel putin 1 kg ( 6 dm ) miere pentru fiecare interval cu albin . De asemenea se aleg si se opresc ramele de rezerv cu pstur si miere cpcit . Dup recoltarea mierii fagurii se restituie familiilor pulverizndu-i cu ap pentru a usura albinelor curtarea lor . Un cules bogat determin la familiile slabe intensificarea cresterii puietului , majoritatea albinelor particip la hrnirea si ngrijirea puietului - recolta de miere fiind neglijabil . La familiile puternice culesul bogat determin reducerea cresterii puietului , majoritatea albinelor sunt ocupate cu recoltarea si prelucrarea nectarului - instinctul de acumulare a rezervelor de hran devine prevalent . Pe tot parcursul sezonul ui activ trebuie asigurate mtcii conditiile si spatiul pentru ouat . Dac matca si nceteaz ouatul este foarte greu s fie determinat toamna s-si reia ouatul . Diminuarea pontei mtcii n luna iulie este un fenomen natural datorat ritmului de viat a familiei de albine dar poate fi provocat si de lipsa culesului sau de canicul . Ca atare mentinerea puterii familiei se realizeaz prin interventia cu hrniri suplimentare n perioadele lipsite de cules , prin intensificarea aerisirii si prin umbrirea stupilor expusi n plin soare . Alt conditie pentru ca matca s-si continue ouatul este mentinerea distantei dintre fagurii cuibului la 12 - 13 mm . Pentru ramele-depozit distanta se mreste la 18 mm , albinele vor nlta celulele fagurilor , matca nu " nsmnteaz " celule mai adnci de 11 - 13 mm . Cnd culesul s-a sfrsit pentru prevenirea furtisagului se micsoreaz urdinisul ( n functie de densitatea "circulatiei" albinelor si numrul de ventilatoare ) si se restrnge cuibul lsnd numai ramele acoperite de albine pe care acestea le vor "controla" si apra . Furtisagul Furtisagul este o manifestare molipsitoare a albinelor decurs din instinctul de colectare a rezervelor de hran care apare n perioadele lipsite de cules . De asemenea familiile spoliate de rezervele de miere si neglijate sau familiile cu albine subdezvoltate ( crescute n faguri foarte vechi , neputnd colecta si prelucra nectarul datorit atrofierii aparatului bucal si sistemului digestiv ) se vor deprinde s realizeze provizii prin jefuirea altor familii . "Familiile-pirat" se recunosc prin activitatea intens desfasurat pn seara trziu si prin numrul mic de albine care aduc polen . Albinele hoate se identific dup zborul lor n jurul stupului cutnd s ptrund prin orice crptur sau pe sub capacul stupului ; cnd nu reusesc ncearc s intre pe urdinis atacnd paznicele ; hoatele si iau zborul de pe fata stupului lsndu-se mai nti n jos ngreunate de miere si apoi se ridic n aer . Cel mai frecvent furtisagul este initiat de culegtore uzate ( nnegrite , cu dimensiuni corporale mici ) care vor mobiliza alte "profitoare" , actiunea relativ linistit si izolat degenernd ntr-un atac masiv , violent ( n timpul cruia poate fi omort matca ) . Familia prdat va face apoi un zbor intens pentru eliminarea resturilor de cpceal si faguri distrusi . Prevenirea : 1. extractia mierii se face cu cteva zile naintea sfrsitului culesului sau se amn pn la aparitia unui cules de ntretinere ; 2. fagurii cu miere se ridic din stup spre sear urmrind ca pe capacele stupilor sau pe jos s nu rmn nici o urm de miere ; 3. n preajma stupilor nu se vor lsa faguri (goi) , hrnitoare sau vase care au miros de miere si cear ; 4. hrnirile cu sirop se fac numai seara - dup linistirea zborurilor albinelor - n cantitti care s fie consumate pn dimineata ; 5. stupii nu se vor deshide la rnd ci alternativ n prti diferite ale stupinei ( rndurilor de stupi) ntruct albinele hoate urmresc apicultorul ( identificndu-l dup culoarea mbrcmintei) ; 6. n perioadele lipsite de cules urdinisurile se reduc ( ntre 5 mm / interval de albin si necesarul apreciat observnd activitatea la urdinis ) ; 7. fundul , peretii si capacul stupului nu trebuie s lase locuri de trecere ( mai mari de 3 mm ) ;

8. n stupin nu se tin familii slabe sau familii fr matc care sunt primele atacate ; 9. tratamentul cu Varachet se face seara pentru ca pn dimineata s se anuleze uniformizarea mirosului . Combaterea : 1. protejarea urdinisului familiei atacate cu iarb sau pelin strivit pn cnd hoatele renunt la atac ; 2. pulverizarea cu ap a albinelor hoate ; 3. ungerea fetei stupului atacat cu petrol , motorin sau cu alte substante repulsive albinelor ca : acidul fenic , creolina , fenolul , benzaldehida , anhidrida propionic ... 4. asezarea unei oglinzi la urdinis ; 5. acoperirea stupului cu un cearsaf ; 6. presrarea scndurei de zbor cu cenus , sare ... sau udarea ei cu ap ; 7. mutarea stupului , dar hoatele rmase n interiorul stupului mutat se pot orienta asupra noii pozitii si continu furtisagul ; 8. fumigatie intens n fata stupului atacat , dar familia poate intra n panic din cauza fumului; 9. se introduce un creion pe urdinis peste care se aseaz un bulgre de lut moale obturnd urdinisul apoi creionul se extrage - rmne un "tunel" lung de 5 - 6 cm prin care albinele stupului si " dau rnd " la intrare si iesire dar hoatele se "simt" claustrate si ies afar , altele nu mai intr desi persist n jurul stupului nc 20 - 30 minute - este necesar suplimentarea aerisirii prin podisor ; 10. instalarea unei sicane la urdinis care combate furtisagul , atacul viespiilor si atenueaz curentul de aer format ntre urdinis si podisor ; sectiune 25 mm | | | | | | | | | 8 mm | urdinis 11. nchiderea urdinisului inferior si deschiderea urdinisului superior ( la tipurile de stupii care-l au ) care fiind situat n dreptul puietului este mai bine pzit ; 12. familia atacat se duce cu urdinisul nchis ntr-o ncpere ntunecoas pentru 2 - 3 zile aprovizionnd-o cu ap si asigurndu-i aerisirea prin podisor , n locul stupului ridicat se aseaz un stup n care se introduc crpe mbibate cu substante repulsive pentru albine ( petrol , acid fenic ... ) sau cu apifuge ( ftalat de metil ) . Albinele outoare - familia bezmetic n urma strivirii mtcii ntre rame ( cnd substanta de matc este dispersat n familie nc cteva zile ) sau pierderii ei n timpul zborului de mperechere devine imposibil cresterea botcilor de salvare . Lipsa substantei de matc si absenta larvelor tinere determin dezvoltarea ovarelor la lucrtoare si hrnirea albinelor tinere cu lptisor de matc , 60 - 80 % din albinele familiei devenind albine outoare ( "surogate" prezentnd elemente de comportament specifice mtcii ) . Oule acestora sunt depuse la ntmplare , mai multe ntr-o celul , pe peretii celulelor si n celule cu pstur . Din aceste ou eclozioneaz trntori subdezvoltati dar apti pentru mperechere . Redresarea familiei bezmetice se poate realiza prin nfometarea albinelor ( ceea ce le provoac resorbtia ovarelor ) . Albinele se scutur de pe rame si se tin nchise 24 de ore la umbr sau ntr-o ncpere rcoroas . Apoi li se dau 1 - 2 faguri goi , 1 rama cu puiet cpcit , 1 fagure cu miere si 1 botc la eclozionare - conditia pentru acceptarea unei mtci este ca vrst ei s nu depseasc 30 minute . Deoarece si dup acceptarea mtcii albinele outoare continu s depun ou este indicat doar recuperarea culegtoarelor . Pentru aceasta familia bezmetic cu urdinisul nchis se duce seara la 100 - 200 m de stupin se afum intens si timp de cteva minute se ciocneste n peretii stupului pentru a determina albinele s se "ndoape" cu miere . Albinele se scutur pe pmnt de unde negsindu-si stupul la vechiul loc se vor mprstia la alte familii n care fiind ncrcate cu miere vor fi primite . Nu se vor scutura albinele familiei bezmetice n incinta stupinei ntruct vor "nvli" n cellalte familii si le vor ataca mtcile . Este preferabil scuturarea albinelor de pe rame n stup lsndu-le s se mprstie lent la alte familii si apoi , pentru c albinele outoare nu-si prsesc stupul , s moar . Se poate ncerca recuperarea familiei puternice care s-a bezmeticit prin introducerea unei mtci cu ajutorul coliviei pulveriznd peretii stupului si fiecare ram cu 25 - 30 ml solutie apoas cu 0,3% suspensie de valerian .

Pregtirea pentru iernare La sfrsitul lunii iulie puterea familiilor este diminuat la jumtate fat de puterea avut n luna iunie , mortalitatea albinelor ajungnd la 500 - 1000 / zi datorit uzurii din timpul culesului iar ponta mtcii scznd la 600 - 800 ou / zi . n cursul lunii august se mreste ouatul mtcii ncepnd cresterea albinelor de iernare . O matc tnr si prelungeste ouatul cu 10 zile fat de matca de 2 ani depunnd cu 30 % mai multe ou . Mortalitatea n iarn este de 12 - 18 % pentru albinele eclozionate n august si la nceputul lunii septembrie si de 60 % pentru cele eclozionate pn la 20 iulie , longevitatea albinelor depinznd de numrul de puiet crescut si de hrnirea cu polen . Prin consumul de polen se acumuleaz rezerve de proteine si lipide n corpii grasi ai albinelor necesare pentru ntretinerea functiilor vitale , hrnirea mtcii si cresterea puietului n primvar . Initierea pregtirilor pentru iernare este indicat de izgonirea trntorilor , de propolizarea crpturilor stupului si de acumularea mierii n fagurii cuibului . La +18...+13C se formeaz grupri de 20 - 100 albine , albinele efectueaz zboruri n timpul crora elimin resturile alimentare din intestine . La +13...+10C se unesc grupurile de albine ncepnd constituirea ghemului de iernare ; la +12,8C matca si nceteaz ouatul . La +8...+6C albinele se adun strns n jurul mtcii formnd ghemul de iernare . Ghemul are form de sfer sau de elipsoid ( 150 - 300 mm ) si 75% din el se formeaz n si pe celulele din care a eclozionat ultimul puiet . Cnd ghemul se formeaz numai pe miere - i se mreste volumul si se divizeaz - pierderile de cldur sunt de 3 ori mai mari , albinele irosindu-si energia pentru nclzirea straturilor de miere . n general "familiile" cu 2 - 3 intervale de albine nu pot forma un ghem unitar . Ghemul de iernare este un sistem cu surs intern de cldur ( asemenea cpitelor de fn sau grmezilor de cereale ) - n orice loc din ghem corpul albinei cedeaz cldur care se produce prin microvibratiile muschilor toracici . Coaja ghemului este alctuit dintr-un strat de 25 - 70 mm de albine care la +13,9... +8C stau linistite deplasndu-se temporar n miez pentru a se hrni . n miezul ghemului temperatura este mentinut ntre +13,9C si +20C cnd temperatura exterioar depseste 0C si ntre +13,9C si +27C cnd temperatura exterioar coboar sub 0C ; cnd ncepe cresterea puietului temperatura n miez este mentinut la +34...+36C . La -3,5C volumul ghemului se reduce la maxim ( cldura mentinndu-se exclusiv pe seama consumului de miere ) iar la +8C ghemul se afneaz . Deoarece temperatura n interiorul stupului este mai mare doar cu 1 - 2 C fat de temperatura exterioar se acord mai mult important puterii familiei si asigurrii ei cu hran suficient de bun calitate dect mpachetajului cuibului si grosimii peretilor stupului . O familie cu 8 - 10 intervale de albine consum cu 50% mai putin miere dect o familie cu 4 - 5 intervale de albin . Dac n perioadele cu temperaturi mai mici de +14C albinele termin rezervele de miere de pe fagurii ( n " pat rece " ) ocupati de ghem - nu pot trece lateral pe fagurii cu miere nvecinati , ghemul putndu-se deplasa doar de jos n sus si din fat n spate ; pentru desfacerea si mutarea ghemului sunt necesare temperaturi mai mari de +14C . Strnse n ghem albinele nu ventileaz cuibul fiind necesar asigurarea aerisirii corespunztoare pentru ca umiditatea s se mentin la 65% , acumularea dioxidului de carbon s fie sub 10% si aportul de oxigen s fie peste 7% . Asigurarea rezervelor de hran Colectarea rezervelor de miere si pstur pentru iernare va ncepe din luna mai sau iunie nsumnd cel putin 12 kg miere si 1,5 kg pstur pentru fiecare familie bun . Se aleg fagurii bine clditi de culoare brun care au cel putin 1,5 kg - o coroan de 8 cm - de miere cpcit . Se evit fagurii cu multe celule de trntor ( ignorati toamna si primvara de matc sau "nsmntati" determin reducerea numrului de puiet de lucrtoare si uzura inutil a doicilor ) , fagurii proaspt clditi ( de culoare alb care pstreaz mai ru cldura ) si fagurii vechi ( de culoare cafenie care pot declansa mbolnvirea familiei n timpul iernii ) . Se exclude mierea de man , mierea din suc de struguri , mierea de crucifere ( varza , mustar , ridichi ) si altele care cristalizeaz rapid ( si se fac hrniri de nlocuire ) . Cnd n cuib sau la rezerva stupinei nu exista suficienti faguri cu 1/2 - 1/3 miere cpcit , cel mai trziu pn la mijlocul lunii august , se fac hrniri de completare a rezervelor ( folosind siropul de zahr 2:1 sau 3:2 cte 1l/zi ) . Se impune ca rezervele de hran ale familiei s nu contin mai mult de jumtate de miere din zahr . Familiilor slabe li se reduce portia de sirop de zahr fiind recomandabil folosirea siropului de miere 4:1 pentru hrnirile de completare . Mierea de man este o miere vscoas , de culoare nchis ( verzuie sau brun ) , mai putin dulce , de obicei necpcit si care cristalizeaz greu . Se identific cu ajutorul reactiei cu alcool (

