Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Familia Amaryllidaceae
Familia Amaryllidaceae
Au fost descries peste 300 de specii de agave, dar numai 200 dintre acestea sunt recunoscute. Majoritatea speciilor sunt monocarpice, in ciuda faptului ca exista unele specii de agave ce pot inflorii de mai multe ori intr-un an. Florile sunt perfecte, avand atat gineceu cat si andoroceu. Multe specii de agave sunt polenizate de lilieci si produc parfumuri pe post demomeala. Altele produc mirosuri dulci pentru a atrage insectele. Interiorul frunzelor contine fibre longitudinale, care reprezinta sistemul vascular. Fibrele din interiorul frunzelor erau folosite de nativii americani pentru prepararea unor leacuri. Fibrele agavelor provenite de la anumite specii sunt de o importanta crescuta, cele mai bune fibre fiind cele ale frunzelor tinere. Canepa facuta din Agave sisalana este utilizata la confectionarea covoarelor si a hainelor. Carbohidratii inmagazinati in miezul agavelor erau fermentati de nativii americani pentru a prepara o bautura numita pulque, care era utilizata in cadrul ceremoniilor religioase.
Agave americana
Una dintre cele mai populare specii de agave este Agave americana, nativa din America.Aceasta mai este denumita si planta secolului, datorita faptului ca dureaza foarte mult pana ce aceasta infloreste. Numarul de ani care trec pana ce planta infloreste depinde de taria fiecarei plante in parte, de bogatia solului si de climat; in acest timp palnta inmagazineaza in frunzele sale toate substantele nutritive necesare procesului de inflorire. Aceasta planta a fost introdusa in Europa la jumatatea secolului XVI-lea, iar in prezent este cultivata in foarte multe tari pentru aspectul sau plact; in functie de specie, frunzele au o linie fie alba fie galbena, pozitionata pe margine sau in centrul acesteia.
1
Este utilizata ca planta ornamentala intr-o insula de trafic din Texas. Aceasta specie de agave este probabil cel mai des utilizata ca planta ornamentala si s-a raspandit in toate colturile lumii indiferent de clima. Datorita acestei raspandiri excesive, originile acestei plante sunt incerte, chiar daca se crede ca provine din Mexic. Frunzele sale gigantice, ce ajung pana la 6 m lungime, sunt o sursa importanta de fibre.
Agave americana este pe departe cea mai toleranta specie a genului, datorita raspandirii sale intinse. Aceasta specie supravietuieste in ghivece si chiar si in pamant, de-a lungul iernilor crancene din Londra. In schimb, aceasta supravietuieste chiar si climei toride din Texas, Arizona.
Agave tequilana
Este o planta de interes economic, fiind ingredientul de baza al tequilei, un alcool distilat foarte popular in Mexic. Florile sunt polenizate de un liliac si produc un numar mare de seminte; apoi planta moare. La plantele cultivate, la cele de un an de vegetatie, se elimina lastarii pentru a i se permite inimii sa creasca mai mult. Plantele sunt apoi reproduse prin plantarea acestor lastari, lucru care a dus la o pierdere considerabila a diversitatii genetice a agavelor cultivate.
Inima plantei poate creste pana ce atinge o greutate cuprinsa intre 35 si 90 de kg. Aceasta este curatata de frunze si incalzita pantru a se obtine seva, care apoi este fermentata si distilata. Frunzele anumitor specii de agave, plante ornamentale originare din America, sunt folosite pentru fabricarea frnghiilor ori a diverselor esturi. Productorii din Mexic au deja sperana c
2
vor cultiva aceste plante pentru NASA, ai crei reprezentani, n timpul unei vizite fcute pe plantaiile mexicane, s-au artat interesai de proprietile antioxidante pe care le are sucul extras din agave. Specialitii NASA au ajuns la concluzia c acest produs natural, datorit proprietilor sale anticorozive, ar putea reduce nclzirea suprafeelor metalice ale navelor spaiale n momentul n care acestea reintr n atmosfer.
Daunatorii agavelor
Iepurii sau alte rozatoare pot manca frunzele ce atarna sau inima plantei. Acesti daunatori pot fi alungati prin construirea unor garduri de sarma, adanc ingropate in pamant pentru a stopa accesul chiar si prin vizuini. Principalul daunator al agavelor este Snout Weevil Scyphophorus acupunctatus, o insect ce se aseamana cu gandacul negru lucios, cu un bot ascutit, de obicei observata la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Insectele adulte se hranesc cu seva din frunzele agavelor si astfel pot transmite bacterii daunatoare. Cu toate acestea, prejudicial real este realizat de larvele lor care infesteaza inima si radacinile, fapt ce conduce la ofilirea frunzelor si prabusirea plantei. Femelele isi depun ouale la baza unor frunze mai mici ale plantei care este gata sa infloreasca. Consecintele asupra unei culture intregi de agave pot fi devastatoare. Orice astfel de insect vazuta in preajma plantelor trebuie ucisa, iar apoi trebuie aplicat un insecticid. Odata ce o planta s-a prabusit este prea tarziu pentru tratament. Planta afectata trebuie inlaturata si arsa, impreuna cu larvele gasite pe suprafata ei.Udatul in jurul plantelor, cu apa mestecata cu insecticide, poate controla plaga.
