~- , :

~
N I C O L E T A
D U M I T R E S C U
M I H A l '
M A N E A
C R I S T I A N
N I T A
,
A D R I A N
P A S C U
A U R E L
T R A N D A F I R
M A D A L I NA
T R A N D A F I R
~
,
)
I S T O R I A
A
R O M A N I L O R
M A N U A L P E N T R U C L A S A A X I I - A
)\
'I, (I , 1P , .
.}jU (VJ J , ). "u,,~ l--.}Jj0~ ..- l71tA~
-
~G
/
.' h_ '
(.J. '_~' ,
- ~. ''- - </,,- - :- . ;:::bIG
OJ '<c., ., .
. '7, " '/7
(.... V I
(,', l/hA
/ Q:... r(~J?(J/J , I
.J~/"", V I<I
A(>, 1.
O. _Of!, -:
" " /.(" ~ : .J / / yc/
J'/,.-I
I
)-7 J / '
~-rfl , r..I
~' !
/1 /~.I e ,
-
C'
::r1H U M A N I T A S
::uEDUCA TI ONA L
,
tmilor
isiarie de
.; ; ::.-::; :" '; ; ,iiq ii ne re zoiuaie ."
Cvherine Durandin
I n t roduc e re
R O M A N I I I N E U R O P A
- inseli, dragul nostru elevdinclasa
dacasperi ca, inacestmanual,
.~ toate"contradicjiilenerezol-
~ <I la carese gandeste autoarea
~a.
z, primul rand, pentru camanualul
.:- fataprezintanumai douasprezece
e din I storia romanilor, Cateva
in vedere geneza etnica, cea
__talasi ceanationala; celelalte-
zaarile familii deidei social- politico
~~ secoleleal XI X- leasi al Xx- lea.
~, asadar, un manual carerelie-
:caza numai "tensiunea ivita din
econtradictii" nerezolvate, cum
soune istoricul citat la inceputul
tui Ave rt isme nt . 0tensiune iz-
A tadinfaptul cafiecaregenerap.e
.vaja/scrie I storia romanilor in
ort cu propriileaspiratii. Roman-
,- ,- cll, cu credinta ca discursul lor
:amane decisiv pentru afirmarea
- I entitatii nationale. Cei cu spirit
critic, pragmaticii, in general, cu
speranta ca "povestirea" trebuie
- . eiata, adevarul despartitdemit.,
in clasele anterioare, laistorie aminvatat cee st e Europa. Cum
au e voluat limit e le ae e st ui spaiiu ist oric delaEuropa ve c hilor gre c i si
Europa romanilor la Europa romanic d si la Europa got ic ii, la Europa
c at e drale lor, ingeneral. A mcunoscut apoi prima de sc rie re a Europe i,
ceaalui Erasmus, precum si modul incareaaparut ide e a unit iiiii
e urope ne . De asem:enea, amaflat care sunt principalele mode le e i
c ure nt e polit ic e ale Europe i mode rne , cereverberatii au acestea, pe
masura ce, ~ ultimele decenii, sediscuta despre noua c onst ruc iie
e urope ana. I n sfarsit, am aflat in ce c onsia c ult ura e urope and,
indeosebi c ult ura polit ic ii a de moc raiie i, denumita azi c ult urii c ivic ii,
tocmai pentru reliefareapregnanta aprincipalelor valori europene
[D
1
]
M anualul deI storie pentru clasa aXI I - aincearca saraspunda
lanoi intrebari: Ciind au apdrui romanii in Europa? Cum? Unde ? Care
e st e loc ul lor ge ografic ? Dar e e l ist oric ? Mai pre c is, 'in cee poc d sunt
c unosc ut i de e urope ni? Pe masura "inventarii" lor c a popor ori a
c onst it uirii proprie i ide niiidii? Ce imagini c ont radic t orii au ei in
Europa? Care sunt vechile stereotipii pe care este alcatuita
imagine a mode rna a e urope nilor de spre romdni? Dar imaginea e urope -
nilor in c onst iinia rc mdne asc ii?
De e e , lacumpana secolelor al XVI I I - leasi al XI X- lea, carturarii
romani scriau despre dubla aparienenid apoporului lor? Si de ce
ac e ast d dubld t rimit e re , la c ioilizaiia Orie nt ului si la c iinlizaiia Oc c i-
de nt ului, apregatit " prima int rare a romdnilor in Europa" inadoua
jumatate aultimului veac mentionat?
A stazi, in schimb, de cee st e ne c e sara 0noua paradigmii? A sadar,
pentru apropiata dar dificilare int e grare e urope ana, de c e numai Oc c i-
de nt ul ofe ra mode lul soc ie iaiii de moc rat ic e ? in acest context, cine
trebuie sa opteze in societatea romaneasca pentru acest model?
Caresunt implic aiiile polit ic e e i c ult urale aleunei asemenea optiuni
ferme, lipsite de ambiguitate?
Evident, sirul intrebarilor poate continua [D
2
].
ainsemnatate deosebita au raspunsurile. A cestea sunt
cuprinse in capitolele si lectiile prezentului manual. A supra
unora dintre eleatragem atentia in aceasta I nt roduc e re .
A stfel, pretutindeni in manual, este subliniata dimensiunea
culturala aincercarilor romanilor deaseinscrieinistoria Europei.
L ainceput, prin scolilelatinesti instituite pelanga vechileresedin-
teepiscopale si mitropolitane delaM ilcov, Siret, A rges, Severin,
A poi, timp de mai multe veacuri, prin convietuirea cu membrii.
unor comunitati central- europene stabilite la Orastie, ~., .
Brasov, Bistrita, Baia, Suceava, Campulung M uscel, Tfugo .
Concomitent, in cancelariile voievodale este folosita cl:rrlV"C'
.aceasta limba politica si sacra" a Europei sud- esti.ce,
domnii 0"invatasera [...]in casa la ei, de lamame1ede ori~
tu, inaintedeatealaturaultirni-
~probabil, saincercisa- p.limpezesti
ndurile, pentru aintelegeca"ten-
- ea." amintitaestemenitasapro-
ce,,0nevoiedeseninatate".
:..aaceasta claritate, laproprialiniste
eteasca nu pop.ajungedecat daca
legi camanualul 'defajaisi pro-
esaprezintelocul romanilor in
pa. Paraalteamanunte, el tre-
_aie sa- p.reaminteascaceainsemnat
prima intrare" a romanilor in
:::::"!lI opa, cereprezinta integrarea de
...stazi- mult mai complexa, contra-
orie, poate.0integrareimposibila
participarea ta...
Bafta!
4 ROMANI!iN EUROP A
r o:
"Europa inseamna drepturile omului;
apartenenta la 0cultura europeana
este indicata de faptul ea dreptul
promoveaza individul easeopsi subiect
[...], iar I ibertatile individuale sunt
eoneepute eagaranpi ale autonomiei.
Prin autonomie, individul nu se izo-
I eaza, ci iese din barierele soeiale si
interactioneaza eu alti indivizi. Prin
autonomie, individul isi poate stabili
singur soarta, libertatea, dar aeeasta
in eadrullegii."
Eduard Hellwig,
Unific are a se c onst aid, nu se inue nt e aza
r o;
"I ncunoastere, ingeneral, importanta
inainte detoate esteintrebarea."
A ndrei M arga,
Filosofia unific arii e urope ne
D3
..
.Domnul este un omfoarte intelept,
vrednie de multa I auda si iubit de
supusii sai, (larandul lor) oameni viteji
(palenti homini),. oameni de fapte
(homini deJatti) si nu de stat pe saltea
(so li pimazi), ci in razboi."
M atei deM urano,
Raport ul din 7de c e mbrie 1502
~'
,,[...]Gospodari rai, aplecati spre hope
si rautaciosi [...], invaluiti intr- o cum-
plita nestiinta si dispretuiti de toata
lumea (romanii sunt) oameni vrednici
decompatimire [...]"
Carl Josef Eder,
Adnot 4ri la Supple x Libe l/us Valac horum
Transsilvaniae
D5
,
slava, bosniaceinTaraRomaneasca (sotialui A lexandm- \~t- :
care s- a nascut Vladislav- Vlaicu), rutene I n ~1o
L atcu, cu numele asaderusesc). Stefaneel
inaceastalimbacu solii rusi trimisi derege1ePoI orria..'
I st oria inviifiimant ului romdne sc i. Despre ultimul voienri
sai"vorber;;teun cunoscut medic venetian [D3]'
I nEvul M ediu, cand apar capopor, apoi intimpuriJe~=- - :e,
cand seafirma canatiune, romanii sunt prezentati ci~
pe continent denumerosi calatori si demnitari straini. I nI
memorialistice si rapoarte oficiale, scrise in latina, neogr esct,
italiana, franceza, germana sau engleza, aprecierile sunt ~
I nunele, romanii sun! descrisi petemeiul elementelor defuri::.t!:::B..,
pozitive si negative. I n altele, defectele au prioritate, lI D
fiind exagerate [D4' Ds]'
Raportul identitate- alteritate devine eel firescpemasura
unor mari boieri romani invata la universitati din Cracovia
Praga, Padova si Roma, Vienasau Paris, Berlin~i Bonn.I ndeosec;
in ultimele trei centre culturale mentionate se formeaza
intelectuala careia I i datoram "prima intrare in Europa". Sc
gandim lageneratia lui M ihail Kogalniceanusi laceaa[unimii,
Cei mai multi urmasi ai acestor generatii decarturari au privir
"Europa" dintr- o pe rspe c t ivii romdne asc a. Punctul lor de vedere
"european" corespunde momentelor istorice pecareI eparcurge
societatea romaneasca.Jn mod civilizat, indiferent depolemidle
vremii, ei au propagat ideile active alecontinentului: lamodu,
figurat au adus "Europa acasa" la romani, in asa fel inca-
constiinta acestora aasimilat valorile si atitudinile democratice,
$i tot elitei intelectuale romanesti, iar prin ea, celei politice, -
revine astazi indatorirea deaimplini celepatru conditii alerein-
tegrarii europene, despre care vorbeste A drian M arino (Pe nt ru
Europa. I nt e grare a e urope and. Aspe c t e ide ologic e si c ult urale ):
"l.ier;;ireadefinitiva dinizolare, petoateplanurile, aRomaniei:
2.orientarea decisa spre Vest si spre toate structurile
euro- atlantice;
3.integrarea europeana progresiva si iesireabinecalculata din
sfera deinfluenta rusa, profund negativa:
4.formarea unei paturi rnijlocii urbane si rurale. Easingura
poate avea aspiratii si convingeri efectiv europene." _
Cei care inteleg acest mesaj nu au altceva de facut decat sa
constituie impreuna aceasta "patura mijlocie" si sa paseasca in
lumea civilizatiei europene potrivit exigentelor acesteia.
AUTORI I
Kiadin
itia lui
atelege
.I orga,
supusii
xlerne,
ilor de
lucrari
greaca,
lierite.
nitorii,
ori ele
:i cefiii
oviasi
leosebi
a elita
1". Ne
mimii.
1privit
vedere
ifcurge
emicile
modul
l incat
:ratice.
itice, ii
lerein-
:Pe nt ru
naniei:
cturile
atadin
ingura
ecat sa
asca in
I TORI I
_ _ . ....k - - , , :, "" ~.~;- ~~r: ,",(, r " , ';:- . ~. .~
_ ~lir _ '..- ~ '!t. '9.i.:. ,I s' ~!MI!k zd/ h.~ a r 'ad" - 3rt !." I. ....;- .~~
\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA
GETO- DA CI I
t
STitA M OSI
" I
~!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AI P OP 0 R V L V I R O M A N
D1
"I nainte de aajunge laI stru, regele persi-
lor birui [...]Eegetii care secred nemuri-
tori. Cad tracii- ;1OCUitoridin Salmydessos
si cei care ocupa pnutul asezat mai sus de
orasele A pollonia si M esembria - pe
nume scirmiazi si nipseeni - s- au predat
lui Darius (fara lupta). Cetii, insa, pentru
ca s- au purtat nechibzuit au fost indata
robiti, macar caei sunt cei mai viteji si mai
drepti dintre t rae i."
Herodot, I st orii
D2
- - '
,,[Getii loeuiesc] dineolo de Haemus, intre
fluviul I stros si Pontos Euxeinos, mai mult
spre mare. [Ei]si populatiile aeestui tinut
se invecineaza cu scitii, au aceleasi arme
si sunt top. arcasi calari."
.Tucidide, I st oria rdzboiului pe lopone siac
Identifleati car acter isticlle globale ~i de
detaliu ale celor doua fr agmente doou-
mentar e. P e acsasta baz!, r eliefati me-
todele difer ite pr in car e autor ii r espectivi
cer ceteaza aspectele istor ico- geogr afice.
Sesizati, in acest context, car e este r a-
por tul identitate - alter itate.
r r
t
~
0
3
-
,,[Romanii] numeau Danubius partea su-
perioara afluviului si eea dinspre izvoare
pana laeataraete. Tinutul deaid seafla, in
eea mai mare parte, in stapanirea daeilor.
Partea inferioara afluviului, pana laTyras,
de- a lungul careiatraiesc gepi, ei 0numese
I stru. Oacii au aceeasi limba ca si getii,
A cestia sunt mai bine cunoscuji de eleni,
deoareee semuta des depe0parte pe alta
aI strului si totodata multumita faptului ea
s- au amesteeat cu tracii si eu misii."
Strabon, Ge ographia
D4
-
.Este [...]clar caprin notiunea de geto-
daci trebuie subintelese toate aeeste
farfunitari teritoriale si nu 0unitate isto-
rico- sociala si politica, nu 0limba comuna
si nici neaparat 0cultura materiala si spi-
rituala comuna."
A lexandru Vulpe, Ge t o-dac ii?
Se mnific at ia de numirilor
Getii sunt mentionati indeosebi in izvoarele grecesti. I n secolul
~L S~::ltl_a ...Q!.r" Sofoclenu- i raporteaza insalaun spa!!E geografic.
I naceastaprivinta, mai utilesunt informatiiletransmise deHerodot
[I 419i Tucidid.~JD2J:Nici ei nu precizeaza dacarespectivul e t hnonim
estc eel prin careinsisi getii sedesernneaza. L afel stau lucrurile cu
alp traci delanord deHaemus. Moe sii, al carer teritoriu estestra-
batut deI stru. sunt considerati decatreSallustius, istoricroman din
secolul I a.Chr., cafiind"tot unacu vechiul neamaprigal getilor- ".
.Spresfarsitul erei vechi, termenul "gep", dat initial unei grupari de
triburi dintreBalcani, Dunaresi M areaNeagra, estedejaextinssi pen-
tru zona din stanga fluviului.
Un fenomen asemanator areloc probabil si in cazul dacilor. 0
prima stiredespre ei esteatribuita tot unui autor grec. M enandru,
poet comicdinadouajumatateasecolului al N- leasi delainceputul
secolului al I ll- leaa.Chr., acordaunui personaj (sclav)numeledeDaoe
("lup", inlimbatraco- frigienilor). Pareindreptatita, astfel, afirmatia
demai tarziu alui Strabon, referitoarelanumeleinitial al daci1or,daoi
("lupi", "cei caresunt asemeni lupilor", cumexplicaM irceaEliade
acest e t hnonim cu semnificatie religioasa arhaica). I n acest caz, ter-
menul Dac ii trimitelaorigineatotemicaanumelui unei confrerii de
razboinici.
Existasi alteopinii. Potrivit uneia dintreele, lainceput termenul
.xlacii" reprezinta denumirea unui triblocal.A lpistorici si lingvisti
credcaesteunnumepecarevecinii (illirii, celtii)11dau unui grup de
triburi inrudite. A cestnumeestepreluat deautorii latini dinsecolul I
a. Chr., incepand cu Caesar. Peatunci, dacii si getii alcatuiau doua
grupuri diferentiateteritorial, fiecarecu propriul prestigiu istoric[D
3
J.
Pentru TrogusPompeius, un contemporan allui Octavianus, "dacii
erau un vlastar al getilor"- .I ndecenii1eurmatoare, Pliniucel Batran
scriecagetii sunt "numip daci decatreromani".
Denumirile regionale alegeto- dacilor sepastreaza si in izvoare
(epigrafice, narative) dinprimajumatate amileniului I p. Chr.I ntre
altii, sunt atestati dacii apuli, biefii, buridavensii, c arpii, costobocii,
piefigii, ratacensii, sucii, tyragetii [D
4
].
Pentru unii istorici deazi, geto- dacii reprezinta 0denumire con-
ventionala [DsJ.Eareprezinta sintagma subcaresunt cunoscute tri-
burilenord- tracice, adicalocuitorii autohtoni caretraiesclaDunare,
Pont si Carpati, incepand dinHallst at t -ul mijlociu.
Ge ne za c ioilizat ie i. Pre mise int e rne ~iinflue nt e e xt e rne
I ndividualizarea geto- dacilor in cadrul populatiei tracice de la
miazanoapte de M untii Ba1cani este raportata adesea la cultura
Basarabi. Vestigiileacestui ansamblu material si spiritual provin in-
deosebi din Banat (inclusiv eel sarbesc), Campia Romana, M oldova
n secolul
~eografic.
Herodot
hnonim
rurile cu
este stra-
fman din
zetilor- " .
:> ,
upari de
si pen-
adlor.O
znandru,
nceputul
e de Daos
ifirmatia
ilor, daoi
Eliade
~az, ter-
ifrerii de
b;~~
I grup de
secolul I
au doua
mc [D3]'
" "dacii
Batran
lirecon-
te tri-
Dunare,
te de la
I ~t~ra
ovm m-
oldova
t, '
'\'vI /1i ,
- .~ -
GETO- OACII, STRAMO$I AI P OP ORULUI ROMAN 7
~
meridionala, Basarabia centrala si de sud, bazinul M uresului. I ndelet-
nicirile agricole si pastorale, produsele metalurgice si ceramica,
obiectele de cult si podoabele din aur trimit la forme si omamente_
din epoca ,bronzului si din Hallstatt:.uhimpuriu. - -
L a aceste aspecte locale sunt asociate influente venite dinspre sud.
A stfel, pe langa necropolele de incineratie, cum sunt cele semnalate
I aBleiesti (jud. Teleorrrian) si Soldanesti (R. M oldova), sunt atestate
si cimitire de inhumatie din sud- vestul Olteniei. Ele denota patrun-
derea in zona aunor comunitati de illiri (secolul al VI I I - lea a. Chrl-
Din veacul urmator, influente meridionale resimt mai ales getii din
spatiile dobrogean si nistrean. Prin intermediul coloniilor grece~ti, ei
vin in contact cu civilizatia A ntichitatii clasice.Tnraurirea este confir-
mata prin cercetarile efectuate in teritoriul agricol (c h6ra) al oraselor
Histria si Tyras: sate ale vremii (identificate la Tariverde, Tiraspol):
fortificatii indigene (serrmalate la Babadag, Beidaud- Tulcea); necro-
pole (Enisala, Satu Nou etc.). Unele dintre acestea dateaza de la sfar-
situl secolului al VI - lea a. Chr., cand are loc expeditia condusa de
Darius I .
Cam in acelasi timp, un grup scito- iranic patrunde in Transilvania.
Din aceastacauza, puternicul centru tribal autohton de laTeleac (jud.
A lba) l~i inceteaza brusc activitatea. I n schimb, la est de Carpati, in
vederea apararii getilor din zona, apar "cetatile" de la Cotnari, Stan-
cesti- Botosani. I n ultimul caz, suprafata fortificata era de 22 de hec-
tare.
'Geto- dacilor leeste atribuit si eel mai insemnat complex arheolo-
gic din H4:11st at t -ul tarziu. A testat cu precadere in regiunile subcarpa-
tice, el cuprinde mari necropole de incineratie. I nventarullor funerar
ilustreaza influente scitice (indeosebi piese de metal, decorate in stilul
zoomorf), calaFerigele (jud, Valcea), dar si grecesti (ceramics I ucrata
la roata, podoabe din aur ~i- argmt aurit, monede), I a Barsesti (jud.
Vrancea) si ill alte locuri.
Obiectele grecesti denota 0- orientare accentuata a autohtonilor
catre Dunarea de [os, zona.unde patrund elemente de civilizatie din
regatele M acedoniei si Traciei. L a A nadol au fost recuperate peste 0
mie de monede de aur din secolele al I V- I ea- al I I I - lea a. Chr., de pro-
venienta elenistica. I ncepand'cu secolul al I I I - lea a. Chr., getii din ba-
zinul inferior al Prutului realizeaza primele monede, adaptari dupa
emisiuni greco- macedonene.
De'pe la mijlocul aceluiasi veac, continuand cu prima jumatate a
secolului al I I - lea a. Chr., are loc trecerea "spre cultura geto- daca cla-
sica" (M . Barbulescu). A flati deja ill cea de- a doua "varsta" afieru-
lui (epoca Lat e ne ), autohtonii ridica primele asezari de tip dava. Elesunt
asemanatoare centrelor protourbane ale celtilor, Patrunsi anterior pe
vaile raurilor Tisa, Somes, Crisuri, M ures, Bega, apoi in sud- vestul
Olteniei pe amble maluri ale Dunarii de [os si in bazinul Nistrului,
acestia of era geto- dacilor si 0serie de "cuno~tinte tehnice", indeosebi
"inAmetalurgie si ill olarit".
I n secolul al I I - lea a. Chr., cand rolul civilizator al celtilor seade pe
aceste meleaguri, ~ .Jumea geto- daca" patrund primele elemente de
civilizatie romana ..
par a] lnfor r natllle din citatele [D31~i
Car e sunt difer entele evidente dintr e
ele de veder e ale celor doi autor i?
ce cr edeti c~, la sfAr ~itul studiului ssu,
lea autor ; membr u cor espondent al
miei RomAne, folose~te semnul in-
r ii?
" barea este: pana unde termenul
aci- reprezinta doar 0conventie
eunde incepand, utilizarea lui poate
implicatii nedorite. Desigur, imixtiu-
politicii indomeniul istoriei reprezinta
mpala cauza. Dar estesi vinaistoricilor
- arheologilor deafi subestimat conse-
.epecareleprezenta stradania dea
mereu inevidenta trasaturile dein-
- e, inspecial peplan material si spiri-
ma 0analiza critica: de asemenea
si chiar istoria comuna- aledife-
grupari tribale din spatiul carpato-
- an. Fie din naivitate, fie chiar in
constient, multi cercetatori romani ai
'70si '80au raspuns solicitarilor
~ acelor vremi si au scris insensul
x.: rnai sus. Subsemnatul nu estenici el cu
oexceptie, desi s- astraduit saevite
"a synt agmat a absurde ca statul
~c, centralizat si independent etc."
A lexandru Vulpe, Ge t o-dac ii?
'ati apr ecier ile de mai sue, in maxi
ei pr opozitii r efer itoar e la r apor tul
- tstor ta oa I?tilnt~,
~A OA M BI ERA ) DI N A RGI NT
r nn, I A . CHR., DESCOPERI TA
iN DOBROGEA
Limba
Strabon nu argumenteaza afirmatia sa referitoare lalimba ' w
si getilor. De altfel, opinia cunoscutului geograf grec
t rZ~ ~ 7:- -- -'
- - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ : : : : : : : : ~ ~ : - : - : . : : : : : : : : : : : : : : ~
- - :::=- - '
~=====~-
'==- =- ""C~_ - =se: &A
r t, pr szenta in "spatiul
asemenea obiect .de metal,
de solda~i gr eci.
r
DE LAGENEZA ETNi'cA LAGENEZASTATAL.A
8
Re ligia
". Geto- dacii credeau in mai multe divinitati. Numai cateva
acestea sunt nominalizate in izvoare literare antice.
A stfel, numele lui Cebeleizis (sau Nebeleizis) esteamintit doar
Herodot. I nafaradeaceastainitiala divinitate suprema, urano- so
atraeilor nordici, "parintele istoriei" scriesi despre Zalmoxis, in
perioada (secolul al V- leaa.Chr.), dejaun alt mare "zeu deprin -
tileGetiei".
Pus inrelatie cu Pitagora si cu medicina psihosomatica, p__,
de Platon, Zalmoxis ar fi propagat ascetismul si "existenta f, -
dupa moarte". Ritualul sau, care cuprinde initierea taini.
minunea, esteorganizat intr- opestera din .M untele Sfant" (Kogl .
laun autor ulterior). Reformator religios si taumaturg, potri -
Socrate si contemporanilor acestuia, Zalmoxis - "omul" - -
leazamoartea si invierea [D6]'Treptat, aristocratii geto- daci "inif=:.-
il apoteozeaza, suprapunandu- l zeului suprem initial. Cu noua
nitate, al carei cult devine preponderent, ei comunica, lafiecare
ani, prin mijlocirea sufletului unui razboinic sacrificat.
A lte divinitati din spatiul carpato- istro- ponticsunt aminti
poetii latini din perioada secolelor I a. Chr.- I p. Chr. Vergiliu,
oara, scriedespre "Gradivus tatal,/ Cel cevegheaza geticeleI
.Ovidiu il remarca pe"g~tul careseinchina'lui M arte". Sunt, pro:e:::n.
corespondente locale pentru divinitatile agrare si razboinice ,_~
M arte) din lumea greco- romana. Similitudinile pot continua- si fale-
gatura cu Bendis- A rtemis- Diana, fara 0nominalizare certa.
I n timp ceStrabon reia legenda zalmoxiana si confirma G- - ;i.-
tarea getilor din M oesia, care sehranesc numai cu branza,
miere, istoricul Flavius I osephus evidentiaza ,,,sfintenia au:: L a
daci", pe careI i denumeste ple ist oi. A cesti purtatori debonete _
raportati lanobilii daci (t arabost e s, pile at i), earepoarta 0caciula""'- -
tJ dupa cumarata Dio Cassius Cocceianus si I ordane~~ ( ~
- - \ " Ultimul istoric amintit, un got romanizat, nascut inspatiul ~
~.X.9..- \t apreciazain mod deosebit preotimeageto- daca. aconsidera ps
, toarea tainei scrierii, detinatoarea unor date stiintifice (mate::;::;;ct !
astronomie) incifrateinpiatra sanctuarelor, propagatoarea ~i
filosofico- morale si juridice aleA ntichitatii.
VESTI GI I A L E I NCI NTEI SA CRE
DE L A SA RM I ZEGETUSA BA SI L EI ON
D6
..
.I nie rpre t at io grae c a alui Zalmoxis il pla-
seaza pe acesta in categoria speciala avi-
zionarilor si vindecatorilor apollonieni [...].
Principiile religiei lui - nemurirea sufle-
tului, vegetarianismul etc.- sunt intr- ade-
var apropiate de pitagorism. L a origine,
Zalmoxis pare sa fi fost un profet si un
asociat a1regelui get. L egenda sacomports
un scenariu de ocultare si de epifanie care
seamana vag cu acela a1zeitatilor caremor
si invie, precurn A ttis, Osiris si A donis."
M . Eliade, P: Culian:u, Dic iionar al re ligiilor
Cor elati infor matiile din citat cucele din
lectie. P e aceasta baza, definiti ter menii
"epifanie" l?i"acultar e".
.:'t\ }..,Ci (' 1j'
'1 , . ( - '- \.
; i).~ V-J. \ C' ~)'i\f.tV\)v .
.~~ ~~
romana nu esteconfirmata dealti autori antici. I nconsecinta, d
limba geto- dacilor stimdestul deputin.
Cateva nume deplante tamaduitoare aledacilor sunt consemnate
demedicul grecDioscoride (secolul I p. Chr.);hidronime si topo .
decatregeograful Ptolemeu dinA lexandria, ill veacul urmator, Ani
ponime alecelor mai indepartati stramosi ai poporului roman ~
indeosebi in inscriptii latinesti din primele secole ale erei cresti
De"origine geto- daca" sunt considerate circa160- 170decuvinze
alelimbii romane. Etimologia lor nu esteinsa explicata.
Conventional, "geto- daca" este considerate 0limba indo- e
peana din grupa sat e m. Easeinrudeste, astfel, cu limba tracilor,
ceaaillirilor, cu limba vechilor loeuitori baltici si eu idiomurile slax
mai mult, cu limbairaniano- persana ~i cu ceairaniano- scitica, p
si cu sanscrita. A ~aseexplica, dealtfel, asemanarea unor cuvinte,
substrat, alelimbii romane, cu termeni din limbile albaneza, le
lituaniana, din diferite limbi vorbite inCaucaz si, mai departe,
invalea I ndusului.
a, despre
isemnate
)ponime,
lr.A ntra-
nanapar
crestine.
!cuvinte
do- euro-
tcilor, cu
ileslave:
,precum
zinte, de
l, letona,
te, pana
r a dintre
doar de
solara,
, inacea
trinpar-
pretuita
fericita
inica si
gaionon,
rivit lui
- simu-
!nitiati"
uadivi-
repatru
rtite de
L, buna-
tarini".
robabil,
~(A res,
si inI e-
rumpa-
lapte si
rumitor
pot fi
, 'Ue us),
rJ '
pontic,
pastra-
rnatica,
cipiilor
,
.\
GETO- DACII, STRAMO~I AI P OP ORULUI ROMAN 9
Logie
~-4D5 a.em.
Sofocle, mare tragedian atenian,
opera Tript ole mos mentioneaza
=OJCducltor politic al getilor,
339a. Chr.
c.. ltroUa lui A theas in Dobrogea, la
a silo) careia conducatorul scitilor
- de oastea lui Filip al I l- lea,
_._cedoniei.
290a. Chr.
~ dintre ostile lui L ysimachos si
- :,; .. :::c:Jchaetes; ultimul conducea gepi
- ga Dunarii, cu resedinta la
2I JO a. Chr.
t Rhemaxos.
186- 150a. Chr.
~ I ui Oroles (;,Vulturul") cu
- 44a. Chr.
~ conduce eel mai intins stat
eageto- daca".
!k- 106 p. Chr.
~l este rege al formatiunii politice
N. I orga 0numeste "noua
I ~.erape daca".
\. l..I'r - -
/\, '" ,
k a rt~
'"- t. I .CJ...
f l \ Ci ~ \ ) r
Sint e za polit ic ii: de la uniunile t ribale ge t ic e , la re gat ul dac ilor
I ncadin "secolul deaur allui Pericle", Sofocle11pomeneste intr- o
tragedie pe Chamabon, care"donme;;te peste geti". A lt conducator
politic si rnilitar al acestora poate fi considerat acel anonim " re x
Hist rianorum" ("regeal istrienilor", al autohtonilor depemalurile Du-
narii de[os, intrucat Histria era condusa, in secolul al I V- leaa.Chr.,
demagistrati). A cest "rex" seconfrunta cu scitii condusi deA theas.
Sefii militari ai uniunilor tribale din "spatiul getic" sunt confirmati
arheologic prin "morrninte prineiare" si tezaure datate in secolele
al I V- I ea- al I I I - leaa.Chr.Exemplelor cunoscute dingimnaziu leadau-
gampe celede laCraiova si din imprejurimi, pe eel de laBunesti-
A veresti (jud. Vaslui); in ultimul caz, estevorba despre 0"diadema
princiara" din aur. Unele obiecte pretioase, de parada, provin din
atelierele grecesti: altele sunt realizate demesteri itineranti, carelu-
creazalacomanda aristocratiei geto- dace din zonele influentate ante-
rior de persi ~i sciti. .
M ari uniuni de triburi getice sunt raportate si latipuri monetare
mai importante, erniseinsecoleleal I I I - lea- al I I - leaa.Chr.Una dintre .
acestea uniuni 11arein frunte pe Dromichaites, un "basileus al tra-
cilor" din secolul al I ll- lea, mentionat inizvoare narative ulterioare.
Din acelasi veac estesi Zalmodegikos, mentionat intr- un decret his-
trian. EE-sile os Masko.t !-os apare pe199t!n~r !!lone~ grecesti des-
coperite injudetele Constanta si Tulcea.
Din secolul al I I - lea a. Chr., dateaza Rhemaxos si fiul sau,
Phra[damon], care despresureaza cetatea Histria, atacata de traeii
sudiei condusi deZoltes: Episodul denota 0posibila continuitate di-
nastica, intr- o perioada cand "simbioza geto- celta" pare posibila in
spatiul carpato- nistrean. Un alt "rege" get - Oroles, la Trogus
Pompeius - selupta, !ndoua randuri. eu bastarnii, germanici depe
ambele maluri alePrutului.
I n secolul I a. Chr., bastarnii sunt aliatii ~tiI Qr. I mpreuna apara
Histria si celelalte or~e grecesti vest- ponI ice in fata unei armate
trirnise deRoma sub comanda proconsulului provinciei M acedonia.
Dupa victoria asupra romanilor, Burebista esteindemnat deDeceneu
saunifice triburile geto- dace.
Potrivit lui Strabon, Burebista esteun "barbat get". I ordanes, care
mentioneaza sosirea lui Deceneu launa din resedintele (incaneiden-
tificate) ale conducatorului rnilitar ceavea sadevina "cel dintai si
cel mai mare dintre regii din Tracia" (potrivit unei inscriptii de la
Dionysopolis), nu precizeaza etnia marelui preot. A cesta apartine,
probabil, celeilaltemari grupari politicedinDacia, lafel deinsemnata
caaceea alui Burebista.
M onarhie militara intinsa, statullui Burebistasedovedeste efemer.
Dupa moartea conducatorului, el se destrama in patru, apoi cinci
formatiuni politice. Ceamai insemnata estesituata inzona M untilor
Sureanu, unde continuitatea eonducerii estereconstituita petemeiul
izvoarelor narative si epigrafice. Datorita prestigiului lor ca mari
preoti, Deeeneu, Comosicus '$i- Coryllus)de{r'M ~uccesiv, regi ai aces-
tui "nucleu statal".
I n jurul acestui .riucleu". cu capitala la Sarmize ge t usa Basile i:
Decebarreuneste celelalteformatiuni politicedin teritoriileneocupra!e
inca de romani. Dacia redevine un stat mai putemic [0,]. Domni
lui Decebal reprezinta perioada de "apogeu" aprocesului isforic
care N. I orga il considera "pxima_smteza' autohtona - ~.!
fla~il.Qt'.
.iiL.~l daco- getic, unificat dinnou prin
r:::::::.::::::a cutezatoare a1ui Decebal, ame-
~i::I - numaL pozitia Romei inbazinul
c, ri i provinciile noi din Balcani si
c5::.tE:cnpa Centrala. rnfruntea unei coa-
~or razboinice, tracice, sar-
- ~germanice, e1ar fi devenit in
=.=::~un nou M ithridate; deja victo-
repurtate asupra legiunilor lui
~ zdruncinasera linia de aparare
is!g, :;;;s- si 0pace nesigura Iilasa ragaz
~I eascii, cu mijloacele pe care
i le furniza, un atac inca si
Ghl. Bratianu, Mare a Ne agra
condus de Decebal cu
timpuJ lui Bur e-
- veder e intinder ea l?i sta-
e.
.~~~~~~~CI VI L I ZA TI A R O M A N A
I N S P A T I U L D A C O M O E S I C
, .
1
\
10
DE LA GENEZA ETNIC.A. LA GENEZA STATAL.A.
Cronologie
229- 228, 219a.Chr.
.Razboaieleillirice"
215- 205,199- 196,171- 168,149- 148 a.Chr. Cai ~ i e t ape
.Razboaiele macedonice", la sfarsitul D v x b . 1 illir ". . al 1 doni "
caroraesteconstituitaprimaprovincie V' uR
a
raz oaiee." ~ce si, ~al es, cee"mace oruce : toate
romanadinPeninsulaBalcanica, vaile din vestul Peninsulei Balcamcesunt cunoscute deromam. De- a
158a.Chr. lungul acestor vai, agricultori, pastori si negustori porniti dinpreajma
"Razboiul dalmatin" metropolei ajung laDunare. I naintea armatei romane, unii dintre ei
129a.Chr. trec lamiazanoapte de fluviu [D ].
Roma cucereste orasul Pergam, care A I n_. v d 11 "I ul lului al I I 1 Chr
devi it 1 .. . A . tr 0prima etapa, caretine e afilJ oc seco U1 - eaa. .
evmecapi aaprovmClel sia. A VI ' .. 1 . d 'al d il . . ial
109a. Chr. pana amstituirea ceU1 e- 0eatriumvirat, aspecte maten ero-
Dacii si scordiscii (celti din sudul Du- mane patrund I n Dacia pe 0caleneoficiala, ill general pasnica. Tot
narii)atacagarnizoaneleromanedinves- mai intens, schimbul deproduse cu reprezentantii civilizatiei Romei
tu1Peninsulei Balcanice;s.~t respinsi esteinsotit de 0noua preocupare aautohtonilor - tezaurizarea de-
deguvernatorul M acedoniei. narilor republicani de argint.
89- 84,83- 82,76- 66,66- 63a.Chr. A lt bi t d . tV v tit d I . lnici .
R
v b . 1 R . M ithid t 1 eo iec e eproveruen,a romana sun pre ua e e oca CI 1?l
az oaiee omei cu I ri aes a alevi 1 v A I n ial d I v d . . ib I
VI - lea, regelePontului. pec eVlO enta. specI , ecatreune ecapetenn eurnurn tri ae,
48a.Chr. care organizeaza campanii de "pradaciuni I nSudul mai bogat".
A cornion din Dionysopolis, sol al lui A doua etapa alungului proces istoric de patrundere aelemen-
B~ebista, ~ose$teincartierul general al telor civilizatiei romane I nspatiul daco- moesic incepe I njurul anului
lui Pompei, . 43 a. Chr. si seincheie I ntimpul imparatului Vespasian. A laturi de
29- 28a. Chr.,lama I till . d laborare economi v d 1 li . .
L aCorint, Octavian11declarapeRoles re.~, epa~ruce, ~ coa ~rare econo~ca, seextin ceep? tice 9
1
soc ius e t amic us populi Romani; teritoriul militare. A cestea din urma sunt uneon de~ooperar~, ~lteon de con:
dintreDunaresi M areaNeagraesteor- fruntare. Celedecooperare sunt atestate pnntr- o errusiune monetara
ganizatpreprovincial, intr- oprae fe c t ura, de aur cu legenda Ko[ti]son, dar si de alianta lui Octaviancu Roles,
trecutasubcontrolulromandecatregu- capetenie getica din Dobrogea actuala. Expeditiile initiate sub acelasi
vematorul M acedoniei M . L . Crassus. conducator al Romei impotriva lui Dapyx~t(1)~si Zyraxes ilus-
cca9- 10p. Chr. v ' : ~- - - . - ; ~ ..'
E
te I nt . tV .. P . treaza al doilea mod de mamfestare politico- militara amintit.
se memeraa provmCla annorua. P' d anil 69 106 Chr incid . v
cca.15p. Chr. enoa a or - p. .comer ecu atreiaetapa aprocesu-
EsteconstituitaprovinciaM oesia. lui istoric careneintereseaza. Pentru autohtonii din dreapta Dunarif
A 46p. Chr. aceasta etapa suprapune primele decenii din "opera de romanizare
I mp~a~ Claudiu transform~Traciain oficiala" (N. I orga), I n cadrul careia getii din "Dacia scitica" I nvata
~r~~Cl: romans: zonadanubl~o- pon- . limba latina si "se fac romani" (cum scrie Vasile Parvan). Noi ele-
tica6~~.fgas~~~avecheaorgarnzare. mente deviatamateriala si spirituala romana patrund, concomitent.in
vespasia:. conduceI mperiul Roman;el stanga Dun~. A s~el, I ntim.r
ul
~uiDecebal,.lnc:pe u~~~a scz:ie~
"instaleaza durabil" celedintai trupe cu alfabet latin, decatre,,0mmontate foartefirava asocietatii dacice ,
auxiliareintreDunaresi M areaNeagra, carecuprinde "preop.mea, functionarii cancelariei regale, constructorii,
fapt careindicaanexareazonei respec- sefii de ateliere" (M . Barbulescu). ~
tivelaM oesia. ' I n anul I floincepe ultima etapa, decisiva, de patrundere acivili-
I m;~~~h~Omitian reorganizeazaspa- zatiei romane I nDacia, indeosebi I nteritoriile cucerite deTraian.
tiul moesian;teritoriuldanubiano- pontic
esteindus inprovinciaM oesiaI nferior.
87- 89p. Chr.
"Razboaieledacice" declansatedeDo-
mitian.
101- 102,105- 106p. Chr.
.Razboaieledacice" initiatedeTraian.
Triisiit uri ge ne ra le ~ipart ic ularit dt i
I nca din epoca principatului, pretutindeni unde teritoriile sunt
transformate I nprovincii, statul roman propaga ,,0civilizatieI nesenta
urbana".
~ reprezinta, asadar, 0trasatura anoului mod, superior,
deorganizare asocietatilor din spatiileincluseI nsistemul administra-
,
'\
CIVILIZATIA ROMANAIN SP ATIUL DACO- MOESIC
_~pe cestalalt mal adriatic [...]orasele
~....erli, fara ordin de colonizare, 0in-
:=? populatie romana. I nmuntii vecini,
_ .- un paralelism preistoric, aceeasi
<=::sfunnanta li,iiperinda an de an misca-
ulare. Scriitorii romani cari vor-
eagricultura ii descriu pe acesti
- din Pind intocmai ca pe semenii
penini.
. " _aJaturi de aceasta penetratie de ele-
nee,toate - e=e agricole si pastoresti, initiativa ne-
mani. De- a _::s:a:easca [ ]afast semnalata pana [...]
!inpreajma '- I~c [ ]. Ea vine si din alt A pus,
ni dintre ei ~ pana in M oldova monedele de
- I orga, I st oria Romiinilor, 12' Sigiliul Rome i
[- lea.a. Chr. :':::.a.;i cr onologia cu [D, ]. l~entifiCa~!
atenale ro- ::.:::..;leinter ne /?iexter ne ale patr under u
asnica. Tot : ~i r omans in spatiul daco- moesic.
lp.ei Romei
rizarea de-
.=.:::onumentele comemorative sau fune-
I ocalnici si ~ =:asitein deosebite localitati din Dacia
uni tribal~ =.rI a0multime de nume d~ barbati si
b t" '.J:.i::oei care nu sunt nici latine, nici gre-
oga. ~ careaduc cu numele ilirice si pe care
~a elemen- """"::riesa le privim ca purtate de daci
urul anului :=:::ur i ~morti in Dacia sub stapanire
A laturi de ~ lata [una dintre] celemai insem-
~politice si ...::::::eiin aceste inscriptii: Aia lui Nando
.d ' ~ 5U de ani, Andra lui Bit uva atrait 80
ori econ- ..z. ~ Bric e na a trait 40de ani, Just a a
emonetara - =- ='.:L de ani, Be dar12. Dupa moartea ei,
n cu Roles, - ~ libertul a pus [aceasta piatra]
sub acelasi - =:::Enei sale drept recunostinta.
axes, ilu~- = r!.. oontinute in aceast~ insc~iptie ~~
. tit ~ !!I \- ederat pe membrn unei familii
~ . ..: .z ....,. zzre adoptase moravurile romane,
t aprocesu- ""!2::::Z reiseintai din punerea insil.iJiapie-
rta Dunarii, ::'!!.::i::Xei roman, apoi din imprejurarea
romanizare 1- ~em posedand liberri [...]."
lica" invata A D. Xenopol, "ColonizareaDaciei", in
) N
. l' I st oria Romdnilor din Dac ia Trauma
n.Olee-
comitent, in
:areascrierii
~pi dacice",
onstructorii,
~
L ereacivili-
eTraian.
itoriile sunt
...: ~ tV =:- - ~ fL ~t:RA R DI N DA CI A ROM A N A
'tleill esen,a - - - - - - - - - - - - - - -
Ki, superior,
Iadministra-
J par agr af al lectiel, numai
la aspectele mentlonate
I9i la eele r ezultate din
tiv al Romei. Trasatura aceasta este evidenta si in spatiul daco- moesic.
Exi~ta insa 0diferenta intre provinciile M oesia si Dacia.
I n primul caz, traditia urbana este anterioara cuceririi romane. Ora-
~elegrecesti vest- pontice isi pastreaza autonomia interna, institutiile,
magistraturile colegiale si teritoriile rurale.
Dupa ce Vespasian instaleaza in zona unitati auxiliare, in jurul
acestora apar propriile asezari civile (c anabae , vic i). Cum vechile forme
de habitat autolitone au statut de vic us, dar ~ ic ivit as, noile comunitati
au caracter dublu: c ivit at e s / c anabae . Epigrafic, eel mai bine documen-
tat este, in aceasta privinta, Troe smis, care, dupa ce legiunea a V- a
M acedonica este dusa laP.otaissa, devine municipiu. A celasi statut 11
dobandeste Noviodunum, principala baza fluviala.
Un alt oras nou din M oesia I nferior, Tropae um Traiani, tot muni-
cipiu, este la origine 0asezare civila. Populatia lui este alcatuita din
ro~ani, din greci si din autohtoni.
I n timp ce, intre Dunare si M area Neagra, noile autoritati extind
urbanizarea, in provincia Dacia, civilizatia orasului incepe numai da-
torita cuceritorilor. 0contributie importanta are factorul militar.
Sub imparatul cuceritor, este intemeiat un singur oras - Colonia
Ulpia Traiana August a Dac ic a Sarmize ge t usa. Urmasul sau, Hadrian,
adauga trei munic ipia: Napoc a, Drobe t a si Romula. Ulterior, M arcus
A urelius organizeaza Apulum ca municipiu, devenit colonie sub
Commodus.
Ac t ivit at e a e dilit arg. constituie 0altatrasatura generala acivilizatiei
rom~ spatiul daco- moesic. Forul de laUlpia Traiana are aproa-
pe 3 000m2. A mfiteatrul din acelasi oras, dar si cele de pe litoralul
pontic, apeductele, sistemul de canalizare si cel de incalzire. termele
castrense, depozitele de grane, instalatiile miniere, mestesugaresti si
comerciale of era 0imagine cat mai completa a progresului general
inregistrat dupa cucerirea romana in spatiul daco- moesic.
~i!!-~QJJJ9IJ. este ilustrat si prin reteaua de drumuri.
De asemenea, podurile construite in Dacia. I n schimb, in M oesia I n-
ferior, semnificative sunt amenajarile portuare.
I mpac t ul asupra aut oht onilor~ V\\fI .
A nterior cuceririi spatiului daco- moesic, autohtonii "lmprumuta"
aspecte de viata materiala si spirituala romana. A cestea sunt lesne
de urmarit in arhitectura, armament, ceramica. instrumente medicale
si monetare, obiecte de podoaba si de cult, vase de sticla, ritualuri,
scnere.
Adopt are a modului de viat a roman dupa cucerirea treptat~ a unor
parti ale spatiului daco- moesic este usor de demonstrat. I mbraca-
mintea si incaltamintea din I mperiu, noile indeletniciri ale autohto-
nilor, vechile - activitati economice realizate eu noi elemente tehnice
constituie dovezi convingatoare in acest sens. A utohtonii celor doua
provincii dispun de resurse financiare pe baza carora se integreaza
in noile structuri sociale si confesionale [D2l.
A celasi nou mod de viata este ilustrat de existenta unor necropole
birituale, altare si alte monumente funerare, sarcofage din piatra,
A utohtonii isi asuma in mod constient procesul asimilarii civiliza-
tiei romane. Pe acest temei isi insusesc aspecte ale culturii cuceri
rilor si, mai ales, limba latina. Cum vom vedea in lectia urmatoere,
se ajunge astfel nu numai la IImodificari comportamentale", - -
"schimbari esentiale etno- lingvistice".
12
\
DE LAGENEZA ETNICALAGENEZA STATALA
, ETNOGENEZA ROM A NEA SCA :
S E M N I F I C A T I A S I N T E Z E I
, .
EPI GRA FE
careconfirma adoptarea decatredad
aspiritualitatii romane:
I nt e grare a sau " prima asimilare " : dac ii fnvat a limba lat ina,
~ ar lasii most e nire c uvint e proprii
Pe masura ce civilizatia romana patrunde in toate domeniile de
activitate dintr- o provincie, autohtonii invata limba latina si "uita'
treptat propriul idiom.
L a tel se intampla in M oesia, in Dac ia August i Provinc ia, in struc-
turile politice vecine, unde dacii continua sa vietuiasca in epoca ro-
mana. M iile de inscriptii latinesti - atade cele cateva zeci in greceste
si alte foarte putine, de ordinul unitatilor, in limba siro- palmireana
(ultimele semnalate, mai ales, la Tibiscum) - dovedesc "preponde-
renta absoluta" a limbii oficiale.
lntr- adevar, latina este limba administratiei si justitiei, a armatei
si a veteranilor, a comertului si fiscului. Este utilizata de colonistii
adusi e x t ot o orbe Romano. Cu timpul este invatata de daci.initial, de
catre cei tineri, inrolati in unitatile trupelor auxiliare (ala sau c ohors)de
pe lime s-ul danubian si de pe eel alutan (ulterior, transalutan).
I nscriptiile dovedesc unitatea limbii latine vorbite in M oesia, Dacia,
Pannonia. A baterile de lalatina clasica, observabile in textele epigra-
ice, sunt comune cu cele constatate si in alte provincii ale I mperiului
Roman: confuzii intre vocale, intre cazuri, intre declinari etc.
Stiutorii de carte sunt numerosi. Problema afiecarei arni1ii, instru-
Cititi cu atentie urmatoarele cuvinte: irea copiilor este realizata cu invatatori si proesori privati. M onu-
mentele funerare descoperite la Germisara, la M icia si in alte locuri
din bazinul M uresului infatiseaza copii cu st ili in mana. L a Tomis,
un sarcoag de copil contine, printre altele, un penar perttru stili si
o tablita cerata. M ai multe tablite cerate recuperate laA lbumus M aior
dovedesc existenta unor scribi de proesie, care redacteaza contracte
pentru activitatile minerilor din cunoseuta zona aurifera. I n sfarsit,
la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la Tomis, la Romula, la A pulum
exista dovezi epigrafice in versuri (epitafuri in hexametri), unele in-
chinate divinitatilor. Semnificativ este in legatura cu acest ultim aspect
Regr upati euvintele de mai sus avand si un altar intru cinstirea lui Hercules I nvictus, deseoperit laSendreni
Tnveder e: (judetul Galati). El este ridicat de L ucius I ulius I ulianus, primar timp
elemente naturale ~i dehabitat; de cinci ani intr- un sat din nordul M oesiei I nferior; inscriptia confine
o~ul~ obiectel~ ~~relatiile sale; numele (Rundacio) purtat de acest autohton anterior primirii ceta-
"part
l
de,"orblle. . . teniei romane.
Toate cuvlntels de mal sus auaceea91 ' . A '" A '
or igine. Cunoscanddin gimnaziu sor gin- Da~ romamza~ este, neindoielnic, Valenus. ~arcu~,.ost~ ~ L egio XI
tea ter menului m09' pr ecizati care este Claudia (cu ganuzoana la Durostorum). Ongrnea lui etnica este ates-
aceasta or igine. tata de prenumele celor trei baieti nascuti de sotia saFaustina; primul
Ce alte euvinte pr elatine, r nostenite in este botezat Decibalis, a1doilea, Seiciperis, iar al treilea, M umutzis;
limba r omana, mai cunoastetl? eei trei fac parte dintr- o a treia generatie de daco- romani, care le
Cum explicali faptul c a in limba r omana cuprinde si pe cele doua surori ale lor, M acaria si M atidia, evident,
eel mai impor tant or onim ar e 0asemenea cu prenume greco- romane. Exemple asemanatoare sunt atestate in
or igine? Dar eel mai cunoscut hidr onim? zona castrelor de la Tropaeum Traiani si Troesmis.
\r' \ \ - l- . \
.~ '~~, r- I\~ I , D- '\'V'\"\~L)
"Zeilor M ani: T. A eliu Ariort quattourvir
anual al municipiului Drobetilor, ucisde
talhari, atrait ani 57.Digna, preaiubitului
ei sot, Publ. A eliu Valente, fiul, si Udal',
nepotul, spre recunostinta i- au pus
[aceasta piatra demormant]."
.Juliu Secundinul, veteran rechemat in
slujba (e voc at us), al cohortei I I I asalariori-
lor, careatrait ani 85, denape dac, At t ic ia
Sabina, sojialui, si I ul.Cost as, fiul si mos-
tenitorul, sprerecunostinta."
Dupa A .D. Xenopol,
lsioria romaniior din Dac ia Traiana
Motivati suecint sublinier ea antr oponi-
melor ~i a r eter intei etniee din cele
doua inscr lptii r epr oduse mai sus.
(a) anina aprig balta barza
bordeiu brad branza (a) bucura
Carpati caciula capusa catun
codru crang (a)cruta (a)dezmierda
Dunarea (a) gata (a) intarca mire
mistret mO$ (a) necheza vitel
prunc pururea (a) rabda soparla
tfirana undrea urda . vatra
(a)viscoli.
}.\
ETNOGENEZA ROM.A.NEAScA: SEMNIFICATIA SINTEZEI 13
I~ spiritual exista0sinteza
.~ aI aturi deceaalimbii."
~ Nicolae I orga.
L.oc ul romiinilor in ist oria unioe rsalii
. = _ t:;;;milecrestinismuluinord- danu-
:=..i::::::Cependent depoporulla cares- a
~- c- prezinta, atiltcafenomendeis-
~ - , ~ catsi cametodadecercetare,
.. ::z', ~ depl:i:na analogiecu chestiunea
omeniile de _ . - cy natiunii noastre."
ina si uiHi"- ' - Vasile Parvan,
r " Cont ribuiii e pigrafic e la ist oria
c re st inismului dac o-roman
aLat ina,
ria, in struc-
- - - - - - - - - - - - - - - - ~ ~ ~
inepoca ro- : =~ lnsernnatateanoiireligiipentru
::iingreceste ~ ~i poporuluiroman~ialimbii
- palmireana ..:.- :- =:::a=- =:e=~ ~ _
"preponde-
~,a armatei
::I ecolonistii
ci;initial, de
ill c ohors) de
ilutan).
oesia, Dad
xteleepigra-
2 I mperiului
ri etc.
milii, instru-
vati. M onu-
naltelocun
a. L aTomis
entru stili ~
urnus M aior
!z3 contracte
r a. I nsfarsit
_laA pulurr.
ri), unele in-
ultimaspe
tlaSendreru
, .' tim
iP
nmar
F ~ - disc idal db'
ipp.acontine:'~ ~._~ ?l A e !o~ p~ove:ut
. ... tV - - ~ (I talla),avandminterior,aJu-
mrruru cea- - ul 1 . Ch. d
! I 'JgI dI Tl ill nstos, re at cu
A :l~~: X (=H)si P (=R).
~ mL egioXI;. ~ .:E. ambelepiese, provenindpro-
!icaesteates- :::- ...:I ec2.un candelabru, au apartinut
stina: p~ul- - =::~ decult~ lemn..E!e.dem?n-
M uri:lUtzis'~' ::2!sfa$ unei comurutaticrestine
. I 'J: ~ .-~ pevaleaTarnaveiM ari,
naru, care z: ~ al V- Jea . Chr.
dia, evident. p
t atestate ir.- ;;;:'........ 3:::atiearedescoperireaunei
- asemanatoareI aPorolissum?
~OCRESTI NE DESCOPERI TI ) ,
:ABI ERTA N (JUD, SI BI U)"
"- .:...:.formatdintr- otabulaansata,
i::s:::f;:;;ie in limbalatina, din litere
trei randuri: EGO ZENO /
IUMPOSVI("Eu, Zenovius,
00anda1J);
L aDrobeta si in altevechi asezari dacice devenite centre urbane
infloritoare dupa triumful antonin, inscriptiile latinesti confirms
existenta unor autohtoni (barbati si femei) careadopta cognomene,
credinte si obiceiuri romane. Unii patrund innoua elitasociala. A ltii
indeplinesc functii administrative.
I ntegrarea autohtonilor in amplul proees de intrepatrundere
culturala si etno- lingvistica desfasurat inDacia si M oesia sub stapa-
nirearomana explicapersistenta inlimbaromana aunor cuvinte pre-
latine(circa160- 170, cu peste1400dederivate, majoritateaindialectul
nord- dunarean). A ceste cuvinte alcatuiesc substratul dacomoesic,
care- alaturi deadstratul slav - asigura limbii romane un caracter
individual mai pronuntat intre celelalte limbi neolatine.
Sint e za spirit uala: c re st inismul la dac o-romani
I ncadin primele ei etape, sinteza romaneasca cuprinde un aspect
spiritual semnificativ: trecerea de lacredinta in vechile divinitati la
o noua religie, crestinismul [D
1
, D
2
]. Din pacate. pentru inceputul
acestei treceri, izvoarele arheologice, epigrafice si literare sunt mai
putin concludente [D3]'
A stfel, atat in Dacia, cat si in M oesia, cade altfel in majoritatea
provinciilor romane, obiectele paleocrestine din secoleleI I - I I I p. Chr.
sunt rare. I ncanumeroase sunt monumentele pagane. Explicatia este
simpla: pentru aevitapersecutiilepuselacaledeautoritatile imperiale,
crestinii din perioada respectiva i~i manifesta credinta cu precautie.
Vremeindelungata, ei apeleaza lasimboluri dinmitologia greco- ro-
mana. I ntre acestea, delfinul, care I I transporta mortii in insulele fe-
ricite" si "preinchipuie peI isus Christos", Cel ce"duce spre limanul
mantuirii carabia Sa (Biserica crestina)": tridentul, care strapunge
delfinul si, asemenea crucii, mai tarziu, este,,instrumentul mantuirii
credinciosilor": vita devie, careprin incrucisarea vrejurilor indica 0
cruce florala; paunul, care pentru primii crestini devine simbolul
invierii trupurilor. A semenea simboluri, datate inveacul al I I I - l~aal
erei crestine, apar pe un coronament de altar funerar de laPoiaissa
si pe altemonumente asemanatoare semnalate laApulum si laMic ia.
Descoperite inpreajma castrelor, acestevestigii ilustreaza contributia
" .soldatllor la raspandirea crestinismului in Dacia romana. Pentru
<', M oesia I nferior, aceeasi semnificatie au obiectelepaleocrestine desco-
perite lanord- vest de Dinoge t ia, indeosebi cruciulitele semnalate in
zona castrului delaBarbosi (judetul Galati). Cat priveste rolul colo-
nistilor si al negustorilor din orasele pontice inprozelitismul crestin,
acesta esteconfirmat dealteobiecte specifice, opaite, mai ales, exis-
tente laTomis.
operioada favorabila propagarii monoteismului crestin in pro-
vinciileromane din spatiul carpato- dunarean coincide cu domnia im-
paratului Severus A lexander (222- 235), un spirit sincretist si tolerant.
Unii crestini i~i facpublica apartenenta lanouareligie, asacumdove-
deste, printre altele, 0inscriptie funerara provenita tot de laTomis.
Potrivit acestei inscriptii, in cadrul diferitelor familii unii membri
raman pagani, iar altii devin crestini.
Concomitent, innordul Daciei romane apar obiecte paleocrestine
cu imagini si texte tot mai sugestive. A stfel, 0gema de laPotaissa
prezinta scena cu Bunul Pastor, care11simbolizeaza peI isus..Al -
obiect esteprevazut cu acrostihul I X8YC, insemnand inlimbagreaca
peste, care atesta inlocuirea, in simbolistica crestina, a deJfur:- : ::r l
,
\
14 DE LAGENEZA ETNICALAGENEZA STATALA
TRA I A NUS DEeI US,
I M PJ\RA T ROM A N
(249- 251)
BRONZ DE L A
UL PI A TRA I A NA
SA RM I ZEGETUSA
~
"I nlegatura cu raspandirea crestinismu-
lui lanordul Dunarii deJos, esteinparte
cunoscut faptul cainformatiile transmise
deunii scriitori laici sau bisericesti dinpe-
rioada veacurilor I I - VI d. Hr., cadeexem-
plu Origene, Tertullian, Justin M artirul,
Comodius, Hipolit Romanul, Epiphaniu
din Salamina, Eusebiu din Caesarea,
A uxentius din Durostorum, Paulin de
Nola, Nicetas din Remesiana, Hyero-
nimus, loan Gurii de A ur, loan Cassian,
lordanes, Procopius si multi altii, precum
si altescrieri caPdiimire a Sf. Andre i, Mar-
t iriul Sf. Sana Cot ul, Fapt e le Apost olilor,
Ac t a Sanc t orum si altele de mai tarziu,
desi aparent numeroase, nu of era totusi
stiri directe si suficient deconc1udente de-
spre inceputurile acestui amplu fenomen
despiritualitate. Cu toate acestea, elelasa
saseintrevada existenta, lanordul Dunarii
de I os, a unei opere de propovaduire a
Evangheliei, inca din primele secole ale
erei crestine, iarulterior, chiardinsecole1eI I I
si I V d. Hr., 0crestere progresiva aacestei
actiuni, adesea prin misionarism riguros
organizat, 0sporire anumarului celor con-
vertiti si 0tot mai temeinica organizare a
vietii religioase, dupa modelul celei din
altepi\rti aleI mperiului Roman, pemasura
cesi Biserica, devenita oficiala, seorgani-
zeaza si seintareste tot mai mult innume-
roase centre alelumii romane.'
Dan Gh. Teodor,
Cre siinismul I n nordul Dunani de los,
I n mile niul Id. Hr.
Urmeaza 0lunga perioada dereprimare acrestinilor. I nitiated
imparatul Decius, eaatingepunctul culminant ill timpul domniei 1
Diocletianus. Dupa ce acesta organizeaza ill anul 2~4)0nou
provincie, Sc yt hia Minor, cu capitala la Tomis, cre;;trrui din zon
ponticasunt dinnou persecutati. M ai mult, prinedicteledinanii 30
si 304, imparatul condamna lamuncasilnicasau lamoartemai mult
misionari.Sepastreazainscriptii cu martiri delaAxiopolis (Cemavoda
Halmyris (M urighiol), Noviodunum (I saccea)si dinaltelocuri.
I nanul313, imparatii Constantin eel M aresi L icinusacordaI iber
tatedecultcrestinismului, dar accepta, pemai departe, practicilepv
gane. A stfel seexplicadeceill continuaresunt martirizati alti pa
misionari amintiti ininscriptiadepemonumentul funerardescoperit1
Niculitel (judetul Tulcea).Catevadecenii mai tarziu, pevaleaBuzaul
estemartirizat SavaCotul.
I nterzicerea cultelor pagane, ill vremea imparatului Theodosi
(379- 395), esteurmata deorganizarea Bisericii Crestine, laDunare
de[os. Episcopii delaTomisseremarcapeplan local si univers
Cel mai cunoscut esteTeotimI , de origine"scit", deci localnic, di
ScythiaM inor.Scriitordelimbagreaca, "abil dialectician si priete
devotat al lui loan Gura de A ur", arhiepiscop apoteozat la Co
stantinopol, TeotimI apara operalui Origene, propaga crestinism
printre goti si huni, ultimii supranumindu- l Zeul Romanilor.
