CONSTRUIRE SAT TURISTIC extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc , judet Tulcea

Beneficiar: SC ROMRUS TURIST SRL Eforie Nord Elaborator: S.C. ECO GREEN CONSULTING S.R.L. Tulcea
PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

CUPRINS
1. DATE GENERALE .........................................................................................................................4 1.1.Denumirea planului/programului ..............................................................................................4 1.2.Proiectantul lucrarii ...................................................................................................................4 1.3.Beneficiarul lucrarii ...................................................................................................................4 1.4.Elaborator ..............................4 1.5.Evaluarea strategica de mediu5 2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ......................................................................................................................................6 2.1.Continutul si obiectivele planului/programului..........................................................................6 Continutul si obiectivele planului/programului................................................................................6 2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei ..............................................15 2.3.Relatia cu alte planuri/programe..............................................................................................19 2.4.Relationarea zonei cu localitatea..23 3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS .............................................................................................................................................24 3.1.Introducere ...............................................................................................................................24 3.2.Starea actuala a mediului..........................................................................................................25 3.3.Starea mediului pe amplasamentul studiat...............................................................................83 3.4.Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului ( VARIANTA ZERO )......85 4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV87 4.1. MEDIU ACVATIC ............................................................................................................87 4.2.MEDIU TERESTRU...............................................................................................................87 4.3ATMOSFERA ...........................................................................................................................88 4.5.MEDIU SOCIO-ECONOMIC.................................................................................................89 5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ....90 6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.................................................................................................91 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 2

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 6.1.Obiective de protectie a mediului.............................................................................................92 6.2.Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului....................................................94 6.3. Fauna din locatia viitoarei pensiuni turistice......................................................................94 7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ...........................................96 7.1.Matricea de impact...................................................................................................................96 7.2.Efecte cumulate, sinergice98 8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA .......................................................................98 9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI.................................................................................................98 9.1.Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului.................................................99 9.2.Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata..................................................99 9.3.Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane......................................................100 9.4.Masuri de diminuare a impactului asupra aerului .................................................................100 9.5.Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii.......................................................101 10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOWHOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE...107 10.1.Introducere ...........................................................................................................................107 10.2. Prezentarea alternativelor ....................................................................................................107 11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI ..........................................................................................................................................................109 Introducere ...................................................................................................................................109 Monitorizare PUZ ........................................................................................................................112 12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU ......................................................................................................................................114 CONCLUZII ....................................................................................................................................117 ANEXE ............................................................................................................................................121

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

1. DATE GENERALE
1.1. Denumirea planului/programului : PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SAT TURISTIC

1.2.

Proiectantul lucrarii : BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTUR TULCEA ARHITECT CRISTEA IOAN

1.3.

Beneficiarul lucrarii : S.C. ROMRUS TURIST SRL

1.4.

Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea Ecolog CIRNAT MARIAN JAN ( membru SOR ) BADEA GHEORGHE evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35 BADEA GABRIELA evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 294 LUCA ANDALUZIA inginer miner- ingineria mediului

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 1.5. Evaluarea strategica de mediu

Este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte devreme, integrarea considerentelor de mediu in procesul de luare a deciziilor,conduce la indentificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evalurea strategica se aplica, de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare a unei dezvoltari durabile. In acest sens , s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003, Protocolul privind evaluarea strategica de mediu - acesta se refera la planuri, programe, politici si legislatie care pot face obiectul evaluarii de mediu. Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat ca masura de precautie, la nivel decizional inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de limitativa si slaba, si in consecinta, insuficienta. Aceasta,datorita momentului tarziu in procesul decizional, in care se aplica procedura EIA la proiecte. Astfel, raspunsurile la intrebarile adresate la nivelul cel mai inalt, de tipul ce fel de dezvoltare trebuie sa aiba loc, unde si daca acesta trebuie intradevar sa aiba loc au fost, de cele mai multe ori, nefundamentate din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea de mediu sau evaluarea strategica de mediu se aplic a la cel mai inalt nivel decizional sau de planificare, de exemplu la dezvoltarea politicilor,stragetiilor si, evident al planurilor si programelor. In acest mod se poate focaliza pe sursa impactului asupra mediului si nu pe rezolvarea simptomelor aparute in urma producerii impactului.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI , PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

Continutul si obiectivele planului/programului

Continutul planului: Obiectivele planului prevede construirea unui ansamblu rezidential pentru turism si agrement in scopul crearii unor noi locuri de munca calificate pentru localnici, dezvoltarii economico-sociale a localitatii si protejarii mediului. P.U.Z.-ul actual studiaza un lot de teren liber de sarcini - in suprafata de 11.800 mp, cu numarul cadastral 30322 aflat in T42, P 668, proprietate privata a beneficiarului S.C. ROMRUS TURIST S.R.L. conform Contractului de vanzare cumparare nr.1060/21.09.2011 cu rectificarea nr. 9/18.04.2012. Conform fisei cadastrale are urmatoarele vecinatati: -la nord: Ocolul Silvic; -la sud : drumul de exploatare proprietate publica Consiliul Local Maliuc; -la est : Ocolul Silvic si nr. cadastral 581, Manole Stefana si Manole Marin; -la vest : nr. cadastral 516, Manole Marin si Motoc Domnica. Functiunea de baza a parcelei studiate precum si a celor limitrofe, conform fisei cadastrale este de pasune. Obiectivul economic principal este dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent au fost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice. Investitia este oportuna, justificata prin valentele naturale care pot sustine functiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii Satul turistic va fi amplasat pe terenul proprietate particulara al S.C. ROMRUS TURIST S.R.L., in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganii de Sus, identificat prin: F12, T 42, P 668, in vecinatatea unui trup de intravilan, la aproximativ 200 m de T38 Cabana Ilganii de Sus si la limita de vest a intravilanului localitatii Ilganii de Sus la aproximativ 550 m, pe malul bratului Sulina, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, in zona tampon. Satul turistic va avea profil de activitate cazare, alimentatie publica si agrement, cu o capacitatea de 35 camere cazare cu 70 locuri, cu program de activitate permanenta. Conform Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , aprobat prin HG nr. 1516/2008 , art.21 : (1) Procentul maxim de ocupare a terenului ( POT ) pe parcela ,inclusiv constructiile existente si anexe va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15 % pentru parcelele mai mari de 1000 mp . SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 6

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Coeficientul maxim de utilizare a terenului ( CUT ) pe parcela , va fi de 0,5 . Obiectivele proiectului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea , in cadrul proiectului : Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr -o zona umeda Natura 2000 : Studiu de caz Delta Dunarii , in care se mentioneaza ca : Turismul , pentru judetul Tulcea , reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica . Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul basculeaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona . Se creaz, astfel, premisele unei abordri integrate, prin intermediul creia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrant a dezvoltrii. Turismul devine, astfel, elementul central care stimuleaz att procesul de conservare si protectie a mediului ct si dezvoltarea socio-economic durabil a comunitatilor . Obiectivul studiat este amplasat in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganii de Sus, pe malul stang al bratului Sulina, in vecinatatea unui trup de intravilan T38 Cabana Ilganii de Sus la limita vestica a intravilanului localitatii Ilganii de Sus, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, in zona tampon. Mentionam ca pe teritoriul comunei Maliuc sunt situri Natura 2000. Cea mai apropiata cladire anexa agricola, construita in anul 2012 - se afla amplasata la o distanta de 120 m. Cabana Ilganii de Sus, amplasata in T38, se afla la aproximativ 200 m si are o vechime de peste 100 ani, fiind reabilitata in ultimii ani. (2)

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 1. Plan de incadrare un zona ( sursa Google Earth )

Fata de vatra satului, incinta studiata se afla la aproximativ 550 m. Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.1 :

Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Suprafata necesara Coordonate pct de contur Y( m) X( m) 808650.864 417750.262 808779.983 417803.562 808784.416 417768.456 808792.426 417705.017 808660.360 417675.071 S(1) = 11801.09 mp

Lungimi laturi D( i; i+1) 139.69 35.38 63.94 135.42 75.79

Tabelul nr. 1

Prin suprapunerea coordonatelor Stereo 1970 se observa ca amplasamentul satului turistic se afla in ROSCI0065 Delta Dunarii , 0031ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 2. amplasarea satului turistic fata de siturile Natura 2000

In conformitate cu Anexa nr.3 - EXTRASE DIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM se impune respectarea HG nr.1516/2008 privind aprobarea Regulamentuluicadru pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care prevede: Art.6. Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca : - pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest a amplasamentului, suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar, astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural; - pentru zona peninsulelor, este necesara consolidarea generala a terenului, ceea ce va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile de executie; - transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate, lipsite de vegetatie; - se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor, respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de protectie a mediului, in conditii care sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi; Art.7. In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele : SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 9

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro - acoperirea constructiilor, atat a celor definitive cat si a celorlalte (chioscuri, umbrare, foisoare, etc.) se va face cu sarpanta, respectand o medie a pantelor utilizate in zona; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape; - invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tigla ceramica se recomanda culoarea antracit sau brun); - finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba; - tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde, de preferinta cu lac semitransparent, pentru a nu acoperi total fibra lemnului; - raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala. 1. ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA (LV) cu subzona LVmr1 Functiuni admise : - exclusiv rezidentiala pentru case de vacanta; - locuinte cu regim de inaltime P, P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de la trotuarul de garda; (recomandat P); - casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului; - activitati permise - locuire in proportie de 90%; - alte activitati compatibile locuirii, ca activitati secundare ( depozitare lemne, unelte pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare); - subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.; - suprafata minima de teren pe parcela 900 mp; nu vor fi permise subimpartirile ulterioare; - P.O.T. max. = 15% C.U.T. max. = 0,30; - spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela. 2. ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cu subzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t) Functiuni admise : - constructii si amenajari pentru turism si agrement; - constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama; - constructii anexa pentru functiunea de baza (chioscuri rustice, umbrare, barbecue, foisor); - constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin avizul S.G.A.; - activitati permise - activitati turistice cazare si servirea mesei; - depozitare unelte de pescuit, altele; - agrement piscina descoperita, chiosc rustic, zona barbecue; - subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z.; - P.O.T. max. = 20% ; C.U.T. max. = 0,40; - spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

10

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 3. amplasarea satului turistic fata de zona tampon Sontea si zona strict protejata lacul Nebunu

Terenul pentru care se doreste construirea ansamblului residential pentru turism si agrement are o suprafata totala de de 11.800 mp, a fost dobandita prin reconstituirea dreptului de proprietate de catre Radion Toader si apoi vanduta, conform Contractului de vanzare cumparare, societatii comerciale Romrus Turist S.R.L. Constanta. Suprafata studiata face parte dintr-o zona de teren extravilan situat de-a lungul malului stang al bratului Sulina, zona de teren ce a fost preluata de la Ocolul Silvic, parcelata si pusa in posesie fostilor proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza legii nr. 18/1991. Terenurile situate in zonele de balta, pe malul lacurilor, au devenit in ultimii ani atractive atat pentru constructiile dedicate turismului organizat cat si pentru constructiile de locuinte de vacanta, oferind suprafete de constructie mai mari decat cele urbane, deschidere catre zone pitoresti, un grad redus de poluare, posibilitatea amenajarii de spatii verzi mai generoase.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

11

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata In conformitate cu Planul Urbanistic General al comunei Maliuc, aprobat de catre Consiliul Local Maliuc , terenul are in prezent destinatia de pasune. Prin documentatia de fata se doreste ca suprafata propusa de 11801.09 mp a fi introdusa in perimetrul construibil, cerinta care apare fireasca, deoarece si prin Planul Urbanistic General tendinta fireasca de dezvoltare a zonei se leaga de acelasi tip de functiuni. Prin PUG-ul comunei Maliuc , obiectivul economic principal este dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent au fost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice.. Deasemenea, actualmente terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement. In momentul de fata terenul este liber P.O.T. = 0 % ; C.U.T. = 0 Bilant teritorial existent BILANT TERITORIAL INCINTA existent Supr. totala teren- mp- ST: Din care: - supr. construita Ac - supr. desfasurata Acd - supr. utila Au - supr. carosabila (alei,platforme, ) - baza agreement din care: spatiu verde spatiu agrement 11800 propus 11800

1780 3540 2600 3000 7015 5215 1800 15% 0,30

Tabel nr. 2 - Bilant teritorial existent

P.O.T.(procent de ocupare teren) C.U.T.(coeficient ocupare teren) Bilant teritorial propus

A) lucrari de constructii; Sc = 1789 mp; Din care: - vila 1 -spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 289 mp, Scd = 596 mp; - vila 2 - spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 289 mp, Scd = 596 mp; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 12

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro - vila 3 - spatiu cazare 10 cam, receptie, P+1, Sc = 279 mp, Scd 558 mp; - restaurant, alimentatie publica, spatii cazare 5 camere, receptie, Sc = 404 mp, Scd = 884 mp; - sauna nr. 1 Sc = 91 mp; - sauna nr. 2 - Sc = 91 mp; - corp administrativ: birouri, P+1, Sc = 126 mp; Scd = 252 mp; - atelier, magazine, centrala termica P, Sc = 70 mp; - adapost cai, P, Sc = 150 mp. B) lucrari baza agreement: S = 7015 mp din care: - piscina Sc = 120 mp; - foisor = 3 buc. Sc = 60 mp/buc; - teren joaca copii S = 500 mp; - teren echitatie S = 1000 mp; - spatiu verde amenajat S = 5215 mp. C) lucrari cai de acces: - alei pietonale si platforma parcare ambarcatiuni in incinta, S = 3000 mp; - debarcadere (doua bucati) acostare ambarcatiuni la malul Dunarii. In ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului, se propune pentru zona de locuinte de vacanta constructii cu regim de inaltime P, P+1 un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T. de max. 0,3, iar pentru zona de turism organizat (spatii de cazare, restaurant, anexe, piscine) un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4. Zona de spatii verzi, sport, agrement, parcelele de teren propuse vor avea spatii verzi pe o suprafata de minim 30 % din totalul suprafetei si vor consta in plantatii de mica si medie inaltime. In vederea unei amenajari optime de teren, organizarea acestor spatii s-a facut tinand cont de caracterul si functionalitatea obiectivelor propuse si anume: - institutii si servicii turistice propuse primiri cazari turistice, alimentatie publica; - cai acces carosabile si pietonale; - spatii verzi cu amenajari de agrement. Regimul de inaltime al cladirilor variaza in functie de destinatia propusa de la parter la P la P + 1. Inaltimea maxima a cladirii de la nivelul trotuarului de garda la coama nu va depasi 10,00 . Incinta va fi imprejmuita catre drumul stradal cu un gard inalt de maxim 1,80 m, cu soclu de piatra de 0,60 m iar restul va fi din panouri traforate din elemente de lemn, stuf sau nuiele impletite. Celelalte laturi ale imprejmuirii se vor realiza cu aceiasi inltime de 1,80 m fiind alcatuite din elemente de lemn, stuf, nuiele impletite sau panouri din plasa de sarma.Imprejmuirile se vor executa pe limita proprietatii studiate, fara afectarea vecinatatilor, in vederea asigurarii protectiei incintei studiate. Se va realiza un ansamblu rezidential si de agrement arhitectural coerent si omogen, prin impunerea unor reguli stricte de volumetrie, aspect general, finisare, cromatica, conform Regulamentului General de Urbanism al comunei Maliuc si a Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prin HG nr. 1516/2008. Pentru realizarea investitiei satului turistic sunt necesare urmatoarele lucrari de construire: SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 13

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro executarea de sapaturi si umpluturi pentru fundatiile cladirilor propuse; executarea constructiilor in sine; executarea drumurilor si a aleilor din incinta; executarea retelelor tehnico edilitare; executarea imprejmuirilor. Ca structura constructiva cladirile vor fi executate astfel: infrastructura fundatii din beton armat continue si tip pahar sub stalpii metalici; suprastructura zidarie portanta cu samburi, centuri, plansee din b.a. la corpul administrativ; suprastructura stalpi metaluici si grinzi metalice pentru vilele de cazare, plansee b.a.; inchideri pereti: zidarie portanta si autoportanta din caramida si panouri termoizolante tip sandwich; tamplarie interioara si exterioara din lemn, in culoare specifica locului bleo sau din P.V.C. maron; sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla sau stuf, in doua sau patru ape; anexele (foisoarele) se vor executa din panouri traforate de lemn, iar debarcaderele - pontoanele vor fi prefabricate din polipropilena (L.L.D.P.E.); finisaje interioare in functie de destinatia incaperilor: pardoseli din dusumea, gresie, tencuieli interioare driscuite, zugraveli var lavabil alb, placaj faianta; finisaje exterioare soclu piatra, tencuieli exterioare simple, zugraveli cu var lavabil alb. Elementele structural constructive se vor incadra in standardele si normele de P.S.I. si de dotare specifice activitatii desfasurate. Volumele propuse, ca arhitectura si finisaje, vor respecta specificul deltei, urmarind integrarea acestora cat mai firesc in zona. In acest sens forma cladirilor este regulate pentru a nu distorsiona atmosfera calma, linistita caracteristica zonei deltaice. Pentru delta finisajele exterioare vor fi pe baza de vopsitorii lavabile, tencuieli decorative simple, gama coloristica de baza va fi albul intens. Aleile pietonale si carosabile vor fi alei asfaltate sau betonate.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

14

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig.4. plan de situatie

2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei Prezentul amplasament, cat si zona invecinata, nu dispun de utilitati tehnico edilitare, singura retea publica existenta fiind cea de energie electrica slab dimensionata. In documentatia de fata, cladirile vor fi prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa, canalizare, energie termica racordate la retelele proprii din incinta, astfel: Alimentarea cu apa potabila In zona nu exista retea de apa potabila, propunem ca aceasta sa se faca punctual prin amplasarea unei statii de captare si tratare apa printr-un sorb direct din Dunare si distribuita apoi in incinta catre obiective prin propria retea. Statia de captare va fi amplasata in amonte, pe bratul Sulina, in apropierea incintei.Traversarea, de la sorb, se va face, peste dig, aerian, cu conducte metalice izolate si cu sistem de golire pe timpul iernii pentru evitarea inghetului. Conducta va fi inaltata astfel incat sa permita circularia atat carosabila cat si pietonala pe dig drum de exploatare. Necesarul de apa rece va fi stabilit in functie de numarul de clienti restaurant, numar clienti cazare, numar personae permanente, de capacitatea piscinei si a saunelor precum si de necesarul de apa pentru intretinerea spatiilor verzi. Alimentarae cu apa calda menajera se va realiza local cu ajutorul unei centrale termice proprii sau pe baza de boilere cu energie electrica. Canalizarea Nu exista retea de canalizare ape uzate menajere centralizata. Propunem realizarea unei retele de canalizare, in propria incinta, specifica activitatilor interne cu evacuare intr-o statie de epurare si tratare mecanico biologica (tip O.R.M.) cu evacuare in Dunare, fara strapungere dig. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 15

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Traversarea se va face peste dig cu tuburi de material plastic demontabile, evacuarea fiind ocazionala. Punctul de evacuare ape va fi amplasat in aval fata de punctul de captare, la minim 50 m distanta. Intre obiectivele utilizatoare de apa si aceasta statie se va realiza un sistem propriu de retele de canalizare in vederea evacuarii a apelor uzate menajere. Apele pluviale rezultate in urma ploilor vor fi dirijate catre rigole de scurgere prin amenajarea terenului din incinta cu pante spre acestea. Reteaua de alimentare cu energie electrica In zona exista o retea de energie electrica subdimensionata ce alimenteaza cladirile invecinate. Se propune prelungirea retelei de energie electrica existenta din cea mai apropiata localitate Ilganii de Sus in vederea alimentarii noului obiectiv, realizarea acestuia facandu-se in baza avizului emis de institutiile de specilitate. Necesarul de energie electrica va trebui sa asigure iluminatul interior si exterior al obiectivelor propuse, necesarul functionarii retelelor tehnico edilitare (prin functionarea pompelor de ridicarea presiunii apei, de reciclare acesteia): alimentare cu apa, canalizare, utilaje bucatarie, prize, aparate electrice, unitati de climatizare, iluminat de siguranta, instalatii de protectie impotriva trasnetelor precum si instalatiile pentru supravegherea de semnalizare a inceputului de incendiu. Alimentarea cu energie termica Obiectivul va fi alimentat cu energie termica de la o centrala proprie, pe combustibil solid, in vererea asigurarii confortului termic si necesarului de apa calda. Instalatia va fi alcatuita din centrala termica, retele si calorifere. Capacitatea corpurile de incalzire va fi calculata corespunzator destinatiei fiecarei incaperi si a suprafetei acesteia astfel incat sa asigure un confort optim pe timpul sezonului rece. Necesarul de apa calda va fi stabilit in functie de consumatorii tehnici si numarul de clienti cazare. Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . Gestiunea deseurilor Situatia existenta: pe amplasament nu se desfasoara activitati generatoare de deseuri. Situatia propusa: dupa obtinerea Autorizatiei de constructie, pe amplasament vor fi generate deseuri atat in faza de constructie, cat si in faza de functionare. Se va respecta art. 18 alin. (2) din OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001, ordonanta modificata prin OUG 61/2006, aprobata cu completari prin legea 27/2007: deseurile periculoase se identifica si se inregistreaza la fiecare loc de producere, de descarcare sau de depozitare; art. 18 alin. (3): Unitatile care produc, valorifica, colecteaza sau transporta deseuri periculoase trebuie sa asigure conditiile necesare pentru depozitarea separata a diferitelor categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 16

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deseuri periculoase, precum si al deseurilor periculoase cu deseuri nepericuloase, cu exceptia situatiilor mentionate la alin. (4); art. 21 alin. (1): Producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora; livrarea si primirea deseurilor de productie, deseurilor menajere, deseurilor de constructie si de la demolari si deseurilor periculoase, in vederea eliminarii lor, trebuie sa se efectueze numai pe baza de contract; alin (2): Producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7. Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat. Codurile deseurilor prezentate, conform HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 3.
Tabel nr. 3- Deseuri rezultate din activitatea de executie

Nr.crt.