Una dintre cele mai promovate proprieti ale sucului de agave este profilul sau glicemic favorabil.Dulceata sa se datoreaza n primul rnd unui complex de fructoz numit inulin. Fructoza se gaseste n mod natural n fructe i legume.
4
Siropul de agave are un index glicemic scazut si este un delicios ndulcitor natural, care poate fi folosit moderat de cei care tin dieta, unii diabetici si de toti cei contienti de importanta nutritiei pentru sntate in vederea inlocuirii zaharurilor rafinate si a celor cu un indice glicemic crescut
Agavele sunt impartite in mai mult de 100 de specii, de marimi si culori diferite. Datorita continutului ridicat in carbohidrati (ceea ce conduce la un procent ridicat de fructoza in nectarul final), agavele albastre sunt specia preferata pentru producerea nectarului. Desi exista si alte
specii folosite pentru producerea nectarului de agave, cum ar fi Agave maguey, nectarele premium sunt produse 100% din agave albastre.
Pentru a face nectar de agave, seva este extrasa din miez, filtrata i nclzita la o temperatur sczut, care descompune carbohidratii in zaharuri. Soiurile de nectar de agave mai deschise si cele mai inchise la culoare sunt facute din accesi specie de agave. Din cauza temperaturilor sczute utilizate n variatele metode de prelucrare (sub 118 F) adeptii mancarilor crude privesc , n general, nectarul de agave ca pe un aliment crud.
Pentru a determina indicele glicemic al unui tip de mancare, subiectilor umani li se da cate o portie din acel tip de mancare, iar apoi li se testeaza nivelul de zahar din sange, la interval de timp diferite. Curba de raspuns rezultata este comparata cu o substanta etalon (fie ea glucoza sau paine alba) si apoi I se atribuie o valoare numerica indicelui glicemic. Glucozei (sau painii albe) i se da o valoare arbitrara de 100, iar celealte tipuri de mancare sunt masurate in comparative cu aceasta. Mancarurile cu o valoare a indicelui glicemic peste 100 sunt acele mancaruri ale caror carbohidrati se digera foarte usor si care cresc nivelul de zahar din sange imediat, pe cand cele care au indicele sub 100 au un pmpact mai slab asupra cantitatii de zahar din sange.
Amestecul intre mancarurile cu un indice glicemic scazut si cele cu un indice glicemic crescut
Indicele glicemic al fiecarui aliment in parte poate fi folosit ca un indrumar pentru prepararea mancarurilor,dar avand in vedere faptul ca cei mai multi dintre noi nu preparam mancarea dintr-un singur ingredient, trebuie tinut cont si de interactiunea acestor ingrediente in stomac. Unele alimente actioneaza astfel incat sa reduca indicele glicemic ridicat al unei mancari. Similar efectului fibrelor alimentare, grasimile consumate impreuna cu o mancare cu un indice glicemic ridicat, pot sa ajute la reucerea proprietatilor aceastora de a creste nivelul zaharului in sange. De asemenea s-a demonstrat faptul ca otetul inhiba digestia amidonului in stomac. Asadar, este recomandat sa-ti incepi cina cu o salata cu un dressing italian (fibre+grasimi+otet) deoarece aceasta va micsora efectul alimentelor cu indice glicemic crescut din mancare.
Pentru a calcula incarcatura glicemica a unui aliment, trebuie sa-i multiplicam indicele glicemic cu numarul carbohidratilor digerabili si apoi sa impartim totul la 100.Acest numar poate fi interpretat dupa cum urmeaza:
Peste 20 = incarcatura glicemica ridicata 10-19 = incarcatura glicemica medie Sub 10 = incarcatura glicemica scazuta
8
carbohidrati x 40.5 21 32
100 =
x 90 x 54 x 30
granule de zahar alb zahar brun cristale de zahar de artar suc de trestie de zahar deshidratata
Prietenul greutatii
Indicele glicemic scazut al nectarului de agave il face potrivit atat pentru indivizii care tin anumite diete bazate pe un nivel de scazut de carbohidrati, cat si pentru unele programe de management al pierderii greutatii. Zaharul granulat are un indice glicemic ce poate ajunge la 60, pe cand nectarul de agave are un indice glicemic sub 30. Mancarurile cu un indice glicemic sub 55 sunt considerate ca fiind alimente sarace in carbohidrati. Alimentele cu un indice glicemic scazut sunt sunt mai puin susceptibile de a declana mecanismele corpului pentru depozitare de grsime. Desi nu este considerat un aliment ce poate fi consumat fara discernamant, multi indivizi care tin o dieta sau urmeaza un plan de control al greutatii, descopera faptul ca nectarul
9
de agave este un substituent al zaharului foarte sanatos si ca un uz moderat al acestuia ii poate ajuta sa se bucure de anumite mancaruri pe care in mod normal nu le-ar consuma.