Totinsecolul al I V- lea, esteatestatabasilica.delaSlaveni (judetu
Olt). Noul loc de cult, specific crestinismului, N~~!ica.L _poar9_UI
numeprovenit dintr- un termenlatinesc.A ceeasi sorginte0au si al]
termeni debazaai noii religii: altar (dinalt afium), aboteza (dinbap
t izare ), cruce(dinc rux, c ruc e m), Duminica(dindie s/ dominic a), I nger(00
ange lus), Pasti (dinPasc hae ), Scriptura (dinsc ript ura) s.a.
Noua organizare bisericeasca se extinde in secoleleal V- lea~
al VI - lea, laSucidava, laDrobeta- Theodora si inaltecentrenord- du
narene recuceritedeI ustinianus si inaintasii sill. -
Cor elati afir mapile de mai sus cu cele
doua citate din scr ier ile istor icilor N. lor ga
~i V. P ar van.
Romanic i e i migrat ori in Dac ia: " a doua asimilare "
Dupa retragerea aureliana, inafarahotarelor imperiului ramaru
un prim grup depopulatie romanica - locuitorii fostei provinci
Dacia. A cestia sunt fauritorii unei noi entitati etno- lingvistice ~
culturale, romanitatea nord- dunareana. I n stanga fluviului, asadar
viataromana continua dupa incetareaautoritatii imperiale. Rupture
de"intreg" estenumai denatura politico- administrativa, fiscalasi
partial, militara.L egaturileindeosebi comerciale, dar si celespiritual!
cu locuitorii romanizati dindreaptaDunarii sunt doveditearheologic
epigrafic, numismatic, istoric si literar. Cu atat mai mult cu cat 1<
miazazi delimesul danubian sunt constituite treptat noi provincii
Sc yt hia Minor, Moe sia Se c unda, Dac ia Ripe nsis, Dac ia Me dit e rrane a
Dardania, Mc e sia Prima.
. I nspatiul nord- dunarean, incepand cu ultimele decenii aleseco
lului al I I I - leasi intreg secolul al I V- lea, exista0diversitate decul
turi arheologice, care reflecta intr- o anumita - masura situatir
etno- demografica complexa. arealitate "polietnica" denota, d
exemplu, cultura Santana de M ures- Cerneahov (dupa statiunih
eponime din Romania si Ucraina). L aformarea ei contribuie influ
enteleromanice(transmise dedaco- romanii delaDunareade Jos9
dinzonacarpatica), dacice(princostoboci), sarmatice, nord- ponti
15
,
- \
ETNOGENEZAROMANEASCA: SEMNIFICATIASINTEZEI
~.I nitiate d.
domniei lui
~84)0noua
ii din zon
din anii 30
temai multi
Cemavoda)
curi.
icorda liber-
rracticile pa
lti alti patr
ieseoperit 1
eaBuzaul .
;i univers
localnie, din
n si priete
zat la Cor-
.restinismu
nilor.
eni (judetui
oarta ur
- - - - - - - - -
20au si alt
za (din bap'
I), inger (clir
~al Vdea s
renord- du
ilui ramane
ei provinci
ngvistice - ,
rlui, asadar
de.Ruptun
a, fiscala ,
!I espirituak
~arheologic
lit eu cat l,
Ji provincii
ife dit e rrane .
nii ale see
[tate de c
I Ta situati
denota, d
a statiunik
ribuie infl
rea de [os s
ord- ponti
A VI FORM A DI N TEZA URUL
_ ~U. A PA HI DA (JUDETUL CL UJ) /
si germaniee (gotiee). Dupa anul330, cand A thanaric, regele gotilor
de apus (thervigi sau vizigoti), domina Campia Dunarii, purtatorii
eulturii Santana de M ures- Cerneahov patrund in sud- estul si in
eentrul Transilvaniei.
in seeolele al Vdeasi al VI - lea, sunt atestate centre de putere ger-
maniee (ale ostrogotilor si gepizilor, in Transilvania) si turaniee (ale
hunilor, in nordul M oldovei, apoi in Pannonia). in secolul al VI - lea,
locul aeestora este luat de eentrele de putere aleavarilo! (nomazi veniti
din M ongolia) si longobarzilor (de neam germanic). I n ciuda distru-
gerilor pe care leprovoaca, romanitatea nord- dunareana sementine.
Tot in seeolul al VI - lea are loe migratia slavilor, care tree prin
M oldova, ajungand in Campia Romana (Vlasca - "tara romanilor").
Patrund in sud- estul Transilvaniei, iar in veaeul urmator in restul
spatiului intracarpatic, apoi in Banat si Oltenia. Pretutindeni, intal-
nesc 0cultura materiala de factura romanica relativ uniformizata. Pe
acest temei, sunt asimilati de catre romanici, mult mai numerosi, in
schimb, slavii imbogatesc voeabularul bastinasilor eu termeni referi-
tori la institutii, viata religioasa, hidronimie, toponimie, forme de
habitat, viata economica. A semenea exemple sunt cunoseute din
gimnaziu (vezi Le c iia de e valuare ).
Explicatt sueeint ee Inlelegeti din anr r nana istor icului 9i ar heologului Radu
Vulpe:, , [...J suntem r omani fiindea suntem cr estini l?icr estini fiindea suntem
r omani".
Compar ati r olul slavilor in etnogeneza r omanitor cueel pe car e IIauger manieii
In apar itia popoar elor r omanice ~i a limbilor neolatine din Apus.
Stabilili legatur a dintr e r nor mantul pr inciar de la Apahida ~i centr ul de puter e
ger manic din nor d- vestul Tr ansilvaniei.
16
~\
DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATAL.A.
"Statul dacpierisesi peruinelelui erasa
seinalteunul roman. Dacamsaelementul
nou careveneasasealtoiascapevechea
stirpetracicadinpoalelemuntilor Carpati
era superior acesteiain cultura si inteli-
genta, incaracter nu putea sa0intreaca,
incat radacina poporului roman eprinsa
inpaturile istoriceprin doua vitetot atat
deenergice, detrainicesi plinedevirtute.
Sa nu ne fie deci sila, daca si sangele
dacilor sevagasi amestecat innationali-
tateanoastra."
A .D. Xenopol,
I st oria romdnilor din Dac ia Traianii
A L EXA NDRU D. XENOPOL
(1847- 1920)
FI L OZOF A L I STORI EI , CA RE A COM BA TUT
TEORI A ROESL ERI A NA
CIIITI51"REDE5CQPERI TI " principalel
teorii istoriografice referitoare l a etnogenez
romanilon teza continuitatii si teza
\J 1 ,
imigrationista
.L imba romana estelirnba latina vorbita neintrerupt inpartea orient
aI mperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate (Dad
Pannonia deSud, Dardania, M oesia Superioara si I nferioara) din momen
patrunderii lirnbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre ['0
A ceasta limba a suferit insa transformari neincetate, atat prin evolutia
normala, cat si prin influenta exercitata delirnbilecu careavenit incontact.
A I .Rose
I st oria limbii ro
"Cre9tinismul daco- romanilor, ca si limba lor, este de caracter latin
adoptarea lui aavut loetreptat, prin difuzarea inmasa locuitorilor, niddecun
printr- o hotarare aunei autoritati centrale (rege, principe), casi inaltepaT!:
Prezenta crestinilor in teritoriile nord- dunarene ca si in Dobrogea '
secolele al I V- lea- al VI - leaeste atestata printr- o serie de obiecte: opaite
lut si debronz, geine, cruci, statuete, ceramica cu fragmente deinscripti
tiparede turnat cruci, vase de cult, ex- votouri, aflate, prin sapaturi arhe
logice, la Biertan, Porolissum, Napoca, A pullum, A mpellum, Cherl
Budum, Potaissa, TI biscum, Diema, Drobeta, Romula, Bumbesti, Racari, I ~
Botosani, Bacau, Davideni etc. etc.L aNiculitel, intr- o cripta, s- au descope
osemintele apatru martiri binecunoscuti in istoria inceputurilor crestinis
mului, farasasestie- pana decurand - unde fusesera inhumati. Ei sunt
Zoticos, A ttalos, Romasis, Philippos."
Dinu C. Giures
I st oria ilust rat d a romdni.
.Jnfluenta elementului slav laformarea nationalitatii noastre esteasa
evidenta, incat putem zice, faraexagerare, canici nu poate fi yorba depop
roman inainte deabsorbirea elementelor Slavedecatrepopulatia bastinas
romana in cursul secolelor VI - X." 0
I on Bogd
I st oriografia romana ?i proble me le
"Fara apierde din vedere 0clipaexistenta populatiei bastinase romani
zate (daco- romane) ar trebui studiata problema daca procesul de forman
aslavilor derasarit aavut locPartial, sau nu aavut loc, si pe0parte ateri
toriului tarii noastre [...].Existenta invecinatatea tarii noastre aputernicul
stat feudal din Kiev, cu 0civilizatie inaintata, careserasfrange asupra intre
gului rasarit al Europei.I uptele duse destatul din Kiev impotriva citadele
reactionare pecare0reprezenta inaceavreme Bizantul si apoi cuprinden
unei parti din teritoriul tarii noastre in cadrul statului feudal din Kiev
contribuit ladezvoltarea relatiilor feudale si au grabit procesul deorganizan _
feudala intara noastra. I ntinderea statului feudal bulgar insecolul al I X- l,
si al X- leape teritoriul patriei noastre este un fapt denecontestat si aa
urmari asupra dezvoltarii tarii. A ceasta influenta a slavilor de Sud co
pleteaza pe cea a slavilor de Rasarit, care i- a premers si care totodata ~- - -
urmeaza in secolele XI - XI I , cand 0parte ateritoriului tarii noastre a f
cuprinsa in cnezatul de Halici."
M ihai Rolls
Cu privire la une le proble me din dome niul c e rc e iarilor ist oni
\\
DE LA GENEZA ETNICA LA GENEZA STATALA 17
tnc ip al el
ogenez
partea orient
ianizate (Daci
dinmomen
~e noastre [...
~rinevolutia
but incontact.
I A I . Rose
lst oria limbii TO A
taracter latin
b icid ruor, ruci ecun:
1si inaltepill
p'
r Dobrogea A
iecte: opaite '
Idei :.
le einscripti
sapaturi arhe
ellum, Gherl
F'Racari, I ~
s- au descoperi
blor crestinis
mmati. Ei s
PETRU M A laR (1756- 1821)
i:I FEU A L $COL I I A RDEL ENE,
A DEPT A L L A TI NI SM UL UI
::I FK __ " car e este teor ia din car e fac
~'oar ele idei:
da - :; <I T :fi fost distrusi ca popor in
streesteasa ll!_ _ ~elor cu romanii.
r
orba
depopa - ,..- - - .. d . v fi di v t
llatiabastinas - e::f"? aJPOmnue acicaar sparu
- r c:::;::;. 6:iorita acestei exterminari.
aputut fi romanizata in 165
Dinu C. Giures
lust rat d' a romam
I on Bogd
rin4 ~iproble me le
~a$eromam
5Ul de forman
~0parte ateri : ~a::"": roman si limbaromana soarfi
aputerniculu ~ ]a sad de Dunare (argumente:
asupra intre & - ~ a.:mentelor germanicedinlimba
btrivacitadele 1 +- :- : :- existenta unor elemente lexi-
I icuprindera ~ ::x =:- Pinlimbilealbanezasi romana:
W . din Kiev ai ::...is'''' ;;; :area dialectelor dac~roman si
l deorganizan 0 , - - ~~) influenta slavaprimita
ecolul al I X- I e.- n:=:=ol2. .-;-;j;mlV defluviu, underomanii
!estat si aavu ~~ 9i preiau limbaslavona,
!de S~d comno oc: ,.:. L ::tg limp inBisericalor). .
err
e
totodata i~.~ ar fi un popor depastori no-
noastre a f
M ihai Rolli
'c e rc e t arilor ist o
"::::2 eri5iaizvoare istoricecaresaateste
~ :mnfurilor la nord de Dunare,
z:e:i:x sa:oI uI ui al Xlll- I ea.
,,[...]neputand scapa dinaintea romanilor, ei [dacii]indeei seomorara."
Petru M aier,
I st oria pe n t ru inc e pu t ul romiinilor in Dac hia
,,[...]foarte multi lacuitori au adus inDachia din toata lumea romanilor,
dar mai ales din Roma si din I talia [...] ./1
Gheorghe !;>incai,
Hronic a romdnilor ~i a mai mult or ne amuri
I lM isiunea noastra, a romanilor, in arheologie este mai cu seama sa
definim ceau fost dacii? care afost inceputul lor? care au fost credintele
lor? in cegrad de civilizatiune ajunsesera ei cand i- au cotropit romanii si
le- au luat tara? ceau adoptat ei de laromani si ceau adoptat romanii de
ladansii?"
Cezar Bolliac,
De spre dac i
.Daca, dupa asa- zisa teoriealui Rosier, romanii ar fi venit abiainsecolul
al XI I I - leadin Peninsula Balcanica, cum sefacedi nume~de_localihlti si
de rauri nu le- au luat de launguri, [...]ci de laslavi?''- - - . .,
E.Petrovici,
Dove zile filologie e ale c ont inuiiaiii
"I - a trecut cuiva prin minte sa nege sau sa conteste continuitatea
poporului francez inGalia, acelui spaniol si portughez inPeninsula I berica
sau acelui italian inI talia? A admis oarevreun istoric cagalo- romanii si- au
parasit locuintele plecand din Galia, peste A lpi sau peste Pirinei, pentru a
seintoarce mai tarziu, dupa secole, indarat acasa? Sau caspaniolii au trecut
stramtoarea Gibraltar, inA frica, pentru areveni, dupasutedeani, invechiul
teritoriu? Simpla formulare a unor asemenea intrebari arata lipsa lor de
temei, totala lor inanitate."
Constantin C. Giurescu,
Formare a poporului roman ~i a limbii romane
"I nsistenta deosebita asupra formam poporului particularizeaza isto-
riografia si constiinta istorica romaneasca. Chestiunea esteinsa dublata si
amplificata prin intrebarea privitoare laspatiul formarii poporului roman
si limbii romane. A ici seinscrie faimoasa chestiune acontinuitatii care, ata-
sata etnogenezei, a contribuit la crearea unei adevarate obsesii
nationale, intretinuta prin jocul ideologic si politic. Problema continuitatii
nu estedealtfel decat manifestarea extrema aunei nelamuriri mai generale
privind inserarea geografica ainceputurilor poporului roman. Neaflam, din
nou, in fata unei situatii particulare in istoriografia europeana. Potrivit
multiplelor teze divergente romanesti si straine, romanii soarfi format sau
pe teritoriul corespunzator Romaniei modeme, sau intr- o zona limitata a
acestui spatiu, chiar foarte limitata, in unele variante, sau intr- o regiune
depasind cu mult extinderea actuala a poporului roman, pana la cu-
prinderea unei bune parti din Europa centrala si sud- estica, sau, insfarsit,
undeva lasud de Dunare [...]."
L ucian Boia,
I st orie Iii mit in c onst iinia romiine asc ii
Car e este explicatia faptului ca pana la 1600autohtonismul r or nanllor nueste
o contestat?
pe var iante ale .autohtontsr nuiur ' cunoastetl?
In ce consta .J attnisr nul pur "?
Dar "dacismul"?
Candauapar ut exager ar ile panslaviste?
Explicati de ce teor ia r oesler iana ar e car acter politic.
De ce Dimitr ie Onciul spune despr e acsasta tsor ie ca neste, i
lui Sulzer , expusa intr- ofor ma mai 9tiintifica 9i completata cu
la ar gumentele istor ice ~i lingvistice"?
t- - - ...- - , , :p~. - - - - ;- .. ~: ~ - ':,4c- " _" wc :: " ........" ,
J~(~t
,
'\
18
DE LA GENEZA ETNICA. LA GENEZA STATALA.
F
t ~~~[tlJ
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ , O R M A R E A S T A T E L O R M E D I E V A L E
rTRA NSI L VA NI A ~R~ Ro~A NEA SS"
D1
....-
,,[...]0povestire istorica de genul epic,
sensa la jumatatea veacului al XI I - lea,
care ar adauga [...] fapte 91imprejurari
din veacul al X- lea si al XI - lea la istoria
propriu- zisa a cuceririi Ungariei din ul-
timii ani ai secolului al I X- lea.A nacronis-
mele A nonimului 19i afla astfel 0limita
cronologica: cat e rminus ad q ue m, elenu ar
depasi in acest caz inceputul veacului al
XI I - lea. A 9a eel putin ne indrumeaza
I ogica[...]d- lui BalinH6man [din]contri-
blltillesaleistoricelaCanie c ul Nibe lungilor:
I mpletirea anacronica a evenimentelor
deosebite si de legenda in cadrul poves-
tirii istorice, respectiv poetice, e0caracte-
ristica aliteraturii epocii cavaleresti. Dar
trebuie sa accentuez in aceasta privinta
ca, inliteratura istorica si poetics aintre-
gului Ev M ediu, nu segaseste un singur
exemplu cavreun scriitor, oricate libertati
ar fi luat fatadecronologie, safi transpus
intr- un trecut departat pe contemporanii
sai sau intamplarile vrernii sale."
Gh.l. Bratianu,
Tradit ia isioric a a int e me ie rii st at e I or romdne sii
De la I I duc at e le romiino-slaoe "
la voie vodat ul Transilvanie i, vasal re ge lui Ungarie i
Convietuirea romano- slava dinsecoleleVI I I - I Xarelocincadr
unor formatiuni politicemedievale timpurii. A semenea state inci
piente, sasedueate dinjurul anului 900, sunt atestatein "regiune
daco- pannoniana" (1. A .Pop).Trei dinele, situatelaest deTisa, s
celemai cunoscute:
ducatul lui M enumorut, intre Tisasi Portile M esesului (M unti
A puseni), delagura Somesului pana invaleaM uresului inferio
(eu eentrul inCrisana deazi);
ducatul lui Glad, marginit deTisa, M ures, Carpati si Dunare C
Banatul demai tarziu):
ducatullui Gelu, delaPortileM esesului si valeaSomesului pan,
la cursul mijlociu al \M uresului jpartea apuseana a Depresi .
Transilvanieil.Xji ',/c. ;:.:' , ~, t\" TI ~,\ Vt lv
Etniaprimilor doi "ducil/'nu esfementionata deAnonymus. D
spreal treilea"duee", Gelu, aflamcaeste"unanumit roman" (q uida
Blac us). Supusii sill sunt romani si slavi (Blasii e t Sc lavi), pecarecr
nicarul ungur I I considera"eei mai sarmani oameni dintoatalumea'
Ei traiescinsaintr- unspatiu ("taradedincolodepaduri") caracteriz
prin "bunatatea" sa(bonit at e m t e rre Ult rasilvane ); unpamant fertil, I
roadelecaruiaA nonymus adauga bogatiainaur si sare[D
1
].
I nfatafrecventelor atacuri initiate deperenegi, armata lui Gel
19iapara traditionalele fortificatii (cetati depamant) numai cu arc
e t sage t t as. Situatiaramane aceeasi si invremealuptelor cu ungurii
pana cand "ducele romanilor" (dux Blac orum) este ucis langa ra
Copus (Capus), indrumsprecastrul sau (c ast rum suum) depevale
Somesului. Cand vad moartea conducatorului lor (vide nt e s mort
domini sui),loe alnic ii fraternizeazacu inamicul.nalegcanou .riomn
allor pe"Tuhutum, tatallui Horea".
A cceptat deromani si desI aVl,Tuhutumpreiaconducerea "tar'
depestepaduri" pentru sinesi urmasii sai.Constituie undominiu
propriu si 0dinastieseparata deceaaducelui A rpad dill Pannoni
A utohtonii I I jura credinta intr- un locnumit de atunci Esculeu
A schileu (delacuvantul maghiar e skiindi - "ajura").
Timpdeaproape unveac, Tuhutuni.si urmasii sai stapanesc par
teaapuseana aTransilvaniei in"pacesi fericire" (pac ific e e t feiiciien,
cumserieAnonymus. I nsalainceputul secolului al XI - lea, unstran
pot allui Tuhutum, duceleGeulaeel Tanar (Gyula, Gylas, I ula, I ulus
seimpotriveste misiunilor apostolice aleregelui Stefan eel Sfan
nimeni altul decat nepotul desoraal ducelui "ultrasilvan". Ultim
capturat desuveranul ungur, esteinchispe, viata, intrucat refuzalI S.
fiecrestin".Potrivitaceluiasi A nonymus, regeleStefanocupaintreag
"tara" de peste padurea I gfon; totodata, el desfiinteaza episeopi
ortodoxa (situataprobabilla A lbaI ulia), ~meiata deHierotheus
- - - .
c ; J
ldentlflcati .povestir ea lstor ica" la car e
se r eter a istor icul r oman.
Redati aspectul cr itic car e pr ilejuieste
citar ea autor ului ungur .
Stabihti locul ocupat de Gesta Hunga-
rorum In cadr ul izvoar elor istor iei
Eur opei medievale.
Hecltiti par tea din lectie r efer itoar e la
"bunatatea Ultr aITr an/silvaniei" si la
locuitor ii sai .sar mani", Car e este r a-
por tul identitate- alter itate, In acest caz?
~~~/'\~ ~\ - ()IJ , )-
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
I~~(~
c:r::s
[ e ll
I
~p
BAS~A
~vrtl~
19
K:in cadrul
Istate inci-
"regiunea
eTisa, sunt
Dunare (in
PA GI NA DE TI TL U A SCRI ERI I t
HA GI OGRA FI CE I NTI TUL A TE
VIATA SFANTULUI GERARD
esului pana
Depresiunii
:.;e aspecte ale vietii economice, mil
~ Y; r:'lus..De ?a, politice ~i r eligioase din voievodat
an (q uuiam _ - Vdumva amintiti din gimnaziu?
pecare cro- ' I!!l
amlumea".
caracterizat - '1 A T il .
~ . .::.:.:pta ungUrl or in rans varna nu s- a
ant fertiI , la s::;::sit repede. ~JQ.02,Stefan, mare1erege
[DI l =x[cre9tinan~)e unguri] 19isalvase
rta lui Gelu ~ 9i- 1facusesaintre in concemul
nai cu arc us :::;:oareloreuropene, atrebuit saluptecu
cu ungurii, =.unchi al sau, Gyula, careo~upaA tro~ul
, langa raul ..::::e:zde TuhutumdelaGelu, 91l- amvms;
I z:xi s- aintorsimpotrivaunui anumeKean
depe valea .; ...am Balac horum e t Sc lavorum, care- si
nt e s mort e m .::!r::::se un.ducat inregiunilesua- orientale
IOU "domn
ll
~ Transilvaniei si in locul lui a pus. 0
.~penumeZoltan; atrebuit deaseme-
saseluptesi cu conducatorul voievo-
.carefuseseinainteallui Glad, un
A htum, de religie ortodoxa: l- a
si pe acesta si astfel a recucerit
teritoriul dintreCris9i Dunare.]...]
romana [...]nereleva, cu numarul
anesc par- - ::::t: de cuvinte maghiare, lucru aratat
~ e t fe lic it e r), .:.er a deinsusi Roesler, cainepocainvaziei
I, un strane- - :;:ne;;ti, romanii dinTransilvaniaaveau
I ula I ulus) .:.cE.oculturaalor,lacare~feapreaputine
{ {sr t ..;.c3laugat limba invadatorilor; impru-
n, ce an I rrileluate de la unguri sunt putin
n'. Ultimul, - =::::!eI Oase, dar de0certa valoarecultu-
it
l fuza v
re a"sa - ::..lmansamblullor si sereferaingene-
, ,
tipaintreaga "L.Zvocabularul militar, administrativ si
ia episcopia
Hierotheus,
cerea "tarii
indominium
~Pannonia,
Esculeu -
M arioRufini,~,
lst oria romiinilor din Transilvania
~d
care fusese hirotonisit de patriarhul Theofilactos din Constantinopol
in timpullui Geula eel Batran, fiullui Horca [D
2
l.
Sub urmasii lui Stefan cel Sfant incepe organizarea Transilvaniei
caentitate politica vasala regelui Ungariei. ~stfel, in 1075, cancelaria
& i2adiana emite un document referitor la cetatea Turda, menita sa
stavileasdi atacurile pecenegllor ~l romarulor.
Dupa anUI 1100;""interitoriUI intracarpatic, regalitatea maghiara in-
cearca saimpuna modele religioase, politico- administrative si socio- eco-
nomice apusen~.", ~ !lJJ.11t e~te atestat un e pisc 0t !.us Ult rq ..i1P.a'1I t ~
Simion, catoHy. I tu~eli!;;1..9ll1da.r.S}rf lI U~ocu1JJ.entde.amintesc
~ pr~ s Ult rasjI vanus, M ercurius. Separe ca, in ambele cazuri, cei
dOl nu locuiau efectiv lfl Transilvariia.
inadoua jumatate",a secolului al XI I - lea, regii unguri daruie oame=
nilor lor de ineredere noi- Getati si feude din Transilvania. A dministra- >-
tiv, acestea sunt incluse in noi comitate, institutii politico- teritoriale
aduse de cuceritorii care incearca, insa fara deplina reusita, sa info
cuiasca vechile tari, voievodate si cnezate.
Pela1164este atestat un comite de Dabaca. Din 1176, acesta devine
capetenia tarii, sub numele de Le ust ac hius Voyvoda. Pentru conduca-
torul Transilvaniei, r~venir.e<L l~~le_ traditional de voievod __ est.g
9Qp"yada aexistentei E9PY.:!~tiei romanesti. De altfel, din toate tarile
cucerite si incadrate in regatul Ungariei, numai Transilvania pastreaza
"formula voievodala cainstitutie politica cenfrala" (I . A . Pop), pana
catre jumatatea secolului al XVI - lea.
Voievodul Transilvaniei este un vasal al regelui Ungariei. I nitial,
autoritatea saera exercitata asupra asapte comita!e: S~ocul I nterior,
Dabaca, Cluj, Turda, A lba, Hunedoara, Tarnava, I n celelalte zone- ale'
Transilvamei, cuceritoru i'icolonizeaza pe secui ~i pesasi, organizati
in scaune, ai caror c~nducatori sunt subordonati direct regelui
Un$ariti: 4 ~
I n secolul al XI I I - ~, cucerirea si organizarea Transilvaniei de catre
unguri par afi incheiate. A sezarea noilor veniti conduce, desigur.I a
o nouastructura etnico- demografica. Romanii raman insa locuitorii
cei mai numerosi. Prin 1210, alaturi de sasi, secui si pecenegi, ei fac
parte din oastea comandata de c!2- miteleI oachim din Sibiu. I n 1241,
impreuna eu seeuii (Olac i e t Sic uli), aparau trecatorile Carpatilor
Orientali in fata tatarilor, "Tarile" romanilor - M aramuresul, L apusul,
Zarandul, Hategul, Fagarasul, Barsa s.a. - l~i pastreaza traditiile
voievodale si cneziale .
Spre sfarsitul veacului al XI I I - lea si la inceputul celui urmator,
voievozii Transilvaniei Roland Borsa (1282, 1284- 1285,1288- 1293) si
L adislau Kan (1294- 1315) l~i asuma prerogative sporite. Primul, in
numeleunui re gnum Transilvanum, ~on~aca la Qgy& in 1288. prima_
A dunare ob~teasca (Congregatia generala), lacare participa nobill dI D
cere sapte comitate, clerul superior, orasenii si reprezentantii
tararumii libere. Ultimul voievod amintit l~i constituie in cetatea Deva
o adevarata curte, unde primeste soli ai suveranilor straini, Kart
profita de criza politica declansata de stingerea dinastiei A rpadu
pentru a- ;;i exercita atributele de ~dal unui stat autonom: ~
cetati, erase si domenii interne si incheie intelegeri cu jari
statatoare. Curand, A ngI D'"inii:- readuc Transilvania la stat.uf!l!
voievodat vasal regelui Ungariei. -
- - -
(if
20
,
"- \
DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATALA
'{Re ge le Be la al I V-le a, Cavale rii Sf. loan
I~i st ruc t urile polit ic e dint re Carpat i ~ i Dundre {~ ~ l- ~.u.6'
L ainceputul secolului al XI I I - lea, cand armatele apusene cucere
Constantinopolul, regti unguri incearcasa- si extinda stapanirea asup
regiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei ap
leaza la~cavalerii teutoni, careprimesc vremelnic in sti:ip~e J :, '-
Barsei. I nvingatori ai cumanilor, teutonii actioneaza inci(dmpri
ani pecont propriu atat lamiazanoapte deCarFrafi;taC~nal11iaza
Ca urmare, pe lajumatatea celui d- e- al treileadeceniu al veacul
al XI I I - leaarmata regala ii alunga din Transilvania.
Dupa marea invazie tataro- mongola din 1241- 1242, regii ung
reiau planurile decolonizare invederea apararii zonelor meridion
.alestapanirii lor, indeosebi Banatul si sud- vestul Transilvaniei. M
mulf, formuleaza tot mai clar obiectivul principal al politicii extem
stapanirea drumului spre Dunarea de[ossi M area Neagra.
Prin diploma din anul 1247, Belaal I V- leadaruieste Cavalerilo:
Ordinului Sf.loan delalerusalim TaraSeverinului pana laOlt, m
putin aceaparte at,tarii" respective, organizata anterior in Banatu
deSeverin. Colonizarea I oanitilor esteefemera, dar "contractul" can
oconsacra ramane un izvor istoric semnificativ [D3l.I ntre altele,
atesta existenta, unor formatiuni statale romanesti din spatiul carpa
to- dunareari, doua voievodate si doua cnezate:
voievodatullui L itovoi, carecuprinde TaraHategului (insud- ve
tul Transilvaniei) si nordul Olteniei (Depresiunea Targu Jiului
voievodatullui Seneslau, careinclude TaraFagarasului (insudu
Transilvaniei) si nordul M unteniei (A rges, M uscel, Dambovita
cnezatul lui Farcas, situat intre cele doua voievodate, la sud d
"I ar candau fostlacursul delaA dam munti (inValcea):
6798 (1290), fundinTaraUngureascaun cnezatul lui loan localizat ipotetic intre [iu si Olt aproape d
voevod, cel- au chiemat Radul- Negrul D v (~ d tul'R ti d .t~ ')' ,
- v unare ill JU e, omana,! emal arZlU.
[... J, marehertegpreA lmas$1preFaga- C .. d tul .1 . S I . denumi
ras radicatu- s- au deacolocu toatacasa U exceptia voievo a ill UI enes au, vecmcu zona enUffilL e.- .::::::J:I I iI
lui'$icu multimedenoroade:rumani, pa- Cumania, celelalte formatiuni politice mentic:nate sunt controlate d
pistasi, sasi,detotfieluldeoameni,pogo- - regalitatea ungara, prin lI panul" deSeverin.~yoi vain-
randu- sepreapaDambovitei,inceput- au cercasa~est raport devasalilate- - tatadeCoroana A rpadiaria
afacetaranoao." Dcis in lupt~ armafil regara; el este urrrraf'la conducerea voievo-
, Cronica anonima romaneasca,' reda,ctata datului defratele sau Barbat. A ceasta transrnitere ereditara apute- =- ~
IIIsecc:lul al XVI I :lea, lsioria ram. Roman~ ~ t ,l denota existenta unor structuri politico- sociale medievale bine contu
de c and au de sc ale c at praooe iaonic ii c re st ini; . v' v v V v ,
le t opise iul c ant ac uzine sc rate, 0viata econorruca prospera (dovada suma foarte mare plahtt~
deBarbat pentru rascl.JI Dparare~din prizonierat), armata condusa d
I !~~od, biserici coordonate de 0episcopie ortodoxa. ,
~~ ~~~~~
.De sc ale c at ul lui Ne gru- Yoda" - - 'v.\-
I niama dintre anii 1284 si 1285, statul mongol al Hoardei deA
organizeaza 0noua invazie in Regatul l)ngariei. Criza politics, evi-
denta inultimii ani ai domniei lui L adislau Cumanul, seagraveaza
Vasalii sai din fruntea structurilor teritoriale, inclusiv voievodul 'I ran-
Josef Teutsch, silvaniei, manifesta tendinte deindependenta. Ultimul reprezentart- - =:!XI
Jahr-Ge sc hic ht e al dinastiei arpadiene, A ndrei al I I I - lea(1290- 1301), incearca saevi
destramarea regatului in principate de sine statatoare.
A stfel, inprimavara anului 1291, noul regesosesteinTransilvania
pentru areaduce sub ascultare pe voievodullocal. Cu acest prilq
consolideaza privilegiile nobililor unguri, alesecuilor si sasilor, dar
anihileaza autonomia romaneasca din Pagaras.
ro;
,,0precizarefacutaderegeindiplomade
danieacordataI oanitilorsereferalager-
manii dinTransilvania.Regeleinterzice
intregului ordinsa- siasezepedomeniul
sau taranidinregat,indiferentdeoriginea
loretnica, precumsi sacolonizezeacolo
[lasuddeCarpati]sasisi teutoni.A cestea
s- arputeafacenumaicu pennisiuneaspe-
cialaaregelui." h . .. I
Tomas Nag er,
A~ e zare a sasilor I n Transilvania
D
4
'
I j5"
P.!s
, , [ ... J multi sasi si unguri au insotitpeun
voievod roman pe numele de Radul
Negru-Voda indrumul sau dinregiunea
Fagarasuluisi s- au stabilitcu locuintein
~allachey,asacumscrieintr- oWalac hisc he
Hist orie ,"
Cor elati cele tr ei citate cu tntor r natlile
cor espunzatoar e cupr inse in lectle, Ce
aspecte contr adictor ii sesizati?
WQ~~
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE
~
~
~- ~~
senecucere
inirea asup
ectiv, ei ape- ,
apanire Tar,
ca dmpririll
ililniazazi
r
l al veaculul
regii ungur,
.meridionale
alvaniei. M a
ticii externe
agra,
~Cavalerilo
mla Olt, ma
)r in Banatu
rtractul" can
ntre altele,
patiul carpa
DI N PRONA OSUL BI SERI CI I PRI NCI A RE
-:ANTUL NlCOLAE (CURTEA DE A RGE$)
~l~
'a, care nu are acest nurne decat la
. (A d :;:- carestraine, nurne cu totul necunos-
l ill SU - V - A '
~ . e~ - ":':::1Jara, edesemnat mgura locuitorilor
argu JmI Ul); ..- .:.. - :- rin doua altenurne: Tara Munie ne asc a
ilui (in sudul ~ amuntilor). Valahia fiind 0tara de
Dambovita] ~ ~ ceamai mare intindere aei, nurnele
te, la sud de :.r:c zr li aM untilor nu- si poate avea obar-
relieful pamantului ei. EI n- ar putea
mrit decat prih- - c~ea locuitori-
muntii Transilvaniei, adica aMunt e -
inregiunea sesului. Dar cumromanii
iau, inainte chiar de intemeierea sta-
- muntean, povarnisurile Carpatilor,
wmitele dinspre miazanoapte aletarii,
- dusera nurnele poporului lor: Tara
A easca. M untenii sosind si ridican-
castapiinitori'ai regiunii si- au impus
e: M unteneasca. Tot prin aceasta
eiere a statului muntean de catre
rill din Transilvania selamureste un
pt, cu totul neexplicabil, daca nu
~ aceasta origine: voim sa vorbim
sdumbarea succesiva acapitalei tarii,
incepe prin afi Campulung, aproape
ul A rdealului, pentru acobori pe
- tot mai jos, intai laA rges, pe urma
oviste, pentru aseopri in sfarsit in
iela Bucuresti. Dad romanii ar fi
de la miazazi de Dunare si daca ar
. sa cautam acolo originea statului
esteevident caintaia lor capitala ar fi
'I tsafieasezata pe tarmul fluviului,
- - acolo sa se urce mai pe urma spre
malta a tarii. E insa tocmai con-
care aavut I Oc./I
Gheorghe I .Bratianu,
- t iit ia ist oric ii a int e me ie rii st at e lor romdne st i
aproape de
na denumit
controlate d
:..itovoi va in-
;- A ;padi~a
::ereavoievo-
braaputeri
bine contu-
mare platit~
acondusa d
A
ardei de A ill
politica, evi-
;eagraveaza,
ievodul 'I ran-
reprezentant
earca sa evite
ITransilvani
!l acest prilej
~ sasilor, dar
~ o/c lf' (3
2,
A ~ N~~ll- ~tI ,
I n acest context, voievodul se:fu1I egendar RaHu ~gru trece Carpatii.
Seinstaleaza laCampulungsediul unei comunitati catolice, fermata
din sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prin
situarea ei edrumul comercial ceI e aTransilvania de ~
Jos ~i M area Neagra, D D, . '
- "Desca1ecatuf'la Campulung este urmat de intemeierea tarn.
Formatiunile politice existente seunesc treptat in jurul "descalecato-
rului". A ctiunea pomita din Campulung cuprinde A rgesul, apoi cape-
teniile din teritoriile de laapus de Olt seinchina puternicului voievod
~ stanga raului':- ~~~- "- =~ NLSo' ~
Basarabii - mari voie vozi, domni r' J
$i singuri st apiinit ori in " t oat ii Ungrovlahia" - TahA.., ~
L a incewtu1 sfC,ciyJJ.!i..,gI 2<I Vlea este atestata ca stat Valahia
norct- dunareana. I zvoarele menticlteaza titlurile conducatorului
acestui stat: J:?Jg~eygieJ,od (c,o.tld.l.tcatot W ,@aI L si ,gomn (lat.
Dominus), stapan al t~ii. .
_. Denumifea statului romanesc apare in izvoare diplomatice
exteme. Cele mai multe provin din .cancelaria noilor regi ai Ungariei,
A ngevinii. De orig~e franceza, aceasta dinastie restaureaza unitatea
Regatului Ungar. I nceputul procesului dateaza chiar din timpul
domniei lui Carol Robert de A njou (13~.: 1342), care este sprijinit de
papalitate. ' ~,~ - l~6~
Cu ocazia luptelor purtate in Banat, armata noului rege al Unga-
riei are de infruntat si ostilitatea statului romanesc din apropiere, al
carui conducator, Basarab (?- 1352), se dovedeste nu numai un pri-
ceput sef militar, ci si un bun diplomat. I n 1324, el incheie un acord
prin care regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de
.Bazarab, voievodul nostru transalpin". L arandul sau, voievodul recu-
noaste suzeranitatea regelui Ungariei, dar si faptul caTe rra Transalpina
(Te rra Bazarab) este inclusa "in aria spiritualitatii catolice" (Serban
Papacostea).
Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii unguri il conving pe
rege sa suprime statullui Basarab. Este organizata campania din
toamna anului 1330. Soldata cu infrangerea armatei lui Carol Robert
de A njou, la o.PflSMiii,aceasta campanie nu aduce restaurarea domi-
natiei regatului Ungariei lasud de Carpati. _
denta statului condus de Basarab. -
'. fuvrei.'fte:a- re~rui L udovic I de A njou (1342- 1382), Ungaria si cea
mai apropiata .Vlahie" de langa ea, Tara Romaneasca, actioneaza
impreuna impotriva dominatiei tatare exercitata la gurile Dunarii si
laest de Carpati. Urmasul lui Basarab, Nicolae A lexandru (1352- 1364~
i~i ~suma un rol insemnat in aceasta lupta.
I n 1359, Nicolae A lexandru Basarab isi ia titlul de domn autocra
(de sine stapanitor) si intemeiaza M itropolia Ungro- VlahieYFiUl ~
Vladislav I (Vlaicu- Voda, 1364- cca 1376) trece cu pricepere peste con-
flictele militare, politice si religioase cu regelt:;,1:7f- ovie I , respinge un
prim atac otoman la Dunarea de [os, orgaih~aza institutiile civile
si ecleziastice ale statului, in final intitulandu- se ,,10Vladislav,
voievod, domn ~i s~gur stapanitor a toata 11.9~ovlahia" [OJ-
!toll J... \\oUOblN\ ~ A utL rH AO.~
Ce semnificatie au denumir lle statului medieval al ~an
l?i Dunar e? ~~v>, , - I\~
, Oar titlur ile Basar abilor ? -
\~~{).,' ~\Jl ~e~~,
22
,
\
DE L A GENEZA ETNI CA L A GENEZA STATAL A
~~~~~~!!!!!!!!! ':VL A l!~L CA NI CE, D O B R O G E A
~~6L pOVA
D1
,,[...]poporatia romana fusese, in timpul
I mperiului Roman, un corp intins si nein-
trerupt, de la M area A driatica pana la
M area Neagra si din nordul Transilvaniei
pana dincolo de Hemus; insa [...] in
aceasta continuitate apoporatiei romane
seintroduse, caun cui despartitor, nava-
lirea slavo- bulgara, care repezi poporatia
de capetenie a M oesiei catremuntii su-
dului: Balcanii si Pindul, absorbi ramasi-
telecemai zabovira I nsanul navalitorilor si
dezbina trupul poporului roman din rasarit
I ntrei trunchiuri deosebite: daco- romanii I n
Dacia Traiana, macedo- romanii I n sudul
Balcanului si istro- romanii I n peninsula
I striei."
A .D. Xenopol,
I st oria romiinilor din Dac ia Traiand
\~
D2
- - '
.Pecand ungurii seconsolidau, prin colo-
nizari de straini, carora deocarndata nu li
se dadea nici un statut, asa de nesigur si
neordonat era totul pentru regaI itatea
intrata in tara populara, taraneasca, a
romanilor, I nA rdeal, elementul romanesc
din Balcani se punea in miscare prin
rascoala fratilor: Petru, cu tendinte irnpe-
riale: Kalopetru, A san, cu nurne pecene-
go- cuman (acelasi cu Hasan), si loan, zis,
dupadatina ciobaneasca din Tesalia alui
Niculita: I onita."
Nicolae I orga,
I st oria romdnilor
D3
.....
,,[ ]punctul de vedere al istoricilor bulgari
[ ]despre confuziactintrenurnelevlahilor I ?i
celeale altar popoare balcanice: acolo unde
sursele bizantine si relatarile cronicarilor
vorbescdoor devlahi, noi trebuiesainte}egern
bul iv.. If
gan Gheorghe I . Bratianu,
Originile $i f~ !mare a unit aiii romane sii
Bizant ul ~ i vlahii din Balc ani
Vlahii dinPeninsula Balcanicasunt urmasii vechii po~api rom
nizate [Dtl. Ei sunt mentionati ill izvoare dupa ce, ill ~ Bizan]
recucereste intinsul spatiu din dreapta Dunarii inferioare. Cronica
K~drenos IIaminteste pe j,vlahii chervanagii" (carausi) din aprl
'Pferea laCului Prespa. L asfarsitul aceluiasi deceniu, alt cronicar bi
zantin, anonim, arata caimparatul Vasileal I I - leaacorda lui Niculi]
conducerea (un comandament - arhe; peste "vlahii din Elada" (~
t he ma bizantina careinclude Thessalia si Eubeea). Dupa desfiintare;:- - - - 1
primului Tarat Bulgar, acelasi imparat bizantin da ill 1020un edic
prin care "vlahii din intreaga Bulgarie" sunt trecuti sub ascultan
arhiepiscopului ortodox de Ohrida. Putin mai tarziu, ill dieceza' d
Ohrida este atestat chiar un episcop al vlahilor.
Cu timpul, tinuturile locuite devlahi sunt cunoscute sub nume
de Vlahia; celemaisemnificative sunt celede Vlahia M are\(Me g,
Vlahia) ill Thessalia, Vlahia M ica (ill Etolia si A camania), Vlahia
Sus (ill Epir).
L ainceputul secolului al XI I - lea, vlahii sunt atestati si ill~
Calcidica, langa M untele A thos; de asemenea, ill zona Skutari- I pe
(Iill regiunea Nl?UlUl; ill;rrad..a de apus, Eev~ea raului M cirit~
precum si ill M untii Haemus (Balcanii actuali). I njurul Sofiei, une
loc~litati poarta nume romanesti (Cercel, Pasarel, Va~. '
I nschimbul privilegiilor econoillice si al statutulul at; autono
administrativa si bisericeasca, vlahii din M untii Balcani prestea~
servicii militare I mperiului Bizantin. Stransa cooperare osta$"e- as~_
culmineaza ill timpul imparatului M JlI l\JSlI Comnenul (1143- 118X
Dupa acestaillsa, fil91i1iaA nghelos.[ careintemeiaza 0nouadinasti ...
bizantina, practica 0fiscalitate apasatoare. M ai mult, incearca ~
anihileze autonomiile romanesti din Peninsula Balcanica; A meninta
sa dispara, acestea reactioneaza. Efortul de apararemarcheaza, d- - - -
fapt, trecerea vlahilor sud- dunareni de lacadrul politic traditionaL - .
eel det ara, last at [D
2
J. i
gr in rascoala din 1185, condusa de fratii Petru si A san, vlahii
din M untii Balcani 19imanifesta tendinta de independenta fata dE
Bizant. Cu sprijinul cumanilor si al romanilor nord- dunareni, ulteriorcr.- :;.
ill asociere cu bulgarii, ei rezista asalturilor repetate ale armatelo
bizantine.
I n celedin urma, autoritatile de laConstantinopol incheie paa
cu statul vlaho- bulgar format ill nordul Peninsiilei Balcanice. M o-
mentul esteprezentat decronicarul Nicetas Choniates, participant la
evenimente [D
3
J.
Curand, ill timpul cruciadei aI I I - asl al cruciadei aI V- a, noul st
balcanic 19iasuma chiar 0functie internationala. I ntimpul celui de-
treilea conducator al sau, I onita eel Frumos (Calojoanne s, 1197- 120?),
acesta recunoaste superioritatea spirituala a Romei. Ca raspuns
I -
l
2~
p'~
('-
rc > 64'lA - ~O 4~~ fOJU~
\I~ \\'o ~ , v l
t t'If - - , , ~LAHIILE" BALCA~ICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA
papa I nocentiu al I ll- lea 11numeste pe I onita "rege al vlahilor- si
bulgarilor" [D 4]' I
Statul vlaho- bulgar atinge apogeul sau sub loan A san al I l- lea
(1218- 1241). Expansiunea teritoriala si largirea influentei sale interna-
tionale 11adue illsa ill conflict eu I mperiul L atin 'delaConstantinopol,
dar si eu regatul ungar. L egatura eu Roma este rupta. Revenirea la
eonfesiunea orientala si restabilirea relatiilor cu Patriarhia ~izantului
favorizeaza renasterea traditiei politiee ataratului bulgar. I n M untii
Baleani, rolulpolitic al elementului vlah seade. Unii vlahi tree lanord
de fluviu. Ceixmai multi raman illsa ill peninsula, indeosebi ill spa-
tiul situat intre M acedonia, A chaia si Thessalia, unde sunt atestati si
ill veacurile urmatoare. 12J2 --114 ~
De la " t ara" la st at , intr. Duniire si Ma e
, (';'I l. A:. l-
. ...' -'I.t..J (!,~ ~ .'i -.
U- ENGOL PI ON DESCOPERI TA izvor e i rafic _1:': in . aJU a a easeco wui al X- lea se
L A DI NOGETI A (SEe. X- XI ) ~ f a I a ! D'" A d A ' ~ ..e- ...
. , ,: wte era a }Upan1m1tn I sa ar, maintea instaurarii stapa.mrll
'""_ . ." " t~ ~~zantn:e la D~narea de J?S, ~!r: ~uv~u. si !armul ve~t- p0t;ti~ .
~ ~ificatle ar e?~ c& l\~, fiinteaza eel putin 0structura pohtica $1rehgroasa (ortodoxa), acarer
wiW A :~ ~utonOmie esterecunoscutadeconducatorii rimuJ i TaratBuJ .
:~ ~'~~~~ I n anii 971- 1204, p~ pamanfii intre Dunare si M are este atestata
~ f'J ~ ~ tfJiiii;a Pariwiim (sauJ)arac [ unavon), circumscriptie militaro- adminis-
. ~r ~~~ ~ ~", \ trativa condusa de un strate~~n Theodor "strategde Distra" -
~ ~ /\ fo~ ~ste confirmat de un izvor sigilografic de lasfarsitul secolului al X- lea.
~*~ I n acelasi timp, este mentionat conducatorul unei formatiuni politice
~(\\;J , .' d~~heorghe. Numele acestuia apare pe 0inscriptie probabil ro-
!iJP - M maneasca, descoperita ill inventarul celei de- a pa~ra bisericute din
.\ complexul arheologicde la~i- M urfatlar., s:d~ ~
~ Timp de aproape trei veacuri, spatiul istro- pontic este invadat ere
A J~~~ ype~en:gi, ~zi, c~I ?ani, ta.tari..l!nitati milit~re de granita apara a~est
~\L ,i.~~/ ~ tenton~ din ce!aple ve~ulu~ hm~s danu~lan: Dorost.olon (regedm:~a
~ conducatorului themei), A xiopolis, Capidava, Carsium, Troesmis,
Dinogetia, Noviodunum, refacute si repuse ill functiune de bizantini.
A cestia construiesc noi cetati, fie pe diferite ostroave dunarene, ca
la Pacuiul lui Soare, fie indeosebi pe tarmul marii, la M angalia care
afost cercetata recent. I n interiorul regiunii, alti sefi loeali - Thtos de
la Darstor, a oi Seslav de la Vicina si Satza (Saccea) de la Preslav -
contribUle la apararea themei Para un " , . ef"BUrgaria,
organizata spre sud. M entionati de A na Comnena, ill Ale xiada, cei trei
ilustreaza, toto data, pluralismul etnie 9i multiculturalismul zonei la
sfarsitul secolului af'"'Xl::W a4Jentru anul1094, acelasi izvor na:tativ
mentioneaza si un fruntas al vlahilor, pePudila.- A ~ ~~
Dupa cruciada aI V- a, cand la Constantinopol este constituit I m-
periul L atin, teritoriul danubiano- pontic trece sub stapanirea vremel-
nica aA sanestilor, apoi aconducatorilor celui de- al doilea Tarat Bulgar.
Chiar si ill aceste conditii, continua existenta unor strueturi politice
locale. A stfel, 0traditionala "tara" este mentionata de pe la 1230, in1:E
M angalia 9i V~
Sub imparatul M ihail al VI I I - lea Paleologul (1261- 1282), stiipa-
nirea bizantina este reinstaurata la Dunarea de [os. I n primii trei .
ai domniei amintite, sunt acceptati in zona primii turci selgiudzi, ~.
biliti ill partile Babadagului. A gezarea noului grup etno- confesi
are 9i)0semnificatie militara, El contribuie lalimitarea domina:Pei
si a infiltrarii negustorilor italieni, venejieni si geno~ezi. A ';PZOf,-
lO G E A
~~atii r ome
l~ Bizant
are. Cronicarul
si) din aprl
alt cronicar bi
tia lui Niculi]
din Elada 1/ (I T
)adesfiintarez
,1020un edi
sub ascultarez
, ill dieceza d
itesub nume
l M are \(Me gl
aia), Vlahia d
si ill Peninsula
, - - - - - - - - - - -
a Skutari- I pe
aului M aritza
11Sofiei, 00cl
~el:2.
de autonomi
cani presteaza ~ I.'sarea l~ I onita ca rege~- .atat
are ostaseiiS~ ,. '='" I noeentiu I I I (carevedea ill titlul
III(li4~1180) ~' ~ prim~dioasa ~retenti~ de st~-
- ~. .:=. .... =mversala - decatreVasile, pn-
no~a dm~s~ ~~ :nsencii bulgarilor si vlahilor
~, meear~a sa - %.H 'Pul deTarnovo, consacrat astfel
:a- :- A menintate :..::' d- .. cardinalul L eon la 7 februarie
, ,
marcheaza, de - - .::: ..avut locla8noiembrie, noul rege
tic traditional ~! ~t cu steagul papal, cu cheile
r '~Petru, cu coroana si sceptru.I n
Ii A san vlahii ~ f:3.. statul dualist al lui I onita era
d t
x f t~ d'""- , ::a; peplan international, in ciuda
1 en a a , a E ~ elui U .. ~
~ ', '. . ~ reg ill nganel, careurmarea
nareru, ulterior .: ~:~ posesiunile in Balc ani."
ale armatelor Constantin Rezachevici,
I st oria popoare lor ve c ine ~i
ne amul romdne sc in Evul Me diu
,1incheie pa,
3alcanice. 11~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
participant IE =etEza celor patr utexte adiacente lee
, ~, iCsr 1ffica\ipunctul de veder e al lsto-
ani sl cel al istor icilor bulgar i,
..::J:!t::uare la ~Statul Asanestilor ".
= cer e doua par er t contr adictor ii,
~~va, pe r and, r olul unui istor ic
. r espectiv, al unui istor ic r oman. ,
I V- a, noul sta;
pul celui de- a
e 5,1197-120
.' Ca raspuns
, ~
\
(,"1\.

.-
(7
24
D1-
.Dintre toate porturile enumerate de
portulane pe coasta pontica apuseana,
Anc hialos, Me se mbria, Caoarna, Consianza,
din Traciapana in Bulgaria si Dobrogea,
eel al Vic ine i, situat, dupa toateprobabili-
taple, pecursul bratului inferior al Oeltei
dunarene, paresafi fost atunci unul dintre
celemai importante. Superioritatea navala
conferita imperiului lui M ihail Paleologul
deintretinerea unei floteredutabile deraz-
boi ii permisese sa- si continue opera de
restaurare aputerii bizantine pana. laho-
tareleI mperiului mongol. Evident nu mai
putea fi vorba dereineorporarea Bulgariei
in posesiunile Bizantului: lipsind rezis-
tenta locala, influenta Ungariei, pe de 0
parte, si a Hoardei de A ur, pe de alta
parte, se intindea asupra statelor din
Peninsula Balcanica. Oar lafel calaince-
putul dominatiei rornane, 0hegemonie
maritima putea sa- si asigure puncte de
sprijinde- alungul coastelor si sacontroleze
astfel principalele directii alecomertului
[...].Elogiul retorului M anuel Holobolos,
din 1273, precizeaza eadupa victoriilesale
din M oreea si A lbania asupra latinilor si
adespotatului grecesc din Epir, prestigiul
bazileului restaurator s- a impus ungu-
rilor, alanilor (ceocupau peatunci 0parte
din M oldova) si in tinutul nesfarsit al
dacilor, prima aluzielamicileformatiuni
care au precedat intemeierea viitoarelor
principate romanesti [...]. A ceste impre-
jurari ne fac saintelegem mai bine de ce
moneda folosita intranzactiile comerciale
alegenovezilor laVieinaestehyperperul
bizantin, si nu asprul tatarasc, cainportu-
rile de pe coasta nordica a M arii Negre
care depind de I mperiul mongol. Exis-
tenta unui arhiepiscopat grecesc in acest
ori!- $dunarean confirma relatiile deplin
restabilite intre Constantinopol si vechile
sale posesiuni de laPontul stang."
Gheorghe I . Bratianu,
Mare a Ne agrii
~~/
DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATALA
Chilia, ultimii 11recunosc peprinc e ps De me t rius beneficiar - alcome
tului lor.
M ajoritatea populatiei din teritoriul dintre Dunare si M arees
ortodoxa, pentru careseor anizeazalaVicina,lnce and cu 1285,
a~ie, apoi 0mitropolie. Puternicu centru c a- religil
delaVicinaesteatestat indeosebi illa..ctelesjDQdului ecumenicdi
~ 1305- 1306.I njurul anulllj ~'2Q Patriarhia din Constantinop
rtumeste~ilin M 'lrropolitdeVarna~i deCarbona [Ds]'
Potrivit umligeograf stram, I a1321,lsaccea(I s-akgi)facepartedi~
Alualak (TaraVlahilor).I ntegrareaacestei regiuni instatullui Basar
aremenirea saasigure controlul romanesc asupra gurilor Duni'ir:i~
NicolaeA lexandru Basarabcontinuasastapaneascaspatiul nord- d
~rogeandemai tarziu, undesedesfasoaramai multeconflictecu tataril l l il
I nacesteimprejurari, mitropolitul lachint deVicinaestetransfer
la~rge~. '
I ntretimp, insud, spatiul istro- pontic estecondus deBalica.P
tereapoliticasi militaraaacestui fruntaslocal esteconfirmatadepari
ticiparea sa la luptele pentru tronul de tinopol din
Paleologi si Cantacuzini. A stfel, A ,<="anul1346, Balica rimiteunco
deostasi, condusi deDobrotici si Teodor, pentru a0ajutapeA r- - - - .
deSavoia, mamaimparatului loan al V- leaPaleologul. Dobrotici
remarcainlupte, obtinetitlul destrategsi secasatorestecu fucaun
demnitar bizantin. Candloanal VI - leaCantacuzino devineimpara
acestaatacazonaistro- pontica, innordul careiaiitrimitepeturci.A
cursul acestei campanii Balicasi Teodor sunt ucisi.
Ramas singur stapanitor, Dobrotici se impaca cu imparatul ,
redobandeste rangul de strateg, casupus vremelnic al Bizantul .
Dupa ceestenurnit despot, unifica"tarile" dintre Dunare si M are
Neagra. Noul stat medieval, Dobrogea, seafirmapeplan intern
tional gratieconducatorului sau. I n1366respinge0actiunecrucia
condusa de A medeo de Savoia. Trei ani mai tarziu, 1mreuna -
Vlaicu Voda, 11ajutapeSracimir saocupetronul Vi inului. -
.,- I n1386, laco~ereastmcrlui dobrogean autonomurmeaza fi
lui Dobrotici, lvanco. Doi ani mai tarziu, acestamoareinluptele
turcii. Dobrogea esteinclusainstatul condus deM irceaeel Batra
~ " Tiiri" , " Campuri" , " Codri" fi alt e st ruc t uri-
polit ic e romdne st i din " Cumania" $i .Tart aria"
L aestdeCarpati, intreM ilcov,Putna, Siret, Dunare, litoralul ponti
si aproape intreaga vale aNistrului, sunt atestate variate struc
politicetraditionale. Firesc, celemai cunoscutesunt formatiunilete.
torialedenurnite"tari". I nizvoarenarativeexterne, locuitorii acest
"tari" sunt numiti volohi (cainasa- zisafronic ii a lui Ne !!) sau ula!e s
(in Le ge nda de spre Ogiiz han). A mbele denumiri etnice reprezin
tI DmacirialetermenUI Ulvlatti, utilizat reeventinizvoarelebizantin
L afel seintamplasi incazul unei "tad" locuitedevlahii est- carpati .
Ulak ili ("taraVlahilor", in aceeasi vechecronicaturca, Oguzname
Pozitia geografica a acestei "tari romanesti" rezulta din asocien
locuitorilor cu rusii si altepopoare est- europene, careseopun un
nou val migrator asiaticdelacumpanaprimelor douamilenii aleen
crestine.
Pentru anul1000, traditiaistoricalocalizeazalaestdeCarpati Tara
Sipentiului, care- impreunacu structurapolitico- teritorialadenumi
'-
y)~v.P
L
~~~'\- t,/
\
\
- . /1 -
iciar a comer-
ie si M are este - - i ~episcopatul cumanilor sunt, dupa
~ 'd 1285 ~ .. ~ multe popoare care, desi seso-
an cU,e ... A ddif ...
~ .;;zs:~, totusi, avan ente ntun
~tural- re~lgI <:,; :..=::Umri. comit faptenecrestinesti. Caci,
l ecumeruc din:....- s:..amndbiserica romana, nu primesc
:onstantinopa - :::::e!e :liserice~ti delavenerabilul frateal
J. - ...:5;;;;;;:::. episcopul cumanilor, carearedie-
~faceparte din- - - , ~'. ci de l~ oare.cari.'ps~udoepis-
ttul lui Basaral =- :=- ::E 5nntul grecilor.$1 unn dinRegatul
uril
D
v - - ~ atat unguri cat si germani, 10-
or unarll ~- . tre . tr 1 ' din 1 .
. -- =:?I I I l ei, ec a ere ta or ~1,
patiul nord- do ~ unacu acei W alati (valahi), pri-
iflictecu tatarii ~~ tainedespretuind peepiscopul
este transferat - - - ~- - "
Papa Grigore al I X- lea,
Diploma din 14noie mbrie 1234
de Balica. Pu-
firmatadepar-
dinopol dintre
rimi teun cOI f
) ajuta pe A ii.a
il.Dobrotici Sf
tecu fiicaurun
evine impar~t
litepeturci.
inultimele decenii alesecolului
:Jea incepe sa sefaca diferentierea
constant intre terra Tartarorum si
'.;;;JJzdwrum. "
Victor Spinei,
Moldova I n se c ole le XI -XI V
(}) '~ ?'k; -,~
, !J )/ I . ~ , r A I
/1{\1 ~ imparatul .,
al Bizantului
mare si M are
~plan interna
qiune crucia
impreuna
inului. -
nurmeaza fi
reI nluptele
rea eel Batrf
litoralul ponti
mate struc
rmatiunile ten
tuitorii acesto
~ r) sau, ula~
rice reprezinta
arelebizantine,
ill est- carpatici
ta, .Ogiizn~ me ).. - - '=<:.:- _- f:- ,.- - a- - - - lec- - - - t- u- ::ril- o- r, - s- :- ta- - :- b- :- :il::- :iti- :- : - - - -
i dill asocierea_ :::::::fIs: roI ulVicineiI nviata econornica
~seopun unu: ::;; :2~- .I alitatea dinspatiilecar pato- du-
milenii aleere! - :- - e: si ponto- balcanic; .
:"='3..,;;I e dintredenumirileinterne~I
slructurilor politicedinspatiile
____CA DE L A RA DA UTl,
.::::JI OKJt..A OOEM EI ETORlL OR M OL DOVEl
deCarpati Tara
mala denumits
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
BALCANICE, DOBROGEA $1 MOLDOVA 25
Codrii Cosminului - grupeaza agez~rileintarite din secolele I X- XI ,
cercetate I njurul orasului Cernauti. I nimediata apropiere, este pla-
sataaltaformatiune traditionala, Codrii Hertei, cu centrul infortifica-
tiadepamant, intarita cu valuri si palisade, cercetata dearheologi la
Fundu Hertei. A ceasta "cetate" este asemanatoare celor identificate
laA lba lulia, A rad- Vladimirescu, Cluj- M anastiur, Dabaca, M oresti.