Tipul deseului

1 2 3 4

Codul deseului conform HG 856/2002 Pamant si material stancos, pietre, fara 17 05 03 continut de substante periculoase Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08 Deseuri material plastic 20 01 39

Materialele care nu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat . Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europubele, amplasate intr-o zona special amenajata, iar eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla, eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate. Determinarea cantitatii de deseuri menajere generate Capacitatea pensiunii este de 70 persoane timp de 12 luni/an (respectiv 365 de zile per an). Conform datelor statistice privind indiciele de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 365 zile pe an, respective 12 luni, pentru fiecare persoana cazata in satul de vacanta va rezulta o cantitate de 350 kg deseu.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

17

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Rezulta: 70 persoane x 350 kg/locuitor/12 luni = 24500 kg/an : 365 zile = 67,12 kg/zi Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura deseurilor menajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:
Tabelul 4 : cantitatile de deseuri generate pe an

Nr. Crt. 1 2 3 4 5

Deseu

Procent, % 16 7 5 12 60

Hartie si carton Sticla Metal Plastic Alte deseuri

Cantitate deseu (kg/an) 3920 1715 1225 2940 14700

Cod deseu 20 01 01, 15 01 01 20 01 02 20 01 40 20 01 39, 15 01 02 20 01 99

Deseurile vor fi colectate selectiv in pubele ecologice si depozitate pe platforma betonata pana la ridicarea acestuia de catre societati autorizate cu care se va incheia contract de prestari servicii. Depozitarea controlata a deseurilor Pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii a amplasamentului vor fi prevazute platforme betonate si imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportul deseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale si/sau vor incheia contracte de prestari servcii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

18

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

2.3.

Relatia cu alte planuri/programe

Prin Certificatul de Urbanism nr. nr 87/3524 din 07.08.2012, emis de Consiliul Judetean Tulcea , se mentioneaza ca amplasamentul studiat este conform Planului Urbanistic General aprobat, in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganii de Sus. Folosinta actuala este de pasune, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform Planului Urbanistic General - zona propusa pentru agrement, amplasamentul fiind la limita zonei tampon a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Pe teritoriul comunei Maliuc sunt situri Natura 2000, iar in zona amplasamentului este la limita vestica a intravilanului localitatii Ilganii de Sus, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, in vecinatatea zonei tampon Sontea. Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face cu respectarea conditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate, asigurarea utilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentru functiunile stabilite prin lege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa de calitate I si II, pe terenuri amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare. Se interzic constructii pe terenuri inundabile. Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogare de la prevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatie de urbanism (Plan Urbanistic Zonal), prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilitatea interventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtinerea avizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabilitatea amplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine riscul inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonal intocmit pe ridicarea topografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Planul Urbanistic Zonal va detalia problema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditiile de amplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitectura deltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lucrarile sunt posibile doar in cazul in care, prin Planul Urbanistic Zonal si proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc. Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,la Capitolul III Utilizari functionale: Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele functiuni: a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazare turistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 m2; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 19

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro b) institutii, servicii, dotari publice; c) spatii verzi pentru agrement, sport; d) gospodarie comunala; e) amenajari piscicole; f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport; g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente; h) edificii de cult, cu constructii anexe. Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni: a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnico-sanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turistica; b) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile de configurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la forma, materiale de constructie si finisaj; c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoare la forma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; d) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe ale exploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice; e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise cu conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectarea normelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulament; f) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m 2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m 2, cu conditia incadrarii in indicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil; h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice; i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privind protectia mediului; j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatiile publice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare si neproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile; k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor de parcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului. Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoarele utilizari: a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, pensiuni si moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de camere se vor dispune in sistem pavilionar; b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domestice pentru agrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai mare de 100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m 2; c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 20

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice. In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentioneaza ca, dezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie sa tina seama de principiile durabilitatii turismului, printre care: Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vederea obtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrarea elementelor naturale, cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism in aria protejata ; Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupra comunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale; dezvoltarea acelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatiei destinatiei turistice; evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatea locala; Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturii, traditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltarea unui turism capabil sa determine mentinerea autenticitatii si individualitatii culturilor locale si evitarea saturarii acestor culturi cu influente externe; Maximizarea beneficiilor economice , aduse prin dezvoltarea turismului la nivelul localnicilor, in vederea obtinerii durabilitatii economice a comunitatilor; Educatia, pregatirea, informarea , ca procese ce stau la baza dezvoltarii turismului ; educarea turistului in scopul intelegerii si aprecierii impactului provocat de acesta, in vederea imbunatatirii atitudinii personale in ceea ce priveste protectia mediului si reducerea impactului ; dezvoltarea unei componente ecologic-educative pentru vizitatori, localnici, administratia locala, populatia mediului rural si urban ,etc.; Coordonarea locala; participarea comunitatii locale si consultarea acesteia referitor la dezvoltarea turistica durabila, populatia constituind un factor de decizie activ. In Planul Local de Dezvoltare Durabila a judetului Tulcea Agenda 21 se mentioneaza : Turismul, desi reprezinta numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit, valorificat in prezent doar intr-o foarte mica masura. Datorita specificitatii naturale locale, care are ca principala trasatura existenta intr-un spatiu relativ restrns a majoritatii formelor de relief si implicit a unei varietati de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelul unei regiuni, corelata cu existenta urmelor civilizatiilor greaca, romana si otomana, turismul poate deveni in viitorul apropiat singura alternativa viabila pentru forta de munca disponibilizata din industrie si agricultura. Centrul atentiei turistice este, bineinteles, Delta Dunarii, devenita Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zona umeda de importanta deosebita, ca habitat al pasarilor acvatice, in cadrul Conventiei RAMSAR. In judet se practica un numar diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, bird watching, vnatoare si pescuit sportiv, plaja marina si sporturi nautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism de croaziera si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu un numar total de peste 4.200 locuri de cazare in locatii omologate din punct de vedere turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fata de urmele civilizatiilor greaca si romana in Dobrogea cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., triunghiul manastirilor ortodoxe tulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestina de la Niculitel, una dintre cele 21 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro mai vechi de acest fel din Europa, plajele insorite si salbatice, cu nisipuri extrem de fine de la Sulina, Sfntu Gheorghe si Portita, Parcul National Muntii Macinului, cu elemente faunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munti ai Europei Muntii Dobrogei. Este de luat in seama posibilitatea unor circuite complexe de croaziera pe Dunare si Marea Neagra, care sa includa cele mai importante obiective turistice din traseu. La toate acestea, se adauga o splendida gastronomie locala, avnd ca element central produsele pescaresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel si Babadag, care fac din fiecare masa o sarbatoare. Din pacate, datele statistice nu reflecta numarul real total al turistilor sositi in judetul Tulcea, datorita faptului ca un numar important al acestora utilizeaza pe durata sejurului servicii turistice in locatii neclasificate. Estimarile specialistilor indica, in fapt, un numar aproape triplu de turisti. Motivele pentru care turismul in zona nu a cunoscut inca o dezvoltare corespunzatoare este datorat caracterului periferic al regiunii, conditiilor precare ale infrastructurii de transport si, in special, inexistentei unor curse regulate interne si internationale de pe Aeroportul Delta Dunarii. In ultimii ani se constata o crestere substantiala a numarului de locatii turistice construite in mediul rural, multe dintre ele aparute si datorita derularii unor proiecte cu finantare europeana, in cadrul programelor PHARE si SAPARD. Se manifesta, in continuare, o calitate scazuta a serviciilor turistice, datorita, in special,slabei pregatiri profesionale a personalului angajat in cadrul sectorului. De asemenea, nu se poate vorbi despre o campanie de promovare turistica unitara si profesionista si nici despre creearea unui brand recunoscut la nivel european. Inexistenta in zona a marilor tour-operatori determina ca piata turistica locala sa reprezinte doar o destinatie intmplatoare pentru turistii individuali si mai putin pentru grupuri organizate. Prin PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU JUDETUL TULCEA se stabilesc responsabilitatile Autoritatilor Locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat dezvoltarii durabile. Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului dat de implementarea planului, sa fie luate in considerare si efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cnd mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat. In cazul Planului Constructie Sat Turistic propus a fi realizat in localitatea Ilganii de Sus, judetul Tulcea, ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt necesare activitati care se vor desfasura in perioada de construire si exploatare, si activitati in perioada de exploatare propriu-zisa. Efectele date de activitatile de constructie sunt pentru o perioada scurta de timp si atunci efectul cumulativ si sinergetic cu alte activitati din zona asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ. In zona in care urmeaza a fi realizat proiectul Constructie Sat Turistic, localitatea Ilganii de Sus, judetul Tulcea, in prezent se afla in faza PUZ construire pensiune, extravilan, in partea de nord a localitatii, proprietate particulara.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

22

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

2.4.

Relationarea zonei cu localitatea

Satul turistic propus a se aviza este amplasat in extravilanul satului Ilganii de Jos , intr-un ecosistem antropic . Incinta studiata va capata functionalitatea de zona IS institutii publice si servicii cu urmatoarele subzone: ISt subzona construita institutii publice si servicii sport- turism, cu structuri de primire si cazare turistica, constructii pentru activitati cultural recreative, terenuri de sport, piscine, comert si alimentatie publica; Ccp - subzona circulatie pietonala din incinta; V - subzona spatiu verde plantat incinta, amenajari agrement. Elemente ale cadrului natural Din punct de vedere al cadrului natural, terenul este favorizat de larga deschidere catre pe malul stang al bratului Sulina,; malul invita catre o rezolvare in maniera peisagista a intregii zone cu mici golfuri artificiale, cu peninsule cu contururi libere, cu suprafete mari de spatii verzi amenajate sau naturale. Zonele verzi sunt reprezentate de vegetatia de balta, in special stufaris, este dominanta. Valorificarea cadrului natural Prin documentatia de fata propunem un procent redus de ocupare a terenului si un coeficient de utilizare de asemenera redus si un regim de inaltime parter si P + 1, pentru o buna integrare in cadrul natural. Prin PUG-ul comunei Maliuc , obiectivul economic principal este dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent au fost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice. Investitia este oportuna, justificata prin valentele naturale care pot sustine functiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii. Organizarea sistemelor de spatii verzi S-au propus spatii verzi cu procent minim pe parcela (30%) care este obligatoriu, pentru zona de locuinte de vacanta de pe peninsule; pentru locuintele de vacanta care bordeaza zona de nord-est a terenului, se propune un procent de ocupare cu spatii verzi de minimum 25%, la fel si pentru zona de turism organizat. Circulatia In situatia existenta, accesul la zona studiata se face rutier, pe drumul de exploatare amenajat pe digul de aparare al canalui Sulina care incadreaza zona la partea de nord. De asemenea, exista si posibilitatea accesului direct pe apa, dispre Tulcea, pe Bratul Sulina.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

23

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS
3.1. Introducere Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45 latitudine nordica taie judeul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29 41 si 24 longitudine estica strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romniei. Municipiul judetului este orasul Tulcea, port la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m. Inconjurat din trei pari de ape, se invecineaza la vest cu judeele Braila si Galai, la nord cu Ucraina prin granie naturale Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terestra la sud, judeul Constanta. Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent care il situeaza pe primele locuri din tara ca marime. Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizicogeografice distincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elementele celui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei si alta mai joasa si cea mai noua in N si NE, respectiv lunca si Delta Dunarii. Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupnd circa 32% din totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea max. de 467 m (varfuTutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centrala este reprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordic al Podisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale. Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezinta una dintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversita ii si o valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudini de la 0m(nivelul marii)la +13 m . Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii. Comuna Maliuc este parte integranta a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Judetul Tulcea, este amplasata in extremitatea estica a ostrovului, pe Bratul Sulina, la aproximativ 30 km de Orasul Tulcea si la o distanta rezonabila de satul pescaresc lipovean Mila 23. Comuna Maliuc este situat n zona centra la a Deltei Dunarii, pe Bratul Sulina, delimitat de urmtoarele teritorii comunale: la Nord teritorul administrativ al comunei Pardina si al comunei Chilia Veche; la Vest teritoriul administrativ al municipiului Tulcea; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 24

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro la Sud teritoriul administrat iv al comunei Nufaru i al comunei Mahmudia; la Est teritoriul administrativ al comunei Crisan. Pe directia est -vest este strabatuta de Bratul Sulina al Dunarii. Satele componente ale comunei sunt: - Maliuc resedinta de comuna; - Gorgova situat la 3 mile fata de resedinta de comuna; - Partizani situat la 8 mile fata de resedinta de comuna; - Vulturu situat la 0 mile, pe celalalt mal, fata de resedinta de comuna; - Ilganii de Sus situa la 7 mile fata de resedinta de comuna. Suprafata administrativa a comu nei este de 26 372,54 ha: 3.2. Starea actuala a mediului

Actualmente terenurile extravilane din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement. In momentul de fata terenul este liber de constructii. De mentionat ca si prin Planul Urbanistic General, tendinta fireasca de dezvoltare a zonei se leaga de acelasi tip de functiuni. In momentul de fata, zona de studiu aflata in extravilan are conform P.U.G. destinatia de turism si agrement (zona IS , cu suzona IS t), este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta. Factorul de mediu: apa Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBDD in clase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadrarea in limitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei este specifica tuturor lacuriloe si apelor fluviale si deltaice. In zona localitatii Ilganii de Sus cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cu rol determinant in poluarea apelor. Ape subterane pe amplasament Potrivit studiului geotehnic elaborat de S.C. Geotehnic SRL Tulcea in anul 2011, in baza normativului NP 074 din 2009, in zona, terenul de fundare este reprezentat de stratul nisipos si reprezinta compresibilitate mare, infrastructura trebuind sa prea eventualele tasari inegale posibile ale acestuia. In acest sens se prevad masuri care sa sporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiilor, deasemeni se va asigura fundarea pe stratul nisipos din suprafata prin intermediul unei zone de material granular (piatra sparta, griblura) cu asigurarea unei evazari laterale. Nivelul apei subterane a fost interceptat la - 3.00 m adancime. Zona seismica D ; Presiune conventionala( Pconv ) = 104 kpa.; Perioada de control (colt) Tc = 0,7 sec. Conform normative P100 1/2006 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare pentru cutremure este ag = 0,16. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 25

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Valoarea adancimii maxime de inghet 90 cm.

Factorul de mediu: aer Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultnd un vnt numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cteodata inghetnd chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. In vara vnturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamntul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrndu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara. Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 o 11 C), precipitaii reduse (n jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secete frecvente, bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara.

Factorul de mediu: sol Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mod de formare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune de pe teritoriul romnesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice peste care se afla discontinuu depozite jurastice si cretacice. Orogenul Nord-Dobrogean este unitatea ce se desfasoara intre falia Peceneaga Camena in S si falia Sftul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitate are urmatoarele subdiviziuni: 1.Macin situata in vest intre Dunare si Taita 2.Niculitel intre Taita si depresiunea Nalbant 3.Tulcea 4. Babadag intre Dunare si Marea Neagra Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia geologica se continua actual cu depozitele deltaice. In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice, intre care exista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel si Unitatea de Tulcea. Sandulescu (1984) le atribuie valoare de pnze, cu vergenta nordestica; cea inferioara, Unitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana. Incepnd de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord sunt delimitate de urmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia LuncavitaConsul (intre Unitatea de Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Telita-Posta-Trestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea Consul-Niculitel la vest si Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza ca aceste linii tectonice converg spre SE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai putin paralele cu acestea. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 26

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Potrivit studiului geotehnic elaborat de S.C. Geotehnic SRL Tulcea in anul 2011, in baza normativului NP 074 din 2009, in zona, terenul de fundare este reprezentat de stratul nisipos si reprezinta compresibilitate mare, infrastructura trebuind sa prea eventualele tasari inegale posibile ale acestuia. In acest sens se prevad masuri care sa sporeasca rezistenta si rigiditatea spatiala a constructiilor, deasemeni se va asigura fundarea pe stratul nisipos din suprafata prin intermediul unei zone de material granular (piatra sparta, griblura) cu asigurarea unei evazari laterale. Nivelul apei subterane a fost interceptat la - 3.00 m adancime. Zona seismica D ; Presiune conventionala( Pconv ) = 104 kpa.; Perioada de control (colt) Tc = 0,7 sec. Conform normative P100 1/2006 valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare pentru cutremure este ag = 0,16. Valoarea adancimii maxime de inghet 90 cm. Factorul de mediu: biodiversitate Datorita importantei acestui factor de mediu, prin pozitia amplasamentului fata de ariile naturale protejate existente in zona, in continuare situatia existenta a biodiversitatii este tratata in detaliu, Raportul de mediu prezentand elementele esentiale din Studiul de evaluare adecvata aprobat pentru planul urbanistic supus evaluarii de mediu. Satul turistic propus a se aviza este amplasat dupa cum am mentionat anterior in extravilanul satului Ilganii de Jos , intr-un ecosistem antropic , iar din punct de vedere al pozitiei fata de ariile naturale protejate se afla in ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe. Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii: In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si in imediata vecinatate a terenului pe care se va construi satul turistic , nu au fost identificate speciile de plante , habitatele , speciile de mamifere , amfibieni , reptile , pesti si nevertebrate pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Din aceasta cauza , in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 Delta Dunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI . ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2 007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011. Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform fromularului standard NATURA 2000 sunt: 27 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5 2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5 8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus. Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest tip de habitat . 6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic. Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina . Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata. 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 28

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935]. Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest tip de habitat . 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat. Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum. Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei. Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 29

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.Permanent submerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice. Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite. Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa si recife. In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. Camca de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

30

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata ( Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica. Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare). Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. TheroSalicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae. Subtipuri: Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient. Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia maritimi. Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau J. acutus; mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase ( Trifolion squamosi); pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae). Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 31

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. fragrans Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima). 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor. Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica. Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia. 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza dunelor inalte. Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre. 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre. Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 32

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande). Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp. Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre. 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippopha rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice. Subtipuri: Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si Sulina . 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoto-Nanojuncetea. Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 33

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus. Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunale. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion). Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsusranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici. Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta. 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta. Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 34

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica , Artemisio-Kochion Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate. Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din MolinioHoloschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale. Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 35

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile. 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Subtipuri: Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides. Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat. 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si BrachypodioCentaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 36

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an. Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (gyttja) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru. Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. 1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea - Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat. - Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii. 2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima . In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp.. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

37

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus. Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat . Exemplare de Salix alba s-au identificat de-a lungul digului si la cca 800 m de amplasament exista Fondul Forestier si o plantatie cu Populus alba .

Fig. 5 - Imagini cu exemplare de Salix alba

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

38

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig.6 - Imagini cu exemplare de Populus alba

PRECIZAM CA SPECIILE DE SALIX ALBA SI POPULUS ALBA IDENTIFICATE NU VOR FI AFECTATE DE PLANUL SUPUS APROBARII IN NICI UNA DIN FAZELE PLANULUI ( CONSTRUCTIE-FUNCTIONARE-EVENTUAL DEZAFECTARE ) . 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis. Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

39

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum. Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei. Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia. Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare - enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1428 Marsilea quadrifolia Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati. Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate. 1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni). Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate. 2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament. 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

40

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride. Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat Stratul ierbos este reprezentat de :Polygonum hydropiper , Raphanus raphanistrum, Rorippa palustris , Convolvulus arvensis , Aeluropus litoralis , Agrostis stolonifera , Thymus zygoides .

.
Fig. 7 - Polygonum hydropiper

Fig. 8 - Raphanus raphanistrum

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

41

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 9 - Rorippa palustris

Fig. 10 - Convolvulus arvensis

Fig.11 - Aeluropus litoralis

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

42

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 12 - Agrostis stolonifera

Fig.13 - Thymus zygoides

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

43

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig.14-15 : Imagini cu vegetatia de pe amplasamentul PUZ

In zona nordica a suprafetei de interes vegetatia instalata (ruderala) probabil in urma interventiilor antropice este reprezentata prin fitocenozele asociatiilor: Atriplicetum SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 44

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro tataricae, Descurainietum sophiae, Malvetum pusillae, Onopordetum acanthii, Conietum maculati, Lolio-Plantaginetum majoris si Potum annuae.

