Sunteți pe pagina 1din 46

Accident vascular: (reeta mnstireasc), rdcin spnz de mrimea palmei, se toac, se

pun 2 litri de ap cldu, se las la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra,
se filtreaz. Se nmoaie un tifon pus n 4 n licid, se pune pe cap, se acoper cu un fes
timp de ! ora, apoi se usuc prul la aer. "ratamentul se face o dat pe zi timp de # zile.
Afte $i a%cese& frunze de morcov !'' (. )ntr*un litru de ap se fier% $i se face (ar(ar
pentru a cicatriza.
Artrit temporo*mandi%ular& amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic,
lemn dulce, diet, refle+oterapie, acupunctur
Arteroscleroz, fra(ilitate vascular& pul%ere de ctin ! lin(uri de 4 ori,zi, pe stomacul
(ol, a-ut la elasticitatea $i inte(ritii vasculare. .fecte miraculoase se o%in cu a-utorul
amestecului format din, ! lin(uri pul%ere de ctin, una de polen $i una de miere, 4
lin(urie,zi, timp de 2 luni. S*au recuperat destul de repede $i pacienii cu accidente
vasculare.(vezi, medicamente/)
0oada calului, 1 2 4 lin(urie pul%ere,zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din
or(anism, determinnd ri(idizarea si scleroza vaselor de sn(e, planta conine cea mai
mare cantitate de siliciu solu%il, n cure de 2 2 1 luni.
Astenia, o%oseala& tinctur de smirn 2' 2 1' pic, diluate n puin ap, de 4 2 3 ori,zi.
.fect nviortor puternic, stimulnd circulaia cere%ral, favoriznd activitatea
intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile $i ma(azinele naturiste.
4acerat de isop, (! lin(uri plant ntr*un paar de ap, la tremperatura camerei, se
macereaz de seara pn dimineaa) 5 litru ndulcit cu miere. "ratamentul dureaz 2!
zile. 0u aciune tonica asupra psiicului, favorizeaz concentrarea $i alun( (ndurile
ne(re.
6lei de somon (ome(a 1), reduce nivelul colesterolului, fluidific7 sn(ele, re(leaz7
tensiunea, a-ut7 inima s7 funcioneze normal. 0eai de sun7toare $i tei ndulcit cu miere,
a-ut7 pentru un somn lini$tit.
8lefarit, con-uctivit& se pun pe oci comprese cu suc din frunze de ptrun-el, se in 2' 2
1' min.. "ratamentul se face # zile.
0derea prului& ! lin(ur (az lampant, ! lin(ur oet de mere, ! ou, ! cpn usturoi
pisat, se amestec, se face prul crri $i se un(e. Se las s acioneze 1 ore, apoi se spal
cu $ampon. "ratamentul se face o data pe sptmn.
0ura cu oet de lavand (!' lin(uri de plant mrunit cu 5 litru de oet, se macereaz
!' zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
9dcin de %rusture pus la macerat cu alcool, timp de !' zile, se maseaz capul u$or,
zilnic timp de o lun
Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adau( ! parte de miere.
Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de ! or, apoi se spal capul cu ap cldu.
:ac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de msline.
Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului $i contri%uie la scderea
colesterolului. ! paar de suc de castravei cu ! lin(ur de miere se ia pe stomacul (ol
dimineaa $i seara nainte de culcare.
;ampon cu miere, 1' (. flori de mu$eel puse n !'' ml. ap fier%inte, se infuzeaz ! or,
se strecoar $i se adau( ! lin(uri de miere, prul se umeze$te cu aceast <infuzie, dup
1' * 4' min. se limpeze$te cu ap cldu, se repet la !' zile.
2'' ml. (az lampant, 4 ou, 2'' ml. alcool <', 2'' ml. ulei de ricin, 2'' (. usturoi pisat,
vitamina 83 4 fiole de = ml, 4 lin(uri sare de mare. Se pun la macerat, timp de 2
sptmni. >reparatul se folose$te de 2 ori,spt., se frecioneaz prul la rdcin $i dup
4 2 = ore se clte$te cu ceai de rdcin de %rusture sau urzic.
0ataract& ! pictur miere nclzit puin, se un(e pleoapa de sus apoi se clipe$te, ustur
puin.
8rocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A $i 0, care au
efect antio+idant. Se folose$te su% form de suc, sau salata crud cu zeam de lmie.
0earcne, vase de sn(e sparte pe fa& alimentaie (re$it sau o afeciune epatic.
)nceputul de varice, evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor. :iet fr colorani, arome,
conservani, carne de porc, tutun, alcool $i cafea. Se ia ecinaceea, an(inare $i preparate
cu Aloe ?era, capsule cu ulei de pe$te, care re(leaz secreiile ormonale. >e fa se un(e
cu un(uent de (l%enele sau ulei de msline.
0ancer de lim%& (vezi cancer esofa(ian)
Sau pul%ere de ctin 5 * ! lin(uri nainte de mas, mre$te apetitul, stimuleaz puterea
de aprare a or(anismului. ( vezi, medicamente..)
0andidoz lin(ual& se %adi-oneaz lim%a cu o soluie de =' (. (licerin simpl, 1 t%
stamicin, 2 fiole vitamina !2, de 1 * 4 ori,zi. ;i (ar(ar de 1 ori,zi, cu o soluie din !
lin(uri de %icar%onat de sodiu, ntr*un paar de ap, pentru scim%area p*ului.
0eai de mu(uri de plop, sp7l7turi %ucale, tamponarea lim%ii cu soluie de propolis sau se
su( ta%lete >roposept.
0on-unctivit7& se pune pe oci comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de 5 or7.
.ste $i un e+celent tratament cosmetic, pentru com%aterea cearc7nelor $i a ridurilor.
:e(enerescen7 macular7& 0arotenoid comple+ !''@ naturist, cre$te imunitatea
or(anismului, se ia la !' min. dup7 mesele principale. Are rezultate %une $i pentru
cataract7, (laucom.
:epresia, an+ietatea, stresul& tratament cu lavand tinctur (ntr*un %orcan se pune A
plant, se completeaz cu alcool de #', se las la macerat !4 zile, a(itnd din cnd n
cnd %orcanul) ! lin(uri la 5 paar de ap de 1 * 4 ori,zi, pe stomacul (ol, timp de 1
luni.
Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd %una dispoziie $i
alun(nd (ndurile rele , efectul ei este e(al cu antidepresivele de sintez. 4od de
folosire ! lin(uri de plant la ! can de ap clocotit, de 1 ori,zi.
Binsen(ul amelioreaz strile de o%oseal $i de stres, urmnd o cur de 3 * C sptmni.
>lanta conine vitamina 8!, 82 $i estro(en producnd o stare de calm.
?aleriana conine su%stane active e+trase din rdcin, care lini$tesc nervii $i rela+eaz.
.fectul calmant $i somnifer vine din uleiurile eterice. Se (se$te su% form de tinctur,
ceai, dra-euri.
4edicamente cu csu%stane active !''@ naturale, 9odiolin (9odiola 9oseea) $i Doni
licid (morinda citrifolia), se va vindeca sistemul nervos $i inunitar, Stron( 8ones 2
capsule,zi cu 1' min. nainte de mas7.
4acerat rece din petale de trandafir, de 1 ori,zi, c7te o can7, timp de o lun7.
:urere de cap, lovituri, vase sparte, cea(uri: miere si tmie pisat n pari e(ale se un(e
capul desprind prul n crri. Se las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu.
0ura cu lavand ulei (se o%ine numai industrial, se (se$te n ma(azinele naturiste), !* 2
pic, cu puin miere. 0a tratament ndelun(at se recomand pul%erea de lavand (vezi
ficat, discinezie %iliar), ! lin(uri de 1 * 4 ori,zi, pe stomacul (ol
6leiul de lavanda o%inut prin macerare n ulei de msline, (nu este to+ic), se folose$te l a
masarea tmplei, frunii $i (tului, ndeprteaz cu u$urin durerea de cap.