Prietenul diabeticilor
Diabeticii sunt de obicei sfatuiti sa-si monitorizeze aportul de zahar din dieta si, ca si cei care vor sa slabeasca, sa aiba grija la indicele glicemic al alimentelor pe care le consuma. Nectarul de agave are calorii si carbohidrati care trebuie luati in considerare, insa respunsul organismului la indulcitori variaza de la un individ la altul. Oricum, datorita faptului ca agavele au un indice glicemic mai mic decat cel al zaharului rafinat, carbohidratii lor nu sunt capabili de a ridica rapid nivelul zaharului in sange. Din nou- Agavele nu sunt o mancare curata dar, sub o atentie medicala corecta si folosindu-le ca si inlocuitor pentru zahar, aceste pot extinde optiunile de dieta ale multor diabetici.
10
Retetele pentru prepararea bomboanelor , ca de exemplu cele pentru caramele, sunt bazate pe reactii chimice datorate zaharurilor rafinate, reactii ce pot fi disturbate odata cu inlocuirea acestor zaharuri cu nectar de agave. Nu sunt insa imposibil de substituit, dar este nevioe de tmp pentru a obtine rezultatele optime. In acelasi mod, retetele pentru prajituri ce contin zahar alb, pot fi prea sensibile la nivelul de umiditate al ingredientelor. Daca inlocuind toata cantitatea de zahar dintr-o reteta (in timp ce cantitatea de lichid este micsorata) rezultatele nu sunt cele dorite, incercati sa inlocuiti doar jumatate din cantitatea de zahar cu nectar de agave.
11
Siropul de porumb Like corn syrup, agave nectar will not crystallize. Cand inlocuiti o cana de sirop de porumb, folositi de 1/2 ori mai multe agave si mariti celelalte cantitati de lichide din reteta de 1/3 ori fiecare cana.
12
Studiile medicale moderne au confirmat proprietatile curative ale agavelor. Nectarul de agave aplicat pe piele s-a dovedit eficient impotriva bacteriilor producatoare de puroi, ca si Staphilococcus aureus. Traditia adaugarii de sare in nectar a consolidat parerea specialistilor, cum ca agavele au proprietati antimicrobiene. Nectarul de agave s-a dovedit eficient si impotriva bacteriilor intestinale.
Una dintre proprietatile nectarului de agave care are efect asupra sanatatii o reprezinta profilul glicemic favorabil. Dulceata sa provine in primul rand de la o forma complexa de fructoza denumita inulina. Fructoza este zaharul care se intalneste in mod natural in fructe si legume. Nectarul de agave este un indulcitor natural delicious care poate fi utilizat cu moderatie de catre persoanele care tin dieta si de catre unii diabetic, pentru a inlocui zaharul toss cu un indice glicemic crescut.
13
14
Concluzia apartine diabetologilor americani care sustin ca mierea sau siropul de artar sunt indulcitori superiori calitativ comparativ cu siropul de agava.
Siropul sau nectarul de agava, facut din seva plantei suculente ce provine din Mexic, este o alternativa mai buna decat zaharul. Poti sa gasesti sirop de agava in hipermaketuri langa indulcitori sau miere, intr-o varietate de arome. Este folosit ca ingredient si in sucuri, batoane cu proteine sau in produsele de patiserie.
20 de calorii in plus fata de zahar Specialistii sustin insa ca nu este atat de sanatos pe cat se crede, potrivit Yahoo Shine. "Siropul de agava nu este mai bun pentru tine decat alti indulcitori", a declarat medicul Nora Saul, specialist in diabet, de la Centrul Joslin din Boston. Siropul de agava are mai multe calorii (20 de calorii in plus la fiecare lingurita) decat zaharul normal si are mai putini antioxidanti decat alti indulcitori naturali, ca mierea sau siropul de artar. Cat despre faptul ca e mai bun pentru persoanele diabetice, specialistii recomanda precautie pentru ca unele produse cu agava contin sirop de porumb, care nu este mentionat pe eticheta si care poate ridica nivelul zaharului din sange.