miere si ap distilat n prti egale se amestec cu 8 - 10 prti alcool etilic 96 ) cnd solutia obtinut este tulbure sau cu ajutorul apei de var [ miere si ap distilat n prti egale se amestec cu 2- prti ap de var ( lichid rezultat n urma dizolvrii a 100 g var nestins in 0,5 l ap ) si se nclzeste pn la fierbere ] cnd n solutia obtinut apar flocoane brune . n zonele de munte iernarea decurge n conditii bune cu 20 - 30 % miere de man n rezervele de hran dar n zonele de deal si de cmpie prezenta a 10 - 20 % miere de man n rezervele de hran produce intoxicatie , diaree si moarte . Mierea de man blocnd eliminarea apei din resturile alimentare provoac suprancrcarea intestinului posterior al albinelor si n consecint diareea . ntrirea familiei de albine Practic cu luna august ncepe sezonul apicol ntruct de puterea familiei si de cantitatea si calitatea rezervelor de hran din toamn depind iesirea din iarn si dezvoltarea familiei n primvar. Este necesar nlocuirea mtcilor necorespunztoare si stimularea cresterii de albine tinere , familiile bune avnd pn la 20 august cel putin 4 rame cu puiet si 7 - 10 intervale de albin Pentru a stimula cresterea puietului se deblocheaz cuibul introducnd n mijlocul lui o dat la 6 zile un fagure "brun" , cu o mic coroan de miere , care va fi pulverizat cu sirop de zahr . n acelasi timp seara se fac hrniri stimulente cu cte 500 - 800 ml sirop de zahr 1:1 sau se descpcesc cte 3 dm faguri cu miere dup diafragm la fiecare 3 zile . Eficienta acestor hrniri este conditionat de existenta n cuib ( 7 - 10 rame ) a cel putin 12 kg miere si de existenta culesului de polen ( necesar cresterii puietului , prelucrrii siropului si formrii corpului gras ) - n lips se fac hrniri cu polen sau cu nlocuitori de polen . Hrnirile se pot face si cu ajutorul unei pungi de plastic care se umple cu sirop , se nchide fr a lsa aer n interiorul ei , se aseaz pe spetezele superioare si se perforeaz de 5 - 6 ori cu un ac partea ei superioar . Continuarea hrnirilor stimulente dup 20 septembrie , mai ales cnd matca familiei este tnr , provoac prelungirea pontei mtcii - albinele eclozionate risc s nu aib timp s-si formeze corpul gras si s beneficieze de un zbor de curtire ( ceea ce n primvar va cauza n rndul lor o mortalitate masiv ) . Stimularea cresterii puietului impune si asigurarea regimului termic optim prin restrngerea si mpachetarea cuibului cnd temperaturile nocturne coboar sub +14C . La sfrsitul lunii septembrie ntrirea familiei se mai poate face prin unirea cu 0,6 - 0,8 kg albine ale familiei ajutatoare . Revizia general Revizia general este ultima interventie strict necesar n cuibul unei familii normale . Ornduirea cuibului pentru iernare Stabilirea numrului de faguri lsati n cuib se face constatnd , ntr-o dimineat rcoroas ( +12C ) , numrul de intervale ocupate de albine . Pentru un ghem de 8 ( 4... 11 ) intervale se las 9 ( 5... 12 ) rame cci fagurii neocupati de albine mucegiesc putnd declansa ascosferoza . Fagurii lsati vor avea cel putin ntre 1,5 si 2,5 kg miere cpcit si se amplaseaz n 3 moduri 1. bilateral ( modul natural ) - fagurii cu cele mai mari cantitti de miere se aseaz la cele 2- margini ale cuibului urmati , pn la centru , de faguri cu cantitti descrescnde de miere ; 2. unilateral ( modul folosit la stupii cu ramele asezate paralel cu urdinisul , n " pat cald " sau pentru iernarea n acelasi stup a 2- familii mai slabe care separate de diafragm vor forma un singur ghem ) - fagurii cu cantittile cele mai mari de miere se aseaz la o margine a ghemului urmati , pn la diafragm , de faguri cu cantitti descrescnde de miere . 3. central ( modul folosit pentru familii slabe sau pentru familii cu rezerve mici de hran ) - fagurii cu cea mai mare cantitate de miere se aseaz n mijlocul cuibului urmati pn la margini de faguri cu cantitti descrescnde de miere . Fagurele cu pstur se amplaseaz la mijloc ntre fagurele din centrul cuibului si fagurele mrginas . Nu se las miere necpcit n cuib pentru iarn cci va fermenta din cauza umidittii din stup . Mierea necpcit poate fi lsat strmtornd cuibul pentru a fi acoperit de ghem numai dac proviziile de hran sunt insuficiente si exist certitudinea c aceasta nu este miere de man . Realizarea unui orificiu 12 mm n mijlocul fagurilor la 60 - 70 mm de speteaza superioar asigur o oarecare circulatie a albinelor n ghem pentru hrnire si rspndirea substantei de matc mbunttind iernarea . mpachetajul se face cu saltelute umplute cu paie sau talas , cu plci de poliester expandat, cu psla de 10 - 20 mm grosime sau cu saci de iut . Acestea se pun deasupra podisorului si dup diafragme si protejeaz cuibul de schimbri bruste ale temperaturii cnd ghemul nu este complet

format sau este afnat . Acoperirea podisorului cu 2 - 3 foi de hrtie este valabil numai primvara si toamna dar iarna acestea absorb si pstreaz umiditatea mpiedicnd evacuarea vaporilor de ap din stup . Ventilatia cuibului Ventilatia trebuie sa asigure aportul de oxigen ( necesitate care se mreste odat cu nceputul cresterii puietului ) , evacuarea dioxidului de carbon si eliminarea surplusului de umiditate rezultat n urma digestiei mierii . Surplusul de umiditate provoac dezvoltarea populatiei de varroa , fermentarea mierii , mucegirea psturei , aparitia si proliferarea ascosferozei ( " puiet vros " ) , nmultirea aspergilelor ( " puiet pietrificat " ) n pstur si mucegirea ( pericistimicoza ) fagurilor neocupati de albine . Ventilatia se asigur ndeprtnd cu 2 - 3 mm scndurelele de podisor de la marginea cuibului , ridicnd ( scndurelele ) podisorul cu 5 mm n partea frontal sau nlturnd cpcelul de la orificiul de hrnire . Orificiile astfel create se acoper cu salteluta de mpachetaj . Urdinisul se reduce rmnnd 4 - 6 mm ( 36 - 54 mm ) pentru fiecare interval de albine ( 215 - 540 mm ) . Cuiburile umede sunt reci , iernarea familiei de albine decurge mai bine cnd urdinisul este mai mare de 5 mm / interval albin sau este deschis fanta de aerisire din spatele podisorului . Urdinisurile mici las sa treac aerul rece ca si cele mari cu deosebirea c aerul din stup se rceste mai lent ( dar si se inclzeste mai lent odat cu nclzirea vremii ) . Deschiderea urdinisului superior si reducerea urdinisului inferior la 90 mm prezint avantajul c ntre ele nu se formeaz curent . Ct timp zpada de la urdinis este afnat si nu este acoperit de o crust nghetat - ea permite circulatia aerului . Picturile de ap de la zpada topit care cad de pe capacul stupului pe scndura de zbor ntretin umiditatea la urdinis . Stupul se nclin cu 6 - 8 n fat pentru scurgerea apei de pe fundul stupului . Zborul de curtire La sfrsitul toamnei si oricnd n cursul iernii n zilele calde ( +14..+12C ) si senine se deschid complet urdinisurile si se ridic capacele stupilor si saltelutele de mpachetaj expunnd podisoarele razelor solare . ! n final trebuie verificat pozitionarea ghemulului . Iernarea in adpost n adpostul pentru iernarea familiilor de albine se mentine ntunericul , temperatura constant ntre 0C si +2C , +4C maxim si se asigur o aerisire corespunztoare astfel nct umiditatea s nu depseasc 75% . Familiile iernate in adposturi consum cu 37% mai putin miere dect familiile iernate n aer liber dar efectueaz zborul de curtire cu 2 sptmni mai trziu , au n primvar cu 50% mai putin puiet si realizeaz o productie de miere si cear cu 50% mai mic . Iernarea nucleelor cu mtci de rezerv 1. Nucleului i se asigur 3 - 4 faguri , 400 - 700 g albin si 4 - 7 kg miere si se amplaseaz , separat cu o diafragm oarb , alturi de o familie puternic . Mortalitatea albinelor n cursul iernii este de 5 - 25 % . Iernarea intr-un stup a 2- familii are ca rezultat un consum de hran cu 18% mai mic si , n primvar , mrirea cu 10% a cantittii de puiet fat de o familie iernat aparte . 2. Nucleul cu 2 - 3 faguri care contin 0,4 - 0,7 kg albin si 3 - 6 kg miere se aseaz , izolat cu diafragme sepatatoare , ntre 2- familii puternice n acelasi stup . 3. Nuclee cu 1 - 2 faguri cu 0,2 - 0,3 kg albin si 1,5 - 3 kg miere se introduc , desprtitii de diafragme cu ferestre 50x60 mm acoperite pe ambele prti cu plas de srm cu orificii 2 - 3 mm si cu urdinisuri propri , n acelasi stup pentru a forma un singur ghem de iernare . 4. Mtcile de rezerv pot fi iernate n baterii de custi ntr-o singur familie . n primvar trebuie s fie "distribuite" cci dup zborul de curtire n familie va supravietui o singur matc . Supravegherea iernrii n cursul iernii stupii se protejeaz de vnturi si se expun n plin soare , se previne nelinistirea albinelor de psri , zgomote ... Dup o tulburare puternic familia se linisteste abia peste 20 - 30 ore . Zumzetul familiei nelinistite poate nelinisti familiile din imediata vecintate . Pentru a preveni sufocarea familiei de albine si a asigura necesarul de aer cnd ncepe cresterea puietului se nltur zpada si gheata depus la urdinis si la fiecare 40 zile din spatele urdinisului se ndeprteaz albinele moarte pe o adncime de 10 cm cu ajutorul unei srme cu 5 mm care are o portiune de 3,5 cm ndoit la 90 . Pe fundul stupului se aseaz " foaia de control " pentru a putea cerceta mai bine resturile care cad din ghemul de iernare .