4estecarea ctorva tulpini de m7rar verzi com%ate durerea de cap, astenia $i stresul.
:ureri de cap, fe%r& tinctur mu(uri de plop ne(ru, =' pic. de 1 ori,zi
:ureri de dini& pe dintele dureros, se pune un tampon de vat m%i%at cu suc de ceap.
.pilepsie& cure succesive de 4' zile, cu !' * 2' zile pauz, se ia pe nemncate ! lin(uri
de pul%ere de %rnca ursului de 1 * 4 ori,zi, cu ceai de suntoare sau %usuioc. Supra
dozat d reacii aler(ice, vasodilataie periferic $i ipotensiune.
.ste o %oal n care %olnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate duce o via
normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa.
Alcoolul, a(raveaz frecvena $i intensitatea crizelor. .fortul fizic $i psiic prea mari sunt
contraindicate. Se respect timpul necesar de odin $i somn. "ratamentul prescris se ia
toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea %rusc, poate declan$a noi crize.
6neori insuflaia aerului n spaiul aranoidian, poate nltura pentru mult timp crizele.
:eci %olnavii de epilepsie nu sunt invalizi, dac se trateaz corect $i duc o via
cumptat, %oala se ine n fru
8ila de %ou, care se (se$te n fiere $i se ia de la a%ator. Se scoate cu o serin( = ml. %ul,
! vrf de cuit de %icar%onat, #= ml. apa distilat, !' pic. suc de lmie, se pun la fiert,
amestec %ine, se dau n cteva clocote.
>rima sptmn, !' pic. de 1 ori,zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, != pic. de 1 ori,zi.
Sptmna a 1 a, 2' pic. de 1 ori,zi.
Sptmna a 4 a, 1' pic. de 1 ori,.zi
Amestecul se pstreaz la fri(ider, se face mereu proaspt
.+oftalmie& eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur $i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, lim%a mielului, al%strele, silur, rdcin de ppdie,
$i coada $oricelului n pri e(ale, se mrunesc prin ma$ina de cafea, se ia ! lin(uri de
pul%ere de 4 ori,zi, pe care o inei su% lim% timp de != min. apoi se n(ite cu ap plat.
Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd asupra ocilor $i re(leaz (landa
suprarenal ( care produce cortizonul). Eocal se pot pune comprese cu macerat rece din
mu$eel, coada $oricelului, silur, al%strele. )nainte de a face maceratul se spal plantele
(se pun ntr*o sit $i se las cteva min. la -etul de ap).
Fr miros $i (ust& se renun la 8i+tonim $i 9inofu(. Se face un amestec n pri
Fotofo%ia& simptom care ine de patolo(ia ficatului, masai*v la ceaf, la %aza craniului
$i punctele de la mini $i picioare pe meridianul intestinului (ros, plmn $i ficat.
Bripa, (uturai& tinctur mu(uri plop ne(ru in alcool <' timp de !' * !2 zile * macerat, =' *
!'' pic. de 4 ori ,zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zar.
6ntul de lmie, ! lmie se pune n ap fier%inte ! min., se toac prin ma$ina de tocat
mpreun cu coa-a, se amestec cu !'' (. unt, se adau( ! * 2 lin(uri de miere, se
folose$te n cantiti mari n timpul epidemiilor de (rip.
Buturai, sensi%ilitate la rceli& sirop de ctin, (vezi, medicamente/) se iau preventiv = *
3 lin(urie,zi, pe stomacul (ol, timp de minimum 1 sptmni.
)n cazul n care afeciunea este declan$at, se iau !' * !2 lin(urie,zi, pentru a a-uta
or(anismul s se apere.
>icurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2,zi. Gn acela$i timp se un(e cu ulei
fruntea, tmplele, urecile, ceafa, prile e+terioare ale nasului. 6leiul de ment de poate
amesteca $i cu camfor.
Bin(iile& retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau !' ta%lete de aspirin, se
piseaz %ine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o lin(uri de %icar%onat de
sodiu $i una de sare de %uctrie. 0u acest praf, aplicat pe periua dini, se fac splturi de
2 2 1 ori,zi. Se su( de 2 2 1 ori,zi ta%lete de >roposept cu propolis, sau se fac splturi
dentare cu tinctur de propolis
Hipoacuzie& deficienele auzului $i ale urecii, in de o tul%urare a ener(iei rinicilor cu
care te na$ti deficitar. "ratament cu refle+oterapie $i acupunctur
Gnfecie cu stafilococ la oci& comprese cu vin natural de cas
Gnsomnia& capsule cu o planta 9odiola rosea, trandafir sl%atic din Si%eria, mai com%at
nervozitatea de peste zi, depresia,
Amestec din plante uscate, talpa ($tei, flori de pducel, rdcin de valerian, n
cantiti e(ale. >este ! lin(ur de amestec se pun 2'' ml. ap clocotit, se infuzeaz !
or, se %ea cldu cte =' ml. de 4 ori,zi nainte de mesele principale $i nainte de somn
0ura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), ! lin(uri de 1 ori,zi.
Gnflamaii ale cavitii %ucale& ! lin(ur de frunze mrunite de salvie, cu 2'' ml. ap
clocotit, se infuzeaz 1= min. apoi de face (ar(ar
Gnsomnia& melatonina este un ormon din corpul uman, secretat n momentul cnd se
ntunec, pre(tind or(anismul pentru odin. 0nd se dere(leaz meta%olismul ncep
tul%urarile de somn, se recomand %io*melatonina ctre resta%ile$te ecili%rul, inducnd
astfel un somn profund $i odinitor. .ste $i un antio+idant prote-nd celula mpotriva
radicalilor li%eri
Ieratit& picturi pe %az de aloe sta%ilizat, de 2 * 1 ori,zi dup cteva aplicri nltur
senzaiile neplcute (nepturi, fotofo%ia, oci uscai
>entru alte afeciuni ale ociului.(%lefarit, con-unctivit de natur aler(ic, %acterian,
virotic, micotic, cataract, (laucom, oci o%osii) se pot folosi produse naturiste
>EAD"A?J9.E, >iatra * Deam * 4Krtela * fructe de afin * circulaia la nivelul retinei
* 0evisol * fructe ctin *
* 9ozavit * fructe mce$e * tonic (eneral
* Silur * iar% de oci * %oli infecioase,
* :umasen * un(uent e+tern antiinflamator
FEA?GSAD, Eu(o- * ?edevital * un(uent , spal $i fortific ocii
* Salvamin * un(uent, circulaia pleoapelor
* "onic F?S ! * efect revitalizant, intern stimuleaz meta%olismul,
e+tern, comprese rela+eaz ocii $i activeaz
circulaia
Eicen plan oral& :r. "ovaru, Facultatea de Stomatolo(ie 8ucure$ti, ca%inet particular
Str. 4 .mineacu nr.2<. 8uc. mari $i -oi.
Eim%a& t7ietor su% lim%7 Stelian Ful(a, Sos. 4iai 8ravu 22#, corp !8, ap. 2 , la curte,
tel. 2=='2<!.
4amureala& se poate nltura cu tinctur de ment, 2' pic. Se pun ntr*un paar cu ap
rece, se %ea toat apa o dat, dispare durerea de cap $i senzaia de cap (reu.
4trea& 2 lin(uri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 lin(uri ap distilata si 2
lin(uri ulei de msline, se amestec $i se maseaz capul, se las 2o de minute, apoi se
spal cu $ampon.
Sau& n $ampon se pun 1' de aspirine pisate se amesteca %ine
4asa- e+tern urece& 1 pic. lavand, 1 pic. tei, 3 pic. mu$eel, se amestec $i se maseaz
in -urul urecii.