Fig.16 - Cynodon dactyli

Fig.17 - Potum annuae

Concluzii privind speciile si habitatele identificate pe amplasament In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

45

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro B.2.Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe B.2.1. Informaii privind fauna local : Fauna Dobrogei se caracterizeaz printr-o deosebit de mare bogie i diversitate, datorat n principal varietii habitatelor terestre, acvatice i cavernicole, a particularitilor climatice precum i a particularitilor geografice legate de dispunerea i ntreptrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentat de un numr de peste 7445 specii de nevertebrate i 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate n peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de psri i 80 specii de mamifere. Clasele Chondrichthyes i Osteichthyes sunt reprezentate de un numr de 180 de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente n tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare i 6 specii endemice. Speciile de ihtiofaun de interes naional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se mpart n dou categorii, dup cum urmeaz: specii de interes naional care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, i specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urm fiind reprezentate de un numr de 2 taxoni. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 11 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea; 11 specii de interes comunitar a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G . 57/2007), reprezentnd 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea. Clasa Amphibia este reprezentat printr-un numr de 12 taxoni pentru care este necesar aplicarea unor msuri de conservare, reprezentnd 63,15% din speciile de amfibieni din fauna Romniei. n funcie de gradul de protecie, 3 specii sunt vulnerabile, dou sunt periclitate i una endemic. Speciile de amfibieni de interes naional, reprezentate printr -un singur taxon intr n categoria speciilor care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 4 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea; 7 specii care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea; 2 specii de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 46

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Clasa Reptilia este reprezentat prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic pe riclitat i 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeului reprezint aproximativ 70% din cea a rii. Speciile de reptile de interes naional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un numr de 2 taxoni care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: 5 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea; 13 specii de reptile care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea. Clasa Aves este reprezentat de specii ce sunt dominante ca numr i importan conservativ n cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentnd din punct de vedere al compoziiei specifice 71,75 % din avifauna Romniei, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate i 13 specii sunt critic periclitate. Speciile de psri de interes naional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel: 93 de specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 39 de specii a cror vntoare este permis (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 4 specii de pasari de interes comunitar, a cror comercializare este permis (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea; 15 specii a cror comercializare este permis n condiii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentnd 5% din totalul speciilor de psri prezente n Dobrogea. Clasa Mammalia, reprezentat n cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii, prezint un numr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) i rare (o specie). Foarte bine reprezentai numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae i Fam. Vespertilionidae, n marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum i reprezentani ai Fam.Mustelidae. Speciile de mamifere de interes naional se mpart n dou categorii: 5 specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu modificrile i completrile ulterioare, reprezentnd 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

47

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: 15 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; 27 specii de animale care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; 3 specii de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

B.2.2 .Biodiversitatea n cadrul amplasamentului Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr.5 n comparaie cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului ce se dorete a fi amenajat. Nr. Grupe de total specii de specii Peti 180 Amfibieni 12 Reptile 28 Psri 287 Mamifere 80 TOTAL 587 Gradul de conservare a speciilor Specii Specii Specii Specii vulnerabile rare periclitate endemice 12 3 8 75 31 129 6 4 12 3 25 18 2 5 36 9 70 6 1 3 8 6 24 Specii Specii observate pe stabile amplasament 138 6 8 156 31 339 0 2 1 68 0 71

Tabelul nr. 5 Diversitatea faunei dobrogene

n cazul amfibienilor, au fost identificate dou specii, i anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) i broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuie uniform pe tot teritoriul deltei i al zonelor umede din Dobrogea. n ceea ce privete speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singur specie, i anume arpele de ap (Natrix tessellata), aceast specie avnd o larg rspndire pe teritoriul Dobrogei i a Romniei. n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 68 de specii dintre care 35 de oaspei de var, 27 specii sedentare i 6 specii de pasaj, aa cum reiese i din tabelul urmtor ( nr. 6 ) :

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

48

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Denumire n romn Pelican comun Cormoran mare Cormoran mic Strc cenuiu Strc rou Egret mare Egret mic Strc galben Strc de noapte ignu Lebd de var Ra mare Ra cu cap castaniu Codalb Erete de stuf Erete sur Erete alb orecar comun Viespar Uliu psrar Vnturel de sear oimul rndunelelor Liia Becain comun Fluierar de mlatin Fluierar de munte Pescru argintiu Pescru rztor Chir de balt Chirighi cu obraz alb Chirighi cu aripi albe Porumbel de stnc Porumbel gulerat Turturic Gugutiuc

Denumire tiinific Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Phalacrocorax pygmaeus Ardea cinerea Ardea purpurea Ardea alba Egretta garzetta Ardeola ralloides Nycticorax nycticorax Plegadis falcinellus Cygnus olor Anas platyrhynchos Aythya ferina Haliaetus albicilla Circus aeruginosus Circus pygargus Circus cyaneus Buteo buteo Pernis apivorus Accipiter nisus Falco vespertinus Falco subbuteo Fulica atra Gallinago gallinago Tringa glareola Actitis hypoleucos Larus cachinnans Larus ridibundus Sterna hirundo Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus Columba livia Columba palumbus Streptopelia turtur Streptopelia decaocto

Cod Euring PELONO PHACAR PHAPYG ARDCIN ARDPUR ARDALB EGRGAR ARDRAL NYCNYC PLEFAL CYGOLO ANAPLA AYTFER HALALB CIRAER CIRPYG CIRCYA BUTBUT PERAPI ACCNIS FALVES FALSUB FULATR GALGAL TRIGLA ACTHYP LARCAC LARRID STEHIR CHLHYB CHLLEU COLLIV COLPAL STRTUR STRDEC

Statut de conservare SPEC 3 NON-SPEC SPEC 1 NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 NON-SPECE NON-SPEC SPEC 2 SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 NON-SPECE NON-SPECE NON-SPEC SPEC 3 NON-SPEC NON-SPEC NON-SPECE SPEC 3 NON-SPEC

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

49

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Cuc Pescra albastru Prigorie Dumbrveanc Ciocnitoare pestri mare Ghionoaie sur Rndunic Lstun de cas Codobatur alb Mierl Lcar de stuf Lcar mare Frunzri mic Frunzri galben Pitulice mic Silvie cu cap negru Silvie mic Muscar sur Privighetoare de zvoi Privighetoare rocat Codro de pdure Piigoi mare Piigoi albastru Boicu Grangur Coofan Cioar de semntur Cioar griv Graur Cintez Florinte Vrabie de cas Vrabie de cmp

Cuculus canorus Alcedo atthis Merops apiaster Coracias garrulus Dendrocopos major Picus canus Hirundo rustica Delichon urbica Motacilla alba Turdus merula Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundinaceus Hippolais pallida Hippolais icterina Phylloscopus collybita Sylvia atricapilla Sylvia curruca Muscicapa striata Luscinia luscinia Luscinia megarhynchos Phoenicurus phoenicurus Parus major Parus caeruleus Remiz pendulinus Oriolus oriolus Pica pica Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Fringilla coelebs Carduelis chloris Passer domesticus Passer montanus

CUCCAN ALCATT MERAPI CORGAR DENMAJ PICCAN HIRRUS DELURB MOTALB TURMER ACRSCI ACRARU HIPPAL HIPICT PHYCOL SYLATR SYLCUR MUSSTR LUSLUS LUSMEG PHOPHO PARMAJ PARCAE REMPEN ORIORI PICPIC CORFRU CORNIX STUVUL FRICOE CARCHL PASDOM PASMON

NON-SPEC SPEC 3 SPEC 3 SPEC 2 NON-SPEC SPEC 3 SPEC 3 SPEC 3 NON-SPEC NON-SPECE NON-SPECE NON-SPEC SPEC 3 NON-SPECE NON-SPEC NON-SPECE NON-SPEC SPEC 3 NON-SPECE NON-SPECE SPEC 2 NON-SPEC NON-SPECE NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC NON-SPEC NON-SPECE SPEC 3 NON-SPECE NON-SPECE SPEC 3 SPEC 3

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

50

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Clasificarea speciilor de psri de interes european (SPEC)

Statutul European de Periclitare: E Periclitat V Vulnerabil R Rar D n declin L Localizat Ins Date insuficiente S Stabil O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnat i pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sun dependente de aceast categorie n vederea clasificrii SPEC Lista criteriilor i a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de psri Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaiei europene Declin semnificativ Declin moderat Fr declin < 250 perechi PERICLITAT PERICLITAT PERICLITAT < 2,500 perechi PERICLITAT PERICLITAT VULNERABIL < 10,000 perechi PERICLITAT VULNERABIL RAR > 10,000 perechi VULNERABIL N DECLIN STABIL

n completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi n Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dac mai mult de 90% din populaie se regsete doar n 10 locaii sau mai puine. Not Criteriile pentru populaiile din sezonul de iarn folosesc niveluri ale populaiilor de pasaj de mai puin de 1,000, 10,000, i 40,000 de exemplare ca i echivalene pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 i 10,000 folosite pentru speciile cuibritoare Datorit datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de psri, declinul populaiilor de iarn sunt luate n considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae i Scolopacidae

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

51

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE Toate limitele populaiilor se estimrile minime ale acestora. refer la Vulnerabil Fiecare din urmtoarele: Populaie cu un declin semnificativ i care conine mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna; Populaie cu un declin moderat i populaie care conine mai puin de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european; Populaie care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar conine mai puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu este la limita unei populaii mai mari neeuropean. Periclitat Fiecare din urmtoarele:

Date insuficiente Specie suspectat de a fi ncadrat ca Localizat, n Declin, Rar, Vulnerabil sau Periclitat, dar nu exist date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar i provizoriu. Categoriile urmtoare sunt evideniate n ordinea cresctoare a gradului de periclitare. Stabil Populaie de mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna, i care nu prezint nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaii stabile au un Statut Favorabil de Conservare. Localizat Populaie de mai mult de 10,000 perechi cuibritoare sau 40,000 de psri iarna, i care nu prezint un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaie care se regsete doar n 10 sau mai puine locaii (Arii de Importan Avifaunistic).

Populaie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) i care conine mai puin de 10,000 perechi cuibritoare i nu este la limita unei populaii mai mari ne-european, sau populaie care conine mai puin de 40,000 de psri iarna; Populaie cu un declin moderat i populaie n declin Populaie cu un declin moderat i care conine mai puin de 250 perechi care conine mai mult de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este la limita unei populaii cuibritoare sau 40,000 de psri iarna. mai mari ne-european, sau, populaie Rar Populaie care nu prezint un declin european de iarn sau ntreaga populaie de semnificativ sau moderat, dar care conine mai pasaj mai mic de 10,000 de psri; puin de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este Populaie care a nu prezint declin De menionat este faptul c perimetrul ce se dorete fi amenjat este un cuprins n la limita unei populaii mai mari ne-european; semnificativ moderat, situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunrii i Complexul sau Razim Sinoie.dar conine mai sau, populaia european de iarn sau ntreaga puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu populaie de pasaj este mai micspecial de 40,000 de 0031 este la Dunrii limita unei populaii Razim mai mari neSitul de protecie ROSPA Delta i Complexul Sionie psri, se i ntinde deci, pe datorit susceptibilitii o suprafa de 512.380,6 ha european n cadrul sau, regiunii populaie biogeografice european pontice de iarn i populaiilor mici, sunt pericol de: stepice, cu o n altitudine medie de 4 m (variind 0 i 137 m). Acest sit cuprinde mai sauntre ntreaga populaie de pasaj mai mic de distrugerea structurii social; multe clase de habitate dup cum urmeaz: 1000 de psri, i deci supus unui pericol pierderea diversitii genetice; datorit susceptibilitii populaiilor mici fa fluctuaii masive ale populaiilor; de factorii descrii. persecuie, deranj i interferene Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaa sitului (%) antropice. Estuare, lagune N02 522, 521 13 52 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Ruri, lacuri Clasa de habitat Estuare, lagune Ruri, lacuri Mlatini, turbrii Pajiti naturale, stepe Culturi (terenuri arabile) Pduri de foioase

N06 Cod N02 N06 N07 N09 N12 N16

511, 512 CLC 522, 521 511, 512 411, 412 321 211 213 311

11 Procent din suprafaa sitului (%) 13 11 49 4 18 5

Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform datelor avem urmtoarele categorii: a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speci ilor migratoare (Bonn): 151; c) numr de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare: Pelecanus crispus Phalacrocorax pygmeus Egretta garzetta Recurvirostra avosetta Porzana porzana Larus melanocephalus Pelecanus onocrotalus Charadrius alexandrinus Ardea purpurea Coracias garrulus Aythya nyroca Gelochelidon nilotica Nycticorax nycticorax Ardeola ralloides Haliaeetus albicilla Himantopus himantopus Platalea leucorodia Chlidonias hybridus Botaurus stellaris Alcedo atthis Falco vespertinus Plegadis falcinellus Egretta alba Sterna albifrons Sterna hirundo Glareola pratincola Ixobrychus minutus Circus aeruginosus Asio flammeus

Situl este de asemenea important n perioada de migraie pentru urmtoarele specii: Phalacrocorax pygmeus Sterna caspia Recurvirostra avosetta Puffinus yelkouan Larus genei Tringa eryropus Numenius arquata Calidris alpina Tringa totanus Vanellus vanellus Gelochelidon nilotica Sterna sandvicensis Himantopus himantopus Aquila pomarina Pluvialis apricaria Limosa limosa Calidris minuta Calidris ferruginea Phalaropus fulicarius Larus canus Larus minutus Philomachus pugnax Charadrius alexandrinus Phalaropus lobatus Tringa stagnatilis Larus ridibundus Anas clypeata Phalacrocorax carbo Tringa nebularia Gallinago gallinago 53

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Calidris alba Anas crecca

Situl este important pentru iernat pentru urmtoarele specii: Anser erythropus Phalacrocorax pygmeus Mergus albellus Ayya ferina Anas strepera Aquila clanga Cygnus cygnus Falco columbarius Aythya fuligula Branta ruficollis Egretta alba Netta rufina Anser anser

n ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea lucrrilor numai cu utilaje i maini, schimbarea habitatului semi -natural (fnee, puni) datorit ncetrii activitilor agricole ca i cositul sau punatul, n turbrii - cositul n perioada de cuibrire - industrializare i extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii), arderea vegetaiei (a miritii i a prloagelor), reglarea cursurilor rurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, nmulirea necontrolat a speciilor invazive, defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe suprafee mari, tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnee etc.), reglarea cursurilor rurilor, arderea stufului n perioada de cuibrire, i nu n ultimul rnd navigaia.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

54

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

B.2.3. Caracteristicile faunei

Este binecunoscut faptul c diversitatea elementelor faunistice este strns corelat cu particularitile floristice i asociaiile fitocenologice (particulariti de habitat), elementele de relief i caracteristicile geologice precum i microclimatul arealului. Combinaia i interaciunea tuturor acestor factori determinani stabilete distribuia elementelor faunistice precum i delimitarea granielor populaiilor locale, contribuind astfel la modul de rspndire al speciilor, variind de la o rspndire uniform la una de tip insular, n funcie i de adaptabilitatea fiecrei specii. De asemenea, disponiobilitatea locurilor de cuibrit i de hrnire este strns legat de combinaia acestor factori. Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nie ecologice mai mult sau mai puin diversificate n strns legtur cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, n regnul animal exist o delimitare a speciilor funcie de gradul acestora de adaptabilitate la condiiile de mediu. Aceast adaptabilitate este dat de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie n parte. Nivelul de specializare este dat de preferina pentru anumite habitate pentru cuibrit, preferina pentru un anumit tip de hran i disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aadar, cu ct o specie prezint un nivel mai nalt de specializare, cu att mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiii de mediu (tip de habitat, particulariti geografice i geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va ntmpina dificulti mai mari n ocuparea unor nie ecologice, consistnd astfel din populaii restrnse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrngere a populaiilor local i ntr-un final riscului de dispariie. Pe de alt parte, cu ct o specie este mai puin specializat, aceasta va putea ocupa diverse nie ecologice i stabili populaii semnificative contribuind astfel la o rspndire uniform. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, avnd o distribuie uniform i populaii stabile, care asigur un bun fon d genetic necesar perpeturii speciei. Astfel de specii sunt: gugutiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de cas (Passer domesticus), cioara griv (Corvus cornix), stncua (Corvus monedula), coofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel nalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, i care, odat cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemntoare. O alt cauz care afecteaz speciile cu un nivel nalt de specializare este i fenomenul de nclzire global care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri foreaz aceste specii s caute un microclimat corespunztor n alte zone, ns probabilitatea de a gsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de sczut. Perimetrul ce se dorete amenajat este reprezentat aproape exclusiv de vegetaie ierboas, fiind nconjurat de cteva slcii, fr a avea vegetaie de stufri sau ppuri, care sunt caracteristice deltei i care ofer condiii de cuibrit / hrnire pentru specii de psri caracteristice sitului Natura 2000. Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formaiune de cmpii joase i lunci, formaiune cu structuri sedimentare triasice, aa cum reiese de altfel i din imaginea de mai jos ( fig. 18 ) . SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 55

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 18 harta geologica a Dobrogei

Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 precipitaii reduse (n jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale i secet e frecvente, bate frecvent Crivul, geros iarna i uscat vara. n vederea obinerii unui tablou avifaunistic ct mai complet s -a ntocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. n acest sens s-au stabilit necesitile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor. Zona de studiu a fost stabilit astfel nct s cuprind ntreg perimetrul ce se dorete amenajat precum i zonele adiacente n funcie de speciile de psri monitorizate. Zonele adiacente au fost selecionate astfel nct s reprezinte un spaiu de minim 100 de metri de jur mprejurul amplasamentului, innd cont de dimensiunea perimetrului ce se dorete amenajat (<100 metri lungime / lime). Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinct de psri astfel nct calitatea datelor obinute s reflecte situaia real de pe amplasament, i anume: specii cuibritoare, specii de pasaj, oaspei de iarn . n acest sens, datorit faptului c amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie), s-a monitorizat inclusiv prezena / 11oC), SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 56

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro absena speciilor de psri cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000. n vederea identificrii speciilor de psri cuibritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel nct s se asigure o ct mai bun corectitudine n colectarea datelor. n vederea completrii datelor obinute prin metoda punctelor fixe, s -au efectuat i transecte n puncte, n vederea confirmrii i fundamentrii primei categorii de date asigurnd astfel o uniformizare a datelor precum i evidenierea distribuiei speciilor pe toat suprafaa zonei de studiu. Observaiile de teren pentru identificarea speciilor cuibritoare s -au efectuat n perioade cnd acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada cnd deja puii au prsit cuibul i sunt api de zbor, moment cnd este cel mai uor de stabilit prezena sau absena unei specii n zona de interes. Studiul asupra faunei a fost efectuat conform urmtorului tabel ( nr. 7), funcie de perioadele favorabile i optime pentru fiecare grupare taxonomic vizat:
Ian Psri cuibritoare Psri sedentare Psri de pasaj Psri care ierneaz Amfibieni Reptile Mamifere Tabel nr. 7 - Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizrii Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Legenda :
Perioada optim Perioada favorabil

Particularitilor zonei de studiu. n acest sens, n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare a fost alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s cuprind toat e etapele unui stagiu, dup cum urmeaz: 1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit ct i cea de cretere a puilor; 2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei de migraie;

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

57

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de cuibrit; 4. psri sedentare: s-au monitorizat n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i a celor care ierneaz. n ceea ce privete speciile de amfibieni, reptile i mamifere, acestea au fost monitorizate pe parcursul deplasrilor efectuate pentru monitorizrile psrilor datorit faptului c deplasrile pentru perioadele optime i favorabile se suprapun cu cele pentru psri, astfel fiind posibil colectarea datelor mpreun. Psrile oaspei de var Ca urmare a acestor monitorizri s-au identificat 35 de specii de psri oaspei de var n zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentat de specii comune cu o larg rspndire n cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunrii (a se vedea Tabelul Nr. 6 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de psri oaspei de var identificate reprezint exemplare care au tranzitat n zbor perimetrul de studiu, nereprezentnd specii care cuibresc n cadrul amplasamentului studiat. De aceea, n ceea ce privete prezena speciilor de psri cuibritoare pentru care este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizri n vederea determinrii prezenei / absenei lor n cadrul zonei de studiu, iar n urma acestora s-au obinut urmtoarele date: 1. Pelicanul cre (Pelecanus crispus): a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, n zbor, tranzitnd zona, pe amplasament NU exista habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 2. Raa roie (Aythya nyroca): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 3. Vnturelul de sear (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale acestei specii, ns de fiecare dat n zbor, tranzitnd zona de studiu, fr a prezenta comportament al unor psri care cuibresc n zon. De asemenea, au mai fost observate exemplare i pe perioada migraiei, ns ntotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri; 4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu -se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 58

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 5. Pescria rztoare (Gelochelidon nilotica): a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, n zbor, tranzitnd zona, NU exista habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 6. ignuul (Plegadis falcinellus): este o specie a crei exemplare au fost observate periodic tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, ns nu au fost observate exemplare hrnindu -se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 7. Egreta mic (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate n principal tranzitnd n zbor zona de studiu, ns cteva exemplare au fost observate i pe malul digului n cutarea hranei, fr a cuibri ns n vecintate; 8. Strcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu -se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 10. Ciocntorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 11. Strcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 12. Chira mic (Sterna albifrons): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate p rielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 13. Creste pestri (Porzana porzana): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibrete n numr constant n delt, cu o distribuie relativ uniform; ca urmare a monitorizrii a fost observat un singur exemplar adult, n zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil n cutarea hranei; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 59

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

15. Chira de balt (Sterna hirundo): este o specie a crei exemplare au fost observate de fiecare dat tranzitnd n zbor zona de studiu deoarece reprezint o specie relativ comun n delt, i care se deplaseaz foarte mult n cutarea hranei, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 16. Pescruul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zo na, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 20. Loptarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 21. Strcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii / cuibritului su; 22. Prundraul de srtur (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexi stnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 23. Chirighia cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 60

