I.

DESPRE COMBINAREA ALIMENTELOR

A: COMBINAREA CORECTA A ALIMENTELOR SI PERIOADA DE DIGERARE:
Intr-o lume ideala, in care omul isi cunoaste corpul, comunica cu planeta pe care locuieste, in mod natural si simplu, acest articol ar fi redundant. Dar majoritatea oamenilor nu sunt acolo, si au nevoie de un pic de ghidare. Majoritatea oamenilor, inclusiv noi, nu stiu cum sa isi foloseasca corpurile intr-un mod in care sa le aduca maxim de beneficii :). Cei care inca se confunda cu corpul, si cred ca doar asta sunt, ar trebui sa se mai gandeasca putin la acest lucru. Daca ei ar fi corpul ar stii clar ce ii doare si de ce, ar stii cum functionea a si de ce in fiecare moment. Cu cat mananci mai multa hrana naturala cruda, cu atat simturile tale devin mai bune si poti intelege atunci cum sa combini alimentele in mod perfect. Chiar si dupa miros poti intelege daca ceva se potriveste cu altceva :).Dar aceste simturi se recuperea a in timp si cu multa vointa si determinare in a face asta. Din fericire corpul isi revine mai rapid decat se strica , altfel multi nu am mai fi aici acum ! "ici o alta activitate nu consuma mai multa energie din corp precum digestia. Imaginea a-ti ca poti alerga #$ de %m sau merge la concursul &'orld strongest man( si nu va consuma atat de multa energie precum o masa cu de toate. )bservati ca de multe ori dupa ce faceti sport sau efort, in mod corect, aveti energie si sunteti fresh si pre enti. In schimb dupa o masa grea si cu combinatii proaste, va vine sa mergeti la culcare. *alonarea, crampele stomacale, sen atie de arsura in piept si oboseala pot veni de la proasta combinare a alimentelor in cadrul unei mese. +limente diferite au diferite durate de digestie si diferite metode de a fi digerate si absorbite de organism, de aceea ideal ar fi sa nu amestecam nimic, ci sa mancam fiecare aliment singur, fara a-l amesteca cu altceva. "ici un animal in natura nu isi amesteca mancarea, in afara de primate ,din care facem parte si noi) care mai amesteca frun ele ver i cu fructele pe care le mananca. -unt cateva reguli simple de combinare ale alimentelor, pe care le voi de volta mai pe larg in continuare. Desi exista si exceptii de la regula, majoritatea se aplica. Cel mai bine este sa va ascultati propriul organism si sa vedeti cu ce combinatie va simtiti bine. Dar acest lucru nu este valabil pentru toata lumea insa, pentru ca multi oameni nu mai simt ce le face bine si ce nu, avand corpul foarte intoxicat. .. Fructele se mananca pe stomacul gol /ructele sunt hrana ideala a omului, continand toti nutrientii necesari unui corp sanatos si plin de energie. 0le contin mai mult de 1$ 2 apa, ca si corpul uman in stare buna, si sunt alimentul cel mai

usor digerabil. /ructele coapte au proportia ideala de acid alcalin ,3$ 2 acid cu 4$ 2 alcalin ) . /ructele stau in stomac maxim 5$ de minute, unele chiar mai putin de atat. -ucul de fructe este si mai usor digerabil si el sta in stomac si mai putin de 5$ de minute, .$-3$ min de obicei. 6a recomand sa mancati fructele pe stomacul gol, inainte de orice alt aliment, nu dupa masa, asa cum sunt multi obisnuiti. +tunci cand mancati fructe, imediat dupa un alt aliment mai greu, acestea vor ace in stomac 3-5-# ore , cat ii ia celuilalt aliment sa se digere. -tomacul nostru digera in trepte, dupa ordinea in care mancam alimentele, de aceea fructele vor sta la coada dupa celelalte alimente. Cand stau in stomac mai mult de 5$ de minute, ele vor incepe sa fermente e si toti nutrientii lor nu vor mai putea fi absorbiti corect. /ermentatia duce la balonare si crampe stomacale. Marul este un fruct extraordinar, foarte bun la detoxifierea corpului, dar fermentea a foarte rapid, daca sta in stomac mai multe de cateva eci de minute. "u invinuiti bietul mar de balonarea dumneavoastra, mai bine va intrebati ce ati combinat gresit. +celasi lucru se intampla si cu alte fructe. Daca ati luat masa acum, ganditi-va cat timp sta in stomac, si doar dupa ce stomacul este gol, puteti manca fructe. +cest lucru poate dura pana la #-7 ore, in functie de ce ati mancat. 8a cei care mananca crudivor peste 1$2, combinarea alimentelor este mai lejera si mai naturala. +cesti oameni pot face cateva exceptii in modul de combinare al alimentelor pentru ca isi cunsoc si simt mai bine corpul. De exemplu combinatia de fructe cu nuci inmuiate bine , este tolerata de multi oameni. De asemenea fructele se pot combina bine in sucuri si smoothie-uri cu frun ele ver i precum : patrunjel, spanac, marar, busuioc, salata verde. 8a sucuri se poate combina asa, pentru ca totul se transforma in lichid si este mai usor de absorbit. 9uteti combina cateva bucatele de fructe si in salate compuse doar din frun e ver i. Cantitatea de fructe din aceste salate este de obicei foarte mica, mai mult de gust, si poate fi tolerata bine. 8a sucuri extrase cu extractorul de suc, se pot face si combinatii de fructe si radacinoase, pentru ca partea greu de digerat a radacinoasei nu se consuma in acest ca . 2. Pepenii mananca-i singuri pe stomacul gol 9epenii sunt si ei fructe, si tot ce scrie mai sus se aplica si in ca ul lor, cu cateva exceptii. 0i se digera mult mai rapid decat majoritatea fructelor avand o concentratie foarte mare de apa , si anume : ;$ 2. 0i stau doar .$-.7 minute maxim in stomac ! De aceea pepenii nu se pot consuma impreuna cu frun e ver i, cum am va ut mai sus la fructe. -ingura combinatie ar putea fi in cadrul aceleiasi categorii , adica combinatii intre mai multe tipuri de pepeni. 3. Legumele care contin amidon si cerealele nu se combina cu alimentele bogate in proteine 8egumele care contin amidon sunt : fasolea de toate felurile, lintea, cartoful, nautul, dovleacul. Cerealele sunt : ore ul, hrisca, <uinoa, amaranth, grau, porumb , secara, ova etc. +limente bogate in proteine : lapte, orice tip de carne, peste ,nu inteleg de ce unii oameni considera ca pestele nu este carne), oua. 9roteina este o grupare de aminoaci i legati intre ei. "ucile nu contin proteine , ci aminoaci i simpli si de aceea sunt mai usor de digerat. 9entru digerarea legumelor si cerealelor este nevoie de en ime care actionea a intr-un mediu alcalin al stomacului, pe cand pentru digerarea alimentelor enumerate mai sus din categoria proteinicelor, este necesara eliberarea acidului clorhidric in stomac. +cidul clorhidric va inactiva en imele alcaline si astfel legumele si cerealele tinute mult in stomac pot intra in fermentatie si putrefactie. 4. Apa nu se bea dupa sau imediat inaintea mesei "u se bea apa niciodata in timpul sau dupa masa, pentru c= diluea = sucurile gastrice si astfel intar ie sau chiar inhiba digestia. >oate celelalte lichide se consuma inaintea mancarurilor solide, pentru a nu afecta negativ digestia. 5. Legumele fara amidon se pot combina cu aproape orice 6erdeturile si legumele care nu contin amidon, sau contin foarte putin, se pot combina cu cereale si produsele din proteine complexe.

6erdeturi : patrunjel, leustean, marar, spanac, ?ale, salata verde, mangold, orice fel de vlastari. 8egume si radacinoase : telina, morcov, rosie, castravete, vanata, ardei, brocolli, conopida, var a, uchini, ceapa, usturoi, andive, sfecla, gulie, ridichie, ma are verde, ceapa, pra . 6. Ciupercile Ciupercile nu sunt legume, fac parte din clasa fungilor @ organisme care traiesc pe copaci, frun e

moarte etc. 9uteti combina ciupercile foarte bine cu legumele fara amidon si verdeturile. Impreuna cu legumele mai grele, precum cartoful sau fasolea, nu fac o combinatie buna si se digera mai greoi. Ciupercile se pot combina si cu semintele usoare precum dovleac, floarea soarelui, in si in salate alaturi de putine nuci maruntite. 0le sunt denumite si carnea vegetala si sunt folosite cu placere de majoritatea veganilor. 9roteinele din ciuperci sunt continute An celule cu membrana bogata An celulo a si chitina care este greu de digerat. De aceea se aseamana cu alimentele bogate in proteine precum carnea. Ciupercile care sunt crescute pe copaci, sau pe sol, pe frun e moarte descompun si curata padurea de toxine. Din cele mentionate anterior se desprinde conclu ia ca ciupercile pot fi si prieteni, dar si dusmani de moarte ai omului. )rice ciuperca poate fi toxica intr-un anume grad. 0le transforma aceste toxine in lucruri bune de utili at, de aceea trebuie sa stii cand sa le culegi si pe care sa le culegi Ciupercile fermentea a si se oxidea a rapid, de aceea este de preferat sa le mancati la scurt timp dupa ce le cumparati. Iar daca le gatiti, sa nu pastrati mancarea mai mult de 3 ile. 7. ucile si semintele "ucile si semintele sunt alimente condensate si grele, de aceea trebuiesc folosite cu masura. Contin

multe grasimi esentiale si multi aminoaci i esentiali in stare simpla. 0le tonifiea a organele si ajuta la constructia corpului. "ucile in special, pot ajuta pe cei slabi sa creasca in greutate, daca au absorbtia buna si nu au alte probleme de digestie. "ucile si semintele se combina bine cu legumele fara amidon si cu fructele uscate. Intr-o salata in care s-au folosit nuci, sau un dressing de nuci, este de preferat sa nu se mai foloseasca si ulei, deoarece nucile contin uleiuri naturale. "ucile si semintele se combina mai bine cu legumele crude decat cu cele gatite. "ucile si semintele inmuiate sau germinate, au proprietati putin schimbate. De exemplu nucile isi micsorea a cantitatea de grasimi, devin cremoase si mai usor de digerat. Din aceasta cau a multi tolerea a combinatia de nuci inmuiate si fructe din dulciurile crude :). Bnturile de nuci nu se mananca intinse pe paine obisnuita. 0ste o combinatie destul de grea si dificil de digerat. Daca vreti sa mancati cereale cu nuci, folositi fulgi de cereale inmuiati in apa, desi puteti avea probleme si cu aceasta combinatie. !. Lactatele +nimalele nu dau lapte din placere si consideratie pentru specia umana. 8aptele este mancarea ideala pentru puii lor, perfect creata pentru specia respectiva. 9entru a da lapte , ca orice alta femela de pe 9amant, femela vaca, oaie sau capra trebuie sa fie insarcinata si sa aibe copii. +ccentue inca odata propo itiile de mai sus ! +tunci cand puiul,din orice specie inclusiv umana) bea lapte, el nu mananca altceva, nu il combina cu nimic, si organismul sau este adaptat pentru a bea lapte si al digera si utili a corect. 9uiul bea lapte direct de la mama sa, iar laptele nu vine in contact cu aerul nici o clipa.

8aptele animal contine o cantitate mare de proteine si hormoni de crestere, ce face un pui de animal sa creasca foarte mult in scurt timp, comparativ cu un copil uman, in primele luni de la nastere. Dupa un anumit numar de luni, la animale mai putin, la om mai multe ,3-5 ani), organismul nu mai are nevoie de acest tip de hrana fiindca si-a definitivat cresterea initiala, adaptarea la aceasta lume. De aceea multi oameni au intoleranta la lacto a, organismul nu mai secreta en imele necesare digerarii de lapte, pentru ca laptele nu mai este necesar de voltarii lui. 8actatele contin si o substanta asemanatoare morfinei, care provoaca dependenta la adulti si linisteste copilul cand este mic. 8aptele si bran a ar trebui consumate singure, pentru cei care inca le consuma, si de preferinta crude. 9rodusele lactate procesate sunt foarte greu de digerat si provoaca multe probleme in organism. Deci daca vreti sa mancati produse lactate, mancati-le singure la o masa, nu le combinati cu nimic. ". #n functie de concentratia alimentelor este bine sa tinem seama de urmatoarele )rdinea in care mancam preparatele contea a, pentru ca stomacul nostru digera hrana in trepte. De aceea veti avea o digestie mai usoara daca veti tine cont si de complexitatea alimentelor si de ordinea in care le mancati. )rdinea este urmatoarea : sucuri din fructe, sucuri din legume, fructe, legume, legume gatite la aburi sau cuptor, nuci, seminte, cereale, lapte C oua C carne, alte alimente foarte procesate. $urata digestiei alimentelor % & ' (5 min. : apa (5 ' 3& min. : sucuri din legume si fructe crude, majoritatea fructelor in sare cruda 4& min. ' 2.5 ore : legumele crude, verdeturi, germeni si vl=stari in stare cruda, avocado, legume gatite (.5 ' 4 ore% ulei, cereale, fasole, naut, linte, cartofi, legume amidonoase 2 ' 4 ore: nuci, seminte crude 4 ' (& ore sau mai mult: diverse tipuri de carne, peste, crustacee, lactate procesate >ineti cont de faptul ca toate alimentele in starea lor naturala cruda se digera mai usor, deci durata lor de digestie este mai mica decat cea a alimentelor gatite al foc. De aceea si intervalele de pre entate sunt puse mai largi, pentru a include si alimente gatite si alimente crude. 8egumele si fructele fermentea a pe cand produsele din carne, lactate, oua intra in putrefactie, daca stau prea mult in organism. /ermentatia provoaca balonare, crampe si poate creste aciditatea corpului, iar putrefactia intoxica organismul si provoaca le area celulelor si distrugera lor. Danditi-va cum miroase ceva putre it E ee, asa miroase si corpul vostru cand aveti putrefactie in corp, si nici nu va dati seama de acest miros. Cantitatea de mancare necesara corpului uman Cu cat veti manca mai multe alimente in stare cruda, cu atat veti avea nevoie de mai putina cantitate de mancare. In loc sa mancam pentru cantitate, mancam pentru calitate. Cu cat calitatea hranei este mai ridicata, cu atat ai nevoie de mai putin. 9entru cei care mananca in mod &traditional(, acest fapt este foarte ciudatE dar de fapt este atat de simplu de inteles. +limentele naturale in stare cruda au mai multi nutrienti ,vitamine, aminoaci i, grasimi bune, en ime), usor absorbabile, usor utili abile si recunoscute de catre organism. )rganismul recunoaste structurile simple si stie ce sa faca cu ele, dar cu cele complexe are mai mult de furca. )rganismul nostru stie sa foloseasca aminoaci ii dar trebuie sa descompuna proteinele ,lanturi de aminoaci i), stie sa foloseasca aharurile simple ,fructo a si gluco a) dar trebuie sa descompuna amidonul si aharurile complexe. >oate aceste procese de descompunere se fac cu pierdere de energie si cu produsi secundari toxici. 0ste normal sa te saturi mai rapid daca organismul primeste nutrienti de calitate inalta, in numar mare, nu mai este nevoie sa cheltuiasca energie pentru a descompune structuri si nici sa se lupte cu compusii toxici re ultati in urma acestor procese. Frana gatita la foc care isi pierde nutrientii, cu 1$ 2 cel putin, si face legaturi toxice intre moleculele sale. +stfel corpul are nevoie de mai multa hrana gatita , pentru a primi o cantitate suficienta de nutrienti. Iar daca mananci tesuturi de animale moarte, ai nevoie de o cantitate si mai mare de mancare pentru a satisface corpul, pentru a avea macar o cantitate minima de nutrienti necesari la functionarea organismului. Multi oameni mananca din ce in ce mai mult, cu cat trece timpul, pentru ca in corp se instalea a o foame cronica de nutrienti, iar organele au slabiciuni din cau a toxicitatii ! Alte cau)e pentru problemele de digestie

) alta cau a a problemelor de digestie este tran itul greu si lent. *olul alimentar trebuie sa se miste corect in interiorul intestinelor, daca nu se misca, ci mai degraba stagnea a, poate fermenta si putre i si de aici apar multe probleme. Daca vreti sa intelegeti ce fel de alimente nu digera corect corpul vostru puteti face urmatorul exercitiu. Desi puteti face acest exercitiu si fara a tine post, veti simti mult mai bine daca tineti un post negru, doar cu apa, de cateva ile, macar 3-5. +poi introduceti treptat alimente din fiecare tip, mancandu-le singure, pe stomacul gol. De exemplu incepeti cu un suc din fructe pe stomacul gol, apoi vedeti cum va simtiti dupa el si notati pe o foaie. +steptati sa se goleasca stomacul si apoi mancati fructe intregi si vedeti iarasi cum va simtiti. +poi faceti acelasi lucru cu vegetale fara amidon crude, vegetale cu amidon crude, nuci si seminte crude, avocado si uleiuri, legume fara amidon gatite, legume cu amidon gatite, cereale si produse din carne. "otati cum va simtiti daca le mancati fara a le combina intre ele. Dupa acest lucru incercati si combinatii intre alimente si iarasi notati cum va simtiti. Dupa acest experiment puteti recunoaste cateva probleme astfel , la mod general si simplist ), daca aveti probleme dupa fructe si legume atunci puteti avea probleme cu digestia aharurilor, deci cu pancreasul. daca aveti probleme dupa ce mancati alimente grase, precum nuci, avocado, masline si lactate grase atunci puteti avea probleme cu digestia grasimilor efectuata cu ajutorul ficatului daca aveti probleme in a digera hrana cu aport mare de proteine complexe, precum carne, lactate, oua, hrana procesata excesiv ,inclusiv legume, nuci gatite) puteti avea probleme cu sucurile gastrice, deci cu stomacul daca aveti tran itul intestinal greoi, probleme de fermentatie si putrefactie inseamna ca nu eliminati complet deseurile re ultate in urma digestiei, si aveti probleme in intestine si colon.

B: LIGIA POP:- DESPRE ALIMENTATIE

Corpul uman este cea mai complexa &fabrica( de pe pamant. Geactile chimice si complexitatea intregului mecanism uman nu s-au putut explica pana in pre ent. Din aceasta cau a, pentru o functionare normala si echilibrata, ar trebui sa oferim o atentie deosebita combinarii corecte a alimentelor consumate in special daca consumam hrana gatita. +m observat pe propria piele ca atunci cand consum un procent foarte mare de mancare cruda vegetala, si fac combinatii nu tocmai ideale precum la retetele de deserturi @ nuci si fructe, corpul nu reactiona a violent ca atunci cand mancanc chiar si cantitate mica de mancare gatita vegetariana sau in trecut cand consumam produse animale cand fiecare i era pentru mine ca o tragedie curata. Mereu aveam o stare de apasare, lipsa de energie, oboseala cronica, dar voi vorbi despre povestea mea candva in viitor. Ca sa va dau un exemplu, daca combin un pateu de linte sau naut cu ore integral sau piure de cartofi, primele fiind proteine iar ore ul si cartofii intrand in categoria carbohidrati. Dupa combinarile acestea se declansea a o furtuna in corpul meu, iar starile de balonare si crampele sunt pre ente pentru cateva ore. Daca consum mancare gatita urmata de desert ori fructe dupa masa se intampla la fel. 9oate o sa spuneti ca mi se poate intampla doar mie si ca nu-mi functionea a sistemul digestiv corect, dar aceleasi efecte adverse le simt si alti prieteni, membrii de familie mai apropiati sau mai departati. Conclu ia mea este ca daca avem un sistem digestiv care funtionea a corect, ne putem perminte daca avem o alimentatie spre 4$-;$2 ra', sa facem combinari mai putin corecte cum ar fi la retetele de deserturi precum tort din frisca de caju cu visine sau cu mure ,deja salive ), laptele de migdale cu seminte de chia si fructe uscate sau miere etc. )bservatii: .. Daca avem un sistem digestiv fragil sau avem o boala grava, trebuie sa respectam ca la carte combinarile alimentelor.

Dupa o anumita perioada de ra' .$$2, combinatiile trebuie sa fie respectate de asemenea cu strictete, deoarece corpul incepe sa lucre e din ce in ce mai normal si atunci orice abatere afectea a buna functionare a corpului si implicit starea noastra generala de bine. Dar ce se intamplaH ) parte din mancarea noastra, precum cele ce contin amidon, au nevoie de un mediu alcalin pentru o digestie optima, pe cand celelalte, cum ar fi proteinele, au nevoie de un mediu acid pentru a fi digerate. Daca amandoua sunt consumate la aceeasi masa, stomacul nu poate digera mancarea, provocand reactii adverse precum putre irea mancarii, urmata de ga e toxice. 9e o perioada mai lunga aceasta cau ea a serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul digestiv, care include arsuri sau reflux gastro-esofagian, crampe, ga e, constipatie, colite, boli nervoase, slabirea si incetinirea organismului, etc. Medicina nu poate oferi decat remedii temporare, insa vindecarea va veni doar cand sistemul nostru va fi curatat de tot gunoiul acumulat peste ani. Intre timp, sangele va prelua toxinele produse prin putrefactia din colon si le va transporta in tot sistemul. Geactia la aceasta intoxicare partiala, va duce la dureri de cap, alergii, stari de oboseala si lipsa de energie, si cateodata voma. Bn studiu facut recent a adus la cunostinta publicului ca un barbat ajuns la varsta medie duce in sistemul sau digestiv in jur la 3.7 ?g de carne rosie nedigerata sau in stadiul de putrefactie. +cum gasiti explicatia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimicH 9entru combaterea acestor urmari nefaste pentru organismul nostru, trebuie sa fim mereu cu ochii in patru cand ne pregatim de masa. 6a pre int mai jos o sumari are a informatiile gasite pe internet .

3.