15
16
RETETE CULINARE
Ingrediente: 1 / 2 ceac pudr de cacao O ceac nectar de agave 1 can cu ap rece 1 / 2 lingurita vanilie 1 / 2 linguri Guma de guar (opional) 1 / 8 lingurita sare de mare 1. ntr-o crati mare, combinati cacao, nectar de agave, i sare. Se amestec cu apa. Compozitia se fierbe la foc mediu, timp de 5 minute si mestecand constant cu un tel de sarma. 2. Adaugati 1 / 2 lingurita de guma de guar dupa ngroare. 3. Puneti tava ntr-o chiuveta cu ap rece i amestecati cu un tel pana se rceste. Se amestec cu vanilia. Se toarn ntr-un recipient acoperit i se baga la frigider. 4. A se agita nainte de utilizare.
17
Ingrediente: 2 roii de marime medie 1 / 4 ceapa rosie tocata frunze de spanac 1 cel de usturoi frunze proaspete de busuioc coriandru proaspat 2 linguri pasta de tomate 2 lingurite nectar de agave 1 lingura ulei de msline extra virgin un vrf de cuit de rozmarin i oregano sare si piper dupa gust Se storc rosiile si se indeparteaza coaja. Apoi se combina toate ingredientele, cu exceptia piperului, a sari si a nectarului de agave si se amesteca bine cu ajutorul unui mixer. Se amesteca pana se ajunge la consistenta dorita (1-2 minute), iar apoi se adauga nectarul se agave. La final se pun sare si piper dupa gust.
18
Ingrediente
1 / 2 cana porumb 1 / 2 can de fin de gru 1 / 2 lingurita bicarbonat de sodiu 1 / 2 linguri de sare 1 / 2 cana sos de mere 1 / 2 cana lapte de soia 1 / 4 ceasca nectar de agave 2 linguri de ulei de canola
1. Incalziti cuptorul la 325 grade F (165 grade C). Ungeti cu grasime o tigaie pentru brioe. 2. Combina porumb, faina, bicarbonat de sodiu i sare ntr-un castron mare, se amestec cu sos de mere, lapte de soia, i nectar de agave. Adauga treptat ulei, sub agitare. Se toarn amestecul n tigaia pentru brioe. 3. Coacei n cuptorul nclzit n prealabil pn cand scobitoarea introdusa n aluatul de brio iese curata (15-20 minute). 4.
2 linguri de ou btut uor (aprox) 1 / 4 linguri de scorioar 3 linguri nectar agave 3 / 4 cesti de ovz de mod veche 1 lingur miere 1 / 3 ceasca stafide 2 linguri de ulei vegetal 1 lingurita vanilie 1 / 2 cana faina de grau 1 lingura de germeni de gru prjiti 1 / 8 lingurita bicarbonat de sodiu 1 / 4 linguri de sare Se incalzeste cuptorul la 375 grade F. Se amestec oul, nectarul de agave, mierea, uleiul i vanilia. Se amestec foarte bine. Combina faina, germenii de grau, praful de copt, bicarbonatul de sodiu, sarea si scortisoara intr-un bol. Se amestec foarte bine, apoi se adauga la amestecul anterior i se continua omogenizarea. Se adauga ovzul i stafidele. Aluatul trebuie sa stea timp de aproximativ 5 minute. Folosind o lingura aluatul se aranjeaza pe o hartie de pergament. Se coace pentru aproximativ 10-11 de minute. Trebuie lasate sa se raceasca complet.
19
Bibliografie
1. Paunescu Ileana Cornelia, Biologia plantelor de interes pentru industria alimentara 2. An Anglo-Latin pronunciation. OED: "Agave". 3. Bailey, L.H.; Bailey, E.Z.; the staff of the Liberty Hyde Bailey Hortorium. 1976. Hortus third: A concise dictionary of plants cultivated in the United States and Canada. Macmillan, New York. 4. Mark W. Chase, James L. Reveal, and Michael F. Fay. 2009. "A subfamilial classification for the expanded asparagalean families Amaryllidaceae, Asparagaceae, and Xanthorrhoeaceae". Botanical Journal of the Linnean Society 161(2):132-136. 5. Sara V. Good-Avila, Valeria Souza, Brandon S. Gaut, and Luis E. Eguiarte. 2006. "Timing and rate of speciation in Agave (Agavaceae)" 6. David J. Bogler, J. Chris Pires, and Javier Francisco-Ortega. 2006. "Phylogeny of Agavaceae 7. Chomka, Stefan (30 July 2007). "Dorset Cereals". The Grocer (Crawley, England: William Reed Business Media). 8. http://www.sciencedaily.com/releases/2011/01/110126121102.htm 9. Howard Scott Gentry, Agaves of Continental North America (University of Arizona Press, 1982) 10. IPNI : The International Plant Name Index. 11. Native Plant Information Network More information on species in the Agave genus. 12. Xeric World An online community dedicated to the study of Xeric plant species with a focus on the family Agavaceae.
20