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 25. Strcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu le este prielnic; 26. Buhaiul de balt (Botaurus stellaris): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; 27. Dumbrveanca (Coracias garrulus): este o specie a crei exemplare au fost observate sporadic tranzitnd n zbor zona de studiu, ns nu au fost observate exemplare hrnindu-se sau prezentnd comportament de cuibrit, deoarece zona nu l e este prielnic; 28. Pescrelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat n zona de studiu i zonele adiacente, nici mcar n zbor, tranzitnd zona, neexistnd habitate prielnice hrnirii i/sau cuibritului su; Singurele specii de psri care cuibresc n zona de studiu i/sau zonele adiacente sunt piigoiul mare (Parus major), piigoiul cu cap albastru (Parus caeruleus), codroul de pdure (Phoenicurus phoenicurus), gugutiucul (Streptopelia decaocto), ghionoaia sur (Picus canus), rndunic (Hirundo rustica), lstunul de cas (Delichon urbica), codobatura alb (Motacilla alba), grangurele (Oriolus oriolus), frunzria mic (Hippolais pallida), silvia mic (Sylvia curruca), pitulicea mic (Phylloscopus collybita), privighetoarea rocat (Luscinia megarhynchos), cioara griv (Corvus cornix) i vrabia de cas (Passer domesticus),toate aceste specii avnd o rspndire larg i uniform pe tot teritoriul deltei dar i a Romniei, i n procent de aproximativ 80% reprezentnd specii de psri foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aa cum este i cazul prezentei zone de studiu, care fiind situat n intravilanul localitii Uzlina, este nconjurat de aezri umane. Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de psri de importan pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie. n plus, n urma inventarierii habitatelor, n zona de studiu precum i pe o raz de minim un kilometru n jurul amplasamentului nu au fost identificate att colonii ale unor psri de mari dimensiuni precum coloniile mixte de strci, egrete, cormorani, ct i colonii mixte ale unor psri precum chirele, chirighiele i pescruii sau colonii de oimulei de sear (Falco vespertinus), fapt care este confirmat i de numrul i frecvena relativ reduse ale acestor specii de psri coloniale, precum i de particularitile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitnd n zbor zona de studiu, tiut fiind faptul c n cutarea hranei, psrile adaptate la ecosistemele acvatice tind s acopere n zbor suprafee ntinse, putnd vizita pe parcursul aceleiai zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrnire, astfel c, fr excepie, toate zonele din Delta Dunrii sunt tranzitate periodic de speciile de psri coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este i cazul prezentului studiu. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 61

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Psrile de pasaj (migraia) Cea de-a dou categorie int de psri pentru zona de studiu este cea a psrilor de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migraiei lor. Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice. Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata obstacolele naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 62

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de palnie. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii. Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare. Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania. Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

63

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 19 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe psri din Europa ierneaz n Africa sau n Sudul Europei iar unele exemplare ajung chiar i n Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraie europene sunt urmtoarele: Ruta Scandinaviei de Sud Ruta Baltic Ruta Trans Iberic Ruta Central Mediteran Via Pontica (partea vestic a Mrii Negre) Ruta Trans Caucazian Ruta de migraie Via Pontica, mpreun cu ruta Trans Iberic reprezint una dintre cele mai semnificative rute de migraie din Europa. De-a lungul coastei Mrii Negre i a Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat natere strvechea cale de migraie Via Pontica. Psrile care cuibreau i populau aproximativ jumtate din suprafaa Europei folosesc aceast rut de migraie. Studiile efectuate asupra migraiei psrilor diurne au demonstrat c ncepnd cu luna august i continund n septembrie, de -a lungul Dobrogei i a coastei Mrii Negre trec n pasaj pn la 300,000 de berze albe ( Ciconia ciconia) ce reprezint aproximativ 60% din populaia european a acestei specii, pn la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de orecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile iptoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de oimulei de sear (Falco vespertinus). Un numr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizeaz aceast rut de migraie (Via Pontica): acvila de cmp (Aquila heliaca), crstelul de cmp (Crex crex), pelicanul cre (Pelecanus onocrotalus), acvila iptoare mare (Aquila clanga), vnturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) i altele. Pe lng speciile de psri mari aceeai rut este utilizat de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. n total, aproximativ 379 specii de psri pot fi ntlnite n Dobrogea i de -a lungul coastei Mrii Negre pe perioada migraiei. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 64

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari. Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana. Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste. Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile i se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme. La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii oaspeti de vara, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice). Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ): 1. Toamna

- Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 65

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori; Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.; Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier. 2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara. Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale: Regimul hidrografic al Dunarii. Situatia climatica a anului respectiv.

Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 66

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari. De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci; - Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani; - Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii; - Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii. Pentru aceste specii de psri migratoare s-au implementat i utilizat metode diferite de monitorizare care s poat reda toate particularitile de pasaj (direcii de deplasare, culoare de migraie, comportament etc.). principala metod de lucru utilizat a fost cea a punctelor fixe deoarece aceast metod poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraionale. n acest sens au fost alese puncte cheie care s acopere ntreaga zon de studiu n vederea identificrii direciilor i culoarelor de pasaj preferate de speciile de psri. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate nct s surprind perioadele de vrf al migraiei n vederea stabilirii importanei eventualelor rute de migraie ce traverseaz zona de studiu. n figura de mai jos se poate observa dinamica migraiei pe teritoriul Dobrogei, dinamic ce relev faptul c amplasamentul perimetrul ce se dorete a fi amenajat (punctul galben) este situat ntre principalele rute de migraie (linii roii), fapt susinut i de numrul foarte redus de psri observate n perioadele de migraie (mai puin de 50 de exemplare), numr ce pentru perioada migraiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

67

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 20 Caile de migratie in Dobrogea ( stanga migratia de toamna , dreapta migratia de primavara)

Fig. 21 Dinamica migraiei n Dobrogea

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

68

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro In cadrul sitului este prezent un fenomen de migraie, ca de altfel pe ntregul cuprins al Deltei Dunrii, unde majoritatea psrilor care cuibresc aici i ncep migraia i trec pe deasupra ntregii suprafee a deltei. Acest fenomen , datorit suprafeei mari a deltei, creaz un aa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . n acest sens, i pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind ntre 50 i 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, ns ntr-un numr redus, aa cum reiese din Tabelul Nr. 6 Lista speciilor de psri identificate n zona de studiu. Dinamica migraiei n cadrul zonei de studiu este prezentat n figura de mai jos:

Figura 22 Dinamica migraiei n cadrul amplasamentului

Datorit suprafeei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu) din care s-a efectuat monitorizarea migraiei, acest punct asigurnd o bun acoperire att a zonei amplasamentului ct i a zonelor adiacente. Psrile oaspei de iarn Cea de-a treia categorie distinct de psri este cea reprezentat de ctre psrile care ierneaz pe teritoriul Deltei Dunrii. Dintre aceste specii cea mai mare importan o prezint populaiile de gte care ierneaz n numr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gsca cu gt rou (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativ, fiind periclitat pe plan mondial. Distribuia populaiilor de gte pe parcursul iernii tinde s fluctueze n funcie de condiiile climatice (temperatur, nghearea lacurilor, stratul de zpad etc.), astfel c n

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

69

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro timpul aceleiai ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins ntre complexul lagunar Razim Sinoe i lacurile litorale Shabla i Durankulak din Bulgaria. Toate aceste date dovedesc c zona studiat poate fi cel mult tranzitat de populaii mici de gte care se pot deplasa dinspre locurile tradiionale de hrnire i odihn reprezentate de complexul lagunar Razim Sinoe, fapt dovedit i de monitorizrile efectuate n acest sens n ultimii 13 ani. De asemenea, datorit particularitilor geografice (zone inundabile, bli) precum i a faptului c zona de studiu nu asigur condiii bune pentru hrnire (lipsa terenurilor cultivate), prezena speciilor de gte n perimetrul ce se dorete amenajat este exclus. n ceea ce privete importana sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie pentru iernatul unor specii de psri, monitorizrile ef ectuate au inut cont i de prezena / absena acestora n cadrul zonei desemnate ca zon de studiu, concluziile studiului fiind urmtoarele: 1. Grlia mic (Anser erythropus): aceast specie de gsc sosete in mod accidental n numere foarte mici pe perioada iernii n Dobrogea, mpreun cu populaiile de grli mare, ultima observaie confirmat fiind din iarna anului 2008, cnd pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Crnat observaii personale). n ceea ce privete prezena acestei specii n zona de studiu, innd cont c situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie nu este important pentru iernatul populaiilor de gte, cu excepia gtei de var (Anser anser), precum i datorit particularitilor mai sus menionate, grlia mic nu a fost identificat n zona de studiu; 2. Acvila iptoare mare (Aquila clanga): acest specie folosete anual Delta Dunrii ca i cartier de iernare, de fiecare dat fiind prezente ntre 5 i 20 exemplare n toat zona deltei i zonele nvecinate. Datorit preferinei sale pentru liie i rae ca i surs de hran, aceast specie frecventeaz aproape exclusiv lacurile i blile din locuri deschise din delt, neputnd vna pe canale nguste sau jape mai inaccesibile datorit taliei sale mari, astfel c prezena sa n zona de studiu este ndoielnic, fapt care a fost dovedit i ca urmare a programului de monitorizare; 3. Gsca cu gt rou (Branta ruficollis): aceast specie de gsc sosete anual n numr constant pe perioada iernii n Dobrogea, mpreun cu populaiile de grli mare, ns n cadrul zonei de studiu nu a fost observat, innd cont c situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie nu este important pentru iernatul populaiilor de gte, cu excepia gtei de var (Anser anser), precum i datorit particularitilor mai sus menionate; 4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspei de iarn care poate fi observa cu uurin n Delta Dunrii, fiind observat tranzitnd n zbor i zona de studiu, n medie cam 5-6 exemplare / zi; 5. Lebda de iarn (Cygnus cygnus): este o specie care sosete n fiecare iarn pe teritoriul Dobrogei, care ns nu a fost observat n zona de studiu datorit lipsei SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 70

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro habitatelor prielnice pentru odihn i/sau hrnire, reprezentate de lacuri i bli cu vegetaie subacvatic, care nghea foarte greu n condiii extreme; 6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care n numr relativ mic rmne n delt pe perioada iernii, dar care prefer zone deschise , cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrni i odihni. n zona de studiu, pe perioada iernii, aceast specie a fost observat o singur dat, n zbor; 7. Ferestraul mic (Mergus albellus): este o specie care sosete n fiecare an pe perioada iernii, dar care, n numr mic, cuibrete in unele zone din delt, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, prefer lacurile i blile din locuri deschise. n zona de studiu nu a fost observat; 8. oimuleul de iarn (Falco columbarius): este o specie care n mod regulat ierneaz pe teritoriul Dobrogei, ns n zona de studiu nu a fost observat; 9. Raa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de ra, care ca i alte specii, este sedentar, fiind prezent i ca pasre cuibritoare n delt, dar i ca oaspete de iarn, pe lacuri i bli deschise, atunci cnd acestea nu sunt ngheate. n zona de studiu nu a fost observat att n perioada de cuibrit ct i n cea de iernare; 10. Raa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca i raa cu ciuf (Netta rufina) aceast specie este sedentar, fiind prezent att ca i specie cuibritoare ct i ca oaspete de iarn n delta Dunrii. n zona de studiu au fost observate n medie 10 -25 exemplare / zi, ns innd cont c aceasta ierneaz n numere de peste 100.000 de exemplare, frecvena zilnic n zona de studiu este nesemnificativ; 11. Raa moat (Aythya fuligula): ca i raa cu ciuf (Netta rufina) i raa cu cap castaniu (Aythya ferina) aceast specie este sedentar, fiind prezent att ca i specie cuibritoare (n numr restrns ns) ct i ca oaspete de iarn n delta Dunrii. n zona de studiu au fost observate doar sporadic n medie cte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare; 12. Gsca de var (Anser anser): este o specie sedentar n Delta Dunrii, fiind observat n zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, ns ocazional, n stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare; 13. Raa pestri (Anas strepera): este o specie sedentar n Delta Dunrii, fiind prezent i pe perioada iernii, n zona de studiu fiind observat ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odat, din totalul de aproximativ 10.000 15.000 exemplare. n tabelul de mai jos ( nr. 8 ) sunt prezentate speciile de psri identificate n zona de studiu (perimetru + zone adiacente) precum i date referitoare la importana populaiilor lor locale, gradul de conservare i de izolare i evaluarea global a zonei de studiu pentru fiecare specie n parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 71

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, dup cum urmeaz: Criterii de evaluare a sitului pentru o anumit specie: POPULAIA: reprezint mrimea i densitatea populaiei speciei prezente din zona de studiu n raport cu populaiile prezente pe teritoriul naional. Acest criteriu are scopul evalurii mrimii relative sau densitii relative a populaiei n zona de studiu cu cea la nivel naional. Acest ultim aspect este, n general, dificil de evaluat. Msura optim ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaia din zona de studiu/populaia de pe teritoriul naional. Astfel, se folosete un model progresiv ca cel de mai jos: A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0% n plus, n toate cazurile n care o populaie din specia respectiv este prezent n zona de studiu evaluat ntr-o proporie nesemnificativ, ea trebuie inclus n a patra categorie: D: populaie nesemnificativ. CONSERVAREA: reprezint gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective i posibilitile de refacere. Acest criteriu cuprinde dou sub-criterii: i)gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilitile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare global a trsturilor habitatului n ceea ce privete cerinele biologice pentru o specie dat. Trsturile legate de dinamica populaiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, att de animale ct i de plante. Trebuie s se evalueze structura habitatului i unele trsturi abiotice. "Cea mai bun expertiz" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente n stare excelent, II: elemente bine conservate, III: elemente n stare medie sau parial degradat n cazurile n care se acord subclasa "I: elemente n stare excelent" sau "II: elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat n totalitate ca "A: conservare excelent" respectiv "B: conservare bun", indiferent de clasificarea la cellalt sub -criteriu.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

72

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro n cazul sub-criteriului ii), care se ia n considerare doar dac elementele sunt n medie sau parial degradate, se folosete o abordare adugnd o evaluare a viabilitii populaiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este: I: refacere uoar II: refacere posibil cu efort mediu, III: refacere dificil sau imposibil. Sinteza aplicat la clasificarea dup cele dou sub-criterii este: A: conservare excelent = elemente n stare excelent (i I), indiferent de clasificarea posibilitii de refacere, B: conservare bun = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilitii de refacere, = elemente n stare medie sau parial degradat (i III) i uor de refcut (ii I), C: conservare medie sau redus = toate celelalte combinaii. IZOLAREA: reprezint gradul de izolare a populaiei prezente n zona de studiu fa de aria de rspndire normal a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o msur aproximativ a contribuiei unei populaii date la diversitatea genetic a speciilor pe de o parte i a fragilitii acestei populaii pe de alt parte. Folosind o abordare simplist, se poate spune c pe msur ce o populaie este mai izolat fa de rspndirea ei natural, pe att ea are o contribuie mai mare la diversitate a genetic a speciei, i n consecin, termenul "izolare" trebuie considerat n context mai larg, aplicndu-se n egal msur endemicii propriu-zise, subspeciilor/varietilor/raselor i sub-populaiilor unei metapopulaii. n acest context trebuie folosit urmtoarea clasificare: A: populaie (aproape) izolat, B: populaie ne-izolat, dar la limita ariei de distribuie, C: populaie ne-izolat cu o arie de rspndire extins. GLOBAL: reprezint evaluarea global a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. Acest criteriu se refer la evaluarea global a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a nsuma criteriile anterioare i pentru a evalua alte trsturi ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dat. Aceste trsturi pot varia de la o specie la alta i pot include activiti umane din zona de studiu sau din zonele nvecinate care ar putea influena starea de conservare a speciei, managementul solului, protecia juridic a sitului, relaiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat i specie etc. "Cea mai bun expertiz' va fi fi utilizat la aceast evaluare global, cu urmtorul sistem de ierarhizare: A: valoare excelent B: valoare bun, C: valoare considerabil SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 73

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

TABEL NR. 8 - LISTA SPECIILOR DE PSRI DIN ZONA DE STUDIU SPECIA POPULAIA (i=indivizi) Oaspei Oaspei Rezident de var de iarn 20-300i 10-20i 5-10i 0-5i 0-5i 10-20i 5-15i 0-5i 0-5i 5-15i 10-20i 20-30i 10-20i 5-10i 5-10i 0-5i 0-5i 5-10i 5-10i 5-10i 10-20i 5-10i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 5-15i 5-15i 0-5i 5-10i 0-5i 5-15i 0-5i Populaia D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D Conservare A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A Izolare C C C C C C C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C Global C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C

Pasaj 0-5i 0-5i 10-20i 5-10i 0-5i 5-10i -

Pelecanus onocrotalus Phalacrocorax carbo Phalacrocorax pygmaeus Ardea cinerea Ardea purpurea Ardea alba Egretta garzetta Ardeola ralloides Nycticorax nycticorax Plegadis falcinellus Cygnus olor Anas platyrhynchos Aythya ferina Haliaetus albicilla Circus aeruginosus Circus pygargus Circus cyaneus Buteo buteo Pernis apivorus Accipiter nisus Falco vespertinus Falco subbuteo Fulica atra Gallinago gallinago Tringa glareola Actitis hypoleucos Larus cachinnans Larus ridibundus Sterna hirundo Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus Columba livia Columba palumbus Streptopelia turtur Streptopelia decaocto Cuculus canorus Alcedo atthis Merops apiaster Coracias garrulus

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

74

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Dendrocopos major Picus canus Hirundo rustica Delichon urbica Motacilla alba Turdus merula Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundin. Hippolais pallida Hippolais icterina Phylloscopus collybita Sylvia atricapilla Sylvia curruca Muscicapa striata Luscinia luscinia Luscinia megarhynchos Phoenicurus phoenicurus Parus major Parus caeruleus Remiz pendulinus Oriolus oriolus Pica pica Corvus frugilegus Corvus cornix Sturnus vulgaris Fringilla coelebs Carduelis chloris Passer domesticus Passer montanus

0-5i 0-5i 0-5i 10-20i 10-15i 5-10i 0-5i 5-15i 10-40i 5-10i 0-5i 15-30i 10-20i

5-15i 5-10i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 0-5i 10-20i 0-5i 0-5i 0-5i 5-10i 5-10i 0-5i -

D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D D

A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A

C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C

C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C

n urma implementrii programului de monitorizare a speciilor de psri s -a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. n acest sens, s-au identificat n total 68 de specii de psri care sunt mprite n urmtoarele categorii: 1. Psri oaspei de var: din cadrul acestei categorii au fost identificate 35 de specii de psri, dintre care doar 9 specii sunt prezente ca i psri cuibritoare n zona de studiu. Din totalul celor 35 de specii oaspei de var identificate, 11 specii se regsesc n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns dintre acestea nicio specie nu este prezent ca i pasre cuibritoare n zona de studiu, toate fiind doar psri care tranziteaz zona de studiu n traseul lor de la locurile cuibrit ctre locurile de hrnire i invers, sau ntre diferite locuri de hrnire, zona de studiu nefiind nici zon de cuibrit nici de hrnire pentru aceste specii. Distribuia acestor 35 de specii de psri oaspei de var este evideniat i n graficele de mai jos: SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 75

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Graficul 1 Ponderea speciilor oaspei de var funcie de gradul de protecie

Graficul 2 Ponderea speciilor cuibritoare din totalul speciilor oaspei de var

Graficul 3 Abundena speciilor din Anexa 1 a Directivei Psri din totalul speciilor cuibritoare

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

76

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 2. Psri sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 27 de specii, dintre care doar 5 specii sunt prezente i ca psri cuibritoare n zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 27 de specii sedentare, 5 specii se reg sesc n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns dintre acestea nicio specie nu este prezent ca i pasre cuibritoare n zona de studiu, toate fiind n exclusivitate doar psri care tranziteaz zona de studiu n traseul lor de la locurile cuibrit ctre locurile de hrnire i invers, sau ntre diferite locuri de hrnire, zona de studiu nefiind nici zon de cuibrit nici de hrnire pentru aceste specii. Distribuia acestor 27 de specii sedentare este evideniat i n graficele de mai jos:

Graficul 4 Ponderea speciilor sedentare funcie de gradul de protecie

Graficul 5 Ponderea speciilor cuibritoare din totalul speciilor sedentare

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

77

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Graficul 6 Abundena speciilor din Anexa 1 a Directivei Psri din totalul speciilor sedentare cuibritoare

3. Psri de pasaj: din aceast categorie au fost identificate 6 specii exclusiv de pasaj, dintre care 3 specii se regsesc n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lng aceste specii prezente n cadrul zonei de studiu ca i specii exclusiv de pasaj, pe perioada migraiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de psri care cuibresc n Delta Dunrii, i care au nceput s migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 D elta Dunrii i Complexul Razim Sinoie este important ca zon de migraie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, i anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) i cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns ambele specii avnd o larg rspndire n Delta Dunrii, fiind printre cele mai comune specii de psri, putnd fi observate n orice parte a deltei. De asemenea, numrul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca psri de pasaj a fost n medie de15-25 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaiile totale ale acestor specii. Celelalte 6 specii de pasaj identificate n cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse n lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie este important ca zon de migraie, existnd alte zone care se intersecteaz cu culoarele principale de migraie ale acestor specii. Mai jos sunt evideniate grafic particularitile acestor specii de pasaj:

Graficul 7 Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcie de gradul de protecie

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

78

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Graficul 8 Ponderea speciilor de pasaj importante pentru situl ROSPA 0031 n cadrul zonei de studiu

Referitor la chiroptere Avnd n considerare faptul c n general se cunosc foarte putine date despre lilieci pentru a ntelege mai bine biologia acestor mamifere i necesitatea proteciei lor, prezentm i cteva date ecologice ale acestora. Dinamica deplasrilor sezoniere. Apariia i dispariia, n anumite perioade ale anului a unor colonii ntregi de chiroptere din regiunile temperate, a sugerat unora dintre primii observatori, ideea c aceste mamifere migreaz cu adevrat ca si psrile. Cercetrile intense fcute mai ales n ultimii 30 ani, au artat c exist mai multe tipuri de deplasri: Deplasri de tip avian, adevrate migraii specifice ctorva specii de chiroptere americane i poate i unor reprezentani mai nordici dintre speciile palearctice. Deplasrile chiropterelor sedentare care-i schimb adpostul dup sezon. Caracteristic pentru speciile palearctice, deci i pentru cele din fauna rii noastre sunt deplasrile sezoniere. Necesitatea deplasrilor sezoniere. Cercetrile anterioare ne-au dat posibilitatea s constatm c n anumite peteri sunt prezente anumite specii tot timpul anului. Speciile de la noi considerate, n general, sedentare, sunt obligate s fac deplasri ntre adposturile de var i cele de iarn. Odat cu instalarea sezonului rece i cu dispariia hranei, nivelul metabolismului scade, animalul trebuie s intre n somnul de iarn i ca atare are nevoie de adposturi, n care condiiile microclimatice sunt altele dect cele din adposturile de var. Tocmai de aceea chiropterele din zona temperat penduleaz ntre cele dou categorii de adposturi. Vara cnd chiropterele duc o via activ, au nevoie de un adpost cald, n timp ce iarna pentru hibernare, adpostul trebuie s fie mai rece, cu o temperatur relativ constant i cu o umezeal relativ a aerului destul de ridicat; aproape de saturaie. Chiropterele sunt animale care au un comportament ce se nscrie n dou tipuri de ritmuri; un ritm nictemeral i altul sezonier. Ca i multe alte micromamifere, chiropterele n decursul a 24 de ore, au dou perioade distincte de comportare; cea din timpul zilei cnd se ascund n diferite adposturi i stau n repaus i cea din timpul nopii cnd sunt foarte active cutnd s-i satisfac nevoile alimentare i sociale. Ataamentul fa de adpost. Chiropterele, mai ales cele la care gregarismul este mai evident i se constituie n colonii mai mari, manifest un evident ataament fa de adpostul ales. Tocmai de aceea unele adposturi sunt populate decenii sau chiar sute de SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 79