4emorie& dac la trezire avei minile $i picioarele reci, este un semn al sla%ei circulaii
periferice $i inclusiv a creierului. >entru ameliorare se ia BinL(o 8ilo%a, 8ilo%il. )n
alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru m%untirea circulaiei, usturoi
((ermaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei iute, rean, cui$oare, scori$oar, urzici.
.ficient tratamentul cu M.G0AD, asi(ur or(anismului calciu, alimenteaz sistemul
nervos, spore$te capacitatea intelectual, frneaz m%trnirea, conine lecitin.
S6>.9 SJNA E.0G"GDO& m%unte$te activitatea intelectual, atenia.
4.BA 8 0J4>E.P& efect anti*stres, mre$te puterea de concentrare, stimuleaz
cre$terea $i dezvoltarea or(anismului. Sunt de la 0alifornia Fitnes.
Eipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. 6n medic
J.9.E. a sftuit un printe s nu*$i opereze copilul $i s*i dea ! aspirin mprit n 4
astfel, Q la ora !<, Q la ora !<,!=. Q la ora !<,1', Q la ora !<,4=. Ea ora 2', %ea o can
de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de !' zile.
4i(rena& cauzele sunt (enerate de unele alimente. 6n re(im alimentar ar putea duce la
vindecare. "re%uie eliminat consumul de ciocolat, ca$caval, citrice $i cafea. Se reduce
cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe %az de zar, pe$tele $i
conservele din pe$te, produsele conservate prin srare e+cesiv, %erea, cola, zmeura,
(rul, porum%ul, mazrea, ciupercile, nucile. >entru (sirea vinovatului, ar tre%ui e+cluse
pe rnd din diet. :ac nu se mai declan$eaz nici o criz n perioada de a%stinen,
produsul incriminat se introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic,
reapariia unei noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a
fi consumate su% forma unor mese mici $i numeroase& cereale, pine pr-it, unt sau
mar(arin, %iscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, le(ume (varz, mrar,
fasole verde, ridici), vin al%, %rnz de vaci, sau telemea, mere, cire$e, produse apicole,
care s nlocuiasc zarul. :e asemenea sunt necesare suplimente nutritive %o(ate n
vitaminele 82, 83, $i ., sruri de ma(neziu, calciu $i zinc.
Jtita& se pune n urece un tampon m%i%at cu !' * != pic. de propolis, soluie alcoolic
de = * # @, de 2 ori,zi. 8oala este cauzat de o disfuncie a riniciului $i a vezicii %iliare.
Se consum ceaiuri de (l%enele, lemn dulce $i ppdie. Alimentaia cu ct mai multe
le(ume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi, ceap $i ct mai puin carne.
8ronoron& vezi infeciile respiratorii.
Gnflamaia urecii medii sau otita acut se ntlne$te la copii, este o infecie n urecea
medie provocat de rceal. (rip, scarlatin puroiul $i scade auzul.
"ratament, se pun n urece picturi n amestec n pri e(ale de tinctur de propolis cu
miere, 2 pic. n am%ele ureci ! dat,zi seara. Se mai poate pune miere cald de 2 * 1 pic.,
o dat ,zi seara. >entru a scpa de durere se introduce n urece o frunz proaspt de
mu$cat, care va calma durerea $i nltur inflamaia
J dat pe zi se pune n urece ! * 2 pic. zeam de lmie.
Jperaie plastic $i reparatorie la oci& Spitalul de oftalmolo(ie 8ucure$ti.
Jzen nazal, rinita atrofic& tratament la %ile "ecir(iol. 8ronoron, (vezi infeciile
respiratorii).
Suferina ncepe de la pu%ertate $i se accentueaz cu vrsta, durere de cap, mucoziti
purulente $i co-i uscate. ?itamina A nu este suficient. Splturile cu ap srat n nas,
apoi se %adi-oneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se completeaz tratamentul cu
aerosoli $i cu anti%iotic recomandat de medic.
Jrice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local, care
const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul e+terior al nasului.
>aradontoza& plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant. Splturi
%ucale cu ceai de mu$eel concentrat, 1 lin(uri la o can de ap, de 1 2 4 ori,zi. Sau ceai
de salvie, 2 lin(urie la !'' ml. de ap. Suntoarea calmeaz durerile dentare, 2 lin(uri la
2'' ml. ap, de 4 2 = ori,zi. 4asarea (in(iilor (r%e$te vindecarea m%untind circulaia
sn(elui. Se face direct cu de(etul pe (in(ie, sau din e+terior, prin o%ra-i.
.senial este o diet srac n zar rafinat $i %o(at n fi%re. Gmportante sunt vitaminele
A, 0 $i ., zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
>r %o(at& se iau cantiti e(ale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc, de
mesteacn, de soc $i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se fier%e,
apoi vasul se acoper cu un capac $i se las = min. 0u 5 infuzie se spal prul cu spun
de cas, se clte$te cu ap, iar cu cealalt 5 de infuzie se clte$te prul, se las s
acioneze, nu se mai clte$te cu ap.
>duci $i ali parazii& 1 * 4 pic ulei de lavanda se amestec cu ! lin(uri de oet, se
aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 1* 4 ore, pentru a forma un mediu de vapori,
care vor sufoca insectele. "ratamentul se aplica # * !' zile la rnd.
>istrui& se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap.
>este o ceap tiat mrunt se toarn !'' ml. oet de mere, se las la macerat, 2 * 1 zile,
se fricioneaz pielea de 2 * 1 ori,sptmn.
>este 2 * 1 castravei, tiai cu%ulee, se toarn ='' ml. lapte crud, se macereaz 1 zile,
apoi se aplic de 2 * 1 ori pe piele $i vor disprea pistruii.
9init aler(ic& timp de !' zile din lun, se %eau 2 cni de ceai coada $oricelului. A 2*a
lun, !' zile se %eau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 1*a lun se %eau !' zile 2 cni de
ceai de urzic. A 4*a lun se %ea timp de !' zile cte 2 cni de ceai de soc. Jrdinea nu
conteaz, toate ceaiurile sunt su% form de infuzie $i cu ele se fac $i splturi nazale.
>icturile de e+tract de mu(uri de coacze ne(ru.
Milnic nainte $i dup mese se face (ar(ar cu ceai de salvie, cu = * 3 pic. de tinctur de
propolis. Gnfuzia se prepar pentru fiecare procedur. 0ura dureaz cteva sptmni.
Scderea vederii& frunze uscate $i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2 min. la
fiert, se acoper vasul $i se las la rcit. Ea !'' ml. ap ! lin(ur de plante. Seara nainte
de culcare se picur n oci cte 2 * 1 pic., apoi se pune un tifon steril umed peste
pleoape. Se aplic alternativ 1 seri da, 1 seri nu.
an+ietatea $i aritmia cardiac. 0re$te rezistena la stres $i imunitate, cura dureaz 1 luni.
Scizofrenia& macerat rece de isop (! lin(uri plant ntr*un paar cu ap, la temperatura
camerei, de seara pn dimineaa) 2 2 1 paare,zi timp de 2 sptmni, cu una de pauz.
"mduie$te sau alin %olile sufletului, cemnd a-utorul n(erilor i pe :umnezeu.
Scleroza& sucul de la o 5 lmie, !,2 paar de ap fier%inte, ! lin(uri de miere, se %ea
acest amestec seara, nainte de culcare.
Sinuzit& ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de eucalipt,
ct mai mult ceai de cim%ru, de mu$eel, sau salcie.
8ronoron& vezi infeciile respiratorii.
Sprncene& lipsa lor se poate remedia cu a-utorul uleiului de ricin (mna lui Gsus), prin
masarea locului de cteva ori ,zi, pn apare un pufu$or.