Cnd temperatura o permite se efectueaz un control sumar al iernrii - ridicnd putin podisorul se observ forma si asezarea ghemului . Controlul auditiv Ascultarea familiilor de albine se face o dat la 3 - 4 sptmni n novembrie si decembrie apoi o dat la 2 - 3 sptmni n ianuarie si februarie . 1. zumzet moderat si continuu = familia este in stare bun ; 2. bzit puternic , prelung si cu ntreruperi ( plngtor ) = familia si-a pierdut matca ; 3. zumzet slab si fosnet asemntor celui al frunzelor sau hrtiei = familia este nfometat ; 4. bzit puternic fr ntreruperi = familia este bolnav sau are mult umiditate n cuib ; * cnd nu se aude nimic se loveste usor peretele din fat al stupului si dac familia nu a murit - va produce pentru 15 - 20 secunde un zumzet uniform descresctor Examinarea resturilor din stup 1. mortalitate exagerat ( dup o singur lun se gseste o cantitate de albine moarte care ar umple un pahar de 250 ml , att ct moare ntr-o familie n timpul ntregii iernrii ) = uzura organismului albinelor din cauza conditiilor de iernare nefavorabile , bolilor sau intrrii n ghem a multor albine btrne ; 2. albine moarte si rosturi de cear umede sau mucegite = umezeal , ventilatie deficitar a stupului ; 3. abundenta rosturilor de cear = prezenta puietului sau nelinistirea albinelor ; 4. albine moarte cu trompa intins = lipsa hranei ; 5. albine cu abdomenul negru si umflat , pete castanii = diaree , mbolnvirea familiei ; 6. albine moarte fr capete , albine roase = prezenta soarecilor n stup ; 7. aglomerarea albinelor ntre leaturile superioare ale ramelor si podisor ( sub +8C ) = epuizarea rezervelor de hran ; 8. afnarea excesiv a ghemului = prezenta varroa n cuib ; 9. podisor cald = orfanizare , agitatia albinelor . Redresarea familiilor cu probleme Iarna interventiile n cuibul familiilor de albine se pot face cnd temperaturile exterioare depsesc +10C sau ntr-o ncpere care se nclzeste treptat , nti pn la +16C apoi la +26C . Interventiile sunt necesare n cazul orfanizrii - unirea cu un nucleu sau cu alt familie , aparitiei diareei - efectuarea unui zbor de curtire si nlocuirea fagurilor si epuizrii proviziilor de hran : 1. dup ce se nclzesc faguri cu miere se introduc lng ghem realiznd n centrul lor un orificiu de 12 mm ; 2. n fagurii goi ai cuibului se toarn miere nclzit ; 3. pe leaturile superioare ale ramelor , deasupra ghemului , intercalnd sipci de 5 - 10 mm grosime se aseaz turte de miere cristalizat sau de zahr si miere nvelite n tifon umezit ori n hrtie perforat . Iarna hrnirile cu sirop de zahr uzeaz prematur albinele si mresc umiditatea n stup . Desi absenta psturei din cuib nelinisteste albinele - polenul introdus n turte naintea zborului de curtire provoac diaree producnd suprancrcarea pungii rectale .

Tehnologie apicola
Apicultura moderna
Tehnica introd matcilor Tehnica recoltarii veninului

Tehnica producerii laptisorului principii de baza lucr propriu zise produc laptisor
lucrari preliminare met Hanganu replantare botci materiale organiz coloniei furnizoare metoda Liviu Padurean pastrarea laptisorului

Tehnici de sporire a productiei de miere

metoda Miller cu 1 matca metoda lui John Long metoda lui Snellgrove metoda lui Farrar metoda Robinson cu magazine metoda coloniilor de stransura stupi cu 2 matci diversificarea productiei

Tehnica producerii laptisorului Principiile de baza ale oricarei metode

1. pentru producerea laptisorului este indicat a se folosi doar familiile puternice, cu matci prolifice, stimulandu-le cu miere si polen, in perioada roirii; 2. cea mai buna hrana pentru stimulare este mierea careia i se adauga 20% apa (ceai) si o cantitate de pastura sau polen; sau va fi pregatita din 300 g miere (zahar), 1 litru ceaiuri, 2 g sare de bucatarie, amestecandu-se - in momentul hranirii - cu polen, pastura sau lapte degresat etc., dandu-se in portii de 100-150 g dimineata si seara, cat timp colonia orfanizata produce laptisor. 3. operatia de incepere a recoltarii laptisorului se va porni doar dupa stabilizarea incalzirii timpului; 4. coloniile alese trebuie sa fie indemne de orice boala molipsitoare; 5. in coloniile producatoare de laptisor sa fie cat mai putini trantori; 6. botcile goale in care urmeaza sa se faca transvazarea vor fi date familiei crescatoare cu cateva ore inainte de inceperea transvazarii pentru ca sa capete mirosul specific acestora, usurand acceptarea larvelor ce se vor transvaza; 7. botcile inzestrate cu larve sa fie ferite de curenti, soare, raceala, asigurandu-le un mediu umed si caldut (cu ajutorul unui prosop umed si cald tinut pe tot timpul transvazarii); 8. laptisorul ramas in botcile deja recoltate trebuie spalat, caci daca laptisorul ramane cateva ore pana la o noua transvazare, se va usca iar noile larve nu vor mai fi acceptate. Dupa spalare (clatire), fagurele cu botci se stropeste cu sirop si se pune deasupra ramelor de cuib ale unui stup puternic (unde se lasa 20 de minute pentru curatire). Daca transvazarea se va face imediat dupa recoltare noile larve vor fi primite mai usor; 9. recoltarea laptisorului se face din 3 in 3 zile (daca varsta larvelor mutate in botci a avut cel mult 18-24 de ore de la nasterea lor din ou. Daca varsta este mai mare, recoltarea trebuie sa se faca din 2 in 2 zile.

Lucrari preliminare

Procurarea ustensilelor si utilajelor

1. Sunt necesare cateva sute de botci artificiale facute cu ajutorul unui sablon, din cea mai buna ceara (obtinuta prin topirea descapaciturilor de culoare alba). Orice alta ceara ar putea sa aiba in ea urme de propolis, care se stie ca inhiba tendinta albinelor de a lua in crestere larvele transvazate in botci. In lipsa unei ceri de calitate se recomanda folosirea botcilor artificiale din material plastic sau din sticla. 2. Botcile sunt montate pe bare mobile de lemn de 0,5 cm ce stau etajate cate 4-5 in cate o "rama port-botci". Barele mobile se sprijina pe niste suporti fixati in interiorul spetezelor verticale ale fiecarei rame, prima bara fiind pozitionata la 2 cm sub speteaza de sus. Numarul botcilor pe bara

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

este in legatura cu metoda de lucru (intre 40 si 30 pe o singura bara), metoda Hanganu utilizand 320-400 larve (timp de 3 zile) fata de metoda Padurean (pe o singura bara maxim 15 botci), care da zilnic coloniei cel mult 3 bare cu botci (45 botci lipite la intervale egale). Pentru transvazare se foloseste o spatula de mutatie facuta din sarma de otel groasa de 1,5 cm, inclinata usor la 2,5 cm de la capatul opus, unde varful este latit ca o lopatica si intors orizontal. In cazul folosirii metodei Hanganu avem nevoie de stupi goi pentru mutarea matcilor coloniilor orfanizate provizoriu (3 zile). Pentru unificarea mirosurilor avem nevoie de un pulverizator. Pentru a inlesni recoltarea botcilor vom folosi un cutit cu lama subtire, ce se va incalzi in prealabil in apa fierbinte. Nu este recomandat a se incalzi lama cutitului la foc pentru ca mirosul se transmite botcilor (care nu vor mai fi luate in crestere). Pentru recoltarea laptisorului se foloseste o simpla spatula de lemn (razuind de 2-5 ori interiorul botcii) sau un aparat cu vacuum tip Hanganu. Pastrarea laptisorului se face intr-un termos mare umplut pe jumatate cu gheata pisata, peste care se aseaza recipientele cu laptisor (din sticla neutrala sau plastic), inchise perfect, in care sa poata intra circa 30-70 g laptisor. Pe o perioada mai lunga laptisorul este pastrat in frigidere.

Materiale folosite 1. miere 2. zahar 3. polen 4. inlocuitori proteici (lapte praf degresat) 5. apa de colonie Cu foarte putin timp inainte de inceperea transvazarii larvelor in botci, se pregateste 1 g laptisor cu cateva picaturi de apa distilata, servind la fixarea mai usoara a larvei pe fundul botcii, apa distilata pastrand o ambianta umeda. Organizarea coloniei furnizoare 1. Colonia sau coloniile care vor furniza larvele trebuie sa aiba matci de cel putin 2 ani dar notate ca bune si prolifice, ce vor fi deprinse cu cel putin 10 zile inainte sa oua sub izolator. Matcile vor fi schimbate in fiecare zi pe alta fata a fagurelui, insemnandu-se pe speteaza superioara a fagurelui data mutatiei, indicand cu o sageata pe care anume din cele 2 fete ale fagurelui a ouat in ziua respectiva. Astfel, vom avea la dispozitie sute de larve pentru mutatie, in varsta de cateva ore. Matca stupului se prinde cu ajutorul tubului de sticla, fara a o atinge cu mana si va fi eliberata imediat pe fata a doua a fagurelui sau pe un alt fagure gol, ce a stat cel putin o zi la marginea cuibului, pentru ca albinele curatitoare sa-l ia in primire si sa-l curete. Rama cu izolatorul sub care este matca, se introduce in mijlocul cuibului langa un fagure cu puiet necapacit, lasand cel putin 5 mm spatiu gol intre suprafata izolatorului si cea a fagurelui vecin din cuib. Dupa 24 de ore matca este din nou mutata, continuandu-se mereu in felul acesta. 2. A doua metoda de izolare a matcii pentru obtinerea de larve cu varsta precisa este cea fara izolator, folosind asezarea fagurilor in pat cald, spre peretele din fund al stupului oranduind spatiul pentru un nucleu de 3 rame despartit printr-o diafragma speciala, perfect etansa, avand in partea de jos o fasie de gratie Hanemann de 3-4 cm. Prin gratie albinele coloniei au posibilitatea sa ia contact cu matca lor aflata in nucleu. Operatia se face astfel: se cauta matca stupului, se prinde cu tubul de sticla, se inchide provizoriu intr-o colivie pana ce se organizeaza nucleul. In nucleu se pune un fagure plin cu miere, unul cu miere si pastura, ambii cu albina acoperitoare. Intre acestia se matura cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet necapacit, iar in spatiul liber din mijlocul nucleului se introduce un fagure gol ceva mai vechi, din cei deja curatati de albine, usor stropiti cu sirop. Deasupra, intre rame, se pun sipci care inchid perfect golul dintre ele; matca se elibereaza in spatiul din mijloc al nucleului, dupa care se pune ultima sipca. Dupa 24 de ore scoatem fagurele cu oua fara albina acoperitoare si fara matca si-l introducem dincolo de diafragma, in cuibul mare sau chiar in alta colonie, inlocuindu-l in nucleu cu un altul gol pe care se elibereaza matca din tubul de sticla. In felul acesta se procedeaza zilnic, insemnand fiecare fagure cu oua, sus pe letisor, cu o piuneza albastra, galbena sau rosie, pentru a cunoaste varsta viitoarelor larve. Cuibul mare se va supraveghea ca nu cumva albinele sa cladeasca acolo botci, care, daca apar se vor strica. Fiecare apicultor care se ocupa cu obtinerea laptisorului isi va alege metoda care i se pare mai convenabila. Lucrarile propriu-zise Sunt cunoscute mai multe metode, la noi fiind mai cunoscute cele ale lui Hanganu si Liviu Padurean.

