Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic, situata intre Europa si Asia, care se invecineaza cu Rusia, Ucraina,

Romania, Bulgaria,
Turcia si Georgia. Prin tramtoarea !"erci se a#unge in Marea Azov, prin Bos$or in Marea Marmara, iar prin stramtoarea %ardanele in
Marea Egee si deci in Mediterana. Ea este un rest al Marii armatice si prezinta o serie de aspecte unice in lume.
Marea se intinde pe o supra$ata de &'(.))) *m+. !el mai adanc punct se a$la la ,,)- m sub nivelul marii in apropierea de .alta. Mareele
sunt in general de mica amploare /cca. ', cm0. alinitatea apei este in larg de '12'3 la mie, $ata de ,&2(& la mie in alte mari si oceane. .n
zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit $iind intre 1 si ', la mie.!uprins 4ascunde5
6luvii si rauri care se varsa in Marea Neagra
unt mai multe $luvii si rauri care se varsa in Marea Neagra. .n zona europeana principalele sunt %unarea, Nistru, Nipru, Bugul de ud si
!ubanul. .n Asia Mica principalele ape care se varsa in Marea Neagra sunt caria, Enige, !"izil2.rmac si .esil2.rmac. Alte ape care se
varsa in Marea Neagra sunt !oru" in Armenia turceasca, Rion in Gruzia, Provadia si !amcia in Bulgaria etc. Un aport mare de apa este
primit de Marea Neagra de la %on, prin intermediul Marii Azov.
%ispunerea circulara a surselor de apa si e7istenta unei singure legaturi e7terne 2 prin tramtoarea Bos$or, Marea Marmara, tramtoarea
%ardanele 2 cu 8ceanul planetar, alaturi de incalzirea relativ moderata a apei de catre oare, determina lipsa aproape totala a curentilor
marini verticali si e7istenta doar a curentilor orizontali pe un imens traseu circular impotriva sensului acelor de ceasornic.
Ecosistemul Marii Negre
6ace parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. %in punct de vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in9
zona de supra$ata:
zona de adancime:
ub aspect biocenotic gasim trei zone9
zona litorala:
zona pelagica:
zona abisala:
Temperatura apei variaza la supra$ata9 vara pana la ,; de grade celsius care a#ung iarna pana la ) grade celsius. <umina patrunde in
largul marii la o adancime de '=)2,)) m. 87igenul este ine7istent la adancime 4!8,,>,5!urentii au intensitate redusa pe verticala si
mai mare pe orizontala: iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri care ating =2') m. Biocenoza9 alge in$erioare,
alge verzi, brune rosii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmos$era apropiata pasari si pescarusi.
Biotopul pontic
Biotopul pontic poate $i impartit in & eta#e principale9
'. Eta#ul supralitoral 2 acesta este $ormat din zonele de tarm acoperite ori stropite de valuri in mod ocazional. ?ona prezinta o umiditate
accentuata, inundabilitate, o cantitate in general mare ori macar semni$icativa de materii organice aduse de valuri sau de origine locala.
%e obicei materiile organice se a$la in descompunere, $ormand depozite rau mirositoare. 6lora este $ormata mai ales din anumite $orme
de alge 2 rar lic"eni cu rezistenta la variatii de mediu si "idro$ile. !u o $recventa mai redusa se intalnesc si angiosperme, mai ales in
partea dinspre uscat a eta#ului supralitoral. 6auna include numeroase crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe si 2 mai putin 2 anaerobe.
Mare parte din aceste vietati se "ranesc din depozitele de materie organica. 8 parte mai mica este $ormata din mici pradatori. <a acestea
trebuie adaugate vietatile pasagere, in special pasarile de mare.