Exista 4 grupe de ali e!te Carbohidratii si amidonul @ grupa . 9roteinele @ grupa 3 8egumele @ grupa 5 /ructele @ grupa # C" #i!arile $"re$te Drupa . @ grupa 5 Drupa 3 @ grupa 5 Drupa # se combina doar cu frun ele ,nu sunt legume) Alimente bogate in amidon si carbo*idrati: )re ul, Cartofi, 9aine, Dulciuri, /asolea mung, Dovleacul, Castanele, "ucile de cocos, Morcovii, 9astarnacul etc. Proteinele: -prouts ,vlastari de legume), -emintele de -usan integrale cat si toate "ucile si -emintele, 8egumele, >ofu, Microalgele, Margarina,fugiti de ea cat puteti, chiar daca e vegetala si mai ales daca contine uleiuri hidrogenate), 8actatele, )uale, Carnea, 9estele, +vocado ,contine mai multe proteine decat lactatele), Ciupercile, Ma area verde proaspata etc. Fructe dulci% *ananele, Curmalele, -tafidele, 9apaIa, /ructele uscate, -trugurii dulci, 9rune. -e pot consuma alaturi de frun e ver i si bete de telina, si sub forma de smoothie verde. /ructele din aceste grupe trebuie consumate ca o masa separata, cu 5$-J$ minute inainteKdupa masa obisnuita. 9epenii de asemenea se consuma la o masa separata, din cau a digerarii lor foarte rapide. +rasimile: Bleiul, Maslinele, Bntul, -mantana, Drasimile animale. Combinatia ideala cu frun e si vegetalele ver i. Alte re$" a!dari .. Consumati mancarea lichida la inceputul mesei.

3. Mestecati bine fiecare imbucatura, mancati in liniste si niciodata in graba. Daca va grabiti, mai bine nu mancati.

5. Desertul la finalul mesei este cea mai mare greseala. "u va putea fi digerat dupa do a sanatoasa de carbohidrati si proteine ingerata, si se va transforma in alcool fermentat, otet si aci i acetici. #. Gosiile se pot combina cu vegetale sca ute in amidon si proteine uleioase precum nucile si avocado. "ucile in general din cau a continului ridicat, 7$2 de uleiuri, necesita ore intregi de digestie daca nu sunt hidratete anterior ,J-4 h). Dupa aceea sunt aproape predigerate si gata de digerare. 7. Consumati o alimentatie bogata in mare parte de ingrediente alcaline care ne vor ajuta sa luptam impotriva eventualelor boli. 6edeti amanunte in postarea pH-ul sangelui iti determina starea de sanatatea? J. +veti o stare de spirit sanatoasa si va invit sa cititi postarea Mancam sanatos dar totusi de ne imbolnavim? Tra!%itul !"r al i! "rga!is +pa $-.7 min. -ucul din fructe sau legume .7-5$ min. -ucul de grau verde, J$-;$ min. /ructele, 5$-J$ min. 9epenii, 5$-J$ min. 6lastarii, J$ min. Cele mai multe vegetale, .-3 h Drane si fasole, .-3 h 6egetale dense in proteine, 3-5 h Carne si peste, 5-#h sau mai mult 6ietati marine cu carapace, de la 4-.3 ore in sus Cu siguranta mai sunt multe de spus, insa am incercat sa simplific pe cat posibil, pentru a nu ne incurca in amanunte.

C: STIL DE &IATA
0ste foarte adev=rat faptul c= organismul uman se regenerea), din ceea ce are. "oi, pentru c= Al Laliment=m( cu mMncare, aceasta din urm= se transform= An celulele corpului dup= o perioad= de timp. - dat, la 2! de )ile. pielea noastr, se regenerea), din proteinele, lipidele si glucidele alimentelor pe care le mMnc=m. Ficatul. o dat, la cinci ani. -asele. o dat, la (& ani. Deci, putem afirma c= de/enim ceea ce m0nc,m. Nns= nu aici este problema. 9roblema const= An cum abord=m i cum percepem noi acest lucru. "u este corect s= consider=m mMncarea nes=n=toas= precum fast food-ul, toxic=. 0ste, da, o mMncare nes=n=oas= din punctul de vedere al coninutului. McDonaltOs-ul, %/C-ul, shaormeriile ,shaormaE ce mult o iubim, nuH) sunt maga ine de tip fast food, cu autori a ii i acte. Dac= ceea ce vindeau era toxic, adic= otr=vea clienii, acestea nu mai erau deschise de mult timp. Dar da, aceste produse sunt nes=n=toase din cau a coninutului mare de gr=sime sau a Anlocuitorilor. "u este indicat s= mMnc=m prea des la aceste restaurante, Ans= nici s= le ocolim pentru a ne ab ine de la anumite pofte. 1rem s, tr,im s,n,tos. +sta ce Anseamn=H -= mMnc=m numai fructe, legume i carne alb=H +ici greim unii dintre noi. )rganismul nostru are nevoie de coninuturile tuturor categoriilor alimentelor. De la paste f=inoase la salat= verde, noi trebuie s= le consum=m pe toate. De aceea, alimentele bogate An carbohidrai Ai au suprafaa lor An piramida nutri ional=. 9=rinii ne-au obinuit de mici s= ne duc= la fast food pentru a ne recompensa pentru ceva. De atunci, simim c= burger-ul are gustul copil=riei i vrem s= ne aducem aminte pe acea perioad=. Dac= ne hot=rMm s= Ancepem s= abord=m un stil de via= mai s=n=tos, noi mMncMnd des shaorme sau alte Lbun=t=i( rumenite, este clar c= nu vom putea trece de la burger la salat=.

2ste foarte important s, ne cunoatem limitele i s, ne stabilim ni te pa i 3n atingerea scopului nostru. Bn prim pas ar fi s= lu=m leg=tura cu un medic nutriionist, care ne va face un meniu i un program de nutriie personali at, An funcie de stilul nostru de via =. Bn bun nutri ionist nu ne va ice niciodat= s= ne abinem pMn= nu mai putem, ci ne va Ancuraja s= gust=m din tot ce ne este poft=, numai s= nu exager=m.9Mn= ajungem la nutriionist, putem s= ne ocup=m cu de legatul acestei scheme aparent interesante i utile, care ne Anva = cum combin=m alimentele pentru o nutri ie echilibrat=.

Pentru un stil de via sntos, trebuie s

nv! s deveni! "uterni#i, s ne

#ontrol! "e noi nine, s ne odi$ni!, s %a#e! !i#are i s nu uit! s ne $rni!.

D: PERIOADA DE DIGERARE A ALIMENTELOR SI COMBINATII IDEALE

E: COMBINATII INTRE ALIMENTE DE E&ITAT

$ modalitate simpla de a incepe sa gandesti la combinarea alimentelor este de a lua in considerare conceptul de timp. Bnele alimente au nevoie de mai lunga perioada de timp pentru a fi digera iar alte alimente trec prin corp destul de repede. ,In medie, un fruct durea a de le 5$ la J$ de minute pentru a fi digerat, legumele, cerealele, fasolea durea a de la una la doua ore, carne gatita si pestele durea a cel putin trei sau patru ore, si crustaceele au nevoie de patru pana la opt ore.) Cand combini alimente diferite pot re ulta probleme, si digestia nu este la fel de eficienta. De exemplu, sa presupunem ca la o masa includem creveti si ananas. Deoarece ananasul este combinat cu creveti digestia este lenta, se va afla cu orele in stomac, mult mai mult decat daca ar fi pe cont propriu. Ca re ultat, aharurile din fructe fermentea a, si duc la balonare si ga e. Multiple probleme vor deriva de aici. Daca mancarea putre este in stomac sau intestin, nu va avea loc o digestie eficienta, si nu absorbim toti nutrientii. &)ri de cate ori aveti fermentatie sau putrefactie, se pot crea ga e care sunt toxice si chiar cancerigene. +ceste ga e necesita energie, si alte organe trebuie sa lucre e mai greu pentru detoxifierea organismului. +ceste toxine din sistem pot provoca, de asemenea, oboseala, iritabilitate, dureri de cap, si respiratie urat mirositoare, apoi mai tar iu, se poate ajunge la colita, inflamatie, constipatie, artrita, hipertensiune arteriala, si alte probleme neplacute. (

In cele din urma, cheia pentru combinatii bune sau rele este de a-ti asculta corpul, nu a urma un set de reguli. Mai jos sunt unele combinatii alimentare pentru a le testa, iar in ca ul in care nu va priesc, ia in considerare evitarea: (. Fructe in timpul masei sau dupa 0xemple: Capsuni in salata -alsa de mango pe peste 9lacinta cu mere sau fructe de padure proaspete pentru desert De ceH /ructele trec repede prin stomac si se digera in intestin. Cand combini fructe cu alimente care se digera mai greu , cum ar fi carnea, cerealele, si chiar fructele mici de apa, cu banane, fructe uscate, si avocado, acestea raman prea mult timp in stomac si incep sa fermente e, deoarece fructele, intradevar actionea a ca un ahar. *has'ati *hattacharIa MD, un consilier in sanatate holistica si medic in "e' Por? CitI, este de acord. &Qaharurile nu sunt de fapt usor de digerat, deoarece acestea sunt grele si necesita &foc bun( pentru a le procesa. De aceea, fructele trebuie sa fie consumate singure.( *hattacharIa adauga ca fructele ,mai ales proaspete, de se on) sunt, de asemenea, &alimente energetice, purifica si sunt complete &, si daca le combinam cu proteine si carbohidrati le iau din energia lor pura. In schimb, mananca fructe cu 5$ @ J$ de minute inainte de mese. Cand fructul este consumat singur, pe stomacul gol inainte de masa, se pregateste tractul digestiv pentru ceea ce va urma. +pa din fructe clateste si hidratea a tractul digestiv, fibrele il curata , si en imile activea a procesul chimic de digestie. De aceea, consumul de fructe face in primul rand tractul digestiv &mai capabil de a absorbi nutrienti.( Dupa o masa, asteptati cel putin trei ore inainte de a manca fructe. Cel mai bine este sa mananci fructele singure intr-o monodieta, un fel de fruct la o masa, in special pepeni, deoarece acestia sunt bogati in ahar si en imi specifice. Daca doriti sa experimentati combinatia de alimente, consumul de fructe este un prim pas. 2. Proteina animala plus amidon 0xemple: Carne si cartofi 9ui si paste Bn sand'ich de curcan De ceH +lder considera ca in ca ul in care o proteina animala este mancata cu carbohidrati, cum ar fi carnea si o bucata de paine sau un cartof, diferite sucuri digestive vor anula eficacitatea celuilalt. &9roteina va putre i si carbohidratii vor fermenta. Ge ultatul va fi: ga si flatulenta in sistem. ( +daugarea de en ime de proteina si en ime de carbohidrati in acelasi spatiu si timp, practic face totul &necurat(, spune *hattacharIa, dar ea recunoaste, de asemenea, ca organismul uman este potrivit pentru combinatii alimentare traditionale, cum ar fi ore si sushi si combinatii, cum ar fi fasole si ore , care fac o proteina sanatosa, completa. &)re ul si fasolea au un efect sinergic(, spune *hattacharIa. Daca veti amesteca proteine animale cu amidon, consumati si legume cu frun e ver i pentru a minimi a efectele secundare negative. 3. +rasimile in combinatiile gresite 0xemple:

Masline cu paine >on cu maione a Carne prajita in ulei vegetal

De ceH Drasimile au nevoie de sarurile biliare din ficat si ve ica biliara pentru a putea fi digerate, amestecate cu alte chimicale digestive pot provoca disconfort. De exemplu, cantitati mari de grasimi, cu proteine incetinesc digestia, notea a Donna Dates, autorul Dieta 0cologie Corp ,FaI Fouse, 3$..). *hattacharIa spune ca grasimile si uleiurile trebuie sa fie combinate in functie de &focul digestiv( al persoanei care le consuma. &Daca combinati alimente in mod corespun ator, grasimile construiesc un mic &foc( si alimentele sunt transportate la ficat mai bine(, spune ea. &Drasimile sunt de evitat atunci cand &focul( este prea sca ut in intestin.( Dates recomanda folosirea cantitatilor mici de grasimi, in special, uleiuri organice, nerafinate, cum ar fi de masline sau de cocos. 0a, de asemenea, sugerea a ca avocado, semintele, si nucile ar trebui sa fie combinate doar cu legume non-amidon. 0a recomanda intotdeauna o leguma cu frun e ver i cruda atunci cand mananci grasimi.

II. ALIMENTATIA SANATOASA

A: INLOC'IREA ALIMENTELOR
+desea aud persoane care ar vrea i simt nevoia de o schimbare An diet=. Ceea ce Ai opre te este gMndul c= aceasta presupune privarea de gustul bun i energie. Nn acest articol am adunat idei de substitueni i principii s=n=toase pe care le pute i aplica pentru a p=stra acele gusturi cunoscute, urm=rind An acela i timp s= ob ine i ca re ultat mMnc=ruri mai s=n=toase i echilibrate pentru voi i pentru micuii votri. /ie c= urmai o diet= vegetarian= sau vegan= sau vre i s= ave i o stare de s=n=tate mai bun=, fie c= vrei s= t=iai din acele gr=simi rele sau s= face i pr=jituri bune dar i s=n=toase pentru copii, Ancerca i aceste idei propuse de noi. Ingredientele des utili ate: cu ce le putem substitui par ial sau totalH Nn loc de f,in,: - t=rMe de grMu, tMrMe de ov= , semine de in m=cinate, fulgi de ov= R f=inuri integrale de grMu, grMu dur, grMu spelta, ore , soia, amarant, <uinoa, hric=,porumb, f=in= de castane - Ancercai blaturi de tort f=r= foc, cu nuci hidratate peste noapte ,caju, nuc= romMneasc=, migdale), An care s= folosii unt de cocos pentru a lega &aluatul( i un Andulcitor lichid, mai s=n=tos - pentru a obine o consisten= cremoas= An supe: cartofi, piure de legume, f=in= desoia - fulgi de ov= An loc de pesmet - folosii An salate sau An supe boabe fierte de cereale integrale ,spelta, hri c=, <uinoa, bulgur, or , ore brun, secar=, ore s=lbatic). 6or fi mai s= ioase i cu o consisten = mai dens= - pentru un plus de omega 5, seminele de in m=cinate ad=ugate An biscuii, aluaturi, musli - alegei pastele i ore ul integral An locul variantelor procesate i private de mineralele i fibrele s=n=toase. Ca alternative la untul din lapte de /ac, sau ulei: - unt de cocos sau de palmier ,acestea au temperatura de topire mare, de aceea la temperatura camerei sunt An stare solid=, avMnd proprietatea de a &lega( ingredietele) - sos de mere, piure de dovleac ,An checuri, brioe) - piure de prune uscate cu lecitin= granule ,An deserturi cu ciocolat= sau mai Anchise la culoare). +cesta Andulcete i An acelai timp ofer= un gust pl=cut acri or. 9iureul de prune uscate i lecitina se pot folosi i separat, cu acelai efect. - banan= piureR S de can= de unt sau ulei poate fi Anlocuit cu aceea i cantitate de piure de banan= - unt de cocos i unt de cacao An ciocolate - unt de castane la pr=jituri - bor An aluaturi, pentru fr=ge it - ulei virgin de m=sline, presat la rece - iaurt C puin lapte pentru reglarea consistenei - pentru tartine: avocado, unt de nuci, unt de migdale, unt de alune de p=dure, unt de arahide, past= de susan ,tahini), pateu din diverse semine ,floarea soarelui, dovleac). - gr=simi s=n=toase An salate An loc de ulei: avocado, nuci, caju, semin e ,de floarea soarelui, de in, de

dovleac, chia) - dressinguri s=n=toase pt salate: sos tahini, sos pesto. Nn loc de lapte de /ac,: lapte de nuci, lapte de susan, lapte de soia, lapte de cocos, lapte de ore sau alt lapte vegetal. Nn loc de ou: - An loc de . ou Antreg putei folosi 3 albuuri sau dac= re eta con ine multe ou= putem Anlocui cMteva dintre ele cu albuuri - sosul de mere, banana in ingredientele Ampreun= i emulsionea = compo i ia - tofu amestecat An blender cu puin= ap= sau un alt lichid ,la brio e, negrese, panca?es, creme) - semine de in m=cinate: 3 8g de semine m=cinate C J8g de ap= bine amestecate Anlocuiesc un ou - un amestec de 5 8g f=in= de n=ut i 58g de ap= ,pentru pane-uri si alte mMnc=ruri cu legume, carne, pete) - drojdie nutritiv=, inactiv= ,este diferit= de drojdia de bere) poate fi folosit= An loc de ou ca agent de legare An chiftele, perioare, drob. - Ancercai ou=le fierte &ochiuri( An ap= An loc de prea mult Ancercatele ochiuri pr=jite. -au o omlet= preparat= s=n=tos cu suc de roii An loc de ulei. Nn loc de ah=r: - An loc de ah=r alb: ah=r brun, sirop de mal , sirop de ore , sirop de ghimbir, melas=, miere ,procesat= la maxim #$ de grade), nectar de agave. - dac= din cau a rolului An reet= va trebui s= folosi i ah=r ,alb sau brun), reduce i cantitatea fa = de reeta original= cMnd considerai c= este prea mult. - condimentele vor intensifica gustul dulce: scor i oar=, nuc oar=, ghimbir, cardamom, coriandru, vanilie, extract de vanilie, extract de stevie, coaj= ras= de citrice ,l=mMie, lime, portocale). - fructele @ proaspete, deshidratate, congelate sau coapte, bogate An fibre, bune pentru digestie. Iat= la ce pot fi folosite fructele: 9entru blaturi sau creme putei folosi fructe uscate i rehidratate, f=cute past=: curmale, stafide, prune uscate, smochine. +cestea dau un gust dulce i leag= compo i ia. /ructele Angheate pot fi un desert pe timp de var=. Coapte, ele sunt o gustare sntoas. Btili ai condimente pentru a le da un plus de gust i dulcea =. -ub form= de piureuri, fructele pot fi folosite An loc de gem sau dulcea pe pMine,panca?es sau cl=tite. 9reparai propriul iaurt cu fructe, proaspete sau congelate. /ructele uscate pot fi ad=ugate An salate pentru o tent= de dulce ,merior, stafide). /ructele se pot folosi i la decorat tarte, prjituri. inei fructe proaspete intr-un co, la vedere, pentru a le folosi pe post de &tenta ii( dulci. +lte idei cu privire la Anlocuitorii ah=rului g=si i i An articolul dedicat De ce s= ne ferim de ah=r i care sunt Anlocuitorii naturali. - An loc de br0n), An creme de pr=jituri: br=n = tofu, brMn = din caju - An loc de sm0nt0n, dulce sau cea fermentat, folosii smMntMn= de cocos - An loc de parme)an pentru paste sau An sos pesto: un amestec de migdale pisate i drojdie nutritiv= - An loc de cacao @ carob An dulciuri pentru bebelui. Nn loc de carne: - proteine vegetale: fasole, n=ut, linteR chiftele din legume - Anlocuii jum=tate din cantitatea de carne din toc=ni e, droburi, etc, cu legume - petele i fructele de mare. 6= ofer= proteine mai uor de procesat i omega 5. Nn loc de sare: - pentru un plus de gust, utili ai mai multe mirodenii i ierburi aromate, astfel vei simi nevoia de mai puin= sare - s=rai abia la sfMritul procesului de g=tire. +cest obicei va t=ia sim itor din cantitatea de sare folosit=. Ageni de cretere: - albu de ou b=tut pentru un aluat aerat, ca agent de afMnare - sosul de mere i bananele pisate se pot folosi An reete de fursecuri, pr=jiturele ca agent de afMnare - ap= mineral= pentru o consisten= pufoas= An cl=tite i panca?es. "u amesteca i compo i ia foarte mult pentru a nu pierde bulele de aer. - bicarbonat de sodiu i un acid ,lapte b=tut, melas=, sos de mere, cacao) An loc de praf de copt.

*icarbonatul nu se stinge, ci se amestec= An celelalte ingrediente uscate. 0fectul dorit, bulele de aer ,ce afMnea = aluatul) se vor forma An pre enta acidului An procesul coacerii. *icarbonatul de sodiu este obinut artificial, dar nu se cunosc reacii adverse. - An loc de drojdie folosii maiaua ,sourdough) ,drojdie obinut= natural dintr-un amestec exclusiv de f=in= i ap=, format= An decursul cMtorva ile). Cu maia natural= a fost crescut= pMinea din vremurile 0giptului antic pMn= An vremea bunicilor notri. 9Minea se las= la dospit mai mult i cap=t= un gust i calit=i deosebite decMt cea crescut= rapid cu drojdie ob inut= chimic. -e poate folosi i la biscui i, panca?es, fursecuri. >uturor ne place mMncarea gustoas=. 9utem g=si un echilibru Antre bun i s=n=tos cu ajutorul acestor pra$ti$i s(!(t"ase: - steer frIR un mod de pr=jire rapid= An puin ulei, amestecMnd continuu. Metod= folosit= An buc=t=ria oriental= i An cea mexican= ,deobicei An 'o?). 8egumele p=strea = din nutrien i, r=mMn crocante, Amprumut= aromele. - sotareaR se face An puin ulei sauKi ap= sau sup= de ba =, la foc mic, cu capacul pus. Ceapa se poate carameli a astfel, deasemeni morcovul. 8egumele Amprumut= gusturile. - coacerea pe gr=tar ,carne, pete, ceap=, ardei, usturoi, ciuperci, vinete, tofu, fructe de mare). - fierberea la abur - coacerea An cuptor ,cartofi dulci, ceap=, fructe). Carnea nu se procesea = la temperaturi mai mari de 3$$ de grade celsius. - cMnd c=l=torii sau mergei la serviciuK coal= lua i cu voi gust=ri s=n=toase, preparate An cas=: biscuii cu cereale integrale i semine , hummus, pateu de soia, grisine din legume ,morcovi, ardei, castravei), alune, nuci, migdale, fructe uscate, soia pr=jit= uscat, fructe cur= ate i por ionate. - sosurile s=n=toase ar putea face legumele mai atractive pentru cei mici: hummus, t at i?i, guacamole, iaurt cu ment=. 8egumele se pot &Anmuia( An ele i ron=i apoi. - dac= nu avei acces la varianta proasp=t= a unei legume, alege i-o pe cea congelat= An locul conservelor ,ma =re, porumb, broccoli, spanac). Citi i despre cum s= congelai propriile legume i fructe sau cum s= le p=strai uscate. - alegei vase de g=tit non-aderente, care necesit= foarte puin ulei sau deloc An preg=tirea mMnc=rii. Dac= vrei s= transformai o reet= familiar= sau una care v= surMde dar care nu pare chiar s=n=toas=, Anlocuii cMte un ingredient pe rMnd, pentru a experimenta. )ul are proprietatea de a emulsiona, de a lega i de a cre te compo i ia, untul d= un gust i o consisten= aparte, ah=rul are cMteodat= rolul de cre tere. /=ina alb= Anlocuit= total cu cea integral= nu are glutenul necesar de a da elasticitate An pMini crescute cu drojdie. +stfel, s-ar putea ca prin Anlocuirea ingredientelor men ionate, par ial= sau total=, s= nu po i ob ine re ultatele cunoscute i dorite. >oate Anlocuite simultan ar putea re ulta An pr=jituri tari, cauciucate sau pMine necrescut=. 0xperimentai i fii deschii la noi gusturi, consistene i culori. 6echile obiceiurile i gusturi se pot schimba, devenind noi obiceiuri s=n=toase pe care s= le Amprumut=m copiilor no tri veseli i s=n=to i.