Metoda Hanganu
Cere lucru in exces si interventii dese, supunand colonia la un efort de scurta durata (3-6 zile de orfanizare), lucrarea putand fi repetata dupa 20 de zile. Orfanizarea repetata nu este totusi recomandata, slabind mult potentialul coloniilor (mai ales spre sfarsitul sezonului de vara, albinele intrand in iarna insuficient pregatite). Se pot face serii de 2-5 stupi zilnic, in functie de marimea stupinei si timpul disponibil. Autorul opera, in mod obisnuit, cu 3 stupi pe zi, timp de 2 zile consecutive, ziua a 3-a fiind libera pentru celelalte lucrari din stupina. Inaintea inceperii lucrarilor cu cate 3 stupi se pregatesc 6 stupi goi de acelasi tip, care se aseaza la o margine a stupinei, putin mai departe de ultimul rand. Ziua 1-a Se deschide stupul nr 1 din prima serie de 3, se aleg 2 rame cu provizii (una cu miere in majoritate necapacita, cealalta cu miere si pastura), care vor ramane in stupul de origine impreuna cu majoritatea albinei. Matca coloniei impreuna cu fagurele pe care se afla si albina acoperitoare se muta intr-unul din stupii goi, impreuna cu toti fagurii cu puiet si oua ramasi (fara albina acoperitoare care ramane in stupul de origine). Fagurii cu puiet se perie (nu brutal) lasand o parte din albina acoperitoare pe fagurii care se vor muta in stupul cu matca de la marginea stupinei, care va mai primi albina tanara scuturata din 2-3 stupi vecini, albinele pulverizandu-se cu sirop si scuturandu-se dincolo dupa diafragma (in golul stupului). Fagurii periati se restituie stupilor din care au fost scosi provizoriu. In stupul in care s-a periat albina tanara (de la marginea stupinei), se pune un hranitor cu apa (avand grija ca aceasta sa fie asigurata 2-3 zile la rand), pana incepe sa-si formeze albine de zbor. Roiul astfel format va fi bine impachetat cu perne protectoare. Stupul nr. 1 cu cei 2 faguri cu miere si pastura, toata culegatoarea si albina scuturata, va primi in mijloc 1 rama cu hranitor cu jgheab, avand celulele fagurelui umplute cu sirop diluat. De o parte si de alta se lasa loc pentru introducerea celor 2 rame port-botci, apoi sunt asezati cei 2 faguri cu miere si pastura. Cu ajutorul fumului si o perie, albina ce sta revarsata pe peretii stupului va fi dirijata spre acesti faguri, golul ramas in partile laterale fiind marginit cu 2 diafragme etanse, urmate de pernele de impachetarej. Se aseaza apoi podisorul si capacul lasand colonia orfana timp de 2 ore. Simtindu-se stramtorata, albina se revarsa spre iesire si ocupa toata scandura de zbor si peretele frontal al stupului (ori fac barba). Se procedeaza apoi la fel si cu celelalte 2 colonii din primul grup de 3 alese pentru producerea laptisorului, avand de acum 3 roi artificiali in 3 stupi goi de la marginea stupinei, intreaga operatie durand aproximativ 1,5 ore, daca este indeplinita de 2 persoane. Dupa terminarea acestor lucrari se incepe transvazarea larvelor tinere de cateva ore, in botcile artificiale lipite pe barele mobile, barele port-botci cu larve fiind tinute provizoriu sub un prosop umed, pana ce toate cele 10 bare sunt completate, dupa care se introduc in cele 2 rame cu suporti, fiind introduse in stupul orfanizat nr. 1. stupul se va deschide in cea de-a 3-a zi pentru recoltarea laptisorului. Pana atunci, de 2 ori pe zi, se va turna in jgheabul ramei hranitor, cate 100 g miere cu polen, procedandu-se la fel si cu celelalte 2 colonii orfanizate. Ziua a 2-a Se repeta operatia descrisa mai sus cu cel de-al doilea grup de 3 stupi (4, 5, 6). Ziua a 3-a Este dedicata altor lucrari din stupina. Ziua a 4-a La orele 7-8 se scot pe rand toate ramele cu botci din primii 3 stupi, maturand in stupi toate albinele acoperitoare. Ramele port-botci sunt transportate in camera de lucru, unde, dupa eliminarea larvelor, se recolteaza laptisorul si aceleasi botci sunt inzestrate din nou cu larve tinere de cel mult 24 de ore, dandu-le spre ingrijire albinelor din primul lot (familiilor 1, 2 si 3), fiecare familie fiind supusa la sarcina de a da laptisor in 2 serii consecutive a cate 3 zile. Ziua a 5-a Se repeta aceleasi operatii cu lotul 2 (grupa a 2-a de 3 stupi 4-5-6). Ziua a 6-a Este consacrata altor lucrari din stupina (libera). Ziua a 7-a Se recolteaza a doua oara laptisorul de la primul lot (1-2-3) si se reorganizeaza vechile familii astfel: 1. se scot toate diafragmele si impachetajul din stupul nr. 1. 2. cei 2 faguri cu provizii se trec la margine. 3. toate albinele se pulverizeaza cu sirop foarte putin indulcit, parfumat cu esenta de lamaie sau de colonie. 4. se acopera provizoriu stupul si se aduc la loc faguri cu vechea matca si albina insotitoare (pulverizati cu acelasi sirop cu miros unificator). 5. se orfanizeaza stupul 7 din lotul 3 (grupa a 3-a), facand aceleasi operatii preliminare executate cu 7 zile inainte la stupul nr. 1 din grupa I-a. De data aceasta, fagurele cu

matca si albina acoperitoare din stupul nr. 7, dupa ce au fost pulverizate cu acelasi sirop, vor fi mutati in stupul ramas gol (de unde s-a inapoiat matca cu fagurii si albina insotitoare a coloniei nr. 1). Albinele culegatoare ale roiului, desi vor primi o matca straina, fiind pulverizate cu acelasi sirop, vor accepta matca si albinele ei, primind toti fagurii cu puiet si hrana ai stupului nr. 7, de pe care s-a periat inainte toata albina acoperitoare in stupul lor de origine. Stupul nr. 7, care este primul din lotul 3, ramane orfan intr-o situatie mult mai buna decat cei 6 din primele 2 loturi, caci pe cele 2 rame cu miere si pastura si pe cea cu jgheab de hranit lasate in stup, se gaseste acum aproape intreaga populatie. In felul acesta se procedeaza tot sezonul, pana la folosirea pe rand a tuturor stupilor din stupina in lucrarile de productie a laptisorului (pana la 1 august), ultimii stupi orfanizati, dupa extragerea laptisorului, unificandu-se cu cei 6 roi cu matci care s-au format la inceperea lucrarilor (de la marginea stupinei). In loc sa lucram zilnic cu cate 3 stupi, se poate lucra cu 4, 5, 2 sau chiar cu unul singur, pastrand insa totdeauna a 3-a zi libera. Fortarea coloniilor orfanizate sa dea 3 serii de laptisor nu este recomandata (coloniile devenind apatice si epuizate, predispuse la imbolnaviri si bezmeticire), cantitatile de laptisor fiind mult mai mici ca la prima serie. Daca coloniile au fost lasate sa se refaca o perioada de 25 de zile se poate trece la alte 2 serii de recoltare de laptisor dar, neajunsul cel mare, coloniile orfanizate sunt scoase din productia de miere si ceara.

Metoda Liviu Padurean

In productia laptisorului sunt folosite numai familiile puternice, producatoare de miere, fara ca acestora sa le scada productia cu mai mult de 10%. Se organizeaza 3 categorii de familii: de prasila, pornitoare si doici. Colonia de prasila Este cea care furnizeaza larve de varsta precisa (cat mai tinere posibil) din cele eclozionate in acea zi. Colonia pornitoare Se formeaza cu 3-4 zile inainte. Intr-un stup perfect curat se formeaza un roi (de 1,2-2 kg albine) cu albine tinere, fara matca, oferite de stupii furnizori, starterul avand in componenta 2 faguri cu miere si polen, si 3 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Dupa 7 zile i se mai adauga un fagure capacit fara albina, operatia repetandu-se din 3 in 3 zile, cu care ocazie se retrage cate 1 fagure golit de puietul ce a eclozionat intre timp. In felul acesta, in stupul pornitor vor fi in permanenta 6 faguri (2 cu hrana si 4 cu puiet capacit). Albinele coloniei pornitoare vor fi zilnic stimulate cu sirop cu proteine sau miere cu pastura (100-150 g), unei familii pornitoare fiindu-i repartizate 12 colonii doici ce vor produce laptisor zilnic, dar si miere, caci ele sunt colonii normale (cu matca). Fiecare colonie pornitoare (starter) ia in ingrijire cate 2 serii de larve in fiecare zi, dupa acceptare acestea fiind transferate in familiile doici (familii normale cu matca). Coloniile doici Pot fi toate cele puternice de productie, care au matci de 2 ani. Fiecare colonie va primi in fiecare zi, de la familiile starter, cate una sau 2 bare cu larve. In ziua a 3-a, cand urmeaza sa fie puse la colonia doica a 3-a serie de bare port-botci, prima serie data cu 3 zile inainte este scoasa spre recoltare. Botcile ramase dupa recoltare se reinsamanteaza, dupa ce au fost date in prealabil cateva ore, spre curatare, coloniei pornitoare. Se lucreaza astfel in mod continuu in fiecare zi, de la fiecare colonie doica recoltandu-se 1-2 bare cu 15-30 de botci (in functie de numarul dat in prealabil). Folosind aceasta metoda, zilnic o colonie poate produce in medie 4 g de laptisor, din luna mai pana in luna august inclusiv, putandu-se obtine o medie de 350 g laptisor de colonie. Producerea laptisorului Seara, intre orele 18-19 se dau coloniei pornitoare barele cu 50-100 botci cu larve, lipite cate 16-18 pe fiecare bara, familia pornitoare puternic stimulata primind 85-95% din materialul dat. Dimineata, la orele 7-8, acest material va fi distribuit coloniilor doici, fiecare colonie primind cate 1-2 bare port-botci asezate intr-o rama care se introduce intre 2 faguri cu puiet capacit si necapacit. In locul barelor cu botci, scoase din starter, vor fi introduse altele cu larve proaspat transvazate, in vederea acceptarii. Seara operatia se ia de la inceput. Replantarea botcilor cu alte larve Se recomanda ca la extragerea laptisorului sa lucreze 2 persoane (una extrage, cealalta replanteaza larvele in botcile golite). Barele cu botci replantate stau tot sub un prosop usor umezit cu apa calduta, pana se termina plantatul botcilor ce se dau aceluiasi stup imediat, pentru a lucra in continuare. Daca cumva s-a intarziat cu replantarea larvelor este indicata asezarea pe fundul botcilor, cu ajutorul unui betisor, a unei cantitati foarte mici de laptisor diluat cu apa distilata. Daca resturile de laptisor ramase pe fundul si peretii botcilor s-au uscat, este nevoie de curatirea lor cum s-a aratat mai inainte.

Pastrarea laptisorului Laptisorul incepe a-si pierde din calitati chiar din primele 2 ore de la extractie. De aceea trebuie sa fie cat mai curand liofilizat.

Tehnici de sporire a productiei de miere

In vederea sporirii productiei de miere si a obtinerii unor familii foarte puternice pe timpul culesului principal se vor aplica urmatoarele metode: Miller, Robinson, John Long, metoda coloniilor de stransura, metoda Snellgrove etc., in functie de tipul de stup folosit.