L arandul lor, Codrii L apusnei si Codrii Orheiului reprezinta for-
matiuni politice romanesti de lainceputul Evului M ediu situate in
spatiul dintre Prut si Nistru.
osemnificatieasemanatoare au diferitele"cfunpuri". Dintreacestea
eel mai cunoscut esteCampul lui Dragos. Pentru tinuturile Doroho-
iului, Neamtului, Bacaului, Vasluiului, traditia istorica se referala
"cobale", intimp cealtestateincipiente, denumite "ocoale", sunt loca-
lizate laCampulung, I nVrancea si altezone est- carpatice.
inschimb,literatura bizantina din secolul al X- leadenumeste spa-
tiul delarasarit deCarpati Paizinakia. Evident, dupa numele pecene-
gi1<}r, caremigreaza atunci pe aceste meleaguri.
I nsa din secolul al XI I I - leaizvoarele externe serefera adesea la
Cumania, chiar laCumania Nea~ apoi laTJl!t aria, tot dupa numele
principalilor migratori ai perioadei, cumanii si tatarii.
Depilda, termenul Cumania apareintr- un act papal din 1227, care
sereferalaraspandirea catolicismului laest deOlt si deCarpati. Pen-
tru crestinarea in rit roman acumanilor este organizata 0episcopie
aacestoralaCivit as Milc oviae (Odobesti). 0diploma papala ulterioara
confirma rezistenfa pecareI ocalnicii, denumiti Walat i (valalri), 0ma-
nifesta fata de catolicism. A cesti localnici au propriile structuri bise-
ricesti derit grec [D6].
A Romanii delaest deCarpati 19imentin insa si structurile politice.
l!lJ27;:t prin fruntasii lor, ei l;;i apara interesele I n.fata TI1~i1or d!!!
!ialici. I nultimii ani ai veacului al XI I I - lea, impreuna cu romanii ma-
ramureseni, locuitorii est- carpatici lupta impotriva tatarilor. A ceste
lupte continua si inprimajumatate aveacului urmator, adeseaincola-
borare cu lituanienii, rusii si unguriiHx].
.j Dublul .De sc ale c at " : Drago; >; >iBogdan;
{Moldova pana la sfar; >it ul domnie i lui Roman I
I n timpul celei mai insemnate campanii contra tatarilor, desfa-
surate laest deCarpati din initiativa regelui L udovic I deA njou, are
loc.Descalecatul I ui Dragos". Fruntasul romatuI or maramureseni trece
muntii insotit de "ceata" propriilor razboinici si preia I n stapanire
voievodatul depevalea unde curge raul M oldova. Cu timpul, tinu-
turile nordice alespatiului est- carpatic, alteledecat marc~ organizata
pe valea amintita, preiau hidronimul. ~cl:t ~
Stapfulirea M oldovei de dHr e DragQ.9_~9ii saL Sas si Balc,
mentine dependenta fataderegele Ungariei, dar acest statut nu este
acce12tatde locaW a, eafe'"'Se- raseeal.a- m- 1359- - ..L i sealatur3. BOgdan
dmCuhea, renumit pentru ostilitatea manifestaili"fata depolitica lui
tUdOVlClaemgradire aautonomiei M aramuresului, structura poli-
ticatraditionala aromanilor din nordul Transilvaniei.
,,~escalecatullui Bogdan" este urmat de nroclamarea ~oldom
castat independent. I nperioada 1364:- - 1305, regele Onga:I iei este~
- gard~iurW e interna!ionale sarecunoasca ind~ec ,.
ae:aTdoilea stat romanesc cu capitala I aBaia.
- - - - - ~- - - - - - - .. - - - - - ""'- ."'"".- =:;;:;;.- -
\
\
26 DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATAL.A
Succesorul lui Bogdan, fiul sau, L atcu, intrainlegatura eu pap
tatea. I n1370el acceptaeonstituirea unei episeopii eatolieelaS'
Drept raspuns, i serecunoastetitlul de"duce" al M oldovei, taraco
siderata "parte anatiunii romane" (dux Moldavie part ium se u nat io
Wlac hie ).
I nschirnb, Petru I intemeiaza 0rnitropolie ortodoxa cu sediul
Suceava, unde muta capitala M oldovei. A corda un irnprumut .
portant suzeranului sau, Vladislav Jagello, conducatorul uniunii p
liticepolono- lituaniene. lrnprumutul este garantat deJagello p .
eedarea temporara a orasului Halici si a teritoriului inconjurat
Urmeaza Roman I care, in 1393, seintituleaza "maresingur st
panitor", domn "al Tarii M oldovei, delaM unte pana laM are".
StatriveranlaM areaNeagra, M oldovaesterecunoscutainEuro
ca 0tara romaneasca. I n unele izvoare aleepoeii, ea este nurni
Valahia Minor, pentru afi deosebitadeValahia Maior, statul romane
dintre Carpati, Dunare si M areaNeagra.
Identificatl statele medievale tn car e
tr aiesc r omanl.
Car e dintr e aceste entita.ti politice me-
dievale uustr eaaa dualismul statal ro-
msne sc , despr e car e ser ie istor ieul
academician $er ban P apacostea?
Desenati contur ur lta spatlllor car pa-
to- cunar ean sl ponto- balanic; pe .har ta
alba", obtinuta astfel, plasatl eels mai
cunoscute state incipiente ale r or nannor
din. stAnga ~idin dr eapta fluviului.
c:::ITar atul Bulgar o Vlahsub P etr u~iAsan
c:::J Cueer ir l in vr emea lui Caloian (Ionila)
I:::J cucenr t In vr emea lui Ivan Asan at u- lea
c:::J Imper i.ul Bizantin
r nTer itor lul bizantin la 1355
D Ter itor iul sar besc la 1355
D Imper lulOtoman
_ P osesiunl venetiene
- Gr anita Imper iului Bizantin la 1265
_ ._ ._ Gr anila dlr tr e Bulgar ia, Ser bia
~llmper lu Blzantin la .355
41
S" <; f r
u(.
~
\!)
~
~
~
~
~
A vkm
"
STA TEL E DE L A
DUN A REA DE JOS,
SECOL EL E XI I - XI V
\ ... ...
DE LAGENEZA ETNICA LAGENEZASTATALA 27
EL A
DE JOS,
XI I - XI V
lturacupap
atolice laS'
:lovei, tara co
'urn se u nat io
,xacu sediul
irnprumut'
I I Uluniunii
deJ agello p .
ri inconjurat
iaresingur s
Iii laM are".
scutainEuro
ea este n
statul roman
.c. Briitianu, cunoscutu1om
=.:i la I asi, Cernauti fji Paris.
~ - ' a:siI ar 1aI asi (1924- 1940), apoi
esteconcomitent director
- - - - - - ~ _". I orga" pentru studiu1
~ ~e (1940- - 1947). M embru a1
I ~- . ~ (corespondent in 1928,
=- , si al mai multor foruri stiin-
- _7I lOale. I n1941, seinroleaza ca
.,~- bcampania pentru eliberarea
aBucovinei deNord. Doispre-
~ifuziu i9i pune capat zilelor
=:- "::SEre comunista. A lasat posteri-
- istoriografica.
:::::.'1I ri, in ordinea aparitiei:
l.?~ gt noiS de Pe ra e t c at fa de la
- ie st e e le (Bucuresti, 1927);
le c omme rc e gt nois dans la
XI I J-e sie c le (Paris, 1927);
[ mnc hise s munic ipale s dans
c~_'iljll (Bucuresti, 1936);
-:; :::zc -- un mirac le hist oriq ue : I e pe uple
~ - - =~:::a:m~ti, 1937);
I.-- =- - :.,,, _ =- _ 7nes d'hist oire e c onomiq ue e t
1938);
~ '::::.-wirede l'Europe au Maye n
"':' , - sti. 1938);
:1ims 111 Me r Noire au XI V-e
:::~.Iedu Se nai e n 1332- 1333 e t
=-:==.2 CDri1e (Bucuresti, 1939);
i~ de I 'unit e roumaine
Sr uDm DECA Z: Gh. I . Bratianu despre
trad itia intemeierii statelor romanesti
I ,
Despregeneza statalainspatiul carpato- dunarean existamai multe
lucrari semnificative. Una, intitulata Origine le Princ ipat e lor Romdne ,
apartine lui Dimitrie Onciul si impresioneaza prin metoda "de cri-
ticasevera aizvoarelor [...]inceputurilor existentei noastre castat"
(Gh.1. Bratianu). Cu timpul insaconcluziileacestei lucrari sunt rapor-
tate la noile descoperiri, la noile interpretari aparute "m domenii
invecinate sau de aproape inrudite" istoriei. aasemenea raportare
realizeaza insusi Gheorghe 1.Bratianu. E1esteeel dintai istoric roman
carereuseste saaseze, inlumina curentelor si preocuparilor modeme
ale studiilor istorice, problema insasi a .valoarei traditiei ea izvor
istoric".
Prin trimiteri laaspecte universale, atat din A ntiehitate, cat si din
Evul M ediu, Bratianu reconsidera raportul istorie- legenda referitor
lastatul est- carpatic, A dauga "studii despre Roman e i Vlac hat a in ira-
diiia ist oric a a De sc dle c aiului Moldove i si 0noua miirt urie (1277) de spre
un voie vadat moldove ne sc in ve ac ul al XI I I -le a" .
M ai mult, aceasta intregire atraditiei eu "contribupuni noua" este
pastrata si in eazul intemeierii statului sud- carpatie. Cum, pana la
acea data, scoala noastra istorica accepta traditia respectiva numai
pentru M oldova, Bratianu ofera"temeiuri noi", indeosebi celerezul-
tatedin "cercetari linguistice", si pentru De sc ale c aiui Tarii Romdne sii.
Pentru adesavarsi paralelismul dintre celedoua state, istoricul relie-
feaza existenta unor formatiuni politice locale anterioare .
Cercetarea lui Gh. 1.Bratianu areinvedere, totodata, Tradiiia is t o-
ric a de spre voie vodat e le romdne sii din Arde al. Para cunoasterea acesteia
nu poate fi inteleasa "originea ardeleana aintemeierii statelor noastre
dunarene" .
A nexa lucrarii cuprinde I zvoare le ist aric e ale t radiiie i int e me ie rii st a-
t e lar romdne st i. I nfinal, un Re zumat c ranologic readuce inatentie prin-
cipalelemomente aleatestarii organizarii statelor romanesti, incepand
din secolul al X- leapana ineel de- al XVI I - leacand eronieilemuntene
consacra traditia istorica a Descalecatului. atraditie istorica pre-
ponderent politica, pecareGh.1.Bratianu 0imbogateste tocmai pentru
asuplini lipsa unor date economice si sociale certe. A ;;acumsein-
tampla, dealtfel, pestetot unde izvoarele narative si diplomatice sunt
sarace in asemenea inforrnatii.
ldentificati studiile car e se r efer a. la geneza etnica. ~i statala,
P r ecizaf semnlficatia fr eeventelor r efer ir i la Bizant ~i Mar ea N~
Bapor tati eele doua lectii despr e pr incipalele state medievaie
r nanl la ar gumentsle tilologice, lingvistice !?i istor ice for mulate cE
\
28 DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATALA
L ECTI E DE SI NTEZA : I nstitutii si structu
etnicein voievod atul Transilvaniei
Dl
"M entiunea unor voievodate sau ducate,
romanesti sau slavo- romane, in partile
de apus aleTransilvaniei si in Banat, in
momentul in care ungurii au patruns in
A rdeal, esteuna din problemele celemai
discutate [...]aleistoriografiei [...].Ease
intemeiaza pe afirmatiile unui scriitor
anonim, vestitul Notar al regelui Bela,
singurul caredainaceasta privinta ama-
nunte, de care celelalte izvoare istorice
n- au cunostinta: estedrept cagasim0con-
firmare - nu in privinta numelor si da-
telor, ci a faptului in sine, a prezentei
valahilor in epoca cuceririi - in cea
mai vechecronies ruseasca, atribuita calu-
garului Nestor. Discutia areinmod firesc
unindoit obiect: criticaizvorului insusi si
aincrederii ce0poate inspira sau nu cer-
cetatorilor si aceea a faptelor cele rela-
teaza, in masura in care se potrivesc cu
informatiile de ordin general, pe care le
avem despre imprejurarile din vremea
denumita deistoricii unguri: Honfogiaiae,
ocuparea ta.rii."
Structurile institutionale, etno- demograficesi confesionale din Tr
silvania sunt raportate de obicei la doua perioade istorice [D1l.
lnaint e de " oc upare a t arii" ...
Pana lacucerirea tam de catre unguri, realitatile politico- a
trative sunt cele specifice convietuirii romano- slave. Ele coresp
perechilor de termeni (duci- voievozi: juzi- - cnezi/jupani) care dese
neaza elita societatii locale din jurul anului 900.
Termenul duci (singular, duca) provine din latinescul dux, -c
Transmis de populatia romanica, el este asociat, treptat, termenul
voievozi, prin care slavii desemneaza capeteniile cu atributii pred
minant militare.
Voievozii (din Tara Hategului, din M aramures) sunt alesi din
cnezi (knezii - vechi cuvant german, preluat deromani prin interm
diul slavilor). Cu timpul, cnezii carectitoresc lacasuri decult ortodo~
i9i spun jupani (influenta bulgara, resimtita si inBanat, si inDobroge
Pentru cnezi, termenul similar este eel de juzi. Ultimul, moste .
din limba latina (iudices; la singular, iudex = "jude"), este perpetu
in Transilvania chiar prin coexistenta jude - cnez. Dobandeste in]
lesul de primar al asezarii (sat, oras), de membru al unui for dejud
cata traditional. Corespondenta judecie- - cnezat se mentine in toa
perioada de organizare aformatiunilor politice medievale timpuririll"""'- - '
precum si dupa cucerirea maghiara, insotind intreaga evoluti
istorica aunei alte institutii traditionale, voievodatul.
Dupd Honfoglalds ...
"Ocuparea tarii" aduce schimbari in toate structurile populatu
Crisanei, Banatului si Transilvaniei, care au loc inca din prir!la eta
acuceririi unor parti aleacestor teritorii. in secolul al X- lea. I n Bih
de exemplu, alaturi de romani - "vechi stapani ai locurilor" -
de aI te populatii (avzzari, bulgari, moravi), unele ramase di
perioada migratiilor, sestabilesc noi grupuri etnice, printre caresectn.......- ..l
si khazarii, sositi in Pannonia inainte de unguri, pe care ii insote
in actiunile de eueerire organizate la est de Tisa.
Crestinarea ungurilor sub egida Romei este urmata de modifies
confesionale in Banat si Transilvania. I nprirnul caz, sub A htum, c
a fost botezat dupa ritul grecesc in cetatea sa de pe M ures iur.
Morise na), este atestata 0manastire eu "hramul fericitului loan Bo
zatorul", condusa de un staret (abbat e m).
I ncepand cu secolul al XI - le'a, datorita lui Stefan eel Sfant si u
silor sai, ocuparea Crisanei, Banatului si aTransilvaniei intra intr
noua etapa. Regi apostolici, conducatorii Ungariei medievale or
nizeaza noi structuri politico- administrative si religioase. Reprez
tanti ai Coroanei A rpadiene sunt numiti in fruntea unor "comita
eastrense" (c omit at us c ast ri). 0asemenea structura este atestata
jurul fortificatiei Byhor, devastata de pecenegi dupa M area Schis
Concomitent, laOradea este intemeiata 0episcopie romano- catoli
Gheorghe I . Bratianu,
Tradit ia ist oridt de spre inie me ie re a st at e /or romiine sii
Cor elaf aflr r natiile din citatul de mai sus
cucele din fr agmentul r edat, din ace-
easi lucr ar e, la inceputul lecliei Transil-
vente ~i "Ungro-Vlahia",
CA TEDRA L A CA TOL I CA DE L A A L BA I UL I A
onaledinTr
:orice[D1l.
ditico- ad . .
Elecoresp
ni)caredese
escul dux, - .
tat, termenul
itributii pred
mt alesi dintr _ .
. . :t ,ow - - ~ grupun sau persoane
IIprmmerm~,.~=~_ "'- - - "'1- . . A V A d
cul
d
I l!:.~varua, incainpenoa a
e t orto 0 - , t:::. mai eraun lucru neobisnuit.
~inDobroge '"-~, anexate mai usor [...],
:imul, moste ~ Ceorganizat si de suprave-
esteperpe .z:::! 3Z: efectiv in atentia acestor
)bande~te in, ,~,~~. Numaica populatia
rui for dejud "::, ~ destul derara si deputina
entine in toa ~ - = campia Pannonica. Pentru
ev~letimp . ~bri era nevoie denoi im-
, I " .;..:::%:grafkecare, datorita impre-
reaga evo u ~ ~ bui v' v di
l '- .:.c ~ , tre uiau sa vma m
. ~ :naghiar a fost inca de la
.R!::=::::::- :':=""xJe un mozaic etnic."
I on A urel Pop,
lst oria Transilvanie i me die vale irilepopular
linprima etaPor- - - - - - - - - - - - - -
X- lea.inBih ::.~pescurtafirmatia dinfinalul tex-
locurilor" - ~..= c de IA. Pop.I n cemasur a
leramase .c=::='5...:.atiecorespunderealitatii
intrecarese :E ~:;.;..- .....::; din Transilvania?
careiiinsote
ademodifies
ubA htum, c
oeM ures (u
:ului loan Bo
lSfant si u
niei intra intr
aedievale or
iase. Reprez
unor "comita
este atestata
M areaSchis
omano- catoli
~.:: =:1.JL '\GHEL I CA . DI N SI BI U
/
,
\
DE LAGENEZA ETNICA LAGENEZASTATALA 29
Cuceritorii maghiari incearca organizarea Transilvaniei caprin-
cipat. Dupa cateva decenii, regeleUngariei desemneaza un voievod
al Transilvaniei. A vand atributii administrative, judiciare si militm:,.e,
voievodul I si organizeaza 0cancelarie alcatuita din apropiatii SI D.I n
lipsa sa, treburile publicesunt conduse de vicevoievod.
Pe masura colonizarii secuilor si sasilor, regalitatea limiteaza
puterea voievodului. Regeledesemneaza periodic un comite pentru
fiecare din aceste doua grupuri etnice (c ome s Sic ulorum si, respectiv,
c ome s Saxonum). Primul, avand rol administrativ, politic, militar si
judecatoresc, reprezinta autoritatea central a in t e rra Sic ulorurn.
A ceasta "tara" a secuilor cuprinde cele sapte scaune (se de s) ale
locuitorilor respectivi. I nfiecare scaun, un capitan (c apit ane us se dis)
conduce armata, dar are si atributii administrative si judecatoresti,
iar in subordinea lui activeaza doi juzi scaunali. .
Comunitatile autohtone secuiesti (unive rsit at e s) segrupeaza intr- un
, corpteritorial- etnic, dependent deregelecareiirecunoaste statutul de
"stare" (entitate privilegiata). incadrata inCongregatia Transilvaniei.
Deschise la1288, aceste adunari de "stari" aleTransilvaniei (c on-
gre gat ione s) cuprind treptat si pereprezentantii sasilor, Organizati in
scaune, dar si in districte, ei obtin dreptul de aavea 0"prepozitura
libera" independenta deepiscopiaTransilvaniei incadelasfarsitul seco-
lului al Xll- lea. Prin Andre anurn (Bulade aur asasilor, din 1224), ei
primesc cad,~r"padurea romanilor si pecenegilor" (silva Blac orurn e t
Bisse norum). I nsa numai spre sfarsitul secolului al XV- leaeste re-
cunoscuta deplin Unive rsit as Saxonum, institutie politico- administra-
tivasuperioara, corespunzatoare modelului lor specificdeorganizare.
Deposedati deproprietati funciare, retrasi spre zonele marginase
aleTransilvaniei, intraditionalele "tari", romanii i:;;ipastreaza unele
institutii anterioare. Estecazul celor din t e rra Blac orum (1222), situata
probabil in zona Fagarasului, ori al celor din Tara Hategului, ale
carer A dunari districtuale sunt confirmate in intreg Evul M ediu.
PL URA L I SM ETNI C SI I NSTI TUTI ONA L I N TRA NSI L VA NI A (SECOL EL E XI I - XV)
P r incipalele Cele mai impor tante lnstitutll
comunltatl etnice politico- administr ative r eligioase
- Tar i
BisericaOr todoxa (sub
I VOI evodate
!
ROMAN II
Cnezate(iudecll)
egidaM itropoliei
I
Unqr o- Vlahiel) ,
A aunaridistrictuale
....- - - ...- ~
.
Principat
I
UNGURII CQI llltate
, ,
Congregationes
BiserieaHornano- Catolica
I
Scaune(sedes)
(EpiscopiaTransilvaniei)

UniVersitates
"
SECUII
(grupareacomuni-
.' tatilorautonome)
SJ:.aune.
BisericaEvanqhelica
SA$II Districte
("Prepozituraliberaj
.--.-tJniversitas Saxonum
Motivatl ur matoar ele asocieri incadrul eliteisocletatii transilvaneutterioare
seeoluluial I X- lea:duei- voievozi: juzi- enezi (lupar u).
P r ecizati semnificatia expresiilor: cspiteneus sedis comes Saxr :lmJ m
comes Siculorum episcopus U/trasilvanus silva Blacorum et Bisser.Dru:::1
terra Blacorum terra Siculorum.
,
'\
30 DE LAGENEZA ETNICALAGENEZASTATALA
Argume nt at i ell fepte ...
caracterul "vizibil" al actiunii armatei si a
veteranilor ca .factori necesari" ai roma-
nizarii spatiului daco- moesian;
contributia crestinismului timpuriu, ras-
pandit inlimbalatina, lasinteza etno- con-
fesionala romaneasca:
rezistenta romaneasca fata de realizarea
unui secular obiectiv al politicii externe a
Regatului Ungar - stapanirea drumului
spreDunarea de[os si M area Neagra.
De ose bit i ade viind ist oric de mit ...
dacii conviejuiesc cu romanii; Traian este
considerat "descaI ecator" de "Tara
Romaneasca":
poporul roman are .radacini istorice de
patru ori milenare": romanii sunt cunos-
cuti inistoria Europei lainceputul Evului
M ediu;
prin .Descalecat", este afirmata unitatea
medievala a poporului roman; la ince-
putul istoriei lor, romanii traiesc in mai
multe state medievale.
Explic at i, pe scurf, c e int e le ge t i
prin afirmaiiile ...
"in domeniul spiritual exista 0sinteza
religioasaalaturi deceaalimbii" (N.I orga);
"influenta elementului slav la formarea
nationalitatii noastre este [...J evidenta"
(1. Bogdan);
"daca romanii ar fi venit delamiazazi de
Dunare [...J intaia lor capitala ar fi trebuit
safieasezata pe tarmul fluviului"
(Gh. 1.Bratianu),
Exprimat i-ud punc iul de ue de re .
re fe rit or la ...
titI ul lucrarii lui A dolf A rmbruster,
Romanit at e a romdnilor;
parerile lui M ihai Roller despre rolul
Bizantului si Kievului in evolutia socie-
tajii romanesti, lainceputul Evului M ediu;
indepartarea treptata a romanilor de la
lucrarile Congregatiilor din Transilvania.
I de nt ific at i ~i analizat i
opiniile dife rit e re fe rit oare la ..
consecintele razboaielor daeice;
"retragerea aureliana":
veridicitatea afirmatiilor lui A nonymus.
" Mot ivat i" urmat oare le
de me rsuri ist oric e ...
preluarea decatrecomunitatea autohtona
aelementelor decultura materialii i?lspiri-
tuala aleromanilor;
rugiimintea lui I onita eel Frumos, pentru
ca Papa sa- l recunoasca "imparat al
vlahilor si bulgarilor":
"trecerea" lui Radu Ne gru din Tara
Fagarasului in zona M uscelului de mai
tarziu.
Nota: pentru fiecare raspuns corect, pri-
miti 0,50puncte; total 9punete; un punct
este aeordat din ofieiu.
L ECTI E DE EVA L UA RE: Primelesinteze
,
romanesti - etnic a, spirituals, statala
I . A legeti raspunsul corect privind:
l.factorul romanizarii atestat prin termenul evQC~S: a. dreptul; b. reli
c.~eteranii; d. viata economica: \'~ - ~
2.faetorul neeesar al romanisarii, eonfirmat prin utilizarea unui st i
a. aetivitatea economics: (b.')eultura scolara: c. urbanizarea; d. vi
romana in sine;
3.cadrul politic traditional romanesc, existent pe ambele maluri
Dunarii: a. camp; b. ocol; c. tarat; d. tara;
4.conducatorul politic eel mai eunoscut in nord- vestul Olteniei, d
moartea lui L itovoi: a. Barbat: b. Farcas: e. loan; d. Seneslau;
5.regeclinta celei dintai mitropolii ortodoxe dintre Carpati si litor
M arii Negre: a. A rges, b. Siret; c. Tomis; d. Vicina.
(5 x 0,10p.) = 0,50pun
I I . Corelati izvoarele cu personalitatile:
A . Ale xiada; B. Croniea bizantiria anonima: C. Diploma loaniiil
D. Ge st a Hungarorum; E. Le iopise iul c ant ac uzine sc ; a. Gelu; b. L ito
c. Niculita: d. Pudila: e. Radu Negru. (5 x 0,20p.)=1P
Hl.Comentati afirmatia urmatoare: "Romana este 0limba neolatina": ail
vedere: l. structura gramaticala (morfologia, sintaxa); 2.lexieul (fon
principal de cuvinte). (2x 1p.) = 2pun
I v.Regrupati urmatoarele cuvinte de origine slava: Bist rit a; boie r; co
c ne zat ; DambDVifa; gasc a; jupan; masiu; plug; pre c upe t ; se c ard; Snagov; st are t ;
ut re nie ; vamii; ve c e rnie ; Vlasc a; Vlasia; voie vodat , folosind criteriilementio
lasfarsitul lectiei adoua. (20x 0,10p.) = 2pun
V. Cititi cu atentie enunturile de mai jos; notati cu A afirmatiile care
legatura de cauzalitate sau conditionare; cu B, afirmatiile care nu
legatura de cauzalitate/conditionare, dar sunt simultane; cu C, d
primul enunt este corect, iar al doilea falsi cu D cand primul enunt
fals, iar al doilea corect; cu E, cand ambele enunturi sunt false.
I .Hidronimul Timis apatruns in limba romana prin "flliera slava":
A ntichitate, acest rau era numit Tibisc um.
2.Hidronimul Olt are 0evolutie asemanatoare; numele initial, Alu
atesta continuitatea daco- romanilor. - -
3.Centre de putere germanice existau in Transilvania in see. N- V;
acea perioada dateaza tezaurul de laA pahida.1\
4.Geula eel Batran accepta misiunile apostoliee ale regelui Stefan
Sfant: la fel procedeaza Geula eel Tartar. \::
5..Descalecatul" lui Negru Voda nu avea legatura cu situatia roma .
din sudul Transilvaniei; in schimb, el influenteaza evolutia eomuni
maghiare de laCampulung.
6.Cel dintai comitat organizat I b: est de Tisa este atestat in zona ve
cetati romano- slave delaBiharea; mentionat pentru prima data in 1
.principele" M ercurius separe canu arezidat in Transilvania.(
7.Rascoala fruntasilor moldoveni contra regelui L udovic Iafost de
9atain 1359; mitropolitul lachint afost transferat delaVicina la A r
(7x 0,50p.) = 3,50pun
Din oficiu 1punct, total 10pun
sinteze
'"
a
..
-
32 CIVILIZATIAMEDIEVALAROMANEA~CAIN CONTEXT EUROP EAN
o
"Domnia nu este ill tarile noastre un
factor izolat ill conduce rea statului,
neschimbat in relatiile sale cu lumea
dinlauntru si din afara [...], ea trebuie
cercetataintimp, caoricefenomen istoric,
si in raporturile, de intelegere sau de
lupta, pecareconditiile generale alevietii
de stat i le impun, cu ceilalti factori de
raspundere politica: boierii si tara."
Gheorghe I . Bratianu,
Sfat ul domne se si Adunare a st iirilor
fn Princ ipat e le Romfine
O
2
,,10, M ircea, mare voievod si singur sta-
panitor, domn atoataTaraUrigro- Vlahiei,
si apartilor de peste munti, inca si spre
partite tataresti si herteg al A mlasului si
Fagarasului si domn al Banatului Severi-
nului si de amandoua partite peste toata
Podunavia, inca pana laM area ceaM are
si singur staparutor al cetatii Darstor,"
Tit ulat ura lui Mire e a e e l Bat rt in,
inir-un doc ume nt din 23 noie mbrie 1406
jJ
=======INSTITUTII M EDI EVA L E iN
T A R I L E R O M A N E
I
I nliteratura despeeialitate exista0vasta dezbatere privind s
tura lumii medievale. Desigur, !llildeluL dask- este- Europa Oe~~~'
tal~,- .!!llgepot fi intalnite doua elemente fundamentale: dome
f@dal, aflat inproprietatea nobilului si lucrat detaranii depend
~ignsamblul raporturilor feudalo- vasalice din eadrul clasei eongu
toare!.I storicii romani au evidentiat faptul cainTara Romaneasc
inM oldova nu au existat formele clasicealefeudalismului europ
Evul M ediu romanese s- aafirmat, asadar, in~ud- estul Europ.ri.s,a
tiE..ap~e- 'llmodelYlui bizantin. Domeniul boieresc era detinui
cl~e.9nducatoar.e~eare datora, in.principal, ascultare si supun
autoritatii centrale, adica domnului.
up~ parerea lui Serban Papacostea, statul romanesc mediev
fost lI expresiaunei natiuni indevenire". M oldova, TaraRomane
si Transilvania s- au eonstituit inEvul M ediu invoievodate. I nsee
al XVI - lea, Transilvania adevenit principat. Struetura institutio
aTarilor Romane afost, in cazul M oldovei si al Tarii Romanesti,
inspiratie bizantina, dar forma demanifestare si atributele saleaVI
puterniee trasaturi autohtone.
)
'l.lDomnia f .
I~~
I nstitutia centrala..oreprezenta domnia [D1l.A ceasta aluat.nas
data eu formarea statelor feudale. Eaaeunoseut forma absolute
momentw incareto~ datorau aseultare dornnului. Dol!1!1i.a.s,:at
timat Ptj,n_Qrigine<!...? divina_~i prin credinta caputerea vine de
Qggmezeu. Deaceea, domnitorul trebuia safiemilostiv, cumpa
drept si generos,- .& stel,- .dDnmitonll~i jUpJifieapute:r:eiL lldin:mila
Qtiinmize1L ,~.cesiun.ea laeondueerea tams- afacut fi~pe e~.e:
ditara.fie.electiva- Domnul eraalespe viata, trebuia safi~barba
t'?A .~bucure deintegritate.fizica. El i9i aroga si titluri legate desta
~a deteritoriiJl?zl. A stfel, ~_b,oi_erime alegeapedomnitor
@nduL membr- ilor familiei Basarabilor, in Tara Romaneasca, ~i
pectiv aM usatinilori.in M oldova. 5- apracticat inmod frecvent
cierealadomnie afiului eel mare, incadin timpul vietii domnito
A legerea nu apartinea rnsaexclusiv boierimii, deoareee uneori un
important avea si A dunarea Tarn,
Dornnitorul dobandea insemnele puterii dupa ceoera uns cu
deM itrQPolit si confirmat dePoarta. Numele sau apare indocurru
tgleslave sub formagospodar si ineel~latine, dominus. Puterea sa
a~solJ1ta~~ravea~earacterpersonal, El eraproprietarul.intregului
mant, comandant suprem al armatei, conduceaintreaga adminis
tie, Qatea moneda.si stabilea_im~te,_ r~p~e~~stanta su12!!=
judecatoreasca.Se bucura de0autoritate nelimitata si avea drept
viata si de moarte asupra supusilor L indife_rent d_erangullor
cial. Boierii asteptau, "din mila Dornnului", danii de pamanturf
dregatorii.
,
\
EUROP EAN
,
INSTITUTII MEDIEVALE iN TARILE ROMANE 33
ereprivind s
Europa Occid
entale; dom
pmiidepend
~ clasei condu
r a Romaneasc
smului europ
~ E1JfQl2..ei ca
sc era detinu
ltare si SUplI D
anesc mediev
lara Romane
~odate. I nsec
nra institutio
rii Romanesti,
butele sale aVI
~- C DI N SECOL UL A L XVI - L EA
ista aluat.nas
orma absoluta
Domnia .~a I,
I iterea vine ge
ilostiv, cumpa
I di mil-
;Tea." r n J
tit fieJ2ecal~
iasa fiebarbat
, legatede st
V
pe ctQmnitor
maneasdi, si
~odf~;c~e~t
ii d . $ omnrto
Domnitorul
_ ?ATUL DOMNESC
ROP OLITUL
Mar ele Ban al Olteniei
(Tar a Romaneasca)
oqotatut
istier nicul
Spatar ul
ostelnicul
ahar nicul
..- " 1
)st at uLdo1t !:n.e s~
Doctrina politidi mediey..ala_arata cadQI DI litQI llL mL p_ute.e..l:..9l).du~
singur si caI n toate_problemele trebuia s~ consulte Sfatul domnesc.
~cesta eraformat din marii boieri, care ulterior au inim..JJ;lriegat9rt1_
principalele instrumente ale administrariitarii de catre domnitor, Nu-
marul membrilor sai avariat I njurul cifrei de doisprezece. ~a prin-
cipala I n Sfat era M itropolitul, care era urmat, I n Tara RomaneasCK,
de M arele Ban.al.Olteniei.Jar.in M oldova de Portarul Sucevei. Dintre
- - - - _. -
principalii dregatori sunt de amintit logofatul ~- ~eful cancelariei.,
:yOrilicul ~ seful administratiei, vistiernicul t r: responsabilal finan-
telor, spatarul ~ purtatorul spadei domnitorului si apoi comandant al
ostirii, paharnicul ~ responsabil cu pivnitele domnesti, postelnicul-
r~sp0I 1sabil cu camerele domnesti [SI ]' Sfatul domnesc avea atributij
a.dminj.~trative,_ politica.si.judecatoresti, jar jn _politica externa era.
~Qnsultat laincheierea.aliantelor si ladeclararea razboiului. lntarirea
Sfatului afost 0cale de limitare aputerii domnului de catre boierime.
(
\ Adunare a t iirW
L a elaborarea politicii interne si externe.au.participat si A dunarea
Tarn si A dunarile obstesti. A cestea au reprezentat atreia institutie fun-
damentala astructurii politice feudale. Ele rE:;un~au de obicei starile
.prlyjlegiate,.din care.taranimea .. era.exclusa.
Convocate periodic, aceste adunariau adoptat.hotarari importante
I n_<Jomeniul vietii politice, al fiscalitatii, al vietii religioase. A stfel, $!~
discutau probleme legate de stabilirea impozitelor, aplicarea corecta
ajustitiei, problemele pacii si ale razboiului. I n Transilvania, dupa
diplomele din 1366 emise .de L udovic.cel M are si mai ales dupa I n-
cheierea I n 1437a Unio t rium nat ionum, romanii au fost exclusi I nmod
colectiv din viata politica si religioasa si au fost acceptati doar I n ca-
litate de indivizi.
/
Organizare a administ rat ivii $i jude c iit ore asc ii
A dminis~tia era s~~ata I ntinuturi I nM oldova.judete I nTara
Romaneasca, districte, scaune si comitate I n Transilvania, L a condu-
~~reaacestora seaflau dregatori domnesti care aveau atributii impor-
tante I ndomeniul administrativ, judecatoresc si militar. A ce9tia vegheau
la pastrarea linistii I n tara, strangerea impozitelor, aplicarea corecta a
d~reptatii, mobilizarea I n caz de pericol extern. Sasii din Transilvania,
care erau grupati mai ales I n districtul Brasovului ~i al Bistritei, au
constituit 0forma de organizare politica si administrativa proprie,
numita Unive rsit at e a Sasilor.
1nplan juridic, pentru 0lunga perioada de timp, obiceiul nescris
al pamantului, jus valac hic um, aconstituit principalul izvor de drept
pentru romanii organizati I n obsti libere, Din secolele al XI V- lea- al
~l.e.aJ!.!nceput uniformizarea I egislativa, influentata pe larg de scri-
erile juridice bizantine - de exemplu, codullui Ji!stinian - , iar in
Transilvania de unele coduri de legi maghiare. A stfel, I n 1517, juristul
Stefan W erboczi apublic at codul Tripart it um. Un rol important - .
cau I n justitie scaunul de judecata al nobilului si eel de la nn- elul.
unitatii administrative. Cea mai inalta instanta era ceaavaievodnlui
sau a'principelui, care a~dea verdictul final:
'I ?
1,
34 CIVILIZATIAMEDIEVALA. ROMANEAScA IN CONTEXT EUROP EAN
M A NA STI REA PUTNA ,
CTI TORI A L VI ;iTEFA N CEL M A RE
(1466- 1469)
CETA TEA HOTI N
A A VUT UN I M PORTA NT ROL STRA TEGI C
I N A PA RA REA M OL DOVE I
Dic t ionar
PRI NCI PA T, teritoriu condus de un suve-
ran care are titlul de principe.
VOI EVODA T, formatiune statalacondusa de
unvoievod inM oldova si TaraRomaneasca
inEvul M ediu.ln Transil~~ eaafiintat din
secolul al XI I I - leapana in 1541.
I _._.~-,
XYise Jic i~ ~
Bisericaa, ~01?t un aliat denadejde al voievozilor romani ill E
M ediu .A & itsta .$i- aafirmg,t_pro12riadoctrip.[J:u.priyge la reg!
.llluncii si al proprietatii, larolul I egiiifi societate, l?isE:'ric(l ortod
erasupusa, dirlpi!nct devedereaogmatic, P'ltriflJ'J:iieL deJa,Col}S
ljpop6l.Jvfitropoliilt~- .d:iu.M oldova_$i+axa- Romaneasca_- "11tr~Q.p,' A
orice amestec al acestei autoritati ill chestiunile .administrajive,
, 12omnjt().rol- ll- llun:l(~ape,mih:~p.nli!$L 12ee12isco.ri.A ce$tiaau s
jinit politica,domneasca deprotejare aortodoxiei $i'au combatut a
sivacafolicismului, declansata cu pld.tere19finelesecolului al XN-
A stfel, ii.1359./Nic<?!.e.~~c;p?- i1!~~sarah- aoranizgt~oRQlia
!?CU~~~L ~e_A rg~~- :~nii l~Ol $i 140~triarbia~~s
tlll1fI 161arecurtoscut M itropolia deJQ..S.l:!c~v~~DomrutoI lJ,care.e
primii ctitori.ai, tarii,- .- ai:L CQiiS:fr.u- il=f1:u,rji'"ffoaseJJjs.eri.ci si mA nas
precum Vodita, Cozia, VOI Q!let,llumor,Yutna, Hurez, A mota. A
tea au deveriif iillpoftante centre alevietii culturale. - . ~

!Armat a
'- - - .~
I mportanta razboiului ill Evul M ediu s- arelectat si ill inter,
domnitorilor romani pentru organizarea militara. I n.caz .de.pe .
!!lfljor, la chemarea domnului, sereunea Oastea ceaM are.jor
dinpoporul inarmat. A stfel au procedat ill1462 VladTep~$_$iin~
Stefan.eel M are. L ln important rol operativ.avea.si.Oastea cea
sa!!.Curtea, carecuprindea ceteleboierilor si garda domneasca._A
teaerau antrenate pentru tactica"pamantului pariolit". Transfor
riledin domeniul strategiei $i al tehnicii militare nu au oeoI it T!l
Romane ill Evul M ediu. A rmele de foc au adus un plus de forta
confruntarile militare din secolele al XI V- lea- al XVI - leaill sud- e
Europei. I ancu deHunedoara, Stefan eel M are si M ihai Viteazul
folosit ill armatele lor mercenari.~Tari~ ~man. eerau aparate de.~
.meroase fortificatii ridicate lahotare, precum'cetatileTurnu, Giur~
si Braila ill Tara Romaneasca, Orhei, Soroca, Hotin, Neamt, C .
Cetatea A lba, mM oldova, Timisoara, Oradea, Pagaras, A rad, inTr
silvania.
/
1. Definiti ter menii: dinestle, mitropo/it, dreqeton, e rt it e t t e .
2. Explicati r apor tur ile dintr e domn si Sfatul domnesc.
3.Alcatuiti un eseu(numai mar e de 25 r andur i)cutitlul:Biserica $i stat In
Mediu.
:UROP EAN
\
TA.RILE ROMANE $1 P OARTA 35
at si in inter,
fn- ~azde.pe .
~M are'.foL '~ _- A..'i eEL MARE, 1475- 1504
~Tepes.f?! it).~ it:;' DI N TETRAEV:ANGHELI ARUL DI N
Oastea cea.M i .;..- ::- ~ DE lEROM ONA HUL NI CODI M
lonmeasdi. A
lit". Transfor
1au oeolit r
lplus de forta
l- lea in sud- e
fihai Viteazul
~ aparate ~f :;: mareaNoastramilostivire, Noi
eTurnu, Gl . - caprincipatul dinnou supus
L, Neamt, C .~ Noastraputeresaocar-
as, A rad, in1J - 'I'~ chiarlegilesalesi domnul
'~::eptulde a facerazboiu sau
devieatasau demoarte
I t"'=::::s;:~l'!:~ilor sm.
- crestiniicari,imbratisandreli-
et, vor treceinurma.din
~=- ='- =C puterii NoastreinRomania
acolodinnou crestini, nu
- niciintr- unchipreclamatisi
~rica $; st at In
:i.mmanii,carivortreceinvreo
~:~or Noastre, vorfi scutiti
~ ~ - ?i deoricebir.
. ':l:mnii lorcrestinivorfi aleside
fIFe _- =- - ~deboeri.
dinpricinaacesteiinaltecle-
pentru caNoi aminscrispe
~- ,- lista celorlaltisupusi ai Nostri,
saplateasca pe fiecarean
eimparatesci trei mii de
. . . - = - . :;e ai tarU,sau cincisutebani de
eda Noastra."
Capiiulat ia t nc he iaia I n 1391 (1393)
Mirc e a e e l Bat ran si sult anul Baiazid
JA RI ~;M ~ SI POA RTA :
, '
Cadrul ge ne ral
in secolele al XI V- I ea- al XVI - lea, statutul international al Tarilor
, ,
Romane adepins inmare masura deraporturile dintre marile puteri
vecine si de obieetivele politicii exteme romanesti. M ijloaceledomni-
torilor romani au fost, lainceputurile Evului M ediu, militare, iar apoi,
eu precadere dupa 1600, diplomatice.
Esentiale inraporturile internationale au fost relatiile dintre Tame
Romane si Poarta. I storicul Florin Constantiniu le- aasemanat cu "un
conflictasimetric". L abazasas- aaflat disproportia defortedintre cele
doua tabere, rezistenta deseori tenacearomanilor, centrul degreutate
trecand de multe ori din planul militar in eel politic si diplomatic.
Raport ul de fort e
TarileRomane nu aveau resursele neeesare unor actiuni ofensive
de durata in teritoriul inamic. Strategia lor militara erain principal
defensivesi urmarea saimpiedice Poarta sa instaureze lanord de
Dunare regimul de pasalac. Toti voievozii romani, de laM ircea eel
Batran si pana laM ihai Viteazul, au cautat saevitebataliile cu turcii
in camp deschis si au aplicat 0tactica militara proprie.
A ceasta apurtat numele de "tactica pamantului pfujolit". A stfel,
populatia seretragea inzonele mai ferite, distrugea reeoltelesi ataca
detasamentele turcesti trimise dupa prada, punand inpericol apro-
vizionarea turcilor. A 9a a fost in cazul campaniei din 1462 a lui
M ahomed al I l- leaimpotriva lui Vlad Tepes sau aeelei din 1476im-
pot,;rivalui Stefan eel M are.
I neercareavoievozilor romani deaobtinesprijinul puterilor crestine
rareori a avut succes, cad deseori erau in joc orgolii si interese
conflictuale, mai ales dinastice.
A titudinea boierimii afost inconsecventa in aceasta perioada. I n
functie deobieetivele politicii Portii si deevolutia luptei pentru pute-
redintre domnitor si boierime, clasaconducatoare aadoptat fiesolu-
.tiasprijinirii domnitorului atunci cand aparea pericolul transformarii
Tarilor Romane inpasalac si pierderea privilegiilor sale, fie, deindata
ceaparea posibilitatea unei intelegeri cu Poarta, abandonarea luptei
si recunoasterea suzeranitatii tureesti.
, intoata'aceasta perioada, un rol decisiv l- ajucat lupta pentru con-
trolul gurilor Dunarii si al principalelor drumuri comerciale.
St at ut ul polit ic o-juridic
Tame Romane au facut parte, conformdreptului islamic, din Casa
Pacii, carereprezenta aeeazona strategica incareerau plasati amicii
Portii. Tarile Romane nu seaflau pe directia strategica deinaintare
spre centrul Europei, ci lamargineasa. L abaza raporturilor romano-
turcesti inepoca medievala s- au aflat Capitulatiile, 'ohdudme , carere-
prezentau diplome deprivilegii acordatedesultanii otomani dOI I I !l.i1
romani [D
1
]. Eleprevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane,
,
'\
36 CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEAScA iN CONTEXT EUROP EAN
~
"XI V.Decand ostileothomane s- au aratat
lamalurile Danubiului si pana invremea
lui Stefan eel M are, moldovenii si- au
aparat vitejeste libertatea si n- au putut fi
momiti sa- si puna grumazul subjugstrain,
nici prin ademeneli sau mari fagaduieli,
nici prin exemplul valachilor, vecinii lor.
Si lucrurile stau asa in ciuda faptului di
principii M oldovei, spun analele tarii, au
datde cateva ori 0suma debani turcilor.
Caci principii mai prudenti ori decateori
putea rascumpara cu bani vreo asuprire,
preferau, pe buna dreptate, dupa exem-
plul ilustrilor conducatori prin faimainte-
lepciunii lor ai republicii venetiene, safaca
paguba pungii, decat tarii si supusilor
lor; totusi un tribut care sa fiecontinuu
si statornic nu s- aputut impune nicicand,
pana pe timpul lui Stefan mai sus po-
menit."
Dimitrie Cantemir,
De sc rie re a Moldove i
~
Sultani otomani contemporani
cu voievoz ii r omanl
BAIAZID ITRAzNETUL
(1389- 1402)
MURAD AL II- LEA
(1421- 1444)
MAHOMED AL II- LEA
(1444; 1444- 1446; 1451- 1481)
BAIAZID AL II- LEAVELI
(1481- 1512)
Dic t ionar
A UTONOM I E, situatie caracterizata prin
dreptul recunoscut de autoconducere si
autoadministrare a unui teritoriu prin
organisme politice proprii.
CHI L ER, camara, loc de depozitare.
I NDEPENDENT- A , dreptul exclusiv al unui
stat dealuahotarari si asolutiona proble-
mele sale interne si externe fara nici un
amestec din partea altor state.
SUZERA NI TA TE, autoritate politico- ju-
ridicaaunui stat suveran asupra unui stat
vasal careareguvern propriu, dar caredes-
fasoara 0activitate externa limitata.
VA SA L I TA TE, raport contractual in Evul
M ediu intresenior si vasal bazat pefideli-
tatea personala,
careisi pastrau propriile institutii. Prindpele eraun domn paman
ales deboieri. inschimbul recunoasterii autonomiei, Tarile Ro
plateau un tribut (haraci), careareprezentat initial un fel deimp
iar apoi, informa saclasica, rascumpararea pacii [D
2
1. Cu timpul,
raciul acrescut lasume foarte mari. Seadaugau numeroasele d
cu prilejul reconfirmarii domniei si obligatiile constand inmari c
!ati decereale, turme deoi, lemn, ceseindreptau spreConstantino
I nplus, TarileRomaneerau obligatesasprijinePoartapetimpul c
paniilor militare cu soldati si salahori pentru intretinerea drum
si repararea cetatilor,
inschimb, turcii nu aveau voiesastationeze lanordul Dunarii
saridice moschei in aceste zone, lucru remarcat de altfel si de c
torii straini. A stfel, s- amentinut autonomia Tarilor Romane. si .
celei de cares- au bucurat Ragusa si Hanatul Crimeii.
Totusi, in conceptia turcilor, TarileRomane nu seaflau pedin
strategica deinaintare sprecentrul Europei, careeraViena, ci unci
lamargineaacesteia.
Conflictele dintre romani si turd au inceput la1388 inDobro
A u urmat celecu TaraRomaneasca in1388 si 1391, M oldova in1
Transilvania in1420- 1421. M arile confruntari militare, precum ce
laRovine (17mai 1395), Vaslui (10ianuarie 1475), au fortat Po
sa recunoasca realitatile politice de lanord de Dunare si, in d
catorva incercari de ainstaura regimul de pasalac, sa accepte e
tenta politica aTarilor Romane [Sd.
A RM A TA TURCEA SCA . I N M A R$
STA M PA . DI N SECOL UL A L XVI - L EA
1. Enur ner ati In or dinea cr onologica cor ecta patr uvoievozi r or nanl din se
al XV- lea car e aupur tat lupte cutur cii.
2. Cititi cele doua documente. Cum exptlcati pozitia pounca deoseblta a P
falade '[ar ile Romane?
3. P e baza cunostintelor de pana acum, imaqlnatl- va 9i descr ief scena pr e
tr ibutului Tar ii Hor nanesti catr e sultanul otoman.
EUROP EAN

37
domn paman
ei, TarileRo
I '
unfel deimp
~.,]. Cu timpul,
~eroasele d
andinmaric
eConstantin
tapetimpul
nereadrum
re, precum cea
, au fortat Po
mare si, in ci
, saaccepte
r or nanl din s
er ieti scenapr
i deoseblta a p,
.
P OLITICA EXTERN$. A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV- XVI
P
-j
O L I T I C A E X T E R N A . A V O I E V O Z I L O R
R O M A N I I N S E C O L E L E X V - X V I I
I nEvul M ediu, domnitoni.din, TarilgRomfu"teseb!!Qlrau_d~!!vi-
~ul deacuordona.politica.extema- uneori dupa- constritari- cu- Sfatul
....Qmn.c..pjrectia Rdngpalain politica externa areprezentat- o- lupta
F- entru menpnerea.....ill:!tonQmiei si aindependentei politice.aTarilor
~omane, astatutului 101juridic deosebit in.raport eu- M arile.Puteri,
$i anume Ungaria, I mperiul Otomanrl?010nia.~.a., aparasee- teritcriu;
lui si ahotarelor tarii.
Semnificativii ~fast pentru Evul M ediu insistenta cu caretoti voie-
vozii si- au afirrnat dorinta deaapara frontiereleistoricealetarii, refu-
zul de aaccepta 0pierdere teritoriala, anexiunile sau incalcarile de
hotare.
Desi Ungaria si Polonia erau puteri crestine, in cercurile voievo-
zilor munteni si moldoveni sestia foarte bine caintre tendintele de
expansiune aleputerilor catolice vecine si celealePortii nu era, de
fapt, 0mare deosebire.
I ncadelaintemeiere, TarileRomane si- au manifestat inmod.des-
.chis spirituL deJ:ruciad~i- veinta~de a'fiun bastion - avansat- al- eres-
tit.:~ti!lnJata.Eor.tii Voievozii romani au fost constienti deacest fapt
incadelainceput si au actionat caatare. ~ura e~l2ozitiilePortii
s':!1.ujmariUnsud- estulEuropei iar epoca deglorie ayo.iev.ozilor ro:
mani cares- au impotrivit Portii cu mijloacemilitare aluat sfarsit, osti-
litateafaladeotomani s- aafirmat mai putin raspicat I t: TarileRomane;-
i~loeUI mijloacelor militare afost luat dediplomatie. Capitatele cr~-
tine. Viena,.Craeovia, au.fost tintaunui flux deinformatii purtate de
mesagerii caFe- veneau- clI D- 'farile.Romane"I 2up.aexpansiunea vertigi- -
noasa..in- P- e:rti:n:snla- Balamiea;- turcii- au atins, in ultimul deceniu. al
secoluluialXI V- lea, liniaDunarii si au intrat incontact direct cu Tarile
~omane. A stfeL s- a deschiaindelungata epocaaconfruntW ij.cuP~ai1a.
D~e~a .. constituit pentru I mperiul Otoman principalul front euro- "
pean, unde Tarile Romane, uneori in alianta eu Paloma !}1Dngana,
i- au opus rezistenta.
. lJrile Romane s- au.integrat ca..unJactp.rJJ:D12ort!!ntin cruciada
tarzie si prin actiunile lor militare au intrat inatentia opiniei publice
europene. Porta lor militara afost luata incalcul inmai toate proiec-
'tele decruciada.
- c, (/~ ire e a e e l Bat ra~ g~ b- h}~)
~ dintre cei mai importanti voievozi ai TarnRomanesti laince-
puturile expansiUnii otomane in Peninsula Balcanica afost M ircea
eel Batran (1386- 1418).- . . ~ .
I nfata amenintarii turcilor el aluat sub autoritatea saDob:rogea
si, conform parerii ~or istorici, atrimis un corp de oaste saI upte,
in1389;Ta- CampiaM ierlei (Kossovopolje). Totodata, M ircea aincen:at
sa eontraeareze relatiile incordate eu Sigismund de L ~
regeleUngariei, al carer obiect eraBanatul deSeverin, inchci:
intermediul M oldovei, 0alianta cu Vladislav lagello, regeI ePo~'
38
\
..
CIVILIZATIAMEDIEVALAROMANEAScA TN CONTEXT EUROP EAN
D1
-
"M ireea, strangand oastea tarii, nu !;ii- a
facut planul sa vina asupra lui Baiazid si
sa dea lupta, ci cu multa grija si- a pus la
adapost in muntele Brasovului femeile si
copiii. Dupa aceea insa setinea si dansul
eu armata pe urma lui Baiazid [...]si, ti-
nandu- se pe urmele lui, savarsi ispravi
vredniee deamintit, dand lupte, cand vreo
unitate dusmana, rupandu- se, seindrepta
undeva spre tara, dupa hrana sau lapra-
dat vite [...]." .
Cronie arul Laaonic Chale oe ondil
de spre lupie le lui Mire e a e e l Bift ran
c u t urc ii
..2'
I nfataperieolului tureeseirninent,- M iJ:G@a s- a- apropiat.de.Sigism
eu_C'area.incheiat.un .... tratat.de alianta la Brasov- I n- 7- maF- tie- 1
.O_Q9steoto!llil!la_condusa.... desultanu!.Ba~!~ (zislldlrlm2atr,
Dunarea si a.:W ~intatcatre capitala Tarii Romanesti. L upta dec
s~c;lat- ln- 1'~\G~bria13951a....unJQG- mla:;;tinos;- dupaurui auturiin
cU._$Ellh.!!:.i, gellumit Rovifie, ,is- a- .?S?!s!"!..t.9:! lnfrangerea.arma.~!.
I Uane[D
1
].I nanul urmator, spiritul cruciadeicrestine afost r,eyigJ
ottataC':1 expem1iaorganizatage Sigimup.dJaDunare- eusprijin
M irceasi al cavalerilor burgunzi. A tacul celor dinurma dela- Nico
(25septeinbrie 1396), desfasurat dupa tipicul luptei.cavalerilor.feu.
s.... asfar:;;it- cn- - un- dezastn:rcumplit, ill carecrestinii au fost masa
L Eo moartea sultanului Baiazid, infrant laCampiile A nkarei ill 1
dehaniil turcmen Timur L enk, I mperiul Otoman.a devenit scena
h~lorpentru putere intre fiii sai, M ircea eel Batran aprofitat de
ziepentru aseamesteca acesteilllupte, spriiinind peM usa si M us
impotriva lui M ahomed.
L amoartea lui M ircea, ill 1418, ofensiva otom....9:!!a_a fost.opri
Dunare, lupta impotriva tureilor devenind unelement obisnuit inB
M ediu.
_~ Ale xandru e e l Bun
P- .Q!rivit }2.ill:.eriiJui Grigore Ureche, A lexandru cel Bun(1400- :- 1
aintreprins 0importanta opera deorganizare politica si eclezias
aM oldovel.
L unga.... a~domnie a- corespuns, I n- general, unei perioade dep
rezultat al.politicii .... extrem deabile avoievodului moldovean, c
mentinut echilibrul intre Ungaria si Polonia. A stfel, recunoscand
zeranitatea lui Vladislav lagello, A lexandru s- aasigurat despriji
'PolDnternrfcrfa- orjcarei incercari aUngariei de a controladn
comercial earelega sudul Poloniei, trecand prin M oldova; de-
Dunarii, mai precis de cetatile Chilia si Cetatea A lba.
~A cordul dintre Polonia si Ungatia, incheiat.la L ublau la15m
1412, reprezenta un.... mare pericol pentru M oldova, fiindprimul a
'deimpartire aunui teritoriu romanesc ill..f~~deinfluenta. A co
nu afost aplicat datorita- faptului caA lexandru :;;j:A on.oratintotdea
obligatiilerezultate runacceptareasuzeranitatii regelui polan si dati
contradictiilor polono- maglaare. A stfel.Voievodul moldovean a
mis corpuri de oaste cares- au alaturat polonezilor ill luptele ir
triva cavalerilor teutoni delaGrunwald (1410)si M arienburg (1
Vlad Te pe ~
Una dintrecele.mai importante i vestite figuri .devoievozi
dievali din.Tara- Romaneasca afost VladTepes (1456- 1462; 1476).
allui VladDracul, VladTepes aramas vestit pentru duritatea pe
selor, cumera, depilda, tragerea ill teapa. Singurul tablou careil IfiC
tiseaza provine delaCastelul A mbras din Tirol.M ulti specialisti 1-
identificat cu Dracula, personajul din romanul cu acelasi name al
BramStocker, mai alessubimpactul povestirilor sasilor dinSibiu,
I i erau total nefavorabile.
Preluand steagulluptei antiotomane, VladTepes adejucat un0
p~otturc~~cceurmarea sanprinda la.Giurgiu si apoi a- - trecuts;ini
~tre ann1461- 1462,laatacareaganuzoanelor otomane delaD&
I n- varaJuL 1462, o.importanta armata.... otomana condusa de sult
M ahomed al I l- lea apatruns inTaraRomaneasca si ainceput ir
tarea spre TI D:g.Q.~Vlad Tepes aaplicat tacticapamantului pA
'/ " ~ f\ ~''''\ ... :hr '. "', 'u,';''\ j' h<'\.Qj S~ \,w.~
- \# ';-~A'''-:.v .) ,~.., ..; :..t ' ~ .M 1t \A\.i ~l'~
- .
~
,-
.. <
'~
UROP EAN
\
\
39

P OLITICAEXTERNAA VOIEVOZILOR iN SECOLELE XV- XVI

I t- dg..5i- gism
7- maftie- l{
UdJrim)a tr~ ""_- :-- _ .=- se5e 0spaima~ar~, desi
_L upta.- lee~~rornan ave~~o~aste~I lUca si pes;e
=""":;;"""t'>"'in- 4'n.L~.' en maregnJasi nemgropamin
lllUl au .UJ _L utal; ~..
t . ~- ::::oapteinsantun, totusi nu pu-
T.eaarm~_ ...:=~. Ne..'auiovitmtr..'onoapte,
:!qJo~tr~\[lgQk:::.B::~orat oameni, cai, camile.[...]
~spnJ~u1 ~:cs: bI rcii,fuginddinfatalor,au ve-
tadela- Ntco~ :'::- :::i,1aieniceri,ieniceriii- au alungat
valerilor.feudsa :::~ si- iucideau,casanu fiecotro-
IIfost masacr- a.;:::- "~, asaincat au facut marepa-
~A nkarei inl~::::==aratului."
~vertiiscenalu: - Const ant in Mihailovic i din Ost rooiia
fit t d
- de spre campania ot omanii din. 1462
.pro a. eOC in Tara Romdne asc ii
M usasiM us '
a511.QsL oprita
t obisnuitin E
Bun(14QO- l43.
casi ecleziasl
erioade depa
oldovean, care
recunoscand
;urat despriji
controladru
)ldov~de- gun
)a.
blau la15man
ind primul ao
fluenta, A cor
iorat iritotdea
ipolo~~i dato
moldovean a
in luptele im
arienburg (142!
devoievozi
),- 1462;1476).
duritatea ped
ablou care11ir
I ti specialisti I-W ..,..z.:o.;
zelasinameal
lordinSibiu, I '- :2ti. ~
adejucatun
i- a- trecut- ini
anedela~t
idusa(iesult
fa in~~plit i
rcilllantului ph
~':~t~i
~~tr- u- a- - I Dft)meta- armata otomana, lncapabil.sa- L infranga.pe Vlad
"Tepee, sultanul s- ar~tr~~ si l- aI asat cadomn pefrate!ev.QieYQqllhU,
RaOuTel Frumo.1L !D2]'~bandonat deboje!t_\O.ad_I ep~9 aluat.dru-
mul p.rihegieL 9u..pJ~.s:at~ ]~~si1viffiia, underegele.Ungariei, M at~i
Corvin, dand as~uJtare.!- !l1eltiril9rsasilor, gpgrW lcit irltemnitgrea.yo-
ievodului muntean laVisegrad, langa~:p,.eptq~~
.- -Y!ilii- Tepe9.a.revenitpe .tronin_1476_cu- sprijinul- lui- $tefan- eel
M are. Ostilitatea boierimii infatastilului sau deconducere autoritar
.aC!et~I ~at- ~rgaI !!z~~;9- - lJl1uL ~oinpiOt- carci~- i~~ca~ut\rictL m~.dl!pa
dear oJ1l!1A .9~_q9!J1ni~:... '\
ttI ane u de Hune doara

Descendent al unei familii demici nobili rom3ni din Transilvania,

I arlCu de H~ea- ocrr~inl~g:r<!L prin stiluL ..de- viata- 9L reliifa~Oif:Q-
lica",noQj.limiL maghiare- . .
I n 1438_afost numit ban de Severin, iar trei ani maL tarz!ut'yoie-
vod aU@nsH,,- ani~i..A fosL unul dinrre.cei.mai.straluciti.exponenti
- ~r.glidadei tarzii. I nacest scop, aactionat pentru argJJJ'lL in_cadrul
<;cest~ aliante, M pldoya si.M untenia.A poi l- ainvins.pe beiuL V1di-
I n!l!!i,J2atruns ill.I ransilvanla.L llterlor aintrat inTara- Remaneasea
_2ili1nfranL p~efleg.e~in7~~ilerhei ul- Rumeliei, intr- o lupta_da@_p~
r~l I alomi!R- .__ J' t t.
flI ntre 144;3- 1444aintreprins 0importanta expeditie in Peninsula
~illcanica,_cffi'~_s- a in~~i9- t cu p~<ukJCL Seghedi..Q. I n.c..urajaideacest
succes, reg~leVladi~laY- laL Ungariei EliPoloniei ainceput intoamna
a:n:iiI lifI 4440noua aetiune militara inBalcani.care s- a.terminat insa
deza?.!I l!os, piiidi1frfulgerea:- armatei cre9tine si moartea regeluiin
J..!l..Etadela.Yarna- din- noiembrie 1444,I aneu afost ales guvernator
ge~eral al Ungariei.: - _ .