B: TOP )* ALIMENTE SANATOASE

.. Cartofii dulci sunt bogati in carotenoi i, vitamina C, potasiu si fibre. 3. Painea din cereale integrale contine mai multe vitamine si minerale decat paine din faina alba, rafinata. 5. 4roccoli are o cantitate ridicata de vitamina C, carotenoide si acid folic.

#. Pepenele /erde este o excelenta sursa de vitamina C si carotenoide. 7. Fasolea are putine grasimi si multe proteine, in plus, contine mult acid folic si fibre. J. Doar un sfert de felie de pepene galben furni ea a necesarul de vitamina + si C. 1. 5panacul si /ar)a pot aduce organismului un aport important de calciu, fibre, carotenoide si vitamina C. 4. Portocalele contin vitamina C, acid folic, potasiu si fibre. ;. Fulgii de o/a) sunt bogati in fibre solubile care ajuta la scaderea colesterolului rau, imbunatatind in aceslasi timp nivelul colesterolului bun. .$. Laptele degresat este o sursa excelenta de proteine. 666 L2+782 129:# ,spanac, broccoli, var a, salata) @ pentru continutul in fibre, vitamina +, C, fier, calciu, potasiu. L2+782 C-L-9A;2 ,morcov, dovleac, sfecla, rosii) @ pentru continutul in betacaroten, luteina, licopen, vitamine +, *, C, 0, potasiu. F97C;2 @ pentru continutul in vitamine, minerale si antioxidanti.)ptati pentru vitaminele luate din fructe si legume crude, proaspete, locale, nu din suplimente si multivitamine. C292AL2 5# P9-$752 $# FA# A # ;2+9ALA ,paine, crac?ers, biscuiti, paste integrale) @ care contin proteine, grasimi bune, carbohidrati cu absorbtie lenta, fibre, vitamine *, 0, magne iu, inc. 7C#. 8#+$AL2 C97$2 @ contin grasimi bune, vitamina 0, magne iu. P25;2 @ in special cel gras ,somon, macrou, hering) pentru continutul in grasimi bune ,omega 5) si vitamina D, fosfor. Drasimile bune ,cele nesaturate) au rol in de voltarea creierului la copii, in sustinerea atentiei si concentrarii. #A79; A;79AL cu *ifidus ,fara arome si adaos de ahar, preferabil facut in casa) @ contine calciu, micro-organisme necesare unei flore intestinale normale.

C: S+AT'RI PENTR' O ALIMENTATIE SANATOASA

Propuneti-/a sa atingeti succesul +cest lucru il puteti face prin planificarea unei diete sanatoase cu pasi marunti, si nu prin schimbari nutritionale drastice. Cu schimbari usoare, treptate, dieta dvs. s-ar putea transforma intr-una sanatoasa, mai devreme decat va asteptati. - 5implificati In loc sa va preocupe numaratul caloriilor sau masurarea portiilor, ganditi dieta dvs. in termeni de culoare, varietate si prospetime. Incepeti usor si modificati pe termen lung unele obiceiuri alimentare pe care le aveti. Daca incercati sa faceti aceste shimbari peste noapte, nu este realist si nici inteligent. "u trebuie sa fiti perfecti si nici sa eliminati complet alimentele care va plac pentru a va bucura de o dieta sanatoasa. - Apa +pa ajuta la eliminarea deseurilor si toxinelor din organism. Multe persoane sufera inconstient de deshidratare - cau atoare de oboseala, energie sca uta si dureri de cap. Deseori, este usor sa confundati setea cu sen atia de foame. 2<ercitiile Incercati sa descoperiti activitati fi ice pe care sa le includeti in planul dvs. ilnic, alaturi de verdeturi sanatoase, afine sau somon. *eneficiile exercitiilor fi ice pe tot parcursul vietii sunt nenumarate iar activitatea fi ica regulate va poate motiva sa faceti din alegerile sanatoase un obicei. C*eia este moderatia Cand se gandesc la alimentatie, oamenii aleg totul sau nimic, dar elementul fundamental pentru o dieta sanatoasa este moderatia. Contrar unora dintre diete, aveti nevoie de un echilibru intre carbohidrati, proteine, grasimi, fibre, vitamine, minerale, pentru a va mentine corpul sanatos. "u va ganditi ca unele alimente trebuie complet excluse. 0ste firesc ca atunci cand taiati de pe lista nutritionala anumite alimente, sa doriti sa le consumati si mai mult. - +anditi-/a la portii mici. Dimensiunile de servire, sunt din ce in ce mai mari, in special in restaurante. Cand luati masa in oras, alegeti supele in locul unui antreu si nu comandati nimic ce este servit in cantitati mari. +casa folositi farfurii mai mici, ganditi servirea mancarurilor in portii realiste si incepeti cu portii mici. 0lementele vi uale pot ajuta la portionarea mancarurilor - veti servi carne, peste, sau carne de pui care nu ar trebui sa depaseasca marimea unui pachet de carti de joc. u este important doar ceea ce mancati. ci si felul in care mancati +limentatia sanatoasa este mai mult decat mancarea din farfurie, este de asemenea modul in care ganditi despre mancare. )biceiurile alimentare sanatoase pot fi invatate si este esential sa considerati alimentele mult mai mult decat o simpla hrana sau ceva de ingurgitat rapid. Mancati impreuna cu alte persoane ori de cate ori este posibil. /aceti-va timp pentru a mesteca alimentele si bucurati-va de momentele in care luati masa. Mestecati incet, savurand fiecare inghititura.+scultati-va organismul. Intrebati-va daca va este intr-adevar foame sau beti un pahar de apa sa vedeti daca va este mai degraba sete. )priti-va din mancat inainte sa va simtiti stomacul plin. 0ste nevoie de cateva minute pentru ca organismul sa fie informat de creier ca a mancat suficient, se recomanda sa mancati incet. Consumati din plin fructe si legume colorate /GBC>080 -I 80DBM080 sunt ba a unei diete sanatoase. 0le sunt sarace in calorii si nutrienti, ceea ce inseamna ca sunt bogate in vitamine, minerale, antioxidanti si fibre. Incercati sa consumati un curcubeu de legume si fructe la fiecare masa a ilei. /ructele si legumele colorate contin o concentratie mai mare de vitamine, minerale si antioxidanti, iar coloritul diferit ofera beneficii diferite, deci mancati variat. >intiti catre minimum 7 portii in fiecare i. Printre alegerile importante sunt%

- Legumele si fructele /er)i Includeti mai mult decat salata verde in mesele dvs. 6ar a, verdeturi, brocoli, si var a chine easca sunt doar cateva dintre optiuni - toate sunt bogate in calciu, magne iu, fier, inc, potasiu, si vitaminele +, C, 0 si %. - Legumele dulci 8egumele dulci naturale - cum ar fi porumb, morcovi, sfecla, cartofi dulci, igname, ceapa si sucul de fructe si legume - adauga aharuri sanatoase meselor dvs. si reduc pofta pentru alte dulciuri. - Fructe /ructele sunt o modalitate gustoasa si eficienta de a beneficia din plin de fibre, vitamine, si antioxidanti. /ructele de padure lupta eficient impotriva cancerului, merele ofera organismuliu fibre, portocalele si mango contin vitamina C. Importanta aportului de vitamine din alimente nu din pastile: antioxidantii si nutrientii din fructe si legume ajuta la protejarea impotriva anumitor tipuri de cancer dar si a altor boli. In timp ce in comert sunt intalnite destul de multe tipuri de suplimente care promit sa ofere aceleasi beneficii nutritive ca cele ale fructelor si legumelor sub forma de pastile sau pulberi, cercetarile nu sugerea a acelasi lucru. Consumati mai multi carbo*idrati si cereale integrale sanatoase +legeti surse de fibre si carbohidrati sanatosi, in special cereale integrale, pentru mai multa energie care va persista. In afara de a fi delicioase, cerealele integrale sunt bogate in fitochimicale si antioxidanti, care ajuta la protectia impotriva bolilor coronariene, anumitor tipuri de cancer si diabet. Carbohidratii sanatosi includ cereale integrale, fasolea, fructele si legumele. +cestia sunt digerati lent, ajutandu-va sa va simtiti stomacul plin, mai mult timp si pastrea a stabil nivelul de ahar si insulina din sange. Carbohidratii nesanatosi sunt alimente, cum ar fi faina alba, aharul rafinat, si ore ul alb, din care au fost eliminate taratele, fibrele si nutrientii. Carbohidratii rai vor fi digerati rapid si vor de echilibra nivelul de ahar din sange, sca and cantitatea de energie. - -faturi pentru a consuma mai multi carbohidrati satatosi - Carbohidratii buni includ o varietate de cereale integrale, inclu and graul, ore ul brun, mei, <uinoa, si or . 0xperimentati aceste alimente pentru a gasi pe cel favorit. +tentie la termenii de pe eticheta produsului alimentar precum multicereale, .$$2 grau sau tarate, deoarece pot fi inselatoare. Cautati pe etichete cuvinte precum cereale integrale sau .$$2 grau integral. Incercati sa introduceti alaturi de alte alimente sanatoase si cerealele integrale in planul dvs. nutritional. 4ucurati-/a de grasimi sanatoase si e/itati grasimile rele Cele mai bune surse de grasimi sanatoase sunt necesare pentru a hrani creierul, inima si celulele, precum parul, pielea, si unghiile. +limentele bogate in anumite grasimi omega-5, numite 09+ si DF+ sunt deosebit de importante si pot reduce riscul de a de volta boli cardiovasculare, imbunatatesc starea de spirit si ajuta la prevenirea dementei. Adaugati in dieta d/s. sanatoasa% - Drasimi monosaturate, din uleiuri vegetale, cum ar fi ulei de canola, ulei de arahide, si ulei de masline, precum si grasimi din avocado, nuci si seminteR - Drasimi polinesaturate, inclusiv aci i grasi omega-5 si omega-J, care se gasesc din abundenta in pestele gras cum ar fi somon, hering, macrou, ansoa, sardine, iar unele suplimente de ulei de peste de apa rece. +lte surse de grasimi polisaturate sunt uleiurile neincal ite de floarea-soarelui, porumb, soia, de seminte de in si nuci. 9educeti si eliminati din dieta% - grasimile saturate, gasite in special in surse animale, inclusiv carne rosie si produse lactate integrale. - grasimi trans, gasite in unele margarine, biscuiti, bomboane, prajituri, sna?-uri, alimente prajite, produse de patiserie, precum si alte alimente procesate facute din uleiuri vegetale partial hidrogenate. Perspecti/a proteinelor Proteinele ofera energie 9roteinele din alimente sunt defalcate in 3$ de aminoaci i care sunt ba a cresterii si de voltarii de energie, si sunt esentiali pentru mentinerea celulelor, tesuturilor si organelor. 8ipsa de proteine din

dieta poate incetini cresterea, reduce masa musculara, scade imunitatea si slabeste inima si sistemul respirator. 9roteinele sunt deosebit de importante pentru copiii care sunt in crestere si in schimbare in fiecare i. Proteine sanatoase% - incercati diferite tipuri de proteine. Indiferent daca sunteti sau nu vegetarian, incercati surse diferite de proteine, cum ar fi fasole, nuci, seminte, ma are, tofu si produse din soiaR - fasole: fasole neagra, fasole alba, naut si linte sunt cele mai bune optiuniR - nuci: migdale, fistic si nucile de 9ecane sunt alegeri foarte buneR - produse din soia: incercati tofu, lapte de soia si burgeri vegetarieniR - evitati nucile sarate sau dulci si fasolea refrigerata. +tentie mesele principale nu trebuie sa se concentrre e pe consumul excesiv de proteine Adaugati calciu pentru oase puternice Calciul este unul din principalele elemente nutritive de care organismul dvs. are nevoie pentru a ramane sanatos si puternic. +cesta este un element esential pentru sanatatea oaselor pe tot parcursul vietii, atat pentru femei cat si pentru barbati. Dvs. si oasele corpului dvs. veti obtine beneficii prin consumul de alimente bogate in calciu, prin limitarea alimentelor care diminuea a cantitatile de calciu inmaga inate in organism si obtinerea do ei ilnice recomandate demagne iu si vitaminele D si % nutrienti care ajuta calciu sa-si indeplineasca misiunea. 5urse bune de calciu% - lactatele: produsele lactate sunt bogae in calciu intr-o forma care este usor de digerat si absorbit de organism. -ursele includ laptele, bran a si iaurtul. - legumele si verdeturile: multe legume, mai ales cele cu frun e ver i, sunt surse bogate de calciu. Incercati nap verde, mustar, var a, salata verde, telina, broccoli, fenicul, suc de fructe de vara, fasole verde, var a de *ruxelles, sparanghel sau ciuperci crimini. - fasole: pentru o alta sursa bogata de calciu incercati fasole neagra, fasole 9into sau fasole alba. Limitati consumul de )a*ar si sare Daca ati reusit sa va planificati dieta dvs. in jurul valorii de fibre, fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe, si grasimi bune, puteti gasi natural sa reduceti apoi produsele alimentare care contin cantitati prea mari de ahar si sare. :a*arul Qaharul cau ea a fluctuatii de energie si pot adauga probleme de sanatate si legate de greutatea corporala. Din pacate, reducerea cantitatii de bomboane, prajituri si deserturi pe care le consumati, repre inta doar o parte a solutiei. Cantitati mari de ahar pot fi adaugate in produse precum paine, supe, conserve de legume si sosuri pentru paste, margarina, piure de cartofi instant, alimente congelate, fast-food, sos de soia si ?etchup. Iata cateva sfaturi: - evitati bauturile care contin ahar. - mancati ilnic alimente dulci in mod natural, cum ar fi fructe, ardei gras, sau unt natural de arahide, pentru a satisface pofta de dulce. Qaharul poate fi ascuns in anumite produse alimentare, deci verificati cu atentie etichetele produselor, deoarece aharul este adesea deghi at folosindu-se termeni precum: - trestie de ahar sau sirop de artarR - indulcitor de porumb sau de sirop de porumbR - miere sau melasaR - sirop de ore brunR - suc de trestie cristali atR - sucuri de fructe concentrate, cum ar fi mere sau pereR - maltodextrina ,sau dextrina)R - indulcitori artificiali: dextro a, fructo a, gluco a, malto a, sau aharo aR 5area Multe persoane consuma cantitati prea mari de sare in dieta. Consumul ridicat de sare poate provoca hipertensiune arteriala si poate duce la alte probleme de sanatate. Incercati sa limitati aportul

de sodiu la 5-7gr pe i, mai putin de o lingutita de sare. 0vitati alimentele prelucrate sau preambalate. +tentie la ce consumati in localuri. Cele mai multe alimente din restaurante sau fast-food-uri sunt incarcate cu sodiu. )ptati pentru legume proaspete sau congelate in locul legumelor conservate. 0liminati din dieta sna?s-urile sarate. +legeti produse cu continut redus de sare sau sodiu

III DIETE, SLABIRE

A, S+AT'RI PENTR' SLABIRE SI MENTINERE IN +ORMA
a.
-corTiUoara, oTetul, ardeiul iute Ui rMsul sunt numai cMteva din lucrurile care te ajut= s= sl=beUti. Descoper= Ui altele trucuri care te scap= de ?ilogramele An plus. -= sl=beUti e simplu, cel puTin An teorie: consumi cMt mai puTine calorii Ui ar i cMt mai multe. Nns= pentru cele care nu se pot abTine de dulciuri exist= Ui alte trucuri cu efect dovedit UtiinTific. >rebuie doar s= ai timpul necesar ca s= le Ancerci pe toate Ui r=bdare ca s=-Ti dai seama care funcTionea =. - -corTiUoara te ajut= s= sl=beUti, Ambun=t=Tind metabolismul. +junge s= consumi jum=tate de linguriT= pe i ca s= sl=beUti un ?ilogram Antr-o lun=, f=r= alte eforturi. - D=seUte ilnic un motiv de bucurie! Dac= rM i .$-.7 minute pe i, Antr-o s=pt=mMn= vei arde 34$ de calorii. - Bn pahar cu suc de morcovi te ajut= s= sl=beUti 3 ?ilograme An .3 s=pt=mMni, f=r= a face alte eforturi. - Ia un supliment cu calciu. -tudiile spun c= vei arde cu 3,J2 mai multe gr=simi. - +lege felurile de mMncare condimentate. +rdeii iuTi ATi Ambun=t=Tesc metabolismul cu 372, datorit= capsaicinei, substanT= care le d= gustul specific. - -portul pe stomacul gol este cel mai eficient pentru arderea gr=similor. Dac= faci exerciTii cardio dimineaTa, Anainte de micul dejun, vei sl=bi mai repede ca oricMnd pentru c= organismul nu are re erve de nutrienTi pe care s=-i foloseasc=, aUa c= va apela la depo itele de gr=sime. - -l=beUti cu 5$2 mai mult dac= Antre mese iei gust=ri bogate An proteine, dar nu foarte mari: un piept de pui, o conserv= mic= de ton, cMteva nuci. - "u mMnca An faTa televi orului sau calculatorului. CMnd nu esti atent= la ceea ce m=nMnci ai toate Uansele s= dep=UeUti o porTie obiUnuit=. Conform studiilor, poTi sl=bi 5,7 ?ilograme pe an doar pentru c= m=nMnci An liniUte, f=r= a face alte eforturi An acest sens. - >aie-Ti mMncarea An buc=Ti mici ca s= m=nMnci mai puTin. CMnd ve i o porTie de mancare t=iat= An buc=Tele ea Ti se pare cu 312 mai mare decMt aceeaUi porTie Antreag=. - Conform studiilor, micul dejun ideal pentru cei care vor s= sl=beasc= este format dintr-o bucat= de pepene urmat= de un ou fiert. - Bn pahar de vin pe i te ajut= s= scapi de Lburt=(. -e pare c= resveratrolul din struguri, care se g=seUte Ui An vin, inhib= de voltarea celulelor de gr=sime An jurul abdomenului. - Ca s= eviTi pofta de dulce mestec= o gum= f=r= ah=r imediat dup= mas=, timp de .7 minute. Gepet= Lprocedeul( la dou= ore dup= ce ai mMncat.

- Carnea la gr=tar este ideal= pentru cura de sl=bire fiindc= gr=simea din ea se topeUte Ui se scurge. - CMnd Ti-e sete, bea cu Ancredere ceai verde. +cesta conTine substanTe care Ambun=t=Tesc metabolismul Ui stimulea = arderea gr=similor. -+lege spanacul An locul altor verdeTuri. 0l conTine foarte multe fribre, care ajut= organismul s= procese e gr=simile. - Nnainte de fiecare mas=, m=nMnc= un m=r. 6ei consuma cu .41 de calorii mai puTin. - 9une puTin ulei de m=sline An salat=. 0l te ajut= s= te saturi mai repede. - "u ocoli ananasul, chiar dac= nu este printre fructele tale preferate. 0l m=reUte rata metabolismului Ui Ambun=t=TeUte digestia. - +cidul acetic din oTet ajut= corpul s= ard= gr=simile mai repede. +daug= oTet An fiecare salat=. - Dac= iei masa Ampreun= cu partenerul de viaT= sau cu prietenii vei mMnca mai puTin cu 572. - NnlocuieUte brMn a pe care o m=nMnci cu brMn = de capr=. +ceasta are cu #$2 mai puTine calorii decMt brMn a de vac=. - Dup= ce ai f=cut exerciTii continu= s= te miUti - mers pe jos, urc=tul scarilor. +ltfel, en imele care ard gr=simi, secretate An timpul antrenamentului, se vor Lde activa(. - "u s=ri peste micul dejun. Dac= faci asta vei consuma .$$ de calorii An plus pe parcursul ilei.

b. - 2/ita carbo*idratii ultra-procesati

>oate bunatatile care necesita coacere, dulciurile ,in special bomboanele) si painea alba sunt asimilate rapid de organism si generea a secretia de insulina, ceea ce inseamna ca arderea grasimilor va fi mult mai dificila. - 2/ita sa consumi carbo*idrati seara +i neoie de carbohidrati in general, pentru ca de la ei ai parte de energie, insa, daca ii consumi seara, cand nu mai ai atata activitate, se vor transforma in grasime. - ;ine un =urnal in care note)i ce mananci -tudiile spun ca astfel de jurnale contribuie la scaderea in greutate. Cei care notea a undeva tot ce mananca se simt responsabili si evita sa consume alimente nepermie, pentru ca stiu ca le va fi rusine mai apoi sa le scrie in jurnal. - 8ananca incet Incetinind ritmul in care mananci, vei mesteca mai bine alimentele, ceea ce va usura digestia. Daca vrei sa slabesti fara efort, tine mine ca trebuie sa-ti ajuti organismul. - 8ananca doar cand iti este foame Incearca sa nu mananci doar pentru ca asta fac si ceilalti sau stii ca e ora mesei. Daca mananci doar cand ti-e foame ,sigur, nu vorbim despre jun?-food), acea mancare va fi benefica organismului, pentru ca ai consumat-o cand avea nevoie de energie. Incearca sa urme i toate aceste metode si vei vedea ca te vor ajuta sa te simti mult mai bine in pielea ta.

c.
.. Chiar dac= pare greu de cre ut, nu trebuie s= renun i la mMncare ca s= ajungi la greutateadorit=. Dimpotriv=, respect= un ritual strict cu cinci mese pe i: trei principale i dou= gust=ri. Dac= sari peste acest program, te vei simi lipsit= de energie i vei avea tendin a s= m=nMnci mai mult. 3. >aie mMncarea An buc=i mici, pentru c= astfel Ai vei potoli foamea mult mai repede i urm=toarea mas= o vei lua mai tMr iu. 5. Conform unui studiu britanic recent, este indicat s= m=nMnci Ancet, deoarece digestia A i va fi mai bun= i nu va ap=rea sen aia de balonare. 9une t=cMmurile pe mas= dup= fiecare Ambuc=tur=, trage aer An piept i apoi continu= s= te osp=te i. #. Dac= m=nMnci An picioare, te vei s=tura mult mai greu. De aceea, Ancearc= s=- i iei pau = de mas= i s= m=nMnci linitit=. 7. CMnd foamea Ai d= tMrcoale, ai tendina s= consumi primul aliment pe care-l ve i An frigider. 9rin urmare, ca s= te pui la ad=post de aceast= pornire fireasc=, depo itea = mMncarea nes=n=toas= cMt mai An spate, An one puTin vi ibile.