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro ani de-a rndul. Chiar dac, datorit unor condiii nefavorabile chiropterele sunt obligate ca, temporar, s se foloseasc de alte adposturi, ele revin i colonia se reconstituie n acelai adpost. Dac ns condiiile vitrege se permanentizeaz, atunci animalele prsesc definitiv adpostul. Activitatea nocturn. Chiropterele sunt animale strict nocturne, toate activitile eseniale care urmresc satisfacerea nevoilor nutriionale i ale vieii sociale, se desfoar n timpul nopii. Cazurile izolate, cnd unele exemplare au fost observ ate activnd ziua sunt considerate ca excepii, care s-ar datora fie unor maladii, fie unor anormale nfometri. Dinamica nictemeral, oglindit n ritmul plecrii i ntoarcerii chiropterelor la adpost, difer de la un loc la altul i de la un moment la altul al anului. n timpul primverii prsirea adpostului se face pe ntreg parcursul nopii ntr -un ritm destul de ridicat. Intrrile n adpost sunt aa de nensemnate nct pot fi neglijate. Toate speciile de lilieci prezente n spaiul european, deci i n ara noastr, sunt specii entomofage, care pot fi grupate n trei grupe ecologice n funcie de strategia de vntoare (caracteristici de zbor, nivelul structural al habitatului la care vneaz, structuri similare ale emisiilor sonore nregistrrile marcate cu majuscule corespund tipului principal de emisii sonore frecven modulat = FM, frecven cvasi-constant = QCF): grupa 1 - lilieci de spaiu deschis, care vneaz deasupra coronamentului sau n terenuri deschise; sunt zburtori rapizi (au aripi nguste), dar nu pot executa manevre rapide, ceea ce le permite scanarea unor suprafee foarte ntinse i obinerea unor informaii detaliate asupra vitezei insectelor, chiar dac cele mai mici pot scpa ecolocaiei. Emit ultrasunete lungi (fm-QCF sau FM-qcf); grupa 2 lilieci de coronament, care vneaz n apropierea vegetaiei i a frunziului; sunt zburtori care pot executa manevre foarte rapide (au aripi late); au emisii sonore cu rezoluie medie sau nalt (FM cu secvene extinse qcf la n ceputul sau la finalul emisiei sonore); grupa 3 lilieci culegtori, care adun hrana de pe substrat; zboar cu vitez redus (au aripi foarte late i pot executa chiar zbor planat); emit ultrasunete cu rezonan foarte ridicat pentru a putea detecta insectele imobile aezate pe substrat. n Dobrogea, n studiile anterioare, au fost semnalate 24 de specii, din cele 32 existente momentan n Romnia: Hypsugo savii, Eptesicus serotinus, Myotis bechsteinii, Myotis brandtii, Myotis capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i Rhinolophus mehelyi ( drd. Oana Cachula specialist chiropterolog). Cunoaterea habitatelor, are de asemenea importan, pentru a vedea n ce msur chiropterele le folosesc, n ce scop i ct de des. Avand in vedere ca in perimetrul monitorizat terenurile sunt in special terenuri agricole, iar in vecinatate pasuni ruderalizate, pe amplasamentul viitorului cartier rezidential si vecinatatea acestuia, nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

80

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Referitor la chiroptere Avnd n considerare faptul c n general se cunosc foarte putine date despre lilieci pentru a ntelege mai bine biologia acestor mamifere i necesitatea proteciei lor, prezentm i cteva date ecologice ale acestora. Dinamica deplasrilor sezoniere. Apariia i dispariia, n anumite perioade ale anului a unor colonii ntregi de chiroptere din regiunile temperate, a sugerat unora dintre primii observatori, ideea c aceste mamifere migreaz cu adevrat ca si psrile. Cercetrile intense fcute mai ales n ultimii 30 ani, au artat c exist mai multe tipuri de deplasri: Deplasri de tip avian, adevrate migraii specifice ctorva specii de chiroptere americane i poate i unor reprezentani mai nordici dintre speciile palearctice. Deplasrile chiropterelor sedentare care-i schimb adpostul dup sezon. Caracteristic pentru speciile palearctice, deci i pentru cele din fauna rii noastre sunt deplasrile sezoniere. Necesitatea deplasrilor sezoniere. Cercetrile anterioare ne-au dat posibilitatea s constatm c n anumite peteri sunt prezente anumite specii tot timpul anului. Speciile de la noi considerate, n general, sedentare, sunt obligate s fac deplasri ntre adposturile de var i cele de iarn. Odat cu instalarea sezonului rece i cu dispariia hranei, nivelul metabolismului scade, animalul trebuie s intre n somnul de iarn i ca atare are nevoie de adposturi, n care condiiile microclimatice sunt altele dec t cele din adposturile de var. Tocmai de aceea chiropterele din zona temperat penduleaz ntre cele dou categorii de adposturi. Vara cnd chiropterele duc o via activ, au nevoie de un adpost cald, n timp ce iarna pentru hibernare, adpostul trebuie s fie mai rece, cu o temperatur relativ constant i cu o umezeal relativ a aerului destul de ridicat; aproape de saturaie. Chiropterele sunt animale care au un comportament ce se nscrie n dou tipuri de ritmuri; un ritm nictemeral i altul sezonier. Ca i multe alte micromamifere, chiropterele n decursul a 24 de ore, au dou perioade distincte de comportare; cea din timpul zilei cnd se ascund n diferite adposturi i stau n repaus i cea din timpul nopii cnd sunt foarte active cutnd s-i satisfac nevoile alimentare i sociale. Ataamentul fa de adpost. Chiropterele, mai ales cele la care gregarismul este mai evident i se constituie n colonii mai mari, manifest un evident ataament fa de adpostul ales. Tocmai de aceea unele adposturi sunt populate decenii sau chiar sute de ani de-a rndul. Chiar dac, datorit unor condiii nefavorabile chiropterele sunt obligate ca, temporar, s se foloseasc de alte adposturi, ele revin i colonia se reconstituie n acelai adpost. Dac ns condiiile vitrege se permanentizeaz, atunci animalele prsesc definitiv adpostul. Activitatea nocturn. Chiropterele sunt animale strict nocturne, toate activitile eseniale care urmresc satisfacerea nevoilor nutriionale i ale vieii sociale, se desfoar n timpul nopii. Cazurile izolate, cnd unele exemplare au fost observate activnd ziua sunt considerate ca excepii, care s-ar datora fie unor maladii, fie unor anormale nfometri. Dinamica nictemeral, oglindit n ritmul plecrii i ntoarcerii chiropterelor la adpost, difer de la un loc la altul i de la un moment la altul al anului. n timpul primverii prsirea adpostului se face pe ntreg parcursul nopii ntr -un ritm destul de ridicat. Intrrile n adpost sunt aa de nensemna te nct pot fi neglijate. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 81

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Toate speciile de lilieci prezente n spaiul european, deci i n ara noastr, sunt specii entomofage, care pot fi grupate n trei grupe ecologice n funcie de strategia de vntoare (caracteristici de zbor, nivelul structural al habitatului la care vneaz, structuri similare ale emisiilor sonore nregistrrile marcate cu majuscule corespund tipului principal de emisii sonore frecven modulat = FM, frecven cvasi-constant = QCF): grupa 1 - lilieci de spaiu deschis, care vneaz deasupra coronamentului sau n terenuri deschise; sunt zburtori rapizi (au aripi nguste), dar nu pot executa manevre rapide, ceea ce le permite scanarea unor suprafee foarte ntinse i obinerea unor informaii detaliate asupra vitezei insectelor, chiar dac cele mai mici pot scpa ecolocaiei. Emit ultrasunete lungi (fm-QCF sau FM-qcf); grupa 2 lilieci de coronament, care vneaz n apropierea vegetaiei i a frunziului; sunt zburtori care pot executa manevre foarte rapide (au aripi l ate); au emisii sonore cu rezoluie medie sau nalt (FM cu secvene extinse qcf la nceputul sau la finalul emisiei sonore); grupa 3 lilieci culegtori, care adun hrana de pe substrat; zboar cu vitez redus (au aripi foarte late i pot executa chiar zbor planat); emit ultrasunete cu rezonan foarte ridicat pentru a putea detecta insectele imobile aezate pe substrat. n Dobrogea, n studiile anterioare, au fost semnalate 24 de specii, din cele 32 existente momentan n Romnia: Hypsugo savii, Eptesicus serotinus, Myotis bechsteinii, Myotis brandtii, Myotis capaccinii, Myotis daubentonii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis oxygnathus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhlii, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus, Vespertilio murinus, Miniopterus schreibersii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i Rhinolophus mehelyi ( drd. Oana Cachula specialist chiropterolog). Cunoaterea habitatelor, are de asemenea importan, pentru a vedea n ce msur chiropterele le folosesc, n ce scop i ct de des. Avand in vedere ca in perimetrul monitorizat terenurile sunt in special pasuni ruderalizate, iar in vecinatate sunt paduri pe amplasamentul viitorului sat turistic nu exista conditii de dezvoltare a unor habitate pentru aceste mamifere , insa in vecinatatea acestuia, in paduri si de-a lungul bratului Sulina exista habitatele prielnice . Constructia satului turistic NU este de natura sa influenteze viata acestor mamifere Patrimoniul cultural ( inclusiv cel arhitectonic si arheologic ) Ministerul Culturii si Cultelor Institutul National al Monumentelor Istorice, a emis in 2004 Lista Monumentelor Istorice, din care face parte si comuna Maliuc, cu umatoarele elemente de patrimoniu arhitectonic si arheologic, redate in tabelul nr.6. Tabel nr.6. Lista monumentelor istorice pe teritoriul administrativ al comunei Maliuc
Nr. Crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresa Datare

TL-I-s-A- Asezare sat Maliuc, 21047 neoeneolitica comuna Maliuc

punct Taraschina 82

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat Locatia se afla intr-o zona a Rezervatiei unde sunt permise pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva ( cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale). Zona de studiu se afla deja in parcela de teren proprietate particulara aflata in extravilanul comunei Maliuc si propusa a fi introdusa in perimetrul construibil, prin P.U.Z. In momentul de fata terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement. In concordanta cu criteriile de evaluare a potentialului turistic a zonelor din delta accesibilitate, resurse turistice,facilitati de cazare, conditii naturale nepoluante si posibilitati pentru investitii viitoare au fost desemnate 18 trasee turistice pe cai navigabile . Amplasamentul satului turistic este pe traseul nr. 3 ( fig. 23 ) .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

83

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Fig. 23 harta traseelor turistice in RBDD si amplasamentul satului turistic

Locatia se afla intr-o zona a Rezervatiei unde sunt permise pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva ( cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale). SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 84

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Zona de studiu se afla deja in parcela de teren proprietate particulara aflata in extravilanul comunei Maliuc si propusa a fi introdusa in perimetrul construibil, prin P.U.Z. In momentul de fata terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement. Intreaga zona este formata in specilal din terenuri agricole, iar in vecinatate pasuni ruderalizate. Prin suprapunerea coordonatelor Stereo 1970 se observa ca amplasamentul satului turistic se afla in ROSCI0065 Delta Dunarii , 0031ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . De asemenea , satul turistic va fi amplasat in vecinatatea zonei tampon Sontea. 3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului ( VARIANTA ZERO ) In cazul neimplementarii planului/programului terenul isi va pastra folosinta actuala de pasune , conform incadrarii cadastrale. Astfel, starea mediului nu va fi afectata semnificativ, decat in cazul unor inundatii si/sau pasunatului excesiv (zona Maliuc) fiind renumita pentru existenta crescatorilor de animale preponderent ovine, caprine). Neutilizarea terenului poate conduce la degradarea progresiva a terenurilor neexploatate, ceea ce poate favoriza aparitia unor peisaje ruderale, cu specii invazive si oportuniste. Prezenta speciilor caracteristice sitului RO SPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe, este exclusa datorita faptului ca singura zona cu apa este canalul de irigatie din extremitatea nordica a amplasamentului astfel ca au fost identificate doar specii de pasari adaptate la habitate antropizate, specii care nu sunt reprezentative pentru situl SPA Delta Dunarii. In cazul neimplementarii planului propus prin Planul Urbanistic Zonal nu va fi valorificat potentialul turistic al zonei si infrastructura nu va fi modernizata (drumuri de acces, apa potabila, energie electrica ). De asemenea nu se vor dezvolta serviciile in turism. Delta Dunarii este una dintre cele mai intinse delte de pe continentul european si totodata cea mai bine conservata zona umeda din Europa. Ecosistemele Deltei Dunarii, diverse si cu o distributie discontinua, tip "mozaic", creeaza un cadru aparte fata de alte biomuri de pe teritoriul tarii noastre. Astfel , Delta Dunarii adaposteste o varietate mare de specii de plante si animale, unele strict adaptate conditiilor Deltei Dunarii, ct si asociatii si comunitati de plante deosebit de interesante. Din cele peste 300 de specii de pasari care se intlnesc pe teritoriul rezervatiei in tot timpul anului sau numai in anumite perioade ale acestuia, peste jumatate sunt specii protejate sau strict protejate de Conventii Internationale. Acestea sunt doar cateva caracteristici pentru care Delta Dunarii a fost declarata in 1990 Rezervatie a Biosferei si inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului Omul si Biosfera lansat de UNESCO in 1970. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are o suprafata totala de circa 580 000 ha. Teritoriul rezervatiei cuprinde cateva unitati fizico-geografice deosebite atat din punct de vedere morfologic cat si genetic: SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 85

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro - Delta Dunarii propriu-zisa; - complexul lagunar Razelm-Sinoe; - litoralul Marii Negre, pna la izobata de 20 m; - Dunarea maritima pna la Cotul Pisicii cu zona inundabila Isaccea-Tulcea; - saraturile Murighiol-Plopu. Limita continentala a Rezervatiei este reprezentata de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede si palustre. Delta Dunarii propriu-zisa este cea mai mare componenta a Rezervatiei si are o suprafata totala de circa 4178 km, din care cea mai mare parte se gaseste pe teritoriul Romniei, adica 3446 km, reprezentnd circa 82%, restul, de circa 732 km, fiind situata pe partea stnga a bratului Chilia, inclusiv delta secundara a acestuia, in Ucraina. Din septembrie 1990, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca Zona umeda de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa, fiind inclusa intre cele peste 600 astfel de zone dar situndu-se printre cele mai intinse dintre acestea. In judetul Tulcea exista un numar de 53 de arii naturale protejate de diferite categorii astfel: 34 rezervatii naturale si un parc national, o rezervatie a biosferei si 17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) declarate la nivelul judetului Tulcea prin Ordinul MMDD 1964/2007 si HG 1284/2007. Suprafata totala ocupata de siturile Natura 2000 la nivelul judetului Tulcea este de cca. 696 269, 55 ha si ocupa 82% din suprafata judetului (suprafata de referinta 849.875 ha) si 2,92% din suprafata tarii (suprafata de referinta de 23.839.200 ha). Numar arii declarate la nivel national: 34 Numar arii declarate la nivel local: 1 Numar situri Natura 2000: 17 Numar situri Ramsar si Rezervatie a Biosferei:1 Numar arii cu structuri de administrare: 2 Numar arii atribuite in custodie: 16 Categorii de arii naturale protejate: - 34 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN) - o rezervatie a biosferei (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii) - un parc national (Parcul National Muntii Macinului) -17 situri Natura 2000 (8 Situri de Importanta Comunitara si 9 Situri de Protectie Avifaunistica) .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

86

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

4.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV

4.1. MEDIU ACVATIC Descrierea impactului: prin implementarea prezentului PUZ nu se va modifica compozitia chimica a resursei de apa prin aportul de apa epurata evacuata de pe amplasament , deoarece colectarea apelor uzate menajere se va face in sistem centralizat, iar tratarea si evacuarea acestora in statia de epurare, vor elimina la minimum sursele de poluare a stratului freatic si a apelor de suprafata. Vor fi intrunite astfel conditiile prevazute de Directiva Cadru Apa 2000/60/EC (WFD). Gradul de afectare: pe perioada implementarii proiectului se vor respecta conditiile tehnice de executie, conform cerintelor avizatorilor. Dupa perioada de executie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, iar apa uzata se va incadra in cerintele de calitate NTPA 002/2002 cu modificarile si completarile ulterioare (proiectul va detine statie de epurare proprie, separator de grasimi). Deasemenea, lucrarile propuse de PUZ nu va afecta biodiversitatea locala. Prin realizarea acestora, speciile de flora si fauna acvatice nu vor fi afectate semnificativ. 4.2. MEDIU TERESTRU Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii : 1. surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului ; 2. surse specifice perioadei de exploatare surse posibile de poluare ale solului: depozitarea necorespunzatoare a deseurilor generate pe amplasament, defectiuni ale separatoarelor de grasimi, scurgeri accidentale de combustibili din traficul rutier. Gradul de afectare: In vedrea prevenirii impactului asupra solului se va avea in vedere ca pe durata realizarii lucrarilor de constructie sa fie prevazute o serie de masuri, si anume: - realizarea unei platforme betonate pentru zonele de incarcare/descarcare marfa; - realizarea de spatii corespunzatoare pentru colectarea selectiva a deseurilor generate; - realizarea unui separator de hidrocarburi pentru zonele de acces rutier; - lucrari de ameliorare si intretinere a solului in zonele verzi; - masuri de protectie a solului pentru evitarea producerii de eroziuni ca urmare a lucrarilor de executie care sa necesite masuri de reconstructie ecologica. Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu terestru sol, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezenta o sursa de poluare.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

87

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

4.3 ATMOSFERA Descrierea impactului: Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui surse de poluare a atmosferei sunt, in principal cele legate de traficul rutier si naval . Emisiile de poluant - CO, NOx, SO2, COV, particule sunt intermitente si au loc de-a lungul traseelor parcurse de autovehicule in incinta amplasamentului, inclusiv in parcari. Deasemena, sistemul de incalzire adoptat (centrala termica pe combustibil solid lemne/brichete si surse de energie neconventionale) nu va determina emisii de noxe in atmosfera care sa depaseasca CMA . In cadrul incintelor se vor amenaja spatii verzi(gazon, plantatii medii si inalte, ronduri de flori, etc.) in functie de destinatia si capacitatea constructiei. Gradul de afectare: Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, in vederea diminuarii presiunii asupra factorului de mediu aer, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri, ca de exemplu realizarea de zone verzi de protectie, prin plantatii pe aliniament ce au ca scop si imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei si a protectiei fonice si eoliene. Proiectul analizat nu va afecta semnificativ calitatea aerului. 4.4. BIODIVERSITATEA

Descrierea impactului: In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si in imediata vecinatate a terenului pe care se va construi satul turistic , nu au fost identificate speciile de plante, habitatele , speciile de mamifere , amfibieni , reptile , pesti si nevertebrate pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Din aceasta cauza , in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 Delta Dunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI . ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454037 ha, acesta fiind declarat prin Ordinul Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007, modificat si completat prin Ordinul nr. 2387/2011. Obiectivele de conservare a acestor arii naturale protejate in care este amplasamentul studiat si integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan, intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regasesc specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. De asemenea construirea ansamblului rezidential pentru turism si agrement in acesta zona presupune ocuparea unei suprafete mici, la nivel local, fiind amplasata in extravilanul localitatii Ilganii de Sus, pe un teren partial antropizat, specific limitei intravilanului unei asezari rurale si nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 88

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro determina mentinerea starii favorabile de conservare a siturilor NATURA 2000 instituite in aceasta zona. Implementarea planului nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia siturilor in care se propune planul. Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante, de animale si habitate de interes comunitar, in faza de constructie, de functionare si de dezafectare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung asupra acestora. Gradul de afectare: Practic impactul va fi nesemnificativ deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar. Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe nu este afectata de planul propus deoarece : 1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar; 2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 5. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.

4.5.