,. Eta#ul mediolitoral 2 ce cuprinde zona de spargere a valurilor /intre cca. ) si 2),= m altitudine0. .n linii mari, eta#ul pseudolitoral
corespunde cu eta#ul mediolitoral al lui Bacescu /';1'0, cu eta#ul mezolitoral al lui Peres si Picard /';=3,';-)0 sau cu eta#ul talanto$otic
al lui Ercegovic /';=10. %upa substratul solului se imparte in zone pietroase, respectiv nisipoase ori maloase. Pseudolitoralul ocupa in
cadrul zonelor cu substrat dur o $asie lata de ,2') m in $unctie de inclinatia plat$ormei stancoase. ?onele pseudolitorale pietroase
/stancoase0 adapostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de des"idratare si care se pot $i7a bine de substrat /de e7empu
midiile se $i7eaza prin $irele cu bissus0. Aici intra unele specii de alge si scoici. <i se adauga vietuitoare care vin periodic din eta#ul
supralitoral sau in$ralitoral. .n anumite conditii si in acest mediu apar depozite de materie organica, $acand legatura cu biotopul prezentat
mai sus. !ele mai cunoscute vietuitoare ale eta#ului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii si stridii. Eta#ul pseudolitoral nisipos
cuprinde in special animale capabile de ingropare rapida in substrat. Biocenoza caracteristica zonei de spargere a valurilor pentru
pseudolitoralul nisipos de granulatie medie si grosiera este cea a bivalvei %onacilla cornea si polic"etului 8p"elia bicornis, carora li se
mai asociaza izopodul Eur@dice doll$usi si polic"etele Nerine cirratulus, Pisione remota si accocirrus papillocercus /Mo*ievs*i ';&;,
Bacescu. et al ';-10. Pseudolitoralul nisipurilor $ine este caracterizat de predominarea populatiilor am$ipodului Pontogammarus
maeoticus, misidul Gastrosaccus sanctus si turbelariatul 8toplana subterranea /urugiu ';;;0.
(. Eta#ul sublitoral/in$ralitoral0 2 a$lat la adancimi de ),= pana la ', /ma7imum '30 metri. Este zona cea mai $avorabila vietii, in care se
a$la ma#oritatea speciilor de plante si cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare. Eta#ul sublitoral cuprinde portiunea de
$und marin permanent imersata, situata intre limita inundarii permanente si adancimea care permite e7istenta organismelor
$otosintetizante.
&. Eta#ul elitoral 2 se situeaza de la limita in$erioara a algelor unicelulare sau pluricelulare /-) m0 pana la marginea plat$ormei
continentale.
.n Marea Neagra nu e7ista eta#ele batial, abisal si "adal.
6auna
re$erat.clopotel.ro
Alte caracteristici
Marea Neagra este saraca in insule, avand un tarm putin dantelat. !ele mai importante insule sunt .nsula erpilor si cele $ormate de
%unare, dincolo de varsare, ca .nsula acalinul Mare. !ea mai importanta peninsula este Peninsula !rimeea, AimpartitaA cu Marea Azov.
Gol$urile Marii Negre sunt $ie largi, putin prielnice adapostirii vaselor pe $urtuna /ca Gol$ul Burgas, Gol$ul Barna, Gol$ul inop, Gol$ul
amsun sa0, $ie colmatate la iesire de curentii orizontali si trans$ormati in limane /<imanul Nistrului de e7emplu0.
Eta#ul mediolitoral al Marii Negre, cuprinzand zona de spargere a valurilor /)2),= m adancime0, adaposteste in portiunile pietroase
organisme 2 animale si vegetale 2 care se $i7eaza puternic si pot suporta unele perioade de uscare.
!ateva orase importante se a$la la Marea Neagra, cum ar $i Burgas, Barna, !onstanta, 8dessa, .alta, evastopol, oci, u"umi, Batumi si
Trabzon. Un oras care nu se a$la propriu2zis la Marea Neagra, dar este mult legat istoric si economic de aceasta mare este orasul .stanbul
/mai demult !onstantinopol si capitala Bizant2ului0.
.n vremea romana marea se numea Pontus Eu7inus.
Marea Neagra $ace legatura intre Europa si Asia. Granita stabilita de geogra$i intre cele doua continente, pe !aucaz si stramtoarea Bos$or
taie aceasta mare in doua parti inegale, cea mai mare parte $iind europeana.
!a urmare a pozitiei sale Marea Neagra este singura, principala sau una din marile a numeroase popoare care locuiesc din timpuri mai
vec"i sau mai noi tarmurile sale. !ele mai vec"i popoare pontice sunt Romanii, Armenii, Gruzinii si Ab"azii. Alte popoare pontice sunt
Grecii, slavii cunoscuti sub numele de Bulgari, Turcii si alte popoare turcice /de e7emplu Gagauzii0, Tatarii sau Mongolii /veniti in
regiune in sec. C...0, Rutenii, Ucraineenii, Azerii, Rusii si altii. Toate aceste popoare prezinta astazi o serie de traditii, legende si alte
$orme de $olclor legate de Marea Neagra.
re$erat.clopotel.ro