J.*ea un pahar cu ap= dimineaa, pe stomacul gol, i An timpul ilei, cu o or= Anainte de fiecare mas=. +ceasta Ambun=t=ete digestia i accelerea = arderile. 1. +pa nu are calorii, reduce apetitul i stimulea = eliminarea toxinelor. Nn mod normal, aportul necesar de lichid este de #$ mlK?ilocorpK i. 0xemplu: J$ ?ilograme x #$ ml V 3.#$$ ml. Dac= e ti la diet=, poi s= creti consumul de ap= cu Anc= jum=tate de ?ilogram. De obicei ui i s= te hidrate iH ine o sticla cu ap= la vedere i Ancearc= s-o gole ti pMn= seara. 4. Ca s= te detoxifici, pe lMng= ap=, poi bea ceaiuri neAndulcite, lapte degresat i po i mMnca ciorpe i supe de legume. ;. *=ut cu Anghiituri mici, cel puin o can= An fiecare i, ceaiul verde alung= pofta de dulce, umple stomacul i stimulea = arderile. 0ste indicat s= nu-l Andulce ti. .$. 9rodusele de patiserie i cele de tip fast-food sunt adev=rate bombe calorice i stMrnesc apetitul. Dac= pleci la drum lung i vrei s= m=nMnci An ma in= sau pe tren, Ancearc= s= le Anlocuie ti cu biscui i din cereale integrale, morcovi i fructe uscate. ... /ructele se consum= dimineaa sau la dou= ore dup= mas=. 0vit= s= le m=nMnci imediat dup= ce ai luat prMn ul sau cina, fiindc= vor fermenta, ducMnd la apari ia balon=rii. .3. -ingurele fructe care pot fi savurate la cMteva minute dup= ce ai mMncat sunt ?i'i i ananasul. +cestea conin en ime care ajut= digestia. .5. "u asocia la aceeai mas= mai mult de trei grupe alimentare. De exemplu, la prMn po i consuma o garnitur=, felul principal i o salat=, nicidecum alte sosuri i ingrediente care cad greu la stomac. .#. 8imitea =-te la feluri de mMncare uoare, f=r= exces de gr=sime. .7. Nncearc= s= fierbi alimentele i nu s= le pr=je ti. .J. Nnlocuiete sucul de portocale cu cel de roii. 0ste mai s=n=tos, nu- i cre te nivelul de ah=r din sMnge i ofer= atMt substane nutritive, cMt i fibre An cantit= i mari. .1. "u consuma alimente foarte fierbini sau foarte reci, ci c=ldu e. .4. Nn general, alege porii de dimensiunea unei palme sau care Ancap Antr-un pumn. .;. Bltima mas= trebuie luat= cu trei ore Anainte de culcare. 3$. Nncearc= s= nu consumi alimente solide dup= ora .4.$$. 3.. +lege porii mai mari pentru micul dejun i din ce An ce mai mici c=tre sear=. Ideale pentru aceast= parte a ilei sunt ou=le fierte, pMinea integral=, fructele, brMn a slab=, iaurul degresat i fulgii de ov= . 33. Dr=simile te pot ajuta s= ai formele dorite. 0vident, nu este vorba de orice fel de gr=simi, ci de cele Lbune&, care conin substane ce transmit sen a ii de sa ietate creierului. -urse excelente de aci i grai sunt nucile i alunele An stare crud=, petele gras, cum ar fi somonul i p=str=vul, dar i uleiurile vegetale de floarea soarelui, de m=sline, de rapi = i de in. 35. 6rei s= ron=i cevaH Nn loc s= m=nMnci chipsuri, snac?suri sau dulciuri, po i s= te r=sfe i cu un pumn de migdale. +ceti sMmburi cu gust dulceag Ai potolesc foamea i, consuma i ilnic, nu las= urme nedorite asupra siluetei: 5$ de grame de migdale conTin doar .J$ de calorii. 3#. Nnlocuiete alimentele albe cu cele brune. 9astele, ore ul i pMinea alb= se transform= rapid An ah=r i astfel Ai va fi tot timpul foame. 37. 9opocornul sau floricelele de porumb f=r= sare sau ah=r potolesc foamea, a a c= le po i mMnca An loc de gustare. 3J. +daug= An mMncare condimente puternice, ment= proasp=t=, scorTiUoar=, busuioc Ui ro marin, pentru c= gr=besc arderea caloriilor i beneficie i de un plus de antioxidan i. 31. 6aleriana reduce considerabil sen aia de foame. *ea cMte .$ de pic=turi de tinctur=, de trei ori pe i, Anainte de mas=. 34. 0vit= combinaiile de ah=r i carbohidrai. De exemplu, An loc de cl=tite cu ciocolat= po i s= le combini cu nuci. 3;. Dac= vrei s= te saturi mai repede, este indicat s= miro i ment=, banan=, m=r sau vanilie cMnd iei masa. 5$. Ciocolata neagr= conTine mulTi antioxidanTi, arde gr=simile Ui caloriile. De asemenea, AncetineUte digestia, astfel AncMt s= te simTi s=tul= pe o perioad= mai mare de timp. Nn plus, o p=tr= ic= de ciocolat= neagr= pe i reduce din pofta de sare Ui de dulce. 5.. M=nMnc= o dat= la dou= ile salat= de var =. -=rac= An calorii, ea este bogat= An fibre, substan e care Ambun=t=esc digestia i ajut= la pierderea gr=similor accumulate An organism. 53. Genun= la b=uturile carboga oase, cu ah=r iKsau Andulcitori.

55. +rdeii iui, piperul i mustarul iute intensific= b=t=ile inimii i cresc temperatura corpului, accelerMnd procesul de ardere a caloriilor. 5#. "u mMnca foarte s=rat, pentru a evita retenia apei An organism. 57. Consum= An fiecare i salat= verde, pentru c= substan ele din compo i ia ei reduc apetitul i intensific= arderile. 5J. Ceaiul de ur ic= taie apetitul, cel de anason stimulea = digestia i cel de soc elimin= toxinele. 51. Citricile stimulea = eliberarea de en ime i ajut= la transformarea toxinelor astfel AncMt s= poat= fi eliminate de organism. Nn plus, contribuie la detoxificarea organismului i la arderea gr=similor. 8e poi introduce An alimentaie sub form= de gustare. 54. Merele conin fibre, vitamine, minerale Ui fitochimicale care stimulea = digestia. 5;. Nnainte s= m=nMnci sosurile sau supele preg=tite An cas=, ai grij= s= Anl=turi stratul de gr=sime de deasupra. De asemenea, Andep=rtea = pieli a de pe carnea g=tit=. #$. Ni este poft= de dulceH Mestec= o gum= f=r= ah=r, cu arom= puternic=, i vei face mai u or fa = tentaiei. #.. -osurile pe ba = de roii conin mai puine calorii decMt cele pe ba = de smMntMn=. #3. +nghinarea intensific= arderile i reglea = apetitul. Ceaiul din frun ele plantei ajut= metabolismul, AmpiedicMnd depunerea gr=similor. #5. /erete-te s= faci exces de b=uturi alcoolice pentru c= acestea contribuie la pierderea masei musculare i la de voltarea celulor adipoase, Ancetinind arderile. ##. 0vit= stresul, fiindc= acesta modific= echilibrul hormonal al organismului, Ancetine te metabolismul i te face s= pofteti la alimente bogate An gr=simi. #J. >reburile casnice, de exemplu datul cu aspiratorul, cur= area podelor sau sp=latul geamurilor te ajut= s= pier i An greutate

d.
- 5pala-te pe dinti dupa fiecare masa, "u numai ca este bine sa faci acest lucru pentru ambetul si sanatatea dintilor tai, dar daca o vei face, respiratia proaspata ii va semnali a creierului tau ca masa a luat sfarsit, iar in felul acesta riscul sa ti se faca pofta de ceva dulce, dupa masa, dispare. -7n singur fel de mancare la masa raditia de a incepe masa cu un antreu, apoi de a te delecta cu felul intai, de a te satura cu felul al doilea si in final de a savura desertul, sigur nu este recomandata persoanelor care doresc sa isi pastre e silueta. 9rin urmare nutritionistii recomanda sa consumam un singur fel de mancare la masa. -DimineaTa pe stomacul gol, se bea un pahar cu ap= plat= la temperatura camerei An care s-au stors 3-5 felii l=mMie. -)rar strict de mas=: An fiecare i m=nMnc= aproximativ la aceeaUi or=. -"u bea niciodat= ap= ,sau alte lichide) An timpul mesei sau imediat dup= ,primele 3$-5$ min) -"u te feri de l=mMie. Contrar WlegendeiW, nu produce arsuri stomacale, ea fiind alcalini ant= Ui antiacida gastric. Nn plus, nu conTine aproape deloc ah=r. -/ructele se consum= numai pe stomacul gol, neamestecate cu nimic altceva. Nntre ele se pot combina, cu excepTia pepenelui roUu, care se m=nMnc= singur. -Cea mai mare greUeal= este s= consum=m fructele pe post de desert, deoarece vor Ampiedica tot procesul de digestie, plus c= AUi vor pierde tot bagajul vitaminic. 0 de preferat s= se consume fructele cu tot cu coaj= Ui seminTe. -M=nMnMnc= cMt mai Ancet posibil. MasticaTia consum= calorii, aUa c= nu AnghiTiTi nimic nemestecat Ui AncercaTi ca fiecare AnghiTitur= s= fie mestecat= minimum .$ secunde. -Culc=-te noaptea, pe cMt posibil, pe la aceeaUi or= -"u ronT=i nimic Antre mese Ui nu s=ri peste mese, cu excepTia cinei. Chiar Ui o alun= luat= Antre mese va perturba procesul de digestie -"u confunda apetitul cu foamea. "u te l=sa convins de sen aTiile auditive ,ce bun a fost...), simTurile olfactive ,ce miros...), vi uale ,ce bine arat=...). -+m=geUte-Ti foamea! Nnaintea meselor principale Ancepe cu o salat= de crudit=Ti sau cu fructe ,cu 3$ 5$ minute Anainte) sau pur Ui simplu bea . - 3 pahare cu ap=. -*ea lichide ,minimum .,7 - 3 litriK i - cafeaua nu se pune la socoteal=). "umai aUa poTi ajuta organismul s= elimine deUeurile metabolice

--pune W"BW ah=rului, sau AnlocuieUte-l cu fructo =. /erereUte-te de pr=jeli, maione e, gr=simi.
Ce recomanda specialistii?

(. 2<ercitiile cu greutati "u trebuie sa mergi la sala ca sa faci exercitii cu greutati. Cumpara-ti 3 greutati de la un hIpermar?et si incearca sa iti faci un obicei dimineata sau seara sa lucre i macar .7 minute cu ele. Gecomandate pentru arderile rapide sunt exercitiile lente. 2. Alergatul si plimbarile lungi "-ar trebui sa fie prea dificil sa iesi la o tura de alergare seara sau la o plimbare cu prietenii. -pecialistii sustin ca persoanele care fac miscare in fiecare i, au o rata a arderilor grasimilor considerabil mai rapida decat a persoanelor care nu obisnuiesc sa faca miscare ilnic. 3. $ansul Dansul este cea mai simpla metoda de ardere a grasimilor, deoarece iti garantea a si partea de distractie. -e pare ca pentru o jumatate de ora de dans poti sa ar i in jur de 3$$ de calorii. 4. Condimentele 9rintre cele mai eficiente condimente care ard grasimile se numara ardeiul iute. 0ste dovedit ca dupa ce mananci un singur ardei iute numarul caloriilor arse creste cu 372 in urmatoarea ora. +lte condimente care ajuta la arderea grasimilor sunt piperul negru, ghimbirul, chimenul, nucsoara, semintele de mustar, cimbrul, usturoiul, turmericul si scortisoara.

5. 8esele regulate Daca ai mese haotice si obisnuiesti sa sari pentru micul dejun, nu ar trebui sa te miri ca nu slabesti. -tudiile au aratat ca mancatul la 5-# ore ajuta atat la cresterea ratei metabolismului si, implicit, la slabire. 6. Consumul a 2 litri de apa pe )i Da, este un sfat de care, probabil, te-ai saturat, insa cu cat te hidrate i mai bine, cu atat corpul tau elimina mai repede toxinele din organism si metabolismul este accelerat. Cercetatorii germani au descoperit ca daca bem J pahare de apa rece in fiecare i, putem creste arderile cu 7$ de calorii. 7. 9enuntarea la alcool

0ste intr-adevar dificil sa iesi in oras si sa nu bei un coc?tail, un pahar de vin sau o bere. Cu toate astea, daca tii o cura de slabire si vrei sa iti accelere i metabolismul, este recomandat sa renunti la alcool in favoarea sucurilor naturale. Cercetarile au aratat ca a doua i dupa ce ai consumat mult alccol exista o scadere semnificativa a arederilor interne. !. 5omnul de 7-! ore pe noapte 8ipsa de somn te determina sa mananci cu aproximativ 7$$ de calorii mai mult in fiecare i, iar excesul de somn iti incetineste considerabil metabolismul. Incearca sa respecti numarul orelor de somn si vei mentine la un nivel constant procesul de ardere a grasimilor. ". 2/itarea stresului In general, persoanele care tin cura de slabire tind sa se ingrijore e in fiecare i ca nu slabesc atat de repede pe cat si-au propus. -tresul nu face decat sa stimule e secretia de corti ol, un hormon care incetineste metabolismul si favori ea a ingrasarea.

B: )* ALIMENTE SATIOASE CARE N' INGRASA

>ii o cura de slabire si esti in cautare de alimente sarace caloric pe care sa le inclu i in dieta taH + i iti recomandam (& alimente care. nu numai ca nu ingrasa. dar ajuta la accelerearea procesului de ardere a grasimilor, iti dau energie si te feresc de tot felul de deficiente nutritionale. Care sunt alimentele pe care e musai sa le inclu)i in dieta ta> (. Fructul de a/ocado *ruschetele cu avocado sunt cele mai sanatoase gustari, asadar e bine sa le ai in vedere cand tii cura de slabire. De asemenea, consumat in salate sau in smoothie-uri, acest fruct iti va furni a grasimile sanatoase de care ai nevoie si te va ajuta sa iti pastre i greutatea.+vocado mai contine fibre solubile si insolubile care ajuta la suprimarea apetitului culinar.

2. #aurtul "u mai este o noutate pentru nimeni ca iaurtul nu trebuie sa lipseasca din nicio dieta. 0l imbunatateste tran itul intestinal, tine de foame si te ajuta sa slabesti asa cum ti-ai propus. Iaurtul este renumit pentru faptul ca aduce bacterii bune in stomac care reduc balonarea si previn diverse afectiuni gastrice. +i grija sa consumi iaurt simplu, fara arome si aditivi. 3. ucile "ucile sunt cele mai sanatoase gustari. "u te speria de caloriile din nuci. "ucile sunt foarte bogate in aci i grasi omega-5, iar 4-.$ nuci pe i, te vor ajuta sa slabesti pentru ca intervin foarte activ in eliminarea de grasime corporala. Cel mai bine este sa le combini cu salate, in felul asta, dintr-o simpla salata veti primi toti nutrientii necesari pentru intreaga i. De asemenea, nucile mai sunt recomandate intre mese, ca simple gustari, dar si in iaurt. 4. Cerealele integrale Cerealele integrale consumate la micul dejun te ajuta sa ar i de doua ori mai multe grasimi, comparativ cu persoanele care nu consuma acest aliment. Cerealele integrale sunt bogate in fibre, vitamine si minerale, proteine si grasimi bune care dau rapid o stare de satietate si energi ea a organismul. 5. 4ananele Cand ti se face foame intre mese sau dupa sala, optea a pentru o banana. *ananele sunt adevarate energi ante, de aceea este ideal sa fie mancate inainte de activitatile fi ice. 0le contin antioxidanti, fibre, potasiu si vitamina *J care iti dau o sen atie de satietate pentru 3-5 ore. 6. Lintea Bn consum regulat de linte ajuta la scaderea colesterolului, controlea a nivelul de ahar din sange, sporeste nivelul de energie al organismului si creste re istenta fi ica la efort. 0a este recomandata in curele de slabire, deoarece mentine sen atia de satietate pentru mult timp si este bogata in proteine, prevenind in acest fel anemia. .$$ de grame de linte fiarta contin doar ..; calorii, foarte putine in comparatie cu beneficiile pe care le aduce organismului.

7. 8erele Merele sunt bogate in apa, fibre, vitamine, aharuri si minerale, o combinatie ideala pentru cura ta de slabire. In ceea ce priveste numarul de calorii, valoarea lor este nesemnificativa, astfel ca poti manca linistita 5-# mere pe i. /ibrele au capacitatea de a absorbi apa si sunt ideale pentru a anula sen atia de foame. Daca te interesea a o dieta cu mere, gasesti una aici. !. 8igdalele Ca si nucile, migdalele sunt gustarile perfecte. Fidratate in putina apa ele sunt cu adevarat delicioase. Migdalele contin grasimi sanatoase, dau o sen atie de satietate pe termen lung, mentin pielea frumoasa si imbunatatesc tran itul intestinal. ". -uale )uale nu trebuie sa lipseasca din nicio cura de slabire, deoarece sunt pline de nutrienti benefici organismului. Bn ou fiert tare este cea mai buna sursa de proteine. Desi este mic, un ou tine de foame

doua ore. >otul pentru doar 4$ de calorii. 9roteinele, atat cele de origine animala cat si cele vegetale, sunt ideale pentru a taia sen atia de foame. (&. -re)ul brun "u iti fie teama ca o sa te ingrasi de la ore ul brun, acesta este foarte eficient in curele de slabire. 9e langa faptul ca este foarte sanatos, el te ajuta sa ai o digestie usoara, sa ar i repede caloriile si sa eviti sen atia de foame.

C: COMBINATII DE ALIMENTE CARE INGRASA

?tiai c, anumite combina@ii de alimente pot fi ade/,rate bombe calorice> 2le 3ncetinesc digestia Ai fa/ori)ea), 3ngr,Aarea. c*iar dac, par inofensi/e. 0ste posibil s= Tii o diet= care s= nu dea re ultatele dorite fiindc= greUeUti asocierea alimentelor. Xi nu este vorba doar despre cartofi pr=jiTi Ui de carne, ci de multe alte combinaTii. Iat= care sunt acestea. -u,le Ai carnea dau de lucru stomacului "utriTioniUtii spun c= la aceeaUi mas= este inter is s= combini dou= grupe de alimente bogate An proteine. +stfel, sunt total inter ise asocierile de tipul nuci Ui carne, ou= Ui carne, carne Ui lapte, brMn = Ui roUii, brMn = Ui ou=. 0xplicaTia: digestia este mult Angreunat=, fiindc= fiecare protein= necesit= un anumit timp de digestie. F,r, cereale Ai Aunc, la aceeaAi mas, Bna dintre cele mai nefericite combinaTii este cea dintre carbohidraTi ,biscuiTi, gogoUi, cartofi, pMine, cereale integrale, paste) Ui gr=simi ,unt, Uunc=, smMntMn=). 8a acumularea rapid= a ?ilogramelor An plus Lajut=( Ui al=turarea de proteine ,carne, ou=, lactate, ciuperci) cu carbohidraTi. Carnea nu trebuie combinat= nici cu fructe. Nn schimb, ai voie s= o m=nMnci la aceeaUi mas= cu legume,salat= verde, ardei, var =, roUii), de preferinT= proaspete, sub form= de salate. Cartofii Ai p0inea nu se m,n0nc, la aceeaAi mas, ) alt= greUeal= pe care nu trebuie s= o comiTi este combinaTia dintre cartofi Ui pMine. 0ste o asociere de alimente din grupa carbohidraTilor, lucru nepermis la aceeaUi mas=. 9oTi consuma pMine la prMn , iar cartofi la masa de sear=. CombinaTiile de carbohidraTi sunt d=un=toare pentru siluet=, fiindc= ah=rul conTinut de aceUtia se di olv= cel mai rapid An sMnge, ceea ce duce rapid la acumularea de ?ilograme nedorite. u amesteca fructele dulci cu citricele Xi atunci cMnd prepari o delicioas= salat= de fructe, trebuie s= ai grij= la alegerea ingredientelor. Gegula de ba = este simpl=: nu ai voie s= combini fructele dulci ,struguri, banane, pere, fructe uscate) cu fructele care conTin aci i ,citrice Ui ?i'i). 0le vor fermenta An stomac Ui-Ti vor Angreuna procesul de digestie, ceea ce duce la acumularea de ?ilograme nedorite. Combina@ii periculoase la micul de=un Dac= ai obiceiul ca la micul dejun s= serveUti pMine cu unt Ui gem sau cu miere, afl= c= nu este o combinaTie deloc agreat= de c=tre specialiUtii An nutriTie. +ceast= combinaTie este o adev=rat= bomb= caloric= pentru tine. >otodat=, fiecare aliment Angreunea = digestia celuilalt, ceea ce duce, inevitabil, la o siluet= mai rotund=. Proteinele nu se amestec, 3ntre ele ) alt= combinaTie nereuUit= este cea dintre proteinele animale ,carne, lactate, ou=) cu proteinele bogate An amidon ,paste f=inoase, legume, cartofi, ore ). +sta deoarece proteinele animale necesit= un fel de en ime pentru a fi digerate, An timp ce amidonul are nevoie de alte en ime.

F,r, ap, 3n timpul mesei Bn pahar cu ap= An timpul mesei va dilua sucurile gastrice Ui va Ancetini procesul de digestie. Cel mai bine este s= bei un pahar cu ap= cu maximum 3$ de minute Anainte de mas=. Xi cafeaua de dimineaT= ATi poate da dieta peste cap, din cau a ingredientelor pe care obiUnuieUti s= le adaugi pentru gust Ui care sunt bogate An calorii: ah=r, miere, lapte sau friUc=. De aceea, este bine s= o bei neAndulcit=.