Metoda Miller cu o singura matca

Se bazeaza pe principiul descongestionarii periodice a cuibului. Incepand din aprilie, cand pomii roditori incep sa infloreasca, matca este izolata cu o gratie in cele 2 corpuri ME de jos (tehnica este folosita in S.U.A.). Coloniile ME care au ajuns la inflorirea pomilor sa ocupe masiv 2 corpuri vor fi trecute pe 3 corpuri, corpul de jos fiind cel cu matca, izolata cu gratie. Urmeaza un nou corp de stransura (cu faguri gata claditi), urmat de cel de al 3-lea corp (fostul 2), fagurii ultimului corp periindu-se de albine pe un cearsaf intins in fata urdinisului. Cu aceasta ocazie, se vor strica si botcile gasite. O parte din albinele maturate se va ridica sus, in corpul cu puiet, restul ramanand in cuib cu matca. In corpul de sus, cu multa albina tanara, din 2 in 2 zile se va intercala cate 1 fagure artificial ce va fi scos imediat dupa cladire. Peste 10 zile se va verifica din nou corpul de sus pentru a vedea daca albinele si-au facut botci, distrugandu-le pe cele gasite. Pentru preintampinarea roirii, din corpul de jos se muta periodic fagurii cu puiet si albina acoperitoare intr-un nou corp (corpul 4), pus deasupra fostului corp 2. Fagurii vor fi asezati in mijloc, marginindu-i in ambele parti cu faguri goi gata claditi si artificiali. La mutarea puietului in corpul 4, daca se gasesc botci de roit, acestea vor fi stricate. La un cules bogat si prelungit, americanii care nu dispun de un al 5-lea corp, extrag o parte din mierea maturata din corpurile 3 si 2, asezand fagurii la locul lor dupa extractie. Cu aceasta ocazie, se retrage gratia de la corpul de jos pentru a inlesni extinderea cuibului. Metoda Miller cere un inventar redus, dar, desele interventii necesita un volum de lucru marit si necesita mana de lucru in plus, stupii fiind greu de manipulat fara mijloace adecvate.

Metoda lui Robinson cu magazine

Este practicata mult in S.U.A., coloniile iernand pe 2 corpuri tip Langstroth, cu populatii puternice si rezerve insemnate de miere si pastura, pentru siguranta adaugandu-se inca un corp magazin plin cu miere de cea mai buna calitate in faguri de culoare inchisa. La controlul din martie se desface unitatea ghemului din cele 2 corpuri de iernare, majoritatea albinelor aflandu-se in corpul de sus, sub magazin. Din corpul de jos se scot 4 faguri goi si se inlocuiesc cu faguri plini adusi de la depozit, lasand ceilalti faguri goi la mijloc. Pentru ca ghemul si cuibul sa stea in locul cel mai cald din stup, magazinul de recolta se intercaleaza intre cele 2 corpuri. In felul acesta albinele stau sus la caldura, avand jos provizii insemnate. Pentru extinderea ouatului, atunci cand situatia o cere, magazinul de recolta va fi coborat pe fundul stupului, reorganizand colonia pe ambele corpuri. La inceputul lunii mai, pentru a preveni aparitia frigului roitului, se face prima inversare a cuibului, iar odata cu inversarea, magazinul va fi urcat direct deasupra cuibului, izolandu-l cu gratie. La aceasta metoda stramutarea mierii din corpurile cu miere in zonele cu puiet echivaleaza cu o hranire stimulenta. Pe masura ce culesul se intensifica, peste ultimul corp se adauga un nou corp cu faguri noi gata claditi si artificiali. Cu ocazia marelui cules multi apicultori americani obisnuiesc sa schimbe anual matcile, pentru a evita intrarea coloniilor in frigurile roitului. Roiul stolon se formeaza intr-un corp aparte asezat pe un fund cu dublu separator, asezat deasupra FB, cu 2-3 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare ridicati din corpul de jos, peste care se mai perie albinele de pe alti 2-3 faguri cu puiet deschis. Se va deschide un nou urdinis si, dupa cateva ore se va altoi o botca sau se va da, intr-o colivie automata, o matca virgina care inca nu a fost inca hranita de albinele coloniei de selectie din care provine. Dupa inceperea pontei se retrag atat separatorul dublu de sub corpul noului roi, cat si gratia Hanemann, ce desparte cuibul de jos. Matca de jos nu va urca sus, corpurile cu miere constituind un baraj, iar matca tanara, cu timpul va cobori in corpul de jos, inlocuind matca batrana.

Dupa floarea soarelui stupul se reduce la cele 2 corpuri initiale, colonia fiind pregatita pentru o noua iernare.

Metoda lui John Long

Aceasta metoda este practicata in Iowa (S.U.A.). Cuibul coloniei este pastrat atat iarna cat si vara pe 3 corpuri. In timpul roirii se inverseaza corpurile iar la cules se adauga corpuri suplimentare. Pe timpul iernii cele 3 corpuri vor avea faguri inchisi la culoare, fiecare colonie avand asigurate proviziile de miere si pastura (circa 36 kg). In primavara matca ocupa cu puiet corpul superior dar, cand albinele blocheaza cuibul cu miere, matca e obligata sa coboare in corpul de jos (cel din mijloc). Aici matca gaseste mai putina caldura si, daca stuparul nu intervine cuibul va suferi o stagnare. De aceea, se recomanda coborarea fagurilor cu puiet din corpul de sus pe fund, deasupra acestora punandu-se fagurii goi gata claditi si buni de ouat, unde matca isi va continua nestingherita activitatea. Cand fagurii de jos vor fi goliti de puiet se va face o noua inversare. Inversarile vor continua, totdeauna avand grija ca fagurii cu puiet sa fie asezati pe fundul stupului, urmati de fagurii buni de ouat. Pentru a se inlesni coloniilor o circulatie mai activa, incepand din aprilie, la fiecare corp de cuib se va deschide urdinisul superior. La aparitia culesului mare se pune o gratie Hanemann peste cuibul cu 3 corpuri si se adauga corpuri suplimentare. Inversarea periodica va continua pentru prevenirea roitului. Metoda poate fi extinsa si la stupul Dadant dublu, dar, avand in vedere volumul lui mai mare, spatiul se va mari numai in raport cu nevoile coloniei.

Metoda coloniilor de stransura

In acest scop, colonia mama impreuna cu nucleul ajutator din acelasi stup sau cu roiul stolon alaturat, formeaza o unitate de productie. Unele FAV ajung sa fie atat de inaintate incat pot constitui singure unitati economice rentabile, valorificand culesul independent. Cei mai multi stoloni vor trebui insa uniti cu FAB asigurandu-se astfel colonii puternice de stransura, care vor da productii mari. Cele mai rentabile colonii s-au dovedit a fi cele care au 5 kg de albine zburatoare. Stupii orizontali pe 24 rame, pot adaposti pe timpul iernii FAB puternice, avand de o parte si alta cate un nucleu. Coloniile sunt despartite prin diafragme duble din panza metalica sau gratie dubla, ori sunt intretinute in stupi separati, grupate cate 3-4, in vederea usurarii formarii coloniilor de stransura ce se organizeaza, cu cateva zile inaintea culesului, prin cedarea culegatoarelor. Coloniile mutate pe noi locuri in stupina vor primi pentru cateva zile apa in faguri. Ca regula generala, coloniile care din anumite motive nu au putut atinge in pragul marelui cules cel putin 3,5 kg de albina zburatoare, vor valorifica culesul mult mai bine daca se vor uni, pastrand matcile disponibile in nuclee puse in stupi colectivi.

Metoda Snellgrove
Tehnica Snellgrove este folosita la stupii ME sau verticali ce au deasupra lor cate un nucleu stolon, separat de colonia de jos printr-un podisor Snellgrove. Nucleul stolon va fi ajutat cu puiet capacit din FAB, inaintea culesului devenind un roi puternic ce va ajuta cu culegatoare FB din corpul de jos. Cu 3 zile inaintea culesului se face o ultima inversare a corpurilor cuibului de jos, astfel incat in corpul coborat pe fund se afla majoritatea puietului deschis. Pentru a elibera cat mai multa albina pentru cules, se ridica in roiul stolon 2-3 faguri cu puiet necapacit, fara albina acoperitoare. In corpul ce a fost pana atunci pe fund si prin inversare este acum sus, se afla fagurii cu puiet matur gata de eclozionare, cat si faguri goliti de puiet pe care matca ii va ocupa repede, faguri cu pastura si miere aflandu-se spre margini. Urdinisurile rotunde din peretii frontali ai acestor corpuri vor fi lasate deschise in permanenta pana la terminarea culesului, albinele gasind cea mai scurta cale catre fagurii cu stransura. Deasupra cuibului format de cele 2-3 corpuri de jos se pune o gratie Hanemann, avand peste ea un corp cu faguri goi si 2-3 artificiali, deasupra acestui nou corp asezandu-se roiul stolon cu podisor Snellgrove, urdinisul acestuia fiind pozitionat invers decat urdinisurile coloniei de jos. La 4 zile de la inceperea culesului, in plina zi de zbor se face prima absorbtie de albina zburatoare, inchizand urdinisul de sus al podisorului Snellgrove, deschizandu-l pe cel de jos paralel, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis al podisorului Snellgrove, situat pe o alta latura de stup. Albinele roiului stolon vor iesi pe acest nou urdinis, unde se va fixa o noua scandurica viu colorata. Dupa 7 zile se va proceda la o noua absorbtie schimband pozitia urdinisurilor si montand noi scandurici de aterizare. Gratia Hanemann pusa initial peste cuib poate fi suprimata, daca primul corp cu stransura este ocupat cu miere, corp peste care matca cu greu trece. Distantarea fagurilor goi gata claditi poate constitui de asemenea o noua bariera pentru matca, mai ales ca aceasta are la dispozitie 3 corpuri de stup pentru dezvoltarea cuibului. In cazul in care nu dispunem de podisoare Snellgrove, cele doua colonii se unesc prin metoda cu ziar, avand grija sa uniformizam mirosurile cu 24 ore inainte, matca de jos fiind ridicata cu 3-4 faguri pentru

formarea nucleelor de rezerva in stupul pepiniera. La momentul oportun, ea va fi inlaturata, nucleului orfanizat aplicandu-i o botca de calitate. Urdinisul fostei colonii de sus poate fi pastrat in continuare, impiedicandu-se astfel aparitia unor perturbari la albinele obisnuite cu acel urdinis.