I n1456, lanumai trei ani dela caderea Constantinopolului inmai-
nilelui ahomed al I Hea,- at:lcu:aorgahizat "9i 'acondus .aparareaBel- - '
gradului, considerat 0veritabila f/chei~".aUngariei. Rapus deduma,
amurit in{abarad~ laZ.- ell1im~PapaCalixt.al.I ll- lea considera cavie-
toriaoopnuta aelancu deHunedoara in1456laBelgrad afost "eve-
riimentul eel maifericital.vietii sale~- /
'I ?t e fan e e l Mare
Considerat eel mai important voievod al secolului al XV- lea, Stefan
eel M are amareat apogeul M oldovei medievale. I ntimpul domniei
sale (1457- 1504), voievodul areusit sarestabileasca autoritatea cen-
trala si aimpus M oldova inrandul statelor importante aleEuropei,
angajate in lupta impotriva turcilor [D
3
].
I n politica sa atinut seama de raporturile de forte Eli Aadorit sa
eviteangajarea taminlupta cu mai multi inamici deodata. I nfataUn-
gariei apreferat suzeranitatea personala fata deregelePoloniei. A fost
voievodul cares- aeonfruntat eel mai mult eu Poarta, avand si spri-
jinul unor aliati, precum Venetia, hanul turcoman Uzun Hassan.
Stefan eel M are aactionat pentru aaduee TaraRomaneasca inta-
bara inamicilor Portii Eli,deaceea, apurtat lupte cu Radu eel Frumos,
pe~are l- ainfrantEli l- aalungat de ladomnie. _
I n1475, Stefan aobtinut 0stralucitavietorie impotriva turcilor la
Vaslui. Soliman, beilerbeiul Rumeliei, primise ordin de lasultan sa
scoataM oldova dinlupta. Oastea otomana, prinsa incursalntr- Q
ingusta laVaslui, nu9i- aputut folosi superioritatea numeridi ~ a
infranta, Constient deperieolul unei noi expeditii, iniannarie
1-
\
40 CIVILIZATIA MEDIEVALA. ROMANEASCAIN CONTEXT EUROP EAN
M I HA l VI TEA ZUL , 1593- 1601
GRA VURA DE EPoeA DE lOA N ORL A NDI
Capitani ~i personalitati dintimpul
lui M ihai Viteazul
BA BA NOVA C RUDOL F A L I I - L EA
A GA L ECCA GHEORGHE BA STA
BA NUL ~A SI GI SM UND BA THORY
UDREA BA L EA NU _
RA DU CA L OM FI RESCU A NDREI BA THORY
PREDA BUZESCU I EREM I A M OVI L A
RA DU BUZESCU SI M I ON M OVI L A
SfROE BUZESCU M A HOM ED A L ill- L EA
Stefanainceput sapregateasca noua fazaaluptei antiotomane.
au fost trimise soliiin Poloni?, Ungaria,la Venetia, Roma, inH
Crimeii~ laCaffa>f& ~~f5!fiiO~ alargi alianta antiotomana. I n
urmator, 0importanta armata otomana apatruns A mM oldova,
condusa chiar decatresultanul M ahomed al I I - lea.I nconfrunt
laRazboieni, Stefan asuferit grelepierderi, dar cetatile M oldo
rezistat. A rmata otomana aresimtit din greu efecteletactidi p~
tului parjolit si afost nevoita saseretraga.
Pierderea cetatilor delaGurile Dunarii, Chiliasi Cetatea A I
determinat sareinnoiascain1485juramantul defidelitatefatade
ranul sau, regele Poloniei, laColomeea. A ceasta nu l- aimpiedi
lupte impotriva polonezilor, care, subconducerea lui loanA lbert,
din fiii lui Cazimir al I V- lea, au intrat in1497inM oldova, dar c
fost infranti in lupta delaCodrii Cosminului. Pacea afost se
in 1499.
A sadar, lasfarsitul domniei sale, Stefan areusit sapuna cap~
carei formededependenta fatadeUngaria si Poloniasi aimpus
recunoasterea autonomiei M oldovei, careseaflalaapogeul pres
lui si puterii sale.
r Mihai Vit e azul
M ihai Viteazul esteconsiderat primul unificator al Tarilor Ro
El ramane unpersonaj controversat, caracterizat deunii candun
turier, cand un condotier.
M ihai Viteazul s- aafirmat in conditiile cresteriiinfluentei
inspatiul romanesc, mai alesdupa infrangerea dinanul157.4alui
VodainM oldova. I nacelasi timp, contextul international eram
rasaritul si sud- estul Europei deadancirea contradictiilor dintreP
si Habsburgi ori Polonia, fiecare cu interesele salepolitice si s
gice. Domnia lui s- adesfasurat in conditiile unor importante
forman politiee si eeonomiee, urmarind limitarea cresterii P
boierimii si revigorarea puterii domnesti pe fondul sporirii 0
tiilor fatadePoarta. I nsusi M ihai Viteazul senumara printre ce
mari proprietari fundari din Tara Romaneasca.
A ctiunea politics si militara alui M ihai aconstat in unirea
silvaniei, M oldovei si Tarii Romanesti si increarea unui edifid
litieeapabil saseopuna turdlor si intereselor marilor puteri.
voievodul muntean devine un reprezentant al erudadei tarzii,
mandru ca: .Principatul insusi afost readus lavechea libertate
Lupt a ant iot omanii
Do~a lui M ihai acoinds cu constituirea decatrepapa Cle
al VI I I - lea aunei aliante eu Spania, lmperiul Habsburgic, du
Toseana, M antova si Ferrara. Polonia si A nglia s- au dovedit reti
fata de acest proiect.
A ctiunea sapolitica ainceput innoiembrie 1594cu uciderea
torilor turco- levantini si masacrarea garnizoanei turcesti dinBue
A stfel, TaraRomaneasca s- aalaturat L igiiSfinte initiatedeHabs
A u urmat luptele cu turdi delaHarsova si Silistra, iar apoi c
tatarii de laPutineiu.
S- aconstituit 0alianta antiotomana alecaret baze fusesera
dejadeSigismund Bathory, principeleTransilvaniei, I ntratatul cu
Voda, domnul M oldovei. Organismul politico- militar eraatasat
Sfinte, fiind capabil salupte cu Poarta. L a20mai 1595s- aincheu
EUROP EAN P OLITICAEXTERM A VOIEVOZILOR IN SECOLELE XV- XVI 41
tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania; practic, M ihai Viteazul,
devenea membru in alianta antiotomana. Exprimand raporturile ten-
sionate intre domnitor si marea boierime, tratatul il dezavantaja pe
M ihai, care devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory, Puterea reala
revenea Sfatului Domnesc, compus din doisprezece boieri mari. Tra-
tatul satisfacea interesele boierimii muntene, care, asumandu- si prero-
gativele domniei, i~i manifesta intentia de aseintegr~ starilor sociale
privilegiate din Transilvania reprezentate in Dieta. I n acelasi timp,
tratatul prevedea cabiserica ortodoxa din Transilvania sa fieasezata
sub jurisdictia M itropoliei de la Targoviste.
I n vara anului 1595, inidelitatea lui M ihai a determinat reactia
Portii.I nca de la 14mai, sultanul declarase M oldova si Tara Ro~a-
neasca provincii turcesti si numise la conducerea lor pasale. Campa-
nia lui Sinan Pasa lanord de Dunare aatins apogeulla 13/23 august
1595 in batalia de laCalugareni, terminata cu victoria lui M ihai I D
4
] .
M ihai seretrage spre munti si asteapta ajutorullui Sigismund. I ntre
timp, Sinan ocupa Bucurestiul si ifli numeste reprezentanti in admi-
nistratie. Cu ajutorullui Bathol)! M ihai reia ofensiva si ii alunga pe
turci p.ana..d.l.l:lrolG- ae- Giurgi u. ~
~ tara pustiita de raZboi r?icu 0boierime convinsa de importanta
actiiiriilof sale, M ihai a adoptat 0masura nepopulara. Este yorba
despre legarea taranilor de gli~, ca~ asigura astfel.resursele militare
r?Tf!scaleale=jarii~ absoiut necesare dupa 0campanie militara. - -
I n aniI T597=I 598, in cadrul unor importante actiuni politice, M ihai
iinfluentei Po~~!.A SFA R$I TUL s- aeliberatc1e- suB tutela luiSigismund Bathory, A stfel in 1597ain-
nul 1574~ lui I& ::::::::.uL UI A L XVI - L EA
onaleramarca~ ";J'~ f ~E .GAT 0'C~ 0 LON k .E I I
~or dintre Po
, politice si stra
importante tr
a cresterii put,
ul sporirii obli
Ir a printre cei
ize fusesera P
ntratatul cu
ar era ,?ta9a~L i~ )'\ r=:U ' L , - ;- '~"c ~ 1fT r 'j'" I
95 s- a incheiat l ! ~/ /' I '
ltiotomane. A s
Roma.I n Han
iotomana. I n anl .= :?:a:ai inimos sa- I intalnesc [pe
inM oldova fiiI- z:, ::::t acei putini oameni ee- i aveam,
I nconfrun~ g~I . Calugareni, aflai catoti
atil M ld . - ~ de lupta, deci eu, chemand
a e 0 ovel - ~ Dumn x A X' ,
~' v # ezeu, mc:l. mec:l.lermeu el
> etacticii pa~_~ - ;:W ie, inasa fel eatinu toata ziua,
_ v ' i mare paguba tureilor, spre
1Cetatea A lba, L e.!:ui Sinan- pasa[...);asacainaeea
I itatefata de snatg:e;m fast omorati patru pasi si sapte
1l- aimpiedicatss A '~ amcastigatcincisprezecetunuri
iloan A lbert, tl.l1J ;l; :s;;a:gverdeal Profetului M ahomed,
ldova, dar care"':':' =- Eiuitdedansii si foarteA respeetat,
:eaafost se:rrul::::<:::::l- amtrimis M arieiSale I mparatul
z: a1I I - lea).a
Mihai Vit e azul
de spre bi1t i1lia de la Calugare ni sapuna capat
asi aimpus Pot
spogeul prestigr
11Tarilor Roman
mii cand un av
at in unirea Tr
unui edificiu
lor puteri. A s!
ciadei tarzii, fii
ilea libertate".
irepapa Clem
burgic, ducii
dovedit retice
ill uciderea en
esti din Bucun
ate de Habsb
1, iar apoi cele
.-r-
~-
o
MAREA
NEAGRA
o
I
"II
,
\
42 CIVILIZATIAMEDIEVAL'; ROMANEAScA IN CONTEXT EUROP EAN
cheiat pacea cu turcii, carei- au confirmat domnia; inanul urmator
incheiat cu Rudolf al I I - lea, imparatul A ustriei, tratatul delaM a
tireaDealu. A sadar, voievodul muntean seimpunea drept factor .
portant al coalitiei crestine in sud- estul Europei.
Ds
-
,,10, M ihail voievod, cu mila lui Dumne-
zeu domn al Tarii Romanesti, al A rdea-
lului si al M oldovei, dat- am si am inoit
rugatorilor nostri, monahilor de lasfanta
manastire A gapia, prin aceasta [carta de
privilegii] safieimputerniciti si slobozi a
tine hotarul lor din Negresti, Nimeni sa
n- aibe acolonid un lucru, si nid cu poieni1e
cevor fi acolo in hotarul acestui sat [...]."
Mihai se int iiule azd damn al
c e lar t re i Tari Romt me st i (29 mai 1600)
Uniune a polit ic d
Prin campaniile din anii 1599- 1600, TarileRomane si Transilv
s- au reunit intr- un sistem politic coordonat de voievodul de
Bucuresti. Nici 0sursa documentara nu confirma existenta unui
prestabilit deunificarepolitica. Deaceea, unii istorici pun subse
intrebarii unirea infaptuita deM ihai. M ihai Viteazul aincercat astf
inlature primejdiile aparute laA lba- I ulia si I asi, datorate insca
lui A ndrei Bathory si I eremia M ovila, sustinatorii politicii Polo
Desigur, un rol important l- au jucat legaturile economice, cult
si dinastice intre Tarile Romane caredetineau cetati inTransilv
A ' "
I ntr- un atarecontext, M ihai Viteazul poate fi considerat pebuna
tate un reprezentant de seama al "planului dacic". Prin cuce .
Transilvaniei si aM oldovei, cu sprijinul marii boierimi, s- anascu
istoria Tarilor Romane 0noua optiune politics, in sensul orien
catreTransilvania, incontradictie cu planul deuniune politica p .
din perspective balcanica. Niciodata pana atunci un domnitor ro
nu intreprinsese 0actiune de cucerire aTransilvaniei, cu toate cl'
secintele cedecurgeau din acest fapt.
I nvara lui 1599, 0solietrimisa deM ihai Viteazulla Praga ii~
citalui Rudolf al I l- lea permisiunea unei campanii in Transilv~
L upta delaSelimbar, unde l- ainfrant peA ndrei Bathory, afacut c
domnitor stapanul Transilvaniei. Poarta l- arecunoscut caatare, ~
paratul l- asocotit doar guve~ator, iar Dietaprincipatului l- aaccert- - - .l
ca.Joctiitor" al imparatului. I nTransilvania, voievodul aurmari
principal, imbunatatirea situatiei taranilor romani si statutul de~ ~
gierecepta pentru biserica ortodoxa, A u fost reconfirmate privile~
secuilor, iar micanobilime romaneasca din Transilvania si- avazu
randul ei privilegiile reconfirmate. invara anului 1600, politica 0
alui I eremia M ovila, instigat dePolonia, l- adeterminat peM ihai
intreprinda 0expeditie inM oldova. Dupa 0campanie fulgerato
tara i s- asupus [Dsl.
A ctivitateapoliticaavoievodului astarnit ostilitateaM arilor pu~
Polonia nu accepta pierderea M oldovei si dorea reinscaunarea M .
lestilor, Nobilimea maghiara din Transilvania eraostilalui M ihai,
Rudolf al I l- leanu vedea cu ochi buni prezenta voievodului inT
silvania, unde generalul Basta, reprezentantul irnparatului,
marele adversar al voievodului.
in aceste conditii, la 16septembrie 1600, M ihai afost mfrant'"
M iraslau si apierdut Transilvania. I nfrant depoloni in Tara Ro
neasca, voievodul a plecat la Praga sa ceara ajutorul lui Ru
al I I - lea, in virtuteaacordului incheiat in 1598.L a3 august 1601'11
sprijinul imparatului, M ihai acastigat batalia cu Sigismund Bath
delaCoraslau. Evenimentele pareau saii fiefavorabile si inpri .
M oldovei si Tarii Romanesti. I nsa la9august, voievodul afost ~
peCampia Turzii demercenarii valoni platiti degeneralul Basta.
r<?oliticade cruciada avoievozilor romani din secolele xv- xv'
constituit 0pagina glorioasa in istoria Evului mediu romanesc,
acelasi timp, eaapermis mentinerea individualitatii politice apn
Ro~~ul sud- est european dominat de otomani.c
'i
Dic t ionar
BEI L ERBEI , guvemator general al unei
provincii din I mperiul Otoman.
CONDOTI ER, conducatorul unei trupe
de mercenari.
SA NGEA C BEl, guvematorul unei provin-
cii din I mperiul Otoman.
PA ~A L A c, provincie in I mperiul Otoman.
t.Definititacticapamantului par jolit.
2.DececonsiderarncaM oldovaaatins
apogeul puterii sale sub domnialui
$tefancel M are?
3.Explicati de ce este comparat Vlad
Tepe9cu Dracula.
4.Preclzati condltiileinterne~i externe
ale pr eluar ii puterii de catre M ihai
Viteazul.
5.Enumeratimomenteleconflictului dintre
M ihai i?iturci pana la batallade la
Caluqar eni.
6.Cititicu atentie [OJ]. Explicatlde ce
dupa bataliade laCalugareni M ihai
Viteazul a trimis lui Rudolf al ll- lea
steagul Profetului.
7.Precizati in doua fraze preliminariile
campaniilorlui M ihaiViteazuldinanii
1599- 1600dinTransilvania9iM oldova.
8.A ratalitreicauzealeeseculuiactluniilui
M ihaiViteazuldinanii 1599- 1600.
EUROP EAN DIP LOMATIA, 0 R~ALlTATE P OLITICAIN SECOLUL AL XVII- LEA 43
anul urmator
atul de laM il
:I . drept factor .
nesi Transilv
voievodul de
astenta unui p
ipunsub se
:I . incercat astfel
:orate inscauna
politicii Polo .
romice, cultun
i I n Transilv
rat pe buna
r. Prin cuceri
imi, s- a nascut
sensul orients
mepolitica pri
domnitor ro
tiei cu toate ec:r . l:~cii;;i boierii Tarii Romanesti si
, ~ mirean si ecleziastic al tarii,
.1la P A ~z nreastralucitului domna1nostru,
II raga n SOl . ":::rcrtuJ.. . d d M
A 11 il .P - Ulvoievo e acum atei
1ill rans vanI A - fa []" .
v .- ~- . - . cerncunoscut ... cumcanot,
thory, afacut ~ - ;:re preastralucitul si prea inaltul
scut ~aatare, l11::- ~Gheorghe Rakoczy, dingratialui
atului l- aaccepl:k~ principele Transilvaniei, [...]
xlul aurmarit, a= .5.avut oarecare neintelegeri de
~ statutul de re);- - - ell preastralucitul principe dom-
rmate privilegiis- . :::cstru si cu noi insine, deci pentru a
ania si- a vazut ~ x::::;:minvenina si creste supararea, ci
oo.politica os~ rratatul d~ !:t~sa se ~enti~a
ninat pe M ihai ~- - ==- aw:el"vecmat~ti, [...]pro~ten: m
..,.; ful v t c:... cedinta, pesfanta treime S1 man-
nue gera oan sufi' 1 dim ' "
~ eteor noastre, preuna cu
. .::::::::::::oartul principe M atei Basarab, [...]
ea~arilor Puter ~2r a nici 0dauna si zabava, incepand
sscaunarea M O\~ ;::::ul de fata in toti anii la ziua de
ttlla lui M ihai,~, adici la ziu~ de 6 martie stil
evodului in Tram: sau la24februariestil vechi, sumade
imparatului, eI i\:: Horini de argint bani buni din
f'!"'""::'!ala oilor transilvanene ce pasc in
ia fost infrant panoastra [ ].
~ in Tara RorrJt- ~ea, [ ]catotlaziuade6martie
ttorul 'lui Rudo,t:...:::3JU, dimpreuna cu banii demai sus,
3 a t 1601 =trimite preastralucitului principe
. ugusd B/th G..~!I I l buncal turcescderasacu scande
~m~ a. .or !. - :. cu pretios pieptar de sarma de
dlesi ill pnvrnfC:. en toate omamentele demne de un
evodul afost uGc:ripe, precum si un cal castrat. Daca
eralul Basta. L- :ur n indeplini acesteaintot sau intr- o
ecolele XV- XVI .E::::2cat demica, atunci preastralucitul
diu romanesc. ~ a1Transilvaniei, GheorgheRako-
ipolitice aTarilo=- Oil fi si elliber deoriceobligatiuni de
omani.f :i~Tara Romaneasca [...l"
'r ~ inc he iai int re Mat e i Basarab si Ghe orghe
Rakoc zy la Buc ure st i, /a 23 oc t ombrie 1638.
DI PL OM A TI A , O- REA L I TA TEPOL I TI C..\
" - .- - :- - ,
I ~SECOL UL A L X V I I - L E A . :
Conside rat ii ge ne rale
Secolul al XVI I - lea areasezat raporturiI e intre M aril~ Puteri. I n ace-
lasi timp, in rasaritul Europei au aparut noi pericole. I n lupta pentru
suprematie politica s- a afirmat 0noua putere, Rusia. A stfel, teritoriul
romanesc intrase I n zona de influenta apatru mari puteri: I mperiul
Habsburgie, Polonia, Poarta si Rusia.
Dupa dornnia lui M ihai Viteazul, Poarta ainteles capentru men-
tinerea stabilitatii I nTarile Romane seimpunea respectarea statutului
lor de autonomie. Desi initial obligatiile Tarilor Romane au fost redu-
se simtitor, catre sfarsitul secolului ele au sporit din nou. I n 1658,
cetatile L ugoj, I neu si Caransebes, Tinutul Halmagiului si zona
muntoasa aBanatului au fost anexate pasalacului Timisoarei, iar doi
ani mai tarziu lua fiinta pasalacul Oradei.
Domni si princ ipi in Tdrile Romdne
I n aceasta perioada, domnii Tarilor Romane nu sunt, cu cateva ex-
ceptii - Vasile L upu, M atei Basarab, Radu M ihnea, Dimitrie Cante-
mir, Constantin Brancoveanu - , personalitati proeminente. Continua
I n mod flagrant amestecul Portii in nurnirea domnitoriI or romani. A
Diplomatia a ramas cea mai importanta activitate a domniei. I n
timpul domniilor lui Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi I si I T, Transil-
vania ainitiat cateva incercari de alianta eu M oldova si Tara Roma-
neasca I nc~drul unui proiect numit Re gat ul Dac ie i. I n timpul guvemarii
principilor Rakoczi, relatiile Transilvaniei cu M oldova si Tara Roma-
neasca au fost din ceI n cemai stranse, fiind favorizate si de impor-
tante legaturi culturale. I n acelasi timp, dupa domnia lui Radu Serban,
Poarta arenuntat la orice incercare de transformare aTarilor Romane
ill pasalac.
M oldova si Tara Romaneasca treeeau printr- o perioada de fr a-
mantari politice si sociale determinate de conflictul, devenit traditio-
nal, dintre boierimea autohtona si elementele grecesti si I evantine:
acestea s- au pus la dispozitia domnitorilor, au cumparat pamant, au
facut afaceri sau au obtinut dregatorii, Grecii erau socotiti cauza tuturor
relelor: de aceea, reactia autohtona a imbracat forme violente, mer-
gand pana la alungarea lor. Exemplul eel mai conc1udent este A seza-
mantul din 15 iulie 1651allui L eon Tomsa, domnul M oldovei, care
prevedea expulzarea greeilor.
I n Tarile Romane acrescut puterea politica aclasei conducatoare
si s- a intensificat lupta dintre gruparile sau familiile boieresti - de
pilda cele dintre Cantacuzini si Baleni (Tara Romaneasca), Costinesti
si Cuparesti (M oldova).
Domnia 1ui M atei Basarab I n Tara Romaneasca si cea alui Vasile
L upu I n M oldova au fost un exemplu de lupta impotriva grecilor.
Cei doi domnitori au sprijinit eultura si, I n ciuda relatiilor uneori
tensionate, au pus bazele unei aliante panromanesti impreuna eu
1
.,
44 CIVILIZATIAMEDIEVAL.AROMANEAScA IN CONTEXT EUROP EAN
principii Transilvaniei [D
1
]. M ai mult, Vasile L upu, considerand
un continuator al imparatilor bizantini, asprijinit financiar Patri
de la Constantinopol [D
2
].
D2
, I
.,,[...]A laiul deintraresi iesireadomnului
esteplindeatatastralucire, incat eel care
11vede pe acest domn nu sepoate mira
indeajuns, cand iaseama lastarea M ol-
dovei, la orasele si satele sale nu prea
desesi lafaptul di nu sesapainaceasta
tara mine de aur si argint; domnul da
turcilorinfiecean0sumaimensadebani;
si totusi el tine 0curte atat de mareata
incat pentru 0descriere mai exacta ar
trebui sa zabovesc mai multo M a voi
margini sainsemn catecevain legatura
cu ea. Si pentru casapoata fi infatif?ata
mai bine, voi arata mai intii dregatoriile
marilor boieri numiti in slujbe, apoi voi
indica in purine cuvinte pompa cu care
obisnuia saiasa si savina, sacelebreze
sarbatorilesi saimplineascasolemnitatile
celemai insemnate [.,,]."
Calat orul st rain Marc o Bandini
de sc riind la [ umit t at e a se c olului al XVI I -le a
c urt e a domnit orului Vasile Lupu
Sfar~ it de se c ol
I n perioada 1673- 1678/1683, Poarta a ineereat sa introdu
Tarile Romane 0noua formula politica dupa evenimentele din
1673, cand polonii au capturat Hotinul. Stefan Petriceicu, do
M oldovei, si Grigore Ghica, domnul Tari; Romanesti, au tree
partea eueeritorilor. De aeeea, sultanul a impus slujbasi gre
dregatoriile Tarilor Romane. A ceasta masura a premers re .
fanariot, instaurat oficial abia la inceputul secolului al XVI I I - I e
Numeroasele actiuni militare desfasurate in a doua jumat
seeolului al XVI I - lea - eampaniile otomane impotriva Polonu
Rusiei, asediul Vienei (1683) - au influentat regimul polil
Tarilor Romane. Considerat p~buna dreptate unul dintre cei
bogati boieri ai Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu s- a
festat, in cadrul domniei sale, drept un adept statornie al principi
eehilibrului politic, manevrand eu dibacie intre Habsburgi si Po
Totodata, a actionat intens pentru promovarea culturii si dand
mele sau unui veritabil stil artistic. Principele- carturar al M old
Dimitrie Cantemir, a incercat in timpul seurtei sale domnii 0a
piere de Rusia, gandindu- se la formula unei guvemari autorit
tarii. I nfrangerea de la Stanilesti a pus insa capat acestei ince
A sadar, la finele secolului al XVI - lea s- au produs importante
tatii politice si in Tame Romane. Transilvania aintrat sub do- :- "- "- '
habsburgica, iar la sfarsitul domniilor lui Constantin Braneoved.l~
Dimitrie Cantemir, in Tara Romaneasca si in M oldova s- a insta~
regimul fanariot.
Dic t ionar
L EVA NTI N, locuitor al L evantului, regiune caredesemneaza litoralul r-....
ritean al M arii M editerane.
TUI , insemn al puterii si rangului demnitarilor in I mperiul Otoman.
CONSTA NTI N BRA NCOVEA NU,
DOM NUL TA RI I ROM A NE!;)TI (1688- 1714),
$1CEI PA TRU FI l A I SA I
1.M otivatldecePoarta arenuntat latransformarea Tar nor Romi'meinpas
lainceputul secolului al XVI I - lea.
2.Precizati trei teritorii romanesti pierduteinfavoarea Portli lamijloculse
lui al XVI I - lea.
3.Cititicu atentle[01]'A rataticaresunt obligatiilepecare~i I easuma Gheo,~
Rakoczy 9i care sunt celepecare ~i I easuma M atei Basarab inacest tr~
Precizati cauzele care au determinat incheierea acestui tratat.
4.A rgumentati noua formulapolitlcape care Poarta a dorit sa 0introdu~
deceniul al optulea al secolului al XVI I - lea.
EUROP EAN
,
SOCIETATEA$1 ST~'uCTURILE COTIDIANULUI IN EVUL MEDIU 45
considerandi
ianciar Patriar
.sa introduce
mentele din
rtriceicu, domr
esti, au trecut
slujbasi greci
premers regirr
ri al XVI I I - lea.
doua jumata
rtriva Poloni
~ul politic
IIIdintre cei
rveanu s- am
tical principi
isburgi si POaL
turii si dand
rrar al M oldo
~domnii 0ap;
man autorit
acestei incer
iimportante
at sub domina;
nBrancovean
ova s- ainsta
::r.lgrrLe nt ul VI.Si iarasi, voi, fiii mei,
- hri Dunmezeu, dupa cateamputut
- inteleg, cum secuvine domnului
easca pe dregatorii sai. Daca
- puna pe cineva in dregatorie, sa- I
fieeare dupa cum i se potriveste
ia. A ~a se cuvine, daca vreji sa
. pe dregatorii vostri in dregatoria
ii, nu dupa partenire si pentru
. . Pentru ca daca var avea unii a
de rude, sau daca vor fi unii si
rudele voastre, atunci saledati mai
- =. putere, pentru ea sunt rude sau
ce var fi rudele domnilor vostri?
ea eel ce este domn adevarat, nu
:::uvinesa aiba rude, ci numai slugi
I ar pe slugile caresunt sarace si se
di pentru vai eu slujba dreapta si
. iar voi sa- i dati inapoi si sa aveti
zmmai de aeei eu rudenie? Sau astfel
si altii: nai suntem fii de boieri, nu
rinesa ne dai sa fimin urma celor
. Dar daca yeti avea a multime de
. var fi plini de neamenie si de ne-
sau daca va var fi si rude, dar vor
~ci? sau si dintre fiii de baieri,
daca parintii lor au fast buni si ei
_ aevrednici si netrebnici la ce yeti
I eas~ma Gheor4- - ,",::levaie de ei? Stii canu te- au uns pe
arab Inacest trCl\...:3 damn ei, ci te- a uns Dumnezeu, ca
atat. .I ..drept fata de tati II
'. sa 0introduce - . . . .
Basarab de spre c um t re buie sa se c omport e
domnit orul c and ac orda dre glit orii
eazalitoralul rV
riul Otoman.
Hornane inpas
ila mijlocul sec
X:SOCI ETA TEA 515TRUCTURI L E :
, 1\
C O T I D I A N U L U I I N E V U L M E D I U
~ ~ ~ 1i~
Boie rii
- - -
Puterea boierilor din Tarile Romane provenea din stapanirea pa-
mantului, Boierimea sediferentia infunctie demarimea proprietatii
si de modalitatea in care aceasta a fost dobandita. Boierii datorau
domnitorului slujba sau c re dint d e i slujba. I nschimbul acesteia, erau
inzestrati cu pamant. Pentru Evul M ediu romanesc nu existamarturii
privind desfasurarea unor ceremonii incareboierul depune omagiul
sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental. Boierul, devenit
mai tarziu si dregator, datora ascultare voievodului si primea "din
mila sa" numeroase dregatorii si pamanturi [D
1
].
Boierii erau obligati sa- I urmeze pe domnitor incampaniile mi!i-
tare, sa- I asiste la impartirea dreptatii si in administrarea tarii. I n
schimb, ei sebucurau de numeroase scutiri fiscale si de privilegiul
deanu permite agentilor domnului saintrepeproprietatea lor, pen-
tru astrange taxele. A ceastafavoare, carepoarta numele deimunitate
feudala, aconstituit, deseori, baza puterii unor familii boieresti.
Raporturile dintre domnitor si boieri au fost adeseori incordate, si
nu de purine ori domnitorul si- apedepsit sangeros supusii. A stfel
au actionat Vlad Tepes si Stefan eel M are. Pentru Tepes, principala
modalitate de atine boierimea sub ascultare era tragerea in teapa.
DespreStefan eel M are Grigore Ureche scriacaera "degraba varsa-
toriu de sange nevinovat" .
Tdranii
inEvul M ediu, munca taranului eraprincipalul izvor debogatie.
A stfel, valoarea unui domeniu boieresc secalcula nu in functie de
suprafata, ci denumarul desate. Fenomenul dedestramare al obsti-
lor satesti si de aservire ataranimii s- adesfasurat lent inspatiul ro-
manesc. A stfel, pamantul era lucrat de taranii liberi lipsiti de orice
proprietate si careincheiau un acord cu boierii, incareseobligau la
oseama deredevente, dar mai alesdetaranii dependenti, carepurtau
denumirea de rumdni in Tara Romaneasca, ve c ini in M oldova, se rbi
in Transilvania.
A nsamblul obligatiilor tarM limii fatadestapanul feudal purta nu-
mele derenta feudala. Formele saleprincipale erau: renta inmunca
(robota), renta inproduse (dijma), renta inbani (censul). Unmoment
important pentru aservirea taranimii l- areprezentat legarea deglie,
care simboliza pierderea libertatii juridice individuale a taranului,
care aavulloc in 1517in Transilvania, in 1595in Tara Romaneasca
si in 1628inM oldova. A cest fenomen social- economic seexplica, pe
de0parte, prin transformarile indomeniul economiei europene din
secolul al XVI - leasi, pe de alta parte, prin cresterea permanenta a
fiscalitatii.Taranul eraastfel obligat sa- I ?ivanda pamantul si libertatea.
Rascoalele taranesti din Evul M ediu romanesc - precum cele din
~!.
46
,
\
CIVILIZATIAMEDIEVALAROMANEAScA IN CONTEXT EUROP EAN
NEA GOE BA SA RA B $1FA M I L I A SA ,
TA BL OU VOTI V DI N BI SERI CA EPI SCOPA L A
DE L A CURTEA DE A RGE$
1.Cititi cuatsntls [D
1
]. P r sclzatl car e er a
conditiaesentialadupa Neagoe Basar ab
a conducer ii unei dr egator ii. Ar gumen-
tati cucitate din text.
2. Ar atati car e er a elementul esential In
stabilir ea valor ii unui domeniu.
3. Explicati pe baza lnfor r natillor din lectie
car e a fost elementul deter minant car e
a condus la legar ea tar anilor de glie.
1437si 1514- s- au sincronizat cu violentele conflicte din E
Centrala si Occidentale careau reprezentat primele semne ale
societatii medievale.
Orde e nii
Orasenimea, nu foartebogata inM oldova si TaraRomaneasca
mai prospera ill Transilvania. Erafermata din oarneni liberi, mes
gari si negustori, ceseindeletniceau uneori si cu agricultura. Or
erau legate in marea lor majoritate de comertul de tranzit, iar A
meierea lor era, ill principal, un privilegiu al domniei. Despre 0
teredemografica alumii urbane ill tarileextracarpatice sepoate
mai alespentru secolul al XVll- lea, lucru remarcat si deeaI atorii s
Loc uinia
I ntr- o atare societate s- a desfasurat viata cotidiana a oame
obisnuiti. M area majoritate apopulatiei locuiainmediul rural,
seindeletnicea cu agricultura si cresterea animalelor. A ici tipul
cipal de locuinta erabordeiul semiingropat sau locuinta simpl
suprafata, cu doua incaperi. I nM oldova si TaraRomaneasca, a,
rileurbane secompuneau din locuinte ridieate dinpiatra si CM a
Curtile domnesti delaTargoviste si Suceava erau relativ modes
abiain adoua jumatate asecolului al XVI - leas- au petrecut am
jarileedilitare semnifieative, ~emarcate, intre altii, deGeorg Rei
storffer sau deFranco Sivori. I nschimb, ill Transilvania, lumea
si urbana eramult mai asemanatoare cu aceea din Europa Cen
si Occidentala,
Cot idianul si c ult ura
Bogatiile naturale si rezervele de alimente, in special cereal,
fost dintotdeauna apreciate. Eleofereau hrana necesara locuito
dinTarileRomane, graneledestinateaprovizionarii Constantinopol
rezervelepentru fortelearmate. N- au lipsit msaperioadele defo
precumceledinvremealui Radu Paisiesi StefanL acusta, agravatecL
vaziilestrainesi decampaniilemilitaredesfasuratepeteritoriul ro A
I nformatiile decaredispunem, cu precadere delacalatorii str
neinfatiseaza untablou viu asupra vestimentatiei. A stfel, marea
ritate apopulatiei i9i lucra hainele din in, canepa sau aba. M e
clasei conducatoare, si ill principal familia domnitorului, au cau
fieill pas cu moda. Pentru 0lunga perioada, vesmintele au fo
cratedupa modelul bizantin, msauneleaccesorii erau inspirate de
mintele occidentale. I nsecolul al XVI - lea, costumul pentru me
clasei dominante asuferit influente orientale. Era facut din ma
postav, velur, eatifeasau atlas. llustrative ill acest sens sunt por
domnitorilor M ireea eel Batran, Stefan eel M are, Neagoe Bas
Domnitorii romani s- au afirmat eaexcelenti patroni ai acti .
culturale, pecareau stimulat- o si au sprijinit- o pediferite cai.A
tareprezenta 0modalitate importanta deconsolidare aputerii cL
nesti ill raport eu marea boierime. Principalele creatii ale cul
medievale - eronici, letopisete, anale, scrieri hagiografice, cod
legi s.a. - purtau amprenta traditiei romanitatii si expr
influenta spiritualitatii slavo- bizantine. y
,
~
CIVILIZATIAMEDIEVALAROMANEAScA TNCONTEXT EUROP EAN 47
~ lZaaM oldovei esteindeajuns
" '2Si cu sesuri si vai pretutindeni,
z~ si feluritesate, insafarade
cetiip.intarite prin iscusinta
~ u .,.I :J:SEs . _~".,ilg, afara doar de Cetatea
~~m~easc~a. _ careesteasezatapeunmunte
.liberi, mest I::!...:si ineonjurat deziduri, [tara]
cultura. Or .:iTI nd]aparata doar derauri ea
tranzit, iar ~ -,- - arituri daruite denatura.
l. Despre 0 _ v"
:esepoate:E.- tara~c nu ~pse~:edill~eel:
alat .. - 'ox> folosi oamenilor; S1pelanga
ecaiatoru s bo VA ' de .
~~ gataill mille eaur, argmt
ze asemenea eeu mult eeamai
:Dcuridearatura, vii si vite, pre-
:.acun si helesteie, preeumsi in
- ::.e pesti alesi: intr- un cuvant e
~g detoatebogatiile."
Georg Reicherstorffer,
Chorographia Moldove i
ma a oame
diul rural,
.A ici tipul P
rinta simp la,
naneasca, as
atra si cara .
I ativ modes
petrecut am R5.T.c..."rf a Transilvanie i:
~Georg Rei - , :a:riieste asa de inconjurata de
ria lumea r - f- 7aJ!i si denetrecut incat nu sunt
E~opa Cen ~~.ri trecatori pentru apa~~~e in
:=2 0: 0facefoarte puterruca ~1de
~~~- ~. I ninterior seafla 0valebogata
.:;,:ci:nDiede30demilelungime si 6
.e, impodobita eu sase _orase
t- rr.:;se. Cel mai de seama dintre ele
rvul, apoi A lbaI uliasi Sibiu.I n
.~ pevamisurile muntilor seinalta
pana lavarf, ceeacefacecatara
aratoasa si placuta ochilor si
le~ safieeel mai bine randuit, in
\m;)~a sa, din Europa. Caci pe
a incununata de munti nu creste
;rful, secara, orz, mazaresi fasole.Si
H""~ dindealuri sau pepoalelel~r
iai vii si satenesfarsite iar spre
I l.L .~rile inconjuratoare .cele mai
se afla numai pasuni pentru
- capresi cai si desisuri depaduri.
astfel oranduita, inciit fiecare
mdestuleaza pecealalta, caci cei
indestuleaza celelaltedoua parp.
te si aeestea la randul lor le
::::eaza cu vinuri, vite, unt si branza:
rimba intre ele toate eele de
:~, dupa nevoilelor.
gasit pretutindeni 0populatie
- latoritoare si prietenoasa si am
enii de rand vorbind adeseori
i~- "'" si tot astfel facinmod obisnuit,
gtI rii.u
W illiam L ithgow,
.:F:s=zt&c diat orie : prin Transilvania e i Moldova
J ROP EAN
Sr UDIU DE CA Z: Ca1atori straini despre
c ivil izatia medievala romaneasca
I
A flate intr- o pozitie strategica deosebita pe drumul dintre Orient
si Occident, Tarile Romane au suscitat si in Evul M ediu un interes
deosebit din partea Occidentului. Deoarece izvoarele erau deseori
lacunare, relatarile unor calatori straini au capatat valoarea unor im-
portante surse de informatie.
Calatorii straini sepot clasifica in cateva categorii: a) dili1t ori e rudiii
- A ntonio Bonfini, Georg Reicherstorffer [D
1
], Paul de A lep, Evlia
Celebi, A nton M aria Del Chiaro, Franco Sivori; b)c aliuori c apt ivi -
Johann Schilttgruber, Giovanni M aria A ngiolello; c) ave nt urie ri -
Pierre L escalopier, W illiam L ithgow [ D
2
] i d) misionari - Bandini,
episcop de M arcianopol. ~
Toti acestia si inca multi altii au devenit cunoscatori directi. ai
realitatilor romanesti remarcand climatul, solul, bogatiile naturale,
viata de toate zilele, arhitectura, ceremoniile oficiale, vestimentatia,
personalitatile politice. A stfel, acesti contemporani au lasat documen-
tare de prima importanta din care se poate desprinde 0interesanta
imagine asupra Tarilor Romane in Evul M ediu.
ENEA SI L VI US PI CCOL OM I NI (PI US A L I I - L EA )
TRA NSI L VA NI A $1VA L A HI A fN HI STORI A AUSTRI ALI S
\
CIVILIZATIAMEDIEVALAROMANEAScA IN CONTEXT EUROP EAN 48
L ECTI E DE EVA L UA RE:
f
C ivil izatia medievala romaneasc a
,
I . Cititi afirmatiile de mai jos si incercuiti litera corespunzab
raspunsului corect:
1.Florin Constantiniu numea conflictul romano- turc: a. r
b. conflict asimetric; c. tactica pamantului parjolit.
2. L ogofatul era: a. seful cancelariei; b. conducatorul 0:;;
c.sfetnicul domnitorului.
3.M ahomed al I I - lea aintreprins 0campanie contra lui
Tepes in: a. 1480; b. 1469; c. 1462.
4. Vladislav I afost ucisinlupta dela: a.Nis; b.Varna; c.C~
M ierlei.
5.Singurul portret - al lui Vlad Tepes este pastrat la cast,
a. Hunedoara; b.Bran; c.A mbras.
6. loan A lbert aincheiat pacecu Stefan eel M are inanul: a. 1
b. 1499; c. 1496.
7.M ihai Viteazul i- ainfrant pe tatari la: a. Silistra; b. Rus
c.Putineiu.
8.Universitatea Sasilor era: a.ouniversitate; b. 0asociatie
turala: c. 0adunare politica.
I I . Completati spatiile libere din propozitiile de mai jos cu .
matiile corecte:
1.Regimul fanariot s- ainstaurat in secolul .
2. Familia domnitoare in au fost M usatinii,
3.Rudolf al I I - leasi M ihai Viteazul au serrmat .
4. Sultanul afost contemporanullui Vlad Tepes.
5. !- - a L eon Tomsa apublicat un A sezamant.
6. I n tureii au asediat Belgradul.
7. Cavalerii burgunzi au fost infrenti in 1396la .
8.Turcii au organizat un complot pentru a- l prinde pe
Tepes la .
9. Stefan eel M are s- aaliat eu hanul .
I I I . Priviti harta Tarilor Romane in secolul~f XVI - lea si des
situatia lor geostrategica.
I V. A lcatuiti scurte fisebiografice privind personalitatea lui:
Tepes, laneu deHunedoara, Stefancel M are, Sigismund Ba
VasileL upu, leremia M ovila.
V. Cititi cu atentie Siudiul de c az. I dentificati criteriile conf
carora sunt clasificati calatorii straini,
VI . Parcurgeti cu atentie fragmentele din insemnarile lui G
Reicherstorffer si amintiti principalele bogatii aleM oldovei
Vfl.Folosindu- va de portretele din manual, descrieti costu
domnesti, I dentificati influentele externe care le march
evolutia.
~
I EREM I A M OVI L A , DOM N A L M OL DOVEI
1595- 1600; 1600- 1606
EUROP EAN
ao- turc: a. r
'fujolit.
ducatorul 09
mai jos eu
inti.
adTepes.
nant.
l .
prinde pe
,
\
50 P REMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
r o:.
,,[...] de cand au fost turci in Europa, a
fost si 0chestiune Orientals, si in mo-
mentul cand Rusiadeveni 0putere euro-
peana ea pretinse sa rezolve aceasta
chestiune inprofitul ei. [...]Eravorba sa
se stie daca I mperiul Otoman va fi
dezmembrat si daca rusii vor fi lasati sa
sestabileasca peDunare."
A lbert Sorel,
Che st iune a Orie nt ala in se c olul al XVI I I -le a
~
"S- o ajutati pe Ecaterina a I I - a sa izgo-
neascadinBosforpeacesti murdari turci,
acesti inamici ai artelor frumoase, acesti
stricatori ai frumoasei Grecii. Yeti putea
apoi sa va aranjati, totodata, cu vreo
provincie pentru avarotunji [...]pentru
caeu vreau savavadirnpartind Turciacu
cei doi asociati ai nostri."
Voltaire, intr- oscrisoarecatre
Frederic al I I - lea, regelePrusiei
0
3
"Savaridicati 0data cu noi sanapadim
asupra turcilor fiindca fiecareeste dator
a- ~i pune viatapentru alui legesi pentrU
alui patrie [...]biruinta armatei noastre
nu valipsi deaintari alenoroadelor sco-
puri [...]dupa pace, noi levomdaal nos-
tru acoperamant si anoastra milostivire."
Fragment dinM anifestul
tarinei EcaterinaaI I - aadresat
catretoti crestinii din M untenia, M oldova,
M untenegru, Bulgaria, Bosnia,
Hertegovina, M acedonia si A lbania, 1769
ro:
"A cestedoua tari sunt de0mareutilitate
strategica pentru apararea imperiului
spre rasarit, caci posedand partea occi-
dentala aCarpatilor, esteindispensabil a
poseda si partea orientale, carear forma
puncte dereazemal ostirilor, s- ar inlesni
retrocedarea lor lacaz deinvingere; apoi
celedoua provincii pot hrani cu imbelsu-
gare 0ostire cat de mare. Tot comertul
Turciei cu Polonia, Ucraina, Rusiasi Cer-
mania trece prin Bucuresti si I asi [...]."
M emoriu adresat in1771catreA ustria
~~~~~~==PRI NCI PA T~Jt~~*~~TERI
St at ut ul polit ic o-juridic (se c olul al XVI I I -le a ~ i
prima [ umdt at e a se c olului al XI X-le a)
I n seeolul al XVI I I - lea, centrul 9i sud- estul Europei au
confruntate eu dOtiamari:- ro151eme: criza polilica- dm- - r
~i cOI ].~intele saI e externe, respectiv cnza nulUlOto
asa- numita "Problema eJrientala" [DJ
M ari Puteri - ~ustria, Rusia, Prusia - 19i disputau do .
asupra spatiului balcanic [D
2
], Tarilor l~omane si Poloniei. M ol~
si Valahia s- au transformat in principalul teatru de confr
militare intre imperiile vecine, cu grave consecinte peplan ecor
social, politic, diplomatic si teritorial.
I n seeolul al XVI I I - lea s- a accentuat "Problema Orien
I mperiului Otoman nu a reusit sa se adapteze pe plan poli~ __
militar. A ceasta criza a evoluat, cuprinzand intreaga viata s
economica si politica din sud- estul Europei pana laM area M
rana.
I mperiulRus 19iimpunea tot mai mult prezenta in Balcani,
tand de decaderea statului otoman. Politicade expansiune aJ
inY.Q.ca.pretextul protejarii crestinilor cfii1BaI eani [D
3
]. I nca din
Petru eel M are sustinea: "noi nici afirmare a p"Uterii si intind
posesiunilor noastre nu dorim si nici vreo imbogatire, ci pentru '
rar~a sfintei biserici si apOW Jrelq~~e9tine vrem saluptam".
I n urma pacii de la Pass~rd~iH, lnperiul Habsburgic ade ..
putere balcanica, A liat sau rival Rusiei, aincercat salimiteze pu~
tarilor si politica lor hegemonic ainsud- estul european. M aria T~
si I osit al I I - lea se temeau ca Rusia ar putea lua Princip
devenind vecma cu romanii transilvaneni si slavii desud (ortod
si ar avea astfel drum deschis spre Constantinopol [D4]'.
int re aut onomie ~i suve ranit at e : init iat ive romdne st i
L asfarsitul secolului al XVI I - leasi inceputul secolului al xv
domnitori precum Serban Cantacuzino, Constantin Brancovean
Dimitrie Cantemir au orientat Tarile Romane sp~eA ustria sau
determinand I mperiul Otoman sa intervina pentru a- 9i as~
fidelitatea conducatorilor celor doua tari. M ijloacele folosite au
impunerea regimului turco- fanariot si restrangerea autonomiei
cipatelor. Prin numirea domnilor fanarioti, se urmarea inte
s~tiuluid~~
of oman.
- - - - -
Statutul juridic al M oldovei si al Tarii Romanesti (Val
ramanea acela de state vasale I mperiului Otoman.
I nasprirea dominatiei asupra Principatelor a determinat a
diplomatice repetate ale "partidei nationale", care prin inv
capitulatiilor cauta saobtin~nomiei si c~
denta sub protectia M arilor (~teri. I n~1718, in mem
~fateL illfiiClin Viena se cerea desprinderea
./
,
-- 'Y/~
\
P RINCIP ATELE $1 M':A.RILE P UTERI 51
'lI tEL .: s::::&lAN E
f I E R I
-===Zf t.l...Ia4lj
J'
J e
~
sputau do .
Poloniei.M ol'
:u de confr
peplanecona
lema Orient
pe plan polio
~ga viata so.
laM areaM e
-e ;
CJt;
Ci
v::
lq
<-
'\'
~
~
~
~
_ .~~omane~ti de otomani,J~~trarea "datinelor" interne $i...pe_v.titor.".
J \{)~~~.seaunarea unor dOrnni,roinani.,.
- '~ ~ " ,,~ v.~ C~atjvelor purtate la FQ~ (1772). delegatii.ale
. ~ r: cI'f'!\ . - - 7 boierilor ~1maltului cler dinM oldova si TaraRomaneascaau reven-
A~ ~ WI ~~ \ dica~~:v~~rea lad?~e p~ante~ef. ~depe~~enta $i unireacelor __
~ ~~:<1\ d~ v>- doua tari sub g~!l:anp.a- A ustrleL .- RusH;n- 9~Er..uslel>.
olului al XVI I I - _~~ ~~. _ I't""; - ToCin 1772, I enachita Vaeareseu, principalul sustinator al
L Brancoveanu. - \\~ ~ autonomiei subsu~ranitate otomana, considerata mai sigura decat
A ustriasau Ru ~~~r.& 'a:epende.masllb.J2rotectoratry.s, tii1lliteaunmemoriu marelui vizir, __
mtru a- ~i asig " ~~ sustn:and r~ect~re~ v~chilor tratate, inlaturarea abuzurilor $1
elefolositeau 1 revemrea ladomml amante e.
1autonomiei pP .... r L:~":J ~"~':~I - A - f78 ineontextul eonflietului [uso- austro- ture, boierii munteni
~ U:~r C ~i' ''/ I'J . , i;.A ...I'.].'O.~ a~ eerut A ustriei reeun?~terea.~eutra~ta.!ii? TarhRom~n:~ti~iar l~
~~,strC:~t. Iii1~i'h:.l~, ~ ~lstov@.a.u revendieat ~desfI illtare~'@';ale~, dommpamante~,
. ~litai~ $1mdependenta ~ro.te~Jia]W sJci=4i~
I dei asemana~ seregasescinmemoriul moldovenilor adresat
lui Napoleon in~ caruiaiseeereasprijinul pentru ereareaunui
stat romanesc - "bariera redutabila intre nord si sud" , aflat sub
garanti i nu sub roteetoratul M arilor Puteri. - - - - - - -
/ A 822 doua delegatii aleboierilor ill rincipate formulau noi
cereri catrePoarta: domn si oastepamanteana, atribuirea slujbelor
numai pamantenilor etc.
'l.ane ~ t i
TRA TA TI VEL E
~~ L A KUCI UKKA I NA RGI , 1774
- - .- -
52
!
I ENA .eHI rA . vA .eA .RESeU (1740- 1797)
Cronologie
1782
Primeleconsulate ruse~ti laI ~i ~i BuCll1'e??,'
- - 1783, - - ~ - '
Sunt infiintate consulatele austriece_'
1785 - -
Sunt infiintate consulatele prusace.\
1Z2L __, .. - _
Sunt infiintate consulatele franceze
- 1802- - " - - - - '
\=un@i~!~e:c_~~:rnat;ele- e~ ..
Poarta acoraa nah;;enful de privilegii
M oldovei si Tarii Romanesti, fixeaza la
sapte ani domniile si stabileste regimul
obligatiilor materiale.
Dic t ionar
CA PI TUL A TI I , acte juridice semnate in
secolele al Xlv- lea- al XVI - leaintre Poarta
si Tarile Romane, careprevedeau obligatii
reciproce dupa acceptarea tributului ca
simbol al rascumpararii pacii mahome-
dane si al suzeranitatii otomane. Poarta
recunostea institutiile, legile si credinta
locuitorilor Tarilor Romane.
PA RTI DA NA TI ONA L A , grupare a boie-
rimii pamantene care revendica insecolul
al XVI I I - learespectarea autonomiei statale,
revenirea la domniile pamantene, elimi-
narea greci10r din administratie si biserica.
P REMISELE, CONSTITUIRII ROMANIEI MOOERNE
Unmemoriu.muntean din~propunea unireaPrincipaf
cumpararea independentei laun pret echivalent cu birul re
ambelor tari.Noul stat urmasafie"desinesi neatarnat"- .-
Statutul international al Pri .p.atclQr afost dezb~," ....1
A dfianopol, cand s- a0lcializat protectoratul rus, a oi in: 1
Paris, candprotectoratul rus a ost A oeuit eu garantiacole
M arilor Puteri," "=- - - - - - - - - - I
[5;- - - -
Conflicte tntr s Mar ile P uter i car e au lnfluentat !?imodifi
statutul politico- jur idic al P r incipatelor
CONFLICT
ANI DE DESFASURARE
TRATAT DE P ACE
_/
austr o- otoman
l69~
Car lowitz
r uso- otoman
1710- 1711
Vadul HU9liOr
P REVEDERI, CONSECINTE P ENTRU TARILE ROM
P oar ta r ecunoaste tr ecer ea Tr ansilvaniei sub
~.- fulir ea habsbur gic~ -
Oomnitor ul Moldovei, Dimitr ie Cantemir , se r efug'
Rusia alatur l de boier ii filor usi; cetatea Hotin devi
r uso- austr o- otoman .
1735- 1739 Ilmp~r , I~1 H~~sbur gi~ r es~ituie Oltenia car e este:
- 13elgr ad r ealiplta Tam Rom~ne9tl,
austr o- otoman
171.- 1718
P assar owitz="
r uso- otoman
1768- 1774..,
Kt1cIuR- Kainar gi
Banatul si Oltenia tr ec_ sub .t~pl, nir ea
lr nper iul Habsbur gic~ . ' - -
- - - - - -
Moldova si Tar a Romansasca sunt scutite de
Rentr u doi'an'i; este confir mata autonomia P r ine!
Rt:J sIaobtine dL~P tl!1 de a)ut.e.OLeoi- iA- falJ oar ea.
- Romane; aSttAIlnceue pr etector atul r uses~-
- - - fir ;, .- l"':J.\I I __ - - _ ~
r uso- ausno- otor nan
.S"1787- 179j- -
~~A ustl,179t)
. CJ J J lusia, 1792)~
- - - - -
r uso- otoman
1806- 1812
Bucur esti
r uso- otoman
- 1828- 1829 - '
~dr ia.nopoL ~
Rusia ajunge veclna a Moldovei.-
- - - .:.- """, (~ iQ. '"
Tlnutul dintr e P r ut !?i ~ia}este- - Ced
~- _.
Autonomie adminlstr atlva pentr u ar nbetetar t
Restituir ea r aialelor de pe malul stang al Dunar ii (
Tur nu, Br aila) catr e Tar ile Hor nane.
Gr anita cu Imper iul Otoman pe talvegul Dunar ii,
Numir ea domnilor pe viata,
Liber tatea cor ner tulul (desflintar ea monopolului ot,
Or eptul de naviqatie pe Dunar e cu vase pr opr ii.
Tngr adir ea dr eptului de inter ventie a Imper iul Oto
P r incipate.
Mentiner ea ocupatlei r usesti 9i obligativitatea
Imper iului Otoman de a r ecunoaste ~i confir ma
r egulamentele administr ative.
1.Explicati conceptul "P r oblema Or ientala". Folositi [0
1
],
2. Cum a influentat conflictul de inter ese dintr e Mar ile P uter i situatia P r inci
in secolul al XVIII- lea si 'inceputul secalului al XIX- lea. Folositi [0
2
, P3
har ta. - .
3.A'fast eflclenta activitatea .par tide' nation ale" In secolul al XVIII- lea
exemple 9i ar atati daca existau 9i alte solutii.

SECOLUL FANARIOT
1ft'', .:4: 0 . 'e
'."1
\
\
53
. ---; : ; ; r: copiii mei, di pe acest pamant
intamplator si al nestator-
sti, Trebuie safimnecontenit
ainlatura loviturile indreptate
persoanei si averilor noastre.
RU TARILE ROM~ aminte ca inaintea unui turc
, . - trebuie sa va aratati supusi,
, ~ero9i."
Sfat urile lui Nic olae Mavroc ordat
c iit re fj~ l s~ ~ ~ ~ s ..t a~ ~ \/
t~J~\- - - -
1/
\
silvar iiei sub
- - - - - -
nirea
Uliacare- este
oniile care vin dupanurnirea
- - - - - - - .I ::;;::rilor, asacum le- arn vazut eu cu
trabia)- este- cedat ~aunarii ultimilor doi domni
~ .~ asi Tara Romaneasca, in 1818
- I a Constantinopol. A doua zi
ambele tari._~e, un. o!*~ superi~r merge~
angal Dunar ii (Gi ..::cmarelevizir, sa- l aduca laPoarta
e. - ru1care, de aceasta data, este
wegul Dunar ii." .:.c: I D1numar mic din cei apropiati,
~e. M arele vizir ii da inves-
ipatului 9i- l imbraca in caftaY f
- - mantie I unga cu flori, care, la
sernn de cinstire). Toata suita,
~- ~, aprimit caftane, 11insoteste pe
pana la palatul unde locuieste
se aduc apoi, rand pe rand, la
decateva zile t uiurile , st indarde le
,....-.-.n, sau pumnalul impodobit cu
______ - - - - "'~ Fiecare din aceste obiecte, care
sede ofiterii seraiului sau ai
insotit de un alai mai mult sau
- =- ~mare, domnitorul primindu- i
, ?e divan, fieinpragul palatului."
J.M . L ejeune, secretar francez
al domnitorului A lexandru Sutu
!monopolului oto
:uvase proprii.
!a I mperiul Oto
bliqativltatea
~e ~i confir ma
::olul al XVI I I - lea?
SECOL UL FA NA RI OT 1
Pananotismul areprezentat un sistem\S6<;ial,~Somic, politic ~L
tcultu~aW mpus de catre Poarta I nsecoluI al XVI I I - lea,
~ahariotismu provine de lacartierul Fanar din Constantinopol,
de unde erau originari cei mai multi dintre domnitorii Tarilor
Romane I n secolul al XVI I I - lea. Pana la 1774, ei erau descendentii
unor familii de ori. ine romana,'- albaneza ~i greceasca: Racov~
Ghica, M avrocordat, Callimac i. Spre s arsitu epocii fanariote se
constata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: I psilanti,
M avrogheni, Caragea etc.
odata cu instaurarea regimului turco- fanariot, Principatele au fost
complet integrate structurilor politice si militare otomane, I ncetand
sa mal.C1eSfK
9
0are0politica externa pro)2rie"
flYPrincipala trclsatliraaepodi estenoul caracter al regimului domi-
natiei otomane, mult mai apasator ain pd:Jie- v:e~~i
econoilllc:- D'C>mnitorii- au- aeve~~ari 1D cadt.uL ad~-
fi'atier- slrltanului, avand rangul de.ea9acu doua ~ [Dl' D
2
]. Erau
numiti sau revocati m- fW :1:ctie deinteresele Porjii si desumele debani
puse I njoc.
I
\~
k~ W ~~L lJl
51
Sist e mul obligat iilor Tarilor Romiine c aire I mpe riul Ot oman
Creste permanent, dar reprezinta doar 0mica parte a
obligatiilor Tarilor Romane catre Poarta.
Suma de bani platita pentru numirea domnului si apoi
pentru reinnoirea domniei.
Daruri pentru sultan si marele vizir facute cu diferite
ocazii, mai ales de Bairam.
Fiecare domn avea laPoarta un omde incredere care se
folosea de "pe9che9uri pentru obrazuri stiute", cand
ceva ameninta pe domnul de la I asi sau Bucuresti.
M ari cantitati degrane, vite, cherestea, silitra erau trimise
la Constantinopol, neplatite sau la un pre] impus, sub
valoarea pietei,
M onopolul otoman asupra comertului extern romanesc:
astfel, se cerea ca anumite produse sa fie vandute cu
precadere negustorilor otomani, exportul cafre alte tan
fiind ingaduit dupa aprovizionarea otomanilor.
I e rarhia soc ial-polit ic a
l A ccentuarea dominatiei otoman lit 0influenta negativa
as~pramstitutiilor !!!ii, a~t~i functiilor mterne, de lado.I Tiine
laaanuru.stratie r p3]'Vecheaierarhie aboierilor, bazata inpnncrpa'
pemarea proprietate funciara, a fost modificata I 2..rin ~f~
.S~,t1R~a;rocordat, c~reastabilit caboieri sunt .door eel!
~!iil 0func~Jn....st~L .Urmand modelul otoman- - ;oolenmea ii'J:Gi
I 5TVifnul c e l mare S1institutia ,,~elor cinci de sus", PTEtipemhf7
~. ", "" ...' ~ -
1:are lnfrau cind I nalfl dregaton: I ogofatul, vornicul, hatmannl,
T;
't
1.Tributul
2.~
(mare, 0data1atrei
ani; mic, I nfi.ecarean)
fY'I ~
3.Peschesurile
=- - - - - - -
4.0bligap.a de a
aproviziona
Constantinopolul cu
grane: cererile de
furnituri
54
.
"\
P REMISELE CONSTI:r UIRIl ROMANIEI MODERNE
D3
"Provincia aceasta are si un stapan, msa
un stapan strain, care 0jefuieste, care
estesilit s- ojefuiasca si safacaacest lucru
cu 0graba necrezut demare. Toti slujbasii
au grijasaleurmeze pilda, incat intreaga
carmuire nu estealtcevadecat unjaf [...].
Noilenevoi aledomnitorului trebuie aco-
perite cu noi venituri. Nici celemai ne-
- ~ obisnuite intamplari nu vor face sa se
dezlege baierele unei pungi 0data ce a
fost umpluta. Totul estepastrat cu grijasi
trimis la Constantinopol, unde vor fi
platiti prietenii, ocrotitorii domnitorului,
careastfel i9i pregateste propriile izbanzi."
Raport despre M oldova al viceconsulului
Republicii Franceze.
adresat lui Talieyrand, in 1798
1
r
D4
"Cei mai multi dintre ei, curtezanii si
bogatii, imiteaza cu deosebire peotomani
atat laimbracaminte cat si lairnpodobirea
caselor, lamese, lamultimea slujitorilor,
la ceremonii, la multimea bucatelor. Cu
toate acestea, dupa ocupatiile nemtilor si
rusilor, au inceput a- i imita pe dansii.