D: ALIMENTE CARE CONTIN PANA IN 4* DE CALORII

B97C-LA. - C2A5CA ' 4 CAL-9## +cest tip de salata, usor picanta, este incredibil de saraca in calorii, grasimi si colesterol. 9lina de fibre, 6itamina +, C si %, dar si multi alti nutrienti ,printre care si potasiu) este ideala atunci cand vrei sa iti pregatesti o salata foarte sanatoasa sau o supa. -e pare ca, pe langa beneficiile nutritionale, rucola influentea a si viata de cuplu. -tudiile arata ca mineralele si antioxidantii din frun ele mai inchise ale acestui aliment sunt esentiali vietii sexuale. Pregateste un bol de salata de rucola cu putin otet balsamic si manca impreuna cu o portie de piept de curcan la gratar. 6ei avea o masa sanatoasa, dar si foarte gustoasa. 5PA9A +C2L. - C2A5CA ' 27 $2 CAL-9## -tim ca sparanghelul este cunoscut pentru proprietatile sale detoxifiante, datorita continutului mare de aminoaci i care au efect diuretic, inlatura lic*idele in e<ces din organism. Bn alt beneficiu pe care ni-l aduce acest aliment este imbunatatirea metabolismului. si se pare ca repre inta un bun remediu pentru mahmureala. 0ste plin de vitamine, printre care +, C, 0, % si *J, dar si fier, cupru si proteine si modul in care se poate consuma este atat crud, in salata, dar si fiert sau pregatit in tigaie cu putin ulei de masline. 9eteta pe care noi o preferam este cea de paste integrale cu sparang*el si sos alb . Delicioasa! 49-CC-L#. - C2A5CA ' 32 $2 CAL-9## *roccoli este foarte slab in calorii si se afla tot timpul printre alimentele noastre preferate datorita proprietatilor nutritive. 4ogat in fibre. /itamine si minerale. contine antio<idanti puternici care se pare ca pre/in cancerul mamar. dar si cel de colon . -ubstanta care ii confera proprietatea de prevenire a bolilor se numeste sulforafan si, din cau a acesteia, broccoli are un gust usor amar. 1A9:A 9-5#2. - C2A5CA ' 22 $2 CAL-9## Crocanta, dulce si economica. 6a intrebati cum un aliment atat de slab in calorii poate fi o optiune atat de sanatoasaH 0i bine, /ar)a rosie contine /itamine. minerale. fibre si cati/a fitonutrienti care pre/in cancerul. Dluco inolatul este un detoxifiant care accelerea a arderile din organism, iar sulforafanul este un puternic anti-cancerigen. -i nu este tot! Contine substante naturale care ajuta la accelerarea restructurarii celulelor si blochea a de voltarea cancerului. 5ALA;A 129$2. - C2A5CA ' 5 CAL-9## 9ractic, poti manca tone de salata si sa nu te ingrasi niciodata. "u are in compo itie decat 6itamina *, acid folic si mangan, dar ajuta si la functionarea adecvata a sistemului imunitar si echilibrea a nivelul aharului din sange. Alege o salata cu frun)ele mai inc*ise la culoare pentru mai multi nutrienti si adauga otet balsamic pentru o masa sanatoasa. 5F2CLA. - D78A;A;2 $2 C2A5CA ' 37 $2 CAL-9## -fecla este dulce, dar are putine calorii, asa ca poti profita de acest aliment fara sa ai remuscari.9epre)inta o sursa bogata de antio<idanti care a=uta la pre/enirea cancerului. /oarte bogata in fibre, fier si potasiu, sfecla repre inta sursa ideala de nutrienti dintr-o salata sau o portie de paste. Culoarea puternica este datorata betaninei, un puternic antioxidant. C- -P#$A. - C2A5CA ' 25 $2 CAL-9## Ca alte legume din familia cruciferelor ,var a de *ruxelles, broccoli), conopida este bogata atat in fitonutrienti care previn cancerul, dar si 6itamina C si acid folic. Daca alegi sa o consumi cruda sau gatita in aburi, leguma isi va pastra toate proprietatile nutritive. Conopida face parte din grupul de super-alimente care pre/in sau imbunatesc. in mod special. sansele de supra/ietuire impotri/a cancerul mamar . +9AP2F97#;. - C2A5CA ' 3" $2 CAL-9##

-tudiile arata ca femeile care consuma cu regularitate grapefruit sau suc de grapefruit cantaresc cu aproape cinci Eilograme mai putin si au un #ndice de 8asa Corporala cu 6F mai mic decat persoanele care nu consuma acest aliment. Cu proprietati nutritive care ajuta inima, fructul contine 6itamina C, acid folic, potasiu si pectina ,o fibra solubila care pare a fi un aliat puternic impotriva aterosclero ei ,maladie cardiovasculara care se manifesta prin complicatii asupra inimii, creierului si extremitatilor, ca angina pectorala, infarctul miocardic, accidentul cerebral sau cardiopatia ischemica). Drapefruitul ro sau rosu contine si 6itamina +, dar si licopen, un fitochimical care protejea a peretii arterelor impotriva daunelor oxidative. C#7P29C#. - C2A5CA ' (5 CAL-9## Carnoase si incredibil de slabe in calorii, ciupercile se gasesc in maga ine intr-o varietate de soiuri. Din fericire, aproape toate felurile de ciuperci contin o forma de antio<idant ce imbunatateste sistemul imunitar. dar si un comple< de 1itamine 4 si fibre. Ciupercile -hiita?e contin lentinan, un nutrient care pare a avea proprietati anticancerigene. In general, toate soiurile de ciuperci repre inta o sursa importanta de 6itamina D, tiamina, riboflavina, niacina, 6itamina *J, acid pantotenic, fosfor, potasiu, cupru si seleniu. 9e scurt, consuma ciuperci sub orice forma, pentru ca sunt alimente extrem de sanatoase si pline de nutrienti! 9-5##. 22 $2 CAL-9## P2 ;97 - 9-5#2 82$#2 Contin licopen, un antioxidant puternic care se gaseste rar in alte alimente. -tudiile arata ca acest antio<idant prote=ea)a impotri/a ra)elor 71. pre/ine anumite tipuri de cancer si reduce ni/elul colesterolului. -a nu uitam ca rosiile contin si o cantitate mare de potasiu, fibre si 6itamina C. 8e poti consuma crude, in salata, dar si in sosuri si gatite la cuptor. #ncearca reteta de rosii la cuptor umplute cu ore) brun. Incredibil de delicioasa si plina de nutrienti! 75;79-#. 7 CA;2L $2 75;79-# ' 4 CAL-9## 0ste un aliment care lupta impotri/a racelii. cancerului si se pare ca tratea)a si infectile urinare . ) dieta bogata in usturoi poate ajuta datorita proprietatilor antimicrobiene care se gasesc in bulb. Iata o metoda interesanta de a consuma usturoiul astfel incat sa isi pastre e de trei ori mai mult componentele anticancerigene pe care le contine. Inainte de a-l folosi in sosuri sau feluri de mancare asteapta ece minute dupa ce l-ai tocat sau drobit! $-1L2AC. - C2A5CA ' 3& $2 CAL-9## +cest aliment slab din punct de vedere caloric este bogat in potasiu ,cunoscut pentru proprietatea sa de a scadea nivelul tensiunii) si betacaroten ,puternic antioxidant). 9epre)inta o sursa importanta de 1itamina A. C. 2 si cupru. -tudiile arata ca dovleacul este un aliment bun chiar si pentru diabetul aharat datoriilor compo itiei acestuia. In plus, ofera un gust dulce tuturor preparatelor fara sa ne faca sa ne simtit vinovate. 9#$#CC##. - C2A5CA ' (" CAL-9## +ceste legume puternic colorate sunt pline de potasiu, acid folic, antioxidanti si compusi sulfurici care ajuta digestia. Cea mai importanta parte a alimentului nu o repre)inta partea rosie. ci frun)ele care contin de sase ori mai multa 1itamina C si calciu decat radacina. Ideal este sa consumi ridichea intr-o salata proaspata sau sa o ra i si sa o adaugi salatei tale de cruditati. F97C;2 $2 PA$792. D78A;A;2 $2 C2A5CA ' 32 $2 CAL-9## /ie ca este vorba de coaca e, afine, meura sau capsuni, oricare dintre aceste fructe de padure repre inta o portie bogata de antioxidanti, dar au si proprietati anti-inflamatorii. care reduc riscul bolilor cardio/asculare si al cancerului. -unt ideale pentru a-ti imbunatati sistemul imunitar, mai ales daca au crescut in padure. 8-9C-1#. - C2A5CA ' 44 $2 CAL-9## Morcovii sunt slabi in grasimi saturate si colesterol. Contin o sursa mare de tiamina. niacina. 1itamina 46. acid folic si mangan. -unt legume bogate in fibre, 6itamina +, C, % si potasiu. Ii poti manca atat cru i in salate proaspete sau de cruditati, cat si in supe sau sosuri.

E: - METODE DE STIM'LARE A METABOLISM'L'I

+i probleme cu greutatea sau te chinuieUti s= dai jos ?ilogramele An plusH Metabolismul este cel care ATi face probleme. Iat= ce trebuie s= faci!

.. Nnt=reUte-Ti masa muscular=! 0xerciTiul fi ic este cea mai bun= metod= pentru Ambun=t=Tirea metabolismului, mai ales antrenamentele de forT=, pentru c= m=resc masa muscular=. Cu cMt se m=reUte masa muscular=, cu atMt se vor consuma mai multe calorii An timpul odihnei. 9entru a arde caloriile, combin= antrenamentele de forT= cu UedinTele de aerobic. 3. 0vit= dulciurile! Consumul de ah=r favori ea = depo itarea gr=simii. 9entru a evita starea de foame Ui ameTelile, glicemia trebuie p=strat= la un nivel constant. 5. Condimentea = mMncarea! +rdeiul iute stimulea = metabolismul. Dac= preferi mMncarea chine easc= sau thailande =, nu le ocoli, Ans= ai grij= s= nu faci excese. #. *ea ceai verde! Cafeina Ui nicotina pot impulsiona metabolismul, dar au efecte secundare nocive. NnlocuieUte-le cu ceai verde! +cesta este o surs= de energie, dar Ui un ajutor de n=dejde An lupta cu celulita. +pa te ajut= s= elimini toxinele ce provin din arderea gr=similor. 7. Dormi mai mult! Mai puTin de 1-4 ore pe noapte de somn ATi provoac= probleme cu greutatea. Masa muscular= pe care ai lucrat-o cu o i Anainte are nevoie de odihn=. 0a se regenerea = An ultimele ore de somn ale fiec=rei nopTi

I&. MIC DE'(N REALI)AT DE N(TRITIONISTI

A:
u degeaba se tot sublinia), ideea c, micul de=un este cea mai important, mas, a )ilei ' dac, faci alegeri 3n@elepte. aceast, mas, 3@i poate asigura toate /itaminele Ai energia de care ai ne/oie pe tot parcursul )ilei. Potri/it unui studiu. cei care nu sar peste masa de diminea@, sunt mult mai aten@i la ceea ce au de f,cut. au mai pu@ine Aanse s, de/in, obe)i Ai au un risc sc,)ut de a face boli de inim, sau diabet. Cu toate acestea, mulTi dintre cei care iau micul dejun nu Tin cont de regula Wtrebuie s= m=nMnc s=n=tosW, ci mai degrab= trebuie s= m=nMnc repede Ui, eventual, ceva care nu necesit= timp mult de preparare. "utriTioniUtii atrag atenTia Ans= c= acest dicton, Wpe repede AnainteW, nu este deloc s=n=tos Ui ne ofer= cMteva idei pentru un mic dejun s=n=tos, s=Tios Ui delicios. .. 7nt de migdale pe p0ine pr,=it, Ai fructe proaspete. Gapid, nutritiv, detoxifiant Ui plin de energie. +Ua poate fi descris pe scurt acest minunat mic dejun preferat de nutriTionistul Da'n Yac?son *latner 3. Pit, din f,in, integral, umplut, cu omlet, cu br0n), ras, Ai o mandarin, . Iat=, avem aUadar incluse An acest mic dejun cereale, lactate, fructe Ui proteine, exact ce are nevoie organismul pentru a face faT= unei ile Antregi. +cesta este meniul agreat de 0li abeth M. Zard, consultant An nutriTie. 5. 8ini-pi))a engle)easc, din f,in, integral, ase onat= cu sos de roUii, brMn = mo arella semidegresat= Ui puTin piper roUu, dat= la foc mic la cuptor pMn= se topeUte brMn a. YoI *auer, expert= An nutriTie Ui autoare a numeroase c=rTi de diete, este adepta acestui stil de a lua micul dejun. #. -usan Mitchell, medic nutriTionist, prefer= pentru micul dejun /afa umplut, cu unt de ara*ide Ai afine proaspete. al=turi de un pahar cu lapte K un pahar de smoothie de banane, f=cut din lapte degresat, iaurt grecesc slab, banan= AngheTat=, . sau 3 linguri de seminTe de in Ui . sau 3 linguri de migdale, gheaT=. 7. 0lisa Qeid recomand= un bol de cereale cu lapte. la care se adaug, fructe proaspete de p,dure AiGsau nuci sau semin@e. contribuind astfel la m=rirea nivelului de energie Ui la menTinerea saTiet=Tii pe parcursul ilei. J. C*efir cu piure de c,pAuni. completat de o omlet,. Chefirul nu este suficient de s=Tios pentru a asigura energia necesar=, Ans= este uUor Ui suficient pentru o UedinT= matinal= la sala de sport. Dup= care puteTi mMnca o omlet= din care s= v= luaTi proteinele necesare supravieTuirii pentru restul ilei. Monica Geinagel, pre entatoarea unei emisiuni televi ate despre s=n=tate Ui doctorand= An nutriTie, iubeUte acest mic dejun.

1. 4r0n), de /aci degresat, cu cereale Ai c,pAuni proaspete . Nn total, cam o can= de 37$ ml. 4. 0xpertul An nutriTie +ngela Dinn-Meado' recomand= o/,) g,tit la foc mic cu cireAe uscate. la care ad=ug=m seminTe Ui extract de vanilie Ui 3 linguriTe de miere c=lduT=. ;. Cl,tite pline de proteine f=cute din: o banan= foarte coapt=, # albuUuri de ou, o lingur= de unt de arahide sau de migdale, un praf de scorTiUoar=, puTin= esenT= de vanilie sau migdale. >oate ingredientele sunt amestecate iar aluatul astfel obTinut se toarn= cu lingura An tigaia bine Ancins=, f=r= ulei. Cl=tita se Tine pe foc cMte 5 minute pe fiecare parte.

B:
.5 idei de gust=ri s=n=toase care nu te AngraU=, dar Tin de foame Dust=rile dintre mese sunt esenTiale pentru a furni a energie organismului Ui a Ampiedica o sen aTie exagerat= de foame. Dar, aceste gust=ri nu au nicio leg=tur= cu alegerile pe care foarte multe persoane le fac An special dup=-amia a cMnd optea = pentru ciocolat=, chipsuri, b=uturi energi ante sau diverse dulciuri din comerT. Dust=rile trebuie s= fie nutritive, nicidecum un surplus de ah=r, gr=simi sau sare care nu vor aduce niciun beneficiu organismului, ci din contr= Ai epui ea = foarte rapid energia. Ca s= faci cele mai inspirate alegeri, trebuie s= renunTi la ideea de a mMnca la nimereal= Ui s= ATi planifici pe o foaie care sunt cele mai bune alimente pentru a fi alese pentru aceste gust=ri. Chiar dac= faci Antr-o i o alegere proast=, l=sMndu-te prad= poftelor, An urm=toarea i trebuie s= revii la planul iniTial Ui s= fii conUtient= c= trebuie s=-i oferi organismului t=u hran= nutritiv=. Iat= cMteva dintre alimentele pe care Ami place s= le consum ca gust=ri Antre mesele principale. Nncearc=-le Ui tu, dar nu e ita s= adaugi la aceast= list= Ui alte sugestii preferate de tine, Ans= mare atenTie ca acestea s= fie hr=nitoare: .. Bn pumn de migdale, de preferat Anmuiate An ap= cMteva ore 3. Bn pumn de seminTe de floarea-soarelui crude amestecate cu stafide 5. "apolitane din ore expandat ,. bucat=) cu o lingur= de unt de arahide Ui cMteva felii de banane #. Bn pum cu mix de nuci crude, de preferat Anmuiate An ap= cMteva ore ,caju, nuci, alune, arahide, nuci *ra iliene) 7. Bn pumn mic cu un amestec de fructe uscate ,goji, mriUoare, agriUe, stafide, curmale, smochine, prune uscate) J. ) jum=tate de avocado cu puTin ulei de m=sline ,sau past= de susan) Ui sare de mare 1. Bn m=r 4. ) portocal= sau un grefrut ;. -Mmburi de rodie cu iaurt Ui fulgi de cereale integrale .$. Fummus cu legume crude sau Antins pe o felie de pMine integral= ,sau pe un biscuit din f=in= de secar= sau Antr-o lipie Ui amestecat cu salat= de p=trunjel). ... Bn pahar de smooothie cu lapte vegetal ,soia, ore , ov= , cocos, migdale, cMnep=, susan), o banan= Ui o linguriT= de cacao .3. Dou= p=tr=Tele de ciocolat= neagr= cu peste 1$2 cacao, o bucat= de pr=jitur= "egres= f=r= foc sau coo?ies cu buc=Ti de ciocolat= neagr= .5. /elii de legume crude ,morcov, castravete, broccoli, conopid=, ardei, Telin=, gulie, p=stMrnac, r=d=cin= de p=trunjel, ridichi).

C:
(. )mleta din 3-5 oua ecologice, cu ulei de masline, multe legume ver i plus un sfert de avocado intins pe o felie de paine integrala. 2. Doua oua fierte, iaurt grecesc cu seminte de in, putina scortisoara si cateva fructe de padure ,sunt bune si alea congelate), plus o banana. 3. Doua oua ochiuri cu spanac fiert, ceapa, dovlecei, rosii si o felie de paine integrala cu avocado. 4. Bn sandvich din doua felii de paine integrala cu un ou ochi, rucola, rosii cherrI, putin parme an si avocado.

5. Cateva felii de bran a ,nu foarte sarata), putin somon afumat, un sfert de avocado si rosii. 9lus paine integrala .-3 felii. 6. *udinca de chia, fructe si iaurt. Daca e insuficient, mai adaugati niste fructe. 7. Ceai negru cu paine integrala prajita, avocado, rosii tocate cu ulei de masline, cateva masline si 3 felii de bran a. !. Dovlecei fripti cu menta si ricotta plus niste bran a tofu si rosii cherrI. ". Bn bol de cereale integrale, seminte de in, nuci, migdale, stafide, o lingurita de miere si lapte de soia. "utritionistii mai recomanda pentru micul dejun legumele fierte, ciupercile, bran a de capra, laptele de migdale si untul de arahide, iar pentru diminetile in graba orice fel de smoothie.

D:
Cereale integrale.Cerealele cu lapte sunt foarte bune pentru organism. >=rMTele, fulgii de ov= sau fructele uscate sunt o surs= excelent= de fibre. -unt s=race An calorii Ui gr=simi Ui Ambun=t=Tesc digestia. Proteine.)u=, lapte, alune sau soia. >oate sunt surse excelente de proteine, care se potrivesc de minune la micul dejun. +limentele proteice sunt esenTiale pentru de voltarea organismului.

Bn mic dejun bogat An proteine e suficient pentru foamea de dimineaT=, pentru c= acestea AntreTin starea de saTietate. Bn ou pe i repre int= o surs= bun= de lutein=, care este esenTial= pentru s=n=tatea ochilor. ) combinaTie excelent= de alimente proteice o repre int= nucile cu lapte. Fructe Ai legume.+cestea sunt componente inevitabile ale oric=rui meniu s=n=tos, dar dac= le mMncaTi la micul dejun, au Ui efecte digestive foarte bune. Corpul nostru are nevoie de fructe Ui legume proaspete An fiecare i pentru a fi protejat de boli. 2/ita@i carnea procesat,H+ceste mMnc=ruri bogate An gr=simi saturate sunt d=un=toare inimii. Bnele conTin s=ruri nitrate care sunt responsabile de multe boli, precum cele de pancreas sau de colon.

E:
.$ idei pentru un mic dejun sanatos pentru copii si parinti ;oata lumea a au)it ca micul de=un este cea mai importanta masa a )ilei. dar noi ii banuim pe unii adulti ca trisea)a si dimineata nu beau decat o ceasca de cafea.

Iar daca ei, ca adulti, sar cu gratie si nonsalanta peste micul dejun, cat succes pot avea oare in a-i convinge pe copiii lor sa respecte principiile unei alimentatii sanatoaseH Fai sa vedem impreuna care sunt alimentele care se califica pentru a fi consumate la micul dejun si care nu. Carnatii, salamul, pari erul, crenvurstii nu sunt cele mai fericite optiuni pentru mic dejun. +ceste alimente contin foarte multe 0-uri si foarte putina carne , asa ca n-ar trebui sa va faceti un obicei din a le pune pe masa in fiecare dimineata. Alimentele perfecte pentru micul de=un sunt ouale, painea neagra si cerealele integrale, laptele si produsele lactate ,iaurt, sana, bran a) si fructele. Iata .$ combinatii delicioase si sanatoase pentru micul dejun, pe care le va manca cu placere intreaga familie:

Bn ou fiert cu 3 felii de paine prajita C . pahar de suc proaspat de fructe si legume ,portocale, grapefruit, mere si morcovi) ) rosie si cateva ciuperci facute pe gratar C 3 felii de bran a C 3 felii de paine C . fruct . iaurt simplu C . felie de paine toast sau . felie de chec facut in casa C . banana . castron de ore cu lapteK fidea cu lapteK gris cu lapte C . felie de chec sau . mar copt cu scortisoara . castron de cereale cu lapte @ puteti adauga dupa bunul plac fructe uscate ,curmale, caise, smochine, stafide) Bn sandvis preparat din 3 felii de toast, . felie bran a, . felie de sunca ,de pui sau curcan), 3 frun e salata verde, cateva felii de rosii sau castraveti C . pahar de suc proaspat de fructe

)mleta speciala: 3 oua, cateva cubulete de bran a K sunca K ceapa K . rosie K ciuperci @ totul amestecat bine si pus pe foc intr-o tigaie cu . lingura de ulei de masline. Dupa omleta mancata cu 3 felii de paine integrala, se potriveste perfect . pahar de suc de portocale sau . mar. Mil?sha?e @ . banana, . cana de lapte, putin ahar vanilat sau miere, scortisoara ,optional o nectarina sau cateva capsune) C cereale . felie de paine toast unsa cu unt si miere, . ceasca lapte, . banana 3 felii de paine neagra, putin unt, 3 felii de bran a telemea, . cana de ceai indulcit cu putina miere 9entru a pregati in mai putin de 5 minute un mic dejun sanatos pentru cei dragi, electrocasnicele mici de bucatarie se dovedesc de mare ajutor. Ca sa faci repede un suc de fructe, iti trebuie un storcator, pentru mil?sha?e ai nevoie de un blender, iar pra=itorul de paine este ideal pentru diminetile cand vrei sa mananci ceva cald, bun si rapid.