Sindrom vesti%ular drept necompensat& se %adi-oneaz urecea cu vat m%i%at n
un(uent de ttneas, ciar introdus $i n conductul auditiv, pusaiile neplcute $i durerea
au disprut.
?rte- n ureci& ceai de vsc, ! lin(uri la 2=' ml. ap se la s la macerat de seara pn
dimineaa, apoi se nclze$te u$or $i se %ea pe stomacul (ol, n(iitur cu n(iitur,
cura se ncepe cu 1 ce$ti,zi, timp de 1 sptmni, apoi se %eau 2 ce$ti,zi seara $i dimineaa
timp de 2 sptmn, apoi se continu cu ! cea$c,zi toat viaa.
BR"
Ami(dalite, (an(lioni inflamai: licen de piatr cu rdcin de %rusture $i ecinaceea
pul%ere in pari e(ale 4 lin(urie pe zi.
Bar(ar cu ap srat.
8ronoron& vezi infeciile respiratorii.
Ami(dalita, %ron$ita& tinctur mu(uri plop ne(ru, 4 lin(urie cu 4 lin(urie miere, se
amestec, se ia toata ziua cte ! lin(uri,or.
Farin(it& peste ! litru de ap clocotit se pune o mn de fructe de afin, se fier%e pn
scade la -umtate, se clte$te (ura n caz de stomatite sau se face (ar(ar pentru farin(ite.
>oliclinica Apimedica 2!21##2, trateaz7 cu propolis, acela$i lucru $i pentru larin(it7.
Blosit cronic& decoct (fier%inte) din rdcin de ttneas %ine mrunit. Se pun 4 * =
lin(uri, n 2=' ml. ap, se fier% != * 2' min. :up rcire se clte$te (ura de 1 * 4 ori,zi. Se
ia propolis %rut se rupe ct un %o% de piper $i se n(ite seara. "inctur de propolis 2' *
1'@ cte 4' pic. de 1 ori,zi, n !'' ml. ap. Se maseaz su% %r%ie cu crem de Spirulin.
Hipertiroid7& ! litru de ap7, se pune la fiert, n care se adau(7 2 lin(uri de ov7z %oa%e
macinate cu coa-e cu tot, se fier%e timp de !' min., cu (ri-e s7 nu dea n foc, apoi se
adau(7 2 lin(uri de dr7(aic7, se acoper7 vasul $i se ia dup7 foc, se infuzeaz7 2' 2 1' min.
"oat7 cantitatea se %ea fracionat7, n decursul unei zile, dup7 mese. Seara se prepar7 o
infuzie4 din talpa ($tii $i sun7toSre, cte o lin(uri7 din fiecare plant7 la 1'' ml. ap7,
care se %ea cu ! or7 nainte de culcare. "ratamentul durez7 3 s7pt7mni, urmat de o pauz7
de 2 s7pt7mni. Gn funcie de rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva
ori. Se va consuma ct mai mult usturoi. Gn acest timp vor apare unele efecte %enefice ca,
sta%ilizarea tensiunii arterilae, re(larea funciei rinicilor, eliminarea stresului $i a
insomniei, o stare (eneral7 %un7, determinat7 de eliminarea ro+inelor.
Hipotiroida& ovzul este un stimulent al tiroidei, ful(ii de ovz vor fi introdu$i pentru
mult timp n alimentaie. Suplimentar se va %ea ceai din # lin(uri de %oa%e fierte 5 or n
! litru de ap, pe parcursul unei zile. 0eaiul este recomandat $i i strile de astenie,
surmena-, somnolen, pietre la rinici $i impoten
)n anumite cazuri se poate evita operaia, urmnd un tratament naturist su% suprave(ere
medical. 6rmtoarele plante au efecte %une asupra tiroidei, roini, licen de piatr,
snziene, talpa ($tei, ciu%oica cucului, coada $oricelului, se amestec n pri e(ale, se
macin prin ma$ina de cafea, se ia de 3 n 3 ore cte ! lin(uri de pul%ere, care se ine
su% lim% timp de != min. apoi se n(ite cu ap plat.
Earin(it& tinctur de tmie 2' 2 1' pic. (!' ( de tmie, dizolvare n !'' ml. Alcool de
<', timp de # zile), diluate n puin ap. Se procur numai de la farmacii $i ma(azine
naturiste. Atac dinii dizolvndu*i, nu se ine mult n (ur.
Eeac anal(ezic $i antiinflamator& amestec din scoar de ste-ar, flori de tei, n proporie de
2:!. >este 2 lin(uri de amestec se pun 2'' ml. ap clocotit, se infuzeaz != min., se %ea
cte !'' ml. de 2 ori,zi.
Hemiparez larin(ian& n(iitul n sec, pentru stimularea mu$cilor paralizai. Se
maseaz partea afectat, se poat aplica suc de (impir, pe aceast zon.
"iroid7 nodular7& tratament alopat cu .utKro+ $i "Kreoton, urmat de tratament naturist
su% ndrumarea :*nei Serac, tel '2!,31#.1'.22 sau '#22,!<.11.''.
6sturimi n (t, farin(ita& ceai de frunze de salcie. Bar(ar cu ap srat.
8ronoron& vezi infeciile respiratorii.
"J9A0.& .SJFAB
0ancer esofa(ian& se face (ar(ar cu mrul lupului, ttneas $i mu$eel (vezi reet
clism cancer (enital) !*2,zi. Se face $i clism la 2 zile.
Sau pul%ere de ctin, 5 * ! lin(uri nainte de mas, mre$te apetitul $i stimuleaz
rezistena or(anismului. (vezi, medicamente..)
.sofa(ita acut7 $i cronic7& disfa(ie 2 durere la n(iit, re(ur(itaii, senzaii de arsur7 n
capul pieptului. 0auzele pot fi:
Gnfecii, micoze, su%stane cimice, rece sau foarte cald. "ratament cu %ismut su%nitric 2
pul%ere ! vrf de lin(uri7, de 1 ori,zi, cu ! or7 naite de mas7 se %eau 2'' ml. ap7, se ia
%ismutul cu foarte puin7 ap7 se face o pauz7 de ! or7, apoi se poate lua masa, ncepnd
cu t7re de (ru, C 2 !' lin(urie nmuiate n 2'' ml. ap7, luate la fiecare dintre cele 1
mese.
4etronidazol 2 supozitoare !,zi la 2 ore dup7 scaun, pe toat7 durata %olii, ca supliment
vitamine 82, ., A, 8!2, ct $i minerale, calciu, potasiu, ma(neziu, timp de cteva luni.
GDG4A
8oli de inim asociate cu ipercolesterolemie& se scot din alimentaie carnea, pr-elile,
untul $i mar(arina, dulciurile, se consum zilnic !'' (. semine de dovleac, neprelucrate
termic, care conin acizi (ra$i polinesaturai, care au efect salvator asupra elasticitii
vaselor de sn(e.
"inctur7 din petale de trandafir, zilnic c7te 1 lin(urie de 1 ori, n cure de o lun7 cu pauz7
de !' zile.
0ardiopatie isciemin7& se amestec7 p7ducel, talpa ($tei, m7(iran $i coada calului.
Se ia n fiecare zi 2 c7ei de usturoi, la nceout o 5, apoi unul ntre(, pn7 se a-un(e la 2
:ureri de inima& !' fire de ptrun-el cu rdcin cu tot se spal si se pun la fiert ntr*un
litru de vin al%, timp de 1 minute, apoi se adau( !''( de miere, se mai fier%e 4 minute.
Se pune n sticle care au fost cltite cu alcool, se ia !*2 lin(uri cnd apar durerile.