A stfel, vede cineva 0amestecatura de
datini europene si turcesti si lamesele lor
si la costumul femeilor si la confortul
caselor lor."
Dionisie Fotino,
lst oria ge ne ralli a Dac ie i
CONSTA NTI N M A VROCORDA T
postelnicul si aga. M arii boieri l;;i ziceau frati si numai ei p
barba. Dincelepatru clasealeboierilor, ultima eraceaam.
descendenti faradregatorii ai boierimii mici delatara.Rangu:Qe
puseinevidentadereguli strictedeprotocol. Depilda, unboi
clasaatreiasarutapoalaanteriului unui boier dinclasaintai.B
dinclasaadouaI i sarutadoar mana, iar cei dinprotipendada,
deacelasi rang, sesarutau peobraz. Domnii fanarioti au ere
dregatorii, iar boierilor farafunctieleofereau titluri carenu
acoperirein aparatul administrativ. Caftanul, vesmantul pu
boieri, a devenit simbolul statutului" social si un rapid mijl
imbogatire. I n acest context, conflictul dintre domnia fanari
boierimea pamanteana sau dintre boierii greci si cei ro ~
dominat politiea interna, Celedoua partide isi disputau pU!
problema statutului Principatelor si relatiile cu Constantino
A L A I UL PRI NCI PEL UI CONSTA NTI N I PSI L A NTI
M ERCA ND L A SUBL I M A POA RTA PENTRU A PRI M I I NVESTI TURA (1802)
Regimul turco- fanariot adeterminat unregres economic,
si militar al Tarilor Romane, dar si orientalizarea culturii ~
lizatiei: limbagreacaerafolositainadministratie si biserica, a
preluate moravurile, imbracamintea si stilul de vlala di
Constantinopol. Totusi, dupa 1774,seraspandesc ideilesi mod
viataoccidentale[D
4
].
Cei mai multi dintredomnii fanarioti, influentati deideileill
nistesi demodeleleeuropene aledespotilor luminati, au incen
intreprinda in Principate reforme administrative si.snciale
contribuit laalcatuireaunorcoduri ~i. ~
Codurile din secbI UI'al XVI I - lea, bazate p~ obiceiul Bam~
si p~voarele romano- bizantirierau fost inlocuitelall.:!de~
A lexaridrii I pslianti (PYavii'!!:ic e llsc ac ondic di, SearlatCa.utfuachi(
Callimac hi), I on Cheorghe- Caragea (Le giuire a Carage a), I zv
juridiceerau codul civil'austriaesi codul civil allui Napole
- - -
Const ant in Mavroc ordat 1pt'}I v - ,. 'j'v
lntreanii 1730si 1769, domn al Tarii Romanesti desaseori
, , "
patru ori in M oldova datorita priceperii cu carel!?icultivare
~ numai ei
era cea a ma
Jara. Ranguri!e
pilda, un 1Jof
1clasa intai.]
protipen~a,
narioti au creal
tluri care nu a
esmantul pu
ill rapid mijl
lomnia fanari
ci si cei romf
disputau pu
Constantino
>NTI
L STI TURA (1802)
- . IIi ai Tarii Romanesti, veri
veti fi! Nici 0pravila nu
_- ..cc deaintampina raul cu rau'
ip iasa inainte, dai cu
lovesti, casa- p aperi viata
__3alaurii careneinghit devii,
~~...::..: noastre, zic, atat cele
cat si cele politicesti, pana
saferim ane suge sangele din
- c:fuld salefimrobi?"
Fragment din De c laraiia de la Pade s,
23 ianuarie 1821
seconomic, p
rea culturii $I
!si biserica, au
1 de vlatll d
: ideile si mod
~p. de ideile il
map', au incerc
e si..sociale si
~ de sase ori ,
~19i cultiva rela;
TUDOR VL A DI M I RESCU
(i780- 1821)
SECOLUL FANARIOT
#~~/~~
55
~
laPoarta.Jn acest rastimp ainfaptuit mai multe reforme. A desfiintat
p4maniI im Tara Romaneasca, reglementand regimul zilelor de cla~a.
~eforma fiscala pe care aintreprins- o ainsemnat introducer~<D?rin-
~geR@- Fa.L j,ta.tiJQI ..la..Jmpozite, iar reforma administrativa si
judecatoreasca a adus unele inovatii semnificative: sistemul
functionarilor platiti, instante de judecata in fiecare judet si 1imitarea
autoritatii clerului asupra mirenilor in chestiunile dejudecata.
HIf.!j jJ r J 4T, ~'
. Ale xandru I psilant i YH~1-~1-!g-'N.Jj f
Domn al Tarii Romanesti in doua randuri,t774- 1782- ;1796- 179ur
si al M oldov'ei in anii 1786- 1788. Fiina: un omfuvatat, cu studii de
~atematica si filozofie, s- a preocupat de I nv~ama~t, reorganizand
A cademia Domneasca de la Sf. Sava ~ mflmfan:ac; $coala de.~pie..Q1k
si un orteI inat.
z..- - S- amgrijit, de asemenea, de starea edilitara aBucurestiului, caruia
i- a stabilit 0noua delimitare administrativa. I n vremea sa au aparut
primele cismele din oras si ainceput ridicarea unei curti domne~li.
Tot din initiativa sa, s- au organizat sist~mul12ostelor, manufacturile
de hartie. Cea mai importanta rea1iZ;;re a sa este Pruuiinic e asc a-am-
are a, ui1COd de legi care a contribuit la reorganizarea justitiei.
...-
Criza orie nt ald $i re ve nire a domnilor pamant e ni
I nceputul seco1ului al XI X- lea acunoscut 0activare aspiritului re-
volutionar european. I ncontextul crizei I mperiului Otoman, al mis-
carilor de eliberare din Balcani si al cresterii dominatiei Rusiei in zona,
Principatele au initiat 0actiune politica avand G~.scap promovarea
programului lor national- - r- ,- . - ~ .~ ,..
~ii boieri pamanteni din Tara Romaneasca, inspirati de princi-
piile iluministe si de ideile nationale moderne.ftu hotarat organizarea
unei revolte care saredea Principatelor vechile privilegii incalcate de
otomani si fanarioti, ;. - - - .
Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei,
afost ales de Comitetul de Obladuire ....: organism politic provizoriu
desemnat sa inlocuiasca domnitorul ~ sa "ridice norodul cu arme
si sa urmeze precum este povatuit", pentru ca "sa se fad folosnea-
mului crestinesc si patriei noastre".
M iscarea condusa de Tudor Vladimirescu, desfasurata intre ianua-
rie - ~aj 1821 , avea un caracter moderat, reflectat si 'ded~ume~te1e - -
.- '- ....'.
programatice, care insa contineau idei iluministe [Ds]' A ctiunea roma-
neasca s- a desfasurat in stransa l,.ggatura' cu Eteria si in acest ?c9P
Tudor a incheiat un legamapt cu lord ache ~i Farmache, capeteniile
eteriste; intelegerea avea cascop liipta impotriva dominatiei otomane,
L achemarea 1ui Tudor au raspunspandurii, care alcatuiau nucleul
militar al miscarii, taranii si mica boierime. Ei au format .A dunarea
norodtili!t', organism politic si militar, constituita dupa moclelul A dU:-
narii nationale din timpul insurectiei sarbesti, amandoua inspirate
de A dunarea Nationala a Revolutiei franceze. A dunarea aimpartit
puterea politica cu vechea administratie, controlata de boierii din
Comitetul de obladuire, Dupa sosirea lui ... ~I psi.lanti, can-
ducatorul miscarii eteriste, in Principate si dupa tratativele cu Tudor,
administratia locala a fost impartita intre Tudor si Eterie, prin mij-
locirea Comitetului de Obladuire.
~ kl ~
Je OM .oJ.ut~
56 P REMISELE. CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
D6!
,;,.0
"Fraplor![...]aduceti- vaamintecasunteti
parti aleunui neam; [...]Casafimsi noi
vrednici acestei cinstiri aneamului, dato-
rienetagaduita avemsauitam[...]vraj-
bilecarene- au defaimatatat, incatsanu
mai fimvrednici anenurni neam.Sane
unimdar cu tojii, mici si mari, si caniste
trap, fii ai unei maici, salucramcu totii
impreuna, fiestecaredupadestoiniciasa,
castigareasi nasterea.adouaadreptatilor
noastre."
Proc lamat ie e nt re buc ure st e ni, 1821
./
Dic t ionar
A GA , maredregator, comandant al Poli-
tiei Capitalei si al targurilor.
CA FTA N, haina cu careerau imbracati
domnii lanumireainscaunsi marii boieri
lanurnireaindregatorii.
CL A CA , formaarentei inmuncaprestata
detaranii dependenti dinTarileRomane.
PrinA sezamantul lui ConstantinM avro-
cordat, taranii devinliberi dinpunct de
vederejuridic, dar suntlipsiti depamant,
ETERI E, societatesecretacreatacu scopul
de a conducediaspora greadi pe calea
eliberarii vechii Elade.Planurilemilitare
vizau 0rascoala generala in Balcani,
acordandPrincipatelorunrol important.
HA TM A N, mare dregator, comandantul
granicerilor si al politiei in secolul al
XVI I I - lea.
PA NDURI , corpdeoasteacarui misiune
eraprindereasi pazahotilor, iar ulterior
mentinereaordinii interne.
SUDI T, locuitor al Principatelor, de
originestraina, carebeneficiadeprivilegii
dinparteastatului.
TVI , steagotoman, alcatuitdincozi lungi
albedecal, atarnatede0lancecu semi-
lunainvarf insemnal puterii sultanului
acordat domnitorilor Tarilor Romane
(douatuiuri).
A ctele elaborate inperioada in care acondus tara carepre
al "vremelnicei ocarmuiri" reflecta contradictiile politice si
Ce re rile norodului rQI t ulne sc , concepute caun act fundamental pe
trebuia sajure domnii Principatelor, contineau principii mode
numirea in functii dupa merit, libertatea comertului, armata
nala, desfiintarea vamilor interne - , dar prevedeau si menti
domnilor fanarioti, Dupa 20martie, Tudor ainlocuit discursul s .
litieeu unul patriotic si national, necesar unirii tuturor fortelor
tru recastigarea "drepturilor tam" [D6]' Evenimentele au luat 0..
neasteptata: revolta greeilor si eeaaromanilor au fost dezavua
blic de consulul rus delaBucuresti si apoi chiar de tarul A lexan
membru al Sfintei A liante, dar care, in acelasi timp, lesustin
umbra.
Tratativele initiate eu otomanii si deseoperirea aeestora de
eteristi au insemnat sfarsitul I ui Tudor. Parasit de capitanii sai,
afost judecat si condarrmat de Eterie pentru tradare, in confo
cu legamantul incheiat.
- A _ Dar.anul I dcl aprovoeat sfarsitul regimului fanariot inPrin .
I n 1822 domniile fanariote au fost inlocuite eu eele pamanten
Cronologie
171L
NicolaeM avrocordat afost numit domn al M oldovei; inceputul re
turco- fanariot.
1716
Nic5hreM avrocordat este numit domn al Tarii Romanesti: inc
., ,
regimului turco- fanariot.
1787 ~
~nachita Vaciirescu publica primele versuri tiparite inlimbaroma
1813- - - - '- - -
Gheorghe A sachi deschidelaA cademia domneasca din I a1Jiun rr
limbaromana pentru apreda un curs deinginerie si hotarnicie, '
1816- 1817 "
S- atiparit laI asi Codul Callimac hi, 0culegeredelegi inspirata inmare
din codul civil austriac.
1818
Gheorghe L azar afostnumit "dascal" laScoaladelaSf.Sava, unde a
gurat cursurile inlimbaromana.
A aparut la Bucuresti Le giuire a Carage a, inspirata de codul civil rr- " ,
1822
A u fost restabilite domniile pamantene. Poarta anumit pe I onita
Sandu Sturdza domn in M oldova si pe Grigore Dimitrie Ghica do
TaraRomaneasca.
1. Gasi!i tr ei tr asatur i ale r egimului tur co- fanar iot. Folositi documentele
2. Explicati cum a fost posibila politica r efor matoar e a domnilor fanar ioti tn
Inaspr ir ii domlnattei otomane asupr a P r incipatelor . . at
3. Dati doua exemple de r efor me sau r nasur i cucar acter r efor mator
deter minat schimbar i de str uctur a Tndomeniul r espectiv.
Trecerea Transilvaniei sub stapanirea I mperiului Habsburgic a
modificat statutul politic al principatului, caruia i s- a limitat
autonomia interna. L ocul principelui a fost luat de un guvemator
numit de imparat.
Curtea de la Viena a reprezentat speranta unui sprijin pentru
obtinerea drepturilor politice pe care autoritatile locale si nobilimea
maghiara refuzau sa I e acorde romanilor,
Prevederile Diplomei L eopoldine din 1701, care acorda drepturi
civile romanilor trecuti la greco- catolicism, nu au fost aplicate. Prin-
cipalul avantaj al unirii cu biserica romano- catolica a fest doar
ameliorarea situatiei economice a clerului unit.
I nprima jumatate a secolului al XVI I I - lea, in lipsa unei nobilimi
nationale, lupta romanilor pentru drepturi politice afost condusa mai
ales de cler.
- - - - - - ':':t CON$TIINTA NATIO~ALA $1 EMANCIP ARE P OLITICA 57
l acestora de
:apitanii sai, 11
re, in confo
mceputul re .
Iin I asi un "clas
iotarnicie. '
- ,
I NOCHENTI E M I CU KL EI N
(1692- 1768)
EPI SCOP, 1728- 1751
pirata in mare
.,
S d kt.- ",- ,- ,pul si clerul unit eer niste lueruri
. ava, un ea - "'!nimenea nu le- a mai cerut vreo-
ze la strabunii nostri si nu le va
cere nici de la urmasii nostri. [...J
_'Va eerasroarna din temelie drep-
~ libertatile avute pana aeum, in
dinpartea natiunilor patriei. Cer ee,
z clatina si tulbura intreg sistemul
. tari pastrat pana aeum in ordine
. atilt in eele reli& .ioase, cat si in eele
si economice. I n fine, cer aceea ce
~ui si plebei valahe, dupa firea ei
bine cunoscuta, nu i se cuvine
ata, L aaceste cereri nemaiauzite si
insemnate ale episcopului, noua,
ile, care am venit la aceasta dieta,
este iertat a raspunde, nefiind
izati si pregatiti ane declara intr- o
iune atilt de importanta si de
ptata."
Raspunsul membrilor Dietei din Cluj la
riul episcopului I nochentieM icu din 1744
it pe I onita (L
me Ghica do
r reformator ca
'I.
CONSTI I NTA NA TI ONA L A I
, , ,
S I E M A N C I P A R E P O L I T I C A
,
loan lnoc he nt ie Mic u Kle in
S- a nascut la Sadu, langa Sibiu, intr- o familie de tarani liberi pe
Pamantul Craiesc. Familia M icu, originara din "scaunul sasesc" al
Sibiului, a devenit prin innobilare, in 1729, "Klein", la care s- a
adaugat desinenta nobiliara propriu- zisa "de Sad". I n~chentie M icu
a urmat liceul iezuit din Cluj, apoi a studiat teologia. I n 1728 a fost
numit episcop, functie in care afost instalat in 1732, cand i s- a acordat
si un loc oficial in Dieta Transilvaniei.
EI a transformat ideile mai vechi, sustinute de umanisti, de
cronicari si in special de Dimitrie Cantemir - latinitatea romanilor,
vechimea lor in Transilvania, nobletea lor romana - in argumente
pentru obtinerea drepturilor politice. Pe plan politic, obiectivul sau
esential afost recunoasterea "natiunii romano- valahice" pe masura
valorii, numarului si aportului ei.
Programullui I nochentie M icu nu ar fi fost posibil'fara 0serie de
reforme sociale:
reducerea robotei;
desfiintarea servitutii personale;
libertatea fiilor de iobagi de aurma scoli si meserii;
ridicarea nelimitata a romanilor in slujbe si in aparatul de stat
conform aptitudinilor, dar si necesitatii reprezentarii "natiunii
romane" potrivit eu numarul, calitatea si rolul ei in viata prin-
cipatului [D1l. "
A ceste revendicari au stat la originea unui adevarat program de
emancipare nationala aromanilor transilvaneni, care afost continuat
de ScoalaA rdeleana.
Datorita consecventei cu care a cerut drepturi pentru romani,
I nochentie M icu afost chemat la Viena si apoi afost silit sa plece in
exilla Roma, unde aramas pana la moarte.
58
,
P REMISEtE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
D2
"Nap.unea romana [...] se roaga si cere
urmatoarele:
1. Ca numirile odioase si pline de ocara:
tolerati, admisi, nesocotiti intre Stan [...]
acum sa fiecu totul indepartate, revocate
si desfiintate in chip public. [...]natiunea
romana, renascuta, sa fie repusa in folo-
sinta tuturor drepturilor civile si regnico-
lare (oficiale). [...]
3.Clerul acestei natiuni credincios bisericii
orientale, [...]de asemenea si nobilimea si
plebea atilt cea oraseneasca, cat si cea
rurala, sa fie socotita si tratata drept in
acelasi fel casi clerul, nobilimea si plebea
natiunilor care alcatuiesc sistemul uniunii.
4. [...] sa se procedeze in chip just la
punerea in slujba, innurnar proportional,
apersoanelor din aceasta natiune."
Supple x Libe llus Valac horum, 1791
Cronologie
1732- 1741
I nochentie M icu aredactat memoriile adre-
sate Vieneisau Dietei din Cluj; el cerea
respectarea drepturilor acordate clerului
si populatiei greco- catolice; discursurile
sale au labaza argumente istorice, demo-
grafice si fiscale; drepturi egale pentru
"nap.unea romana".
1744
I nochentie M icu aalcatuit 0petitie, Supple x
Libe llus.
1754
S- au inaugurat primele scoli din Blaj;acest
oras devine un centru de renastere natio-
nala si de modernizare aculturii romane.
1778
A aparut prima lucrare istorica a Scolii
A rdelene: Sc urt a c unost int a a ist orie i roma-
nilor de Samuil M icu: .
1784
Rascoala condusa de Horea, Closca si
Crisan.
1785
Patenta imperiala de desfiintare aiobagiei
in Transilvania.
Dic t ionar
NA TI UNE ("natio", in sens medieval),
stare sociala care beneficia de anumite
privilegii sau imunitati.
1. Cor npar ati statutul politic al Tr ansilva-
niei cu cel al P r incipatelor In secolul
al XVIII- lea.
2. Dsfiniti Supplex Libellus Valachorum.
3. Facef 0cor npar atie intr e pr ogr amul lui
Inoehentie Micusi eel din 1791. Folo-
siti- va 9i de [01'02]'
..
\
Bise ric a I lnit d
Habsburgii au initiatchiar delainceputul dominatiei lorin
silvania0politicasustinuta decatolicizarearomanilor, care,
tuiau majoritateapopulatiei.
Unirea cu biserica romano- catolica a fost hotarata de si
intrunit laA lbaluliain1697.A ceastahotarare afost urmata
manifest semnat de 38de protopopi, careapreciau pro .,
Curtii delaVienacaunitii sevor bucura deprivilegiilep
eatolici. '
I n1699,diplomaemisadeimparatul L eopoldIseuteapreotii
deiobagiesi derobota. Ceade- adoua DiplomaL eopoldina
toarelaunirehotaracasi taranii uniti trebuiesafie"primiti in
turiletarii, easi ceilalti fii eatolici ai patriei". DietaTransilv
a acceptat insa aceasta diploma. Unirea religioasa privea
elementecanonieepreluate delacatolici: recunoastereapri
Papei, folosireain ritual a painii nedospite (azima), Purga
purcederea Duhului Sfant nu numai de la Tatal, ci si de
(jilioque). Uniatii sau greco- catolieii isi pastrau ritul biz
obiceiurilesi calendarul ortodox.
Petermenlung, .L lnirea" apermis clerului greco- catolics
legaturi culturale cu Roma, fapt ceafavorizat si stirnulat
deidei decaresi- alegatnumeleScoalaA rdeleana, cu rol imp
indezvoltarea constiintei nationale.
Supplex L ibellus Valachorum- programul polit ic ~ i
nat ional al Sc olii Arde le ne
Supplex-ul afostredactat deI osif M ehesi, delaCancelariaa
incolaborarecu Samuil M icu, loanPiuariu- M olnar, Gheorghe$
Petru M aior si altii, M emoriul, inaintat inmartie 1791imp~
L eopold, eerea reintegrarea "natiunii" romane in randul "
nilor" tarii, faradeosebiredeconfesiune. Temeiul juridic al a
revendicari constainfaptul caromanii erau cei mai vechi 10
ai tarii, cei mai numerosi si purtau sarcinilecelemai multe [
I nmai 1791, imparatul atrimis Dietei dinCluj memoriul
nilor, spunand ca"natiayalahaar cere[...]casafiedeclarata
natieregnicolara". Dietaarefuzat discutareapetitiei romanilor
tru motivul cacererilereformulate si rezolvarealor ar duee
turnarea vechiului sistemdeprivilegii dinTransilvania.
Sc oala Arde le and, misc are c ult urald nat ionald iluminisid
ScoalaA rdeleana a reprezentat un fenomen cultural- ide
bazat pe0grupare decarturari cu idei si preocupari comune
unprogramdeemanciparenationala, ScoalaA rdeleana, forma
Samuil M icu, GheorgheSincai, Petru M aior si loan Budai- De
si alti intelectuali, s- aconturat indeceniul opt al secolului 1
desfasurandu- si activitatea si la inceputul secolului al X
Reprezentantii ei si- au consacrat ceamai mare parte a acti
studiului istoriei, pentru a dovedi in principal originea L
unitateapoporului romansi continuitateasainDacia.Ei susti
ideea "originii romane pure" caci, asa cum scria Samuil
"romallii, cei ceastazi suntinDacia[...]ei presinesenumescr,
si sunt din romanii cei vechi, deTraianadusi si asezati inDr
IN CAUTAREA UNOR NOI SOLUTII P OLITICE 59
tarata de si
fost urmata
ciau pro~
lvilegiile p
~
- _ \A M E N T U A
8"
prANIK-
~'- "'~
xo- catolic sa
stimulat mis
,cu rol impo
,H1I PI ljI lI 4
185
lit ic ~i
A M ENTUL ORGA NI C
":. - - . ,..,.-
1_ ....
ancelaria a
Gheorghe $'
1791impara
n randul "n
juridic al ao
ai vechi loc .
iai multe [D
2
'
memoriul n
ie declarata
:'i romanilor
rr ar duce la
rania.
/
iluminist d
enumesc ro
sezati ill Da .
I ONI ri'\. SA NDU STURDZA
DaM N A L M OL DOVEC 1822- 1828
J\
I N CA UTA REA UNOR NO! SOL UTI I I
,
P O L I T I C E
Elit a romdne asc d
insocietatea romaneasca din secolul al XVI I I - lea si prima jumatate
asecolului al XI X- lea, elita era reprezentata de boierime. Domnitorii
fanarioti au respectat c ursus honorum caracteristic vechilor familii
autohtone, dar au impartit dregatoriile si marilor familii fanariote
deja stabilite ill Principate sau celor venite 0data cu alaiullor. Dupa
1822, data restabilirii domniilor pamantene, celor 30- 40 de mari
familii boieresti autohtone sau alogene, inrudite toate intre ele, le
reveneau functiile ill administratie.
Treptat, fiii boierilor pamanteni si- au schimbat optiunile intelec-
tuale si apoi politice. Datorita preceptorilor angajati sa- i invete limba
franceza si dupa ce studiasera ill Occident, ei au renuntat la I nvata-
mantul in limba greaca. A u avut astfel acces la cultura si ideile apu-
sene care au animat "partida nationala", adica generatia revolutiei
de la 1848 si a Unirii Principatelor.
tt
;J
Misc are a nat ionalii din Tara Banuine asc a.si Moldova
r -' --- -.:--- ------
Dupa 1774, ill paralel cu memoriile care expuneau problema
recastigarii independentei sau aabolirii regimului turco- fanariot, au
aparut proiectele de reforma care propuneau posibile schimbari ill
economie, ill sistemul de guvemamant. inplus, aduceau ill discutie
puterea principelui si originea sa etnica, atributiile domniei si chiar
introducerea separarii puterilor. M iscarea nationala aatras mai multe
personalitati din randul boierimii: M ihai Cantacuzino, I enachita
Vacarescu, Dimitrie Sturdza, I ordache Rosetti- Rosiiovanu, Eufrosin
Poteca etc. -
in1802, Dimitrie Sturdza, membru al elitei moldovene, aalcatuit
un proiect intitulat "Plan sau 0forma de obladuire republiceasca aris-
t ode moc rat ic e asc a" . Forma de guvemamant pro.p~sa er~ rep~prrca,
pe care trebuia sa 0conduca boierimea grupata, potrivit principfului
separarii puterilor, ill trei divanuri: Divanul eel M are, organul
suprem de guvemare, format din marii boieri, Divanul Pravilnicesc,
cu rol legislativ si compus din boieri cunoscatori ai pravilelor,
Divanul de Jos, cu rol financiar, alcatuit din deputati alesi prin vot
indirect.
Proiectul celor 77de.i.ponturi" (Const it uiia c arvunart r) alcatuit ill
1822de comisul I onica Tautu, consilier allui I onitaSandu Sturdza -
si secretar al capuchehaiei M oldovei, exprima r~vendicarile micii
boierimi inspirate de De c laraiia drrrt urilor omului ?i ale c e t aie anului si
de actele si memoriile anilor 1821- 1822. Conducerea statului ar fi fost
atribuita unui domn, avand puteri limitate, ales dintre pamanteni de
o A dunare obsteasca fermata din inalti ierarhi si "toata obstea
boierilor", ajutat de un Sfat obstesc investit cu atributii mai mari ca
ale domnului. M emoriul mai contine cereri privind organizarea
- ;
60 P REMISECE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
M I HA I L STURDZA
DOM N A L M OL DOVEI , 1834- 1849
OB$TEA S~A A DUNA RE DI N BUCURE$TI
L A 1834
ad~l}istraJiv~,j~.s:atpreasca, bisericeasca, financiar~Alib
re}igio~ad~~.QlliuaJL ti'parulu.i, egalitatejl:mtalare~:r:. I nI e
cu- problemele nationale, Const it ut ia carounara sustinea i
autonomiei fata de Poarta si ale depI inei dezvoltari a c
~~.
Re gulame nt e le Organ ic e
Conventia ruso- otomana din 1826, incheiata la A kke
, ..- ~
prevedea alcatuireaunor regularnentede organizareinternaa
cipatelor.RegulamenteleOrganiceau fostredactatededouac
deboieri munteni si moldoveni conduse de consulul gener
M inciaki.Textul lor afost dezbatut laPetersburg, unde s- au
tilOcI ifiCari, si apoi afost supus aprobarii A dunarilor Obstesti
Bucuresti si I asi si ratificarii decatrePoarta, r-
. . : t : p <:
~o
..:t:~
NP.
z~
p <: _
~ E- <
Oc/)
~~
~~
~~
510
..:t:~
!;:
G:i
~ z
p <: <-
~es
p:;...J
~~
c/ }~
2
2 . Legislativii: A ~~a Ob~ea.~
- '- Eri c6ffipusA m~~ritate d~~~i in~p. funcp.on?ri.
~<igpta legile $i..R!"e.~ntaDomiiului rapoarte desQre starea
minute anq jpral~ - ~ - =- - -
.- - - - - - - =- -
3. [ ude c dt ore asc d: Org~e jlldg!;ata
""'" 1naI tul Divan Domnesc reprezenta instan!a supu:JI la.
Erau organizate C0.!J211raeayocatU.L s_e.r..\fu:i..uL proqrra
~.- - "- .......- -
~ : <
~ii5
c/ }-
Cil~
I mpozitele erau unificate intr- unul singur: .capitatta".
Burghezia platea "patenta" calculata pe venit. -
Erau desfiintate vamile interne.
Era adoptat principiul bugetului.
Reorganizarea invatamantului.
Reinfiintarea armatei nationale.
I mbunat aJire a unor se rvic ii public e : st are c ivillt se rvic iu sanitar.
pompieri.
Erapreconizata fondarea Bancii Nationale si emiterea monedelor
nesti.
I niiintarea A rhivelor Statului.
- - '
~.
.'
Erau pastrate vechile privilegii si scutirilede impozite pentruboieri -
Nu serezolva problema agrara: clacaeramentinuta si seintroducea
otreime din fiecaremosie eraconsiderate proprietate absoluta abot
A ctefundamentale pentru Principate, au fost puseinaplic
1iulie1831inTaraRomaneascasi la1ianuarie 1832inM old
inlocuitein1858cu CQ.I )ventiadelaP~s.
I n anii 1837- 1838, ~la, condusa de boierul
Campineanu, s- a evidentiat in cadrul A dunarii Obstesti a
Romanesti cu prilejul discutarii articolului aditional laRegula
Organic.SubinfluentasaA dunarearespingeaincalcareaauton
jarii.Ac t ul de unire ?i inde pe nde niii si Ose bit ul ac t de numire a s
nului, redactatedereprezentantii partidei nationale, cuprind
anciara, lib
~(1nle~
u sustmea
rvoltari a"C
~=s:; ;Faromanilor
J. I i3ifScii este un loc slobod
=lacuiesc, pamantul ei nu
ta la A kke
areinterna a
tede doua c
isulul generiL
r unde s- au
)f ,
ilor Obstesti
~inara.
::::- :Pnii fara osebire sunt repre-
itri- - Osabiiu! ac t de numire a
suue ranului rumdnilor, 1838
~rl1a. ..
.. rQhuraturii.
I a",
iciu sanitar, p
Dic t ionar
monedelor ro~ ~ HONORUM, etape succesive
de 0persoana intr- o ierarhie,
a ajunge la 0anumita functie.
pentru boieri si
introducea narn
~ - - - - - - - - ~ ~ ~ - - ~ ~ ~
,lutaaboierua - e- :fficati cinci actlunl politice sau
__"'alealeelitei r omanestl delastar -
ecolului al XVI I I - lea~i inceputul
lui al XI X- lea. I
ieti programul ideologicallui I on
. - ~ olneanu. Foloslti [D1l.
i de boierul ~0__ =.derizatiRegulamentul Organicpe
Obstesti a Ta- ;=- - ::, (SJ
~Regu1mn~r~~~- - - - - - - - - - - - - -
earea autono
numire a su
e, cuprindea
,
IN CAUTAREAUNO~NOI SOLUTIIP OLITICE 61
final un proiect de constitutie bazat pe principiile liberalismului
politic si economic [D1l.
Noul stat trebuia sa fie 0monarhie constitutionals sub garantia
colectiva a M arilor Puteri. I n cadrul regimului preconizat, toti
romanii erau declarati egali in fata legilor, urmand sa se bucure de
libertatea personal a, a cuvantului si a presei si de introducerea
votului universal. S- a adoptat ideea limitarii puterii suveranului de
catre parlament, a independentei puterilor legiuitoare si judeca-
toreasca fata de cea executiva, iar in economie principiul liberei
concurente si al neinterventiei statului.
Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale adeterminat
aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila inprimul
rand printr- o transformare de fond, 0modernizare astructurilor socie-
tatii, sustinuta initial de elita boiereasca si de cativa intelectuali.
Cronologie
1828- 1834
A dministratia militara~usa_in Principate, cond~_g~neraw.l Pavel
~leff, numit presedinte al divanelor M oldovei si Tarii Romane.~ti.
I nfiintarea "SOciefafii revolutfonare secrete, romano- polone", condusa de
polonezul A dolf David, care milita pentru irlstaurarea republicii.
183!t1832 .
Regulamentele Organice prevedeau necesitatea viitoarei uniri, justificand- o
prin originea, limba, religia.iobiceiurile si interesul comun al locuitorilor
Principatelor, ' .
1834'
-
A lexandru Ghica afast ales damn inTaraRomaneasca. iar M ihail Sturdza,
damn in M oldova. . - .,
E 1835
A diiilaTe'aObsteasca aM oldovei avotat textul Regulamentului si .articolul
aditional" care prevedea 01?ligatiyitatea aprobarii din partea yuterilor
suzerane si protectoare pentru orice modificare constitutionala,
'- J,83.8.-
A dunarea Obsteasca aTarii Romanesti.isub
,- cohil adif1oi1arH.
- 1839
"Conjuratia confederativa" din M oldova, initiata deL eonteRadu, propunea
un stat condus de un damn ereditar tutelat de boieri, sub suzeranitatea
Portii, si 0confederatie aM oldovei, Tarii Romanesti si Serbiei.
1840- 1848
Societatea secreta condusa deboierul Dimitrie Filipescu elabora un proiect
deconstitutie bazat peideile delibertate si egalitate si preconiza republica
democratica.
1842
Gh."1fibescu adevenit domn in Tara Romaneasca. v:
1843 v
I nfiintarea Societatii Secrete .Pratia", din care faceau parte I on Ghica,
Christian Tell, Nicolae Balces~y:iitorii conducatori ai revolutiei dela1848..
T8; J 8 ,< ., .,. ~
loan M aiorescu, aflat laFrankfurt, propune ministrului deexterne german
unirea Bucovinei, M oldovei, Tarn Romanesti si Transilvaniei intr- un regat,
Romania, cu un principe austriac sub suzeranitatea Germaniei.
i
62
,
'\
P REMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
~~~~~~~M ENTA L I TA TI iN SCHI M BA RE
I
GHEORGHE L A ZA R
Fanariotismul aprovocat inTarileRomane 0accentuata
talizareasocietatii.Dinmotivepolitice, contactelecu Europa
intrerupte, iar evolutia geopolitica si culturala adeterminat
deosebiri intreEuropasi spatiul romanescsi intreagazonabal
L egaturilefanariotilor cu Occidentul nu erau binevazutedep,
si foarteputini romani, mai alesinainte de1774, au calatorit
hotare.
Depilda, A lexandru I psilanti afost obligat saparaseasca
Tarii Romanesti dupa fugafiilor sai inA ustria. Trimissa- i r,
intara, I enachitaVacarescu aaflatdelaei caau alesfugadin
nesigurantei, adispretului otomanilor. Fiii lui I psilanti do
vada Parisul, pentru calaBucuresti nu- si puteau cultivap
pentru litere.
Pentru elita culturala si politica, in curs de formare,
iluministii romani, Europaadevenit unmodel deurmat. I n
unui Triad, GrigoreRamniceanu justificaaceasta orientare la
astfel: "Oamenii Europei au minteascutita, sunt puitori dep
doftori, ritori si voievozi alesi, [...]intr- insa au inflorit si ~
stiintele, mestesugurile, bunele obiceiuri, [...]iaste eu cuvi
aceastaEuropasasenumeasca podoaba lumii."
Dupa1774, Poartanu amai putut controlalegaturilefan. .
sau alemarilor boieri eu A pusul. I deilepreluatedinacestspal
influentatspiritul reformator.S- au inmultit preocuparileeultur
largit si afost diversificatareteaua descoli, s- au facut ineer -
reformareainstitutiilor deinvatamant caresafiepatrunsede"
veacului", "duhul stiintei, al nelinistii creatoare".
GHEORGHE A SA CHI
I
., : \":', "1:
1
, '1"' . .: I
.' '... '. ' .t..~
.:.c , }" ,.~$'1
,
'\
MENTALITATIIN SCHIMBARE 63
A RE
~ situatia, aceasta dragoste
este chiar generala: au
. ' :;;;:e:;:ml!UJniri [,'.]si estechiar
olutiafranceza, pentru
<tin boieri carestiu sa
01totul lipsitadefarmec;
vorbeasca despreea; nu
- inpartedeacordcu ea.
, tinerii mai ales, conti-
iile, [...] vor suferi [...]
catoarea lor influenta."
- - , sdul Frantei laI asi, Not e asupra
r...~ #e i si populaiie i din Moldova
~a accentuata
elecu Europa
aa determinat
reaga zona bal
inevazute de P ,
74, au calatorit
sa paraseasca
c. Trimis sa- i re" ..
al fu . .- A .::dronacheeraunul dintr- acei
es gadin p - == ::mocirerari adevarati came-
t I psilanti dor :A.:J :P ffipi, care- lliprifacsufletullli
eau cultiva pasi ~ =remesi impregiurari.A sadar,
. ~ cinciori isi schimbahainile.
de formare p .z: ...;- ::::~arasbarbasi s- aimbracat
d t k ~Peurma, in vremea dom-
: ur~a. p co; 7=Eh,luaiarcostiumullung. L a
;tl onentare la ~~d imbracaiarasi fracul si
L tpuitori de pr~~. I ntumandu- se, iar lu'a
Iinflorit si infl ~Eci.la1828,apuca dinnou fracul,
iaste cu cuviin '':', ~p mari si barbetasi pusesi
'1
C.Negruzzi, Au mai pit t it o si aliii
~aturile fanari
2 din acest spatt!
uparils cultural",' ~~ tar~ pe.cal~~eregenerarA e,
v A v1t ~,>:lDl doua prillClpll carestau ill
U!acut mcerc~ .,.:; ~ inabusita, I nsauriasa si
patrunse de "dt& :P ~ intre batran si tanar, intre
II :::azut si vestedsi inovatiacuteza-
_ adeputeresi deviata: 0lupta
J lL:i::or I ntrevechi si nou, incarebiru-
digata vafi acelui dinurma."
A . Russo, lasii ~iloc uit orii lui I n 1840
ule, dar dumneata nu esti
an! M - o pazi Sfantuletu. Se
dI.::.. =:ea.ba bei - nu, caesti camsurdde
a:nnimi zicoamenii.
- auz zicandu- ti cocoaneA ndro-
i numai din asta eu nu poci
deesti grec, sarb, ovrei, ta...sau
i! A poi de ce esti prost si nu
caden- asfi cocon, nu mi- arzice
:ocoane.
coconesti dumneata; nu grec, nu
ruman.
rm, nul Coconamfostdinnastere,
tsi voi fi!"
Fragment dintr- un pamflet
delainceputul secolului al XI X- lea
Cu toate acestea, curentul religios reformator, initiat de calugarul
Paisie Velicicovski in M oldova, a sustinut revenirea la valorile
bizantino- slave, la rigoare in viata monastica intemeiata pe Sfant a
Sc ript ure si invataturile scrierilor patristice.
Ghe orghe Lazar (1779-1823)
Fondatorul invatamantului in limba romana era originar din
A rdeal. A vea a forrnatie intelectuala impresionanta: studii de
teologie, filozofie, stiinte laSibiu, Cluj si Viena. I n1816, promotorul
ideilor Scolii A rdelene, a devenit profesor la Scoala de la Sf. Sava.
I n 1818 a inaugurat cursurile in limba romana, chemand pe toti la
"izvorul tamaduirii" care era noua scoala.
A fast autorul mai multor manuale, inginer, orator si scriitor, I deile
sale politice seregasesc in Cut iint allui Ghe orghe Lazar la insdiunarea
mit ropolit ului Dionisie , care cuprinde indemnuri la emancipare
nationala.
Ghe orghe Asac hi (1788-1869)
Scriitor, indrumator literar si cultural, afacut studii de filozofie,
litere si stiinte laL vov, cursuri de astronomie si matematica laViena
si un stagiu de pregatire artistica la Roma.
A pregatit prima re:erezentatie teatrala in limba romana cu
pastorala Mirt il ~ i Hloe . I n 1829, a editat Albina romdneascii, prima
gazeta din M oldova, care populariza stiintele, cultura, arta si
'diversele aspecte ale vietii cotidiene. A mai condus magazinele
stiintifico- literare Spic uit orul moldo-romiin si I c oana lume i. Este
considerat unul din organizatorii scolilor din M oldova: primul institut
de educatie a fetelor, A cademia M ihaileana si Conservatorul filar-
monic- dramatic.
S- aimplicat, de asemenea, si inviata politics: in 1822 afast agent
'diplomatic la Viena al domnitorului I onita Sandu Sturdza si apoi
secretar al comisiei pentru redactarea Regulamentului Organic.
Che sarie de Rdmnic (?-1780)
Episcopul de Ramnic a studiat la A cademia greceasca din
Bucuresti greaca, latina, franceza si rusa, istori a si elemente de
filologie. A facut parte din delegatiile care inmaneaza memorii
reprezentantilor M arilor Puteri, in anii 1770- 1774.
Cu sprijinul lui Constantin Hagi Pop din Sibiu, a renovat
tipografia de la episcopia Ramnicului.
A tradus si tiparit sase volume din Mine ie , pe care le- a prefatat cu
studii istorice si religioase.
Este primul traducator roman al Enc ic lope die i franceze.
Simion Barnuf~ u (1808-1864)
Ganditorul si omul politic roman provenea dintr- o familie
modesta din Bocsa. A urmat teologia laBlaj, A cademia de drept din
Sibiu si cursuri de drept laViena (dupa 1849) si laPavia. A fast unul
dintre conducatorii revolutiei romane din Transilvania de la
1848- 1849. A dept al formei de guvernamant republicane, Bamutiu
a fast un antimonarhic convins si un inamic al servitutilor de tip
feudal. Credea inlibertatea si egalitatea originara atuturor oamenilor
pe care I esustinea cu argumente din De c laraiia dre pt urilor omului .
ale c e t die anului din 1789.
64
\
\
P REMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
!!!
Cronologie
I nflue nt a iluminismului asupra Princ ipat e lor Romdne
Curente care au contribuit la patrunderea ideilor franc
illM oldova si Tara Romaneasca:
- dinsud
- din rasarit
grecii fanarioti, fosti dragomani ai Portii:
rusii occidentalizati si educati in spirit francez
EcaterinaaI I - a[0
1
];
germani, francezi, olandezi etc. consuli, emi
secretari, profesori care cunosteau Franta si i
revolutiei franceze;
romanii transilvaneni prin actiunile si lucrarile 10
desteptat inPrincipate sentimentul originii latine.
1766
Hrisovullui Grigoreal I ll- lea Ghicapre-
vedea reformarea A cademiei Domnesti
dinI asi.
1776
Hrisovullui A lexandru I psilanti, redactat
inspirit iluminist, aveacaracter normativ
(programa, regulament, orar) si eraaplicat
atat A cademiei delaSf.Sava, catsi celor-
laltescoli dinBucuresti si din tar~.
1777
Rat io e duc at ion is: decret asupra invata-
mantului promulgat de M aria Terezasi
aplicat si inBanat, Bucovina, M aramures
si Transilvania.
1804
Gheorghe Sincai propunea simplificarea
alfabetului chirillc si tiparea la Pesta 0
lucrare in latina, prima afirmare anece-
sitatii inlocuirii alfabetului chirillc in
scrierea limbii romane.
1816
A reloclaI asi, dininitiativalui Gheorghe
A sachi, primul spectacol inlimbaromana.
1826
Dinicu Golescu: I nse mnare a c illiUorie ime le ,
Const ant in Radovic i din Gole st i, foc ut il I n
anul 1824, 1825, 1826, primul jurnal de
calatorie romanesc,
1827
S- ainfiintat laColesti, din inijiativa lui
Dinicu Golescu si a lui I on Heliade
Radulescu, "Societatea literara" care ~i
propunea sa promoveze cultura ro-
maneasca: reorganizarea invatamantului;
teatru national; incurajarea traducerilor;
gazeteromanesti.
1829
A aparut laBucuresti primul periodic din
TaraRomaneasca, Curie rul romdne e c .
1835
I naugurarea A cademiei M ihailene, unde
setineau cursuri deistorie, drept, chimie,
matematica si arhitectura.
1838
A aparut la Brasov, sub conducerea lui
George Baritiu, Gaze t a de Transilvania.
- dinvest
- dinnord
I deile iluminismului francez au fost difuzate illPrincipate
mai multor factori: reorganizarea A cademiilor, unde se p
studia latina, franceza, italiana si exista 0programa cu caract
clopedic; profesori renumiti: L abros Photiade, Neofit Deu
Constantin Vardallahos; patrunderea ziarelor din Occident;
preceptorilor apuseni, a secretarilor particulari - italieni, g'
si mai ales francezi; calatoriile de studii ale fillor unor mari
Spresfarsitul secolului al XVI I I - lea, Roma si mai ales Pa .
pentru transilvaneni, Viena si Buda, erau centrele spre
indreptau tinerii romani la studii.
I nfluenta franceza asupra carturarilor s- a manifestat illdo
istoric, filologic si literar. Este yorba nu numai de traduceri,
de asimilarea ideilor culturii franceze illopere originale. Trad
din Voltaire, Rousseau, M ontesquieu, M armontel au con
schimbari illstarea de spirit.
M edille aristocratice erau preocupate de stilul de viata
dental, dominat de influenta franceza [D
2
]. L umea satului
pastrat valorile traditionale. .Spiritul nou este adoptat greu, el
de vechi si nou coexista pana illpreajma anului 1848." [D3'
Dic iionar
M I NEI , carte bisericeasca ortodoxa in care sunt indicate, pe luni si
slujbele religioase.
t.Cor nentati [D
1
D:J .
2.ldentificati doua elemente car e au deter minat schir nbar t in men
epocii.
3. Exista tnlsatur i comune ale per sonalitatilor pr ezentate? Ar gumentap.
~~I
"
.~
,1
Portii;
1 spirit francez
1Pr:incipate
~unde se p
ma cu caract,
eofit Deuc
linOccident;
- italieni, g
tr unor mari
nai ales Pari
itrele spre c
ufestat ill do~~ ~ aRegulamentului,intot
I e traduceri~5al si faranici 0rastalmacire.
iginale. Trad". - 0 imb ~ ~ .
el a tr1- ..' - unatap.reastarii locuito-
. u con l~ =- ~ro.. ].
ilul de viata ~;;coalelor pe0temelielargasi
measatului r r ;r - :;;pre raspandirealuminarilorin
ptat greu elenr;=l [...l- "
1848 /I [D D .i'e t it iune a-proc lamafiune a boie rilor ~i
. 3' ~ 'IIC:i:i!ilor moldove ni, I asi, 27martie 1868
te, peluni si
J:e;=- ry.reaboeresculuisi aoricealte
Jacuitorilorsateni catre propri-
,
a:=:- :::rietarieaI acuitorilorsatenifara
~parare dinpartealor.
I t:::::::c::ea tuturor privilegiilorsi prin
deopotrivapurtareasarcinilor
k._ :::.e catratotpoporul indeobste,
- deopotrivaimpartasaniealui
iturilepoliticesi tivile.
". rl- 'ea institutiilortarii peprinti-
1ibertate,egalitatesi fratietate,
;11I ""'" ;;:;g>I ntoata intinderealor.
"M :oldovei si aValahieiintr- un
~ =t neatarnat, romanesc."
. ule noast re pe nini re formare a pat rie i,
Brasov, 12mai 1848
lbar i In ment
, Ar gumentati.
,
"
REVOLUTIA DE LA 1848- 1849 65
REVOL UTI A DE L A 1848- 1849 .
,
in1848, intreaga Europa afost cuprinsa demiscari revolutionare
care~i 'propiineau raorme- democratice si intarirea rolului burgheziei
ca~for!~ politica. I ncadrandu- se acestui proces, elita politica roma-
neasca a trecut la reformarea societatii dupa modelul revolutiilor
europene.
OBIECTIVE ALE REVOLUTIEI DIN TARILE ROMANE
Obiective politice
Obiective economice
, i sociale
I S:'
Obiective natlonale
Regimur i r epr ezen-
tative
Dr eptur i ~i liber tati
individuale
Adoptar ea unqr
constitutii
Egalitatea I n dr eptur i
politice
Autonomie
Inlatur ar ea domlnatlel
str aine
Cr ear ea unui stat
national
Recunoaster ea dr ep-
tur ilor politice ale
natiunii r or nane
pr opor tional cu
ponder ea ei
Desfilntar ea pr ivi-
legiilor de or ice fel
Desfuntar ea iobagiei
~i c/aca~iei
lmpr opr ietar ir ea
la.r anilor
Liber tatea comer tulul
si a industr iei
Moldova
A ici s- amanifestat opozitia fatadedomnitorul M ihail Sturdza, 1a
careaparticipat boierimea mica si mijlocie, 0parte amarii boierimi
de orientare liberala si mai ales elita intelectuala. Domnitorul era
adeptul ideilor conservatoare si arezolvarii crizei politice:internefara
convulsii socia1e.L a27martie s- ailltrunit 0adunare de protest, la
hotelul Petersburg din 1891. Oncomitet ales aalcatuit 0petitie catre
aomrutor, redadata de vasile. A lecsand!i..ill..J5_d~_pll!lde_[Dl]'
- oierimea moldoveana dorea reformarea regimului pr:in masuri
moderate, atitudine explicabila prin autoritarismul lui Sturdza si
temerea fata de 0interventie armata aRusiei, careavertizase canu
va tolera miscari revolutionare.
A utoritatile au arestat pernanifestanti: cativa au reusit saserefu-
giezeill cele1alteprovincii romanesti, unde au participat 1aactiunile
revolutionare. Revolutionarii mo1doveni, puternic impresionati de
A dunarea de1aBlaj, dinmai 1848, au redactat un legamant, laBrasov,
la 12 mai, :intitulat Print ipiile noast re pe nt ru re formare a pat rie i [D
2
].
Tara Romdne asc d
Evenimentele s- au desfasurat pecalerevolutionara, dupa model
francez. Principale1e forte participante au fost: Societatea Secreta
Frafia; grupul deexilati romani aflati laParis; negustori, inte1ectuali,
boierime liberala: ofiteri si populatie urbana.
Revolutia urmarea rasturnarea regimului existent 17iedificarea
unuia nou, modern.
66
\
\ -
P REMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
E2
"Pe scurt, poporul roman, recapituland,
decreta:
1. I ndependenta sa administrative si
legislativapetemeiul tractatelor lui M ircea
si Vlad si neamestec al nici unei puteri
, din afara inceledinauntru alesale.
2. Egalitatea drepturilor politice [...].
[...]
4. A dunanta generala compusa din re-
prezentanti ai tuturor starilor societatii.
5.. Doinn responsabil. alespecinci ani si
cautat intoate starile sotietatii [...].
12.Emancipatia manastirilor inchinate.
13.Emancipatia clacasilor cese fac pro-
prietari prin despagubire [...].
[...]
22.Convocarea indata a unei A dunante
GeneraleExtraordinare Constituante alese
[...] a face Constitutia tarii pe temeiul
acestor 21articole decretate de poporul
roman."
Proc lamat ia de la lslaz, 9 iunie 1848
D4!
,,1. Natiunea romana rezimata pe prin-
cipiul libertatei, egalitatei si fratiei
pretinde independenja sa nationala in
respectul politic, casafigureze innumele
sau: canatiunea romana sa- si aibarepre-
zentantii sai laDieta tarii inproportiune
cu numerul sau [...]
2.Natiunea romana pretinde, cabiserica
romana faradistinctiune deconfesiune sa
fiesi saramana libera, independinte dela
oricare altabiserica [ ].
3. Natiunea romana [ ] cerefara intar-
zieredesfiintarea iobagiei faranici 0des-
pagubire din partea taranilor iobagi [...].
[...]
6. Natiunea romana cere, caconlocuito-
riele natiuni neci de cum sa nu iee la
dezbatere cauzauniunei cu Ungaria pana
cand natiunea romana nu va fi natiune
constituita si organizata cu vot deliberativ
si decisiv in camera legislativa [...]."
Pe t ijiune a naiionald,
Blaj, 4 mai 1848
L a9iunie, laI slaz, s- a desfasurat 0adunare populara,
EliadeRadulescu aprezentat un program [D3].Caurmare ad
insurectiei in Bucuresti pe 13 iunie, domnitorul Gheorghe B
abdicat si afugit in Transilvania, incredintand conducerea r
guvern provizoriu prezidat de mitropolitul Neofit si a
componenta pe: I on Eliade Radulescu, Christian Tell,
Balcescu, c. A . Rosetti, I on C. Bratianu s.a.
Guvemul provizoriu, inlipsa unui corp reprezentativ, exe
puterea executiva, cat si pe cea I egislativa si avea misiun
organiza noul regim pebaza celor 21puncte aleProclamatiei
Erau infiintate: Garda Naiionala, Comisia Proprie t aiii, care- si
nea sareglementeze raporturile dintre proprietari si clacasi,
de Propaganda, acarer atributie eraexplicarea programului de
iar Age n#i Diplomat ic i erau acreditati pe langa M arile
pentru aobtine sprijin extern. Guvernul a desfiintat r
boieresti, aeliberat detinutii politici, adecretat desfiintarea a
si a stabilit culorile drapelului national: albastru, galben,
deviza Dre piaie - Friifie .
Revolutia a esuat din eauza interventiei militare turcesti,
prima etapa, reprezentantul Portii, Suleiman Pasa, a con
revolutia si aobligat lainfiintarea unei L ocotenente Domnesti, 0
din I on Eliade Radulescu, Nicolae Golescu si Christian Tell.
A ceasta solutie anemultumit Rusia si I mperiul Otoman,
nou trimis, Fuad Pasa, a intrat cu armata in Bucuresti, pe
tembrie, anuntand restaurarea Regulamentului Organic.
Transilvania, Banat , Buc ovina
I naceste provincii, aspectele sociale si politice au fost amp
de dorinta romanilor de aobtine emanciparea nationala.
L amiscarea revolutionara aparticipatelita burgheza, ecle
si intelectuala, alaturi de tararume.
I n Transilvania s- a manifestat un conflict etnic intre ro
maghiari, determinat de programul national al revoluti
maghiari, care isi propuneau restaurarea Ungariei medieval!
hotarat, in martie 1848, sanu recunoasca individualitatile na
din Ungaria, saimpuna folosirea exclusiva alimbii maghiare
si sa proclame Uniunea Transilvaniei si aComitatelor din P ,
eu Ungaria.
Protestele romanilor au luat forma celor trei A dunari Pop
la Blaj:
18aprilie: adunarea care atestat atitudinea populatiei -
programul politic national, pregatind totodata adunarea
3- 5 mai: M area A dunare Nationals de pe CampiaLili
laBlaj, careaproclamat independenta natiunii romane si aado
tiunea Nationala, un program in 16puncte [D
4
]. A dunarea pr!
infiintarea unui organ executiv, Comitetul National, condus de
Saguna, caresacoordoneze actiunea politica romaneasca. M ai
petitii au fost trimise Dietei din Cluj si Curtii I mperiale din
Esecul misiunilor romanesti si sanctionarea uniunii cu Un
catre imparat au determinat trecerea de lafaza legalista are
lacea armata.
\
\
REVOLUTIA DE LA 1848- 1849 67
arepopulara,
Caurmaread
ul Gheorghe B
1eondueerea t
11Neofit si a,
hristian Tell,
rezentativ, exe
;i avea misiun
'P 1 ..
e roc amatiei
rrie t i1pii, care- si
tan si clacasi,
rogramului de
langa M arile
desfiintat r
desfiintarea 0
stru, galben,
ulitare turcesti.
1 Pasa, a con
tteDomnesti, 0
Christian Tell.
nul Otoman, a;
Bucuresti, pe
~Organic.
ceau fost amp
nationals.
turgheza, ecle .
fnic intre ro
. al revolutio
riei medievale.
kiualitatile nati
nbii maghiare ~
itatelor din PaIk:crar
A DUNA REA DE L A BL A J
DI N 3- 5 M A l 1848
__ ... ENTA . DOM NEA SCA ., organ
administrativ care tinea locul
_- nM 11ui si exercita atributiile sale.
a popu1atiei fa;;- - - - - - - - - - - -
aduriarea dini:c:::atiobiectiveleprincipalealerevolu-
A Je ~Tarile Romanedela1848- 1849,
Campza Lzbe rt /lia:-.; ; rt andu-va la structura socletatn
me si aadoptat,t- 81e~ti de la Tnceputul secolul~i
t'- dunarea pro~ ''')(- I ea.
11, condus de A t- - :dzati principaleletrasaturi alemisca-
tfu1easca. M ai ,I C_:evOlu~ionar~dinprovinciilerorna-
. 1 di ~- folosmdu- vade [01, 02' 03' 04]'
np~na e ill ~iti untabel cu principaleleaserna-
unu cu Ung~ si deosebiri ale revolutiei romans
egalista arev~rme cu desfasurarea evenimen-
dinprovincii.
Datorita rezistentei romanilor, unifiearea politica si administrativa
aTransilvaniei cu Ungaria aesuat, iar colaborarea dintre autoritatile
maghiare si ce1eaustriece aincetat,
3- 16 septembrie: atreia A dunare de 1aBlaj, care ahotarat orga-
nizarea militara aprovinciei pentru aapara suveranitatea teritoriilor
romanesti. I ntre 1unile octombrie 1848 si iulie 1849 s- a declansat un
razboi civil intre trupe1e austrieee si ee1emaghiaie, ultime1e conduse
de generalul polonez losif Bern. Romanii s- au retras inM untii A puseni.
Comanda trupelor 0detinea A vram I ancu, care arezistat atacurilor
maghiare.
Conflictele dintre maghiari si austrieci au dus la 0reeonsiderare a
pozitiei Vienei fatade romani, astfel incat, prin Constitutia din 4martie
18~, imparatul Franz Joseph recunostea autonomia Transilvaniei.
I ntre romani 9i maghiari au inceput tratative mediate initial de depu-
tatul roman loan Dragos si continuate cu succes de Nicolae Balcescu.
L a 2 iulie 1849 s- a semnat Proie c t ul de Pac ific are de la Seghedin.
A cordul recunostea unele drepturi ale romanilor, dar nu prevedea
renuntarea la unirea Transilvaniei eu Ungaria.
Soarta revolutiei a fost decisa de contraofensiva trupelor celor
doua I mperii, A ustriac si Tarist, care au invins armata maghiara in
. august 1849.
I n Buc ovina, din initiativa Comitetului de A ctiune, la 8mai 1848,
laCernauti, aavut loc 0adunare populara nationala sub presedintia
lui Eudoxiu Hurmuzaki. A dunarea aelaborat un program dezvoltat
ulterior, in iulie, in actul intitulat Pe t iiia Tdrii, care revendica:
autonomia provinciei si abisericii ortodoxe, 0dieta care sa cuprinda
reprezentanti ai tuturor starilor si 0conducere proprie in adminis-
tratie, justitie si politica.
in Banat , provincie integrata Ungariei la sfarsitul secolului al
XVI I I - lea, miscarea de eliberare nationala aimbracat tot forma unor
adunari populare. I n fruntea banatenilor s- a~remarcat Eftimie M urgu,
adept al unirii Banatului cu Transilvania. I n adunarea din 15 iunie
1848, de la L ugoj, s- a solicitat atat autonomia provinciei, cat si
recunoasterea natiunii si alimbii romane .
- - '
- 1
1
68
\
P REMISELE CONSTITUIR" ROMANIEI MODERNE
COCA RDA REVOL UTI ONA RI L OR DE L A 1848
ro:
.
,,3. Siguranta personala, adeca nimeni sa
nu poata fi pedepsit decat pe temeiul legi-
lor si in urmarea unei hotarari judeca-
toresti. [...]
8.- Reforma scoalelor pe 0temelie larga si
nationala, spre raspandirea luminarilor in
tot poporul. [...J
30. Fiecare parnantean sa aiba dreptul de
aadresa jalba Obstescii A dunari."
Pe iiiiune a-proc lamat ie a boie rilor ~i
. not abiliior moldoue ni, 27martie 1848
IA
,,7. Natiunea romana cere libertatea de a
vorbi, de a scrie si a tipari fara nici 0
censura. [...]
8.Natiunea romana cere asecurarea liber-
tatei personale, nemine sa nu se pota
prinde sub vreun pretestu politic. [...]
13. Natiunea romana pretende portarea
comune a sarcinilor publice dupa starea
si averea fiecaruia si stergerea privi-
legielor."
Pe iiiiune a naiionald, 4mai 1848
f J AC"
SrUDI U. DE CA Z: Drepturi ~iliberta~
cetatenesti l a 1848
, ,
I ntelectualii romani de la1848au fost influentati de a ..
politicasi culturalaadouageneratii: ceaailuministilor si cla.
dinsecolul al XVI I I - lea:;;i ceaaromanticilor delainceputul
al XI X- lea.A laturi deideeadenatiune, decereriledeindep
sau autonomie politicaprin invocareadreptului legitimla
terminare al unei comunitati etnice, au aparut bineformula
turilesi libertatilecetatenesti.
I n programul de l~ I asi, .Petitlunea- proclamatte", boi
liberala considera necesara desfiintarea cenzurii si gar
libertatii personale, ca .rumeni sa nu poata fi pedepsit d
temeiullegilor si inurmaunei hotarari judecatoresti" [D
1
].
Transilvanenii pretindeau, inspiritul revendicarilor burg
.Petitiunea Nationala" dinmai 1848,asigurarealibertatii pe
libertateaadunarilor, ainvatarnantului, cuvantului, scrisului si
rului si excludereacenzurii [D
2
].
Proclamatia de la I slaz, programul revolutionarilor
Romaneasca, afost considerata constitutia tarii pana lain
activitatii guvernului revolutionar, dar si 0adevarata decl
drepturi ceproclama libertatile omului si decretaprincipii
mentalebazatepeideeadenatiune.
I deea de libertate se referea la emanciparea clacasih
trebuiau sa devina proprietari, dezrobirea tiganilor, emaru
israelitilor si drepturi politice indiferent de credinta, li
absoluta a alegerilor, a invatamantului, respectarea pro
particulare etc.
I deea deegalitate eraprezenta incererileprivind lI e
drepturilor politice si civile, desfiintarea rangurilor titulare
aveau functii, egalitatefiscala, sesublinia ca"patria estea
si avoastra, [...]aceleasi drepturi vomaveacu totii".
M oldovenii manifestau acelasi interes pentru drep
libertatile cetatenesti prin .Dorintele partidei nation
M oldova". Petitiasustinea creareaunui stat incuprinsul c
seeliminevechileprivilegii, iar populatia sasebucure de
exercitiu al drepturilor cetatenesti fundamentale.
I nteresant si mai putinmentionat deistoriografie, estesi p
deconstitutieredactat, totin1848,deM ihail Kogalniceanu.
erainspirat deactesi programe revolutionare romanesti, d
uneleconstitutii occidentale(mai alesceabelgiana). Pelanga
mareadrepturilor si libertatilor aparesi ideeasuveranitatii
caci numai natiunea incredinteaza exercitiul acesteia ins
supreme alestatului: A dunarea Obsteascasi domnul.
}
- ,
P REMISELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE 69
entati de acti
inistilor si cla .
" ,
fa inceputul s
HI e de indep
hi legitim la a
dneformulate
~'~ cunostintele vin de la
~~ ialooul general al oarneni-
zaaerul, caapa si prin ur-
- =~te universala."