&. DESPRE ALCALINI)AREA OR*ANISM(L(I

A: ALIMENTATIA ALCALINA.
+limentatia alcalina inseamna a consuma i de i alimente alcaline, cu un nivel al 9F-ului mai mare de 1. 9entru aceasta insa, trebuie sa stimcare alimente sunt acide si care sunt alcaline. 0xista numeroase studii si teste care ne spun ce alimente sa consumam si ce alimente sa evitam. Mai jos aveti o lista cu aceste alimente: AL#82 ;2 AC#$2: -carnea de porc, vita, pui, oaie, curcan, crustaceeR -lapte, iaurt, bran a, frisca, inghetata, ouaR -fructe: toate cu exceptia celor alcalineR -bauturile carboga oase, cafea, ceai ,cu exceptia ceaiului din plante medicinale), alcool, indulcitori sintetici, ahar, prajiturile si tot ce contine ahar , aharul este puternic acid), sucurile asa- is naturale din maga ineR -otet, uleiul rafinat, ore ul alb, painea, biscuitii, alunele, sosurile de soia, maione a, pastele, mancarea preparata la microunde, mancarea tip fast food, ciocolata, supele instant, margarina de orice fel, untul, fisticul, porumbul ,contine multi fungi), cerealele integrale, mamaliga, muraturile ,extrem de acide), faina procesata ,faina alba, folositi pe cat posibil faina integrala). AL#82 ;2 ALCAL# 2% -castraveti, salata verde, ceapa, usturoi, conopida, broccoli, spanac, fasole verde, ma are verde, telina, var a, pra , morcovi, dovlecei, napi, ridichi, patrunjel, marar, ardei, rosii, si tot ce este verde ,bogat in clorofila)R -lamai, lime, avocado, grapefruit, rubarba, pepene verde, nuca de cocos ,atentie, nuca de cocos intreaga, nu macinata), soia, fasolea, hrisca, <uinoa, ?amut, meiR -apa pura, apa cu lamaie, ceai de plante medicinale, sucuri proaspete stoarse din legume, lapte de soia sau migdale, supa de legumeR -ulei de masline presat la rece, uleiul de rapita, in general orice ulei care este presat la rece, ulei de catina, ulei de seminte de struguri. +cum va dati seama ca mancarea traditionala romaneasca si mancarea moderna gen fast food este extrem de acida si nociva pentru organismul nostru. Din aceasta cau a spitalele sunt pline

si la farmacii sunt co i la medicamente. Mai jos aveti niste exemple cu nivelul de 9F la diverse bauturi pe care oamenii le consuma frecvent: -suc de portocale din maga ine: 9FV5.4#R -9epsi Cola: 9FV3.J5R -Coca Cola: 9FV3.J.R -cafea neagra: 9FV7.7.R -suc de mere din maga ine: 9FV5.#;R -bere: 9FV#.7R -8ipton Ice >ea: 9FV3.4R -Ged *ull: 9FV5.5. Geali am faptul ca pentru unele persoane poate fi destul de greu sa tina o dieta stricta doar cu alimente alcaline. Daca ne confruntam cu probleme grave de sanatate, atunci este necesar sa facem efortul de a ne alimenta numai cu alimente alcaline, cel putin pana starea de sanatate revine la normal. Daca starea noastra de sanatate este buna, atunci odata pe saptamana putem manca carne de peste, sau fructe care nu sunt in lista celor alcaline. >rebuie sa spunem ca rosiile si lamaile, desi au un 9F acid, ajunse in organism au un efect puternic alcalini ant, de aceea recomandam cu caldura sa va bucurati cat mai mult de gustul delicios al acestora. Doctorul Gobert Poung a de voltat o serie de produse alcalini ante, care ne ajuta sa ne recapatam mai repede si sa ne mentinem starea naturala de sanatate a organsimului, respectiv un nivel al 9F-ului de 1,5J7. "u trebuie sa va speriati cand vedeti listele de mai sus, putem prepara mancare delicioasa din legume. Dimineata putem bea un suc proaspat de legume, la amia a putem consuma o supa de legume si cateva fructe alcaline, iar dupa-amia a, seara, putem manca o salata delicioasa. 9entru cei care nu pot fara paine, recomandat este sa incerce sa reduca treptat consumul, si sa inlocuiasca painea alba cu painea integrala, de preferat facuta acasa, exista in maga ine aparate de facut paine, sunt extrem de usor de utili at si nu sunt scumpe, in acest fel ne asiguram macar ca painea nu contine tot felul de 0-uri ,amelioratori, stabili atori, etc) pe care le contine painea din maga ine. Ideea de ba a in alimentatia alcalina este sa incercam si sa ne straduim pe cat posibil sa mancam cat mai putine alimente acide. Mereu trebuie sa tindem sa consumam alimente alcaline.

B: DIETA ALCALINA
Incercarea unor noi diete a devenit o practica frecventa a omului modern. Insa noi nu vrem numai sa scapam de ?ilogramele in plus, ci ne dorim sa ne mai vindecam si de artrita, diabet sau chiar de cancer, ori daca e posibil sa incetinim pana si imbatranirea. Cu cat se spune ca o cura ar aduce mai multe avantaje pentru sanatatea noastra, cu atat mai doritori suntem sa o incercam, chiar daca in realitate lucrurile pot sta putin diferit. Iar dieta alcalina este fara indoiala o favorita a site-urilor dedicate curelor de slabire.

9obert Ioung. ,autor de carti de nutritie si medicina alternativa) promovea a dieta alcalina ca fiind un mod de viata sanatos, ce creste logevitatea. In cartea & The pH Miracle( ,WMiracolul pFW si poate fi cumparata de aici), dr. Poung afirma ca pF-ul organismului uman poate face diferenta intre imbolnavire sau vindecare, iar mentinerea acestuia la un nivel cat mai alcalin ne mentinem sanatatatea ,+ceasta dieta mai este cunoscuta si sub numele de $ieta Ioung). +cest echilibru acid-alcalin se poate mentine cu ajutorul unei diete alimentare in care se elimina cat mai mult posibil alimentele acive si limitarea expunerii la stres si factori poluanti. Bn astfel de stil de viata ar duce la echilibrarea organismului, la pierderea ?ilogramelor in plus si la vindecarea altor boli legate de aciditate. A$id sau al$ali! Inainte de a intra in detaliile ce privesc dieta alcalina ar trebui sa evidentiem cateva aspecte mai degraba stiintifice legate de modul in care organismul nostru poate fi influentat de aciditate sau alcalinitate. Doua notiuni care se masoara prin prisma pF-ului. Bn pF de valoare $ inseamna aciditate maxima in timp ce unul de valoare .# echivalea a cu alcalinitate maxima. -i evident, un 1 este valoarea de mijloc ce semnifica un pC netru. >otusi in medicina se stie ca sangele trebuie sa fie mereu putin alcalin, undeva in jurul valori de 1,57-1,#7 pe scara pF. -i ca lucrurile sa fie chiar mai interesante, valoarea pF-ului difera destul de mult de la un sistem la altul si de la un organ la altul. Insa teoria din spatele dietei alcaline este ca in ca ul consumului unor anumite tipuri de alimente, organismul este ajutat sa isi mentina un nivel ideal al pF-ului, imbunatatind astfel echilibrul organismului. Dar partea interesanta este ca acesta oricum isi autoreglea a nivelul alcalinitatii indiferent de dieta. Daca introducem prea multe alimente acide, organismul va depo ita surplusul de aciditate sub forma de re iduuri acide in tesutul adipos, si cu cat cantitatea de re iduuri acide este mai mare cu atat va WconstruiW mai mult tesut adipos, si astfel ne ingrasam. Deci... pentru a scapa de tesutul adipos este necesar sa ajutam organismul sa elimine re iduurile acide, oferind-ui alimente ba ice , alimente alcaline) Ce $"!ti!e dieta al$ali!a.

Ca multe alte diete de slabire moderne si cea alcalina are la ba a o dieta vegetariana. In plus, pe langa legume proaspete si niste fructe la fel de proaspecte, dieta alcalina mai promovea a si alimentele derivate din soia, nuci, cereale si legume. Dar in egala masura, lista de mancaruri exclude cu desavarsire alimentele acide cum ar fi carnea de porc, vita, pui sau peste, lactatele, alimentele procesate, aharul si faina albe dar si cofeina. Deci vorbim e un stil de mancat sanatos chiar daca organismul isi reglea a si singur pF-ul. Alimente cu alcalinitate mare% praf de copt, cartofi dulci, lamaie, seminte de dovleac, ceapa, meura, pepene rosu, nectarine, curmale japone e, ananas. Alimente cu alcalinitate medie: caise, grapefruit, pepene galben, castane, mango, pastarnac, usturoi, morcovi, anidve, broccoli, patrunjel. Alimente cu alcalinitate mica: ceai verde, ulei de susan, migdale, avocado, mere, cirese, piersici, papaIa, cartofi, gogosari, ciuperci, var a de *ruxelles, conopida, vinete, dovleac. Alimente cu alcalinitate foarte mica% ceai de ghimbir, coriandru, oua de rata, or salbatic, telina, castravete, salata verde, afine, struguri, portocale, banana, capsuni. 0ste de preferat ca in dieta alcalina sa se consume apa alcalina, aceasta poate fi o apa minerala plata sau o apa alcalina obtinuta cu un ioni ator de apa. P"si#ile #e!e/i$ii ale dietei al$ali!e Dietele care se axea a in special pe proteinele provenite din produse de origine animala au tendinta sa scada pF-ul urinei ,creste aciditatea) si sa creasca riscul de aparitie a pietrelor la rinichi. Deci consumul de legume si fructe promovat de dieta alcalina poate creste pF-ul din urina si evident reduce riscul de afectare a rinichilor. De asemenea, unele cercetari au evidentiat o oarecare legatura intre folosirea dietei alcaline si incetinirea pierderilor osoase si musculare, dublate de o ridicare a cantitatilor de hormon de crestere si care impreuna scad radica riscul de aparitie a unor boli cronice iar pentru unii indivi i pot usura durerile de spate.

Dar cea mai interesanta descoperire. este ca la consumatorii de alimente vegetariene, scade foarte mult riscul de aparitie al cancerului, in special a celui de colon. Dar, trebuie tinut cont aici si de faptul ca vegetarienii sunt in general inclinati spre a avea mai multe obiceiuri sanatoase precum exercitiile fi ice si abstinenta de la tutun si alcool deci poate fi dificil de confirmat ca scaderea riscului de cancer este asociata cu o dieta alcalina. Si ris$urile as"$iate ) asfel de dieta nu poate schimba in mod semnificativ pF-ul sangelui ,acesta se autoreglea a si este constant la un om sanatos), o valoare neregulata a acestuia se poate constitui intr-un semn care sa indice o problema mai mare - posibil insuficienta renala - si nu este o chestiune de natura dietara. De asemenea, oamenii care sufera de probleme majore de sanatate, cum ar fi diabetul, nu ar trebui sa abu e e de aceasta dieta alcalina fara o supraveghere medicala regulata. +sta pentru ca daca nivelul de ahar din sangele individului nu este bine monitori at - mai ales pentru bolnavii de diabet de tipul . sau 3 unde se foloseste insulina - poate aparea riscul unei situatii in care nivelul gluco ei din sange sa scada sub nielul normal.

C: DESPRE0
- alimentatie saraca in saruri induce deficiente in structurile tesuturilor. in functionarea corecta a proceselor metabolice. dar si o minerali)are insuficienta. care determina aparitia starilor de oboseala. tremurul pleoapelor. putere de concentrare sca)uta. iar in ca)ul celor mici. de)/oltarea insuficienta a oaselor si a /ederii. +cidul si nivelul alcalin sunt masurate pe o scala a pF-ului, astfel ca o crestere a aciditatii determina scaderea pF-ului si instalarea acido ei, in timp ce o crestere a alcalinitatii face ca nivelul ph-ului sa creasca si deci, sa apara alcalo a. In general, nivelul pF-ului sanguin trebuie sa aiba valori intre 1,571,#7 - usor alcalin. Cel mai la indemana mod de a mentine acest nivel constant este printr-o alimentatie alcalina. +ceasta ajuta pF-ul sangelui sa se mentina in limitele normale fara prea mult efort si in acest sens, doctorul imunolog >ania *ejan, specialist Gopharma, sfatuieste ca J$-4$2 din dieta sa fie constituita din alimente ce contin elemente alcaline si 3$-#$2 din alimente ce contin elemente acide. +ciditatea excesiva duce la imbolnavirea organelor prin care se excreta aci ii: rinichii, plamanii, pielea, ficatul si intestinele. Ce alimente alcaline si acide recomanda dr >ania *ejan, specialist GopharmaH $ieta alcalina: [ 8egume ,ridichi, dovleac, cartofi noi, salata verde, patrunjel, usturoi, vinete, conopida, busuioc, coriandru, andive, var a, ma are,chilli, asparagus etc) [ /ructe , avocado, lamaie, nuca de cocos proaspata, grepfrut etc ) [ Cereale si leguminoase ,stir, mei, linte, soia, %amut, ore brun, fasole etc) [ -eminte ,migdale, seminte de in, de susan, de floarea soarelui,cocos etc) [ Blei ,de in, de avocado, de cocos etc) [ Dermeni ,de soia, de ridiche,de broccoli, de \uinoa, etc) [ 6erdeata ,mladite de grau,de or ,ova , pir tarator, coada calului etc) [ 9aine ,paine cu germeni, lipie cu drojdie etc) [ Ceaiuri ,negru, alb, verde) $ieta acida: [ Carne ,vitel, porc, peste, vanat, midii, carnati, slanina etc) [ 8actate ,unt,bran a,lapte, er,frisca, bran a de soia) [ )ua [ Indulcitori , aharina, aharo a, sucralo a, miere,sirop de artar,roscove, sirop de fructo a) [ *auturi , energi ante, cafea, ceai negru, pasteuri ate, cacao etc) [ -osuri ,maione a, 'assabi, mustar, ?etchup) In ceea ce priveste alimentatia ilnica si alcalinitatea acesteia, doctorul imunolog >ania *ejan,

specialist Gopharma, recomanda: [ &Daca doriti sa ramaneti curand insarcinata, orientati-va alimentatia spre una de tip alcalin, bogata in alimente proaspete si sanatoase, in proportie de 4$2, deoarece o astfel de dieta poate determina adesea scaderea nivelului de infertilitate( . [ &Marul, portocala, banana @ consumate dimineata pe stomacul gol - au efect alcalin, insa consumate seara vor produce sen atia de &arsura la stomac(. Mai mult decat atat, mancate corect, aceste fructe aduc beneficii unice sistemului imunitar, cresc productia de imunoglobuline care protejea a impotriva virusurilor( [ 0vitarea alimentelor procesate precum: paine, paste,cereale, cafea, ahar, produsele in conserva, deoarece contribuie la inducerea starii de hiperaciditate. +stfel, alimentele integrale si neprocesate aduc cele mai multe beneficii pentru mentinerea unui pF echilibrat al sangelui. [ & Daca sunteti adeptii unei dietei ra', desi nu sunt multe alimente acide incluse in aceasta dieta, va puteti ba a pe banane, coaca e, mure, prune, ore brun, dovleac, cacao sau fistic( recomanda specialistul Gopharma Dr. >ania *ejan.

&I. CALORIILE NE*ATI&E

A: DESPRE0
0xpresia Walimentele cu calorii negativeW face referire la anumite alimente care necesita mai multe calorii pentru procesare decat propriul continut caloric. Consumarea alimentelor cu calorii negative supune organismul unui efort suplimentar si unui consum energetic crescut in procesul de descompunere si digerare, astfel incat numarul caloriilor consumate de organism este mai mare decat numarul celor asimilate. +cest aspect le confera alimentelor cu calorii negative un extraordinar avantaj in arderea naturala a grasimilor. ) portie de desert compus din #$$ de calorii poate necesita .7$ de calorii pentru a fi digerat de organism, de unde re ulta un castig de 37$ de calorii adaugat lagrasimea corporala. 9otrivit teoriei alimentelor cu calorii negative, spre exemplu, daca se consuma .$$ de calorii dintr-un aliment ce necesita .7$ de calorii pentru a fi digerat, organismul va arde 7$ de calorii suplimentare, prin simpla consumare a respectivului aliment. Cum functionea)a> Concept% - Crearea efectului de calorie negativa permite scaderea in greutateR - "umarul caloriilor utili ate pentru digestie este mai mare decat continutul caloric efectiv al alimentelor consumateR - )rganismul trebuie sa depuna efort suplimentar pentru a extrage caloriile din aceste alimenteR - +limentele cu calorii negative favori ea a arderea naturala a grasimilorR - Ge ultatele depind in mare masura de rata metabolicaR - -e ba ea a pe un consum bogat de fructe si legumeR +limentele cu calorii negative necesita mai multe energie pentru digestie decat continutul lor caloricR asadar, cu cat meniul este mai bogat in aceste alimente cu atat se pierd mai multe ?ilograme. -pre exemplu, o portocala poate contine 7$ de caloriiR dupa consumare, organismul are nevoie de mai mult de 7$ de calorii pentru a absorbi si a digera nutrientii si vitaminele din portocala. 9e parcursul procesului, se ard mai multe calorii, beneficiindu-se astfel de efectul de calorie negativa. 2fectul de calorie negati/a 9asul . - -e consuma un aliment cu calorii negative 9asul 3 - Din esofag, alimentul ajunge in cateva minute in stomac 9asul 5 - In aproximativ # ore, stomacul amesteca bolul alimentar cu acid 9asul # - Mixul de alimente ajunge in intestinul subtire

9asul 7 - In alte # ore, mixul intra in contact cu sucuri digestive ale pancreasului si ve iculei biliare 9asul J - +limentele devin lichefiate iar organismul se pregateste sa le absoarba 9asul 1 - Intestinul gros procesea a restul de alimente si fluide in decurs de alte .3 ore 9asul 4 - Ge iduurile sunt eliminate gradual Intregul proces necesita consum energetic ,organismul arde calorii) de unde re ulta scaderea in greutate. Potentialul de scadere in greutate Dieta cu calorii negative sustine ca, prin urmarea principiilor propuse, este posibila o scadere in greutate de aproximativ $.; ?g pe i. Chiar daca acest principiu s-ar dovedi a fi adevarat, o scadere atat de drastica in greutate nu este recomandata fara supravegherea stricta a unui specialist! Bn regim de slabire ba at pe mentinerea unei bune stari de sanatate recomanda o scadere in greutate de aproximativ $,7 - . ?g pe saptamana. +stfel, in functie de dieta pentru care se optea a, este important de retinut ca un regim ba at doar pe fructe si vegetale nu este benefic pentru organism daca este extins pe o perioada lunga de timp, intrucat nu confera suficiente proteinesau grasimi esentiale. Introducerea in meniul ilnic a 7 portii de fructe si legume in ca ul femeilor, si a ; portii in ca ul barbatilor, favori ea a scaderea in greutate fara eforturi suplimentareR fructele si legumele sunt cele mai potrivite alegeri pentru un meniu dietetic, avand un continut bogat de apa si fibre si importante vitamine si minerale. 6olumul mare de apa si fibre - compusi fara calorii - determina instalarea starii de satietate si micsorea a apetitul alimentar. 2fectul termic al alimentelor 0nergia utili ata in procesul de digerare a alimentelor poarta denumirea de efect termicR efectul termic al fiecarui aliment varia a in functie de categoria acestuia: - grasimile au cel mai sca ut efect termic: aproximativ 5-72 - carbohidratii au un efect termic de aproximativ .72 - proteinele au un efect termic de aproximativ 5$2 Desi lista alimentelor cu calorii negative se ba ea a pe fructe si legume, alimentele bogate in proteine au cel mai ridicat efect termicR pentru digerarea si procesarea proteinelor este necesara o cantitate mare de calorii. -pre exemplu, in ca ul unui aliment cu continut bogat de proteine, cum ar fi o portie de piept de pui cu 3$$ de calorii, 5$2 sau J$ de calorii vor fi consumate in procesul de digestieR astfel, raman aproximativ .#$ de calorii pentru procesul de metaboli are. Carnea slaba ,fara continut gras) contine proteinele cu cel mai puternic efect termicR conform cercetatorilor, proteinele continute de carnea slaba instale a cel mai rapid starea de satietate si sunt cele mai indicate in suprimarea poftei de mancare. Cu exceptia vegetarienilor, ca in care proteinele trebuie obtinute din surse ba ate pe vegetale, conform nutritionistilor, orice persoana care doreste sa scada in greutate fara a-si pune in pericol sanatatea, trebuie sa includa cel putin o portie de carne slaba in meniul ilnic: - carne de pasare: piept de pui sau curcanR - carne rosie ,slaba)R - peste: toate tipurileR - oua ,in cantitati moderate - . galbenus pe i)R 9ecomandari 9entru a obtine o scadere in greutate urmand principiul caloriilor negative, incepeti prin simpla introducere a acestor alimente in meniul ilnic. - +daugati o salata in meniul fiecarei mese din iR - Genuntati la dresingul pentru salataR folositi ulei de masline si adaugati eama de lamaie pentru gustR - Genuntati la sucurile acidulate in favoarea sucurilor naturale din fructeR - "u va creati un meniu strict ba at pe legume si fructe! -erviti carne slaba la cel putin o masa din iR - 0vitati mancarurile gatite ce contin prajeli, carne grasa, ulei, etc.R

- +cordati atentie proteinelor, lichidelor si suplimentelor ,vitamine, minerale, etc)R Alimente ce trebuiesc e/itate% - alimentele tip fast foodR - jun? food: bomboane, prajituri, chipsuriR - alimente hiper-calorice: pi a, inghetataR Lista alimentelor cu calorii negati/e Fructe% - mere, merisoare ,rachitele)R - portocale, mandarine, clementine, grepfruit, lamaiR - ananas, mangoR - capsune, meura, mureR - caise, piersiciR - pepene galben K rosuR Legume% - sparanghel, sfecla, telina, andive, morcoviR - brocoli, var a, conopida, laptuci, spanacR - ardei iute, usturoi, ceapa, pra , napR - catravete, rosie, dovleac, ardei grasR

B: )** ALIMENTE C' CALORII NEGATI&E

.. +fine - normali ea a glicemia si au calorii negative. 3. +gar - este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere. +juns in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volumul, captand grasimile si aharurile. "u e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grasimi si aharuri. Cantitatea optima este de 5 g pe i. -e poate folosi la supe si sosuri. 5. +lge marine - contin multe fibre. #. +nanas - contine en ime care di olva grasimile. 7. +nason - degresea a organismul. J. +ndive - au calorii negative, stimulea a secretia biliara. 1. +nghinare - diuretic, scade colesterolul. 4. +rdei iute - intensifica metabolismul. ;. +vocado - are proteine vegetale usor digerabile. .$. *roccoli - are calorii negative. ... *usuioc - degresea a organismul, are calorii negative. .3. Caise - laxative, ajuta digestia. .5. Cardamonul - este un condiment traditional arab numit si WhellW. Cateva seminte luate inainte de masa cu .$ minute, stimulea a digestia, iar puse in cafea neutrali ea a toxicitatea ei. .#. Carne de curcan - are putine calorii si putine grasimi. .7. Cartofi - se consuma fara grasimi si doar cu alte legume. .J. Castane - ard grasimile. .1. Castravete - are calorii negative, elimina toxinele. .4. Capsune - elimina toxine din organism, au calorii negative. .;. Ceapa - degresea a organismul, are calorii negative. 3$. Chimen - reglea a secretia de en ime. 3.. Cicoare - stimulea a digestia. 33. Cimbru - degresea a organismul. 35. Cirese - sunt depurative. 3#. Coaca e negre - reechilibrea a metabolismul. 37. Coada-calului - mareste procesele de eliminare a toxinelor.