Fi%rilaia atrial paro+istic& este o aritmie la nivel atrial, dar cu o puternic influen
asupra inimii n sensul diminurii acesteia. Gnstalarea acestei %oli este cauzat de
cardiopatie iscemic, ipertensiune, fe%ra, di(estia defectuoas nsoit de %alonare,
o%oseal e+cesiv, insomnia, stresul, fumatul cafeaua. 0onsecinele acestei %oli sunt
o%osirea inimii, deteriorarea valvelor, formarea cea(urilor de sn(e, n consecin cre$te
riscul infarctului miocardic $i accident vascular cere%ral. "ratament a-uttor, (reutate
corporal optim, re(im alimentar desodat, fr (rsimi animale, alcool, cafea $i fumat.
Se recomand le(ume $i fructe, diminuarea constipaiei $i %alonarea, mese u$oare $i dese
de = ori,zi, mi$care n aer li%er, e+erciii zilnice se inspiraie $i e+piraie, eliminarea
strilor nervoase $i tratament medicamentos de la dr. cardiolo(.
Hipotensiunea, iscemia cardiac& ful(ii de orz mresc pe cale natural tensiunea fr
riscul de a aprea ipertensiune, tensiune oscilant sau palpitaii, totodat previne
iscemia.
Hipertensiune& tinctur de %rnca ursului =' pic. (vezi fri(iditate), de 4 ori,zi nainte de
mas. >lanta se va administra cu ma(iran, care are rol compresor. )n timpul curei nu se
st la soare. Supradozarea duce la reacii aler(ice, vasodilataie periferic, ipotensiune
:ou lmi medii $i 2 portocale se taie se cur de sm%uri, se trec prin ma$ina de tocat,
pasta rezultat se amestec cu 2 lin(uri de miere, se tine ntr*un %orcan la fri(ider, se iau
2 * 1 lin(urie dimineaa, cu ceai sau nainte de mas. >entru curarea vaselor de sn(e $i
pentru meninerea tensiunii arteriale n limite normale, pentru prevenirea stenocardiei, a
infarcturilor $i atacurilor de cord.
Se consum !,= I(. pere timp de 1 zile,sptmn, la 24 de ore, se evit n aceast
perioad mesele copioase $i se renun la carne.
0oada calului. coninutul ridicat de potasiu este un %un ipotensor, vezi cap 2
arterioscleroza.
Gscemie cardiac, Arteroscleroz, fra(ilitate vascular& se consum semine de floarea
soarelui, neprelucrate termic, care conin su%stane cu efect de consolidare a elasticitii $i
permea%ilitii vaselor de sn(e.
0ura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n %olile cardiace acioneaz direct la
nivelul sistemului nervos central, ! lin(uri de 1 * 4 ori,zi n 5 paar cu ap, pe stomacul
(ol.
J inim sntoas, cu pducel, care scade irita%ilitatea sistemului nervos central, tonific
mu$ciul cardiac, m%unte$te circulaia coronarian, nltur taicardia $i aritmia,
scade tensiunea. 5 L(. fructe coapte de pducel se piseaz cu o lin(ur de lemn, se
adau( !'' ml. de ap se nclze$te totul al 4' (rade, se stoarce sucul, se ia ! lin(ur de 1
ori,zi, nainte de mas.
Sau ! lin(ur fructe de pducel uscate se pune ntr*un paar cu ap fier%inte, se infuzeaz
2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau ! * 2 lin(uri de 1 * 4 ori,zi, nainte de mas.
)n tul%urrile de ritm cardiac, infuzie de (l%enele , 2 lin(urie n 2 paare de ap fiart,
se infuzeaz ! or, se %ea cte 5 paar de 4 ori,zi.
)n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor $i insomniei, se folose$te infuzia din
frunze de roini, != (. ntr*un paar de ap fier%inte timp de 1' min., se iau 2 lin(uri de
= * 3 ori,zi.
Gnfuzia din ment, 2 lin(urie se pun in ! paar de ap fier%inte, se infuzeaz 1' min., se
cu n(iituri mici toat ziua.
Stenocardia $i respiraia (reoaie, ! L(. miere, !' lmi, = cpni de usturoi. Se
amestec, sucul de lmie cu usturoiul pisat $i mierea, ntr*un %orcan cu capac la loc
rcoros, timp de ! sptmn, se iau 4 lin(urie,zi.
>alpitaii& (vezi insomnia).
>EO4RDG
Astm %ron$ic& * suc de ridice cu miere, ! * 2 lin(urie de 1 * 4 ori,zi.
Sau * 2''(. rean ras cu sucul a 2 lmi, !,2 lin(ur de 2 ori,zi, se ia stomacul (ol sau cu
!,2 de or dup masa.
Sau * sucul de la !' lmi amestecat cu !I(. miere $i !' cpni usturoi pisate, se las o
sptmn in vas ncis. S4 lin(urie,zi.
Amestec de miere, ctin, arnic $i ecinaceea, su% form de tincturi, se iau =' * 3' pic
de 1 ori,zi, pe stomacul (ol, timp de ! lun. .cinaceea este imuno*stimulator, elimin
to+inele, n timp ce arnica re(leaz tensiunea arterial $i m%unte$te circulaia.
Genuprul folosit su% form de tinctur, are proprieti %alsamice n astm.
Se poate controla u$or cu a-utorul siropului 0aro%, 1 lin(urie n ! paar de ap
8ronoron& vezi infecii respiratorii.
?ezi tuse convulsiv.
Se iau 2= de nuci mici verzi ca pentru dulcea, ! L(. miere. Ducile se dau ntr*un clocot,
se scur(. Separat mierea se d n clocot, apoi se pun nucile $i se clocotesc C min., la foc
mic. Se rce$te se pune n %orcan, se ia dup fiecare mas, o lin(ur $i nu se mai mnnc
nimic. 0ura se tine o dat pe an. Gnainte de folosire, se amestec %ine.
Gsop pul%ere 5 lin(uri ras de 2 2 1 ori,zi, pe stomacul (ol. "ratamentul dureaz 2
sptmni, cu efect de decon(estionare a mucoasei, antiinfecios $i amplific imunitatea.
Astm aler(ic& cur de 24' de ou de prepeli crude, luate pe stomacul (ol, cte = n
fiecare diminea, timp de 2 ore nu se mnnc nimic.
Astm cardiac& pducelul este foarte %un sta%ilizator al tensiunii $i e+celent tonic pentru
inim. "alpa ($tii este un calmant al inimii 2 de 1 ori mai eficace dect valeriana. Se %ea
1 2 4 ceaiuri din fiecare n parte. Se e+clude carnea, alcoolul, cafeaua, tutunul, sarea.
8oli respiratorii, infecii& (ripa: licen piatra cu rdcin de %rusture si ecinaceea
pul%ere n pri e(ale 4 lin(urie pe zi.
Frunzele de trifoi $i de urzic , pe ln( acestea se recomand uleiul de msline, sucuri
naturale, de morcovi $i ceap
>7trun-elul, verde mestecat d7 un miros pl7cut respiraiei, acioneaz7 ca un dezinfectant
asupra caSilor respiratorii medii $i superioare, pentru cei cu %oli respiratorii cronice..
8ronoron& tratament curativ $i profilactic, medicament omeopatic, adulii $i copii peste
!3 ani. "ratament profilactic& = (ranule ! dat,zi !' * != zile,.lun. >entru copii ntre 2 * =
ai ! (ranule,zi& ntre 3 * !' ani 1 (ranule,zi& ntre !! * != ani 4 (ranule,zi. "ratamentul
curativ = (ranule ! dat,zi, pn la vindecare. Branulele nu se atin( cu mna, se numr
n capacul tu%ului, se pun pe lim% $i se su(, nu se %ea nimic cel puin Q or, se iau cu
cel puin 5 or nainte sau dup mas.