Proc lamat ia de la I zlaz, 1848
atie", boi
izurii si gar
pedepsit d
oresti" [D ].
" 1
licarilor burgh
~libertatii per,
" scrisului si
rtionarilor din
I'
ii pana la in
~arata declara
r eta principii
privind "eg ..
rrilor titulare
iatria este a n
totii".
mtru dreptu .
ei nationale
cuprinsul ca
ebucure de ..
~ A RHONDOL OGI EI
~DI CA RA NGURI L OR BOI ERE$TI )
me, este si pro'
b;]",; P '
auuceanu. ro
omanesn, dar
ili). Pe I anga p
. eranitati] nati
fcesteia insti~
tnnul.
~AL
L ECTI E DE SI NTEZA .:
,
Ceneratia pasoptista si p roiec tul l iberal
Dupa 1821, tineri moldoveni si munteni au plecat lastudii in strai-
natate, cu deosebire la Paris, unde au luat contact cu ideile liberale.
Epoca regulamentara, favorabila scolii nationale si contactelor intelec-
tuale cu Occidentul, a asigurat formarea unei generapi preocupate
de transformarea fundamentala asocietatii romanesti. A ceasta gene-
ratie acontribuit la organizarea Revolutiei de la 1848 si la fondarea
statului national.
I deilor liberale s- au afirmat in anumite cercuri politice si culturale,
in cadrul unor societati secrete dintre care unele erau legate de lojele
masoneriei franceze, care reuneau 0serie de personalitati: Nicolae
Balcescu, Stefan Golescu, CA . Rosetti, M ihail Kogalniceanu, fratii
Golescu, Simion Barnutiu etc. "Societatea Filarmonica", "A sociatia
literara a Romaniei", "Societatea studentilor romani din Paris",
"Fratia", librarii particulare, cluburi si cercuri de lectura, in special
apresei occidentale, au constituit importante centre de raspandire a
ideilor liberalismului politic sl economic.
Pasoptistii sustineau libertatea individuala si egalitatea in fata legi-
lor, drepturi si I ibertati cetatenesti, constituirea adunarilor reprezenta-
tive, emandparea taranilor si improprietarirea lor, libertatea comertului
si incurajarea industriei cabaza arelatiilor capitaliste, larga autono-
mie interna.
!!
70
,
P ~EMj'SELE CONSTITUIRII ROMANIEI MODERNE
SVPPL 1~X - L lBEL L VS
~ - ~
'V:A L A 'C'HQRV"'M
R A N S S I L Y A N I l E
~
~
I j
1
1- ~- .:..
~~- ;~ 1.
~
~!
1 , -
"'W !!'"- _" ~ 'L..~ ~ ; ~ ~ ~ a 'I
2.
3.
SUPPLEX LI BELLUS VALACHORUM, 1791
FOA I A DE TI TL U
H O T 6rl tl
1- 'I " t . .
~'1ftn~T~' rOOM ifiHJfdOOr.~- A A KI Jf.
-
.$tOI _T'I o

a, T r g" A I ; J 00I ' I t, A "'" CaUI "\Srit!'

'.,*" ; ', ~ _ ~ . ~I"'~ A(~"fI{U!'j"t*
. oy.;"'- ,
. , , . 1_ . ~ .,.r~"" t .~" a. r,
I STORI A PENTRU
I NCEPUTUL ROMANlLOR I N DACI A
A L VI PETRU M A I OR
Dl
.Emancipatia clacasilor cesefacproprietari
prindespagubire."
A rticolul13 al Proc lamaiie i de la I zlaz
L ECTI E DE EVA L UA RE:
,
P remisel e c onstituirii Romaniei mod e
I . a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice o
zatoare urmatoarelor definitii:
Organ politico- administrativ care tinea locul domnit
exercita atributiile sale .
A ctefundamentale pentru Principate, intrate invigoare,
dul Portii si Rusiei, in1831si 1832, carereglementau or
interna aTarilor Romane .
Fenomen cultural- ideologic bazat pe0grupare decartur
si preocupari comune si peun program deemancipare
aromanilor din Transilvania .
I .b. Completati spatiileliberecu un eveniment istoricinc
implicata fiecare dintre urmatoarele personalitati:
1. Simion Barnutiu .
2. loan I nochentie M icu Klein .
I I .Ordonati cronologic evenimentele istoricedincoloanaA
in spatiile libere din coloana B literele corespunzatoare
siunii corecte:
A
a.desfasurarea condusa de Tudor Vladimirescu
b.desfiintarea rumaniei si aveciniei
c.organizarea Bisericii Unite
I I I . Cititi cu atentie [D
1
]:
Pomind delaacest text, raspundeti cerintelor:
1. Precizati data (zi, luna, an) lacare afost prezentata ace
clamatie.
2. Explicati sensul formulei "emancipap.a clacasilor".
3. M entionati cumeraexprimata problema agrara inaltedo
grame din Transilvania, Banat, Bucovina sau M oldova.
4. M entionati alte doua prevederi aleProc iamaiie i de la I zlaz.
5. Precizati alte doua obiective ale revolutiei din Tarile RI
30
I V. A lcatuiti 0sinteza cu tema "Regulamentele Org
primele actecu rol deconstitutie pentru Principate", po
laurmatoarele repere:
datare, constituire;
separarea puterilor in stat;
modernizarea institutiilor:
rol.
V.A nalizati celedoua imagini depe coloana mica.
Precizati pentru fiecarelimba si alfabetul incareau fost s
doua lucrari. Explicati deosebirea.
~cu
ilor".
araill altedoua
M oldova.
~ de la I zlaz.
fun Tarile Ro
30 p
entele Organi
cipate", po .
rear ea~=~~~~~~~
nstituti~ilo~
,
hnica.
r e au fost scrise
6p
,~~~~~~~~UNI REA PRI NCI PA TEL ORR O M A N E . Ii
D O M N I A L U I A L E X A N D R U I . C U Z A
72
A L EXA NDRU rOA N CUZA (1820- 1873)
Descendent al unei familii dedregatori mol-
doveni, afacut studii laI asi, 'intr- un pension
francez, si laParis. A facut parte din miscarea
reformista din 1848 de la I asi: afast pentru
scurt timp exilat. Dupa 1850~ ocupat functii .
administrative si militare. I n 1859, a fast
ales domn al M oldovei si al Tilrii Romanesti.
D1
.Dorinta cea mare, cea mai generala,
aceeahranita detoategeneratiile trecute,
[...] este unirea Principatelor intr- un
singur stat, 0unire careeste fireasca,
legiuita si neaparata, pentru ca in
M oldova si in Valahia suntem acelasi
popul, omogen, identic canici un altul,
pentru ca avem acelasi inceput, acelasi
nume, aceeasi lirnba, aceeasi religie,
aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasi
institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi
temeri si aceleasi sperante [...], acelasi
viitor deasigurat si insfarsit aceeasi misie
deimplinit."
Fragment dintr- o cuvantare a1ui
M ihail Kogalniceanu din 19octombrie1857
1
"\
CREAREA 'INSTITUT"LOR MODERNE
'<-
j
Re alizare a Unirii: c ondiiiondri int e rne ~i e xt e rne
Conventia delaBalta- L imandinprimavara anului 1849a
bilit Regulamentele Organice si dominatia efectiva a Rusi
I mperiului Otoman. i
Noii dorrmi, numiti pe 7ani si considerati inalti functi
imperiului, au fost Barbu 5tirbei inTaraRomaneascasi Gri,
GhicainM oldova. Putere';- ;uzerana si ceaprotectoare leco
activitatea, dorind sasuprimeraspandireaideilor liberalesi n
si sa mentina stabilitatea politica. A mbii dornni au in
" ~ - -
dezvoltareaeconomica~iinvatamantul ~iau aV}!tP- =UO:g~ a
refQtmatrni?e:efigore A I .Ghicaaingaduit revolutionarilo~
t848 sa revina in tara, numind chiar pe unii dintre ei
(Costache Negri, M ihail Kogalniceanu). De asemenea, a
emanciparearobilortigani, aaprobat tiparirealetopisefeloi M
adesfiintat Ce1lZt1~ adecretat libertatea presei.
~Peplan international, 0nouii criza survenita in relatiile
Rusiasi Poarta adeclansat in 1853 razboiul Crimeii, incare
si A nglias- au implicat unanmai tarziu. Principateleau fost
ocupate de trupe rusesti si austriece. Domnitorii s- au refu
A ustria. Rusiaafostinfranta iji aacceptat negocieriledepa,
Paris[51]'M arilePuteri pregateau alegereaunor adunari co
speciale- numiteadunari ad- hoc[52]infiee- areP- rma:par,cme'
misiunea de a facecunoscuta unei comisii intemationale
romanilor asupra [D
l
]unirii si problemelor importante. Re
acestor adunari urmau safieprezentate conferintei M arilo!
organizatalaParis, unde seluau deciziilefinale, comunicate
romanilor sub forma unui decret promulgat de sultan. '
militarestraine trebuiau safieretrase. Poartanumea inmod
zoriu caimacami, loctiitori ai domnului, pentru asupraveg
mentine stabilitatea inceledoua tari romane.
fu1858, laParis, incadrul Conferintei M arilor Puteri, co
ancheta prezenta raportul sau asupra dorintelor romanilor,
discutii prelungite, s- asemnat ConventiadelaParis[53]' al c~
eradeaoferi Principatelor 0formadeorganizareinternade
Dubla alegere a lui A LL Cuz a
MOLDOVA
Adunar ea dor ninata de membr ii P ar tidei Nap
CI )
((

n, Comisii pr ovizor ii
:5 compuse din tr ei
~ caimacami, car e
~ supr avegheau ~i
!zpr eqateau
~ aleger ile
z
o
o
r
~
~
m
CI l
:c
>CO
24ianuar ie 1859
"0
TARA ROM.ANEASCA
~dunar e dominata de conser vator i puter nic sci
5 ianuar ie 1859
Alexandr u loan Cuza
\
\
UNIREAP RINCIP ATELOR $1 DOMNIALUI ALl. CUZA 73
O M A . N E
. C U Z A
. , - = = = - :aeel dintai, care- mi facu
:i:i. fu dl. Cezar Bolliac,
- ' dimineata la mine si- mi
j sa ma trimiti d- aici
::::::Slel~, dar iata propunerea
sa alegem pe Domnul
.frapat 9i- i raspunsei ca,
- :;semenea idei mari, nu se
s .; fuchisoare. Dupa aceea
a Ghica si fuse eu totul
M ai I n urma avu loc si
cudl. Bratianu [...J si de
- :::::Ebat atunci: Cevreji dela.
.aeste candidatul? Este
imi raspunse: sa alegem
I dovei. A tunci ii detei
merge impreuna."
~e ageneralului Vladoianu
.-...==i faziarul Tara din 11martie 1867
t e me
~ ~ ,\\\\~ A~ \~
;:;I c,~~,,~
eii, in care
tele au fost
rii s- au refu
~erile de pace
adunari cons
f'fm~e
ernationale p
portante. Rezo
intei M arilor
I- ' -
comunicate ull
de sultan. 11
ea inmod
a supravegh
IT Pu teri, comi
or romanilor,
[53]' al carei
interna def
c"'.<O 0
uza
N
MAREA
TIRENIANA
~
SCA
puter nic scindaf
Domnia lui Ale xandru loan Cuza 1859-1866
I n aceste conditii, viata politica din Principate s- aconcentrat injurul
alegerilor pentru A dunarile Elective. A dunarea din M oldova, cu 0
majoritate unionists, aales in final drept candidat unic pe A lexandru
loan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare.
A dunarea Electiva munteana era dominata de fortele conserva-
toare. I n aceste imprejurari, liberalii au facut apelJa presiunea
maselor pentru acontracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au
renuntat la candidatii proprii, acceptand candidatura lui Cuza, care
in 24 ianuarie 1859 a fost ales domn in unanimitate si in Tara
Romaneasca. A cest act politic' ainaugurat politica faptului implinit.
Dupa 24ianuarie 1859, viata politica aPrincipatelor era deosebit
de complexa. Uniunea personala nu era recunoscuta de M arile
Puteri, L a la9i 9i la Bucure9ti functionau doua verne 9i doua
A dunari.Tar orgaruzarea a ministrativa era lipsita de unitate. nn-
cipaI eI eo15iective ale noUlw domn erau recurioasterea dub lei ale eri,
realizarea unirii politic~ administrative ,1reCllloasterea E;i,
aldituireaunui p an e re orme care sa modernizeze societatea
romaneasca+ -
&
I S'
U L
/
T
N
N~A GFI A
o
M
A ~N
74 CRE~REA INSTITUTIILOR MODERNE
M arile Puteri, cu toate obiectiile A ustriei si ale I mperiul
man, au votat pentru acceptarea dublei alegeri, in toamna
1859.
Peplan intern, Cuza aactionat invederea unificarii adminil
si militare. A stfel, aunificat serviciile de varna, serviciul tele
a promovat elemente ale burgheziei in aparatul de stat, a
functionari moldoveni in Tara Romaneasca si invers, s- a p
deuniformizarea armatei. L aConferinta de laConstantinopo
nizata la sfarsitul anului 1861, M arile Puteri au convins sul
emita un firman prin care sa recunoasca oficial unirea pe
domniei lui Cuza.
Domnitorul proclarna imediat unirea si nasterea natiunii
D3]' I n aceste conditii, incepea 0ampla aetivitate refor
bazata pe creare~ institutiilor statului national modem,
inlocuiasca vechiul sistem politico- social dominat de marii p
tari ~~~_ )2.~~M'1~ e -vJ~ -~ ~
A DUNA RrL E A D- HOC Guve rnul Barbu Cat argiu
SEPTEM BRI E- DECEM BRI E 1857 Primul guvern unic al Principatelor, format la 22 ianuad
respectarea autonomiei Principatelor a fost condus de Barbu Catargiu. Era un guvern conservat
potrivitcapitulatiilorincheiatecu Poarta reflecta structura A dunarii unice. CorruSI a eentTaI a"de I aF
unireaPrincipat:l~r intr- unsingur stat fost desfiintata si a fost creat un alt orga"ciSm;"- C:omitetul I e
cu numeleRomarua . . A I n . v ul . 1862 fI b U I
. t trai di tr famili domnit provizonu. prunavara an Ul a ost ea orata 0ege a
pnn, s aI D ill - 0 e OI umoare. A " v'"
europeana caresa- $i creasca mosteni- 91s- a adus ~ discutia A dunarii proiectul L egn rurale, pro
torii inreligiatarii conservatori. I ntocmit din 1860de Comisia Centrala, M ihail
~eut~alitate~ si inviolabilitatea terito- niceanu l- a criticat pentru con~'~ tul sau, iar A lexandru 10
riului noului stat arefuzat sa- I sanctioneze. - 0- ..... ~ li6 v.
A d~are legislativa.$i guvem cons~- ..~. ~ ...-\go..~'~ .to- ~ o- ..P~ ~ [..tP~~ e
tutlO~alvreprez~ntahve, .sub garanna \ ~I\ ~v. v ~ ~~\\ ~'I\ ~J0 w-
colectivaaM arilorPuten Guve rnul Nic olae Kre t zule sc u ~ ~ . r
,,\..... Guvernarea cabinetului Barbu Catargiu s- a incheiat 0
~ ~u asasinarea, in conditii neelucidate pana astazi, aprimului-
S- aformat imediat un guvern condus de Nicolae Kretzules
alliberalilor moderati. De la bun inceput guvernul a
adoptarea masUrlI or aaministrative avand invedere realizarea
depline: a~icat serviciile sanitate, aconstituit Consiliul ~
al instructiunii publice si Directia generala a arhivelor st
Guvernul aluat primele masun carevizau manastirile mCh& ia<
detineau 11,16% din suprafata tarii si aveau mari datorii catre
roman. I n 1860Costache Ne i, reprezentantul romA
~deEunea prim memoriu in aceasta ehestiune.~
1862, averile manastirilor mchinate au fost trecute in ProR .
Statului, iar ill lanuarI eUr631\- a:unarea anotaratca- - ditoria.
20000000lee sa mtre in lJugettirstaful~ ~~ /
J A~J ~0- ~
S1
CONGRESUL DE L A PA RI S
FEBRUA RI E - M A RTI E 1856
W atura protectoratul Rusiei
mentinea suzeranitatea otomana, dar
garan- taJlrn:ep~nden- tcrcrdmiffi~
Pi'incI patele erau puse sub garanlla
colectivaaM arilorPuteri
dreptulla armata nationala
libertatea navigatiei, a comertului, a
cultelor
revizuireastatutului deorganizarein-
terna
retrocedareacatreM oldovaajudetelor
Cahul, I smail si Bolgrad din sudul
Basarabiei
convocaA dunarile ad- hoccareaveau
dreptul deasepronunta inproblema
unirii
S2
S3
CONVENTI A DE L A PA RI S
DI N A UGUST 1858
se constituiau Principatele Unite ale
M oldovei si Tarii Romanesti sub su-
zeranitateaotomanasi garantiacolec-
tivaaM arilorPuteri
puterea executiva (separat pentru
fiecaretara): domn, guvem
puterealegislahva(separatpentru fie-
care tara): domn, A dunare, Comisia
Centrala de la Focsani (institutieco-
muna)
putereajudecatoreasca: I naltaCurtede
[ustitiesi CasatiedelaFocsani (insti-
tutiecomuna)
domnul alespeviataprinvot cenzitarr
numea ministrii, sanctiona legile, di-
zolvaA dunarea
drepturi si libertati: egalitateatuturor in
fatalegilor, impozitelorsi apromovarii
in functii publice, desfiintarea privi-
legiilorsi rangurilorboieresti,revizuirea
relatiilor dintre proprietari si tarani
Guve rnul Mihail Kogalnic e anu
Considerat eel mai important guvern din timpul domniei lui
pentru activitatea sa reformatoare, aeest cabinet a fost ins
11octomhrie 1863. I nnoiembrie, ladeschiderea lucrarilor A d
~ \
Cuza anunta inmesajul sau programullegislativ: reforma el
si agrara, organizarea armatei, reforma instructiunii publice,
larizarea averilor manastiresti etc. [S4].
A~~~ l~ra 1
~- uJ (
ALl. CUZA 75
aficarii adminisn
serviciul te1e
itul de stat, a
invers, s- ap
:onstantinopo
it convins sult
ial unirea pe
ereanatiunii n
ivitate refor
tal modern,
tat demarii p
l , , \I
I domniei 1uiC~
t a fost instal~bican::er~
tcrarilorA dun
reformae1ecto
mii publice, s
76
~~M~M'0()
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
r n:
Fiti convinsi caeu n- asi vra de 0putere
carenu s- ar intemeia dedit pe forta [...].
.I nA lexandru loan I , Domn al Romaniei,
Romanii vor gasi intotdeauna pe colo-
nelul Cuza, care aproclamat [...]marile
principii aleregeneratiei Romaniei si care
[...]declara oficialmente [...]caprimeste
aceasta indoita alegere caexpresie nein-
doielnica si statornica avointei nationale
pentru unire - msanumai caun depozit
sacru."
Fragment dinM esajul tronului, 1865
Dictionar
A PROM UL GA , a dispune, printr- un act
oficial, ca0legesaintrein vigoare, sade-
vinaexecutorie.
A SA NCPONA , aconfirma 0legesau 0
dispozitie.
SECUL A RI ZA RE, trecerea unor bunuri
apartinand comunitatii religioase in pro-
prietateastatului.
1. Realizati 0par alela Intr e pr eveder ile
Congr esului de pace din 1856, ale
Adunar ilor ad- hoc si ale Conventiei de
la P ar is din 1858. Explicati deosebir ile,
folosind[8
1
, 8
2
, 8
3
].
2.Comentati [01].
3. Mentionati etapele domniei lui Alexan-
dr u loan Cuza.
4. Mentionati pr eveder ile Legii agr ar e 9i
explicati efectele pozitive si negative.
5. Comentati detr onar ea lui Alexandr u
'loan Cuza. Afost un act negativ, tinand
cont de activitatea sa r efor matoar e?
Sfiin}it ul domnie i lui Ale xandru loan Cuza
L a inceputul anului 1863, impotriva lui Cuza se c
"monstruoasa coalitie", grupare eterogena fermata din
radicali, infruntecu I onC.Bratianu si C.A .Rosetti, si conse
Primii erau, alaturi decei moderati, continuatorii ideologiei
1848, dorind 0transformare economica si socialaradicala,
modelul Europei Occidentale, in timp ce conservatorii
pastrareatraditiilor si privilegiilor epocii premergatoarerevo
insistau cadezvoltarea sa sefacalent si fara schimbari r
Pentru ambelegrupari, Cuza ducea 0politics necoresp
existau diferenteideologicesi, inplus, domnul hotarasesac
autoritar.
Desi Cuza areusit sapuna in aplicarearnbitiosul sau p
legislativsi deorganizareaunor institutii moderne, pozitia.
subminata deactivitatea"monstruoasei coalitii".Conservato
criticatpentru reformeleagrarasi electorala, iar liberalii radi
reprosat caeraprea moderat. Domnitorul s- agandit laa
dupacumamarturisit ill scrisoareac~treNapoleonal I I I - leaIi
justificandu- si politicasi intentiile, sedeclaragatasaabdlce
voareaunui print strain. A ceeasi declaratieafacut- olades
Corpurilor L egiuitoare, ill ~rk1.~~jD4]'
L iberalii radicali condusi deI onC. Bratianu si C.A . Ro
organizat lovitura destat delala11februarie1866.Cuzaa
acteledeabdicaresi aplecatill strainat . ~'ffiurit ill
r Q T:::::==-
Crono logie ; ~ ~ , . ~
M
1~59 C feri d ~1 p'~ - '1 P il
artie- august: on ermta e a ans areprezentann or uter or
(Franta, Prusia, A nglia, Rusia, Sardinia) arecunoscut dubla alege
1860
Octombrie: in prezenta lui A l.L Cuza s- a inaugurat Universitatea
cu patru facultati: drept, filozofie, stiinte, teologie.
1861
Noiembrie: Poarta aacceptat unirea administrativa si politica aPriru
pe timpul domniei lui Cuza.
1862
22ianuarie: s- aformat primul guvern unic, condus de conservato
Catargiu.
24 ianuarie: s- a deschis la Bucuresti prima A dunare aPrincipatel
Bucurestiul afost proclamat capitala tarii,
1864
13 februarie: L egea privind infiintarea Consiliului de Stat, care era
de domnitor si elabora la cererea guvernului proiecte de legi.
10mai: plebiscit privind Statutul dezvoltator al Conventiei de
Rezultatu1: aproximativ 600000de voturi da, 1307nu si aproximati
de abtineri,
4iulie: infiintarea Universitatii din Bucuresti care avea sectii de dre
si filozofie (litere).
1866
11februarie: A L l. Cuza a fost silit sa abdice. S- a format 010
domneasca, compusa din L ascar Catargiu, generalu1 Nicolae G
colonelul Nicolae Haralambie.
C~~~~ M ",,:{\!l A
)~~& ~~}Jh0~t &~ v\
'\ - - ,,0 ~ A ~/I ~ I Y ~ J ji1
) ..q~., J ., t~~ I\ J t <%,,,l{) !- ~~
CONSTITUTIADIN 1~66
\t~~
Cuza se c
mnata din
etti, si conse
irii ideologiei
iala radicals,
nservatorii
gatoare revol
schimbari ra
neeorespunz.
iotarase sa co:
- lrr:- isticile Constitutiei
~'- 1 $1PRI NCI PI I f
- . suveranitatea na-
tionala
guvemarearepre-
zentativa si res-
ponsabila
separareaputerilor
responsabilitatea
ministeriala
monarhiaereditara
libertati si drepturi
cetatenesti
77
CONSTI TUTI A DI N 1866~~~~~
. CA R _- '- 3A REA PUTERI L OR...I !
~l ose1ll- - .;:- - - - - =- - - - =- - =- - - - ::- :c- - '- r_-.
66. Cuza a s - ..e:..vele Domnului
murit in mai - :::::::e::4e si revoca rninistrii
- - - - =- '""" - ~- ~t deamnistie politica
- - <e si confirma intoatefunc-
~- :- fhlice
It deabate moneda
- - =armata
~ deadizolvaParlamentul
- ~ dedreptul deveto
riversitatea din.l,.~ distincpi r;;idecoratii I ,Sodul M 0p!0soaiei lndrel?t~ndy,- ige s.pre M itropo.lie. unde a fosL
e lI De c e 0Const it ut ie dupii mode l be lgian?
Unii oameni politici romani au folosit sintagma "Romania -
Belgia Orientului" dorind ca M arile Puteri sa aibain privinta statu-
fUiui politic al Romaniei 0atitudine asemanatoare eu cea fata de
Belgia: aceasta tara, desi cu un teritoriu mic si fara 0pozitie strategica
deosebita, obtinuse recunoasterea independentei si neutralitatea
teritoriului sau inca din 1831. Dupa abdicarea lui A l.l. Cuza, pro-
punerea de a ocupa tronul Principatelor a fo~ facuta lui Fili~c.l.e
'f ~Flandra, fratele regelui Belgiei, in speranta camodelul politic belglail
.<r A I se va repeta.
ateaconstiintei
teainvatamantului
ateapresei
BJertateaintrunirilor si
asocierilor
..- -
~entul:
~ - eut deinterpelare;
't deinitiativa si sanctiune
Deputatilor discuta si
Ibugetul
itorul:
p.oneaza si promulga legile
dreptul devetoabsolut
it, Careerap
lelegi.
rentiei de la
aproximativ
exercitaprin: Curti dejudecata
1libunale
- - ile si sentintele lor se
lunta ill virtutea legii si se
ta innumele domnului
rtii dedrept, , 7" I
v
(t rs-ist e mul e le c t oral ',
Constitutia includea si un nou sistem electoral bazat pe vot
cenzitar. Pentru A dunarea Deputatilor erau stabilite, dupa eriteriul
78
,
"
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
Constitutia din 1866
A rt. 1.Principatele Unite Romane consti-
tuieun singur stat indivizibil subnumele
de Romania.
A rt. 2.Teritoriul Romaniei este nealiena-
bil. [...]
A rt. 7.lnsu~irea deroman sedobandeste,
seconserva si sepierde potrivit regulilor
statornicite prin legile civile. Numai
strainii de rituri crestine pot dobandi
impamantenirea.
A rt. 10.Nu exista in Stat nici 0deosebire
de clasa. Toti romanii sunt egali inaintea
legilor si datori acontribui faradeosebire
ladarile si sarcinile publice.
Ei singuri sunt adrnisibili in functiunile
publice, civilesi militare. [...]
A rt. 19.Proprietatea de orice natura,
precum si toatecreantele asupra Statului,
sunt sacre si neviolabile. [...]
A rt. 31.Toateputerile Statului emana de
lanatiune, carenu sepoate exercita dedit
numai prin delegatiune si dupa princi-
piile si regulile asezate in Constitutiunea
de fata.
A rt. 32. [...] Orice lege cere innoirea a
cater trele ramuri aleputerii legiuitoare.
Nici 0legenu poate fi supusasanctiunii
domnului, decat dupa ceva fi discutata
si votata liber de majoritatea ambelor
A dunari.
A rt. 33.I nitiativa legilor estedata fiecareia
din celetrei ramuri aleputerii legislative.
A rt. 35. Puterea executiva este incre-
dintata domnului, care0exercita inmod
regulat prin Constitutiune. [...]
A rt. 82.Puterile constitutionale aledom-
nului sunt ereditare, in linie coboratoare
directa si legitima amariei saleprincipe-
lui Carol I deHohenzollem- Sigmaringen,
din barbat in barbat prin ordinul de
primogenitura si cu exc1usiuneaperpetua
afemeilor si coboratorilor lor.
. \
Dic iionar
A M NI STI E, act al domnitorului, regelui etc.
prin care se inlatura raspunderea penala
pentru 0infractiune.
COL EGI U EL ECTORA L , categorieelectorala
carecuprinde cetatenii cu aceeasi averesau
rang social.
PL EBI SCI T, consultare acetatenilor carese
pronunta prinda sau nu asupraunui proiect
de lege sau a unui act de importanta
deosebita (referendum).
VOT CENZI TA R, vot exprimat de cetatenii
"activi" I nviatapolitica: criteriul I nbazaca-
ruiapoate fi evaluat activismul estedat de
olimitaaimpozitului (cens)perceput destat.
JURA M A NTUL DOM NI TORUL UI CA ROL I , 10M A l 1866
averii, patru colegii; primele doua cuprindeau proprietarii
iar al treilea burg!:ezia" liber- profesionistii, ofiterii ill retra
vatu! fiind direct. I n al patrulea colegiu, unde votau taranii, '\
indirect. Pentru Senat existau doua colegii in care i~i e
optiunea ro rietarii funciari ~i de imobile.
\Constitutia ill 1866 a fast perc r r tape plan extern ca
festare aindependentei. Ea prevedea ereditatea domniei si a
unui damn suveran, depagjnd statutul de autonomie recuno
tratatele internationale. I n acelasi timp, legea fund am
Romaniei nu amintea nimic de suzeranitatea otomana si de
colectiva a puterilor europene.
pCronologie
1866
Februarie- martie: lucrarile Conferintei de laParis, la care M arile
discutat problema Principatelor Unite, acaror unire nu fusese re
decat pe timpul domniei lui A l.I . Cuza.
A prilie: plebiscit pentru alegerea printului Carol de Hohenzo
maringen cadomn al Principatelor. Rezultat: peste 600000de vo
rabile, 224impotriva si aproxirnativ 124800de abtineri.
lulie: promulgarea noii Constitutii aRomaniei, ramasa in vigoare,
modificari din 1879, 1884 si 1917, pana in 1923.
Promulgarea legii electorale pe baza votului cenzitar, potrivit ca -
electoral era impartit in 4colegii pentru A dunarea Deputatilor si
pentru Senat, iar varsta minima aalegatorilor se fixa la 21ani.
Octombrie: Poarta dadea firmanul de investitura a lui Carol I ,
renunta implicit la "nota restrictiva" de recunoastere a unirii
timpullui Cuza si accepta unirea deplina, indiferent de domnit
t.Analizati pr incipiul separ atiei puter ilor In stat In Regulamentele
Statutul dezvoltator al Conventiel de la P ar is 9i Constitutia din 18
2.Ar gumentati necesitatea aducer ii unui pr incipe str ain pe tr onul P '
r omans.
\,
ROMANIASUB SEMNUL INDEP ENDENTEI
proprietarii
terii in retra
rtau taranii,
n care 19i e
inextern cac
domniei si a
xnie recuno
ea fundame
rmana si de
Icare M arile P
nu fusese ree
de Hohenzoll
00000de vo
L en.
.ainvigoare, CG
potrivit careia
eputatilor 17i2
la 21ani.
lui Carol I , pro
ere a unirii d
de dornnitor.
79
ROM A NI A SUB SEM NUL
I N D E P E N D E N T E I , . . . ~ . ( \ ~ I )~ PolJ{ )LwY '.;
, 1\~- )~~(7,w .
~- )~~
I nca de la inceputul domniei sale, Carol I si- a facut cunoscuta
dorinta deamodifica r orturile cu I mperiul Otoman si dead1
9
tiga
suveranitatea tarii. I n1873 domnul ridicase deschis rob~
pendentei ~- nsiliu O'e' ilU9 1, ar in 1876 sustinea caprob ema
otieiil'l'rlanU- 9I ""Vagasl rezo varea decat 0data cu destramarea
I mperiului Otoman.
I deile lui Carol erau in concordanta cu cele ale c1asei politice:
existau insa in interiorul acestei elite pareri diferite asupra cailor si
metodelor prin careRomania i9i putea obtine statutul politico- juridic
de stat independent.
Cei mai multi liberali, printre careI on C. Bratianu, M ihail Kogal-
niceanu, Vasile Boerescu, erau favorabili apropierii de Rusia si
actiunii deschise impotriva otomanilor. A ceasta mare putere era
singura interesata sa sprijine m!scarea de eliberare nationala,
deoarece urmarea destramarea I mperiului Otoman 9i controluL
stramtorilor Bosfor 9i Dardanele.
Conservatorii s- auopus acestor tendinte in politica externa,
sustinand initial mentinerea regimului d~arantie col,ectiv.3inaJJ.;:
~rat in 185~ formatia lor germana ainspirat ideeacapericolul nu
vinedinspre A ustro- Ungaria, ci dinspre Rusia, vazuta caun posibil
dusman dupa hotararile Congresului de laParis din 1856. A sadar,
in opinia lor, obtinerea independentei depindea de relatiile dipla-
matice cu Germania si A ustra- Ungaria.
"'- fuPrimava- ra an~lU1 1876, problema orienta~a s- a agravat:
izbucnea rascoaI a bUI gara, sedeaaTI 9au revolup:ajunilor turcl 91apoi
Omr sarbo- muntenegYena- otoman. Romama si- a exprimat prin
note dip oma I cepozI :tate.
~ oul uvern liberal condus deI onC.Bratianu atrecut lainitiative
CA ROL I (1839- 1914) [.j'd lomati ~ , . I ' fli t
.: 1866- 188151REGE 1881- 1914 'tT I pomatice merute sapregateasca POSI aparticipate aun con I C
.... ,.~ :.:?y cu otomanii: in august primul- ministru a avut 0intrevedere cu
\ .~~~ x ~ ~Eatul Franz !~seph I laSibiu, iar in septembrie ~- adeplasat I a
#_~\.\.::r.'6 (Q"va.~~pentm- a""l""I ntatnipetarlit ::A lexandru al I I - I ea_~1pecancelarul
b(0l\'".0; ; vY" ~lexaE.dr Gorceakov. Negoclerile s- au incheiat insa fara0intelegere
, , ~& privind indepenClenta si fara semnarea unei conventii romano- ruse
~ care ar fi reglementat trecerea trupelor ruse pe teritoriul nostru.
Conventia afost semnata abialaigJ2rilie 1877debaronul Dmitri
Stuart, reprezentantul Rusiei in Rom11I a, ~i de Kogalniceanu,
ministrul nostru deexterne [Dd. Erastabilita trecerea armatelor ruse
pe teritoriul romanesc in regimul rezervat armatelor pnetene, cnel=-
tuielile fiind suportate de guvernul rus. A ctul fixa intr- o anexa
drumul pe etape spre Dtu:1:~re,care ocolea Bucure9tiul, 9i numea
comisarii - pentr?: rar.orturile c~nstltutllI e romane9t~ I medrr:t,
1'i~i'efu=rcremobI hzare achemat suo arme lODlJUO oepersoane, din
care 58 000formau armata operative, slab inarmata si echipata.
A rmata romana intra in actiune preluand apararea Dunarii pelinia
Turnu Severin- Calarasi. A dunarea si Senatul au votat motiuni prin
.J in intelegere cu celelalte puteri
aimbunatati soarta crestinilor
. atiei sultanului [...]Rusia se
~a=seamentine 17iapara integritatea
- 1 a Romaniei pentru ca nici un
. t sau vreo primejdie sa nu
~tru Romania din faptul trecerii
msesti pe teritoriul ei."
::Dnve nt ia romdno-rusd din 4aprilie 1877
ulamentele o-
:tutia din 1866.
oe tr onul P r inei
80
'\
CREAREA INSTITUTIILOR, MODERNE
ro;
-
"I nstarederezbel eu legaturile rupte, ee
suntem? Suntem independenti, suntem
natiune desinestatatoare [...]Ceamfast
inaintededeclararearezbelului? Fast-am
noi dependenti catre turd? Fast-am noi
pravineie turceasca? [...J A vut- amnoi pe
sultan easuzeran? Strainii au zisaeeasta;
noi nu amzis- o niciodata."
Proc lamaiia de inde pe nde nia a Romdnie i
din 9mai 1877
~
Pozitia M arilor Puteri fa!a de procla-
mareaindependentei Romaniei
I mpe riul Ot oman: aprecia Romania ea
"rebela" si protesta vehement
Mare a Brit anie : eonsidera proclamarea
independentei 0incalcare atratatelor
Frant a si I t alia: adoptau 0atitudine
rezervata
Rusia: recunostea independenta de
fac t o, dar nu si de iure
Aust ro-Ungaria si Ge rmania: rsi
rezervau dreptul de a se pronunta
dupa razboi
r n UY!A'f.J L < =\- !
Tratatul de p
independenta Romaniei si a Serbiei
Bill aria devenea mar~ prmclpat ~!!~
dominatia Portii '. ,. ,~t" _ c
autonomia Bosniei $'i aHerfegovinei
neutralitatea Dunarii
trupele rusesti din Bulgaria faceau
legatura cu Rusia prin Romania si prin
unele porturi aleM arii Negre
Rusia schimba Dobrogea cu Delta si
I nsula Serpilor (primite- de la otomani
I n contul unei parti din despagubirile
derazboi) cu celetrei judete din sudul
Basarabiei
care declarau starea de razboi cu I mperiul Otoman, dar nu
pendenta. I n 9mai 1877, la 0interpelare alui Nicolae Pleva,
situatia Romaniei, M ihail Kogalniceanu raspundea printr- un
[D2l ce proclama independenta,
A rmata rusa ajungea la Dunare ill iunie si inainta pe
directii catre Balcani.
Cheia victoriei ill Balcani era luarea Plevnei, un puterni
de fortificatii cu 0pozitie strategica insemnata, condusa de
pa~a. Plevna controla drumurile Vidin- Tarnovo si Nico
fia- Constantinopol; de aici otomanii puteau surprinde si A
coloana principala rusa ce se indrepta spre pasul Sipca si
I gnorand forta armatei otomane, armata rusa adeclansat, ill.
atac total nepregatit si cuun efectiv militar mic. I naintarea ill
condusa de arhiducele Nicolae, s- a oprit la Plevna, unde
rus~1;>tiau fost sangeros respinse.
I n aceste conditii, arhiducele Nicolae a cerut principeh
interventia armatei romane la sud de Dunare, neaccepta
atunci de partea rusa. Divizia 4 si 0parte din Divizia 3 a
Dunarea. Romania insista sa seincheie 0conventie militara
borare care sa precizeze individualitatea armatel romane. A
tratativelor dintretar, arhiduce si principele Romaniei, din
1877, s- a acceptat constituirea unui front romanesc sub CQ
Carol I , dar ~_fost respinsa cony),ntia scrisa.~ f!..J,,JJ~ /t .
I r- r,. ~( r- 1'"'\ i\..-', .I , I "t," (\ - -
n "\rM ..).',v v .J . \, lJ vJ.,/'v" '" ).10,)
~
CA ROL I $1A L EXA NDRU A L I I - L EA , TA RUL RUSI EI , L A RA DENI TA .
PE FRONTUL DI N BUL GA RI A
'"";J -" ~.~C{/v\J:..; C J~ \ ",~()I I nLI'u) L eL -
Noul atac asupra Plevnei, organizat de zilraonomastica
~~rncheiat doar cu cucerirea redutei Crivita I ; urmatorul
lupta era asediul. L a sfarsitul lunii noiembrie, Plevna acap'
comandantul ei s- a predat ofiterilor romani. A rmata romana
pase la aceasta operatiune cu 41de batalioane si 112tunuri
cele mai modeme din Europa. L uptele au continuat cu A
armatei ruse spre Balcani, romanii avand misiunea sa ap
vesA ticpe directia Vidin- Belogradcik.
I n februarie 1878 s- a incheiat armistitiul ruso- otoman,
pacea de la San- Stefano. Delegatul Romaniei la tratative,
roman, dar nu
NieolaePleva.
I d .
r eapnntr-
- L-llEA REiNTOA RCERI I
.- \RM A TEL OR ROM A NE
iN BUCURE~TI , 1878
inainta pe
ei, un puternic
~, condusa de'
I N'
~ovo si ico
fU1Prindesi A
asul Sipca si
l
~ecl~at, in.
I naintarea in
~evna, unde
- ::eentantilorcomitetelor
laBucuresti hotaraste
c: -: s=: E Jei antiotomane. '
?le in Bosniasi Herte-
,... .:::cT:J al guvernului roman
a si puterilegarantein
~.cate recunoastereaindi-
ui romansi 'anumelui
::.pasapoartelorromanesti
- - I aReichstadtdintreRusia
__~a; ultimai~i manifesta
::eutralitate intr- un viitor
b::- oioman.
guvernliberalinfruntecu
. . ;c :uu
~ =nrevederearuso- romanade
6- ianuarie1877: conferinta
?uteri laConstantinopol, eu
- deferminaPoartasaacorde
- ti popoarelor supuse. I n
proclamata0constitutiein
.~ estedesemnata"provincie
-(u\ ....
momastica at
; urmatorul p
levnaaeapi
nataromana
ri 112tunUri~: tratatul depacedelaSan- Ste-
tinuat eu ill .
neasaapere !iulie:CongresulI nternationalde
e: generalul Osman pa~ase
semneazacapitulareaarmatei
:;.elaPlevna.
\
A '
ROMANIASUB SEMNUL INDEP ENDENTEI 81
EraelieA rion, afost imputernicit sasustina recunoasterea indepen-
dentei si retroeedarea gurilor Dunarii pana labratul Sf. Gheorghe .
Rusia ahotarat msa reanexarea judetelor din sudul Basarabiei,
des.larand deschis ca- si rezerva dreptul deaI eschimba cu Dobrogea.
I n tara dezbaterile parlamentare au respins msa solutia rusa,
sustinand mentinerea integritatii teritoriale.
Tratatul delaSan- Stefano [52]nemultumea si mari puteri eaA nglia,
ingrijorata depozitia castigata deRusiaill Baleani, si A ustro- Ungaria,
carenu primeaBosniasi Hertegovina. Germania apreluat misiunea
dereconciliere si aorganizat noi tratative depace. I ntre timp, Rusia
a declarat ca nu este ill nici un fel angajata fata de Romania,
conventia din 1877referindu- se doar laraporturile romano- otomane,
nu si laceleruso- romane. I naprilie 1878, erau aduse din Balcani ill
Romania trupe si incepea apliearea planului de ocupare militara.
Delegatia Romaniei care aparticipat laCongresul de laBerlin a
fost condusa deI onC.Bratianu si deM ihail Kogalniceanu. M inistrul
de exteme roman revendica ill discursul sau garantarea integritatii
teritoriale, interzicerea treeerii trupelor ruse pe teritoriul Romaniei,
dreptul ladespagubiri de razboi, recunoasterea independentei si a
neutralitatii tarii. Prin tratatul final semnat la 1iulie [53]' indepen-
denta era recunoscuta imediat de Rusia, I mperiul Otoman, Serbia,
A ustro- Ungaria si abia ill 1880decatreFranta, A nglia si Germania.
Suveranitatea nationala aingaduit afirmarea unei politici exteme
proprii, a permis instituirea unui sistem protectionist necesar
dezvoltarii economice, acreat conditii pentru consolidarea sistemului
politico- institutional.
82
,
CREA~EA INSTITUTIILOR MODERNE
rs;'
~\uL J() Am
Tratatul de pace de la Berlin
teritoriul Dobrogei, al Deltei si al
I nsulei Serpilor revine Romaniei.
conform artico eor 43- 47
in ependeii]a con I tiohata de:
1. schimbarea ~colultli- 7- - al- GeR& ti-
tutiei din 1866
2~.s.acCePf~s~himbului f~clJ\~
Rusia laSan Stefano S6~
re~~teairldepgn~a Seriei$i.iL
M uhtenegrul~
.='Bosnia""~i Hertegovina intraJL ln
"aa1ii:inisrrarea ''Ailst ro-Ungariei
principatul Bulgariei era redusteri-
torial, formandu- se in sudul sau
Rumelia Oriental a, condusa de un
guvernator crestin nurnit de Poarta
A nglia primea insula Cipru
..- -
JD:
"Afost un tiI np cand tara noastra eraun
camp deschis pentru lupte si batalii, dar
acest camp a fost ingradit pentru tot-
deauna de catre garanti a colectiva a
marilor puteri [...]in toate imprejurarile
guvemul princiar aavut drept deviza a
atitudinii sale neutralitatea si pastrarea
ordinii, aceste doua conditii esentiale
care- i sunt impuse de tratate si care fac
din Romania, BelgiaOrientului."
Not a diplomat ic it alui L ascar Catargiu
din ianuarie 1876
D4
.Jnterveniti inPeninsula Balcanica, faceti
razboiul in orice conditii, pentru caraz-
boiul acesta ar constitui un titlu pe care
Rusia n- ar putea sa- ] conteste si ar sili- o
mai riguros decat toate angajamentele
contractate."
Printul I psilanti despre necesitatea
participarii armatei romane
laconflictul ruso- otoman din 1877- 1878
Dic iionar
DE FACTO, in fapt; ceea ce exista in
practice.
DE lURE, dedrept; ceeaceexistainteorie.
I NTEGRI TA TE TERI TORI A L A , principiu
dedrept international potrivit caruia fie-
care stat aredreptul sa- 9i exercite deplin
si nestingherit suveranitatea asupra teri-
toriului sau.
REDUT A , mic fort de aparare, de forma
poligonala, inconjurat de santuri.
I, ;SX'J ' . ""'\. " "k ~'~um __
~;_ , /._ <, , , , ":, , , , "', - , '_ '_ _ ' I
,~ " 'I c. ),' "' J
r . '''' \ - )S I l.E"~ I ~'\.~.; P A,
j. pra1 ..'\",""" ) ('. \'" ~ " - .fI'j, I\. loA ,,J,>. .U .L
i \..J I _I _ ? .', , " ?- . j' "-~', r~ ,.
! 1". 1- ~r'-'-,-p:- - \ t ;../, 1 ~'''''''~
! (' I '"''.r~-- -; ,---''''' \ ,,_1 \
i ~ '''\c ,,/ G{ A L r , - L)T I A \
k f ) ." ,-y \. /--..,
i \, \, )""'"", - A .I ,P'.',....-,~ ~.:
M p' 1('( '" 1
I E <R I U
\, ( l
1 !3
'- .\
\1'
MAR E A
ION I C A
_ inaintar ea tr upelor r usestl
- inaintar ea tr upelor r omane
DP osesiuni otomane
[ll Bulgar ia si Rumelia autonome
UITer itor iu r eintr at in Imper iul Tar ist
Q)Ter itor iu anexat de Austr ia
DTer itor iu allpit Ser biei
Q Ter itor iu alipit Muntenegr ului
D Ter itor iu alipit Romniei
_ _ Gr anita Bulgar iai dupa tr atatul
de la Ber lin
/, - f_ ~
,;
"
r .D~~
,-..__~~,- ,,- - - - - - - - - 'l
f 100 2yO 300k m ?;J ~- - - - - , - . J/
I I
EUROPA CENTRA L A .$1DE SUD- EST L A 1878
t.Ar qumentati atitudinea Mar ilor P uter i fata de pr oclamar ea indepe
stat a Romanlei. Folositi [S
1
l!
2. Descr ietl r azboiul din 1877- 1878 cu ajutor ul hal1ii. P r ecizati .
geopolitice ale puter ilor din zona!
3. Conslder atl par ticipar ea elective a Hor naniei la conflictul r uso
gr e~eala politica? Ar fi fost r ecunoscuta indepsndenta si far a c
militar a? Ar qur nentaf r aspunsul vostr u, toloslndu- va 9i de [D
4
l!
4. Compar ati pr eveder ile celor doua tr atate de pace!
,
"
P RINCIP ALELE INSTITUT" ALE STATULUI ROMAN MODERN 83
'I'
PRI NCI PA L EL E I NSTI TUTI I
\
L t!J "'---\ ;
"
~ ;
;':_ _ o<- J )~f- g ~
{,j I~J."}
'- f~ "
,
- ~ 4' ~
A L E S T A T U L U I R O M A N M O D E R N
L
,
S I P A R T I D E L E P O L I T I C E
'- .
':l; b }f)I(J..
,
f
CAROL I
(1839- 1914)
e al Romaniei
casatont cu
Elisabeta de Wied
(1843- 1916

IIiEiJ ca (a mur it la 5 ani)1

casatont cu
Mar ia de Edinbur gh
(1873- 1938)
casator lt cu
Elena a Gr eciei
casator tt cu
na de Bour bon P ar m
t
I?u5 copul
<v
------I !
r - - - ....... { ;l
~- - - - ~:~ Carol era 0adevarata perso-
- Cu 0rabdare neobisnuita stia
I F:3'lSCa ani de- a randul gandurile
''Jt.:.:E vointeleintr- adevar staruitoare,
- - - - - - ....
I 8rA .<l inrlononrl:J:- * - ze:,taniciodata pefataintentiile
~ adaugam la acestea 0mare
nn simt al datoriei cum rar se
~ 0nobila conceptie, nobil in
I flictul ruso- o~:::alt inteles al cuvantului, aceea
fa si t ara cor - =:z.a acestui stat si acestui popor,
~d~ [0]! ;- ~sinteza insusirilor caracteristice
4 .. - ~- - . Carol."
I .G. Duca, Amint iri poliiic e
1878
Sistemul political Romaniei modeme aavut 1abazaConstitutia
din 1866, careacreat fundamentul democratic al vietii politice.
Romaniaaintrat inrandul monarhiilor constitutionale, incadru1
carorasuveranul eradoar arbitru si factor deechilibru. Rolul prin-
cipal il aveau partidelepolitice, caredin1895 au venit laputereprin
mecanismul alternantei laguvemare.
Parlamentul, ales prin vot cenzitar, afost spatiul consacrat al
disputelor peseamalegilor propuse departidele politice.
,
Monarhia
Rolul monarhiei inistoriaRomaniei modeme afostfundamental.
Domnitorul, apoi regeleisi exercitaatributiileinlimiteleactului din
1866, careii oferealargi prerogativepolitice, legislative, militaresi
executive.
Desi sistemul deguvemare erareprezentativ, inpracticapolitica
puterea executiva aveaintotdeauna un cuvant de spus, deoarece
domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si
revocaministrii.
Simbolul monarhiei constitutionale romanesti afost Carol Ide
Hohenzollem- Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol,
timp in cares- au petrecut evenimente istoricemajorein cares- a
implicat dinplin.
Dupaanii 1870- 1871, candau locmanifestari antidinastice, Carol
acautat saimpuna0domnieautoritaracu acordul Puterilor garante
si al conservatorilor. Nu $i- aatins obiectivul, dar $i- aconsolidat
substantial pozitiapolitica.
A nii 1878- 1881 au insemnat consolidarea dinastiei: acordarea
titlului deA ltetaRegala, proclamarea Regatului si incoronarealui
Carol caregeal Romaniei, incheierea"pactului defamilie" [SI ]"
Personalitate echilibratasi cu 0educatie deosebita, integru .din
punct de vedere moral, disciplinat si riguros [D
l
], regeleCarol a
reusit samodereze disputele politicedintreliberali si conservatori,
aprotejatsistemul bipartit, aincurajatmodernizareastatului si a.spri-
jinit miscareanationalaaromanilor dinafaragranitelor,
Delainceputul domniei s- asprijinit peconservatori. I .G. Duca
explicaacestlucru pringrijadeosebitapentru soartadinastiei pecare
o vedea sustinuta si aparata, daca sebaza pe marii proprietari
unciari,considerati aavea"firedinastica".A conlucratsi cu liberalii,
aflati mai mult timplaguvemare, deoareceacestiaerau dornici sa
adopte masuri cu caracter reformator infolosul statului roman.
Cu stilul sau ironic, Constantin A rgetoianu nota caP.N.L .era
obisnuit "sadomneascainTaraRomaneascasi sasupunasi perege
vointei sale".
84 CREAREA )NSTITUTIILOR MODERNE
REGEL E CA ROL I ~I REGI NA EL I SA BETA
D2
"RegeleCarol eraunul din cei mai buni
oameni si dincei mai intelepti demnitari,
pecarei- amintalnit si eu amavut aface
inviatacu multi suverani [...J. Tarialui se
intemeia pe rabdare, pe tenacitate, pe
simtul datoriei cedovedea chiar inama-
nunte, pe inalta conceptie [...J ce0avea
despre menirea sadedemnitar."
Printul Biilow, Din oiat a Re ge lui Carol I
Cronologie
1875
I ncepe constructia la Castelul Peles,
resedinta delaSinaiaaCasei Regale.
1878
Septembrie: Parlamentul a hotarat sa
acordelui Carol I titlul deA ltetaRegala.
1881
14martie: Parlamentul avotat L egeaprin
careRomaructdev~nearegat.
W - mai: Carol- I si Elisabeta de W ied au
fost incoronati ca rege si regina ai
Romaniei: laincoronare, Carol aprimit
coroana confectionata din otel luat din
tunurile capturate laPlevna.
18mai: s- a reglementat succesiunea la
tronprin "pactul defamilie": mostenitor
al tronului a fost proclamat printul
Ferdinand deHohenzollem- Sigmaringen,
nepotul defrateal regelui Carol I .
1884
Parlamentul a votat legea infiintarii
Domeniilor Coroanei.
Chemat pe tronul Romaniei pentru a consolida pozitia
plan international, Carol I adesfasurat 0interisa activitate in
externa: s- a dedicat cuceririi independentei: a alaturat
Triplei A liante si aimplicat- o in razboaiele balcanice. Titu
aprA eciadi regele Carol "duce singur politica noastra exte
I nsa regele nu auitat sa colaboreze cu personalitatile po
vremii, I on C. Bratianu, D.A . Sturdza, L ascar Catargiu, P.
I onel Bratianu, demonstrand reale calitati de om politic [Dlf
Parlame nt ul
Constitutia a stat la baza vietii parlamentare din anii 1
Reprezentanta Nationala era un parlament bicameral fo
Senat si A dunarea Deputatilor. A fost una dintre institutiil
fundamental ale statului roman modern.
Conform L egii electorale din 1866, alegerea repreze
natiunii se faceape baza votului cenzitar.
Dezbaterile din A dunarea Deputatilor si Senat, org
sesiuni de cate 4- 5 luni, timp in care erau discutate si vota
incepeau cu "mesajul tronului", rostit de monarh, de obicei
no~,brie. (A ctivitatea parlamentara se incheia in fiecare
s\.~'S'punsul Corpurilor L egiuitoare la mesajul tronului".
\ Parlamentul 19i exercita dreptul de a controla puterea eX!
urmarind modul in care se aplicau legile. Deputatii si senab
ales cei din opozitie, se foloseau de dreptul de interpelare,
unor ministri sa raspunda pentru anumite decizii sau acte
si cateodata obligindu- i chiar sa demisioneze.
Part ide polit ic e
Pluralismul afost 0trasatura asistemului politic din Ro
aceasta perioada. Principalele partide care s- au confruntat
politica, Partidul National L iberal si Partidul Conserv
participat la guvernarea tarii si, cu toate deosebirile de .
actionat in vederea modernizarii societatii romanesti, I nviata
au mai existat si disidente liberal- radicale, conservatoare, p
orientare social- democrata sau socialista.
rs;
Princ ipale le part ide e i grupari polit ic e (1866-1914)
A nuI
constituirii
D enumirea
1875 Partidul National L iberal
I on C. Bratianu, C.A .
D.A . Sturdza, lonel B ~
I .G. Duca
1880 Partidul Conservator
L ascar Catargiu, Titu M
P.P.Carp, A lexandru L
Gr.Cantacuzino, TakeI I
1882 Partida Taraneasca
Constantin Dobrescu-
Vas.ileKogalnice
I on M ihalache
1893
Partidul Social Democrat al
M uncitorilor din Romania
Constantin M ille,
loan si SofiaNadej
VasileM ortun
1910 Partidul Nationalist Democrat ~ie'olae lorga, A .C.
P RINCIP ALELE INSTITUTII ALE STATULUI ROMAN MODERN 85
isolida pozitia
isa activitate in
i; a alaturat
lcanice. Titu
noastra externa
sonalitatilo po
ir Catargiu, P .
om politic [D
l1
Senat, org
rutate si votate
arh, de obicei -
eia in fiecare
r- 0nului" .
~apu terea ex,
rtatii si senato
einterpelare,
zizii sau acte
REGEL E CA ROL I ,
sn M ESA JUL TRONUL UI , 1913
Dic iionar
zlitic din Ro - '''- '"1AL A GUVERNA RE (rotativa
confruntat pe a), practica politica pre-
ul Conservat - ~:a:L Odel englez, conformcareia
F~irjle ~e i ~ politice~sunt ch~e~atealter-
esn. I n viata .. ?"emare; ill Romama aunc-
nvatoare p =1895 pana ill 1918 si a fost
, - de altemarea liberalilor si a
or
A RE, procedura decontrol par-
constand ill dreptul unui
t
ti szn deputat de acereexplicatii
prezen jln1 . ~ 1 x ~ did'
_ ' =:mill egatura cu mo u e
'ianu, CA. Ro .!::? a unor probleme politice,
lza lonel Bra. :tive, diplomatice etc.
LG~Duea \C. TRONUL UI , cornunicarerostita
~ I cu prilejul deschiderii sesiunii
)4~i:StI ului, in care erau prezentate
otI ~~e tamsi recomandarile privind
) =re lor. .
T'\_'---_ _ A - . E CONSTI TUTI ONA L A ., forrn~
.amant incareputerea suprema
unei singurepersoane (rege) ale
gativesunt limitateprinconsti-
(1866- 1914)
~SA BI L I TA TE M I NI STERI A L A .,
is unui rninistru de resort de a
:- - - - - 7~ ~ pentru contrasernnarea unei
ifga, A.C C tionatedesuveran.
L a sfarsitul secolului al XI X- lea si inceputul secolului al XX- lea,
s- a incercat organizarea unui partid taranesc. I nitiativa a apartinut
invatatorului Constantin Dobrescu- A rges, care seinspira dintr- o serie
de idei conservatoare si radicale eu privire laemanciparea economica
si morala a lurnii rurale.
I nitiativa afost reluata mai tarziu, dar n- a avut succes decat dupa
primul razboi mondial, cand s- a constituit un Partid Taranesc,
M iscarea socialista s- a afirmat la sfarsitul secolului al XI X- lea prin
intelectualii cu vederi de stanga si prin publicatii precum Coniem-
poranul sau Emanc ipare a. Un teoretician al miscarii afost Constantin
Dobrogeanu- Gherea, autorul primului program socialist din
Romania, intitulat lI Cevor socialistii romani?".
in 1899, prin "tradarea genero~ilorll, P.S.D.M .R., bazat pe ideile
socialiste aleepocii - introducerea votului universal, rascumpararea
marii proprietati, drepturi politice si econornice pentru muncitori - ,
s- a dizolvat. M iscarea socialista a supravietuit in cercurile socialiste
si in organizatiile sindicale. I n 1910, a fost organizat Partidul Social
Democrat din Romania.
in cadrul P.N.L ., in 1884, s- a creat gruparea radicala condusa de
c.A. Rosetti, iar dupa moartea sa de Gheorghe Panu.
Dupa 1895, s- a constituit gruparea condusa de P.5. A urelian,
numita "drapelista" dupa oficiosul acestuia, Drape lul. Din partid au
iesit cateva factiuni conduse de Grigore Vernescu si Nicolae Pleva,
dar aceste disidente nu au afectat unitatea part idului.
$i Partidul Conservator a cunoscut desprinderi, mai importante
fiind cea a lui Take I onescu, care a format in 1908 Partidul Conser-
vator Democrat, si cea alui Nicolae Filipescu, care in 1915 aiesit din
partid din cauza politicii sale filoantantiste .
1. P r ecizati pr incipalele tr asatur t ale sistemului politic din Romania In anii
1866- 1914.
2. Ce legi !?ir nasur i aufost adoptate In veder ea consolidar li monar hiei?
3. P r ezentati instltutia monar hiei toloslndu- va de [D" D
2
].
4. Msntionati pr incipalele par tide ~i gr upar i politice. Cum va expllcati apar itia unor
disidente inter ne ~i exter ne?
86
,
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
~~~~===MIJ LOACELE CULTURALE
51 E C O N O M I C E A L E M O D E R N I Z A
,
Soc ie t dt i ~i asoc iat ii c ult urale
infiint at e dupii 1859
1861: A stra - Sibiu
1863: Societatea "Junirnea" - I asi
1865: Societatea culturala "A teneul
Roman" - Bucuresti
1868: Societatea Filarmonica Romana -
Bucuresti
1870: Societatea pentru fond de teatru
roman c= Deva
1908: Universitatea populara "Nicolae
I orga", Valenii deM unte
1909: Societatea Scriitorilor Romani din
Bucuresti
A TENEUL ROM A N
CONSTRUI T I N 1886- 1888
Pre sa
I nRomania afost favorizata de raspandi-
rea tipografiilor, detraditia gazetareasca si
de infiintarea asociatiilor gazetaresti.
A u aparut numeroase publicatii periodice,
mari cotidiane, reviste de specialitate, pe
anumite domenii, ziare alepartidelor po-
litice:
Cultura afast un alt aspect deseama al modernizarii
L iterati, artisti, oameni destiinta au deschis drumuri noi ,
intat institutiileculturalefundamentale pentru unstat mod
cultivat valorile artisticesi stiintificecareau sincronizat ~.
Romania inlumea civilizata,
Ac ade mia Romdni;
I nfiintataca.Societatea literararomana" (1866),ulterior
A cademica Romana, A cademia Romanaprimeste aceasta
inanul1879. Eaaveatrei sectii: literatura, istorie, stiinte.
Dininitiativaunor oarneni decultura dintoateprovinci
deromani seforma, in 1866, 0societate literara careavea
initial stabilireaortografiei, gramaticii si editareadiction
romane. Treptat, s- au alaturat nu numai filologi si istorici,
sonalitati din domeniul economiei, medicinei, stiintelor
etc. Din 1879, scopul principal al A cademei Romane a
movarea "culturii, limbii si istoriei nationale, aliterelor, ~..
artelor frumoase".
Dinacest for au facut parte importanti oameni decul
L iteratura: Bogdan- Petriceicu Hasdeu, Titu M aiores
1857: R.omanul - c.A .. Rosetti A lecsandrif.A ugust Treboniu L aurian'1I oanSlavici, George
1~78: Tzmpul.--:-M . Emmescu; I .L . Cara- Barbu Stefanescu Delavrancea etc.
giale: I . SlaVI CI I ', M ihail K alni N 1 I G
1884: Unive rsul _ L uigi Cazzavillan stone: I at ogaruceanu, I CO ae orga, eorge
1885: Epoc a- B.Stefanescu Delavrancea; A .~. Xenopol, DimitrieOnciul, VasileParvan, ~u
E. L ovinescu etc. ::> ~\J\;~
1888: Ade viirul- A l. Beldiman; C.M ille \;~f$mnte: ~conomi9tiiP.5.A urelian~~I onGhica, ~e~~ Ni<.