3J. Conopida - are calorii negative. 31. Coriandru - reducebalonarea. 34. Cresonul - se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru condimentarea carnii si a legumelor. +re efect antibiotic fara a afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun diuretic si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun si contra tusei. +tentie, planta uscata isi pierde puterile curative! 3;. Cuisoare - au calorii negative. 5$. Dafinul - are marea proprietate de a di olva si elimina grasimile, iar pentru asta nu trebuie consumat in cantitati mari, cateva frun e puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vi ibil. 5.. Dovlecel - are calorii negative. 53. /asole patata - este purgativa. 55. /asole verde - are calorii negative. 5#. Dhimbir - intensifica metabolismul. 57. Dinseng - elimina toxinele. 5J. Draham - are multe fibre. 51. Drepfrut - contine en ime care di olva grasimile. 54. Dulie - reglea a nivelul gluco ei. 5;. Frean - degresea a organismul. #$. %i'i - este puternic antioxidant. #.. 8amaie - degresea a organismul, are calorii negative. #3. 8emn dulce - stimulea a ficatul si secretia ve icii biliare si imbunatateste digestia. -e foloseste radacina si se consuma ca ceai, infu ie: 3 lingurite la o cana. -e bea dupa masa. +tentie, mareste fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani poate duce la hipertensiune sau edeme! #5. I ma - are efect racoritor. ##. Mandarine - reduce indigestia. #7. Mango - are calorii negative. #J. Macese - alunga oboseala. #1. Macris - este detoxifiant. #4. Marar - degresea a organismul, are calorii negative. #;. Mei - are multe fibre. 7$. Menta - are calorii negative, este diuretica. 7.. Mere - au calorii negative. 73. Miere - scade pofta de mancare. 75. Migdale - scad colesterolul. 7#. Morcovi - au calorii negative. 77. Mure - sunt laxative. 7J. Musetel - usurea a digestia. 71. "api - diuretic, purifica sangele. 74. "ectarine - au putine calorii. 7;. )regano - intensifica functiile hepatice. J$. )re basmati - intensifica digestia, racoritor. J.. )re brun - intensifica digestia. J3. )r - intensifica functiile hepatice. J5. 9apaIa - reglea a glicemia. J#. 9aducel - reduce aciditatea gastrica. J7. 9apadia - intensifica arderile. JJ. 9astarnac - este diuretic. J1. 9atrunjel - are calorii negative, elimina grasimea. J4. 9epene rosu - este diuretic. J;. 9este - reduce colesterolul, are grasimi bune. 1$. 9iper - degresea a organismul. 1.. 9ortocale - au calorii negative.

13. Gidichi - au calorii negative. 15. Godii - scad colesterolul. 1#. Gosmarin - este diuretic. 17. Gosii - degresea a organismul. 1J. -alata verde - stimulea a metabolismul. 11. -alvia - are calorii negative. 14. -chinduf - se consuma semintele sau frun ele, pisate si amestecate cu mancare. +juta la digestie si scade nivelul colestrolului. -ub forma de ceai: 3 lingurite la o cana cu apaR are efect antitusiv si laxativ, se bea caldut dupa 5 ore de infu are. 1;. -coici - reglea a functia tiroidiana. 4$. -cortisoara - degresea a organismul. 4.. -ecara - grabeste digestia intestinala. 43. -eminte de dovleac - au efect de purificator intestinal. 45. -eminte de floarea-soarelui - au grasimi bune, nu ingrasa. 4#. -eminte de in - drenea a intestinul. 47. -eminte de susan - previn osteoporo a. 4J. -fecla - are calorii negative. 41. -ovarf - este tonic gastric. 44. -panac - are calorii negative si multe fibre. 4;. -paranghel - are calorii negative. ;$. -ofran - accelerea a metabolismul. ;.. >apioca - este un fel de faina obtinuta din tuberculii maniocului, care ajuta la scaderea colestrolului si reducerea stratului adipos. ;3. >arhon - di olva grasimile. ;5. >ofu - contine fibre. ;#. >elina - are calorii negative. ;7. Br ica - e detoxifianta si laxativa ;J. Bsturoi - degresea a organismul, are calorii negative. ;1. 6ar a - este diuretica si purgativa. ;4. 6ar a chine easca - are calorii negative, este foarte satioasa. ;;. 6ar a de *ruxelles - are calorii negative. .$$. 6inete - contin multe fibre.

&II. DI&ERSE
A: DESPRE ANTTIO1IDANTI
+ntioxidantii sunt substante chimice care neutrali ea a efectele radicalilor liberi ,substantelor periculoase din jurul nostru) si apara organismul de bacterii. --a demonstrat stiintific ca antioxidantii pot feri oamenii de cancer, dar si de alte boli grave, protejand celulele si ajutand la distrugerea virusilor cu care corpul intra in contact. >otodata, antioxidantii sunt recunoscuti si pentru faptul ca incetinesc procesul de imbatranire. +cestea ar fi principalele motive pentru care, in majoritatea dietelor, se vorbeste foarte mult despre antioxidanti. -i, cu toate ca multe alimente, dar si majoritatea fructelor si legumelor contin antioxidanti, sunt sigura ca ai vrea sa aflii direct care sunt cele mai bogate surse. >ocmai de aceea, asta i am facut pentru tine un top .$ al celor mai bogate alimente in antioxidanti. +fla chiar acum care sunt acestea, de ce este bine sa le consumi si ce beneficii iti vor aduce. -i nu uita ca data viitoare cand pleci la cumparaturi sa le treci si pe lista ta!

Cele mai bogate alimente in antioxidanti 9osiile - "umita de catre france i pe vremuri Wmarul iubiriiW, rosia, despre care tot ei spuneau ca ar fi si un aliment afrodisiac, contine o cantitate mare de licopen, unul dintre cei mai cunoscuti antioxidanti, care alaturi de vitaminele + si C, pre ente de asemenea in rosii, poate preveni cu succes aterosclero a, diabetul, dar si unele tipuri de cancer.

5tafidele - *ogate in vitaminele +, * si C, dar si in minerale precum fierul, calciul, magne iul ori potasiul, stafidele contin si foarte multi antioxidanti, numiti polifenoli. +cestia, pe langa faptul ca protejea a organismul de o serie de tumori, joaca un rol important si in echilibrarea tensiunii arteriale, protejand in acelasi timp si sistemul imunitar.

4roccoli - *roccoli contine aceeasi cantitate de vitamina C ca si lamaia , avand in acelasi timp un continut ridicat de vitamine din complexul *, betacaroten sau provitamina + ,un antioxidant cunoscut), si multe minerale, plus acid folic. 9e langa toate acestea, broccoli contine si luteina, un antioxidant puternic asociat cu sanatatea ochilor, care se gaseste si in spanac. *roccoli protejea a sistemul imunitar, previne anemia si lupta eficient in bolile de ficat.

1inul rosu - 6inul rosu contine antioxidanti puternici, flavonoide si resveratrol, care protejea a corpul de infectii si previn o serie de afectiuni printre care cancerul, bolile de inima ,flavonoidele scad nivelul colesterolului rau din sange), dar si bolile degenerative precum +l heimer, 9ar?inson sau dementa .

Ceaiul alb - Cu toate ca aproape toata lumea recomanda ceaiul verde pentru continutul sau bogat de antioxidanti, putina lume stie ca ceaiul alb contine o cantitate mai mare de antioxidanti decat ceaiul verde. 0xplicatia sta in faptul ca pentru ceaiul alb se recoltea a numai mugurii si frun ele foarte tinere, iar procesul de uscare este unul cat se poate de natural, la soare, pastrandu-se astfel multe din proprietatile initiale ale plantei. Ceaiul alb contine 0DCD, un antioxidant care protejea a sistemul circulator, previne cancerul si ajuta chiar si la regenerarea unor celule.

Ciocolata neagra - 9ulberea de cacao care se gaseste in cantitati mari in ciocolata neagra este mai bogata in antioxidanti decat unele fructe sau legume. +cesta a fost re ultatul la care au ajuns mai multi cercetatori, dupa ce au anali at cantitatile de flavonoide din ciocolata neagra. 9rintre actiunile terapeutice ale ciocolatii se numara reducerea riscului de boli de inima, scaderea cantitatii de colesterol rau din sange, dar si reducerea agresivitatii.

Afinele - +finele conduc in topul fructelor bogate in antioxidanti. Cu un continut mare de vitamine, acestea sunt bogate in antocianidina si <uercitina, antioxidanti flavonoi i, care previn cancerul, lupta impotriva infectiilor si ameliorea a memoria. Bn pahar de afine depaseste, in medie, de ece ori do a ilnica recomandata de antioxidanti, asadar consumul acestor fructe, periodic, inseamna o do a mare de sanatate pentru organism.

LJc*ee - /ruct exotic, pe care il putem gasi insa cu destula usurinta in comert, lIchee contine mari cantitati de oligonol, un antioxidant cu rol semnificativ in incetinirea procesului de imbatranire. 8Ichee mai contine si multa vitamina C, aci i grasi nesaturati si multe fibre de cea mai buna calitate.

ucile - Consumate moderat, periodic, nucile ajuta la scaderea colesterolului rau si sunt o sursa bogata de grasimi bune, atat monosaturate, cat si polisaturate. *ogate in antioxidanti, vitamina 0, ele previn bolile de inima, lupta impotriva infectiilor si protejea a pielea de factorii negativi din mediul extern.

Ceapa - Ceapa este bogata in <uercitina, antioxidant care previne cancerul si procesul de imbatranire, avand un rol important si in prevenirea alergiilor si ameliorand totodata si inflamatiile. "u trebuie sa uitam ca ceapa contine si multe vitamine, C, 0, *J, dar si minerale precum potasiul, fosforul, fierul sau calciul.

B: ALIMENTE CARE NE MENTIN TINERI

/ie ca ne place sau nu, timpul isi pune amprenta asupra fiecaruia dintre noi. )ricat de mult ne-am dori sa ramanem vesnic tineri, acest lucru nu este posibil. >otusi, putem pacali timpul macar putin daca alegem sa urmam un stil de viata sanatos in care sa includem si alimente bogate in substante nutritive, care au grija ca pielea noastra sa fie mai elastica si mai stralucitoare, parul sa fie mai re istent, iar dintii mai albi si mai frumosi. Iata care sunt cateva dintre alimentele care ne ajuta sa ramanem tineri mai mult timp. .. ucile. Minunatele nuci sunt bogate in aci i grasi omega-5. +ceste substante ajuta pielea sa ramana hidratata si elastica si previn aparitia ridurilor. +sadar, data viitoare cand pregatesti o salata, nu uita sa arunci in bol si o mana de nuci crude. Ge ultatele nu vor intar ia sa apara. 3. +repfrut. Drepfrutul aduce numeroase beneficii organismului, iar printre acestea se numara si stimularea productiei de colagen. Consuma grepfrutul bogat in vitamina C intre mese, pe post de gustare. "u numai ca te va ajuta sa ramai tanar mai mult timp, insa te va proteja cu succes si de gripe sau raceli. 5. 8o))arella. ) dantura alba, stralucitoare te poate ajuta sa pari mai tanar cu cel putin #-7 ani. Ce aliment putem consuma pentru ca dintii nostri sa fie mai albi si mai frumosiH Mo arella. 0a este foarte bogata in calciu, astfel ca protejea a si intareste smaltul dintilor. #. Cafeaua. Desi exista o multime de argumente contra cafelei, argumentele pro sunt si ele suficient de numeroase. 9rintre acestea se numara si proprietatea cafelei de a stimula vasele de sange. Datorita acestui efect al cafelei, pielea pare mai stralucitoare si ramane mai ferma mai mult timp. +sadar, nu uita sa-ti bei cafeaua de dimineata inainte de a pleca de acasa. >enul iti va multumi. 7. Fulgii de o/a). /ulgii de ova integral sunt bogati in amino aci i si vitamina 0, substante care iti hranesc pielea si o ajuta sa ramana tanara mai multi ani. De asemenea, fulgii de ova iti protejea a tenul de radiatiile nocive ale soarelui si ajuta la combaterea radicalilor liberi, prevenind imbatranirea prematura.

C: ALIMENTE PT MEMORIE
1. Fructe oleaginoase. Nucile i seminele sunt surse importante de vitamina E. Sunt bogate n antioxidani, au capacitatea de a reduce nivelul colesterolului i nu ngra. Mai mult, nucile au un coninut ridicat de acizi grai omega- . !onsumai-le, de pre"erat, n stare crud i nesrat, pentru a bene"icia de toate proprietile nutriionale. 2. Avocado. #ceste "ructe sunt bene"ice memoriei, datorit grsimilor mononesaturate, extrem de sntoase pentru sistemul cardio-vascular. !u toate acestea, din cauza coninutului mare de calorii, medicii recomand consumul a maximum o $umtate de avocado pe zi. 3. Fructe de pdure. %ructele de pdure au cel mai mare coninut de antioxidani care au un rol protector la nivelul celulelor creierului. & diet bogat n "lavonoizi 'un tip de antioxidani( poate s ncetineasc pierderea memoriei la oameni. 4. Pete gras. !arnea de pete bogat n grsimi eseniale omega- 'somon, sardine, )ering, macrou( previne e"icient instalarea demenei. *utei consuma carne de pete de ori pe sptm+n sau "olosind suplimente alimentare cu ulei de pete. 5. Legume cu frunze verzi. ,egumele cu "runze verzi 'spanac, varza -ale, varza verde, "runze de mutar, "runze de nap( "urnizeaz o surs bogat de acid "olic, substan care regleaz nivelul de )omocistein n organism. . !afea"vin. !o"eina este un excitant excelent pentru memorie i concentrare. .e asemenea, vinul rou prelungete viaa. !u toate acestea, alcoolul n exces ncetinete "uncionarea creierului, ns poi s optezi pentru sucul de struguri. #cest suc mbuntete semni"icativ memoria i "unciile motorii.

#. Legume crucifere. ,egumele cruci"ere 'varz, conopid, broccoli( s-au dovedit bene"ice n ceea ce privete conservarea memoriei la v+rste naintate. $. !ereale integrale. !erealele integrale 'ovz, p+ine integral, orez brun( in"lueneaz pozitiv "unciile creierului. Ele prote$eaz organismul de a"eciunile cardiace i mbuntesc circulaia s+ngelui. %. !iocolat neagr. .atorit proprietilor antioxidante puternice, ciocolata neagr a$ut la mbuntirea memoriei. #ceasta conine stimuleni naturali importani, aa cum este ca"eina, substana ce crete puterea de concentrare. .e asemenea, substanele antioxidante din pudra de cacao prote$eaz celulele creierului mpotriva stresului oxidativ. 1&. 'sturoi. .atorit proprietilor antioxidante, usturoiul mpiedic mbtr+nirea prematur. ()P*+,A-,. #pa este cea mai natural substan pe care poi s o consumi. !orpul uman este "cut din ap, iar "r o cantitate su"icient de ap, creierul nu poate "unciona la cote maxime. /0 01(,A,/ slnina, carnea de porc i carnea gras, a"umturile, alcoolul n exces, tutunul.

D: ALIMENTE BOGATE IN CALCI'

>oti stim ca avem nevoie de cantitati adecvate de calciu in dieta noastra, pentru oase puternice si dinti sanatosi.Desi toata lumea a asociatcalciu cu un consum mare de lapte de /aca, studiile au de valuit o poveste diferita. Chiar daca laptele omogeni)at si pasteuri)at contine cantitati importante a acestui mineral, nu este aproape deloc absorbit sau utili at de corpul nostru, produsele lactate adesea continand nivele mari de to<ine, precum *ormoni de crestere si antibiotice cu care au fost tratate bo/inele. 6este buna este ca sunt si alte surse de calciu, care sunt usor de incorporat in dieta ta )ilnica. >rebuie insa subliniat ca laptele proaspat de /aca sau de capra. cumparat direct de la tarani sau de la maga)inele bio, sunt sursa foarte importanta de calciu. 7rmatoarea lista contine unele dintre principalele surse sanatose de calciu% (. 5emintele de susan +ceste micute seminte minunate au un continut mare de calciu, dar de asemenea si alte minerale si /itamineimportante. 5emintele de susan proaspete contin aproximativ .$$$mg calciu la .$$g. 2. 5eminte c*ia K5al/ia CispanicaL Multi dintre noi nu stiu ca semintele c*ia contin cantitati mari de calciu ,si de asemenea si -mega-3 si aci)i grasiesentiali pentru sanatatea noastra). ) portie de .$$ g de seminte c*ia, iti asigura aproximativ J5. mg de calciu. 3. Legume cu frun)e /er)i De la spanac la /ar)a, sa ne asiguram calciul din legumele cu frun e ver i, este o alegere excelenta. De exempluspanacul are un continut foarte bogat de calciu, o ceasca de spanac continand aproximativ 7Jmg de calciu,iar .$$g de /ar)a Eale contine aproximativ .5; mg de calciu. 4. 5emintele de in "u sunt doar bogate in calciu ,37J mg K .$$g), ci semintele de in sunt bogate de asemenea si in grasimi omega-3.+sigura-te ca vei consuma seminte de in intregi, deoarece, uleiul rafinat din seminte de in isi pierde nivelul decalciu, datorita sistemului de procesare. 5emintele de in, sunt de asemenea o buna metoda de a-ti imbunatatisanatatea sistemului intestinal. 5. Muinoa

) &cereala( sanatoasa, o ceasca de Nuinoa iti ofera aproximativ J$-.$$ mg de calciu si de asemenea, bogate cantitati de potasiu. )inc si proteine. 6. 8elasa neagra K4lacEstrap 8olassesL +ceasta este un indulcitor excelent pentru ceaiuri si prajituri. Cu un continut ridicat de vitamine multiple si minerale, o lingura de melasa neagra iti ofera .13 mg din do)a )ilnica de calciu. 7. Portocale ) ceasca de suc de portocoale, proaspat stors, iti ofera aproximativ 13mg de calciu. -a nu mai vorbim despre continutul enorm de /itamina C, care iti va creste considerabil ni/elul de absortie a calciului. In afara de /itamina C si calciu, portocalele sunt de asemenea o buna sursa de potasiu. /itamina A si beta-caroten. !. Fasole Cele mai multe tipuri de fasole sunt foarte bogate in calciu. De exemplu, fasolea alba contine aproximativ .17mg de calciu la o portie de .$$g. ". 4roccoli ) ceasca cu aceste buchetele ver i ofera aproximativ 1# mg de calciu, impreuna cu .3$ mg de /itamina C care iti va ajuta corpul sa absoarba mai usor calciul. 4roccoli contine de asemenea, mari cantitati de /itamina O. /itamina A. acid folic si fibre. (&. Fructe uscate si nuci Multe fructe uscate au un continut ridicat de calciu. De fapt, daca mananci 5 smoc*ine uscate pe i, iti asiguri .57 mg de calciu. 8igdalele sunt de asemenea foarte bogate in calciu. Crude sau untul de migdale iti ofera 3JJmgcalciu la o portie de .$$g. ((. Plante uscate Cine ar fi cre ut ca prin simpla adaugare de plante uscate in mancarea ta, iti cresti aportul de calciuH .$$g decimbru uscat contine 3.53mg de calciu. +lte plate uscate cu un continut bogat de calciu% marar. busuioc. mag*iran. oregano. seminte de mac. menta. seminte de telina. sal/ie. patrun=el si ro)marin.

E: ALIMENTE BOGATE IN +IER

Cele mai multe dintre alimentele bogate in fier sunt de origine animala. Din acest motiv poate fi dificil pentru vegani, vegetarieni si oamenii care evita consumul de carne rosie, sa asimile e suficient fier pe parcursul unei ile. Din fericire exista multiple suplimente pe care le puteti lua. >otusi ar fi indicat sa obtineti fierul din alimentele pe care le introduceti in dieta dumneavoastra. Fierul este important pentru scaderea in greutate , intrucat organismul are nevoie de fier pentru a produce celulele rosii ale sangelui, care sunt necesare pentru oxigenare si arderea grasimilor si caloriilor. +cesta este motivul pentru care dietele care infometea a nu functionea a: daca nu mancati alimente bogate in fier nu veti pierde grasimea, ci doar se va modifica masa musculara si organele. +veti nevoie sa consumati produse alimentare bogate in fier daca doriti sa ramaneti in forma. Daca valorile fierului din organism nu sunt cele normale, va puteti simti letargici si obositi, chiar si

atunci dupa ce mancati si va odihniti. )amenii care primesc suficient fier intr-o i tind sa fie mult mai activi pe tot parcursul ilei. Cu toate acestea, suprado a de fier nu va va ajuta sa ardeti mai multe grasimi. -angele oxigenat este o necesitate pentru arderea eficienta a grasimilor, dar acest lucru nu inseamna ca ingestia suplimentara de fier va accelera timpul de ardere a grasimilor. -uprado ajul cu fier poate fi la fel de simplu ca si excesul de ahar, de aceea trebuie sa fiti vigilenti. Multe femei sufera de deficit de fier sau anemie, pentru ca nu mananca alimente suficient de bogate in fier. In plus, ele pierd destul de mult fier in timpul menstruatiei. Din aceste motive este foarte important sa adaugati la mesele ilnice alimente bogate in fier. +nemia prin deficit de fier este o problema a copiilor care nu mananca suficient. 1erificati lista de mai =os pentru a cunoaste care sunt alimentele bogate in fier. plus alimentele care trebuie sau nu. asociate cu acestea. +bsorbtia fierului este influentata de factori multipli. Bnul dintre acestea este forma in care este gasit fierul. /ierul heme care poate fi asimilat din surse animale este usor de absorbit. /ierul non-heme din surse vegetale este mai putin bio-disponibil. Cuprins articol .. Deneralitati 3. Care este necesarul ilnic de fierH 5. Cum poate creste absorbtia de fierH #. +limente bogate in fier Care este !e$esarul %il!i$ de /ier.