MEDIU SOCIO-ECONOMIC Descrierea impactului: Realizarea acestei investitii Ansamblu rezidential pentru turism si de agrement, ce presupune si amplasarea unei functiuni complementare acestuia - servicii, cazare/alimentatie publica, este considerata de catre populatia locala ca o posibilitate de relansare economica a localitatii. In vecinatate nu au fost identificate monumente istorice/culturale. Gradul de afectare: Investitia va contribui la mobilarea urbanistica a zonei, echiparea cu utilitati si crearea de locuri de munca pentru populatie. Aspectul general al peisajului se va imbunatati semnificativ iar proiectul va contribui la dezvoltarea economica a zonei.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

89

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE , RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM

Amplasamentul pe care se doreste realizarea ansamblului rezidential pentru turism si de agrement se afla in in ROSCI0065 Delta Dunarii , 0031ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .ROSPA . De asemenea , satul turistic va fi amplasat in vecinatatea zonei tampon Sontea . Terenul studiat in suprafata de 11.800 mp , teren natural se afla la cota + 6,40 m si coboara spre nord la + 5,40 m., in partea nordica terenul este inundabil dinspre lacuri si canale, iar in partea sudica acesta este protejat fata de fluviul Dunarea de un dig de piatra, cota la baza digului fiind la + 3,20. Pajistea din jur este pasunata de turme de oi si capre, iar in multe zone sunt depozitate necontrolat deseuri menajere. Pe zona studiata terenul natural se afla la cota + 6,40 m si coboara spre nord la + 5,40 m., in partea nordica terenul este inundabil dinspre lacuri si canale, iar in partea sudica acesta este protejat fata de fluviul Dunarea de un dig de piatra, cota la baza digului fiind la + 3,20 m. Deasemenea de mentionat faptul ca, traseele de echipare edilitara care brodeaza zona terenului precum si caile de comunicatie nu prezinta risc pentru zona studiata. Oportunitatea realizarii planului Construire Sat Turistic este caracterizata prin valentele naturale care pot sustine functiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

90

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Ca si tara membra a Uniunii Europene, Romania a fost obligata prin procesul de aderare sa asigure transpunerea reglementarilor europene (directive si regulamente), privitoare la protectia mediului. La elaborarea Planului Urbanistic Zonal al proiectului s-a tinut cont de toate prevederile legislative privind protectia mediului. Privind relevanta PUZ pentru integrarea consideratiilor de se fac urmatoarele precizari: - propunerile de amenajare - dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se inscriu in prevederile PUG si al Regulamentului aferent acestuia; - realizarea PUZ va avea un impact social si economic pozitiv datorita crearii de noi locuri de munca prin promovarea unor noi servicii si activitati comerciale in zona. Riscuri naturale, inundatii masive, alunecari de teren, seism, nu au fost identificate pentru amplasamentul vizat. Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati simple sau complexe generatoare de riscuri pe amplasament sau in zone le invecinate. Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. In cadrul ansamblului propus nu exista unitati de productie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente si utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice. Prin regimul de inaltime general de P+1+M, se intentioneaza conservarea peisajului. In aceste conditii, perspectivele si vederile spre principalele imagini atractive pe care le ofera zona nu vor fi alterate. Ansamblul, prin volumetria sa, va spori valentele de imagine ale zonei comunei Maliuc, si va contribui la imbogatirea cadrului estetic al zonei, printr-o arhitectura eleganta. Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata. Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major. Depozitarea controlata a deseurilor: in acest sens, fiecare unitate functionala va avea spatii special amenajate, iar colectarea deseurilor se va face selectiv, se va asigura transportul conteinerizat si depozitarea la locuri special amenajate in acest sens, SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 91

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro agrementate. Prin realizarea unui sistem centralizat de colectare a deseurilor, se poate rezolva si problema deseurilor generate de turismul de week-end din imediata vecinatate a perimetrului. In conditiile in care procentul de ocupare a teritoriului cu constructii este mai mic de 15%, ansamblul se contureaza ca un cartier gradina, prietenos, sanatos si linistit.

6.1.

Obiective de protectie a mediului

Datorita pozitiei zonei studiate, fata de ariile naturale protejate (ROSCI0065 Delta Dunarii, ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, rezervatia Biosferei Delta Dunarii), este importanta in implementarea planului stabilirea obiectivelor de protectie a mediului la nivel local. Locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la limita zonei tampon, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala. Dar, avand in vedere ca activitatea turistica presupune implicit si deplasari si Delta Dunarii, in locuri in care sunt prezente habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii, un obiectiv semnificativ este ca actiunile turistice sa nu afecteze prin activitati antropice (de vanatoare, pescuit, distrugere de plante, etc.) integritatea acestora. Conform Studiului de evaluare adecvata intocmit la faza PUZ pentru Construire Sat turistic, in urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea. La sectiunea Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000 : Studiu de caz Delta Dunarii , mentioneaza ca : Turismul, pentru judetul Tulcea, reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica . Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul penduleaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona. Se creaz, astfel, premisele unei abordri integrate, prin intermediul creia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrant a dezvoltrii. Turismul devine, astfel, elementul central care stimuleaz att procesul de conservare si protectie a mediului ct si dezvoltarea socio-economic durabil a comunitatilor . 92 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Un alt obiectiv este respectarea prevederilor Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , aprobat prin HG nr. 1516/2008: (1) Procentul maxim de ocupare a terenului ( POT ) pe parcela, inclusiv constructiile existente si anexe va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15 % pentru parcelele mai mari de 1000 mp . (2) Coeficientul maxim de utilizare a terenului ( CUT ) pe parcela, va fi de 0,5. Pentru zona de locuinte de vacanta se propune un P.O.T. de max. 15 % si un C.U.T.de max. 0,3, iar pentru zona de turism organizat un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4. (3) Regimul de aliniere a constructiilor : - se propune un regim de aliniere de minimum 5 m de la limita proprietatii spre catre drum pentru locuintele de vacanta din zona de loturi compacte ( nord-vest ); -se propune un regim de aliniere de minimum 20 m de la limita spre drum a terenurilor amenajate peisagist pe peninsule; in interiorul peninsulelor, aranjarea constructiilor se va face liber, fara alte restrictii decat cele estetice, care vor deriva dintr-o rezolvare de ansamblu; -pentru zona de turism organizat de asemenea nu sunt impuse limite de aliniere pentru constructii, cu exceptia unei distante de min. 10 m de la drum, pentru orice constructie definitiva. Planul analizat respecta aceste prevederi. In Planul de amenajare a teritoriului zonal Delta Dunarii intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, in anul 2008 se mentioneaza ca: Turismul este resursa viitorului in Rezervatia Biosferei Delta Dun arii .(...) Dezvoltarea actului turistic tinand cont de formele de turism ce se pot practica pe teritoriul RBDD, poate influenta mediul deltaic si toate valorile naturale ale acestuia prin: prezenta, comportamentul si numarul turistilor pe trasee si in zonele adiacente; existenta si modul de functionare a amenajarilor si echipamentelor turistice, dispersate in teritoriu (hoteluri, casute,campinguri ); circulatia mijloacelor de transport turistice ( hidrobuze,salupe,barci cu motor,barci cu panze ); dotarile de agrement folosite ( hidrobiciclete ,barci etc. ) Ecoturismul , care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai putin modificata de om este considerat un instrument important pentru conservarea ei. Vizitarea RBDD va contribui si la constientizarea faptului ca resursele naturale nu sunt nelimitate si ca urmare ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa ramana stabila pe termen indelungat.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

93

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 6.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului Desi este amplasata in ROSCI0065 Delta Dunarii si in ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, in zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici raritati floristice sau asociatii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor masuri speciale de conservare a zonei. Din punct de vedere al includerii unei parti din amplasament in SCI Delta Dunarii este foarte important faptul ca intreg perimetrul concesionat este fixat de un covor vegetal care include specii ce dau ecosistemului o capacitate eficienta de autoreglare si rezistenta fata de factorii de zgomot externi si interni. In procesul de realizare a constructiei se vor utiliza caile de acces deja existente, pe drumul care margineste intravilanul pe latura de est, avand acces imediat la drumul national. Stabilitatea ecosistemului in care s-au efectuat evaluarile este caracterizat prin : rezilienta mare ( capacitate de revenire la echilibru dinamic dupa actiunea unui factor de comanda extern sau intern persistenta buna rezistenta buna la presiuni In urma studiilor de teren efectuate in zona de interes consideram ca amplasarea pensiunii turistice nu va produce daune florei si vegetatiei locale. Aceasta cu conditia sa existe un plan de management al deseurilor si apelor reziduale produse de pensiune. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor lasate de turistii ocazionali. Plantarea unor noi specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor, pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone. 6.3. Fauna din locatia viitorului sat turistic Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr.5 n comparaie cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului ce se dorete a fi amenajat. n cazul amfibienilor, au fost identificate dou specii, i anume: broasca mare de lac (Rana ridibunda) i broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuie uniform pe tot teritoriul deltei i al zonelor umede din Dobrogea. n ceea ce privete speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o singur specie, i anume arpele de ap (Natrix tessellata), aceast specie avnd o larg rspndire pe teritoriul Dobrogei i a Romniei. n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 68 de specii dintre care 35 de oaspei de var, 27 specii sedentare i 6 specii de pasaj. Singurele specii de psri care cuibresc n zona de studiu i/sau zonele adiacente sunt piigoiul mare (Parus major), piigoiul cu cap albastru (Parus caeruleus), codroul de pdure (Phoenicurus phoenicurus), gugutiucul (Streptopelia decaocto), ghionoaia sur (Picus canus), rndunic (Hirundo rustica), lstunul de cas (Delichon urbica), codobatura alb (Motacilla alba), grangurele (Oriolus oriolus), frunzria mic (Hippolais pallida), silvia mic (Sylvia curruca), pitulicea mic (Phylloscopus collybita), privighetoarea rocat (Luscinia megarhynchos), cioara griv (Corvus cornix) i vrabia de cas (Passer 94 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro domesticus),toate aceste specii avnd o rspndire larg i uniform pe tot teritoriul deltei dar i a Romniei, i n procent de aproximativ 80% reprezentnd specii de psri foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aa cum este i cazul prezentei zone de studiu, care fiind situat n intravilanul localitii Uzlina, este nconjurat de aezri umane. Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de psri de importan pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie. n plus, n urma inventarierii habitatelor, n zona de studiu precum i pe o raz de minim un kilometru n jurul amplasamentului nu au fost identificate att colonii ale unor psri de mari dimensiuni precum coloniile mixte de strci, egrete, cormorani, ct i colonii mixte ale unor psri precum chirele, chirighiele i pescruii sau colonii de oimulei de sear (Falco vespertinus), fapt care este confirmat i de numrul i frecvena relativ reduse ale acestor specii de psri coloniale, precum i de particularitile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitnd n zbor zona de studiu, tiut fiind faptul c n cutarea hranei, psrile adaptate la ecosistemele acvatice tind s acopere n zbor suprafee ntinse, putnd vizita pe parcursul aceleiai zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrnire, astfel c, fr excepie, toate zonele din Delta Dunrii sunt tranzitate periodic de speciile de psri coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este i cazul prezentului studiu. Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un fenomen de migraie, ca de altfel pe ntregul cuprins al Deltei Dunrii, unde majoritatea psrilor care cuibresc aici i ncep migraia i trec pe deasupra ntregii suprafee a deltei. Acest fenomen , datorit suprafeei mari a deltei, creaz un a a numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . n acest sens, i pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind ntre 50 i 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, ns ntr -un numr redus. Zona studiat poate fi cel mult tranzitat de populaii mici de gte care se pot deplasa dinspre locurile tradiionale de hrnire i odihn reprezentate de complexul lagunar Razim Sinoe, fapt dovedit i de monitorizrile efectuate n acest sens. De asemenea, datorit particularitilor geografice (zone inundabile, bli) precum i a faptului c zona de studiu nu asigur condiii bune pentru hrnire (lipsa terenurilor cultivate), prezena speciilor de gte n perimetrul ce se dorete amenajat este exclus. Din categoria psri oaspei de var au fost identificate 19 de specii de psri, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca i psri cuibritoare n zona de studiu. Din totalul celor 19 de specii oaspei de var identificate, 9 specii se regsesc n Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, ns dintre acestea nicio specie nu este prezent ca i pasre cuibritoare n zona de studiu, toate fiind doar psri care tranziteaz zona de studiu n traseul lor de la locurile cuibrit ctre locurile de hrnire i invers, sau ntre diferite locuri de hrnire, zona de studiu nefiind nici zon de cuibrit nici de hrnire pentru aceste specii. Pentru obinerea unui tablou avifaunistic ct mai complet pe zona analizata, in cadrul Studiului de evaluare adecvata s-a ntocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. n acest sens s-au stabilit necesitile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum i metodele de lucru i de colectare a datelor.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

95

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI
7.1. Matricea de impact Pentru identificarea efectelor semnificative ale implementarii Planului Urbanistic Zonal Construire Sat Turistic propus a fi realizat in extravilanul comunei Maliuc, jud. Tulcea s-a intocmit o matrice de impact, in care s-au estimat efectele probabile pentru urmatoarele aspecte: apa, aer, sol/subsol, deseuri, clima, biodiversitate (flora/fauna), economic, social, turism,peisaj, patrimoniu natural . Matricea de impact, calculat n funcie de probabilitatea apariiei pericolului i a consecinelor maxim previzibile se prezint astfel:
MATRICEA DE IMPACT PROBABILITATE INEVITABIL FOARTE PROBABIL PROBABIL IMPROBABIL FOARTE IMPROBABIL 5 4 3 2 1 5 4 3 2 1 1 10 8 6 4 2 2 15 12 9 6 3 3 20 16 12 8 4 4 25 20 15 10 5 5

NESEMNIFICATIVE

DEZASTRUOASE

MODERATE

SERIOASE

FOARTE SERIOSE

CONSECINE

Analiza nivelului impactului este fcut n funcie de consecinele i probabilitatea fiecrui efect identificat innd cont i de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate n vederea evalurii finale. Produsul acestor dou caracteristici este definit ca nivel al impactului final. Valoarea impactului este reprezentat dup cum urmeaz:

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

96

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

NIVEL IMPACT SEMNIFICATIV (de la 15 la 25) MODERAT (de la 5 la 12) NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)

Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea major a speciilor i populaiilor locale, cu anse minime de refacere a echilibrului iniial chiar i pe termen lung, avnd deci un puternic caracter de ireversibilitate. Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativ a speciilor i a populaiilor locale a acestora, a crui caracter de ireversibilitate este sczut, refacerea strii iniiale a mediului fiind posibil ns de-a lungul unei perioade ndelungate. Impactul nesemnificativ presupune o alterare minim a componentelor naturale, inclusiv a speciilor i populaiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel nct refacerea strii iniiale are loc de la sine, pe o perioad mic de timp, fr eforturi suplimentare. Astfel, ca urmare a analizei activitilor ce pot avea efecte negative asupra mediului, conform matricei de impact, s-au putut obine valorile impacturilor individuale, aa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind urmtoarele: Impact Singular Cumulat Termen Scurt Direct Indirect 2 4 3 4 Termen Mediu Direct Indirect 3 4 4 4 Termen Lung Direct Indirect 3 4 4 4

Se poate observa astfel, c pentru activitile care sunt efectuate pe termen scurt, nivelul impactului direct este nesemnificativ, att n cazul celui singular ct i al efectului cumulat, deoarece aceste activiti, dei au un uor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt i cu o alterare a cel mult 5 10% a populaiilor locale de psri, pentru c majoritatea acestora, aa cum s-a descris n capitolul anterior, sunt specii adaptate inclusiv habitatelor antropizate, care nu vor fi afectate de astfel de activiti. Pe termen scurt, n cazul impactului indirect este rezultatul activitilor de transport al materialelor de construcii, a utilajelor, deeurilor i a personalului n vederea susinerii etapelor de amenajare i construcie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activiti presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat . Pe termen mediu, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece activitile de tip hotelier, n cadrul amplasamentului amenajat au o desfurare susinut, pe termen lung, se desfoar doar n cadrul satului turistic, deci ntr -un spaiu restrns, unde speciile prezente n mod constant sunt adaptate habitatelor antropizate, aceste activiti neinflunnd distribuia speciilor de psri de importan pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

97

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 7.2. Efecte cumulate, sinergice Efecte cumulative se vor produce datorita intensificarii traficului rutier si naval in zona. In acest sens, va avea loc o crestere a emisiilor rezultate din transport. Avand insa in vedere ca amplasamentul in care se va construi ansamblul turistic are destinatia actuala de pasune, se doreste introducerea in perimetrul construibil si destinatia propusa pentru zona este cea turistica, se poate deduce ca nu se va depasi capacitatea de suport pentru poluantii emisi.

8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SANATATII , IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
In urma analizei efectuate s-a constat ca posibilele efecte semnificative asupra mediului (pozitive si/sau negative) se vor manifesta doar la nivel local, fara nici o influenta la nivel regional, national sau international. Planul analizat nu prezinta un impact de mediu in context transfrontiera.

9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Se propun urmatoarele masuri pentru a preveni, reduce si compensa orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului: - respectatrea in totalitate a cerintelor de protectie a mediului si sanatatii populatiei in zona de implementare PUZ; - obtinerea tuturor actelor de reglementare necesare; - respectarea parametrilor de lucru ai instalatiilor; - alegerea celor mai bune solutii tehnice existente (inclusiv surse de energie alternativa); - respectarea legislatiei de mediu. Pentru prevenirea si reducerea probabilitatii de manifestare a hazardului in mediu se vor lua urmatoarele masuri: respectarea instructiunilor de montaj a instalatiilor; respectarea programelor de revizii intretinere; respectarea distantelor de siguranta si a masurilor speciale pe linie PSI; asigurarea dotarii corespunzatoare pentru interventie in caz de accidente; respectarea reglementarilor in vigoare si a conditiilor impuse prin toate actele de reglementare; intretinerea in buna stare a instalatiilor automatizate de control a cent ralelor termice; elaborarea planului de prevenire si interventie in caz de poluare accidentala etc.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

98

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului

Lucrarile se vor executa strict in perimetrul destinat constructiilor, pentru diminuarea impactului fizic asupra solului/subsolului, determinat de efectuarea pernei de balast pe care se va realiza fundatia constructiilor. In vederea construirii obiectivelor pe acest amplasament se impune ridicarea cotei 0,00 a constructiilor peste cota de inundabilitate data de avizul S.G.A. - cota platformei trebuie s fie minim + 4.284 m rMN Sulina, conform Ordinului nr. 2/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor, pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament. Pentru a se elimina tasarile ulterioare se recomanda ca inaltarea sa se realizeze treptat, distributia incarcarii efectuandu-se in timp. Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: - se vor amenaja spatii de depozitare a materialelor pulverulente (nisip, praf de piatra), pentru a se impiedica antrenarea lor de vant pe terenurile invecinate; - se va achizitiona material absorbant , care sa poata fi utilizat in cazul unor poluari accidentale cu produse petroliere; - utilajele si mijloacele de transport vor fi inchiriate de la societati care sa aiba verificarile tehnice la zi; - pentru colectarea deseurilor menajere se vor achizitiona europubele.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului pe perioada functionarii ansamblului turistic : - amenajarea de platforme pe toate loturile functionale pentru colectarea selectiva a deseurilor (PET, sticla, hartie, menajer); - preluarea deseurilor rezultate de pe amplasamente cu periodicitate si evitarea depozitarii necontrolate a acestora; - stationarea autoturismelor se va face numai in zona parcarilor amenajate; - interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport auto si/sau navale. 9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata

Pentru evitarea poluarii malului stang al bratului Sulina , titularul proiectului va lua toate masurile necesare in timpul desfasurarii lucrarilor si in timpul functionarii obiectivului. Masuri de diminuare a impactului asupra apelor de suprafata pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: - materialele de constructie nu vor fi depozitate decat in incinta amplasamentului pentru a se impiedica o eventuala antrenare a lor in Dunare; - utilajele si autovehiculele utilizate in timpul constructiilor nu vor fi parcate in zona lacului, pentru a se evita eventuale pierderi de produse petroliere pe sol, care la randul lor sa poata fi antrenate la o eventuala inundatie a zonei.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

99

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata, pe perioada functionarii ansamblului turistic: - exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de exploatare; - optimizarea consumului de apa (producerea unei cantitati de apa uzata care sa nu depaseasca debitul statiei de epurare) ; - asigurarea masurarii debitelor apelor uzate care intra in statia de epurare; - se vor monta instalatiile si echipamentele de preepurare ape uzate ( separator de grasimi-pe reteaua de canalizare care deserveste bucataria); - pentru functionarea corespunzatoare a statiei de epurare, aceasta va fi prevazuta cu program strict de control si verificare; - se va monitoriza periodic calitatea apelor uzate evacuate din statia de epurare, pentru a se verifica incadrarea lor in NTPA 001 ( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ). - apele pluviale pot fi colectate intr-un rezervor si utilizate ulterior la irigarea spatiilor verzi, spalarea si igienizarea drumurilor de acces si a spatiilor publice; - apa din piscina se va filtra, recircula si reutiliza. 9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane

Impactul asupra apei subterane este nesemnificativ, deoarece nu se utilizeaza apa din subteran la alimentarea cu apa a ansamblului turistic si nu se evacueaza ape uzate de orice natura pe sol, subsol cu posibilitatea sa ajunga in apa subterana. 9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic

Masuri de diminuare a impactului asupra atmosferei pe perioada desfasurarii lucrarilor de constructie: Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. Pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate la constructia pensiunii, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului pe perioada functionarii ansamblului turistic: Constructiile propriu-zise in zona supusa PUZ-ului nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica. O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la autovehiculele si navele/ambarcatiunile care vor circula in zona. Aceste gaze nu SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 100

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu fiind limitate si de numarul locurilor de cazare. 9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii

Activitatea care se va desfasura aici va fi una turistica, care credem ca se incadreaza in unul din obiectivele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii : gasirea modului de folosire a resurselor naturale spre bunastarea populatiei, fara degradarea mediului inconjurator. Conform prevederilor Studiului de evaluare adecvata, se recomanda urmatorul set de masuri: Msuri de reducere a impactului direct pe termen scurt: Pentru impactul direct pe termen scurt se reco mand ca activitile de amenajare i construcie s se efectueze ntr-un mod controlat i planificat innd cont de urmtoarele aspecte: 1. perioada n care se efectueaz, inclusiv perioada din zi : din acest punct de vedere, lucrrile se vor efectua n afara perioadelor de cuibrit i cretere a puilor pentru psrile identificate n zona de studiu, respectiv perioada 15 mai 15 iulie, iar perioada din zi optim pentru desfurarea lucrrilor nu trebuie s depeasc intervalul orar 09 00 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de psri identificate; 2. etapizarea lucrrilor: pe perioada de amenajare i construcie, se recomand ca lucrrile s se efectueze etapizat, astfel nct s evite efectuarea a dou sau mai multe lucrri cu caracter diferit n acelai timp, pentru prevenirea cumulrii mai multor surse generatoare de zgomot; 3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna i amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor i a uti lajelor, dotate cu materiale absorbante n cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei; 4. calitatea materialelor: se recomand ca materialele utilizate n procesul de construcie s poat fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectrii complexului ( daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor ) , cantitatea de deeuri care nu pot fi reintroduse n circuit fie prin reciclare sau refolosire, s fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odat cu expirarea duratei de via, se recomand achiziionarea de produse superior calitativ, care au o durat de via superioar, contribuind de asemenea la generarea minim de deeuri nereciclabile; 5. calitatea lucrrilor: lucrrile efectuate trebuie s aib ca rezultat ncadrarea complexului n peisajul nconjurtor, n conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunrii, dar nu se vor restrnge neaprat doar la acestea. De asemenea, lucrrile trebuie s fie de o calitate minim impus astfel nct s garanteze prevenirea unor reparaii sau intervenii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deeuri, zgomot al lucrrilor etc.; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 101

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro 6. planificarea lucrrilor: pentru activitile de construcie i amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care s conin aspecte legate de planificarea i etapizarea lucrrilor, mentenana utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deeurilor, toate aceste aspect putnd exercita un efec t negativ asupra mediului dac nu sunt gestionate corect; 7. dezafectarea satului turistic -este putin probabil a se realiza: innd cont de specificul lucrrilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcie, se va ine cont de aspectele mai sus menionate, iar dup nlturarea tuturor construciilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament. Referitor la flora , intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam efectuarea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de satul turistic. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele Dunarii sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor. In ceea ce priveste un plan de monitorizare al acestor specii si habitate nu este necesar a se realiza pentru perioada de constructie, nici pentru perioada de functionare.

Msuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt: Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomand ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare i construcie s fie gestionate ct mai eficient astfel nct s se reduc la minim numrul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrant din planul HSEQ elaborat. n acest sens, se recomand ca materialele, echipamentele i utilajele necesare s fie astfel combinate nct s se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate. Msuri de reducere a impactului direct pe termen mediu i lung Deoarece impactul pe termen mediu i lung este dat de acelai tip de activiti, n spe activitile hoteliere, de cazare a turitilor, msurile de reducere vizeaz ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activitilor de construcie, se recomand plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care s asigure o bun ncadrare n peisaj precum i o limitare a zgomotului generat din activitile de cazare a turitilor. De altfel, n msura posibilitilor, aceast recomandare a fost deja pus n practic, pentru a asigura o limitare a rspndirii zgomotului din activitile de construcie. n plus, se interzice tierea oricror arbori din vecinatatea amplasamentului in special din zona digului, deoarece acetia pot constitui zon de cuibrit sau hrnire pentru exemplare ale speciilor de psri identificate n zona de studiu. n ceea ce privete activitile hoteliere, se recomand interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, innd cont c specificul zo nei impune activiti turistice de tip eco-turism, unde turitii se pot odihni i pot admira frumuseile 102 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro naturii, inclusiv cntecele psrilor din zon. Pentru turitii care vor fi cazai, trebuie s se asigure informarea precis referitor la calitatea zonei naturale n care se afl (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandrile n ceea ce privete conduita lor, restriciile n ceea ce privete zgomotul, deranjarea biodiversitii, colectarea de specii protejate, prohibiia la pescuit i vntoare, etc., astfel nct acetia s aib o conduit n perfect acord cu mediul nconjurtor. Acetia trebuie s aib acces la un set minim de informaii care s le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomand introducerea unor pachete de servicii care s conin i o cotizaie modic pentru organizaiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigurarea unor fonduri pentru studiul i protejarea efectiv a Deltei Dunrii. n fiecare camer, precum i fiecare loc public, trebuie s existe informaii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum i bune practici care ajut acestui scop , minimiznd astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activitilor hoteliere. De asemenea, se recomand dotarea grupurilor sanitare cu instalaii cu debit redus de ap, sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiai scop de economisire a resurselor de ap. n plus fa de aceste msuri, orice alte materiale de informare sau dotri care s ajute complexul n minimizarea consumului de resurse i reducerea amprentei de carbon sunt recomandate. Msuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu i lung Ca i n cazul impactului direct pe termen mediu i lung, impactul indirect pe termen mediu i lung este determinat de aceleai categorii de activiti, reprezentate de activitile de agrement i plimbare a turitilor n diferite zone din delt, pe canaluri, lacuri etc. Aceast categorie de activiti, prin mobilitatea sporit pe care o asigur, poate afecta biodiversitatea zonelor strbtute dac nu se respect un set minim de recomandri. Astfel, aceste plimbri se vor efectua cu grupuri restrnse, astfel nct nivelul zgomotului produs de grup s fie ct mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaiuni de asemenea s fie ct mai mic, pentru limitarea zgomotului. De asemenea, se vor respecta cu strictee restriciile de vitez impuse, precum i restriciile legate de anumite zone protejate. n perioada de cuibrit a psrilor, care este reprezentat n mare de perioada 15 mai 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiionale de cuibrit i coloniile psrilor, pentru a proteja cuibritul acestora. nainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turitilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum i riscul nerespectrii acestor prevederi care pot duce la sancionarea turistului care nu se conformeaz, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie pstrate de ctre beneficiar. Regulile minime impuse turitilor trebuie s conin obligaii ale acestora n ceea ce privete pstrarea linitii, evitarea zgomotului de orice natur, interzicerea colectrii oricror specii de plante sau animale, interzicerea aruncrii oricror deeuri sau alte materiale direct n mediu. Pentru turitii care doresc s noate n apele din delt, locatia trebuie s asigure opiunea achiziionrii de loiuni de protecie solar biodegradabile, explicndu -le n acelai timp importana acestui lucru. n plus, aceste activiti de plimbare a turitilor trebuie s in cont i de alte activiti similare prestate n zona invecinata satul Partizani, astfel nct s nu creeze aglomerri de turiti n acelai perimetru, avnd prevzute n acest SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 103

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro sens rute alternative care s evite aglomerarea grupurilor pe acelai traseu. Nu n ultimul rnd, aceste activiti nu trebuie s se efectueze n zone protejate sau limitate accesului public, iar turitilor nu li se va permite debarcarea n astfel de zone. Toate aceste msuri de reducere a impactului se vor ap lica etapizat, conform activitilor care sunt vizate, n cazul celor pe termen mediu i lung, fiind necesar implementarea lor pe toat durata de activitate a complexului turistic. Responsabil pentru aplicarea acestor msuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului studiu , care trebuie s asigure resursele necesare implementrii lor corespunztoare. Ca urmare a implementrii unor msuri precum amenajarea peisagistic prin plantarea unor specii autohtone, pe lng minimizarea impactului asociat activitilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu i lung un uor impact pozitiv, odat prin ncadrarea foarte bun n zon a complexului, ct i prin asigurarea unor noi locuri de hrnire i cuibrit pentru speciile din zon, contribuind astfel la creterea calitii biodiversitii din zon. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :
Nr. crt. 1. -lucrrile se vor efectua n afara perioadelor de -exclus cuibrit i cretere a puilor pentru psrile identificate n zona de studiu, lucrrilor perioada 15 mai 15 iulie, depeasc intervalul orar 0900 1700 titular -se va evita suprapunerea cu zi speciile psri identificate 2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea - pe perioada materialelor de constructie , in interiorul loturilor , pentru a se evita antrenarea lor in apa 3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti - pe perioada autohtoni de constructie titular la -va contribui incadrarea in de si de constructie titular perioadele pentru de foarte active din Masura Perioada Responsabil Observatii

-perioada din zi optim pentru desfurarea -nu trebuie s

constructiilor noi locuri

zona si va crea hranire cuibarit 3. - se va achizitiona material absorbant pentru -pe perioada de titular

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

104

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

inlaturarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si apa 4. intr-un spatiu special amenajat si va fi predat societatilor autorizate 5. 6. audio externe ) Ambarcatiunile utilizate pentru turistilor vor fi dotate cu motoare de mica putere si se vor deplasa numai pe traseele turistice autorizate de RBDD

constructie si functionare titular constructie si functionare titular titular functionare

- deseurile menajere vor fi depozitate selectiv, -pe perioada de

Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare - in perioada de plimbarea - in perioada de functionare

Deoarece cele 68 specii de pasari identificate pe amplasament sunt specii cu o mare reprezentativitate in tabloul avifaunistic din Romnia, precum si datorita faptului ca efectivele lor locale sunt nesemnificative fata de totalul populatiilor din Romnia iar distributia lor este relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii, nu se impun masuri speciale de prevenire a impactului negativ deoarece acesta nu exista, stiut fiind faptul ca aceste specii traiesc in habitate antropizate sau chiar artificiale (parcuri, gradini, etc.). De asemenea, trebuie mentionat ca modul de dispunere al pensiunii nu influenteaza nici distributia speciilor de pasari identificate nici gradul de reprezentativitate al acestora deoarece acestea nu sunt dependente in niciun fel de zona pe care se amplaseaza aceasta pensiune. Trebuie mentionat ca odata cu amplasarea complexului este posibila chiar o crestere a diversitatii specifice prin aparitia unor noi nise ocupabile de catre alte specii, iar amenajarea spatiilor verzi va asigura un habitat mult mai bun de hranire a speciilor de pasari comparativ cu cel actual (teren arid cu un covor sarac de vegetatie) deoarece aceste spatii verzi simuleaza covorul vegetal luxuriant prezent de-a lungul galeriilor de salcii si a canalelor de apa naturale. Astfel este foarte posibil ca odata cu finalizarea investitiei diversitatea speciilor de pasari sa sporeasca atragnd si alte specii in zona. In apropiere nu se afla nici o colonie importanta de cuibarit a pasarilor acvatice, pentru care este faimoasa Delta Dunarii. Desi este amplasata partial in SCI-ul Delta Dunarii si in SPA-ul Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe IBA, in zona de interes nu au fost observate habitate naturale prioritare din punct de vedere conservativ, nici raritati floristice sau asociatii vegetale valoroase, care ar necesita impunerea unor masuri speciale de conservare a zonei. In urma studiilor de teren efectuate in zona de interes consideram ca amplasarea ansamblului rezidential pentru turism si agrement, nu va produce daune florei si vegetatiei locale. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele lacului din apropiere sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor. Plantarea unor noi specii de arbori si arbusti trebuie sa se faca cu acordul specialistilor, pentru a nu introduce in zona de lunca diverse specii lemnoase cu potential invaziv, care ar putea elimina in timp o parte din speciile autohtone. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 105

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Populatiile de amfibieni si reptile din zona sunt extrem de abundente si nu sunt periclitate de activitatile umane. Doar modificarea profunda a habitatului poate afecta aceste populatii. Trebuie pastrata cat mai mult din vegetatia naturala care deja se gaseste aici, atat pentru protectia acesteia cat si pentru a pastra peisajul natural al zonei. Zonele verzi ce se vor amenaja vor trebui sa contina cat mai multe specii locale adaptate la mediul acesta specific. In locurile cele mai vizibile vor trebui afisate panouri si postere ce vor explica de ce aceasta zona este ocrotita si care sunt principalele specii de plante si animale protejate. Va trebui infiintat un punct de informare despre Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Aici se vor putea cumpara carti postale (vederi), pliante, carti, harti, insigne, tricouri, sepci, CD-uri cu documentare de mediu, etc. Va trebui sa existe un personal care sa poate sa explice cat mai multe despre locurile unde au ajuns turistii. Aici poate fi inclusa si istoria asezarilor umane din zona, ocupatiile traditionale ale locuitorilor si date despre vestigiile arheologice prezente aici. Cladirile construite aici vor trebui sa contina un singur nivel, vor trebui sa fie constuite din cat mai multe materiale traditionale, cum ar fi lemnul, piatra si stuful, aspectul exterior trebuie sa se incadreze in peisajul deltaic. Toate amenajarile din zona vor fi construite in cel mai scurt timp posibil si numai in perioadele cand efectivele de pasari sunt cele mai reduse. Dupa terminarea lucrarilor de constructie, vor fi indepartate toate deseurile si resturile ramase. Va fi igienizata zona. Grija pentru mediu va face obligatorie construirea de canalizari, grupuri sanitare, dusuri, cosuri de gunoi, realizarea unui serviciu bun de evacuare a deseurilor din zona. Evacuarea apelor uzate menajere se va face numai prin intermediul unei statii de epurare. Aleile si drumurile de acces trebuie reduse la minim si construite tot din materiale traditionale (piatra, lemn, etc.). Conectarea la electricitate va trebui facuta, de preferinta, prin cabluri subterane. De multe ori cablurile aeriene au reputatia de a constitui obstacole in zborul pasarilor. Orice alte cabluri si conducte necesare vor trebui, in mod ideal, sa fie subterane. Consideram ca un bun management al activitatilor turistice ce se vor derula prin acest ansamblu rezidential pentru turism si de agrement, va putea sa fie benefic atat pentru o activitate de recreere decenta, cat si pentru o educatie ecologica de ocrotire a naturii. Conform legislatiei, in siturile Natura 2000 sunt permise acele activitati antropice care nu afecteaza semnificativ speciile pentru care situl a fost desemnat. Astfel, sunt acceptate desfasurarea activitatilor traditionale si in plus, activitatile care nu afecteaza populatiile speciilor sau habitatelor tinta, pentru care situl a fost creat.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

106

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICE DIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW) INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

10.1. Introducere Directiva SEA ( Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2001/42/EC din 27.06.2001 privind Evaluarea impactului anumitor Planuri si Programe asupra mediului ) a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. La art.16 , alin (1) se mentioneaza ca: titularul planului/programului proiecteaza alternative posibile, luand in considerare obiectivele si aria geografica a planului sau programului () . Pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal Construire Sat Turistic , s-a avut in vedere mai multe alternative/solutii si variante pentru a imbina obiectivele beneficiarului si cerintele regulamentului de urbanism, ale prevederilor legale pe linie de mediu, ale prevederilor legale referitoare la sanatatea publica. In cadrul procesului de realizare a PUZ-ului, s-au analizat doua alternative dupa cum urmeaza: alternativa 0: este situatia in care potentialul de dezvoltare al zonei vizate ramane nevalorificat, situatia in care planul nu se realizeaza; alternativa 1: este situatia in care propunerea de amenajare a teritoriului are in vedere introducerea in perimetrul construibil, pentru ca, proiectul pentru care se analizeaza sa poata fi realizat. 10.2. Prezentarea alternativelor Alternativa 0, reprezentata de alegera neimplementarii planului, este solutia prin care cadrul natural ramane intact. In contextul socio-economic actual, aceasta solutie ar conduce la degradarea terenului vizat prin supraexploatarea pasunatului si depozitarea necontrolata de deseuri. Aceasta solutie nu confera avantaje semnificative privind conservarea biodiversitatii deoarece regenerarea biodiversitatii pe terenurile agricole/pasune, este un proces ce se deruleaza pe mai multe zeci de ani, iar rezultatele scontate ar putea fi din nou afectate de factorul antropic. Speciile de pasari vizate cu masuri de conservare din situl Natura 2000 necesita areale mult mai mari dect suprafata vizata, iar habitatul ce asigura supravietuirea pe termen lung a acestora este habitatul forestier, habitat inexistent in perimetru. In ceea ce priveste obiectivele declarate ale principiului dezvoltarii durabile, aceasta solutie nu corespunde tendintelor de dezvoltare economica si sociala a zonei rurale din judetul Tulcea. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 107

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Alternativa 1- este solutia analizata in cadrul Studiului de Evaluare Adecvata , in care parte din locatie era inclusa in zona tampon Sontea . Avand in vedere prevederile OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate , conservarea habitatelor naturale , a florei si faunei salbatice , aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011 , art.22 , alin . 7^1 in zonele tampon , respectiv in zonele de conservare durabila si de management durabil este interzisa realizarea de constructii noi , cu exceptia celor care servesc strict administrarii ariei naturale protejate sau activitatilor de cercetare stiintifica ori a celor destinate asigurarii sigurantei nationale sau prevenirii unor calamitati naturale . Astfel , pentru mentinerea limitei de protectie fata de zona tampon constructiile au fost retrase cu 13.00 m fata de limita de nord a proprietatii si cu 12 m fata de limita sudica ( drumul de exploatare ) . In acest mod s-a mentinut si limita de 20 m fata de malul Dunarii ( brat Sulina ) interdictie permanenta de constructii . Alternativa 2este solutia prezentata prin varianta finala a Planului Urbanistic Zonal , solutie ce imbina in mod armonios cele trei elemente ale dezvoltarii durabile si anume mediul inconjurator, economia si elementul social. Solutia presupune amenajarea spatiului astfel inct terenul studiat existent sa devina o zona de atractie turistica , cu respectarea distantelor fata de zona tampon Sontea si malul Dunarii . Amenajarea ansamblului turistic, presupune utilizarea spatiului astfel inct constructiile sa nu se constituie ca un ansamblu compact, ci ca unul aerisit ce permite perspective complete asupra peisajului. Prin acest concept s-a creat un echilibru intre factorul mediu, factorul economic si cel social. Terenul studiat in aceasta alternativa, a fost parcelat pentru: zone de locuinte de vacanta (constructii cu regim de inaltime P P+1, cu inaltimea la cornisa de 7,00 m), zona de turism organizat(spatii de cazare, restaurant, anexe, piscina), zona de spatii verzi, sport, agreement si zona de echipare edilitara. Solutii tehnice si tehnologice alternative: Nu este cazul. Solutii privind alimentarea cu apa : se va realiza din Dunare - brat Sulina prin constructia unei statii de inmagazinare si potabilizare a apei. Apa pentru piscina se va asigura din statia de inmagazinare si potabilizare care va fi construita pe amplasament si va fi tratata pentru a corespunde normelor sanitare Solutii privind evacuarea apelor uzate : apele uzate de tip fecaloid-menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in statia de epurare construita sa asigure parametrii impusi de NTPA 001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ) a carei descriere detaliata s-a realizat in subcapitolul A.8 . Solutii privind asigurarea agentului termic: nu este cazul, pentru asigurarea energiei termice (caldura si apa calda), sunt prevazute urmatoarele variante:centrale ce utilizeaza combustibil solid ( lemn,brichete) si surse necoventionale. Solutia adoptata de investitor este aceea de asigurarea agentului termic prin : Incalzirea spatiilor si asigurarea apei calde se va realiza cu ajutorul unei centrale termice electrice pe timp de vara. Incalzirea pe timp friguros va fi realizata prin centrala termica proprie, prevazuta cu combustibil solid.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

108

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro Deoarece obiectivele unei strategii durabile presupune crearea unui echilibru ct mai solid intre elementele mai sus enumerate, aceasta solutie(fiind singura, beneficiarul nu dispune de alt teren) a fost considerata ca fiind una viabila. Alternativa nr. 2 aleasa ca si varianta finala de plan a fost simpla in principal datorita interdictiilor legislative , aspectului terenului, folosintei actuale a terenului (folosinta de pasune ). Pentru PUZ nu erau necesare solutii de proiectare iesite din comun. Alternativele identificate pentru toti factorii de mediu au fost redate in capitolele de mai sus, neidentificandu-se surse de poluare. Pentru evaluare s-au facut vizite pe teren, s-au folosit informatii GIS si informatiile existente pe pagina de internet a Sistemului de Gospodarire a Apelor Tulcea si a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Totodata s-a tinut cont de biologia si ecologia speciilor identificate in perimetru, a specilor si habitatelor listate in literatura de specialitate si formularul standard Natura 2000.