Crearea spatiului pentru cules

Metodele aplicate coloniilor puternice:
1. La stupii multietajati cu 2 matci si podisor Snellgrove Prin inversarile periodice ale cuibului (la 10-15 zile) se evita pericolul roitului, roiul stolon de sus primind din cand in cand faguri cu puiet capacit ridicati din corpul de jos. Pentru largirea spatiului se adauga peste colonia de jos (FB) un nou corp de recolta, despartit de cuib cu gratie Hanemann. Prin inversarea urdinisurilor facuta dupa metoda Snellgrove, corpurile de jos au absorbit deja culegatoarele FA din corpul de sus. Este timpul sa se aplice metoda lui Farrar. Metoda Farrar Cu 24 ore inainte, cu ajutorul unui tampon de vata imbibat cu un parfum, se uniformizeaza mirosul celor 2 colonii. A 2-a zi podisorul Snellgrove se retrage definitiv, fiind inlocuit cu o gratie Hanemann. Inainte cu 2 zile inaintea culesului principal, se extrage toata mierea din corpul de recolta intercalat, pentru a face loc recoltei ce urmeaza, peste corpul cu miere extrasa intercaland un al doilea corp de stransura. In 2009 am experimentat o metoda proprie lucrand cu cate 2 matci pe stup, stupii avand locasuri fixe pe un pavilion apicol. Alte metode asemanatoare: http://www.dulcu-ram.ro/index.php?ref=44 2. La stupul Dadant-dublu Dupa inversarile facute la timp, avand si roiul stolon deasupra, marele cules va gasi stupul pregatit cu fagurii cu puiet urcati in corpul de deasupra (cel cu roiul stolon), in locul lor fiind adusi alti faguri gata claditi si 1-3 faguri artificiali. Pentru strangerea recoltei deasupra FB se intercaleaza un corp, sub podisorul Snellgrove, despartit de cuibul de jos cu gratie. 3. La stupii Dadant cu magazin Li se adauga 2 magazine cu faguri gata claditi, fagurii din magazine fiind putin mai distantati pentru ca albinele claditoare sa lungeasca celulele, si astfel matca sa nu poata depune oua in ei. Pe masura culesului se suprapun alte magazine sau cate un corp intreg. 4. La stupii orizontali cu o singura matca La stupii puternici si cu 2 urdinisuri, operatiile ce premerg marelui cules sunt putin mai complicate. Daca cuibul ocupa 15-6 faguri ramane putin loc pentru stransura. Este nevoie sa extragem mai des mierea pentru ca albinele sa aiba suficient spatiu pentru stransura. O metoda buna de restrangere a cuibului pe 10 faguri este folosirea unei diafragme cu gratie Hanemann. Fiind blocata pe 10 faguri matca va oua pe elipse mai mari, ocupand aproape toata suprafata fagurilor iar pentru cules vor ramane disponibili 14 faguri. Cu 10-12 zile inaintea culesului, cuibul matcii se izoleaza in partea opusa urdinisului principal, pe o suprafata de cel mult 30 cm largime, pe cel mult 6 faguri (1 cu puiet capacit, 2 gata claditi si pulverizati cu apa indulcita, 1-2 faguri artificiali, 1 cu pastura si miere), restul fagurilor cu puiet necapacit asezandu-se dincolo de gratie, in corpul de stransura, asezati chiar langa gratie, in aceeasi ordine in care a fost cuibul matcii inaintea schimbarii. Urmeaza apoi puietul capacit, iar dupa ei, la marginea opusa cuibului se completeaza cu faguri gata claditi. In cazul in care se practica pastoralul, matca nu se ingradeste pe 6 faguri, ci pe 10, scotand din marginea compartimentului de stransura 3 faguri cu miere maturata. Fagurii ramasi in compartimentul de stransura vor fi impinsi spre golul creat dupa retragerea fagurilor cu miere. In golul ramas acum langa gratie se aseaza fagurii cu puiet retrasi din cuib, matca ramanand pe loc, compartimentul cuibului fiind completat cu atatia faguri gata claditi si artificiali cati au fost trecuti dincolo de gratie. In pragul marelui cules, se scoate capacul stupului orizontal din balamale, se ridica scandurelele podisorului din mijlocul stupului, se aplica o gratie si un corp de stup vertical plin cu faguri claditi sau 2 magazii de recolta. Aplicarea unui corp de vertical sau a magazinelor de recolta deasupra stupilor orizontali da rezultate si mai bune la stupii cu 2 colonii. Toate aceste tehnici nu sunt lipsite de risc, stiut fiind ca, in situatia depasirii pragului de roire si a compromiterii marelui cules, acestea risca sa roiasca.

Intretinerea si exploatarea albinelor

Cresterea matcilor naturala roire sch linist (SL) artificiala cu orfaniz utilaje metode probleme reguli tehnici inlocuire FA

Cresterea trantorilor in extrasezon in FPT activare FPT ingradirea trantorilor necorespunzatori

Intretinerea diferentiata a albinelor pe tipuri de stupi ME avant dezav cu 1 matca met clasica Demare Snellgrove cu 1 R cat in cuib clasica met Layens Orizontalul cu 2 R stupi separ met unific combi Verticalul cu 2 corp cu mag cu 1 R cu 2 R pe zone caracteristice C vest C Dun-Dobr Carpati pod Mold pod Transilv metode de roire

alte metode de crestere intensiva metoda Liviu Padurean

Cresterea matcilor
Cu cat se folosesc matci mai bune, cu atat profiturile sunt mai mari, sarcina apicultorului fiind aceea de a-si procura matci de calitate, prin cumparare sau producere in stupina proprie, un rol important avandu-l: nu numai materialul din care au fost produse ci si modul in care au fost crescute. Nu vom obtine niciodata matci de buna calitate daca: o provin din familii slabe sau o sunt crescute in familii slabe Matcile sunt crescute in botci naturale (atunci cand omul nu intervine) sau in botci artificiale (prin metoda transvazarii, dublei transvazari ori in botci de plastic prin asamblarea fundurilor de celula cu larve de cateva ore).

Calea naturala
Dezavantaje: matcile nu se pot obtine dupa un plan dinainte stabilit, adeseori obtinandu-se matci de la familii cu insusiri necorespunzatoare; prin folosirea matcilor din familiile care roiesc se inmultesc familiile care au evidentiat puternic instinctul roirii; in multe cazuri (orfanizare, familii nerecordiste etc.), calitatea matcilor este necorespunzatoare si nu au asigurate cele mai bune conditii de ingrijire.

Din familiile roitoare

Acest mijloc de obtinere a matcilor da rezultate foarte bune cu conditia ca familia respectiva sa fie recordista. Botcile de roire duc la obtinerea unor matci de foarte buna calitate, singurul dezavantaj fiind acela ca perpetueaza insusirea de a roi la descendenta, dar, contribuie la ridicarea valorii acestora. Botcile de roire sunt de 2 ori mai lungi decat cele crescute pe dispozitivele artificiale mobile iar cantitatea de laptisor ramasa dupa eclozionare in acestea este de 2 ori mai mare decat cea ramasa in botcile crescute prin transvazare. O metoda recomandata apicultorilor incepatori este fortarea roirii. Familiile care urmeaza sa produca matcile se hranesc stimulent si sunt imputernicite periodic cu faguri

cu puiet capacit, primavara timpuriu, cuibul tinandu-se stramtorat. Pe masura ce botcile sunt capacite se detaseaza de pe faguri si se folosesc in stupina.

Din familiile anecbalice recordiste prin schimbare linistita

Matcile provenite prin SL (schimbare linistita) sunt cele mai bune, cu conditia sa fie provenite din familii recordiste. In cazul in care o familie isi schimba linistit matca (de obicei in luna iunie), in lipsa unui cules, se recomanda stimularea cu sirop sau miere. Dupa capacire, cu botcile capacite se fac cat mai multe nuclee de imperechere. Crescand matci de schimbare linistita se face atat selectia in masa, cat si selectia individuala, daca urmarim an de an calitatea matcilor.

Din familiile ramase orfane

Botcile de salvare sunt crescute in situatii limita, albinele luand in crestere ceea ce au la indemana, adica larve de varsta mai mare, fapt care duce, de cele mai multe ori la obtinerea unor matci de proasta calitate. Matcile obtinute din asemenea familii sunt, in general, necorespunzatoare intrucat, de cele mai multe ori, albinele cladesc botci si din larve mai putin tinere. Metoda da rezultate mai bune daca primele botci capacite se distrug si se lasa cele mai frumoase(eventual se adauga un fagure cu oua dintr-o familie recordista, distrugand toate botcile gasite pe celelalte rame).

Calea artificiala
Metode Metoda Liviu Padurean
Cu circa 35 de zile inainte de a avea nevoie de botci mature dam fiecarei familii din care intentionam a creste matci, cate 2 rame cu puiet capacit, fara albine, luand cate o rama de la doua familii bune. Tot acum se incepe hranirea cu sirop in care adaugam polen proaspat 10-15% recoltat in ziua precedenta de la alta familie, caci la familia crescatoare nu asezam colectoare de polen. Daca stupii nu pot fi vizitati zilnic, asezam sub podisor o turta facuta cu 20 % polen, pe care o completam cu miere si zahar pudra pana la epuizare (pana ce turta capata consistenta unui aluat nelipicios) La circa 23-26 de zile inainte de a avea nevoie de botci, procedam la ridicarea tuturor ramelor in care majoritatea puietului este necapacit sau sunt insamantate cu oua si le plasam in alte familii, marcandu-le cu o pioneza pentru a le recunoaste in vederea inapoierii, aducand in locul lor o rama cu puiet capacit si o rama goala stropita cu sirop pentru insamantare. Dupa 4 zile repetam operatia, inlocuind rama proaspat insamantata cu o alta goala insotita de o rama cu puiet capacit. Hranim in continuare, in felul aratat si dupa alte 4 zile, repetam operatia. Dupa alte 4 zile, cand deschidem stupul, botcile au deja larve de 2-4 zile. Deci, socotind 12 zile de cand am dat 2 faguri cu puiet capacit, + 12 zile pana cand observam botcile cu larve de 2-4 zile, + 10 zile pana la eclozionare = 34 zile. Matcile crescute in familiile care nu au reactionat decat la patrulea interval de 4 zile vor ecloziona in circa 36 de zile de la pornirea cresterii.

Varianta 1
Recoltam botcile la 3-4 zile inca necapacite si le dam altor familii doici spre finalizare. Cu acest procedeu putem recolta la fiecare 8 zile cate 4-8 botci, in medie 5-6.

Varianta 2
Inainte de capacirea primei botci matca este scoasa din stup impreuna cu fagurele pe care se afla, facand un nucleu de rezerva alaturi, ajutat cu albina tanara si faguri din alti stupi. Botcile sunt scoase la fiecare 12 zile, fiind puse direct in colivie cu 5-6 albine insotitoare, cu o picatura de serbet si plasate intr-o familie pastratoare. Dupa 2-3 zile se pot intrebuinta fie ca botci, fie ca tinere matci proaspat eclozionate. Aceste matci se imperecheaza mai repede cu 3-4 zile, dezvoltand familii foarte puternice si fiind foarte longevive.

Varianta 3
In varianta in care nu avem nevoie de multe matci, putem lasa botcile in familia crescatoare, pana la 1-2 zile inainte de eclozionare, cand, cu cate o rama cu puiet capacit si o botca existenta sau altoita, putem forma 5-6 nuclee pentru fiecare familie crescatoare, formate prin stolonare de la alte familii. Familia crescatoare (cu matca varstnica care a fost retinuta provizoriu intr-un nucleu de rezerva) ramane cu restul puietului, a rezervelor, a albinelor de pe acestea si cu toata albina zburatoare, completandu-i-se fagurii lipsa cu rame cu faguri artificiali. Prin metodele descrise mai sus care nu trebuie aplicate rigid - putem produce matci in serii continue, timp de 2-3 luni. Metoda este foarte maleabila. Cand cresterea e inceputa mai tarziu, nu mai e nevoie de intarire si operatiunile incep direct cu faza eliminarii puietului larvar. Nici respectarea termenului de 4 zile nu e obligatorie, ramele putandu-se ridica si din 3 in 3 zile sau, cand matca nu si-a depus ouale in ramele depuse de noi ci in cele din care a eclozionat puietul, ne acomodam situatiei.

Utilaje si materiale
Nuclee Colivii

Probleme de crestere a matcilor

Familiile de carne (se dezvolta rapid, au puiet mult dar, sunt neproductive, uneori nu sunt in
stare nici sa-si asigure proviziile de iernare). Matcile acestor familii trebuiesc schimbate cat mai repede cu matci tinere, indeosebi de schimbare linistita, intrucat, pe parcurs, familiile bune pot suferi o influenta negativa datorita imperecherii matcilor cu trantori neproductivi proveniti din coloniile de carne. In caz contrar, vom contribui la degenerarea albinei. Pierderile de matci datorate diferitelor cauze: 1. aplicarii unor metode neadecvate de introducere; 2. ratacirii tinerelor matci iesite la imperechere; 3. devorarii matcilor de catre anumite pasari; 4. umplerea incompleta a spermatecii (de obicei fiind nevoie de mai multe zboruri de imperechere) ; sunt situatii in care matcile tinere, incomplet imperecheate, oua catva timp dar, albinele construiesc in continuare botci, din care eclozioneaza alte matci si se fac alte zboruri de imperechere, pana la remedierea situatiei.