8ron$ita& =''(. ceap ras cu 4''(. zar, ='(. miere n ! litru de ap se fier%e pe foc
mic timp de 1 ore, cu capac. Se consum ! lin(uri de 4 * 3 ori,zi.
Ful(i de orz (vezi ".8.0.)
0ura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu ! lin(ur de miere, se ia
cte puin din acest amestec, nu se n(ite direct, ci va aluneca u$or pe (t pentru efectele
antiinfecioase $i calmante. >entru aduli 3 pic., 2 pic. pentru copii
8ronoron& vezi infecii respiratorii.
0oada calului, se ia de 1 ori,zi pul%ere pe stomacul (ol, efect anti%acterian, reface esutul
distrus de infecii, eficient cnd %oala s*a instalat $i tinde la cronicizare.
"inctur de smirn, (!' (. sirm n !'' ml. alcool de <', timp de # zile), ! lin(uri
diluat n -umtate de paar de ap, de 1 ori,zi. .ste un antimicro%ian puternic, scade
fe%ra, com%ate strile de (rea $i durerile de cap. 6n tratament dureaz # zile, dar se
poate prelun(i pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna procurat din farmaciile $i
ma(azinele naturiste.
.mfizem pulmonar& compres cu coada calului ( ! pumn de plant se pune ntr*o sit
deasupra unui vas cu ap clocotit. ?aporii nfier%nt $i umezesc planta, care se va pune
pe o %ucat de pnz) pe toat re(iunea plmnului, toat noaptea. Amestec de ceaiuri,
cim%ru de cmp $i ptla(in n pri e(ale, se %eau 1 * 4 ce$ti,zi.
.+pectorante& amestec din plante uscate, nal% mare, frunze de pod%al, $ovrf, n
proporie de 2:!:!. >este ! lin(ur de amestec se pun 4'' ml. ap clocotit, se infuzeaz
pn se rce$te, se %ea cte !'' ml. 1 * 4 ori,zi.
Sau peste ! lin(uri de ptla(in se toarn 2'' ml. ap clocotit, se infuzeaz ! or, se
%ea ! lin(ur de 1 * 4 ori,zi.
"uri mare, o cea$c de ceai de 1 ori,zi, amelioreaz emfizemul, cordul mrit, dilatarea
stomacului, a intestinelor, %olile renale $i vezicale, dac remediul este folosit un timp mai
ndelun(at. 0eaiul nu se renclze$te pentru c $i pierde proprietile, se prepar cte o
can, pentru consum.
Gnflamaii ale mucoasei respiratorii& peste ! lin(ur flori uscate de soc se toarn 2'' ml.
ap clocotit, se infuzeaz 1' min., se %ea cald, cte =' ml. de 1 * 4 ori,zi, nainte de
mas
Gmunitate pe se(mentul respirator& se consum 2'' (. semine de floarea soarelui pe zi.
6leiul din seminele neprelucrate termic are efect imuno*stimulator foarte puternic.
Gnto+icaia cu mono+id de car%on& 8eta(uard, un inte(rator nutriional natural, creat
pentru cei care lucreaz n medii to+ice sau pentru fumtorii nrii sau cei pasivi.
4edicamentul nu se (se$te la noi.
Deo pulmonar& se %eau 2=' * 1'' ml.,zi suc de sfecl.
Se face o past din praf de pelin (plafar), fa(ure de miere, miere poliflor, spirt din
cereale de C#, se amestec ntr*un vas de porelan cu o lin(ur de lemn, se pune pe un
tifon, compresa se pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un pansament elastic. >e
pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze. 0ompresa se pune seara $i se ia dimineaa,
se umeze$te $i se folose$te timp de # zile, dup care se prepar alt past. >e zi se
mnnc = pere, 2' alune crude dimineaa $i 2' alune crude seara
Sau pul%ere de ctin, 5 * ! lin(uri pe stomacul (ol nainte de mas, mre$te apetitul $i
sistemul imunitar. (vezi, medicamente).
>lmn uscat& din cauza fumatului, preparat care opre$te fumatul numit 4ai, se poate
procura de la tel. '2!,33C.=!.13.
".8.0., %ron$it, pleumonie: tratament Gslanda
Eicen de piatra : pul%ere o lin(uri pe stomacul (ol de 1 ori pe zi
"inctur : ntr*un %orcan 1 sferturi pul%ere licen piatra cu alcool de <= amestecat n pri
e(ale cu ap se las la macerat !' zile. Se filtreaz , se pstreaz n sticl ncis la
culoare $i la ntuneric : o lin(ur n -umtate paar cu ap de 1 ori pe zi
".8.0. se adun 1 pun(i de nailon cu frunze de ptla(ina %ine ndesate, se spal se taie
coditele, se pun la fiert cu ap ct s le acopere, cnd se nmoaie se amestec cu 2I( de
morcov ras, cnd fier%e se mai adau( 2I( de miere, se fier%e cteva minute. 0nd se
rce$te se pune n %orcane, se iau 1 lin(urie pe zi timp de 2 zile apoi se cre$te doza la 1
lin(urie pe zi.
Ful(ii de orz cu lapte fier%inte, miere $i ! vrf de cuit pudr de (im%ir, rnitor $i
stimulator imunitar, se consum dimineaa $i seara.
)n fiecare zi se %ea ! I(. %or$ proaspt fcut n cas din tre de (ru $i mlai fr pine,
conine vitamina 0.
)n fiecare diminea se n(ite pe stomacul (ol 4 * = %ucele de slnin proaspt, fr s
mestecai.
1=' (. ovz cu 1=' (. tre de (ru, se fier% n 2 litri de ap, se ndulce4$te cu miere, se
%ea de sete ca ap alternnd cu alte ceaiuri.
Sucul de la ! lmie se amestec cu ! (l%enu$ de ou proaspt, dup fiecare mas ca
desert, a-un(e pentru toat ziua.
!'' (. petale de trandafiri de dulcea $i !=' (. miere, se iau 2 lin(uri ,zi , se pstreaz la
rece, se consum n ma+im 2 sptmni.
Sau miere C'' (. cu 2 * 1 %uci de rean ras, se iau 1 lin(urie,zi
Sau ptla(in cu cim%ru n pri e(ale ceai. 0ura de usturoi, 1 cei,zi. 0ura de propolis
2' * 1' pic.,zi cu 1' min. nainte de mas pe o %ucic de pine.
"ratamente pe %az de aloe vera.
0oada calului, vezi %ron$ita.
"umor7& ! L(. r7d7cin7 de rean, se apal7, se cur77, se d7 pe r7z7toarea cu (7uri mici, se
amestec7 cu ! L(. de miere $i se pune ntr*un %orcan mare. "imp de C zile, se las7 la
macerat, o dat7,zi se amestec7. Apoi dimineaa pe stomacul (ol se ia ! lin(uri7, se %ea o
cea$c7 de ceai de sun7toare, iar dup7 ! or7 se poate lua micul de-un. Se ia toat7 cantitatea
de amestec.
"use convulsiv& 1'(. flori sau frunze de (utui cu ! litru de ap clocotit se las la infuzat
!= min., se ia cte !'' ml. de 1 ori,,zi, dup mas.
J lin(uri de semine de anason cu !'' ml. ap clocotit, se las la infuzat !' min., se
iau cte !'' ml. de 1 ori,zi.
0eai din scaiul m(resc, ! lin(uri la 2=' ml. ap.
"raeit, an(in& 8ronoron, vezi infeciile respiratorii.