+portul de fier recomandat pentru barbati si femeile aflate la post-menopau a este de 4 mgK i. Cantitatea indicata pentru femei inainte de menoapu a este de .4 mgK i si recomandarea creste la 31 mgK i pentru femeile gravide. Copiii cu varsta cuprinsa intre 1-.3 luni au nevoie de .. mg, de la .-5 ani de 1 mgK i, de la #-4 ani de .$ mgK i, de la ;-.5 ani 4 mgK i, .#-.4 ani .. mgK i ,baieti) si .7 mgK i ,fete).
Cu p"ate $reste a#s"r#tia de /ier. 0ste indicat ca alimentele care contin fier sa fie insotite de urmatoarele alimente pentru a creste absorbtia: - carne, peste - portocale, pepene galben, capsuni, grapefruit - broccoli, var a de *ruxelles, tomate, suc de rosii, cartofi, ardei verde si rosu, vin alb Ali e!te #"gate i! /ier 9rintre alimentele care au un continut important de fier se numara: - ore brun - o ceasca preparat - $.4 mg - paine integrala de grau - . felie - $.; mg - germeni de grau - 3 linguri - .. mg - briosa - . briosa simpla - ..# mg - fulgi de ova - . ceasca preparata - ..J mg - pita de grau - o felie - ..; mg - spaghete imbogatite cu fier - . ceasca preparata - 3 mg - tarate - . ceasca - J.5 mg - seminte de floarea soarelui - 5$ mg - ..7 mg - lapte de soia - o ceasca - ..# mg - boabe de fasole - conserva jumatate de ceasca - ..J mg - naut - .K3 cana de conserva - ..J mg - tofu - jumatate de ceasca - ..4 mg - burger de soia - mediu - ..4-5.; mg

- spanac crud - o ceasca - . mg - spanac fiert - o ceasca - 5.7 mg - seminte de dovleac - .K3 ceasca prajite - 4.7 mg - fistic - .K3 ceasca - #.# mg - broccoli - .K3 ceasca de broccoli fiert - $.1 mg - fasole verde - .K3 cana fiarta - $.4 mg - fasole lima - .K3 ceasca fiarta - ..4 mg - sfecla - . ceasca ..4 mg - ma are - .K3 ceasca congelata fiarta - ..5 mg - cartofi - gatiti sau fierti - . cartof mediu - # mg - pepene verde - o felie medie - 5 mg - legume cu frun e ver i - .K3 ceasca - 3 mg

+:

Alimente 2ogate in calciu si fier

AL#82 +reutat Contin ; e ut in Fier K mg L -eminte .$$gr .1.; de dovleac -eminte .$$gr 4 floarea soarelui -oia .$$gr 7.3 preparata -panac .$$gr # 8inte .$$gr 5.5 /asole .$$gr 5 boabe Dris .$$gr 3.4 integral /asole .$$gr 3.J verde 9rune .$$gr 3.7 uscate 9aine . felie V 3..4 integrala 1$gr )re .$$gr ..7 Ma are .$$gr ..5 9aine alba . felie V . J$gr )u .buc V . 7$gr /ulgi de .$$gr $.J# ova AL#82 ; Calci AL#82 Calci u -mg ; uF mgF *ran a de ;33 +rahide J; burduf Ma are J. -vaiter ;$$ +ndive J$ Cascaval 1$4 6ar a 75 9enteleu rosie 9atrunjel 537 6ar a alba 7$ frun e >elina 7$ +lune 3#$ Macese 7$ Migdale 35; Morcovi #$ /asole .4$ Gidichi #$ alba Castraveti 35 *ran a .J# -paranghe 3. slaba de l vaci 6inete .7 Dalbenus .#7 Gosii .# de ou Dutui .# Ceapa .57 Bnt .7 verde Mere .3 8apte .3$ Cacao .3 vaca praf Frean ..; Carne .$ Icre de ;$ Cartofi ; Manciuria Malai 1 Ciocolata ;3 *anane J menaj Miere 7 9atrunjel 4; Ciuperci 5 radacina "uci 47

Gosie .$$gr -alata .$$gr verde *ran a de .$$gr vaci 8apte . cana V 3#$gr

$.7 $.# $.3 $..3

/ragi -panac -mantana Masline 9aste fainoase /ulgi ova Curmale

4. 4. 4$ 14 14 11 1.

G: - RETETE PRIN CARE POTI SC2IMBA G'ST'L APEI

utritionistii din intreaga lume recomanda e/itarea sucurilor. iar apa ramane cea mai sanatoasa optiune. $aca nu-ti place sau nu poti sa o bei asa cum e. fara gust. ai la indemana cate/a retete e<trem de simple menite sa o faca cat se poate de delicioasa.

Apa cu infu)ie de fructe "u este chiar o reteta, pentru ca este mult mai simpla de atat. >rebuie doar sa ai la indemana fructul tau preferat, sa il tai felii si sa il adaugi in apa pe care te pregatesti sa o bei. +daugi putin gheata si ai cea mai sanatoasa apa aromata. Apa cu castra/eti si menta "ici nu-ti inchipui cat de racoritoare si de buna poate sa fie apa dupa ca ii adaugi aceste ingrediente. +i nevoie de # frun e proaspete de menta, .7 felii subtiri de castravete si 3 litri de apa. Apa cu lamaie si coaca)e Coaca ele negre nu dau doar savoare apei, ci si o nuanta ro placuta. )btii un gust inedit. Apa cu citrice Bita de limonada sau citronada. *ucura-te de toate citricele deodata. +dauga lamai, limes, portocale si gheata si vei obtine o bautura foarte racoritoare si plina de vitamine. Apa cu pepene si ro)marin +i nevoie de .,7 litri de apa, pepene in forma de cuburi, dar si sucul de pepene care ramane si ro marin. Dupa ce le amesteci, te vei bucura de o aroma delicioasa.

2:

&III. DESPRE MINE

+limentatia mea este una diversificata, usoara, pe cat posibil sanatoasa si intr-o proportie destul de mare vegetariana. 9refer alimentele cat mai aproape de starea lor naturala, daca nu chiar crudeK proaspete. Inlocuiesc tot ce nu ma avantajea a ,din punct de vedere al sanatatii) si teste de fiecare data tot ce gasesc nou si interesant. In alimentatia mea se regasesc: ]cereale- fulgi de ova , grau, secara, porumbR tarate de psillIum, grau, ova etc, sunt pline de fibre si ajuta digestia)- se gasesc in ?aufland, la plafar sau in piata.,si nu sunt scumpe) ]nuci- nuci romanesti, migdale, alune, cocos E,contin aci i grasi omega 5-J si grasimi benefice organismului-scad colesterolul- consumate in cantitati reduse) ]seminte- de in, de susan, floarea soarelui, dovleac E,contin magne iu, potasiu, fosfor,si alteleenergi ante si reminerali ante @consumate in cantitati reduse) ]grau incoltit , si alte seminte incoltite..le mananc cu miere, scortisoara, in iaurt, in sand'ich, salata, in loc de paine..etc ]fructe:banane, portocale, mere, fructe de se on etc ]fructe uscate: smochine, curmale, stafide, caise E ]fulgi de cocos, ?arobKpudra de roscove ,e asemanator cu cacaoa si la pret cam la fel,mai ieftin chiar, insa nu contine cofeina- eu iau din ?aufland), cacao ]]]fulgii de cereale ii mananc cu iaurt, sau inmuiati si fierti in apa cu fructe, nuci, seminte fructe uscate,care le dau dulceata) sau miere, scortisoara, cocos, ?arobEetc ]legume-sfecla, telina, morcov, ardei, rosii, dovleac, ridichi, dovlecei, ciuperci,.. ]/erdeturi: marar, patrunjel, leustean, stevie, papadie, salataE ]]]fructele si legumele sunt orientati/e. in functie de se)on. pret s.a.m.d.Kpe timp de prima/ara/ara. c*iar si toamna mananc tot ce prind /erde. proaspat. coloratPde la /erdeturile din curte la cele din padure . si fructele la felL

Qcondimente si altele% le folosesc cam in orice. in functie de imaginatie si gust. de la salate de fructe. legume. la mic de=un. pran). cina. cu fructe. legume. cereale. iaurt. cartofi copti. supe. creme etcPKlista e lunga. tine doar de gustul fiecaruiaL -scortisoara, anason, ghimbir, piper, ardei iute, boia, chilli, lamaie, otet de mere,raureni- mi se pare singurul otet nemodificat si fara conservanti si alte cele, din cate am testat pana acum)R -: au rol de a stimula digestia si de a accelera arderea grasimilorR -ro marin, cimbru, busuioc, oregano,le folosesc mai des pe timp de iarna,in special cu cartofi, bran a proaspata, in sand'ich , sau iaurt..ori pur si simplu sub forma de infu ie cu lamaie si apa plata)- au rol calmant si antiinflamator ]ceaiuri medicinaleR ghimbir, anason, chimen, musetel, sunatoare, galbenele, coada soricelului, menta, lamaie,bune in special pentru stomac) ]ceaiuri de slabit: ceai verde, ceai negru, ceai alb, ceai rosu, ceai de slabit de la 60DD+ cu ginseng,se gaseste in ?aufland si e 3,7 lei cutia), ceai de soc ]]]in general la ceaiuri pun cate o felie de lamaie si uneori le indulcesc cu miere, exceptie cel de soc si de slabit carora nu le pun decat lamaie si atat), dar in curele de slabire e indicat sa se consume doar cu lamaie ]alte ceaiuri si infu)ii: tot ce prind mai exact, tot ce gasesc si imi placeEsunt consumatoare de ceaiuri de toate felurile posibile R ]consum ilnic minim 2 litri de lic*ide : -apa -apa aromata- in care las fructe sau frun e de menta, busuioc, de seara pana dimineat a, dupa imaginatie, gust -limonada- apa,lamaie, miere cu sau fara menta, busuioc -gingerata-apa, lamaie, ghimbir, miere, cu sau fara menta, busuioc -citronada-apa, lamaie, citrice de orice fel, miere -uneori compoturi de fructe -supe -ceaiuri etc ]nu consum prajeli de nici un fel, nici calit,e tot prajeala), sosuri, doar crude, din legume), paine alba, dulciuri foarte rar,.Kluna in ca de mi-e pofta de ceva) ]paine folosesc doar integrala sau neagra D)+G 9G+YI>+: la sand'ichuri , prajita cu miere si scortisoaraR sau cand am nevoie de un mic dejun mai consistentR de obicei o consum dimineata sau in prima parte a ilei si nu mai mult de maxim # felii,in functie de alimentele cu care o servescR de ex. mie imi sunt suficiente 3 felii de paine cand fac sand'ich..un sand'ich imi este de ajuns)R daca o servesc cu miere si scortisoaraC ceai, mananc 5- # felii , la omleta simpla sau la iaurt simplu fara cereale , eventual doar niste fructe si nuciKseminte, o singura felie. ]ore)- .K luna in cantitati mici, fiert , aromat cu diverse condimente,ghimbir, otet mere, currI, piper..depinde de pofte si cu ce il combin)cu ciuperci, fierte si puse separatK conserva de tonK pesteK legume crudeK salata, rosii..etc,uneori imi place sa il folosesc sub forma de faina,macinatKrasnit) , astfel il fierb si il aromati e , se face si mai repede si re ultatul final este cremos.) ]paste- .Kluna R nu folosesc decat de ore si vara din dovlecei,dovlecei cru i taiati fasii subtiri ca pe spaghete- pe astea le consum oricand am pofta)..si mai sunt cele integrale dar sunt putin mai scumpe @ cu pesteK bran a K rosiiK salataK ardeiK legumeK sos de rosii, ardei,rosiile si Ksau ardeii proaspeti dati prin blender sau masina de tocat carne si aromati ate cu busuioc, patrunjel, piperEetc ]]]atat ore ul cat si pastele se pot consuma cu lapte dulce K vegetal, indulcit cu miere sau fructe uscate si scortisoara, coaja de lamaie, arome. etc ]leguminoase,ma are, fasole, linte, naut..)-.K lunaR eu le consum fierte cu diferite LburuieniOO,dafin, maghiran, tarhon, oregano- imi plac combinatiile ) si facute pat^ ,ca fasolea batuta), caruia ii adaug putin ulei de masline, piperE. ]cartofi: ., 3K saptamana: fierti, copti, piure, cu condimenteK bran a proaspataK ulei de masline, nu folosesc unt sau margarina- e mai sanatos uleiul de masline aromati at, pun in sticlute ulei de masline cu busuioc , ro marin si cimbru si il pastre undeva la receR inlocuieste perfect untul si e mult mai bun la gust si sanatos)

]oua: #-4Kluna-uneori mai des , alteori delocE ouale imi plac, dar am momente cand le mananc, in general cand vreau ceva sa imi tina de foame pe termen lungR sunt sanatoase si mai ales satioase, consumate cu moderatie..le mananc in general la micul dejun, cate 3, ca omleta,le bat si le pun in tigaie fara uleiR in ca de se lipeste, se poate unge tigaia cu un strop de ulei, ca la clatite) cu verdeata, sau tarate, sau legume amestecate in ea sau salata si legume proaspeteR oua fierte cu nuci, portocalaKgrefaK?i'iKmere ,nu se combina cu orice fructe, de ex:caise, prune, pere pentru ca vor fermenta), iaurt si o felie de paine prajitaK sau oua fierte cu cereale ai verdeata,pasate), nuci si fructeK sau oua Lochiuri( in apa,se pune apa la fiert cu putin otet , iar cand clocoteste se sparg ouale direct in apa fierbinte si se gatesc-re ulta Loua prajite (fara grasime, sanatoase)cu cartofi , verdeata etc ]bran)eturi si lactate: 3-#K luna. ,exceptie facand iaurtulKlaptele batut pe care il consum frecvent) -*ran a proaspata, cu fructe, legume, salata, masline, omleta, mamaliga, cereale, nuci, seminte, fructe uscate, compot, miere si scortisoara, dulceata,..etc ECas proaspat, nesarat, cu salata, rosii, ardei, legume, sand'ich, sau ras cu mamaliguta,.. - Iaurt sau lapte batut cu cereale, fructe, dovleac crudKfiertKcopt, seminte, fructe uscate, miere, condimente ,le combin dupa preferinte, dupa ingredientele care le am la indemana, sau simplu cu ou si paine prajita plus fructe..etc -8apte dulce nu consum, in schimb il inlocuiesc cu cel de nuciKseminteK cereale pe care il aromati e cu esenta de vanilie ori cacao sau coaja de portocala si il indulcesc cu miere sau fructe uscate. ]carne si peste: in alimentatia mea foarte rar se intampla sa am carne sau pesteE carne nu consum decat de pasare, dar si asa cine stie cum, o data la 3-5 luni, de pofta doar si extrem de putinaR iar peste la fel R ambele le prefer cu salata de verdeturi, ridichi, sfecla, mere, sau muraturiEconserva de ton in ulei e singura cu care ma impac mai bine, adica o data pe luna . de obicei imi place cu spaghetele din ore , ore fiert,din faina) cu otet de mere sau suc de lamaie si piper K chilliK ghimbir ras fin. -In conclu ie combinatii se pot face de toate felurile in toate modurile posibile, trebuie doar rabdare si dorinta de experimentare. +cesta e modul de viata pe care eu personal il adopt. ------Incerc sa iau cate putin din toate. >oate ajuta atat timp cat sunt consumate cu moderatie si nu se face abu . -In general semintele, nucile, cerealele au un nr foarte mare de calorii, dar consumate cu moderatie ajuta in dieta de slabit. ,cu aproximatie:un pumn de nuciK i, 3-5 linguri de cerealeK i, un pumn de seminteK i) -Cantitatea de alimente consumata la o masa trebuie sa fie una mica, in jur la 5$$ grame . 0u imi controle de la cantitatea de alimente, la calorii si am grija sa nu abu e intr.o singura i de prea multe. Daca la micul dejun consum ceva consistent, de obicei asa e indicat) , la pran caut ceva mai usor , iar seara si mai usor decat la pran . 8a mine sunt suficiente 3 mese pe i plus lichidele , plus cate un fruct sau cateva nuci ori seminte cand mi se face foame,rareori) , un compot sau un pahar de lapte vegetal, eventual un iaurt cu seminte sau nuci sau simplu.Consum in jur la .$$$-.5$$ de calorii intr.o i . Bneori depasesc , alteori consum mai putin.. si asa ma mentin. "u rontai toata iua decat la ore stabilite, cu aproximatie, nu am ora fixa- e indicat sa nu se manance in afara orelor stabilite pentru ca digestia sa nu fie perturbata si sa nu apara starile de disconfort abdominalR in plus organismul lucrea a mult mai usor si ii este lasat timp pentru a arde grasimile) , dar lichidele le consum pe tot parcursul ileiR insa nu imediat dupa masa, doar inainte si la o jumatate de ora- o ora dupa. -"u imi lipseste apa cu lamaie , sau cel putin apaR un pahar de apa il beau in fiecare dimineata pe stomacul gol, cand ma tre esc. 8a fel mierea si scortisoara, le combin in orice gasesc sau le mananc cu paine prajita si ceai destul de des. Dhimbirul, sub forma de ceai cu o felie de lamaie si miere, gingerata, sau ra uit cu bran a, in salata, chiar si la micul dejun in iaurt sau pe paine sau in orice fel.. -In loc de ahar folosesc miere, fructe uscate sau ahar brutKbrun, in functie de ca .Bneori mai folosesc gluco a sau dulceata chiar,rareori), dar depinde ce anume indulcesc,de ex. in iaurturi, salate de fructeEetc) -In loc de sare folosesc condimente si verdeturi, otet de mere si uneori sos de soIa light. -In loc de margarina, unt , smantana si alte sosuri folosesc ulei de masline aromat, eama de lamaie, sos de soia, masline,sau pasta de masline- o fac eu) -8a salate folosesc otet de mere, eama de lamaie, piper si ulei de masline aromat,orice fel de aroma preferati- cimbru, busuioc si ro marin e combinatia mea preferata dar se pot face 1mii de variante: boia, coaja de lamaie, piper, dafin, patrunjel..etc)

-Cand am pofta de ceva dulce mananc fructe proaspete sau uscate , sau fac clatite din 3 oua cu . lingura de tarate si . lingura faina de nuci,nuci date prin rasnit a sau masina de macinat nuci),de seminte , sau cocos etc. putina, dar foarte putina apa si le impart in 3-5 clatite pe care le fac in tigaia fara ulei, sau doar cu un strop sterg tigaia,daca se lipeste). 8e consum cu miere si scortisoara,,e o combinatie care inlocuieste perfect dulceata, si nu numai la clatite ci in general), fructe, bran a proaspata, chiar si dulceata dar in cantitati reduse. 0 mult mai sanatoasa decat alte dulciuri din comert, si nici nu ingrasa, consumata o data la nu stiu cat timp. Combin fructe uscate cu tarate, seminte, banane, dovleac, cocos, cacaoEtot felul de combinatii si fac batoane de cereale , care sunt foarte dulci, taie pofta de dulciuri si ajuta in procesul de slabire. -Bnele alimente chiar daca au calorii multe, sunt calorii benefice, ajuta corpul sa se mentina, ajuta la slabit, elimina toxinele din organism si ard grasimile. De exemplu nucile ard grasimile, scad colesterolul desi au grasimi si calorii multe,acestea sunt benefice, vegetale)- in comparatie cu carnea de porc care creste colesterolul si favori ea a depunerea grasimilor, e doar un exemplu.. din multe altele) -+limentele trebuie sa fie cat mai simple, cat mai usor digerabile, incerc pe cat posibil,nu intotdeauna si reusesc) sa respect combinatiile corecte si sa evit combinatiile gresite de alimente. ,tabelele de mai sus). -Mananc atat cat mi-e foame si nu mai mult si nu mananc daca nu mi-e foame, chiar daca e ora pran ului sau a cinei de exemplu,micul dejun nu il sar niciodata)R daca nu mi-e foame imi fac un ceai, sau un pahar de lapte , suc etc si imi este suficient. -8a o masa imi ajunge un singur fel de mancare, si in general nu combin dulciurile cu mancareaR ori e una ori e altaEnu au loc ambele la aceeasi masa. -Despre carne nu prea am scris , daca nu o consum prea des, dar ideala este: fiarta, pe gratar, chiar si la cuptor, dar nu cu cartofi, paste, leguminoaseR doar condimente, verdeturi..) cu salate, legume, in supe,. , carnea se digera mai greu si ii mai mai multe ore pentru a fi digerataR iar cu cat o combinam cu alimente grele, paste fainoase, lactate si bran eturi, oua, leguminoase, cu atat stau mai mult in stomac , digestia e mai grea, apar durerile si arsurile stomacale si un plus de ?g , pentru ca nu au timp sa se arda suficiente calorii.) Cam astea sunt regulile de ba a. Mai tin cont si de un sfat, si de altul, teste , aleg ceea ce consider ca imi face mie bine in primul rand si renunt la ce imi face rau."u respect intotdeauna programul de masa si unele din reguli, am si ile cand fac exceptii, dar sunt ile nu saptamani, nu luni si, prin urmare revin foarte repede la normal, ca sa ic asa.Consider ca o data la ceva timp e o? sa consumi si altceva, si iti faci cate o pofta sau vreun moft. "u e nimic rau atat timp cat e doar un moment si nu devine obisnuinta. M)D0G+>I+ ,atentia la cantitate repre inta cheia succesului. )rice exces daunea a, ingrasa..chiar daca sunt alimente favorabile slabitului. 9e langa toate astea se adauga sport: sport de orice fel, de la exercitii fi ice, simpla inviorare de dimineata, mers pe jos, gospodarit, plimbat, dans prin casa , etcE orice forma de sport usoara sau complexa este benefica.