Cresterea trantorilor
In familiile de prasila alese din timp, la inceputul lui aprilie, se introduce cate 1 fagure cu celule de trantori, coloniile stimulandu-se din belsug cu hrana energetico-proteica.

Pot fi folosite familii:

1. producatoare de trantori si 2. crescatoare de trantori (familii doici).

Cresterea dirijata in FPT

Pentru a fi cat mai siguri ca imperecherea se va face cu trantorii doriti: 1. este bine ca declansarea cresterii reproducatorilor sa se faca cat mai timpuriu (cu 14-15 zile mai inainte fata de cresterile normale), in asa fel incat maturizarea acestora sa se faca inaintea celorlalti trantori din stupina proprie; 2. un alt mijloc este imperecherea controlata prin infiintarea unor puncte izolate de imperechere testate (prin amplasarea in acele zone a doua nuclee cu matci neimperecheate, fara trantori; daca dupa 15 zile matcile acestora nu au inceput ouatul sau au depus puiet de trantori, inseamna ca zona este curata si se poate amplasa in aceste locuri un punct de imperechere controlata).

Tehnica ingradirii cresterii trantorilor necorespunzatori

1. 2. 3. fagurii cu celule de trantori sunt inlocuiti cu faguri artificiali; la urdinis se introduc gratii - pentru a impiedica iesirea eventualilor trantori ramasi; celulele cu puiet de trantor se distrug ori de cate ori sunt depistate pe ramele cu puiet normal.

Cresterea in extrasezon
In mod normal, trantorii dispar inainte de incheierea sezonului de crestere a matcilor. In acest caz, se recomanda folosirea familiilor bezmetice (cu albine ouatoare), a coloniilor cu matci trantorite, si a coloniilor cu matca neimperecheata.

Avantajele cresterii trantorilor in extrasezon

Folosirea trantorilor din colonii foste recordiste, cu matca trantorita sau din colonii bezmetice, prezinta urmatoarele avantaje: 1. asigura un mare numar de matci imperecheate, dand posibilitatea cresterii matcilor pana toamna tarziu; 2. elimina aparitia matcilor insuficient imperecheate, urmare a deficitului de trantori; 3. asigura presiunea de selectie si pe linie paterna, prin cresterea trantorilor de origine cunoscuta. 4. Trebuie tinut totusi cont ca daca pentru imperecherea unei matci cu trantori dintr-o familie normala necesarul de trantori este de 10, atunci cand sunt utilizati numai trantorii dintr-o colonie bezmetica, trebuie luati in calcul 15-20 trantori pentru o matca.

Pastrarea permanenta in stare activa a FPT Starea activa se realizeaza prin:

1. introducerea periodica la 7 zile a 1-2 rame cu puiet capacit de albina lucratoare in eclozionare;

2. inlocuirea fagurilor buni de ouat, din familiile crescatoare, altele decat cele donatoare, cu faguri cu puiet de trantor (aflat in ziua a 4-a de la depunerea oualor, pentru a se evita eliminarea acestora de catre albinele doici ale coloniei crescatoare).

Intretinerea diferentiata
Pe zone caracteristice
Zona campiei Dunarii si Dobrogea
In aceasta zona zborurile de curatire au loc de obicei intre 10-20 martie, schimbarea albinelor varstnice incepe in timpul iernii si se incheie in a doua decada a lunii aprilie. Dezvoltarea maxima inregistrandu-se in a doua decada a lunii iunie, dupa aceasta perioada urmand o scadere a activitatii de ouat a matcilor, fapt care face ca familiile sa intre slabite in iarna. Pentru dezvoltarea rapida a coloniilor de albine se iau toate masurile de imputernicire, pe langa stimulari folosindu-se mai ales unirile de toamna, FAV si FAP. Spre sfarsitul culesului de la salcam se cresc matci si se formeaza nuclee de imperechere. La incheierea culesurilor se urmareste prevenirea slabirii prin hraniri stimulente sau de completare pana la sfarsitul lunii august. In localitatile din lunca inundabila si Delta Dunarii, masurile de completare sau stimulare se aplica numai daca culesul este compromis. In perioada 1-20 octombrie, pe masura incetarii cresterii de puiet, se fac tratamentele impotriva parazitilor varroa, FAV se unifica cu FAB, pastrandu-se numai matcile tinere si cele recordiste.

Zona podisului Moldovei

Dezvoltarea familiilor in aceasta zona este mai intarziata, zborurile de curatire efectuandu-se intre 20 martie si 10 aprilie, familiile de albine ajungand la dezvoltarea maxima in a treia decada a lunii iunie inaintea culesului principal de la tei sau floarea soarelui. In cazul in care perioada de roire precede aceste culesuri, influenteaza nefast valorificarea culesurilor de nectar. La familiile puternice se recomanda formarea FAT la sfarsitul lunii mai, iar la incetarea cresterii de puiet (1-10 octombrie), FAV se unifica cu FAB.

Zona campiei de vest

Albinele executa zboruri de curatire intre 1-10 martie, dezvoltandu-se timpuriu inlocuirea albinelor de iernare efectuandu-se la jumatatea lui aprilie, perioada de pregatire pana la cules fiind de aproximativ 90 de zile, fapt ce trebuie avut in vedere pentru a preveni roitul. Pentru regiunea de nord a zonei, unde exista posibilitatea valorificarii culesului de salcam se recomanda lucrarile descrise pentru campia Dunarii folosind procedeele de intretinere individuala a familiilor. Un mijloc important de prevenire a roitului il constituie practicarea stuparitului pastoral la masivele de salcam si in regiunea forestiera.

Zona podisului Transilvanei

Zborul de curatire se face la jumatatea lui martie, inaintea culesului principal aparand pericolul roirii. Aceasta se preintampina prin formarea roilor stoloni. In familiile care ierneaza se opresc numai matci tinere, intretinerea familiilor de albine facandu-se dupa modelul celor din Podisul Moldovei. Se practica de asemenea pastoralul la masivele de zmeura, zburatoare si coniferele din zona forestiera.

Zona Muntilor Carpati si Apuseni

Dezvoltarea coloniilor este intarziata, zborurile de curatire au loc in ultima decada a lunii martie, familiile de albine ajung la o dezvoltare maxima in luna iunie, datorita existentei culesurilor permanente de slaba intensitate, intretinerea facandu-se diferentiat, in functie de culesuri, recomandandu-se si practicarea stuparitului pastoral.

Pe tipuri diferite de stupi Stupul ME (multietajat)

In tara noastra, stupul multietajat este folosit in unele stupine, urmarindu-se totodata tipizarea pieselor de stupi astfel incat stupul sa poata fi folosit atat prin piesele tipice cat si prin combinarea cu piese de la stupul RA 1001 modificat (corpuri, magazine etc.). Avantaje: volumul stupilor poate fi marit si micsorat dupa necesitati, se lucreaza cu un singur model de rama, se mareste productivitatea muncii: o se elimina lucrarile de volum cum ar fi: controlul amanuntit, rama cu rama al cuiburilor, largirea repetata a cuiburilor, fixarea si impachetarea fagurilor in vederea transporturilor etc.

Dezavantaje: necesita o pregatire profesionala avansata si un volum mare de munca, impune utilizarea FAV pentru iernarea pe 2 corpuri, necesita schimbarea anuala a matcilor (mult mai rapid uzate), in lipsa unor culesuri bogate si continui productivitatea este sub asteptari.

ME cu 1 matca
Procedeul obisnuit
Pentru a determina puterea familiei de albine, numarul de faguri cu puiet si cantitatea de hrana, constructia fagurilor artificiali, tendinta de roire, este suficienta ridicarea corpului si privirea fagurilor in partea lor inferioara fara a-i scoate din corp. Cuiburile se desfac doar in anumite cazuri in care familia este suspecta de boli, orfanizare etc., desfacerea completa a cuibului scazand productivitatea muncii.

In complexul de lucrari de intretinere a albinelor in stupii ME intra:

revizia de primavara, inversarea corpurilor, adaugarea de noi corpuri, deplasarea in cadrul stuparitului pastoral, recoltarea mierii si pregatirea pentru iernare. In mod normal familiile puternice ierneaza pe doua corpuri, la iesirea din iarna corpul de jos ramanand gol iar cuibul e concentrat in corpul de sus. In caz de necesitate, corpul de jos poate fi dus la rezerva pana cand se va face largirea cuibului. In cazul in care familia se mentine in continuare pe doua corpuri, pentru imbunatatirea regimului termic, intre corpuri se aseaza o foaie de carton prevazuta cu un orificiu pentru trecerea albinelor dintr-un corp in altul. La revizia de primavara se stabileste existenta puietului de toate varstele si cantitatea de hrana, dupa care cuibul se izoleaza termic pe deasupra si daca e cazul se mai reduce din deschiderea urdinisului. Familiile normale nu vor mai fi controlate 3-4 saptamani, timp in care ele vor ocupa bine un corp de stup. In momentul in care familia incepe sa ocupe si faguri din corpul de jos iar puietul este extins pe 7-8 faguri se poate executa inversarea corpurilor. La familiile care au fost lasate pe un singur corp corpul al doilea se adauga la inceput sub cuib, pozitie care se mentine pana la prima inversare, dandu-se posibilitatea albinelor sa curete si sa pregateasca pentru ouat fagurii si sa transporte in cuib mierea care a mai ramas in fagurii corpului de jos. In aceste corpuri se pun de asemenea 1-2 rame cu faguri artificiali care in prezenta unui oarecare cules incep a fi claditi. Sunt unele familii puternice care la iesirea din iarna nu s-au ridicat complet in corpul de sus, ocupand un spatiu insemnat si in corpul de jos. Aceste familii vor fi lasate in continuare sa se dezvolte in forma in care sunt, matca trecand singura pe fagurii din corpul de sus in care se va forma cuibul in continuare. Intre timp, dupa eclozionarea puietului din corpul de jos, se va trece la inversarea obisnuita a corpurilor. Cel de-al treilea corp se adauga de obicei inaintea salcamului, in aceasta perioada albinele cladind foarte bine fagurii artificiali. Acest corp poate fi pus atat deasupra celui de-al doilea, dupa efectuarea inversarii, cat si intercalat intre corpul de jos si cel de sus, cel de-al doilea sistem avand un rol deosebit in combaterea frigurilor roitului, la familiile foarte puternice, si stimularea cladirii fagurilor artificiali. Dupa refacerea unitatii cuibului matca va avea din nou posibilitatea sa oua intens, abordand cu multa placere fagurii nou claditi care se gasesc in centrul cuibului. Pentru a se impiedica ridicarea matcii in corpul de sus pentru miere se poate monta o gratie despartitoare. In cazul recoltarii corpului al treilea familia poate fi lasata complet fara hrana, lucru foarte grav mai ales daca, dupa salcam, in zona respectiva nu mai exista si alte culesuri. Pentru asigurarea rezervelor de hrana se retin 2 faguri cu miere capacita de la salcam. La inceputul culesului de vara (tei coriandru, zmeura etc.), cel de-al patrulea corp poate fi pus fie deasupra celor trei fie deasupra puietului, sub corpul de stransura, astfel incat sa se asigure din timp cladirea fagurilor artificiali necesari acumularii nectarului. La culesul de floarea soarelui chiar si la ME se manifesta tendinta de blocare a cuiburilor cu miere in detrimentul puietului. In conditiile deservirii unor efective mari de familii de albine se lucreaza cu 9 rame in corp, manipularea ramelor si a corpurilor fiind mult mai usoara. Dupa ultimul cules se ridica corpurile cu miere si se lasa pe 2 corpuri: unul pentru puiet, celalalt cu rezervele de miere si pastura pentru iarna. La acest tip de stup trebuie evitata practica iernarii pe un singur corp, altfel iernarea va fi deosebit de grea (uzura ridicata), familiile de albine iesind din iarna foarte slabite si cu posibilitati de redresare reduse. In perioada de toamna se urmareste mentinerea ritmului de ouat. Intrucat in acest timp corpul

de jos e acoperit cu polen si pastura, matca nu mai poate folosi fagurii respectivi. Acesti faguri trebuie schimbati cu faguri goi buni de ouat, ridicand fagurii cu pastura si provizii deasupra puietului.