Silicoza& %oala se poate vindeca n 1 * 4 luni cu a-utorul unei plante pod%al, care a-ut la
eliminarea siliciului mineral acumulat n alveolele pulmonare. Ea fumtori, plmnul
devine foarte sensi%il dup eliminarea siliciului, deci atenie. Se face un amestec din 2' (,
flori de pod%al, 1' (. frunze de pod%al, 2' (. frunze de ptla(in, 2' (. frunze de ment,
!' (. rdcin de lemn dulce. Se face infuzie din ! lin(ur din amestec la ! can de ap
fiart, se %eau 2 cni,zi cu 5 de or nainte de mase. Se recomand ca n timpul
tratamentului s se consume de 1 ori, sptmn cte 2 lin(urie de rean ras amestecat
cu miere poliflor n pri e(ale. . %ine s se consume usturoi su% orice form.
?iroz pulmonar& pentru a prerveni $i a stimula sistemul imunitar, primvara se face o
cur de dezinto+icare cu >ure Nucca, n luna septem%rie. :ac situaia este mai (rav, se
renun la cura de dezinto+icare $i se ia timp de 1 luni Barlic Tit parsleK 2 usturoi cu
ptrun-el 2 interzis n cazul de nefrit * .
SRDG
0ancer & sistem 0J: ("4 ) "ea * ceai cod $i diet
0ancer mamar& n fiecare diminea $i dup fiecare mas se clte$te (ura cu ap srat, !
lin(uri de sare (run-oas la ! litru de ap.
0eai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante& ment, %usuioc, cimen,
nuci, levnic, anason, valerian, sunt plante care nu fac cancer.
:up fiecare mas se %ea ! * 2 lin(urie de sirop de %usuioc preparat cu miere.
Seara 2 * 1 picturi de valerian sau ! * 2 e+traveral.
Milnic miezul de la !' * != nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de (l%enele, vara proaspete
iarna uscate. >e sn comprese cu frunze de nuc cldue sau se maseaz cu crem de
(l%enele. 4nnc numai le(ume si fructe ,( fr carne, ou, lapte), ptrun-el tocat, ulei
presat la rece, pine (raam 2 felii, (ru ncolit.
"ratamentul ine 3' de zile, nentrerupt, cu pauz de != zile dup care se reia re(imul
ve(etarian timp de 2 ani.
Sau mmli(u tare care se ntinde n strat de 2 * 1 cm., pe o pnz, apoi se presar
tmie. Se aplic ct mai fier%inte pe snul afectat, se acoper cu un fular $i se ine pn
se rce$te . 0elulele canceroase se distru( la cldur $i nu se mai nmulesc. "ratamentul
se face !' zile de 2 ori,zi.
Sau pul%ere de ctin, 5 * ! lin(uri pe stomacul (ol, nainte de mas, mre$te apetitul $i
sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
0rpturi ale snilor& peste o mn de sm%uri de (utui se toarn !=' ml. ap clocotit, se
infuzeaz 2= * 1' min., se aplic pe sni su% form de compres.
:isplazie mamar& %oal de ori(ine endocrin, interveniile cirur(icale sunt de prisos,
nodulii pot aprea din nou. Se amestec ! lin(uri de oet de mere cu ! lin(uri miere n
2'' ml. ap, se %ea cte ! can de 1 ori,zi, cu 2' min. nainte de mese.. "ratamentul va fi
urmat pn se va consuma ! litru oet de mere, dac mai este nevoie se reia dup o pauz
de 2 sptmni. "ratamentul se reia ori de cte ori apar simptomele %olii.
Fi%roadenom (%eno(n)& comprese cu m7rul lupului de 1 ori,zi timp de ! or7. Apoi se
aplic7 crem7 de (7l%enele $i m7rul lupului. "ratamentul este vala%il $i pentru noduli sau
r7ni (reu vindeca%ile
Gnflamarea snului& infuzie de tmie (! 2 2 %o%ie de tmie de pun ntr*un paar cu ap
clocotit, se las o 5 or ), se aplic comprese pe zona afectat, timp de !* 2 ore,zi. Are
efect cicatrizant $i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura numai de la farmacii
$i ma(azine naturiste.
4astoz cistic& 0entrul 4edical Simptom 8ucure$ti cartier 0rn(a$i.
Scur(ere (l%uie din sni& aceste simptome sunt caracteristice displaziilor mamare, ce
reprezint frontiere ctre o transformare mali(n. Gntervenind cirur(ical, e+ist
posi%ilitatea unei recidive.. .+ist un pro(ram nutriional >Ktodefence, realizat de dr.
Artur Furst, sunt capsule cu o (am variat de su%stane antio+idante, deto+ifiant $i care
cresc imunitatea.
Sni foarte mari& tratament intern, pentru re(larea meta%olismului $i sistemului endocrin,
cu rol de sc7dere a stratului adipos,: crei$oar7, frunze de zmeur, salvie, p7p7die, cimen
(-um7tate de cantitate fa7 de celelalte), amestecul se r$ne$te se administreaz7 o lin(uri7
de pul%ere de 4 ori,zi, se in != min. su%lin(ual, apoi se n(ite cu ap7.
"ratament e+tern& masa-e cu tinctur7 din scoar7 de salcie $i coada racului diluate !:! cu
ap7 n care se pun cteva pic7turi de ulei de portocal (2' pic. la =' ml. tinctur7 diluat7).
Se fac mi$c7ri circulare cu am%ele mini pe p7rile laterale si pe sni.
A8:J4.D& S"J4A0
8olile di(estive& m7rarul verde are darul de a neferi de indi(estie, ipoaciditate sau
%alonare, este folositor $i n colite ntruct su%stanele aromate mpiedic7 dezvoltarea
%acteriilor n intestin. Se va consuma mncare condimentat7 cu mult m7rar sau salat7 de
m7rar, cu ulei de m7sline $i suc de l7mie, iar vara se adau(7 $i ro$ii.
8olile de stomac: se pot trata cu $roturi de le(ume, pentru lecuirea tractului (astro 2
intestinal $i n mod special al stomacului. ;rotul de le(ume $i fructe 2 partea care r7mne
dup7 stoarcerea le(umelor.
:i(estie dificil& din co-i de par se face o infuzie, se poate %ea dup mese.
:urere stomac& Alma(el $i Antacid ta%lete, au re(lat pH * ul stomacului
Bastrita& * Bastrovit * iperaciditate, ulcer (astric $i duodenal
0almKplant * iperaciditate, ulcer 6lcove( * idem
>rodi(est plus * di(estie normala, iperaciditate, insuficien pancreatica.
Sau, macerat de semine de in (vezi o%ezitate) se adau( ! lin(uri pul%ere din frunze de
ment. Se consum ! litru n loc de ap.
4acerat de isop ( ! lin(uri de plant ntr*un paar cu ap, la temperatura camerei, se la
s de seara pn dimineaa), 2 2 1 paare pe parcursul unei zile, nainte de mese $i dup
ele.
Hernie iatal& produce un reflu+ de acid (astric n esofa( pn n cavitatea %ucal.
0ondusul ma$inii $i poziia n timpul $ofatului produce (aze to+ice $i crize dureroase. 0u
2 ore nainte de culcare nu se mai mnnc niumic.
Hipo*aciditate& 0te o lin(uri7 de frunze de patla(in7, mu$eel. Semine de m7rar,
sun7toare, ment7, se amestec7, se iau 2 lin(uri peste care se toarn7 2'' ml. ap7 clocotit7,
se infuzeaz7 = 2 !o min. Se %ea !'' ml. de 1 ori,zi.
Hiper*aciditate& coada calului, ! lin(uri pe stomacul (ol de 1 2 4 ori,zi, e+celent
antiacid cu proprieti cicatrizante, se face cur ncepnd cu sfr$itul lunii fe%ruarie $i
pn la nceputul lunii mai.