11.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI
Introducere Monitorizarea performantelor de mediu ale implementarii Planului Urbanistic Zonal este necesara pentru a identifica orice impact de mediu neprevazut, astfel incat sa se poata interveni cu actiuni de corectare. Monitorizarea biodiversitatii n plus, fa de msurile prezentate anterior , se recomand implementarea unui program de monitorizare a biodiversitii pe perioada de construcie i n primul an de activitate, pentru a putea observa evoluia biodiversitii i a putea stabili msuri suplimentare n cazul n care se constat c impactul evaluat iniial se modific, n scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. n acest sens se propune spre implementare urmtorul program de monitorizare: Program de monitorizare Programul de monitorizare trebuie s se desfoare conform studiului efectuat pentru identificarea strii iniiale i a potenialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, n vederea corelrii datelor deja obinute, astfel nct s poat releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente n zona de studiu, i anume: amfibieni, reptile, psri cuibritoare sau oaspei de var, psri sedentare, psri oaspei de iarn i psri migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum i evoluia acestora ca urmare a implementrii prezentului plan. innd cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleai dou metode distince de colectare i evaluare a datelor, i anume: metoda transectelor n puncte pentru speciile cuibritoare, sedentare i care ierneaz, i metoda punctelor SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 109

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro fixe pentru speciile migratoare. Perioadele n care se vor efectua monitorizrile avifaunei se vor face innd cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecrui set de date, aa cum este relevat n tabelul urmtor:
Ian Psri cuibritoare Psri sedentare Psri de pasaj Psri care ierneaz Amfibieni Reptile Mamifere Tabel nr. 9 -Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Legenda :
Perioada optim Perioada favorabil

Pentru speciile de psri, dei se cunosc perioadele favorabile evalurii fiecrei categorii (cuibritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine s nu se stabileasc date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau ali factori externi pot influena dinamica psrilor, iar aceste date stricte pot influena negativ calitatea datelor obinute. n acest sens, este recomandabil ca n cadrul fiecrui stagiu de monitorizare s fie alocat un numr suficient de zile de colectare a datelor care s cuprind toate etapele unui stagiu, dup cum urmeaz: 1. psri cuibritoare: un numr de 4 deplasri care s acopere att perioada de cuibrit ct i cea de cretere a puilor; 2. psri de pasaj (migratoare): un numr de 6 deplasri pentru fiecare perioad de migraie (de primvar sau de toamn) care s cuprind nceputul, vrful i sfritul perioadei de migraie; 3. psri oaspei de iarn: un numr de 5 deplasri care s cuprind venirea psrilor n cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare i plecarea lor ctre locurile de cuibrit; 4. psri sedentare: se vor monitoriza n cadrul deplasrilor pentru psrile cuibritoare i cele care ierneaz. Planul de monitorizare al faunei va conine mai multe particulariti funcie de gruparea taxonomic, aa cum sunt relevate n tabelul urmtor ( tabel 10 ) , fiecare obiectiv stabilit fiind msurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

110

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro
Tabelul nr. 10. Plan de monitorizare PLAN MONITORIZARE FAUN GRUPARE OBIECTIVE TAXONOMIC 1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezente n cadrul amplasamentului; 1. 2. Minimizarea impactului pe durata activitilor de deschidere a satului turistic 2. prin organizarea durabil a planului de construcie i stabilirea de msuri clare n cadrul acestuia; 1. Continuarea monitorizrii 1. rspndirii speciilor cuibritoare n cadrul amplasamentului ; 2. Monitorizarea etologiei speciilor de 2. psri cuibritoare att pe perioada de pregtire ct i pe perioada de funcionare; 3. Planificarea etapelor de pregtire i exploatare a satului turistic astfel nct s 3. nu interfere cu perioada efectiv a cuibritului acestor specii; 1. Monitorizarea dinamicii migraiei n 1. perimetrul satului turistic ct i zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului 2. speciilor de pasaj pe durata construirii satului turistic, precum i pe durata funcionrii, n vederea asigurrii unor condiii optime de pasaj.

INDICATORI

Reptile

Identificarea tuturor speciilor de reptile; Derularea lucrrilor doar n perioadele recomandate

Psri cuibritoare

Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare Evidenierea comportamentului psrilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniial Respectarea perioadelor recomandate Completarea datelor actuale cu cele obinute din programul de monitorizare Evidenierea comportamentului psrilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniial

Psri de pasaj

Psri oaspei de iarn

1. Monitorizarea deplasrilor 1. Completarea datelor actuale sezoniere ale populaiilor de gte n cu cele obinute din sectorul lor de iernare; programul de monitorizare 1. Monitorizarea speciilor de mamifere 1. Completarea datelor actuale rezidente precum i a celor care pot cu cele obinute din tranzita amplasamentul satului turistic n programul de monitorizare cutarea hranei

Mamifere

Suprafaa cuprins n planul de monitorizare este reprezentat de suprafaa amplasamentului satului turistic , la care se adaug zonele nvecinate care conin acelai tip de habitate ca i amplasamentul. Aceste zone nvecinate ( pe o raza de 1 km, in jurul amplasamentului) reprezint de fapt zonele martor care sunt un punct de referin ntre situaia iniial din cadrul amplasamentului i cea final, reprezentat de satul turistic . n funcie de datele colectate din zona amplasamentului i zonele martor, eventualele diferenele dintre datele analizate vor evidenia evoluia biodiversitii din amplasamentul satului turistic o dat cu punerea n funciune a acestuia. n cazul n care se observ o scdere a efectivelor psrilor identificate n zona de studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activitilor i evaluarea impa ctului 111 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro astfel nct s se asigure ncadrarea n aceast valoare de maxim 19% scdere a efectivului psrilor, valoare care va fi considerat valoare prag. Datele colectate n cadrul programului de monitorizare se vor analiza i se vor raporta ctre Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii . Monitorizare PUZ Pentru Planul Urbanistic Zonal analizat : Construire Sat Turistic - extravilan, localitatea Ilganii de Sus, judetul Tulcea, se recomanda monitorizarea urmatorilor factori de mediu, dupa cum este mentionat in tabelul nr.11.
Tabelul nr.11. Monitorizarea factorilor de mediu Indicatori monitorizati Monitorizare date meteorologice, factorilor de mediu cantitate de precipitatii, in faza de temperatura, directia exploatare predominanta a vntului Calitatea apei principalii indicatori de epurate calitate a apelor uzate epurate, in conformitate cu NTPA 001/2002 Stabilitatea -indice de tasare terenului, structurile -stare fizica generala de rezistenta Frecventa pe durata determinata, la solicitarea autoritatilor de mediu Inainte de evacuare in statia de epurare a localitatii Conform recomandarilor din Studiul geotehnic efectuat La solicitarea autoritatilor de mediu Interventie La depasiri ale CMA Observatii Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile de constructii Se va stabili in functie de indicatorul depasit masurile de remediere

La depasiri ale CMA

La modificari semnificative a valorilor inregistrate La depasiri ale CMA Pana la remedierea defectiunilor se vor sista lucrarile iar focul in centrala termica va fi stins

Calitatea emisiilor de poluanti in perioada executiei constructiei si de la centrala termica

Gestiunea deseurilor

-conform Ordinului Ord.462/1993 si a Legii nr.104/2011 privind calitatea mediului inconjurator CO, SOx, NOx,COV, pulberi Conform HG 856/2002

In timpul fazei de executie cat si dupa, la solicitarea autoritatilor de mediu

Indicatorii de calitate ai apei epurate se vor incadra in limitele prezentate in tabelul nr. 12 .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

112

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

Titularul planului va prezenta anual un raport de monitorizare, intocmit de specialistibiologi, inainte de sfarsitul primului trimestru al anului cuprins in raportul de monitorizare. Rezultatele monitorizarii vor fi depuse la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . Titularul de activitate in cadrul modelului de monitorizare propus, va avea obligatia de a preleva probe, de a efectua analize si masuratori conform programului de monitorizare si automonitorizare. Se va mentiona care sunt procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice, continue si discontinue, prevazute a fi realizate pentru monitorizarea activitatii din punct de vedere a protectiei mediului (poluantii in aer si apa). Daca se considera necesar de catre autoritatea locala de protectie a mediului, se vor include si informatii privind procedeele de esantionare si masurare pentru masuratorile periodice prevazute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activitatii asupra factorilor de mediu sol, sanatatea populatiei, biodiversitate, etc. Analizele si determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor de mediu vor fi realizate de laboratoare atestate pe baza de contract. Totodata exista urmatoarele obligatii : se vor stabilii modalitatea de actiune in caz de urgenta; se va prevenii si se vor lua masuri concrete in caz de accidente; se va raporta orice accident si situatie de urgenta. Un sistem competitiv si eficient de monitorizare si evaluare a impactului PUZ asupra mediului va contribui nu doar la prevenirea unui posibil impact negativ asupra mediului al programului, ci si la amplificarea efectelor pozitive, atat in ceea ce priveste mediul, cat si calitatea proiectului analizat. SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 113

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DE MEDIU

Conform HG nr. 1076/2004 privind evaluarea de mediu a unor planuri/programe pentru Planul Urbanistic Zonal : Constructie Sat Turistic extravilan, localitatea Ilganii de Sus, comuna Maliuc, au fost organizate Grupuri de Lucru pentru identificarea problemelor de mediu. Observatiile /recomandarile/problemele ridicate de catre participanti au fost consemnate in Procesele verbale intocmite de reprezentantul ARBDD si pot fi consultate la sediul ARBDD Tulcea,la titular si expertul de mediu. Informatii generale Titlul lucrarii: PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE SAT TURISTIC Titularul / beneficiarul lucrarii: S.C. ROMRUS TURIST SRL Autorul atestat al Raportului de Mediu: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea Adresa : str. Luminitei, nr. 1B, Tulcea, judet Tulcea Telefon/Fax: 0340-104.067 Planul Urbanistic Zonal (PUZ) reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara pentru Construire Sat Turistic din localitatea Ilganiide Sus, judetul Tulcea. Documentatia pentru PUZ, argumenteaza posibilitatea din punct de vedere urbanistic a realizarii obiectivului propus, tinnd cont de obligatiile prevazute in Certificatul de Urbanism precum si de prevederilor altor reglementari de urbanism. Descrierea zonei vizate si a cadrului natural Obiectivul studiat este amplasat in extravilanul comunei Maliuc, in fosta vatra a satului Ilganii de Sus, pe malul stang al bratului Sulina, in vecinatatea unui trup de intravilan T38 Cabana Ilganii de Sus la limita vestica a intravilanului localitatii Ilganii de Sus, in Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii, in zona tampon. Mentionam ca pe teritoriul comunei Maliuc sunt situri Natura 2000. Cea mai apropiata cladire anexa agricola, construita in anul 2012 - se afla amplasata la o distanta de 120 m. Cabana Ilganii de Sus, amplasata in T38, se afla la aproximativ 200 m si are o vechime de peste 100 ani, fiind reabilitata in ultimii ani. Beneficiarul proiectului, SC S.C. ROMRUS TURIST SRL, detine Certificatul de urbanism Certificatului de urbanism nr 87/3524 din 07.08.2012, emis de Consiliul Judetean Tulcea. Incinta ce face obiectul studiului de fata, in suprafata de 11.800 mp, a fost dobandita prin reconstituirea dreptului de proprietate de catre Radion Toader si apoi vanduta, conform Contractului de vanzare cumparare, societatii comerciale Romrus Turist S.R.L. Constanta. Suprafata studiata face parte dintr-o zona de teren extravilan situat de-a lungul malului stang al bratului Sulina, zona de teren ce a fost preluata de la Ocolul Silvic, parcelata si 114 SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro pusa in posesie fostilor proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza legii nr. 18/1991. Conform fisei cadastrale are urmatoarele vecinatati: -la nord: Ocolul Silvic; -la sud : drumul de exploatare proprietate publica consiliul Local Maliuc; -la est : Ocolul Silvic si nr. cadastral 581, Manole Stefana si Manole Marin; -la vest : nr. cadastral 516, Manole Marin si Motoc Domnica. Functiunea de baza a parcelei studiate precum si a celor limitrofe, conform fisei cadastrale este de pasune. Zonificarea existenta : - A - zona teren agricol pasune; - Cr - zona circulatie rutiera drumul de exploatare ; - Cn zona circulatie navala; - The zona protectie mal, lucrari hidrotehnice taluz. Incinta studiata va capata functionalitatea de zona IS institutii publice si servicii cu urmatoarele subzone: ISt subzona construita institutii publice si servicii sport- turism, cu structuri de primire si cazare turistica, constructii pentru activitati cultural recreative, terenuri de sport, piscine, comert si alimentatie publica; Ccp - subzona circulatie pietonala din incinta; V - subzona spatiu verde plantat incinta, amenajari agrement. Prin documentatia de fata se doreste ca surafata sa fie introdusa in perimetrul construibil. Organizarea intregului ansamblu rezidential are ca scop asigurarea unui spatiu personalizat integrat in cadrul natural al zonei, urmarind caracteristicile peisajului. Destinatia viitoare a terenului (prevederi PUZ) In urma sintetizarii concluziilor studiilor de fundamentare anterioare concomitent cu PUZ-ul de fata se trag urmatoarele concluzii: -suprafata studiata este de 11.800 mp ; Suprafata studiata face parte dintr-o zona de teren extravilan situat de-a lungul malului stang al bratului Sulina, zona de teren ce a fost preluata de la Ocolul Silvic, parcelata si pusa in posesie fostilor proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate in baza legii nr. 18/1991. realizarea unori constructii si dotari care sa imbunatateasca aspectul arhitecturalurbanistic al zonei cu incadrarea armonioasa in cadrul natural existent; rezolvarea circulatiei carosabile;pietonale cat si echiparea tehnico-edilitare a zonei. Probleme de mediu si solutii identificate Principalele aspecte ale problemelor de mediu ar fi: - stabilirea zonelor de restrictii de construire pe baza unui studiu geotehnic, studio ce a fost intocmit de catre S.C. Geotehnic SRL Tulcea in anul 2011; - protejarea in continuare a solului si a apelor nepoluate; - rezolvarea ansamblului:constructii si amenajari propuse in concordanta cu aspectul arhitectural-urbanistic existent al zonei: implantare intr-un cadru natural neatens; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 115

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro - lipsa echiparii tehnico edilitare a extinderii, acestea fiind in prezent teren agricolpasune si teren inudabil mlastinos si stufaris. In cazul prezentului plan urbanistic zonal, problema principala de mediu este legata de prezenta sitului Natura 2000, amplasamentul se afla prin suprapunerea coordonatelor Stereo 1970 , in ROSCI0065 Delta Dunarii , 0031ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe . De asemenea , satul turistic va fi amplasat in zona tampon Sontea . Regimul de protectie stabilit prin hotarri ale guvernului Romniei, respectiv OUG 57/2007, impune diferite masuri de management functie de specificul fiecarei zone sau specii. Conform prevederilor OUG 57/2007 cu modificarile si completarile date de Legea nr.49/2011 , ariile de protectie speciala avifaunistica sunt acele arii naturale protejate ale caror scopuri sunt conservarea, mentinerea si, acolo unde este cazul, readucea intr-o stare de conservare favorabila a speciilor de pasari si a habitatelor specifice, desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice. Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul propus prin prezentul proiect este un ansamblu omogen de amenajari si constructii functionale al caror specific de activitate este neagresiv fata de factorii de mediu apa, aer, sol, subsol si asezari umane, in conditiile unei exploatari corecte. In cadrul ansamblului propus nu exista unitati de productie care sa opereze cu materiale poluante. Nu se pune problema emanatiilor nocive, nu se produc noxe si deseuri periculoase pentru mediu. In consecinta, aspectele de protectia mediului se rezuma la rezolvarea utilitatilor de asa maniera incat sa nu afecteze integritatea factorilor de mediu, conform celor propuse la capitolele respective, folosind instalatii, retele, echipamente si utilaje ale caror caracteristici sunt compatibile cu normele de protectia mediului si la administrarea corespunzatoare a ansamblului din punct de vedere al curateniei si igienei publice. Diminuarea pana la eliminare a surselor potentiale de poluare se poate face optand partial sau integral pentru solutii alternative de energie utilizata. Prevenirea producerii riscurilor naturale: in zona amplasamentului nu exista factori de risc natural major. Depozitarea controlata a deseurilor: in acest sens, fiecare unitate functionala va avea spatii special amenajate, iar colectarea deseurilor se va face selectiv, se va asigura transportul conteinerizat si depozitarea la locuri special amenajate in acest sens, agrementate. Prin realizarea unui sistem centralizat de colectare a deseurilor, se poate rezolva si problema deseurilor generate de turismul de week-end din imediata vecinatate a perimetrului. In conditiile in care procentul de ocupare a teritoriului cu constructii este mai mic de 15%, ansamblul se contureaza ca un minicartier gradina, prietenos, sanatos si linistit.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

116

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

CONCLUZII
P.U.Z.-ul Construire Sat Turistic propus a fi amplasat in localitatea Ilganii deSus, comuna Maliuc, judet Tulcea, a fost intocmit la solicitarea de catre S.C. ROMRUS TURSIT SRL, avand Certificatul de Urbanism nr. nr 87/3524 din 07.08, in vederea stabilirii conditiilor de amplasare a unui ansamblu rezidential pe un teren situat extravilanul localitatii Ilganii de Sus, judet Tulcea, asigurarea unei legaturi dintre ansamblu si drumul de acces corespunzator functiunilor si traficului preconizat, racordarea lui la retelele tehnico-edilitare existente in zona, fiind o lucrare de importanta locala. Obiectivele urmarite prin implementarea PUZ-ului Construire Sat Turistic sunt: - asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele existente; - masuri si actiuni pentru conservarea mediului; - rezolvarea circulatiei carosabile si pietonale; - echiparea cu utilitati a fiecarei unitati teritoriale propuse; - integrarea si armonizarea noilor constructii in cadrul natural existent. Prin tema de proiectare se propun urmatoarele functiuni pentru amplasamentul studiat: - Locuinte de vacanta 1789 mp - lucrari baza agreement: S = 7015 mp - alei pietonale si platforma parcare ambarcatiuni in incinta S = 3000 mp In ceea ce priveste procentul de ocupare a terenului, se propune pentru zona de locuinte de vacanta constructii cu regim de inaltime P, P+1 un P.O.T. de max. 15 % si un C.U.T.de max. 0,3 iar pentru zona de turism organizat (spatii de cazare, restaurant, anexe, piscine) un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4. Zona de spatii verzi, sport, agrement, parcelele de teren propuse vor avea spatii verzi pe o suprafata de minim 30 % din totalul suprafetei si vor consta in plantatii de mica si medie inaltime. Prezentul amplasament, cat si zona invecinata, nu dispun de utilitati tehnico edilitare. - Reteaua de alimentare cu apa, prin amplasarea unei statii de captare si tratare apa printr-un sorb direct din Dunare si distribuita apoi in incinta catre obiective prin propria retea; - Reteaua de canalizare menajera, prin retele de canalizare, in propria incinta, specifica activitatilor interne cu evacuare intr-o statie de epurare si tratare mecanico biologica (tip O.R.M.) cu evacuare in Dunare, fara strapungere dig. - Energie electrica, in zona exista o retea de energie electrica subdimensionata ce alimenteaza cladirile invecinate. Se propune prelungirea retelei de energie electrica existenta din cea mai apropiata localitate Ilganii de Sus in vederea alimentarii noului obiectiv, realizarea acestuia facandu-se in baza avizului emis de institutiile de specilitate; - Energie termica, Obiectivul va fi alimentat cu energie termica de la o centrala proprie, pe combustibil solid, in vererea asigurarii confortului termic si necesarului de apa calda. Instalatia va fi alcatuita din centrala termica, retele si calorifere; - Telefonizarea, se va putea opta pentru unul din sistemele de telefonie mobile; SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea 117

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro - Semnalul tv, se va face individual prin montare de antena de receptie pentru statii de emisie terestre sau prin sateliti; - Gestiunea deseurilor, pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii a amplasamentului vor fi prevazute platforme betonate si imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportul deseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale sau vor incheia contracte de prestari servcii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor. Implementarea Planului Urbanistic Zonal Construire Sat Turistic in localitatea Ilganii de Sus, judet Tulcea, va avea un efect benefic asupra comunitatii locale si va contribui la dezvoltarea unui turism durabil, in concordanta cu dezvoltarea comunitatii si a protectiei mediului. Desemenea nu se preconizeaza a avea impact negativ asupra biodiversitatii si in special asupra ariilor naturale in care se afla amplasamentul, respectiv ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Pentru a determinarea cu exactitate a impactului planului asupra biodiversitatii din zona amplasamentului, se propune un Program de monitorizare care va urmari, conform studiului de evaluare adecvata efectuat, potenialele efecte asupra mediului, in comparatie cu situatia de dinaintea implemntarii planului. Programul de monitorizare va urmari efectele planului asupra categoriilor de animale posibil a fi prezente n zona de studiu, i anume: amfibieni, reptile, psri cuibritoare sau oaspei de var, psri sedentare, psri oaspei de iarn i psri migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum i evoluia acestora ca urmare a implementrii prezentului plan. Avand in vedere faptul ca amplasamentul constructiilor a fost exclus din zona tampon Sontea , iar alternativa finala de plan prezentata NU este de natura a afecta in vreun mod ariile naturale protejate , elaboratorul prezentului Raport de mediu propune emiterea Avizului de mediu si continuarea procedurii in vederea obtinerii Autorizatiei de constructie .

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

118

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

BIBLIOGRAFIE
- Ciocrlan V. 1994. Flora Deltei Dunrii. Editura Ceres, Bucureti.

- Doni, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Puc-Comnescu, Mititelu, D., Bocaiu, N., 1992, Vegetaia Romniei, Editura Tehnic Agricol, Bucureti
- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunrii. Muzeul Deltei Dunrii, Peuce, Tulcea. Vol. 5. - Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare di Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti - Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania - Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetaia Deltei Dunrii. Muzeul judeean Mure, Marisia. Vol. 25. - Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti - Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetaiei din Delta Dunrii. Acta Bot. Horti Buc. - Sanda V., llerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din Romnia. Sintaxonomie, structur, dinamic i evoluie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucureti. - Sanda V., Vicol Ioana, tefnu S. 2008. Biodiversitatea ceno-structural a nveliului vegetal din Romnia. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucureti. - Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta Dunarii -Raport de Mediu la Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta Dunarii-elaborator Zamfirescu Luminita - Mihai Petrescu , Dobrogea si Delta Dunarii conservarea florei si habitatelor , Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare , Ed. Pelecanus , Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania , Targu-Mures , 2008 - Clivaz,Hausser&Michelet Sistemul de monitorizare in turism bazat pe conceptul capacitatii de suport *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July 2007

*** Ordin 207/2006 *** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice.

*** Ordin 1964/2007

*** HG 1516/2008- privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru Rezervaia Biosferei Delta Dunrii.

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

119

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro *** Master-Plan Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2005 Consiliul Judetean Tulcea si Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (Master Plan for Danube Delta Biosphere Reserve). *** Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. *** Strategie de vizitare pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ARBDD, februarie 2010.

*** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar *** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private
*** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE Directiva Pasari

*** http://www.ddbra.ro
*** www.mmediu.ro *** www.natura2000.ro

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

120

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

ANEXE

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

121

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

122

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

123

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

124

Tulcea, str. Luminitei , nr. 1 Bis J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067 e-mail : office@eco-green.ro , gabriela.badea@eco-green.ro

SC ROMRUS TURIST SRL PUZ Construire Sat Turistic, extravilan sat Ilganii de Sus , comuna Maliuc judet Tulcea

125