Procedeul Demare de prevenire a roitului

Se bazeaza pe trecerea matcii si a unei parti de albine in situatia roiului natural si se poate practica experimental, la familiile foarte puternice, in mai multe variante: 1. Matca familiei cu 1-2 faguri cu puiet necapacit se izoleaza in corpul de jos al stupului care se completeaza cu faguri artificiali. Peste corpul cu matca se aseaza corpul pentru stransura. Deasupra acestuia, cele 2 corpuri cu puiet si albine tinere vor fi izolate cu un podisor Snellgrove care va avea, in loc de sita separatoare, o gratie Hannemann. Albinele din aceste corpuri vor avea deschis un urdinis propriu si isi vor face o alta matca, ce poate fi folosita apoi in corpul de sus, ca FA. In toata aceasta perioada albinele comunica intre ele trecand prin gratia despartitoare dar familia nu mai roieste. 2. Acest procedeu se poate aplica si la familiile intretinute in stupi verticali cu 2 corpuri, punand deasupra corpul cu puiet, in majoritate capacit, matca coborandu-se jos, impreuna cu puietul necapacit si fagurii artificiali, intre cele 2 corpuri putandu-se intercala corpuri de stransura etc. 3. La ivirea unui nou cules se poate ridica gratia despartitoare si cuibul se reorganizeaza, in familie ramanand de obicei numai matca tanara. 4. Daca nu se doreste acest lucru, corpul cu matca tanara poate fi folosit ca FAV intarind FAB din corpurile de jos, prin tehnica Snellgrove de schimbare a urdinisurilor.

ME cu 2 matci - tehnica Snellgrove

Exceptand inconvenientele legate de: manipularea corpurilor superioare, amplasarea familiilor ajutatoare in acelasi stup cu familia de baza, "tehnica Snellgrove" prezinta si o serie de avantaje: 1. reducerea numarului de utilaje, 2. spatiu de amplasare mai mic, 3. simplificarea lucrarilor de intarire a FAB pe seama familiei ajutatoare. De regula FA se formeaza cu o matca tanara sau cu matca stupului intr-un corp superior despartit de FAB printr-un podisor de tip Snellgrove cu sita separatoare, perioada optima fiind dupa culesul de salcam. FA se dezvolta pana in toamna si ierneaza de sine statator, actiunea de ajutorare manifestandu-se in sezonul urmator, la culesul de salcam, cand familiile ajutatoare cedeaza total sau partial albina sau puietul familiei de baza (FAB), sau este unificata in intregime fiind refacuta dupa cules.

Tehnica Snellgrove
O forma specifica "tehnicii Snellgrove" si stupului ME este cedarea periodica a albinei zburatoare cu ajutorul podisorului Snellgrove, prin jonglarea cu urdinisurile pereche aflate pe cele trei laturi ale stupului (inchiderea urdinisului activ si deschiderea celui aflat la cativa cm dedesubt, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis situat pe o alta latura ce va deveni si el in cateva zile activ), tehnica manipularii fiind inceputa cu 10-12 zile inaintea culesului si continuand pe toata durata acestuia. Aceasta tehnica a fost imaginata si folosita de apicultorii americani in conditiile lor specifice, familiile dezvoltandu-se la ei pe 4-5 corpuri. Metoda se foloseste in doua variante: familia se dezvolta si valorifica culesul in prezenta celor doua matci; familia se dezvolta cu ajutorul celor doua matci, dupa care la inceputul culesului, una din matci se suprima prinunificare. Aplicarea metodei solicita o calificare inalta a personalului apicol si un volum mare de munca, nefiind recomandata in conditiile tarii noastre intrucat nu este nici economica si nici rentabila.

Stupul vertical
Vertical cu magazine
Stupul RA 1001 a fost creat in 1948 de un colectiv condus de dr. ing. V. Harnaj. Este caracterizat prin: simplitate, forma compacta, usurinta la impachetare si transport, volum suficient pentru dezvoltarea familiei de albine. Descrierea tehnologiei de intretinere a familiilor de albine intretinute in stupi verticali cu magazine se face, in principal, cu referinta la acest tip, magazinele putand fi montate si la stupii pe 12 rame.

Vertical cu 1 matca
Intretinerea este aceeasi ca si cea de la stupii orizontali pana in momentul in care se ajunge la 8-9 faguri cu puiet, iar albinele ocupa complet corpul de stup. Inaintea culesului, deasupra cuibului se

aseaza un magazin cu 7 faguri claditi si 3 artificiali. Unii apicultori au inlocuit magazinul cu un cat de ME sau de vertical cu rame standard. In timpul culesului, pe masura ce fagurii din magazin se umplu cu miere si albinele incep sa capaceasca mierea, se poate adauga si cel de-al doilea magazin care se intercaleaza intre magazinul vechi si cuibul stupului. Dupa terminarea culesurilor magazinele se ridica si se verifica existenta rezervelor de hrana pentru iernare.

Vertical cu 2 matci
FA este intretinuta intr-un corp de stup ce se aseaza deasupra FAB, fiind folosite procedeele de valorificare FA.

Stupul orizontal
Orizontal cu o matca
Practica apicola a dovedit cu prisosinta ca productivitatea coloniilor de albine este strans dependenta de volumul stupilor in care acestea sunt adapostite si de reducerea la maximum a numarului de interventii.

Metoda clasica
Primavara cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine, fagurii cu miere fiind trecuti de o parte si alta a cuibului (faguri de acoperire). Cuibul se impacheteaza cu materiale termoizolatoare, iar largirea lui se face progresiv. Inaintea inceperii culesului principal cuiburile familiilor puternice se completeaza cu faguri goi si artificiali, deschizand si al doilea urdinis. Pe masura ce fagurii sunt umpluti cu miere, se trec la marginea opusa urdinisului, in locul lor fiind introdusi faguri goi sau artificiali. La familiile foarte puternice se pot adauga si magazine de recolta suplimentara. Dupa incetarea culesului, mierea se extrage lasand in fiecare familie cel putin 7 kg rezerva de hrana. Din familiile care au tendinta sa intre in frigurile roitului se ridica periodic fagurii cu puiet capacit, ce sunt folositi pentru imputernicirea familiilor slabe sau la formarea de noi familii ajutatoare. Pentru evacuarea vaporilor de apa din stup, pe timpul iernarii, scandurele de podisor din marginea cuibului se lasa putin departate.

Metoda Layens
Se bazeaza pe reducerea la maxim a volumului de lucrari: cuibul se organizeaza in dreptul unui urdinis: la perete asezandu-se 2 faguri (1 cu miere si 1 cu pastura), urmand fagurii cu puiet, 2-3 faguri claditi goi, fagurii cu miere; spatiul ramas liber se completeaza cu faguri goi si artificiali; familia pregatita astfel se mai controleaza doar la sfarsitul culesului, cand se scot fagurii cu miere, iar cuibul se organizeaza stramtorandu-se la numarul bine ocupat de albine; inmultirea se poate face foarte usor prin divizarea in doua, cu o diafragma etansa, diviziunea ramasa orfana crescandu-si singura matca din botci de salvare, apicultorul avand doar grija existentei oualor proaspat depuse si a distrugerii botcilor necorespunzatoare. Metoda confera libertate de manifestare homeostaziei familiei de albine ce se poate autoguverna, creeaza posibilitatea sporirii efectivului stupinelor in conditiile maririi numarului de familii deservite de un singur apicultor ceea ce inseamna de fapt o crestere a productivitatii muncii si implicit a costurilor pe unitatea de produs. Aplicata cu precadere in zonele cu culesuri de lunga durata si intensitate redusa, metoda cere interventii in cazul culesurilor abundente, fagurii cu miere trebuind sa fie recoltati pentru a se crea spatiul corespunzator.

Metoda "cat in cuib"

Se numeste astfel pentru ca prin organizarea in vederea culesurilor, compartimentul destinat depozitarii nectarului corespunde cuibului din care matca a fost scoasa si transferata in partea opusa a stupului. Cu doua saptamani inaintea culesului se muta matca impreuna cu 4-6 faguri (din care 2 cu oua si cu puiet necapacit) in partea opusa a stupului, izolandu-se de restul familiei printr-o diafragma etansa prevazuta cu gratie despartitoare, dupa care urmeaza puietul varstnic si fagurii goi pentru depozitarea nectarului. Dupa incetarea culesului se ridica diafragma iar matca impreuna cu fagurii cu puiet se aseaza intre fagurii din care s-a extras mierea, in compartimentul de stransura, pregatirea pentru iernare efectuandu-se dupa tehnica obisnuita.

Metoda stupilor separati

Se aplica numai in cazul familiilor de albine care in preajma culesului de salcam nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare. Se iau din vreme masuri ca familiile sa fie grupate doua cate doua la o distanta de cel mult 1 m una de alta. Odata cu inceperea culesului, cand zborul albinelor este foarte intens, una din familii se muta pe un loc nou in stupina, cat mai departe de locul ocupat inainte. Familia ramasa pe vechiul loc se deplaseaza cu 50 cm catre locul pe care l-a avut anterior familia mutata, preluand si culegatoarele acesteia, devenind astfel apta sa valorifice corespunzator culesul respectiv. Cuibul familiei mutate se restrange la numarul de faguri ocupati efectiv de albine. Dupa incetarea

culesului, periodic se ridica din familia puternica faguri cu puiet capacit si se introduc in familia de la care s-au preluat culegatoarele, ambele familii devenind suficient de puternice ca sa valorifice culesurile urmatoare. Metoda nu se recomanda a fi aplicata la culesurile tarzii din lunile iulie-august, deoarece dupa incetarea acestora, echilibrarea si intarirea familiilor pentru iarna se realizeaza cu eforturi deosebite si reusita nu este intotdeauna garantata.

Metoda unirii coloniilor din acelasi stup

Se foloseste in zonele caracterizate printr-un singur cules principal de la pomi (in zona de deal), sau de la salcam (in zona de stepa). Familiile sunt iernate intr-o singura cutie despartite cu o diafragma etansa mobila. Cu 3 zile inaintea culesului, matca varstnica se suprima iar matca tanara, cu 5 faguri cu puiet necapacit si rezerve de hrana, se izoleaza cu diafragma mobila la peretele lateral al stupului prevazut cu urdinis. Daca ambele matci sunt valoroase se pot pastra amandoua, deasupra lor montandu-se gratii Hannemann peste care se adauga un magazin de stransura. In cazul indepartarii matcii batrane, in compartimentul fara matca se introduc 1-2 botci de la o familie valoroasa. Dupa incetarea culesului cuibul se reorganizeaza ca inainte de unificare.

Orizontal cu doua matci

In conditiile tarii noastre, variantele acestei metode se practica numai in cazul familiilor slabe care nu pot valorifica singure culesurile timpurii, dar, in zonele cu mai multe culesuri, metoda nu este economica si nici rentabila. La stupul orizontal putem aplica insa cu succes metodele intretinerii FAV sau FAP. Acest grup de metode si-a castigat o larga raspandire atat la noi cat si in strainatate iar perfectionarea tehnicilor si metodelor a stat si sta in atentia tuturor apicultorilor, metodele FAV si FAP fiind aplicabile oricarui tip de stup.

Metoda combinata de intretinere

Aceasta metoda este practicata de apicultorii profesionisti care stiu sa se foloseasca de cele mai avansate metode de intretinere a familiilor de albine, prin: aplicarea cu succes a metodelor de intretinere a FAB, FAV si FAP, utilizarea modulelor de stupi tipizate si interschimbabile, satisfacerea cerintelor biologice ale coloniilor de albine si atingerea puterii maxime inainte de cules, preintampinarea roirii si formarea roilor artificiali, mentinerea albinelor sanatoase si active, cresterea matcilor de mare productivitate, recoltarea veninului, laptisorului de matca, polenului, propolisului, valorificarea intregului potential apicol etc.