1902: Luc e aft irul- O. Goga (Budapesta) tzW escu, VI ctorBabes, I onCantacuzmo, matematicienii Sp
LE
) E R N I Z A
MIJ LOACELE CULTURALE ALE MODERNIZARII 87
lmodernizam
isdrumuri noi ,
tru un stat mod
I U sincronizat ~i
:1866), ulterior
imesteaceasta
storie, stiinte.
toate provinciit
erara care avea
area dictionarul
ogi si istorici,
inei, stiintelor
ei Romane a f
~aliterelor, s...
UNI VERSI TA TEA DI N I A $I
DE CARTE iN ROMANIA
1899 1912
4694288 5716400
22% 39, 3%
1$1iN iNVATAMANTUL P RIMAR
1870- 1880
Elvetia Olanda Belgia
300000 432000 545 000
ieni de cultura,
uM aiorescu,
rvici, George
Fit
"\. '- '\'Pf,"
. \ ~ /~ '-r
'IJ!..... .,
j ., - - ,
. .
Dimitrie Pompei, Gheorghe Titeig, chimistii Nicolae Teclu, Petru
Poni, agronomul I ~nescu de la Brad, fizicianul Emil Bacaloglu,
inginerul A nghel Saligny, geograful Simion M ehedinti, biologul
Emil Racovita, biologul Grigore A ntipa, botanistul Dimitrie Brandza.
A cademia a rarnas pana astazi cea mai importanta institutie de
cultura a Romaniei.
inviiJiimant uI
L egea din 1864fixase cadrul organizatoric si de dezvoltare pentru
invatamantul primar, secundar si universitar. Populatia scolara era
in crestere, desi analfabetismul continua sa fie 0problema pentru
Romania [TI ' T
2
]
Dezvoltarea invatamantului amai facut un pas in 1893, cand afost
votat proiectul de lege propus de Take I onescu. A cest proiect reor-
ganiza invatamantul primar si IIdadea un caracter practic. Cativa ani
mai tarziu, Petru Poni infiinta primele gradinite in mediul rural si
se preocupa de imbunatatirea programelor scolilor care pregateau
viitorii invatatori.
Cel mai important rol in modernizarea invatamantului romanesc
de toate gradele l- aavut pedagogul, matematicianul si astronomul
Spiru Haret. EI ainitiat culturalizarea si alfabetizarea in mediul rural
si a organizat programe speciale de pregatire ainvatatorilor.
Dupa infiintarea universitatilor din I asi si Bucuresti, au fost orga-
nizate si alte noi institutii de invatamant superior: Facultatea de
M edicina, Scoala de A rte Frumoase, Scoala Superioara de Poduri si
Sosele etc.
I n aceasta perioada au aparut primele organizatii ale corpului
didactic, publicatii consacrate scolii si problemelor pedagogice,
primele asociatii studentesti. I n Transilvania, limba romana era
admisa ca limbade predare in invatamantul primar si confesional.
lnsa in timpul regimului dualist, limba maghiara a devenit obliga-
torie pentru predarea tuturor obiectelor de studiu.
88 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
Cronologie
1879
I ncepe construirea caii ferate Buzau- M a-
rasesti, prima caleferata executata de sta-
tul roman.
1881
Seinfiinteaza Bursa din Bucuresti, prima
bursa de valori din Romania.
1882
Este introdus iluminatul electric in Bucu-
resti.
1883
Seinfiinteaza prima linie telefonica par-
ticulara din Bucuresti.
1894
Primul tramvai electric
1895
Este inaugurat podul de la Cernavoda,
proiectat si construit deA nghel Saligny, la
acea vreme eel mai lung pod din Europa.
Dic t ionar
M ODERNI SM , curent sau tendinta, mani-
festat inspecial inarta si literatura secolului
al XX- lea, caracterizat prin negarea traditiei
si prin adoptarea unor noi principii de
creatie.
M ODERNI TA TE, in sens general, caracte-
ristica deafi modem, respectiv ceeaceeste
diferit sau chiar opus preceptelor, normelor
si practicilor traditionale, referindu- se la
produse ale culturii, institutii, forme de
organizare sociala etc.
TRA DI TI ONA L I SM , curent sau tendinta
carecultiva sau supraevalueaza elementele
tradi tionale.
t.Cor nentati [T1' T
2
]
2.Explicali r olul pr esei tn Romania
r noder na,
3. Folosindu- va de cunosttntele de lite-
r atur a r omans !?iunlver sala, gasili cate
tr ei car acter istici pentr uclasicism,
r omantism !?ir ealism.
4. P r ezentati, folosind!?i cunostintele de
liter atur a r omana, pr incipalele cur ente
politice 9i cultur ale de la sfar situl
secolului al XIX- lea !?i inceputul
secolului al XX- lea.
L a nivel superior exista 0catedra de limba romana la
sitatile din Budapesta si Cluj, carebeneficiau desubventii ..
bisericilor romanesti si a. fundatiilor particulare pentru
romani, Nici in Bucovina sau Basarabia invatamantul ro
aavut sprijin din partea statului, iar limba depredare era
sau rusa. L aUniversitatea din Cernauti s- ainfiintat totusi
de limbasi literatura romana, I n 1912: istoricul ion Nisto
oconferinta de istoria romanilor,
A u fost'deschise colectii si muzee careau pastrat si valo
mai importante creatii culturale. L ainceputul secolului al
fost infiintate M uzeul National deA rta VecheRomaneasca,
Botanica din Bucuresti, M uzeul deStiinte aleNaturii, Fil
Opera. ' , ,
RegeleCarol I si regina Elisabeta - Carmen Sylva, cap
sprijinit si stimulat material talentele deosebite si realizarih
si stiintifice devaloare, au patronat manifestarile culturale
St at ul, age nt al mode mizdrii
Cucerirea independentei de stat a deschis persp
dezvoltare aeconomieiromanesti: crearea unui sistembani
si acorduri comerciale, extinderea rapida a cailor ferate,
zarea transporturilor si aindustriei etc.
I ndustria afost lipsita de capital autohton, decadre t,
calificate, de masini si materii prime. I nconsecinta, politi
nomisti, oarneni de cultura au sustinut caincurajarea ind
tionale seputea realiza printr- un program demasuri prof
Cadrullegislativ avizat mai ales dezvoltarea principalelor
dustriale: industria alimentara, forestiera, petroliera si m
L egeagenerala atarifelor din 1886initiaprotectionismul,
unele taxe deimport laproduse careconcurau cu produ
k- triei nationale. I n1887afost adoptata legea de incurajare
triei, .G}ntG~ care~ ~ iritreprindere cu un caE!!al de 50
avand ~!.tlutrn.~25 _e...ucrcg~m partea statului
impozite si de taxe vamale laimportul de masini, reduc
intransportul feroviar si tereninfolosinta gratuita pentru
.cladirii.
Panainanul1914, agricultura aramas ceamai importan'
economica. Principalul progres inagricultura afost crest
fetelor cultivate mai ales cu cereale.
M area proprietate reprezenta in jurul anului 1900ap
50%din suprafata arabila atarii. I nacelasi timp, aproape
totalul taranimii nu poseda pamant suficient.
Dupa anul1900, '1gI '~estrat<L gt_ma_~ini
care~~ o_cr~~_~s..e~~pF0ductr
baza relatiilor agrare au ramas invoielile agricole. Sisternul
inmunca si produse si munca latarla au complicat situatia
Progresele indomeniul industriei si accesulla piata int
au fost posibile si datorita modernizarii mijloacelor de
decomunicatii. M ecanizarea comunicatiilor, utilizarea tele,
telefonului au favorizat tranzactiile, iar extinderea retelei
si asoselelor ainfluentat cresterea volumului transpor
Finantele publice si creditul au constituit un alt sector A
tul aintervenit activ in scopul dezvoltarii relatiilor capit
\ \
limba romana
ill de subventn
ticulare pentru
lvatamantul ro
I. de predare era
1I nfiintat totusi
)ricul I on Nisto
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
Ipastrar si valo
ul secolului al
heRomaneasca,
leNaturii, Fila
ten Sylva, cap
>jtesi realizarile
W eculturale
eschis perspe
.ui sistem bane
cailor ferate,
l , de cadre te
secinta, politic]
:urajarea indus
.masuri proteq
)rincipalelor r
troliera si met
)tecponismul,
u cu produsele
de I ncurajare a
apital de 500
r tea statului s
isini, reduceri
eitapentru amp
lI D. importanta
Ifost cresterea
lui 1900apro .
ap, aproape 8
_ .. ....- a fost numai un semanator de
L cu.m<1.1?ini si t4:0r~ unmarecreator deenergie. A
:.9- .pred~ala:.::nare vrajitor al invatatorilor, Pu-
e. Sistemul~li au ridicat dupaei atatiauce-
cat situatia tar~i caHaret."
L piata intematilf Tribuna I nvt t t at orului,
eelor de trans:.... Buzau, 1932
izarea telegra
rea retelei fer,
ansporturilor.
tltsector I n ca
lor capitaliste.
S T U [ ) I P D~CA Z: Spiru Haret~i )
modemizarea invatamantul ui romanesc/
Spiru Haret (1851- 1912) s- a nascut la I asi, I n familia unui
functionar. A fost bursier al L iceului Sf. Sava si student la Facultatea
de Stiinte din Bucuresti, I n 1878, a obtinut l~ Paris, unde se afla ca
bursier, titlul de doctor ill stiinte matematice.
I ntors I n tara, a fost profesor de mecanica rationala, algebra si
geometrie analitica laUniversitatea din Bucuresti. I n 1892, adevenit
membru al A cademiei Romane.
A ctivitatea sa politica I n P.N.L . este legata de educatie si
invatamant: inspector general, secretar general al M inisterului
Cultelor si I nstructiunii Publice, apoi de trei ori ministru in mai multe
guveme liberale intre aniiJ897 si 1910.
I n aceasta calitate, a condus reforma invatamantului secundar si
, r
superior din 1898, infiintand cele trei sectiuni ale claselor V- VI I I '
(cursul superior) clasica, moderna si reala, L egea din 1898 ainstituit
certificatul de absolvire (bacalaureatul) si astimulat metodele noi in
predarea tuturor disciplinelor. Profesorii erau numiti ill functie de va-
loare. Un an mai tarziu, Haret apropus spre votare 0lege aillvata-
mantului profesional cu planuri de instructii si statute speciale pentru
scolile de arte si mestesuguri, liceele militare, seminarele teologice.
Pentru ada illvatatorilor 0pregatire adecvata, Haret areorganizat
scolile normale. I n programe au fost introduse lucrarile practice
agricole, considerandu- se- ca "invatatorul safiesatean el insusi si prin
urmare sa pastreze iubirea pamantului si deprinderea de a- llucra".
A infiintat, tot pentru illvatatori, .Biblioteca pedagogica", ill
cadrul careia setipareau, prin Casa Scoalelor, traduceri din literatura
pedagogica. Princircularele sale repetate, a determinat sporirea
localurilor de scoala: intre 1897si 1910, s- au ridicat in toata tara 2343,
din care 1980cat timp Haret a fost ministru.
Pentru cabugetul statului si al comunelor nu ingaduia gratuitatea
unor carp necesare scolilor, a dispus ca editarea lor sa fie facuta de
minister pentru a leieftini.
Spiru Haret este eel care a infiintat gradinitele de copii din
Romania, a incurajat concursurile de carti didactice. A sustinut
reviste caSc oala romand, Convorbiri didac t ic e etc., acreat scoli de adulti
si cantine pentru copiii saraci si a initiat turismul scolar, I n 1904, a
infiintat Scoala Superioara de A rhitectura si Comisia M onumentelor
I storice. .
Supranumit .xnnul scolii' pentru opera sa reformatoare, Spiru
Haret este considerat organizatorul scolii modeme romanesti [D
1
].
89
90 CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
1..
~~~~~~~ROM A NI I DI N A FA RAGRA NI TEL
,
Tl
- -
Romami din afaragrani!elor Romamei
l.Ungaria
2.Basarabia
3.Banat, Banatul sarbesc si
Craina (Valea Timocului)
4.M acedonia
5.Bucovina
6.Bulgaria
2785000
1092000
906980
500000
230000
96502
1
-
"Nici un om politic roman nu aspira sa
anexeze M acedonia, nici sa fondeze acolo
un stat roman. Tinem insa canationalita-
tea romanilor din M acedonia sa fie pas-
tramsi garantia caei vor putea sasecultive
in limita lor in toata libertatea."
Take I onescu
O:t
-
"Natiunea romana, religiunea greco- cato-
lica caatare, si religiunea greco- orientala,
se recunosc prin lege [...]intocmai ca si
celelalte trei natiuni si patru confesiuni
recunoscute ale Transilvaniei. [...]
Natiunile recunoscute prin lege si adeca,
natiunea M aghiarilor, Sacuilor, Sasilor si
aRomanilor [...]sunt pe deplin egal in-
dreptatite si ca atari se folosesc in sensul
constitujiunii transilvane de asemenea
drepturi politice."
Art ic ol de le ge de spre e fe c t uare a e gale i indre pt aiiri a
naiiunii romiine $i a c onfe siunilor e i, 1863
"
0
3
- - - -
"Cele trei limbi ale tam, adica limba un-
gara, germana, romana sunt egal indrep-
tatite in comunicarea publica oficioasa.
[...]
L imba deinvatiimant in scoalele poporale
si medii, apoi institutele superioare dein-
vatiimant 0decid aceia cari au de aingriji
pentru sustinerea scoalelor respective."
Art ic ol de le ge privit or la inire buiniare a
c e lor t re i limbi ale t arii
in c omunic aiiune a public a ojic ioasa, 1863
Dupa1848, unnumar marederomani au continuat sa
afaragranitelor Principatelor si apoi aleRomaniei: inUng
cipatul istoric al Transilvaniei, Banat, Crisana, M aram
Bucovina, inBasarabiasi lasudsi sud- vest deDunare, mai
M orava, Timocsi Vidin, dar si risipiti in tot cuprinsul P
Balcanice, undesunt cunoscuti caromani macedoneni [Ttl
A flati sub diferite administratii: ungara, austriaca,
otomana, romanii nu au reusit saparticipelaviatapolitica,
evidentiat apartenenta la 0comunitate distincta printr- o
activitateculturala.
Diaspora romaneasca s- a format pe la jumatatea
al XI X- lea.DinTransilvania, Banatsau dinVechiulRegat, fa
emigrat inS.u.A ., Canada, A mericaL atinaetc.innoilelor
organizat scoli si biserici, au publicat ziaresi revisteinlimba
si au intemeiat comunitati distincte, dar s- au si integrat, la
grupuri etnice, adoptandlimbasi modul deviatadintarilede
Transilvania
Panala1848, programelepoliticeau mentinut ideileSu:
recunoasterea natiunii romane, a limbii romane si a
ortodox~.inacestspatiu, Bisericaunitasi ceaortodoxa,
uneori, au sustinut miscareanationala.
inpreajmarevolutiei delaUi48 seafirmainluptadee
carturarii laici precumGeorgeBaritiu, editorul Gaze t e i de 11
si SimionBarnutiu, profesor laliceul unit dinBlaj.
Et ape in e ooluiia poliiic d a Transilvanie i
1849- 1860: regim neoabsolutist bazat pe centralizare, sistem repr,
reformism si modernizare economica.
1861- 1866: regim liberal; Viena accepta sa transfere 0parte aaut,
organe locale reprezentative cu atributii executive si legislati
domina Dieta Transilvaniei si impun un pachet legislativ .
programul national.
1867- 1914: regim dualist austro- ungar; Transilvania este anexata
Budapesta promoveaza 0identitate exclusiv maghiara asta
tutiilor sale. Romanii contesta bazele regimului, revends
autonomia, ulterior recunoasterea lor ca unitate politica '
cadrul Ungariei sau al A ustriei federale.
Nici una din cererileromanilor nu afost solutionata
regimul neoabsolutist impus de contele A lexander v
politica de germanizare culturala au limitat activitatea
Singuraconcesieafost ridicareaepiscopiei unite delaBl
demitropoliein1854.
I n perioada regimului liberal, romanii au intensifica
nationala. Noua Dieta aTransilvaniei avea in comporu
deputati romani, 44 maghiari si 32sasi.Pentru primadata
Transilvaniei romanii puteau sa influenteze direct
ROMANII DIN AFARAGRANITELOR 91
~ ~ aTransilvaniei,
, ~:Ule comunitati
1900 1910
55,0%
29,0%
11,9%
53,7%
31,6%
10,7%
:ontinuat sa
miei: in Ungaria
sana, M aramur
Dunare, mai
t cuprinsul P,
cedoneni [T1]
r austriaca, r
nata politica,
incta printr- o .
F~ adunata spre aserba
- =:;- :ei de3/15 mai [...]declara
itapelanga principiile si
'::- =x:lamate sarbatoreste de
. ~ inadunarea generala de
iar in special ca:
11* : ; pentru autonomia 'I ran-
jumatatea s
hiul Regat, ro
:.I nnoile lor p
rvistein limba
iintegrat, la fel
adin tarile de
~~ pentru reactivarea arti-
adusi in Dieta de laSibiu
"64 [...] prin cari articoli
r- - ::.... :;;:a....;- ;..'ta s- ainarticulat canatiune
limbasi confesiunile ei au
nit ideile Suppl
nnane si a B
ortodoxa, desi
=- =njam pentru redeschiderea
:vanepebaza unei adevarate
. . . - ::;- ::mi populare [...l- "
Pronunc iame nt ul de la Blaj, 1868
iI upta de em
Gaze t e i de Trans,
Blaj.
fvanie i
sistemrepresiv, ~::;.::::?a Voastra, I mperiale si Regala
)parte aautoritaE;" ". tii alegatorilor romani din
esi le.gislative. ~ei ~gar~ [...].~ u~const~tat,
et legislativ inspi pcu situatia politica creata de
- e guvemamant [...], canumai
nici 0incredere in dieta din
si in guvemul maghiar. [...]
romanii n- ar avea nici un
icsi astfel nici 0baza I egitima
trecutul milenar al statului [...]
motiv politic spre adetermina pe
guvem sa tina seama de
lor legitime. [...]
cer decat ca dreptul public sa
oltat contra traditiilor seculare,
- e respectate drepturile odata
de dansii [...] Si aceea;;i
, ca romanii, 0au concetatenii
~rmani, precum si cei slavi, in
ghiar."
Fragment dinMe morandum, 1892
este anexata U
hiara astatului si
L ui, revendicand
ite politica disti
olutionata de
xander von B
ictivitatea nati
ite de la Blaj la
intensificat mis
t componenta
prima data in .
e direct activi
legislativa si sa aduca modificari institutionale. Dieta 1;>i- adesfasurat
activitatea in doua sesiuni, in anii 1863- 1864 infaptuind cele mai
importante puncte ale prograrnului romanesc prin doua legi [D
2
, D ]:
legea cu privire la egala indreptatire a natiunii romane si a co~e-
siunilor ei si legea care declara romana limba oficiala aTransilvaniei,
alaturi de maghiara si germana. I n1864, printr- o decizie imperiala,
biserica ortodoxa afost ridicata larang de mitropolie, sub conducerea
lui A ndrei Saguna, I n1867s- a inaugurat oficial monarhia dualista.
I mperiul, numit A ustro- Ungaria, devenea 0confederatie: A ustria, cu
capitala 1aViena, Ungaria, eu capita1a 1aBudapesta. Fiecare avea
guvem, parlarnent, viata politica si administratie distincta, dar Franz
Joseph I era si imparat al A ustriei si rege al Ungariei. Erau organizate
trei ministere comune: exteme, razboi, finante. Pentru Viena dualis-
mul era 0noua forma de organizare politica amonarhiei. Easebaza pe
eolaborarea cu maghiarii, necesara pentru stabi1itatea imperiului.
Ungaria accepta aceasta solutie pentru a- 1;>i reface vechiul stat medieval.
M ajoritatea romanilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania,
Banat, Crisana si M aramures, se aflau sub autoritatea maghiara: cei
din Bueovina traiau sub guvernarea austriaca.
Romanii si- au declarat opozitia categorica fata de dualism inca din
momentul proclamarii sale. L a 15mai 1868, afost facut public "Pro-
nunciamentul de la Blaj" [D
4
], 0reafirmare aprograrnului din 1848.
A ctul redactat de George Baritiu s- a difuzat in Gaze t a de Transit -
vania, Te le graful roman, Albina etc. A restati imediat, autorii au fost
gratiati de imparat.
Dupa organizarea monarhiei dualiste, eauza romanilor transil-
vaneni a fost sustinuta si de inteleetuali sau de oarneni politici din
Romania. Ziarul Romiinul, condus de c.A. Rosetti, publica articole ce
sustineau miscarea nationala. Bogdan- Petriceicu Hasdeu declara ca
"M oldova, Transilvania, M untenia nu exista pe suprafata paman-
tului; exista un singur corp si un singur suflet". L aBucuresti seforma
societatea "Transilvania" pentru intretinerea la studii a tinerilor de
peste Carpati, condusa de A I . Papiu- I larian.
Cele doua partide eonstituite in 1869au fuzionat in 1881, formand
Partidul National Roman. Partidul a adoptat taetica pasivismului
politic si nu a participat la alegerile pentru parlamentul de la
Budapesta, declarand carefuza sa recunoasca unirea din 1867.Pana
in 1905, cand activismul adevenit linia politica aP.N.R., principalul
moment al miscarii nationale a fost Me morandumul din 1892.
Comitetul Central al P.N.R. astabilit textul unui memoriu pe care
l- a trimis si la Bucuresti, unde regele Carol I l- a gasit potrivit si a
promis sprijin.
M emorandumul nu continea cereri noi, dar se opunea anexarii
Transilvaniei 1aUngaria si eritica maghiarizarea fortata, revendicand
drepturi pentru nationalitati [T
2
] [Ds]' Responsabilitatea actiunii si- a
asumat- o conducerea P.N.R., iJt.J~"~cg I on Ratiu, Eugen Brote,
Vasile L ucaciu, I uliu Coroianu, - - GRorg.el- 4de Basesti etc. Delegatia
romana trimisa la Viena nu a fost primita de imparat, documentul
fiind trimis autoritatilor de la Budapesta~}roblema romaneasca era
considerata 0problema interns aUngariei.
Procesul intentat de autoritatile maghiare si desfasurat la Cluj a
dus la condarnnarea autorilor M emorandumului. L a cererea regelui
Carol I imparatul i- a gratiat.
.l
92 CREAREA \INSTITUTIILOR MODERNE
Doua tactici politice
pasioism
sustinatorii pasivismului: intelectuali
din conducerea PNR: I lie M acelariu,
George Baritiu, I onRatiu
pasivistii considerau ca romanii nu
trebuie sa se compromita recunoscand
dualismul
!'.
ac t ivism
sustinatorii activismului: gruparea din
jurullui A ndrei Saguna
D activistii sustineau canumai prin impli-
carea politica vor fi salvate biserica si
scoala, singurele institutii cu caracter
national aleromanilor
I T;
Structura etnica aBasarabiei
Et nia 1871 1897
moldoveni 67,4% 47,58%
ruteni
ucraineni
velicorusi 15,8% 27,80%
bulgari
germani
evrei 16,8% 24,62%
R
Structura etnica aBucovinei
Et nia 1848 1900
romani 55,43% 31,36%
ucraineni 15,80% 27,80%
germani, poloni,
maghiari, ruteni,
armeni 15,73% 27,86%
M emorandumul areprezentat apogeul politicii romanes
pe tactica pasivista.
L a inceputul secolului al XX- lea, tinerii tribunisti au d
carea activismului, idee sustinuta totodata de liberalii aflati
in Romania.
Potrivit programului adoptat in 1905, P.N.R. urma sa
viata parlamentara a Ungariei, renunta la revendicarea tra
a autonomiei Transilvaniei, cerand in schimb recuru
individualitatii politice aromanilor in cadrul statului ma
L a inceputul secolului al XX- lea, se conturau trei c
privind participarea romanilor transilvaneni la viata politi -
era linia "oficiala" a P.N.L , reprezentata de Vasile Gol ,.
Cicio- Pop, Teodor M ihali. "Federali9tii" erau adepti ai fed
monarhiei austriece, cale promovata de A urel C. Po
A lexandru Vaida- Voevod. A l treilea grup, .finerii oteliti", c
Octavian Goga, sustinea deschis unirea cu Romania.
Basarabia, Buc ovina
Basarabia s- a aflat in epoca moderna sub controlul I mperi
fiind organizata ca regiune de granita (oblastie) si apoi ca
provincie (gubemie). I mperiul a incurajat colonizarea ge
gagauzilor, bulgarilor. Spre sfarsitul secolului al XI X- lea, in
basarabean politica de rusificare s- a manifestat atat prin
fortata aunor populatii rusofone, cat si prin asimilarea si pr!
limbii ruse in scoala, biserica si in institutiile statului [T
3
].
I dentitatea nationala aromanilor din Basarabia afost s
sfarsitul secolului al XI X- lea si inceputul secolului al XX
tiparituri - carti bisericesti, manuale, brosuri - , biseri
presa, literatura etc.
A ctivismul politic romanesc s- a facut simtit dupa
din 1905 si dupa promulgarea constitutiei de catre tarul
al I l- lea. I n interiorul miscarii nationale se confruntau
condusa de Pavel Dicescu, ce revendica drepturi nationale,
ducerea limbii romane in biserica si scoala etc., si gruparea
din intelectuali ca Pantelimon Halippa, I on si Teodor
pr<?.movaidei nationale radicale.
I n 1849, Buc ovina devenea ducat sub directa guvemare a
la Viena. Politic a de deznationalizare s- a manifestat in
Biserica si scoala, unde afost interzisa folosirea limbii romA
nizarile succesive au dus la descresterea populatiei romA
cresterea populatiei ucrainene [T
4
].
M iscarea nationala a fost stimulata de viata cultur '-
Societatile "Junimea", "Concordia", "Dacia" au milita
respectarea autonomiei si recunoasterea individualitatii ro
1892s- a constituit Partidul National Roman din Bucovina,
ce sustinea miscarea pentru drepturi nationale.
Cronologie
1849
I mparatul Franz Joseph I promulga 0constitutie prin 'care rec
tonomia Transilvaniei.
1860
I mparatul A ustriei hotaraste alipirea Banatului laUngaria.
,
.,
ROMANI!DIN AFARAGRANITELOR 93
- .R. urma sa
endicarea tra
chimb recun
statului ma
turau trei c
aviata politi -
Vasile Gold'
adepti ai fed
~urel C. Po
erii oteliti", co
mania.
nrolul I mperi
tie) si apoi ca
lonizarea ge
uXI X- lea, in t
at atat prin a<
milarea si pro
rtatului [T
3
].
ibiaafost susti
olului al Xx-
i - , biserica,
mtit dupa re
ecatre tarul
confruntau
.iri nationale,
, si gruparea
;;i Teodo:r: I n
guvemareaC
nifestat in sp
limbii roman
datiei roman
ata culturala
" au militat
ualitatii romare
.Bucovina, for
in' carerecuno
tngaria.
NDUCA TORI L OR A CTlUNI I
M EM ORA NDI STE
1861- 1866
lntroducerea unui regimliberal in lmperiul austriac.
1868
Decembrie: parlamentul maghiar promulga iegeavotatadeDietadelaCluj
privind incorporarea Transilvaniei laUngaria.
Sunt votatelegeanationalitatilor si legeainvatamantului, careintareau asu-
prirea romanilor: ideea de baza era aceeacain Ungaria exista0singura
natiune, ceamaghiara, 0singura limba oficiala, limbamaghiara. .
1869
lanuarie: Conferinta delaTimisoara, unde seconstituie Partidul National
Roman din Ungaria avand presedinte peA lexandru M ocsonyi.
M artie: Conferinta de la M iercurea Sibiului, unde se constituie Partidul
National Roman din Transilvania avand presedinte peI lieM acelariu.
1884
A parelaSibiu gazeta Tribuna, prin careseafirma0nouageneratie, a$a- nu-
mitii "tribuni~ti" (loanSlavici, EugenBrote), caresustineideeaautonomiei
etnicearomanilor din intreaga Ungarie.
1890
Seinfiinteaza la Bucuresti "L iga pentru unitatea culturala a tuturor ro-
. manilor", careasprijinit miscareanationala aromanilor.
Dic iionar
DI A SPORA , grup etnic aflat in afara granitelor jarii de origine.
GUBERNI E,'unitate administrativ- teritoriala al carei statut presupune
aplicarea legilor ruse, obligativitatea folosirii limbii ruse in biserica,
scoala si administratie. ,
PRONUNCI A M ENT, declaratie, actiune prin care este exprimat pro-
testul fata de un sistem social- politic.
t.Expuneti, folosind[01' 21, pr ogr amul Oietei de la Sibiudin anii 1863- 1864.
Ce semnlflcatle a avut el pentr u r nlscar ea nationala ulter ioar a?
2. Car e er a str uctur a etnica a populane'TnTr ansilvania, Basar abia sl Bucovina?
3. P r ezentati ar gumente lilicontr aar qumente fata de aplicar ea celor doua tactici,
.activisr nul" :?i .pasivismul".
!
~~
94
\
CREAREA INSTITUTIILOR MODERNE
D1
_.
lI Ceamfast inainte de declararea rezbe-
lului? Fost- amnoi dependenti catreturci?
Fost- am noi provincie turceasca? [...]
A vut- amnoi pesultan casuzeran? Strai-
nil au zis aceasta; noi nu amzis- o nici-
odata."
Proc lamaiia de inde pe nde nt d a Romiinie i
SIA
I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
L ECTI E DE EVA L UA RE:
,
C rearea institutiil or mod eme
,
I . a. Completati spatiile libere cu informatiile istorice
zatoare urmatoarelor definitii:
1. Trecereaunor bunuri apartinand comunitatii religioase
tatea statului .
2. Dispunerea, printr- un act oficial, ca0lege saintre in
devina executorie .
3.Vot exprimat de cetatenii "activi" in viata politica .....
4. Forma de guvernamant in care puterea suprema ap
singure persoane (rege), ale carei prerogative sunt ,.
constitutia tarii .
5. Principiu de drept international potrivit caruia fiec
dreptul sa- si exercite deplin si nestingherit suveranita
teritoriului sau .
I .b. Completati spatiile libere cu un eveniment istori
fost implicata fiecaredintre urmatoarele personallta]
1. Carol I .
2. Nicolae Kretzulescu .
I I . Completati spatiile libere din fataurmatoarelor ev
litera corespunzatoare anului in care au avut loc:
1...~. Poarta recunoaste deplina unire
pe timpul lui Cuza .
2... ~. :A legerealui Cuza cadomn al M oldovei
3.. '1:.. I ntrevederea ruso- romana de laL ivadia
4.. '] lr Constituirea P.N.L ,
5. ...... Constituirea Partidului Conservator
III.Cititi cu atentie [D
1
]. Pornind de laacest text, r~
rintelor:
M entionati data (zi, luna, an) la care a fost pronun,
proclamatie.
Precizati pozitia I mperiului Otoman fata deaceasta p
Explicati atitudinea M arii Britanii care considera p
independentei 0incalcare atratatelor.
Precizati un motiv pentru care Rusia a acceptat pA
participarea armatei romane in luptele cu turcii.
Razboiul din 1877- 1878 s- aincheiat cu tratatele depace
Stefano si Berlin. M entionati prevederile care facea
Romania.
Peharta alaturata hasurati si scrieti:
a. teritoriul pierdut de Romania la1878;
b. teritoriile careau revenit Romaniei prin Congresul
Precizati daca afost incalcata integritatea teritoriala a
~tiileistorice
dovei
tvadia
'r
pronuntata
peptat pana 1
~cii.
~edepacede
brefaceau re
Capitolul
96
'\
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE
I ON C. BRA TI A NU
(1821- 1891)
0
1
..
, "Taraeraimpartita numai indoua tabere:
albii si rosii. Partide si pareri politice
intermediare nu existau, organismul
politic romanesc era inca intr- o fazapri-
mitiva."
Constantin Bacalbasa,
Buc ure siii de alt i1dat i1
, :: " L I B E R A L I I SI DOCTRI NA L OR
,
M otto:
.Doctnna liberala crede
realizarea progresului cat de
cadrul conceptiei proprietatii .
numai prin ordine, prin dem
rationalism si prin armonie
I .G. Duca,
Libe ralismul
I ngeneral, realitateapoliticapoatefi interpretataill fun
doctrinesau ideologii fundamentale: liberalismul, conse
si socialismul.
Orientarilepoliticesunt adeseaperceputecafiindde
destanga. I n 1789, cand s- aintrunit ill FrantaA dunarea ?
Constituanta, conservatorii s- au asezat pebanciledindre
diului. Deatunci, conservatorii sunt considerati dedreap
calii de stanga. Semnificatiaacestor "etichete" s- amo..
astazi, dar in epoca moderna a insemnat distinctia
tori- conservatori sau capitalisti- anticapitalisti, L a romai
distinctie afost perceputa clar de contemporani sub
"alb- ro~u" [D
1
].
Esenta liberalismului consta din limitarea puterii st
impunerea unei atitudini de neutralitate fata de pr
idealurile indivizilor. Doctrinei liberaleii sunt proprii
trasaturi:
unicitateasi libertateaindividului;
limitareaputerii politicesi separarea puterilor ins
toleranta si pluralismul;
proprietatea privata si economiadepiata:
progresul permanent si nonviolent al urnanitatii.
I nTarileRomaneliberalismul afost adoptat si adap
social- economicesi politiceproprii. Cu toateacestea, lib
ne- afostimpus, ci aaparut ca0solutieposibilainconditi
deemancipare, careainsemnat autonomia, unirea si indi
Principatelor.
Ca si in cazul altor natiuni dornice sa i~i constr -
nationale moderne (italiana, poloneza, maghiara s.a.),
rornanesc adobandit 0dimensiune nationala, nu doar
economica, cumaavut liberalismul clasicoccidental.
L iberalismul romanesc aaparut pe fondul roman t is
afirmandu- se in prelungirea iluminismului politic. Da
Transilvaniei si al celorlalte provincii romanesti, aflate
I mperiului Habsburgic, influentelesunt germane, inP .
propagat mai alesprincipiileliberalismului francez.
A rdereaetapelor inprocesul demodernizare aRoma
caliberalismul romanesc sanu parcurga aceleasi stadii
clasic.Cu toateacestea, si tendintele, si consecintelesunt
cu celealeliberalismului european.
: E
\
LlBERALII $1 DOCTRINALOR 97
OR
erala crede cu
esului cat de A
iproprietatii iru
ne, prin demo
in armonie so
I .G. Duca, Do,
, fund de dre
A dunarea N
iledin dreap
ide dreapta, .
I s- a modifi
distinctia r
L a romani,
orani sub
ilei sa fie socotiti toti
:ttradeosebire, avand afi si
. aceeasi pentru toti sau
.;.... ~ sau pentru a pedepsi."
Const it ut ia c arounara, 1822 puterii sta
I ta de proi
proprii urm
rilor in stat;
nitatii.
t si adaptat
stea, liber ..
inconditiile
rea si indep
carenu seintemeiaza pe1egi
esteinvalmaseala arnetitoare
: ;;;;:,fie care du~e pe popor la
roceste patria." .
Prunc ul Roman, 1848
j construias
ras.a.), libe
nu doar po
Ftal.
omant ismului
litic. Daca A
fti, afl.ate in
e, in Princip
lcez.
aRomaniei
?i stadii pre
I esunt com
- romanul are dreptu1 de a fi
. eni nu este scos afara: tot
5I :eun atom.al- intregii sirvera-
poporu1ui: satean, meserias,
preot, so1dat, student, boier,
fiu al.patriei si, dupa Sfanta
::romtii, esi mai mult, efiu al1ui
Proc lamat ia de la lslaz; 1848
"- - .
Pana la primul razboi mondial, in societatea romaneasca nu au
existat crize majore in interiorul P.N.L ., care era recunoscut drept cea
mai puternica forta politica. Putem spune caistoria liberalismului
romanesc se confunda cu istoria Romaniei modeme. L iberalii insisi
au avut constiinta unei misiuni de indeplinit: faurirea unui stat
romanesc puternic.
Et ape in e oolut ia libe ralismului romiine sc
j
Originile iluminist e
Gandirea politica liberala este legata de iluminism si adepins de
mai multi factori:
luminarea prin cultura si invatamant, mai intai amediilor aris-
tocratice, inspira contestarea regimului politic turco- fanariot si
discutia privind modernizarea societatii;
agentii modernizarii: literatura si publicatiile straine de sorginte
iluminista, profesorii straini, emigrantii, tinerii romani plecati la
studii in Occident;
mediile social- politice: in majoritate boieri, dar si negustorii,
meseriasii etc.; fata de Tara Romaneasca, unde regimul politic era
restrictiv, in M oldova. insusi domnitorul I onita S. Sturdza sustinea
proiectele liberale ale micii boierimi [D
2
];
proiectele si programele reformatoare in spirit liberal alcatuite
de reprezentantii Partidei Nationale.
"
Libe ralismul pasopt ist
I nrevolutia de la 1848 se manifesta cateva tendinte liberale:
mode raia, condusa de I on Heliade Radulescu, care avea influenta
in randul micii burghezii si al boierimii;
grupul care urmarea aplicarea programului revolutionar in
cadrul vechilor institutii, condus de Nicolae Balcescu: totodata,
propunea emanciparea si improprietarirea taranilor si introducerea
votului universal;
radic ala, reprezentata de: I .c. Bratianu si C.A . Rosetti, care
sustinea organizarea rapida anoului regim politic.
Desi revolutionari, pasoptistii considera libertatea dreptul de a
face orice in masura in care nu sunt lezate interesele celorlalti,
dreptul de a actiona conform legilor [D
3
].
Sursa puterii in stat este reprezentata de intreaga natiune, fara
deosebiri sociale [D4]'
Anii Unirii
liberalii si conservatorii se unesc in Partida Nationala pentru
infaptuirea programului unirii, domnitorul insusi ducand 0politica
liberala:
sub aspect economic se impun principiile liberale: libera
initiativa, libera asociere, concurenta:
se contureaza trei coordonate politice:
- naiionalismul: emanciparea rapida de sub otomani;
- c onsiiiuiionalismul: separarea puterilor in stat si respectarea
autoritatii legilor in cadrul republicii sau al unei monarhii consti-
tutionale:
!!~
98
\,
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLlTJ CE
D~.
.Pecand liberalul Bratianu, conformidei-
lor parlamentarismului modem francez,
asteapta mantuirea de la hotararea po-
porului insusi asuprasoartei salesi doreste
saconceada influenta asupra guvemului
tarii unor paturi catsepoatedelargi alepo-
porului, Catargiu, mai linistit si mai prac-
tic, Pl!l1etemeiul decetateniepeinfiintarea
unei administratii sistematic organizate."
Carol I , Me morii
\
\
D'
~
"Centralizapunea de mai sus a"avut de
efectfaptul caastazi intereseleeconomice,
materiale si morale aletuturor claselor so-
cialesunt inatarnarea guvemului. A ctivi-
tatea cetatenilor, fortelesi inteligenta tarei
si chiar aindividului sunt restranseintr- un
, cerede fier si puterea central atinde din
cein cemai mult de acugeta si avietui
singura pentru top. 0asemenea stare de
lucruri prelungindu- se, vaavea deefecta
injosi caracterele, a corupe constiinta
umaria, ainabusi in tara orice indepen-
denta, oriceactivitate, oriceviata. A ceasta
ar fi insasi moartea morala a ratiunii."
Programul P.N.L., 1875
(i)7
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand
legileadministrative si chiar economicein
vederea de ale face neatarnate de atot-
putemicia guvernamentala, initiativa,
activitatea si traiul cetatenilor invederea
mai ales de areinalta caracterul si inde-
pendenta individului fata eu Statul."
Programul P.N.L., 1875
Dl .
"Tinta P.N.L .inca delaintemeiere afost
dezvoltarea fortelor nationale si pe orice
taram. Fortele morale, intelectuale, mili-
tare si economice, toate fortele nationale
dezvoltate astfel incat sa putem zice la
fiecare moment ca suntem constienti de
deviza trecutului nostru formulata astfel
de unul din conducatorii P.N.L .: prin
mintile, prin inima si bratele noastre."
I on I .c. Bratianu, 1909
- pluralismul: exprimarea libera aopiniilor, individual sa
unor partide.
Const iiut ia din 1866; princ ipe le st rain
Opera aintregii clase politice, Constitutia nu contine t,
propuneri ale liberalilor: Parlamentul unicameral si limi
tului de veto al Domnului, corp electoral reprezentativ.
LC. Bratianu a sustinut si a actionat consecvent pen
principelui strain. Cu toate acestea, Carol I va numi ~
primului sau guvern un conservator [Ds]'
Const it uire a P.N.L.
I nt e le ge re a de la Conc ordia, prima incercare de consti
avut loc in 1867, reprezenta un program in 11puncte si se
pentru modernizarea Romaniei. A u participat liberalii
condusi de M ihail Kogalniceanu si liberalii radicali c
I .C Bratianu si CA . Rosetti.
Coaliiia de la Mazar-Pasa publica in 1875 programul P.- -
programul este adaptat in functie de componenta co
atitudinea M arilor Puteri, care nu- i doreau pe liberali la
fiindca erau suspectati de practici revolutionare:
programul reflecta mai ales punctul de vedere al
din jurullui M ihail Kogalniceanu, 0atitudine mai realista ~
chiar si de radicali;
principalele elemente doctrinare sunt:
- domnia legilor si respectarea principiilor
tutional- parlamentar:
- independenta individului in raport cu statul [D
6
];
- egalitatea politica:
- imbunatatirea conditiei materiale apopulatiei:
- invatamant gratuit si obligatoriu;
- estepropus un amplu proces dereformare aRomans
solutie amodernizarii, dar si arenasterii valorilor .
ale cetatenilor [D7]'
.Prin noi inst ne "
Reprezinta deviza liberalilor, dar si unul dintre
doctrinare care 19i propunea valorificarea tuturor res
energiilor nationale, care sa contribuie la dezvoltarea
romanesti [Ds]'
Domeniile vizate erau: industria nationala, capitalul si
autohtone, proprietatea privata.
Protejarea valorilor nationale nu reprezenta insa r,
totala a capitalului strain, ci 0colaborare prin care sa nu
in nici un fel interesele romanesti [D9]'
Libe ralismul mode rat
P.N.L . cunoaste lasfarsit deveac 0aparenta perioada de
care, de fapt, este una a schimbarilor de generatii si
doctrinara.
Reprezentantii generap.ei pasoptiste dispar pe rand: C_
(1885), I .C Bratianu si M ihail Kogalniceanu (1891); le
1
LlBERALII $1 DOCTRINALOR 99
nCE
tinerii liberali din jurul lui I on r .c. Bratianu, propulsat spre sefia
partidului de "Oculta".
in 1899, inpartid patrund socialistii "genero9i", careaduc si cateva
modificari ale corpusului doctrinar, in sensul democratizarii vietii
politice. De altfel, programul P.N.L . din 1892propunea adoptarea
"sufragiului universal cu reprezentatiunea proportionala".
a ne pune in valoare
> _ - ;;z~onala, asociindu- ne
fit F"?- =0valoare comparabila
'e 0ia influenta lor, e
es- l statului si oriceomde
pregateasca sa incu-
~ st riiin
nu contine to
neral si limit
)rezentativ.
secvent pentru
Iva numi in
Pe nt ru 0re formii agrarii ~ i e le c t oralii
P.N.L . afost puternic influentat de rascoala din 1907: guvemarea
liberala va adopta 0serie de masuri, care insa nu puteau rezolva
problema agrara.
odata cu noua conducere a partidului, doua reforme sunt
adoptate, in ciuda divergentelor dintre tinerii si batranii liberali:
reforma agrara si reforma electorala: ele aveau drept scop crearea
unei proprietati mijlocii puternice pe care sa sesprijine economia si
respectiv votul universal, capremisa ademocratizarii vietii politice
[DlQ! D
ll
].
I onI .e. Bratianu, 1899
~fa ca trebuie sa dea 0
~ putintei tuturor ce-
icipa, prin exprimarea
,_statului, asa caStatul
~ ~ adevarat simtamintele
romanilor."
~ 'e slul Program al P.N.L., 1911
~de constituire
puncte si se
pat liberalii
i radicali con
Dic t ionar
COA L I TI A DE L A M A ZA R- PA ~A , alianta a liberalilor moderati si
radicali si amosierilor liberali, ale carei I ntruniri aveau loc in casele
englezului L akeman, care fusese ofiter in armata turca sub numele
de M azar- Pasa.
FRA NCM A SONERI E, asociatie internationala cu caracter filantropic,
in parte secreta, ai carei membri se recunosc prin anumite semne,
embleme si simboluri.
I NTEL EGEREA DE L A CONCORDI A , coalite realizata in februarie
1867intre liberalii radicali din M oldova condusi de Nicolae I onescu
si liberalii moderati condusi de M ihail Kogalniceanu. Coalitia avea
labaza un program de mentinere si consolidare aregimului consti-
tutional si de modernizare astatului roman.
L I BERA L I SM , doctrina aparuta lasfarsitul secolului al XVI I I - leain
Franta si in A nglia. Din punct de vedere politic liberalismul sustine
un regim politic bazat pe parlamentarism, pe pluralitatea partidelor
politice, pe conceptia unui stat arbitru, pe libertatea cetateanului
exprimata in mod esential prin vot. L iberalismul economic sustine
o economie de plata si libera concurenta. '
"OCUL TA ", grupare in cadrul PN.L ., condusa de Eugeniu Carada,
cu scopul de a- I aduce in fruntea partidului pe I on r .c. Bratianu,
OL I GA RHI E FI NA NCI A RA , grup restrans de mari posesori ai capi-
talului financiar, care domina viata economica aunui stat.
ROM A NTI SM POL I TI C, miscare de idei aparuta in spatiul
romanesc dupa 1830; se constituie pe baza ilurninismului politic si
incorporeaza liberalismul, nationalismul, socialismul si conserva-
torismul modem.
::a este nevoie ca actuala
:m)prietatii safieschimbata
- proprietati caci viitorul
:.:..c::nocraticnu e pe deplin
IIII'J ~Glnd infiecaresuflet exista
~5l:i5dar:itatii sociale."
I onI .e. Bratianu, 1913
atul [D
6
];
tlatiei;
~aRomaniai ca
valorilor indiv
Idintre prin _' ati principalele tr asatur t a~e
uror resursel I I Jberale. Healizaf 0compar atie
!ZVoltarea so - - - aconservatoare.
.::;. etapeleevolutiei liber alismului
~~- :sc.Foloslndu- va l;li de docu-
- ::::>2- D11]' prezentat,i(i~en~ificali)
ta insa resp~- ::a!ele tr asatur i aleflecar eia.
me sa nu fieL~- =fi sintagma .P r in noi lnsinel".
apitalul si co
erioada de sta
eratii si de ~
~rand: C.A .
1891); le iau
100 LlBERALlSMUL: IDEOLOGIE ~I P RACTICI P OLITICE
' " P R A C T I C I P O L I T I C E L I B E R A L E
I ON I ~C.BRA TI A NU
(1864- 1927)
0
1
,,[Constitutiareprezinta] operarornanilor
[...]creatasi elaboratadedansii prinalor
initiative: 0constitutie liberala [princare
segaranteaza] toatelibertatilepublicede
caresebucurapopoarelecelemai liberale
din Europa civilizata."
De c laraiie a c onse rvat orului
A ristide Pascal, 1866
L iberalismul i~i are originea in ideologia miscarilor de e
sociala si nationala din prima jumatate a secolului al XI X-
A plicarea principiilor liberale privind modernizarea
romanesti incepe 0data eu domnia lui A lexandru loan C
baza politica 0constituiau liberalii moderati reprezentati d
Kogalniceanu, I on Ghica, Nicolae Kretzuleseu.
A doptarea Constitutiei de la 1866 si venirea principelui
tron marcheaza eonsolidarea si relansarea proeesului de m
a Romaniei. L iberalii vor fi in fruntea acestui proces, p
practica principiile lor doctrinare [D
1
].
Guue rndrile libe rale
P RIM- MINISTRU P ERIOAOA
CA . Kretzulescu
Stefan Golescu
Nicolae Golescu
Dimitrie Ghiea
A lexandru G. Golescu
I on Ghica
I on C. Bratianu
Dumitru C. Bratianu
I on C. Bratianu
Dimitrie A . Sturdza
Petre S.A urelian
Dimitrie A . Sturdza
Dimitrie A . Sturdza
Dimitrie A . Sturdza
I on I.c. Bratianu
I on I.c. Bratianu
martie- august 1867
august 1867- aprilie 1868
mai- noiembrie 1868
noiembrie 1868- ianuarie 1871
februarie- aprilie 1870
decembrie 1870- martie 1871
iulie 1876- aprilie 1881
aprilie- iunie 1881
iunie 1881- martie 1888
octombrie 1895- noiembrie 1
noiembrie 1896- martie 1897
martie 1897- martie 1899
februarie 1901- decembrie 1
martie 1907- decembrie 1908
decembrie 1908- decembrie 1'_
ianuarie 1914- ianuarie 1918
Guvernele din anii 1867- 1868 se constituie in baza A
dintre fractiunile liberale de la hotelul Concordia, in febru
A ceasta a fost prima tentativa de formare a unui partid ..
M asurile adoptate aveau in vedere consolidarea .
statului si obtinerea independentei aeestuia. I nterzicand
dreptul de a arenda proprietati si votand legea monetara,
radicali au atras protestele M arilor Puteri si ale
A
Turciei,
acceptat cu greu emiterea unei monede nationale. I n 1868,
Nicolae Goleseu promoveaza legea privind inzestrarea si 0
armatei dupa principii moderne.
M area guvernare liberala (1876- 1888) contribuie la d
capitalista a Romaniei. Sunt adoptate legi privind resP9
ministeriala, organizarea invatamantului si a armatei. I n
se consolideaza capitalul national si se adopta hotarari cu
protectionist. A stfel sunt ~plicate principiile liberale exp .
deviza: .Prin noi insine". I nca de la instalarea la guvernare
E
l
P RACTICI P OLITICE lIBERALE 101
- - - lCfl- liberal nu numai a
a.- =- ==~ victorioasa din ras-
~tului acea situatiune
;at la 0positiune euro-
~~pus pe capul primului
- ~ coroana de otel [...].
~ temelii puternice ros-
~. ::=ID de I on Bratianu, ne-
=::ii:BJiunii reinviate."
A LE
:milor de e
ului al XI X- l
dernizarea
ru loan Cuza
prezentati de
principelui
sului de mod
i proces, p
~ 7
ilie 1868
,868
ianuarie 1870
1870
martie 1871
~1881
1
e1888 ~::.:ecredinte religioase si confe-
ioiembrie 1896 . ==slituie in Romania 0piedica
nartie 1897 c ~ drepturile civile si politice
tie 1899 '" - - - - "
ecembrie 1904
mbrie 1908
iecembrie 191
marie 1918
- - =- - - - - "& .::Ii I .I .C. Bratianu in Parlame ni,
19 de c e mbrie 1914
-; din Consiiiut ia Romiinie i privind
.. --..-.,. -''''ie i, dupa modilicarea din 1879
in baza in]
a, in februarie
ti partid libe
lidarea insti
terzicand str
monetara, ,.
lie Turciei, c
~.I n1868, gm
rarea si org
buie la dezv
idresponsabi
matei. I n eco
iotarari cu c
rale exprimat
guvernare, in
prim- ministrull.C. Bratianu avertiza asupra stadiului de dezvoltare
inapoiat al societatii romanesti. Romanii, din cauza conjuncturilor
politice si geografice, nu avusesera timpul necesar pentru a putea
evolua 0data cu natiunile europene occidentale. Venise deci momen-
tul dezvoltarii pe baze proprii aindustriei, comertului si agriculturii
romanesti lanivel european, asigurandu- se totodata preponderenta
elementelor nationale.
odata obtinuta independenta, Romania devine regat (1881) [D
2
].
Era deci necesara revizuirea Constitutiei. L iberalii incearca si reusesc
largirea corpului electoral in favoarea burgheziei de la patru la trei
colegii, in functie de votul cenzitar, chiar cu riscul aparitiei unor
diferende intre cei doi lideri: I .c. Bratianu si CA . Rosetti.
I n1914, Parlamentullua in discutie proiectele legislative privind:
votul universal si improprietarirea taranilor. I zbucnirea primului
razboi mondial aimpus clasei politice amanarea acestor reforme care
urmau sa schimbe radical societatea romaneasca dupa razboi [D
3
].
Mdsuri polit ic e libe rale
1870 miscare conspirativa initiata de liberalii radicali avand drept
scop indepartarea lui Carol. Declansata defectuos laPloiesti,
actiunea atrage arestarea fruntasilor liberali, judecati si
achitaji intr- un proces la Targoviste:
1877- 1878 razboiul de independenta aRomaniei: intalniri ale lui
I .c. Bratianu cu imparatii Franz Joseph la Sibiu si cu tarul
Nicolae al I I - lea la L ivadia; votarea creditelor pentru
armament; proclamarea independentei: participarea la
Congresul de la Berlin;
1879 modificarea articolului 7din Constitutie privind acordarea
cetateniei [D4];
1883 Romania adera la Tripla A lianta:
1884 adoptarea noii legi electorale prin revizuirea Constitutiei:
legea Domenii1or Coroanei;
.
1885 Biserica Ortodoxa Romana devine biserica autocefala;
1892- 1894 sustinerea miscarii memorandiste si prin aceasta a
luptei de emanciare aromanilor din Transilvania [D.J ;
1914 L L C. Bratianu propune in Parlament adoptarea reformelor
agrara si electorala.
)
fi convingerea noastra,
- ar fi certitudinile noastre
.. - :::nlor definitive ale efor-
zareamfost trimisi aici, in
a, un simtamant depatri-
.::z:::adara intelepciune politica
~am tot cene- ar putea
o
f-
- ..J
o
(L
VI NTI L A BRA TI A NU (1867- 1930) I .G. DUCA (1879- 1933)
!!~ .~
102
,
LlBERA[ISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE
Ds
...
"A r fi 0mare si iresponsabila greseala
politica aserecunoaste legitimitatea ver-
dictului de condamnare din Cluj [...]; se
impune ca 0datorie patriotica si natio-
nala cacei condamnati laCluj sa trans-
porte inRomania centrul activitatii lor in
I upta cesustin pentru existenta nationala
a romanilor din Transilvania si Banat."
Scrisoarea lui D.A . Sturdza
catre ziarul Pe st e r Lloyd din Budapesta
D6
...
"Seinfiinteaza, sub denumirea de Casa
Rurala, 0institutie avand drept scop
principal inlesnirea creditului necesar
pentru ca taranii romani, cultivatori de
pamant, sa poata cumpara pamanturi."
Le ge a pe nt ru infiiniare a .Case i Rurale "
din 4aprilie 1908
Dic iionar
A RENDA , aincheia un contract prin care
una dintre parti, proprietarul unui bun,
da temporar inexploatare celeilalteparp.
(arendasul) acest bun contra unui pret.
CA PI TA L , ansamblul valorilor materiale
(bani, proprietati etc.) si spirituale (bunuri
culturale, capacitati intelectuale), care
investite aduc un profit.
1. Mentionati cinci r nasur i economice 9i
cinci masur l politice ale guver nelor
liber ale.
2.Motivati necesitatea cr ear f B.N.R.
3. Comentati necesitatea modlficar f ar t. 7
din Constitutla din 1866.
1870
UJ
1880
-
~
0
z
1882
0
1885
0
1887
UJ I 1897
1901
1903
1907
Miisuri e c onomic e lib e ra le
1867 Strainilor leesteinterzis dreptul de aarenda imob
carciumi si deaseaseza in mediul rural.
1868 L egeapentru construirea si exploatarea unei reteledJ
de914km(coneesiuneaStrousberg) peruta Roman- '
I nruntarea Camerei deComer] si I ndustrie.
L egea monetara propusa cu trei ani inainte de I .C
permite baterea monedei de aur cu efigialui Carol
Rascumpararea cailor ferate; statuI roman prelua
lor.
L egeaprivind infiintarea Bancii Nationale aRomf
deveni principala sursa de.credit pentru dezvoltarea
si comertului.
I neepe eanalizarea raului Dambovita, proiect al .
Grigore Cerchez.
L egeaprivind organizarea armatei: eavacontribui la
unui numar cat mai mare decetateni.
M asuri vamale protectioniste: estedenuntata Cony,
cialacu A ustro- Ungaria si apoi cu Rusia si Germ
L egea pentru incurajarea industriei nationale.
L egea repausului: in zilele de duminica si sarb
luera, iar magazinele si intreprinderile erau inchise,
Program derelaxare fiscalasi depereepere eficienta
Crearea unei eomisii apetrolului pentru valorifiearea
petrolifere aleRomaniei,
A nul rascoalei determina mai multe masuri a
invoielilor agricole; I egealimitarii dreptului dealua
I egeainfiintarii Casei Rurale [D
6
]. .
,
ELITALlBERALA 103
enda imobile,
l.
veacul al XVI I - leaboierimea
a se desfaee in doua
alcatuita din boierii mari,
ul toata puterea politica:
ierii mid sau boierasii - fu
la dregatoriile publiee.
mtre aeeste doua tabere
zrescu mereu, iar dupa ee
enta burgheziei straine in
stra, ea lua asa proportii,
- oua fractiuni seprefacura in
aparte, dusmane de moarte;
atoare reactionara, alta
I utionara. Din lupta intre
- forte se plamadeste viata
amei moderne."
Stefan Zeletin,
Burghe zia romiina
rie.
rinte de I.c. B
alui Carol I .
anprelua expl
lataConventia
~si Germani~.
male.
easi sarbatori
rau inehise.
ereeficienta at
ralorificarea bo
masuri agrare:
dui dealuain
E L I T A L I BERA L A . I
Conc e pt , origini, t rdsiit uri
Elita, insensgeneral, estegrupul oamenilor "ale~;;i"sau al "celor
mai buni" dintr- ocomunitate, creatori devalori, careseremarcaprin
calitatile lor - instructie, talent, origine, avere etc. Elitareuneste
persoanele care influenteaza sau participa direct la elaborarea
deciziilor economice, sociale si politice intr- un stat. M embrii SI D
ocupapozitii importante ineconomie, insocietate, inviataculturala
si religioasa, invirtutea caroraseimplicainviatapolitica.
A celeasi trasaturi le- a avut si elita romaneasca in secolul al
XI X- lea, Defapt, din cauzadeosebirilor deopinii inprivinta cailor
demodernizare aRomaniei, sepoatevorbi dedouaelite: ceaconser-
vatoare si cealiberala [D
1
].
I deileliberalismului erau cunoscuteinPrincipate eel putin dela
inceputul secolului, dar elitaliberalas- aafirmat 0datacu revolutia
dela1848,activitateasaincepandsadearoadedupaUnireadin1859.
Prefacerileeconomicesi socialedinaceastaperioada au influentat
structurasi ideologiaelitei politice: reprezentantii marii boierimi, dar
si ai celei mici si mijlociiau adoptat 0conduitaburghezasi principiile
politice liberale. A 9a s- a intamplat cu familiile Rosetti, Sturdza,
Kretzulescu, Campineanu, Colescu, Chica, Bratianu, Kogalniceanu.
M ajoritatea liberalilor proveniti din aceste familii apartineau
intelectualitatii romanesti. Ei 19ifacusera studiile in strainatate, de
undeau preluat instrumenteleteoreticealepoliticii liberale, devenind
astfel principalii promotori ai noii ordini sociale, dar si noua putere
capabilasamentina aceastaordinestabilasi dinamica.
!!!!
~~h
I ,
104 LlBERAtISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE
FRA TI I GOL ESCU, FRUNTA $I L I BERA L I
D
2
-
"Casa lui, faraafi un palat, estedestul de
vasta spreainclude, inafara tipografiei si
a birourilor redactorilor, apartamente
locuite de proprietar, director si redac-
torul sef [...]. Deci in aceasta casa a
Romanului sedeschideau in fiecarejoi
seara saloanele ospitaliere ale d- nei
Rosetti. Numerosi straini, dar mai ales
scriitorii pe care evenimentele ii atra-
sesera in Romania, erau invitati dedrept
laacestereuniuni, decaretoti, sunt si~,
au pastrat ceamai frumoasa arnintire. I n
tirnp cedoarnnele imbracate in costume
nationale urnpleau saloanele, daca era
prea multa inghesuiala, barbatii se
refugiau in marea sala a redactiei,
impodobita cu portretele lui M azzini si
Garibaldi cu autografe, si discutau despre
razboi si politica, bandu- si berea si
fumand, Franceza era limba universal
adoptata de toti invitatii indiferent de
nationalitatea lor."
Frederic Kohn- A brest,
reporter francez, despre redactia
ziarului "Romanul" la1877
Exista deci 0legatura stransa intre intelectualitatea romf
crearea Romaniei moderne, intreaga ordine politica, p
exercitarea puterii in stat, reprezentand opera elitei inti
romanesti de la jumatatea secolului al XI X- lea.
EL I TA L mERA L A STUDI I iN STRA I N.A TA TE
Petre S.A urelian
I on C. Bratianu
Durnitru Bratianu
I on I.c. Bratianu
I on Ghica
A lexandru G. Golescu
Studii superioare - Grignon (Fr
ScoalaPolitehnica - Paris
Facultatea de Drept - Paris
Scoala de Drurnuri si Poduri - P
Conservatorul de arte si meserii
Scoala Politehnica si Scoala centr
si meserii - Paris
Studii universitare deeconornie la
Freiburg, Jenna, M iinchen, Bonn,
College de France
College de France
Doctor in matematica - Paris
Studii - Universitatea din Berlin
Doctor in medicina - Paris
L icenta in litere laSorbona; Doctor
laParis
Cursuri College de France
Dirnitrie A . Sturdza
I on Balaceanu
Eugeniu Carada
Spiru Haret
M ihail Kogalniceanu
Nicolae Kretzulescu
M ihail Pherekyde
c.x. Rosetti
A proape fara nici 0impotrivire, rangurile boieresti au f,
intate prin Conventia de la Paris din 1858. A parent, boie .
incheiat rolul social si politic, clasa politica fiind ~e a
majoritate cu aceleasi principii ale liberalismului. I n r
anularea titlurilor nobiliare nu .a produs schimbari m
economie, influenta boierllor deveniti mosieri decurgand din
proprietati de pamant.
Pana la 1900, independenta economica aoamenilor politici
era asigurata de proprietatile funciare.
A bia dupa 1880, cand s- a infiintat Banca Nationala a R
si mai ales dupa 1900, se poate vorbi de 0oligarhie fin.
industriala liberala.
Elita liberala romaneasc~ participa intens la viata cul
mondena a societatii [D
z
]. I n 1865, se infiinta societatea "
Roman", avand presedinte pePetre S. A urelian, care- si prop
ridice nivelul de cunostinte stiintifice si artistice si sa dI
constiinta civica a romanilor,
Un punet de atractie al elitei politice romanesti 11reprezen
tatea "Jockey- Club", infiintata in 1875 la I asi si la Bucuresti.
reuneau atat liberali, cat si conservatori, membrii clubului p
caracterizati prin pasiunea fata de caii de curse, dar si prin c
apartenentei la elita vremii.
M ulti dintre membrii elitei liberale au aderat la lojile m
mai ales in perioada pasoptista. Sunt cunoscute si caz
C.A . Rosetti, I on C. Bratianu, Dumitru Bratianu, I on Gill
Balaceanu si a multor altara. I nsa, dupa 1866, aripa radicala
zentata de I.c. Bratianu si C.A . Rosetti s- a retras din aceas
nizatie, ca urmare a opozitiei dintre caracterul national pre
ideologiei liberale si internationalismul francmasonic.
Elita liberala apartinand perioadei moderne din istoria R
a aparut 0data cu generatia de la 1848, irnpartasind ideal
itatearoma
v , \I
}>DUtI ca, pr l
a elitei int
r E
:::rignon (Fr.
Paris
- Paris
Poduri - P,
te si meserii
?c oala centrals
- Paris
Idin Berlin
Paris
oona, Doctor A
nce
resti au fost
mt, boierim
iind de ac
ilui. I n re
mbari maj
rrgand din
- nu adominat si epoca, si pe
znii sill prin minunatul com-
_.J:S:Si:rilor 1ui. I n e1s- au contopit
armonios nu numai mari si
calitati, dar, ceea ce este mai
~. ~ care, indeobste, secontrazic
.e.Spre pilda, el era totdea-
~?i realist, cumpatat si indraz-
~41 si seducator, modest cand
e1, mandru si intransigent
'~~ - urba de tara 1ui."
I .G. Duca, Pot re ie si aminiiri
nata cul
ietatea "A
:e- ~iprop
~ si sa de
reprezenta
:ucure~ti.
ubului puts
~princo~
lojile mas
si cazuril
I on Ghica,
Iradicals n
inaceasta
nal pregn
ie.
rtoria Roms
d idealuri
ELiTA L1BERALA.
\.
105
M isiunea saera aceea de acrea 0burghezie nationals si 0doctrina
lib I
v " v bil u 1.1
era aromaneasca, capa esaconstruiasca un stat putermc si CI Vl-
lizat alaturi de celelalte natiuni ale Europei.
I on e.Briit ianu
1821- 1891
M arele ompolitic roman era descendentul unei familii boieresti
din judetul A rge~.
in1841, aplecat la Paris, unde aurmat Scoala Politehnica si s- a
implicat in miscarile studentesti cu caracter re~nar. I ntors in
tara, a fost unul dintre personajele importante ale revolutiei de la
1848.A urmat exilul, dar in 1857arevenit in patrie si a luat parte
laluptele pentru unire, a fost deputat in divanul ad- hoc. Desi a
fost ministru in timpul domniei lui Cuza (1860), s- a indepartat
dedomnitor si s- a numarat printre cei care l- au fortat sa abdice.
S- aocupat personal de venirea in Romania a lui Carol de Hohen-
zollern.
in1875, a fondat Partidul L iberal (mai tarziu Partidul National
L iberal), pe care l- a condus pana in 1891. A fost in .mai multe
randuri ministru si prim- ministru in perioada 1876- 1888[D
3
].
Contemporanii l- au supranumit ,,fondatorul dinastiei de la Flo-
rica", resedinta familiei Bratianu. Trei dintre fill sai, lonel, Constantin
(Dinu) si Vintila, au continuat opera politica aparintelui lor.
I on I .e . Briit ianu
1864- 1927
Fiul eel mare allui I on C. Bratianu astudiat la L iceul Sf. Sava si
apoi laScoala de Drumuri si Poduri din Paris. Adevenit inginer si
a lucrat la construirea podului de la Cernavoda si la calea ferata
Bacau- Piatra Neamt. A fost casatorit cu M aria M oruzi si apoi cu Eliza
Stirbey,
Si- ainceput cariera politica de tanar, intfu cadeputat (185J5), apoi
caministru al lucrarilor publice (1901).Din 1909pana in 1927, afost
presedintele celui mai puternic partid politic din Romania - P.N.L .
Prim- ministru intr- o perioada dificila pentru Romania, 1914- 1926,
aimpus intrarea Rornaniei inrazboi alaturi deA ntanta. A reprezentat
Romania latratativele de pace de laParis.
Din nou seful unui guvern liberal, in perioada 1922- 1926, care a
consolidat si amodernizat Romania M are. Desi adversarii politici
l- au acuzat de autocratism si i- au reprosat tutela pe care 0
exercita asupra regelui Ferdinand, nu i- au putut contesta patrio-
tismul si calitatile de mare ompolitic.
Const ant in A. Rose t t i
1816- 1885
Fiul spatarului A lexandru Rosetti s- anascut laConstantinopol. A
fost membru al Societatii "Frapa", iar la 1848 unul din fruntasii
revolutiei. intimpul exilului, afondat laParis ziarul Romania viit oare ,
iar laBruxelles, Re public a romdnd. A militat pentru unire cadeputat
in Divanul ad- hoc. Si el a devenit adversar allui Cuza, pe care l- a
atacat in ziarele vremii, si a fost unul din capii conspiratiei de la
106 LlBE~ALlSMUL: 10EOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE
!~!!
EUGENI U CA RA DA
DI M I TRI E A . STURDZA
t.Definiti elita. Menttonati tr ei tr asatur i
ale elitei liber ale r or nanestl.
2. Gasiti cinci evenimente politice major e
cu par ticipar ea elitei liber ale. P r ecizaf
implicar ea dir ecta a unor lider i liber ali.
3. Comentati [03l folosind9i lectia "Roma-
nia sub semnul independentei".
11februarie1866.A facut parte dincoalitia delaM azar- P
demai multe ori ministru, deputat si chiar primar al Ca
1884, nefiind de acord cu I.c. Bratianu in privinta refo
torale, pecare0considera preaputin democratica, s- ad
vechiul sau prieten si a format 0disidenta in Partidul _
L iberal.
C.A .Rosetti afost unul dinmarii ziaristi ai veacului
fondat Prunc ul roman, careadevenit apoi Romdnul.
Mihail Kogiilnic e anu
1817- 1891
Descendent al unei vechi familii boieresti dinM oldov
ficiat de0educatie aleasalaI asi, inFranta, lacolegiul L
si laUniversitateadinBerlin.Desi 0vremeafostofiter, s- a
deistoriesi literatura si la1840aeditat Dac ia liie rarii, iar
tarziu adevenit profesor deistorielaA cademiaM ihaile -
ainceput tiparirea Le iopise t ului Moldove i.
L a1848, aredactat unproiect deconstitutiecarei- aadus
domnitorului M ihail Sturdza. A poi s- adedicat vietii politi
cunoscuta contributia salaUnire. Prim- ministru intimpul
lui Cuza, apromovat celemai importante reformealeac
A fost ministru in mai multe guveme liberale, dar cel
mandat esteeel deministru deExteme, dintreanii 1877- 1
Romania~i- acastigat independenta,
Euge niu Carada
1836- 1910
Nascut laCraiova, setragea dintr- o familie deboieri
dupa tata. A studiat dreptul si literatura laCollegedeFr
scriitor si redactor laziarul Romdnul inperioada 1860- 18
A fost curierul pasoptistilor exilati.A indeplinit unele
blicesi afostamestecatinmiscareaantidinasticadelaPloi
A fostmembru inconsiliul deadministratie al Cailor Ferate
(1883- 1886), dar aramas celebru datorita pozitiei pecarea
conducereaBancii Nationaledin1883, candafostalesdin
lamoartea sa.A dversarii politici l- au atacat necontenit, co
du- l eminentacenusieaguvemelor lui I.c. Bratianu si seful
Dimit rie A. St urdza
1833- 1914
Erafiul marelui vornic A lexandru Sturdza si descend
familii caredaduse M oldovei doi domni. A fost casato .
Cantacuzino, nepoata desoraalui I onGhica.
Cariera sapolitics ainceput in 1857, casecretar al - -
ad- hoc din M oldova. A slujit peA lexandru loan Cuza
particular, dar i- adevenit mai tarziu adversar, A ocupat ,
ministru mai multe guveme liberale. I n1895, dupa moar
C. Bratianu, a devenit prim- ministru si seful Partidului
L iberal, pe carel- acondus pana in 1908, incercand sa .
strategia partidului "domnia legilor". Retragandu- se
politica, s- adedicat A cademiei Romane, al carei memb
1871.
CredituI si finantele au conditionat dezvoltarea vietii economice
si au contribuit la modemizarea Romaniei.
, I n februarie 1880, r .c. Bratianu, sprijinit de Eugeniu Carada,
unul dintre conducatorii ei timp de 20de ani, prezinta ParlamentuI ui
proiectul de infiintare a Bancii Nationale a Romaniei, motivand
aportul deosebit al acestei institutii la constituirea capitalului
romanesc si la dezvoltarea economiei nationale [D
1
].
Banca Nationals a devenit prin lege singura banca de emisiune,
dar si band comerciala centrala, functionand ca 0societate pe
actiuni. I nitial, banca avea un capital de 30de milioane de lei (un leu
era egal pe atunci cu un franc francez). 10milioane reprezentau
participarea statului, restul subscriptiei apartinand particularilor,
majoritatea membri ai P.N.L .
Primul guvemator al Bancii Nationale a fost I on Campineanu,
fruntas liberal si membru al guvemelor liberale in repetate randuri.
Banca Nationala a Romaniei a fost principala sursa de credit
pentru dezvoltarea industriei si a comertului, dar si pentru micii
agricultori, devenind totodata "citadela" liberalilor, cea mai puternica
- I. cA M PI NEA NU baza financiara a lor.
(lB41- 1888) Dupa infiintarea Bancii Nationale, burghezia intra, asa cum scria
Stefan Zeletin, "in rolullegitim al oricarei burghezii nationale, acela
de a- 9i imprumuta statuI cu bani 9i deci de a- i impune conditii ~ a- i
cere garantii".
ICE
elaM azar- p.
primar al Ca
mvinta refo
ratica, s- a d
in Partidul _
I in M oldova,
l colegiul L u
if:ofiter, s- ap
t e rara, iar trei
1M ihaileana.
are i- a adus
vieti] politice
u I n timpul
meale acest
dar eel mai
I I 1ii1877- 18
de boieri
~ede France.
1860- 1870.
it unele fun
lelaPloie9ti
lor Ferate R,
pecare aa
ales director,
rtenit, consi
si seful ,,0(0
calipsesc Romaniei insti-
it care fac puterea societe-
si [...]amcautat sainfiintam
~ - nu dandu- le in concesiune
straini, ci fondandu- le cu
zoastre si ,suspnandu- le din
noastre [...]Sa nu luam bani
~;P si sa- i platim insutit [...]ci
!aril prin transforrnarea unui
- :l::I iI Descin alt capital; al doilea,
- rnai multi proprietari."
~ al lui I .c. Bratianu I n Parlame ni,
1886
tar al Diva
Cuza ca se
rupat fotoli
moartea I
tidului Nati
sa imp
u- se din
nemhru era
\
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE 107
STUDIU DE CA Z:
B anc a N ationala a Romaniei
intre economie ~ i p ol itic a
I NTA I UL TI PDEBA NCNOTA DE0M I EDEL EI
EM I SI NTREA NI !1881?I 1933
~!~:
108
l,
LlBERALISMUL: IDEOLOGIE $1 P RACTICI P OLITICE
(0:'
"Trebuiesc dar reformate cat mai curand
I egile administrative si chiar economice in
vederea de alefaceneatarnate de atotpu-
ternicia guvernamentala, initiativa, activi-
tatea si traiul cetatenilor [..,], caracterul si
independenta individului fata ell Statui,"
Programul P.N.L., 1875
L ECTI E DE EVA L UA RE:
,
L iberal ismul , id eol ogie ~ i p rac tic i p o U
I .a.Completati spatiileliberecu informatiileistorice'
toareurmatoarelor definitii:
1. Grup restrans demari posesori ai capitalului financi
minaviataeconomicaaunui stat .
2. Grupare incadrul P.N.L ., condusa deEugeniu Carada,
deaaduceinfruntea partidului peI on1. C.Bratianu
3. Coalitierealizatainfebruarie 1867intreliberalii radi
deNicolaeI onescu si liberalii moderati condusi de
niceanu .
4. Principiu al doctrinei P.N.L .careI si propunea cav.
tuturor resurselor si a energiilor nationale sa co
dezvoltarea societatii romanesti .
5. A sociatieinternationala cu caracter filantropic, inparte
carei membri se recunosc prin anumite semne,
simboluri .
I .b. Completati spatule libere cu numele unei p
implicateinfiecaredintre urmatoarele evenimente:
1. Primul guvemator al Bancii Nationale afost ales .... _
2. A condus20deani BancaNationalasi afostseful , , 0,
3. L ider al P.N.L ., ministru si prim- ministru in repetate
contribuit lavenirealui Carol deHohenzollem inRo
4. A participat laimportante evenimente dinistoriam
maniei si afostministru deextemeinanii cands- ac
A
pendenta .
5. L ider alliberalilor radicali, afost ministru, deputat si
Capitalei si afondat ziarul Romdnul .
I I . Ordonati cronologic evenimentele istorice din
scriind ill spatiile liberedin coloanaBliterelecoresp
succesiunii corecte:
A.
a.I nfiintarea Bancii Nationale
b.Dimitrie A . Sturdza devinepresedinte al P.N.L .
c.L iberalii adopta 0legepentru incurajarea
industriei nationale
d.BisericaOrtodoxa Romanadevine autocefala
e.CoalitiadelaM azar- Pasa.
I I I . Cititi cu atentie [D
1
] si raspundeti cerintelor:
1. Precizati contextul politicincareafost elaborat acest
P.N.L .
2. Definiti liberalismul.
3. M entionati alte trei etape in evolutia liberalismului
4. M entionati doua masuri adoptate de liberali care
programul P.N.L .din 1875.
ne E
fniu Carada,
C. BriHianu.
~ralii radical;
pu~i de
~ unei per
runente:
tales
seful Oculb
r "
~repetater,A
~inRomA
toriamode
nd s- acasti
leputat ~l
..L.
ta
110 CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
Opinii despre aparitia ~i raspandirea
conservatorismului european
D1
- - -
.Jmpactul miscarilor sociale, careaaccen-
tuat tendinta personalitatilor culturale de
apune sub semnul intrebarii principiile
iluministe, a stimulat 0reactie si mai
generalizataimpotriva Revolutiei franceze
si a lui Napoleon. A paritia ideologiei
conservatoare afost ceamai vehementa
forma de condamnare a revolutiei si
totodata cea mai completa descriere a
unei viziuni socialealternative".
John R. Barber,
I st oria Europe i mode rne
D3..
"Termenul asuferit 0denigrareinultimele
doua secoledeistorie si civilizatie euro-
peana. 0denigrare promovata delibera-
lismul si democratia triumfatoare, dar si
de ideologiile de stanga si de extrema
stanga, careau impus intr- o buna parte a
continentului experiente politice, econo-
mice, sociale si culturale. Termenul de
conservatorism a servit ca antiteza a
progresului si a devenit mai mult sau
mai pujin 0insulta. Nu- i mai putin
adevarat caau existat si reusitedeanaliza
[ ... J in sens constructiv. Celemai impor-
tantevindincultura germana si britanica.
Si nu intamplator: in A nglia se naste
critica la adresa Revolutiei franceze,
aceasta luand forma ceamai coerenta in
Germania. lar Germania face pentru
ideologia conservatoare, ceea ce Franta
facepentru iluminismul progresiv [...J ."
I on Bulei,
Conse rvat orismul
comentau opiniile celor doi istor lci con-
ter npor anl, citaf mal sus.
CONSERVA TORI SM UL ROM A N
Originile
Conservatorismul politicdinRomaniai~iareobarsiain
boieresti redactateinultimeledecenii alesecolului al xvm
prima parte aveacului urmator.
Convinsi denecesitatea consolidarii propriei societati,
tantii elitei dinaceastaperioada s- au adresat marilor pute .
indeosebi Rusiei tariste. Ei propuneau, intre altele, reo
aparatului administrativ si avisteriei Principatelor.A veau
totodata, 0noua politica economica, si chiar si 0aW i
culturala. Pentru "siguranta persoanelor, proprietatilor si a
segandeau la0varianta romaneasca acunoscutului Hab
Ac t ; uncadru juridicprincaresocietatea, respectivstatuI , p
si st abilit at e , ii garanteaza individului libertatea si m
creatoare.
M emoriileamintiteau fostelaborateinconditii istoriceI
vorabile: repetate razboaie austro- ruso- turce caresedesfa
spatiul carpato- dunarean si careadesea sesfarseau cu ra
toriale.
A lte aspecte ale contextului european sunt insa fa
conturarii conservatorismului politic roman. I n A ngli
poposeau, din cand in cand, boierii romani, modelul s
liberal- nationalistii francezi eraaprigcombatut [D
1
, D
2
]. I n
politicasi istorica, ganditorii britanici sustineau .absurditef
adistruge prinviolenta0vecheordinesociala.I nlocuirea
tutii traditionale (monarhia) sau aunei politici, chiar defi:
,,0inventie contemporana" (indiferent caeste denumita
torat", "directorat", "consulat"), duce la dezastru. I n c
potrivit primilor conservatori europeni, t radiiia trebuie
Fiecareomestedator saacceptepozitiamostenitainierar
sarespecte autoritatile si, inprimul rand, peconducato
Dumnezeu.
Princ ipii ge ne rale !}i ide i princ ipale
Douaprincipii generalerezulta dinceledemai sus:
1. princ ipiul ie rarhie i;
2. princ ipiul auiorit iiiii.
A cesteprincipii constituietemeliaconservatorismului e
careseafirmainprimajumatateasecolului al XI X- lea.Dinele
principalele idei:
re dobt mdire a/pdst rare a supre maiie i spirit uale a Bise ri
propovaduind re spe c t are a c uodniului lui Dumne ze u, poate
pornirile distructive aleoamenilor;
monarhia c onsiiiut ionala ilustreaza imbinarea trecutului
autoritatii politice)cu prezentul (re alit at e a, caracterizataprin
ratii si impliniri. consfintitejuridic);
TIONALISM
~ROM A N
lTOprieisoeietaf
sat marilor pu
mtre altele, n
cipatelor.A veau
~ chiaI \)1 0
)TOprietapJorsi -
moscutului Hi
'eSpectivstatul,
ibertatea si m
eRosetti- Rosno-
~, careapreciau
~:.c ~oltare, indeosebi
b atorilordinA nglia;
Ghica, domn al
areafanariotilor,
~5 istoricesi al evitarii
carepuninpericol
.~a;
eelmaibogatboieral
al M oldoveiinperi-
D ~i\. a re dac t at ult e rior
,.. E ereformatoarepentru
ist,coautoralRegula-
~ cadomnal Valahiei,
ela1848", propunea
- damentalesus- men-
Dnditii istorice
rcecaresede
~sfar~eau cu
ill sunt msa -
nndn. I n A n
ini, modelul
iHut [0
1
, 021. in
eau A absurditat ~oastra caaceagenera-
ala.W ocuirea =- ~n- alucratea, nu numai
litici, chiar de liE'- ?i conservatorii,pentru a
este denumita .- 01carevafaliji?Eu cred
lezastru. I n .J' - ....;:El tineret[...J facut- ael
dit ia treb . c .;c principii? A m spus- o
,we . tazi ~d biril d
tenitVA . ._ ..:. _~ asazica eose e e
aill le:ar. - =:Jreapta siStangaatunciau
>econducatoru. - "'L Fi putinedecatastazi [...J.
deosebiremai mult de
~....c:......;: Geprincipii,Conservatorii
=>V., libertatea,caciei s- au
parintiilorpentru dansa:
I. =: mraurireapoliticaagene-
ei au ganditcaputerea
- - a exclusivinmainile
emai sus:
P. P. carp, Era noud
eodataconservatori?Noi
liniesustinatoriaiprogra-
'. delaDivanul A d- Hoc,"
Titu M aiorescu,
~-~ Q Romdnie i sub domnia lui Carol I
CONSERVATORISMUL ROMAN
t at c e are rddacini in t re c ut ul inde pdriai de vine part e a soc ie t aiii ac t ive ;
indepartarea unui element al aeestei st ruc t uri arganic e deschidecalea
catrehaos;
pragre sul re zult d numai .dirur-un proc e s le nt e i prude nt , asemanator
maturizarii unei plante".
L egitimitatea prin autoritatea politicareprezentata demonarha
fost sustinuta si de carturarii TOmaroin primavara anului 1848,
pma la abdicarea lui Gheorghe Bibescu Voda [D
3
], Chestiunea
respectarii si apararii marii proprietati funciare a caracterizat
repetatele dezbateri din Comisia Proprietatii in vara aceluiasi an
, I , I
apoi, in cadrul celor doua Oivanuri A d- Hoc din 1857 [0[. Pentru
gradualismul schimbarilor, invedereaevitarii convulsiilor sOdale, s- au
pronuntat reprezentantii eonservatorismului autohton si in timpul
domniei lui A lexandru loan Cuza.
funimismul - c ont ribut ie la definirea
c onse rvat orismului roman
Dupa asasinarea prim- ministrului Barbu Catargiu, exponent al
conservatorismului, c rit ic a c anvulsiilar soc iale continua. M ai mult,
prin junimism, seajungea la0criticaorganizata, coerenta ainsesi
"direep.ei ill caresefndreapta' societatearomaneasca moderna".
.Jnovatiile" (ideile, institutiile) liberaledinperioada 1848- 1864 au
fast considerate imitatii, imprumuturi din Occident. Eleatingeau,
potrivit junimistilor, numai "suprafata societatii romanesti", fund
doar "forme fara fond". Premature, veneau in contradictie eu
traditiilelegislative, cu structura sociala, cu spiritualitatea majoritatii
romanilor, Eleint drziau apariiia si de zvalt are a "noului continut", care
sacorespunda starii realeatarii, caracterizata prin:
lipsaunei "democratii amuncii", incareceletrei .clase" alesode-
tatii - taranii, mestesugarii si "guvemantii" - nu erau incurajate
destat sa- si realizezesarcinilespecifice;
preearitatea eulturii, alta .fantoma fara trup", careimpiedica
"democratizarea Romaniei dejosinsus".
A sadar, pentru junimisti, liberalii asigurau numai 0"democrape
desusinjos";nu existaclasademijloc, deci nici burghezie; nici prole-
tariat, caurmare; soeialismul eonstituia0"mareanomalie": Partidul
L iberal eraconsiderat unpartid artificial;numai eei carereprezentau
intereselemosierilor si aletarardlor aveau posibilitatea sainstaureze
formepoliticesi culturalecorespunzatoare "obiceiurilor ancestrale";
junimistilor si, prin ei, eonservatorilor lerevenea, astfel, rolul prin-
cipal inasigurarea progresului gradat, real, durabil [0
5
,0
7
],
Me diile soc iale
Variante ale aceluiasi mediu doctrinar, conservatorismul si
junimismul au definit eonvingerilepolitieealemarilor mosieri.si ale
fiilor acestora. Familiile Bals, Brancoveanu, Cantacuzino, Carp,
Catargiu, Ghiea, L ahovary, M anu, Rosetti, Sturdza, Stirbey cuprind
numeroase exempleinaceastaprivinta.
A depti ai conservatorismului, inclusiv prin filiera junimista a
acestuia, ei proveneau din familii care obtinusera tit1uri boieresti
drept recompensa pentru serviciileadministrative efectuate. Cazul
eel mai cunoscut esteeel allui VasilePogor; lafel, eel allui Teodor
Burada.A .D.Xenopol, fiul unui functionar superior, autodidaet, avea
invederevariatealternativeprivind dezvoltarea Romaniei modeme.
-
111
!!- ~:e
112 CONSERVATORISM, NATIONALISM, (TRADITIONALISM
I'm,
"Dad! este 0caracteristica, prin caretre-
buie sasedeosebeasca unPartid Conser-
vator, epastrarea necliniiid a spiritului de
ordine. Ordinea este, cums- ar zice, igiena
Statelor si asocietatii."
M atei Cantacuzino,
Conse rvat orismul nost ru, Libe ralismul lor
I D:.
"Conservatorii nu inventeaza paradisuri
unde fiecaresapoata fi indestulat dupa
pofta inimii. Ei se multumesc cu para-
disul crestin, in care nu se poate intra
decat dupa indeplinirea unor anumite
conditii. Neavand labaza saun plan de
perfectarepartizare abunurilor, conceptia
conservatoare pare I ipsita de 0tinta.
Socialistii, democratii de toate nuantele,
chiar si liberalii au 0tinta, caci au mitul
fericirii viitoare la indemana. cu care ei
dau conceptiei lor 0unitate ideala, Con-
servatorii n- au acest mit. Ei n- au ca
ceilalji putinta saamesteceutopia si reali-
tatea dupa voie, ci trebuie sa se tina
numai peterenul realitatii."
c. Radulescu- M otru,
Conc e piia c onse rvat oare si progre sul
.Doctrina conservatoare este aceea care
tinedrept un adevar istoric: caprogresul
real, durabil nu sepoate faceprin salturi;
caci el nu poate fi decat rezultatul unei
legaturi armonioase a trecutului cu pre-
zentul. I nstitutiile viabile aleunei socie-
tap se dezoolti: prin ele fnsele, prin traiul
normal al societatii. Dezvoltarea lor este
intelept s- o ajuti, s- o indrumi catre
progreso
Trebuie sa ma explic pe data ca, prin
progres, inteleg intinderea tot mai mare si
mai adanca a participarii poporului la
harul civilizatiei."
A lexandru M arghiloman,
Doc t rina c onse rvat oare
Diversitateaoriginii socialeareprezentantilor conservator"
si sorginteamultietnicaajunimistilor sunt ilustratedefaptul ca
fii denegustori romani, aromani, armeni, evrei, greci au p
la ampla dezbatere de idei privind evolutia organica a s
romanesti, inadoua jumatate asecolului al XI X- lea.
Nume cum sunt Grigore M ithriade Buiucliu, loan C
lacobM elik, Petru M issir, NicolaeQuintescu s.a.atestacele
mai sus. I nteresant este faptul camulti dintre cei nominali
devenit apreciati profesori universitari si publicisti, careactivau
si laBucuresti, principalele centreurbane alevremii.Totodata
poetul bucovinean Samson Bodnarescu, carturarii brasove
M eseta si Gavril M unteanu, prin loan Bechnitz si Eugen Br
Sibiu, conservatorismul si junimismul, reunite ulterior,
reprezentate si in teritoriile romanesti afI ate, laaceadata, A
granitelor statului national modem.
I ntelectualii epocii au constituit suportul social eel mai re
tativ al ideilor conservatoare. Cei mai cunoscuti junimis
oameni deculturacaredescindeau dinpersonalitati afirmateA
la mijlocul secolului al XI X- lea.Titu M aiorescu, lacob N
Dimitrie L aurian sunt continuatorii generatiei care, la 1848,
legitimitatea istorica, dar si sustinatorii evolutiei organice
pasoptiste. Renumiti oarneni ai scolii, secundaresi superioare,
au inpreajma multi alti dascali, dintre careii amintimpe: gl
GrigoreCobalcescu, matematicianul NicolaeCulianu, filozofii
Conta, P.P.Negulescu, C.Radulescu- M otru [D6].
ldeile conservatorismului, alejunimismului, inprimul r,A
fost propagate, vremelnic, de cei mai cunoscuti scriitori ai
M ihai Eminescu, I onL ucaCaragiale, loanSlavici, Barbu Ste
Delavrancea, A lexandru Vlahuta. Episodic, ladezbaterile ini'
societateacultural- politica[unimea, participau VasileA lecsaru
Creanga, Bogdan- Petriceicu Hasdeu, Nicolaelorga, Gheorgb
A lexandru Philippide, A . C.Cuza, chiar dad, ulterior, multi
acestia au devenit adeptii altor "modele" social- politice
dezvoltarea Romaniei modeme. Cu toateacestea, conserva
si junimismul au fost reprezentate in continuare de pers
renumite pentru nobletea spirituluilor,
Analizati [0
3
, D
4
Ds, D6'D
7
], r apor tandu- le la cele doua pr incipii ge
conser vator ismului eur opean, mentionate in lectio.
Explicati succint ce intelegeti pr in aflr matllle ur r natoar e:
Conservatorismu/ s-a eonstituit ca miscere intelectuala In momentul
fost dee/an$ata 0profunda restructurare amenta/itatitor. {Alexan
Conservatorismul este un fenomen istorie, specific modemitafii. (I
Majoritatea ideilor eonservatoare se impt e t e e u t nt r-o doctrina
coerenta. (J. R. Bar ber )
Hedactati un text de maximum 0paqina, in car e sa pr ezsntati g
evolutia pr incipalelor idei ale conser vator ismului r oman.
Stabiliti r olul junimismului in cadr ul pr ocesului de clar ificar e ideologica
tului conser vator ist din Romania r noder na,
)NALISM
ROMANTISM $1 NATIONALISM
113
antilor conserv
ilustrate de fa
c evrei, greci at!
utia organica
al XI X- lea.
~uiucliu, loan
ru s.a. atesta Celo-
intre cei no .
blicisri, care a ..
lie vremii. Tot,
futurarii bras
hnitz si Eugen -
reunite ulte
te, la acea data
~ u origine ain Ilumi-
accentul pe ratiune.
~ secolului al XVI I I - lea
- =;=}uj al XI X- lea, liberalis-
~sa atraga noi adepti,
. =inist si- apierdut influ-
.intelectuale si cultu-
- I I I I linismul a facut loc
.tuind 0eraincarecei
- scriitori si teoretideni au
.'eaar putea descoperi
1M ratiunii."
John R.Barber,
I sioria Europe i mode rne
lsocial eel mai
I lTI OScuti j
malitati afirm
)rescu, I acob ,-
tiei care, la 1~
volutiei org
are si superio
Iiamintim pe:
Culianu, filoz
fD6]
tlui, ill primul
scuti scriitori
rvici, Barbu $tl
adezbaterile .
1Vasile A lecs
I orga, Gheor
a, ulterior, m
social- poll tice
stea, conserva
iluare de per.
,.....- - vrezinta ceadin urma eti-
- = secolului al XI X- lea.Nu ne
ceseintelegedeobicei prin
ar romantic, prin diviziunea
directii si tari; nereferim
_!tit careacomandat epoca,
nascuta odata cu secolul si
?utem descoperi, pentru
- numire mai adecvata. Cad
romantism nu- si gase~te
- - catre 1850; carecuperarea
areloc dupa detasarea de
ui XVI I I ; ca post- roman-
znarilemodele lacaricatura si
etc. etc. - toate acestea
de jos al istoriei [...]."
M ihai Zamfir,
Din se c olul romant ic
,"'- :::;:fu::ta revolutiei dela1848si apoi
. Viteazul trece printr- un
gurare, devenind, dinerou
dnic, un simbol al unitatii
are: fE:iunt anii cand idealul deunire
'fiJ'!,mOmentul it ; , .:;:u rornanesc, Romania ideala
riifilor. (A lexand - I nconstiinte, seproiecteaza in
modemitatii. (lor.' :SOric. A ceasta orientare na-
- o doctrina an .::::otiticasi istorica apartine in
:i singure generatii, generatia
~ prezentati g~revolutia dela1848si area-
00. ~::::rirea Principatelor si Romania
care ideologicaa'
)Ua principii gen
L ucian Boia,
orie ~ i mit in c onst iinia romfine asc ii
ROMANTI SM Sl NATI ONALlSM~ = =
, ,
Romdnii in " se c olul romant ic "
Pe plan universal, pentru veacul al XI X- lea sunt folosite mai multe
sintagme: se c olul rase lor, dar si se c olul individualismului; de asemenea,
se c olul roiii ori se c olul e c onomie i polit ic e ; in sfarsit, se c olul naiiunilor sau
se c olul romant ic [Dl' D
2
].
Desigur, nu de fiecare data, secolul incepe la 1801, ci mal tarziu,
A stfel, in cazul care ne intereseaza, asa- zisa "revolta romantica de la
1830" cuprindea anumite medii social- politice abia in 1848. Esecul
"revolutiei continentale", in urmatorii doi ani, a dus la declansarea
"crizei constiintei europene", 0"criza perpetua. benefica si
creatoare", din moment ce, incepand cu mijlocul secolului al XI X- lea,
a favorizat "transformarea din temelii a forme lor de cultura
mostenite de sute de ani". Pana catre 1880, Europa dobandea noi
structuri socio- economice si i9i legitima identitatea ..
L a romani, ca de altfel pretutindeni in sud- estul Europei, roman-
tismul s- a suprapus resurectiei nationale. "De9teptarea", prin "rein-
vierea virtutilor stramosesti", afost propagate deartistii, scriitorii si
istoricii generatiei pasoptiste. Pe urmele profesorului sau de la
Colegiul National Sf. Sava, A aron Florian, care vedea in M ihai
Viteazul un "A chile romanesc", Nicolae Balcescu aincercat sa devina
un "Homer romanesc", I n viziunea sa, episodul Calugareni (1595)
era "briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei romane", iar
voievodul de la 1600, un model de ctitor al Romaniei moderne [DJ .
Un alt istoric romantic, M ihail Kogalniceanu, a fost mal rezervat:
semnala "ambitia nemasurata" a lui M ihai Viteazul, dar considera
domnia acestuia - altfel "stralucita prin cuceriri" - una "fatala Tam
Romanesti", prin urrnarile imediate. Kogalniceanu isi exprima
speranta ca, nu numai in cartile de istorie, ci si "in memoria
poporului", vor patrunde si "principii virtuosi, dar pasnici".
Tot in epoca unirii Principatelor, concomitent cu transformarea
definitiva alui M ihai Viteazul in mit national, afost readus in atentia
contemporanilor un alt simbol - Dacia veche. Harta acesteia era
introdusa in manualele scolare de un cunoscut pasoptist, A .T. L aurian;
o harta pentru elevii "Daciei noi", fauritorii "Daciei viitorului [...],
libera intre hotarele cu rauri late, cu sira muntoasa aCarpatilor spri-
jinind- o la mijloc" (Nicolae I orga). Totodata, prin trimitere la
.Jeaganul lui Romul", L aurian explica toponimele contemporane
prin etimologii neinchipuite. Exagerarile sale latiniste ("purifica-
toare"?), cuprinse si in alte lucrari semnate de el, sunt intrecute,
probabil, numai de .filologia comparativa ario- europee", indeosebi
de cuvintele grupului "indo- perso- tracic", nascocite de B.- P.Hasdeu,
care au starnit reactiile ironice alejunimistului, pe atunci, Gheorghe
Panu, precum si pe cele ale lui Titu M aiorescu. M inistru al Cultelor
si I nstructiunii Publice, ultimul asuspendat cursul universitar liber
tinut de Hasdeu. Urmatorul ministru, liberalul G. Chitu, a aprobat
redeschiderea cursului in acelasi an, 1876.
114 CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
D4
..
"Un stat eforma ceamai inalta, ceamai
promitatoare deroade, ceamai educative,
in vieata unui popor. Cand poporul a
ajuns la un anume grad de dezvoltare,
din radacinile lui suptpamantene [...]
rasare si aceasta floareastatului [...].
Nu ebine castatul saseincerce pana ce
nu epoporul pregatit pentru a- l sustine.
A tunci el, statul, poate ajunge in
stapanirea unor paraziti din launtru, sau
supt infatisarea lui se poate ascunde 0
intreaga cotropire straina."
Nicolae I orga,
I de ile abst rac t e ~i st at ui organic
B. P. HA SDEU (1838 - 1907)
UN SPI RI T UNI VERSA L DI N SERI A
CA NTEM I R - HEL I A DE - EM I NESCU - I ORGA .
( i5;
,,[...]Hasdeu s- apronuntat [...]impotriva
cosmopolitismului.
Nimeni nu aveasaexprime msamai bine
aceastastaredespirit caM ihai Eminescu,
marele poet national, dar si marele gaze-
tar si profet nationalist. Eminescu s- a
aratat eel putin rezervat, adeseamsachiar
ostil, fata de valorile occidentale. El visa
la0civilizatieromaneasca pura, neatinsa
deinrauririle straine si cu atat mai putin
deprezenta efectiva astrainilor,"
L ucian Boia,
lst orie ~imit in c onst iinia romane asc a
Nat ionalist ii romdni ~i " prima int rare in Europa"
I n adoua jumatate asecolului al XI X- lea, conservatorii (
si liberalii - moderati sau radicali ("ro$ii") - faureau A
Romania moderna. Pro- occidentali convinsi, incvasitotalitatea
au asigurat societatii romanesti "prima intrare in Europa".
normele apusene de viata au influentat modul de a privi
impartirea aparenta asocietatii, habitudinile jurnaliere, cos
gastronomia delux, corespondenta mai ales dupa ce, in 1860,
legiferat alfabetullatin.
I n ultimii doi ani ai domniei lui Cuza si in intreg d
urmator, pana laagravarea crizei orientale, valorlle si instituti
dentale au prins radacini in solul romanesc. M onarhia
tutionala, parlamentul bicameral, pluralismul politic, alte
'guvemare, dar si constituirea, in 1866, a unui cabinet de
nationala, responsabilitatea ministeriala, azilul politic, to
etnica, denumirile stabilimentelor industriale si alefirmelor
ciale, sistemul de asigurari si eel de credit constituie
convingatoare in aceasta privinta.
Nu au lipsit insa reactiile critice laadresa acestor valori
tutii. Unele "importuri", dupa cum stim, erau considerate
farafond". Ulterior, E.L ovinescu - cevamai optimist - I e d
"forme care i$i creeaza treptat fondul". A precieri contradid
formulat si altepersonalitati culturale alevremii. Desi cu "
ta!i politico- istorice" diferite - democratica, liberala sau c
toare- acestepersonalitati aveau totusi un element comun:
nat ional, relativ omogen, referitor lamode rnizare a societatii ro
la oc c ide nt alizare a acesteia, prin infapuirea unor re forme
Explicatia acestui aspect comun? Faptul ca, in a doua j
veacului al XI X- lea, nat ionalismul era, inca, un princ ipiu polit ic
un se nt ime nt firesc. I deea statului national, a constitui
siai-naiiune , reprezenta vointa comunitatii .etnice romanes
alcatui si consolida un organism politic propriu. L afel acti
deceniile sasesi sapte alesecolului al XI X- lea, si italienii, $ig'
si multe altepopoare dinEuropa centrala si sud- estica, unde,
farfunitarii politice si, adesea, stapanirii straine, procesul ref,
modernizator intarziase. De aici, probabil, frecventele tri
propria istorie, launele asa- zise mode le naiionale , insfarsit, la
turile cu c e ilalt i europeni [D
4
1.
Un caz interesant este, in acest sens, eel al lui Hasd
Nationalist de sensibilitate politica liberala (afost ales de
listele liberale in 1867, apoi in 1884), el invoca un mode l aut
secolul al XVI - lea, loan Voda eel Cumplit. A cest antici
reformelor lui Cuza, scriaHasdeu, secularizase averile ma
preconizase 0reforma fiscala menita sa imbunatateasca
!aranimii. Voievodul ar ilustra "caracterul nationalitatii ro
baza alegislatiunii sale" posibil inprocesul modernizarii R
la1865, cand edificarea statului national si adreptului cores
'reprezmta principalul obiectiv politico- istoric. Potrivit lui Hat
ceea ce evidentiaza valoarea vechii civilizatii romanesti
valorificat in epoca unirii Principatelor si acuceririi indep
de stat a Romaniei: "continuitatea politica in Dacia", m
I mperiului Roman, fortaM oldovei medievale. A dept al pun
vedere potrivit caruia dacii detin ponderea in sinteza ro
M
e ropa"
mservatorii
- faureau ~
:vasitotali tai
in Europa".
tl de a privi
rrnaliere, c
pa ce, in 1
in intreg
ilesi institu]
~.M onarhia
oolitic, alte
t cabinet de
rl politic, b
ale firmelor
constituie
ester valori
considerate
imist- le d
eri contradi
i. Desi cu "
lerala sau c
entcomun:
societatii ro
or re forme
a doua ju
'inc ipiu polit ic
a constitui .
ice romanes
,.L afel acti
talienii, si g'
stica, unde,
irocesul refo
ventele tri .
, insfarsit, la
~flNESCU (1850- 1889)
itic 1ainterferenta romantis-
~lOo=.ului, criticismu1ui junimist,
atoaresi traditionalismului
~a alfabetizata [...] e [...]
- .r ~tura (inclusiv pastoritul),
_ pe producerea si stocarea
dr- o asemenea societate e
__--=generala - larg impartasita
:enta astazi - dupa care
1Ir.=--.: =nsistem inteligibil carepoate
. din acarui cercetare rezulta
mternica tehnologie, dad
~:sfe pozitiva. A ceasta societate,
~ deanoastra, nu sebazeaza
unei intelegeri si stapaniri a
- :nai largi, carejustifica speranta
atatiri continue a conditiei
. :z sebazeaza, mai degraba, pe 0
J 1Ul Hasdeu .:zrepresupune 0asociere stabila
ost ales dep ::..:::::f.i si societate, in care natura,
1mode l aut o ~ a furniza provizii relativ
.cest anticip sprijn:a si ju~ti!ica intr:un
rverileman v . - :ood or~e~ sociala, reflectand
VtVt V' acesteia.
maa, easca Ernest Gellner,
malitatii rom' Mit ul naiiunii ~imit ul c lase /or
ernizarii Ro
tului coresp
rivit lui HaSdi' mbazat pe dreptul istoric, pe
romanesti poporului roman, nationalismul
. .. . de I - '- 1proiecteaza in prim- plan 0pre-
TI Tll ill epen - lidarit A d'
o ." epentru so an atemauna parti-
aCI a , mo~ . or de clasa."
L eptal punc .
inteza roma
I on Stanomir,
Pre liminarii la 0analiza a c ure nt ului
~ ar - de la Emine sc u la Nic olae I orga
RDMANTJSM $)NATJONALJSM
adversar allatinismului pur si slavist de marca, Hasdeu s- a afirmat
caun nationalist antirus. Cabasarabean, capatriot roman, el aramas
un partizan al solidaritatii latine, ferm hotarat sa demonstreze
ponderea restransa a"elementului slav inlimba romana si invechea
cultura romaneasca" (L . Boia).
A lP.nationalisti romani din epoca unirii, desi convinsi de necesi-
tatea modernizarii societatii romanesti, isi manifestau totusi nein- .
crederea fata de civilizatia occidentala, Este cazul urmasilor lui
Simion Barnutiu. carepreluau conceptia acestuia privind "du~manii
nationalitatii romane: a) strainii din mijlocul nostru, b) civilizatia
europeana egoista si materialista, c) romanii cu educatie straina- ".
I nsusi principele strain era considerat un pericol, De aici, replica lui
Titu M aiorescu: "singura noastra temere ar fi, astazi, nu canoi vom
deveni vreodata germani, lucru imposibil, dar caprincipele german
ar putea deveni prea roman". I n schimb, G. Panu, dupa ce ii
paraseste pe junimisti, apoi pe liberali si constituie propriul partid
de moc rat -radic al, ii .xiedica" regelui Carol I pamletul Omul pe ric ulos.
Emine sc ianismul
Gandirea politica romaneasca din ultimele decenii ale secolului
al XI X- leaeste de neinteles fara referire laideile lui M ihai Eminescu.
Spre deosebire de criticismul junimist, care reprezenta
"interesele boierimii amenintate in vii tor de liberalism", c rit i-
c ismul e mine sc ian exprima viziunea claselor de jos, a "claselor
vechi, pozitive" (G. I braileanu), viziunea taranimii, arazesilor, a
meseriasilor (foarte putini), a "nascandului proletariat intelectual",
atuturor acelora pentru care "epoca regenerarii nationale" insemna
.xlecaderea politica si mizeria economica".
Traditia taraneasca, antinomia ruralitate- citadinitate, critica
revolutionarismului, antipatia fata de clientelismul politicienilor
care mimau solidaritatea nationala si monarhismul proftmd,
exemplul reprezentat de voievozii veacurilor precedente care prin
politica lor "reacp.onara" asigura "continuitatea istorica" (A urel
C. Popovici), autohtonismul, repulsia fata de "implantuY' insti-
tutional si opozitia fata de cosmopolitismul "dizolvant", xenofobia
"defensiva" sunt cateva dintre ideile si atitudinile poetului. A cesta
aprecia, totodata, rolul insemnat ce revenea unui c onse rvat orism
nat ional, chiar unui libe ralism c umpiit at .
.Profet al vremurilor de civilizatie nationala", in .mitologia" sa
Eminescu propunea 0soc ie t at e agrarii alfabe t izat ii, dupa expresia lui
Ernest Gellner [D6]' 0societate preconizata si de reprezentantii
curentelor traditionaliste de 1aI nceputul secolului al XX- lea. M ai
mult, lainceputul noului veac, naiionalismul de moc rat allui Eminescu
a fost preluat de I orga, iar till C. Radulescu- M otru ducea mai
departe conceptia privind spe c ific ul nat ional. Toate acestea dovedesc
valoarea ideilor cultural- politice ale poetului, temeinicia punctului
de vedere al acelora care acceptau e mine sc ianismul [D7]'
- - - -
/""
Explicati succint afir r natia:nDreapta traditiona/a, ca $i cea radica/a, se vor re-
vendica de /a eceeste denuntere neta [a cosmopolitismului], inifiata de
Eminescu $i continuete de lorga."
115
116 CONSERVATbRISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
~~~~~~~T R A D I T I O N A L I 5M 51
, , \J
I D E N T I T A T E N A T I O N A L A
,
l
, I
ro;
-
,,[...]traditionalismul esteunconcept socia-
logico- generalizant, vechi decand lumea,
in vreme ce conservatorismul este un
concept istorico- sociologic, care desem-
neaza un fenomen modem [...]. I ntre cei
doi termeni este0diferentiere esentiala."
I onBulei, Conse rvat orismul
ldentificati, pe baza mtor matiel din
lectie, dlter entier ea amintita de istor icul
sus- r nentlonat.
D
z
..
"L asfarsitul secolului [al XI X- lea], au luat
amploare cateva curente agrariene, care
impartaseau unele dintre ideile funda-
mentale alejunimistilor cu privire lamo-
dul incares- au dezvoltat societatile si in
careau avut lacschimbarileincadrul lor."
KeithHitchins, I st oria Romanie i
Heamtntlti ideile fundamentale ale
junir nistilor ,
Car e dintr e aceste idei concor da cu
aspir atlile agr ar ienilor ?
Dist inc t ia dint re c onse rvat orismul polit ic si t radit ional"
Conservatorismul politic, dupa .cumstim, trimite la
pentru ajustificaevolutionismul social- istoric,ingeneral, co
proprietatii, ill special. EI este deosebit insa de iradiii
denumire data de M ax W eber unui alt c onse rvat orism, eel
Caracteristicaumariauniversala, traditionalismul esteof- -
oricarui reformism. Esterezistentaprimara laoriceinnoire.
logic, constachiar ill fricadeschimbare.Parteaconstiintei
individuale ori colective, el tinedeformeleancestralealevi
Comportamentul traditional nu e legat de conservat
politicnici rnepocamoderna. Existapersoanepolitice"pro
care, ill problemedeviata, sunt traditionaliste, $i invers.De
ill fataintroducerii drumului defier, untraditionalistseimp
I n aceeasi situatie, un conservator politic, un omcareacji
conformprogramului unui asemeneapartid, are0atitudine
bila,
Spresfarsitul secolului al XI X- leasi ill primii ani ai veal
XX- lea, traditionalismul este reprezentat de ganditorii
tinerete, seformeazalascoalajunimismului, pentru ca, ul
conturezeei insisi curentenoi, predominant agrariene [D
2
].
Siimiiniit orismul
Elaborat decolaboratorii unui saptamanal cultural, Sa
editat laBucuresti incepand cu anul 1901, eel mai dinamic
agrarian seafirmaindeosebi trei ani mai tarziu. A ceasta
coincidecu momentul incareN.I orgadevinedirectoral peri
mentionat. Cu acestprilej, istoricul reiauneledintreideile
castudent, ledezbatuse laJunimea.
ConvinscaRomaniamergepe,,0calefalsa", ceaacapit .-
occidental si a liberalismului burghez, pe carele consid
nepotrivitecu experientaistoricaapropriului popor, I orgap
respectareatraditiei. Griceruptura cu aceastatraditie, co .
este ill detrimentul natiunii. Fiecareinitiativa, contrara .-
dezvoltare caredecurge din "spiritul national", duce lapi
identitatii manifestatede- alungul secolelor.Pentru aramA
e st e , un popor nu trebuiesarenunte lamost e nire a sa; nu
accepte"experientesocialeabstracte", nici saimitemodele
I orga manifesta 0simpatie deosebita fata de tar~ .
considerasatul .Jocul incarelegileschimbarii sociale" ope
forma cea mai pura". Satul, pentru cunoscutul istoric,
pastratorul traditiei multiseculare; ill cadrul satului, orices
trebuiarealizata"cu respectareadeplina astructurilor 0
Spredeosebiredeoras, centrul industrial allumii moderne,
steril, cu relatii mecanice, impersonale intre loc':.itorii
ramanea "depozitarul inaltelor valori morale". I ntr- o
lLlSM
TRADITIONALISM $1 IDENTITATE NATIONALA. 117
- =- - !;;:;;:me are0vechime nu
- secolesi nu estescris
:apetua invesnicie. Ea
e0parte, infilozofia
ial [...] si, pe de alta
"~~...".,r,'"'ea'"" comunitatilor etnice
~e cu propria- i spiri-
- =::- :- :::ul sau destin, distincte
- l"
L ucian Boia,
. mil fn c onst iinia romime asc ii
:~ i t radit io
[11, trimite la
I ngeneral, 0
lSa de iradii
t roat orism, c
lismul este 0
l orice inno
~a constiintei
cestrale ale .
de conserva
politice "pr,
ii invers. Oe
nalisr seimp
. om care a.,
r e 0atitudine
a lui D3' despr indeti
definesc identitatea
ste aspecte demon-
.:: c:..,.:mear omans este ea, ~i
REDA qI A VIETII RoMANE$TI
inanul1909.
dinmijloc, delastangaladreapta,
~t I braileanu, Constantin Stere,
Sadoveanu, GeorgeDiamandy,
M ihail Sadoveanu, C.Chilimoglu.
ill ani ai ve
ganditon!
entru ca, ul
rariene [0
2
].
zeaacapit - r ,
, I e conside
oor, I orga pr
rditie, consi
contrara ,.
duce la pi
ru aramane
esa: nu tre . succint ceI ntelegeti dinurrna-
itemodele s: :5matii aleistoriculuiamerican
de tar ani - 5:::hins:
:iale'" opere - - ".- ~~zbatere.I nt~eec.ono~~~ti~i
l istori u _~m unor dlter ite filozofii ale
onc, r . - . iti
.. - nu era nur nat un exer ct I U
n, o:lce s . . Polernica s- a mutat din
cturilor org - _ teoretic in cel practic atunci
todeme, un ~.::artidelepoliticeau adoptat argu-
cuitorii sai, ~'e uneia sau celeilalte dintre
. intr- o so . ~ cafiindale lorproprii."
agricola modelata prin cultura, vechea vatra rurala asigura e oolut ia
naiuralii.
L a Sdmdniit orul, I orga aramas director pana ill 1906, anul in care
curentul sau agrarian incepea sa se dizolve lent. in 1907, intr- o
conferinta publica, istoricul i~i schimba opinia despre raportul
sat- eras, ill favoarea ultimului. in 1910, cand samanatorismul a
incetat sa reprezinte 0forta semnificativa ill viata intelectuala, I orga
se afirmase deja caexponent al unui alt curent politic, nationalismul
democrat [0
3
],
Poporanismul
Un alt curent agrarian al vremii afost poporanismul. Reprezentantii
sai au sesizat abaterile de la "dezvoltarea organica" a tarii, dar.-
spre deosebire de samanatoristi - nu s- au multumit numai cu
chemari .Ja renasterea morala", ci s- au angajat ill actiunea reforma-
toare. A u elaborat, chiar, proiectul unei legi rurale cu profunde impli-
catii sociale si politice.
Pentru noi structuri agrare, se pronunta insusi principalul
teoretician al poporanismului, Constantin StereoNascut ill Basarabia,
unde a fost influentat de populismul rus, s- a stabilit la I asi ill 1891.
A participat la viata cultural- politic a locala, acordand 0deosebita
atentie taranimii .
Dealtfel, Stere considera Romania 0tara de agricultori, ill cadrul
careia progresul economic si social era de neconceput fara consoli-
darea micilor gospodarii satesti, independente.
I ncepand din 1906, cand ainfiintat revista lunara Viat a romime asc a,
Stere si colaboratorii sai au propagat poporanismul ("dragostea
pentru popor") prin una dintre cele mai insemnate publicatii
culturale ale perioadei.
Pe langa reforma agrara, poporanistii erau pe cale sa obtina si
votul universal. Este drept, cu ajutorul Partidului National L iberal,
prezidat de I on r .c. Bratianu. Declansarea primului razboi mondial
a amanat insa aceste proiecte.
118
\
CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM
I'D:
...~
"I ncentrul tuturor doctrinelor [...]seafla
rolul agriculturii in noua Romanie, nu
doar in economie, ci ca determinant al
relatiilor socialesi al valorilor etice. Nici
industria moderna nu putea fi ignorata,
intrucat toti, fieei agrarieni neinduplecati
sau occidentalizati convinsi, recunosteau
potentialul acesteia de transformare a
societatii."
KeithHitchins
P e baza textului de mai sus, ldentlflcatl
eel putin doua elemente comune ale
doctr inelor pr ezentate in lectie.
/
At it udine a agrarie nilor fat ii de alt e c onc e pt ii
re fe rit oare la viit orul Romiinie i
A desea aflate ele insele in conflict, curentele agrariene
confruntat permanent cu alteconceptii despredezvoltareaim
17i deperspectiva aRomaniei [D4]'
Cea mai cunoscuta este polemica lui Stere cu so .
desfasuratainanii 1907- 1909:;;i cuprinsainseriadearticole, p
in Viat a romdne asc d, intitulate "Social- democrap.esau Popor
Teoreticianul poporanismului respingeaideeapotrivit careia
tara este "menita saurmeze aceeasi calede dezvoltare ca
occidentala". Stere contesta faptul ca industria reprezinta
dezvoltarii tarii. M ai mult, el atrage atentia ca0eventuala
malizareaimportantei problemei agraredecatrepoliticieni ad
inapoierea economicasi socialaaRomaniei.
Referitor laprimatul industriei, agrarienii, atat popor
si samanatori:;;tii,polemizau cu "pragmati:;;tii". Cu pr
economisti 17istatisticieni, adepti la inceput ai liberului
ultimii recunosteau "caracterul esential agrar al Romaniei",
pronuntau si pentru dezvoltareaindustriei.A semeneaidei, fa
anterior deN. Sutu, A . D. M oruzi, I .Ghica, D. P.M artian,
continuate indeosebi deP.S.A urelian (1833- 1909)..A grono
formatie17i economist cavocatie", membru al unui guvern lil
chiar prim- ministru inanii 1896- 1897, acestaintelegeacaR,
nu putea concura cu succes in competitia intemationala
pietedecatdacaseindustrializarapid. A ceastacalededezvol
potrivit lui A urelian, si 0garanp.eaindependentei statului ru
inconditiileincare, peplanmondial, cucerireaeconomicad
,,0formamoderna dedominatie".
Polemica starnita de ideile lui A urelian a fost intretii
special de I orga. I storicul si filozoful culturii nu- i ierta ad
pragmatismului usurinta cu caretreceapeste0traditiesecul
mult, il acuzaca, faraafi consecvent, A urelianselasamane
deI onel Bratianu, pentru atransforma"drapelismul" intr- o ..
apartidului liberal prezidat, laun moment dat, deD. A . S
areactie asemanatoare a avut I orga si fata de A . D.
(1847- 1920).Candva,,0culme" spirituala, unistoricmodel, p
universitar si protector al polemistului delaSiimiiniit orul,X,
devenit tintaatacurilor mai tanarului sau coleg.
Xenopol, jurist si economist caformatie, fostjunimist, po
carevalorificasepredispozitiile defilozof al istoriei, s- ado
realitate, unul dintre"cei mai influenti aparatori ai industri
(K.Hitchins). SpredeosebiredeI orga, Xenopol vedeaA pus
model dedezvoltare. Deaici, convingerealui fermacaagr .
au dreptate. Si, pentru a- si convingecontemporanii, ar
economiceleadauga peceledemograficesi politice. I nco
solicitainterventia statului insustinereaunei industrii viabi
pingea__ astfel Jiberul schimb, care - in cazul Romaniei,
Xenopol - nu permitea depasirea starii desubdezvoltare.
Cu timpul, disputele dintreagrarieni 17i industrialisti au
taramul teoretic, devenind practicapolitica, invedereacon
intereselor eC- QD.9- mic~diferite. I ntereseleagrarienilor, alatura
rilor socialetraditionale, s- au regasit inactivitateaguvem
)NALISM
mc e pt ii
lui Stere cu
seria de articoh
ocratie sau Po
leeapotrivit C
V
de dezvoltare
dustria repre -
!tia ca 0even
catre politicieni
a.
nii, atat popo
aatistii". eu
)Ut ai liberul
rar al Romani
\.semenea idei,
3., D. P. M artiar;
~1909). IIAgrcm
a1unui guvem
ta mtelegea ca ~- r ] trib it I
.' . ~l: - - - .::: /..- - - careau con Ul a
I v mternatfoncu.C. c:. ==mentaJunimii. Fonda-
:a cale de dezv =.;: irlaugat 0grupare decar-
dentei statului l- :E:e disciplinele majore,
reaeconomic a - =z. A lexandru D. Xenopol,
.~:::!:l~- n L ambrior, lingvistica:
1a fost intre - - 3ozofie; Gheorghe P~u,
.. .. t' - = ffirziu, reforma sociala.
mnU- I ler a . .. al
. . e~l spmtu epromo-
o tradl,!ie se ~- =!unimea au servit drept
1selasa mane ....... _iratie marilor creatori ai
lismul" intr- o ~. ~e din cea de- a doua
dat, de D. A . ..=:secolului al XI X- lea: M ihai
ata de A . D. .:::.romantic si eel mai mare
~toric model - :.....:,a romana: I on Crea~ga,
, v v Vt I X' :::.::t viziuni autentice, realiste,
.amana oru . _ .
, - - - I onL ucaCaragiale, care
eg.. . . - _ atentiaasupra orasenimii
stjururrust, P saledramaticesi inproza
storiei, s- a do ..;. Slavici, romancier si nuve-
ori ai indus . illanalizapersonajelor."
)1 vedea A p KeithHitchins,
ferma caagrn . Romania,1866-1947
)oranii, ar
- olitice. I n'CO
industrii viab
ul Romanisi,
bdezvoltare. ~:_;;_~_::.~a;::;ct~iv;;;it~at;;;e~a~J"u;;:n;;;im~iji:i;ffo;:;jlk;o~siititi
lustrialisn au __- ~ de istorieliterara.
vederea con x scurt cele scrise de
~or, alatur . .~ HitchinsI nfinalultextului
tea guvern - .ai sus.
~CU (1840- 1917)
ESTETI CI A N, PROFESOR
iiI I i:~- _M POL I TI C, SI M BOL A L
:- '''WLUI JUNI M I ST
CONSERVATORISM, NATIONALISM, TRADITIONALISM 119
STUDIUDE CA Z: /unime a,
grup are ( soc ietate) literar- culturala ~i
politics
Forme de manifestare
(1)I ntruniri saptamanale
(2)"Prelec!iuni" populare
(3) I nitiative institutionale
(4) Puhlicatii periodice
(5)Burse pentru studii in strainatate
(6) M anifestari pub lice comemorative
(1)keep in toamna anului 1863.A u locin casele membrilor fondatori
cei mai cunoscuti: Petre P. Carp, Titu 1.M aiorescu, I acob C Negruzzi,
VasileV.Pogor si Theodor G. Rosetti, carepropune denumirea societatii.
Reprezinta dezbateri deinalta tinuta intelectuala, pe teme de cultura:
estetica, filologie clasica, istorie, arheologie.
Prezentarea propriilor creatii si traduceri este asociata criticii
junimiste, care consta in: examinarea severs a literaturii vremii,
respectarea principiilor artistice precise, refuzul oricaror imixtiuni coti-
diene (mondene, politice) in actul de creatie.
Procedee folosite: ironia, persiflarea ("zeflemeaua") la adresa exce-
selor de orice natura, la orice argument ridieol.
(2) Debuteaza in 1864 si sunt organizate, timp de aproape doua
decenii, sub forma unor conferinte duminicale. Contribuie larasparidirea
principalelor idei junimiste: respingerea rupturii violente intre trecut si
prezent; respingerea conceptului burghez de libertate; respingerea
conceptiei burgheze a proprietatii: apararea proprietatii mostenite si
legarea ei de onoarea personala aproprietarului; pastrarea izvoarelor de
bogatie naturala: aderarea la ceea ce este imediat, la concret; actiunea
statului in directia rezolvarii marilor probleme alevremii; transformarea
statului intr- un purtator al culturii; respectarea specificului national.
. (3)Deschiderea unei tipografii proprii, unde sunt imprimate manuale
scolare si eursuri universitare. Functionarea unei scoli superioare proprii
- I nstitutul A cademic (1866- 1879).
(4) Ziare proprii: Voc e a naiionala (Nicolae Culianu, I asi, 1866); Consii-
iut iune a (I acob Negruzzi, I asi, 1866); Convorbiri lit e rare (I acob Negruzzi,
I a~i, 1867; Bucuresti, 1885); Era nouii (P.Th. M issir, I asi, 1889- 1900); Voc e a
lasilor (A .C Cuza, I asi, 1895).
Colaborari la alte periodice: Timpul (Bucuresti, 1876 - 1.Slavici;
1877- 1.L . Caragiale, M . Emineseu); Romania libe rii (Bucuresti, 1877
- D.A . L aurian. 1.L . Caragiale) s. a.
(5) Bursieri: A .D. Xenopol, M ihai Eminescu, loan Slavici, G. Dem
Teodorescu, Gheorghe Panu, Samson Bodnarescu, M ihail Dragomirescu,
P.P.Negulescu, 1.A . Radulescu- Pogoneanu, C Radulescu- M otru.
(6) Serbarea nationala si congresul studentesc panromanesc de la
manastirea Putna (1871); eomemorarea, in 1877, a unui secol de la
uciderea voievodului Grigore al I ll- lea Ghica, care protestase fa!a de
acordul habsburgo- otoman referitor la anexarea Bucovinei.