Eeac folosit de clu(rii de la mnstirea Secu 2 Q litru de ulei de floarea soarelui, 2=' (
miere poliflor, 2=' ( uic de prune $i ceai concentrat de suntoare (!,2 ( litru ap, se
pun 2 pumni de floare uscat, se fier%e pn scade la -umtate), se amestec cele 4
componente $i se o%ine ! litru de emulsie. "imp de 2 sptmni se ine sticla la ntuneric
$i se a(it zilnic, apoi se administreaz de 1 ori,zi cte =' ml., nainte de mase. :up
terminarea tratamentului se face o pauz de 2 sptmni $i se poate relua dac mai este
nevoie.
0te o lin(uri7 de sun7toaSre, mu$eel, ment7, siminoc, din amestec se ia o lin(uri7
peste care se toarn7 2'' ml. ap7 clocotit7, se infuzeaz7 !' min. Se %ea c7te !'' ml.
dimineaa $i seara, cu 1' min. )nainte de mas7.
Gndi(estie sau anaciditate&rdcin de %oz ct o un(ie mic se mestec pe stomacul (ol
cu un sfert de ceas nainte de mas.
Gnfuzie de smirn, (! 2 2 %o%i de smirn, se pun ntr*un paar cu ap clocotit, se las o
-umtate de or, se va topi $i va pluti la suprafa, va mprumuta din aroma ei $i
proprietile ei terapeutice apei.), 2 2 1 lin(uri, cu un sfert de ora nainte de a mnca $i
la cte va minute dup ce am mncat. Are efecte puternice asupra di(estiei, pe care o
normalizeaz. Se va folosi smirn procurat numai de la farmaciile $i ma(azinele
naturiste.
Su(it& ceai nendulcit din semine de mrar, ! lin(uri la 2=' ml. ap, se opre$te $i se
%ea cldu.
Sau ta%lete de clorur de potasiu, fiind n or(anism un deficit de potasiu.
6lcer (astroduodenal sau iperaciditate& flori de salcm uscate se macereaz 1 lin(uri
ntr*un litru de ap -umtate de zi. Se %ea o can pe zi
6lcer& cure de 1 sptmni n perioada de criz , toamna si primvara, pul%ere de mu(uri
plop ne(ru, ! lin(uri de 1 ori,zi, pe stomacul (ol.
0eai din scaiul m(resc, o lin(uri fiart n 2=' ml. Ap
0oada calului, vezi iperaciditatea.
4edicamentul >epstat 1C' ealtK stomac formula, se (7se$te pe internet $i costa n -ur
de 2'U <' pastile, care a-un( pentru o lun7. >rodusul este natural, dintr*o planta sud 2
american7, nu are contraindicaii. 0onine enzime care a-ut7 di(estia, tranzitul intestinal,
arsurile, ipo $i iperaciditatea.
.+tract din mu(uri de smocini, de 1 ori,zi timp de 2 luni, mpreun7 cu apilarnil 2
capsule ,zi $i ulei de c7tin7 * 2' pic de 2 ori,zi, toate pe stomacul (ol
FG0A" * 0JE.0GS"
0iroza& se consum zarzavaturi, le(ume, fructe, suc, ct mai multe lmi, salate, ap
plat. "ratament cu mrul lupului * Dicolae >op din 0lu-, aloe vera (ntrirea imunitii,
dezinto+icare, diminuarea efectelor nocive ale citostaticelor si radioterapiei). >entru
ascit, salat de %nui pentru a elimina apa. 0eai de (l%enele, an(inare, turi mare,
urzic vie, ndulcit cu miere $i suc de ctina (vit.0, antio+idant).
0ura cu stru(uri (vezi o%ezitatea).
>ul%ere de isop un vrf de cuit, sau macerat Q paar ( ! lin(uri de plant ntr*un paar
cu ap se las de seara pn dimineaa) cu Q de or nainte de mas, ini% refle+ul
vomitiv, red apetitul $i induce o stare de %un dispoziie, fiind un a-utor n %olile (rave.=
Suc de ctin, proaspt 5 paar,zi, sau sirop de ctin, ! lin(ur de 1 ori,zi, nainte de
mese.
0olan(ita sclerozant7& afeciune cronic7 inflamatoare $i fi%roas7 a cd7ilor %iliare
intraepatice $i e+traepatice. Se trateaz7 alopat, iar n stadiu avansat duce la transplant
epatic. "ratament naturist cu Aloe ?era.
0olecist lene$& cu o lin(ur de lemn se amestec, 2 ce$cue pentru cafea cu ulei de
msline, 2 ce$cue cu miere, 2 ce$cue de suc de lmie $i coa-a dat prin ma$ina de tocat,
se evit folosirea vaselor de metal. Se amestec, se poate folosi imediat, cte o lin(ur cu
5 or nainte de mesele principale, restul se pstreaz la fri(ider. "ratamentul se poate
repeta pn la folosirea cantitii de ulei de 3'' ml.
Ficat (ras (steatoz7)& ceai de an(inare, 2 * 1 ce$cue,zi, ceaiul de rostopasc
decon(estioneaz ficatul, se %eau 2 * 1 prele ,zi * n cantiti mari este to+ic. (0a%inet
naturist str. 9a%at nr. < , tel. 21'2'=< 8uc.). .liminarea produselor de ori(ine animal,
pinea al% se nlocuie$te cu inte(ral, renunat la cafea, alcool, i(ri, se poate mnca
mmli(.
Hepatit7 cu virus 0, varice esofa(iene& :r. 0G6H9GG medicamentele H.>A"G"J*EGM $i
?A9G0J*EGM. 9e(im alimentar, se renun la orice fel de (rsimi, 0eai de rostopasc 1
ori,zi, !' zile $i ceai de nprasnic !' zile nainte de mas cu 1' min.. 4ult odin.
Ful(ii de orz, drenor epatic $i a-ut la re(enerarea celulelor epatice, preparai cu miere
$i fructe, ca afinele, ctina, merele, (utuile.
>ul%ere de rdcin de mcri$, iar% de an(inare, semine de armurariu $i suntoare n
pri e(ale, ! lin(uri pul%ere, pe stomacul (ol, de 4 ori,zi, timp de 1 luni. :in acest
amestec nu tre%uie s lipseasc pul%erea de mcri$. )n urma tratamentului, revine pofta de
mncare, pielea revine ncet la culoarea ei normal, dup 4 luni analizele de sn(e tind s
revin la normal.
>7trun-elul se recomand7 %olnavilor de epatit7 cu virus A, 8, 0, s7 fac7 timp de 4
s7pt7mni o cur7 de suc proasp7t, cte != lin(uri,zi, luate pe stomacul (ol, nainte de
mas7.
Eeac pentru epatit $i colecist& amestec de plante uscate, siminoc, ment, semine de
coriandru, n proporie de 2:2:!. J lin(ur de amestec cu 4'' ml. ap clocotit, se
infuzeaz 1' min., se %ea !'' ml. de 1 ori,zi, cu 1' min. nainte de mas.
Disip la colecist& (vezi nisip la rinici)
9e(larea activitii %iliare& ! lin(uri de rdcin uscat de ppdie cu 2'' ml. ap
clocotit, se infuzeaz 5 or, se %ea =' ml., de 1 * 4 ori,zi.
0ura cu stru(uri (vezi o%ezitatea) recomandat pentru dispepsie $i prevenirea litiazei
0ura cu lavand pul%ere (se macin cu r$nia electric, se pune ntr*un %orcan de sticl
ncis la culoare $i %ine ncis, se pstreaz la rcoare $i la ntuneric), ! lin(uri pe
stomacul (ol de 4 ori,zi. 4re$te secreia de %il $i la eliminarea ei calmnd durerile
a%dominale.
>AD09.AS
0o-i de mere, (utui, pere& uscate la cuptor, apoi pisate $i amestecate cu miere $i puin
propolis, un preparat natural mpotriva durerilor de stomac $i pancreas
0isturi& se evit e+cesele alimentare , dup fiecare mas repaus la pat, cu aplicaii calde
in zona epi(astrului. Funcia pancreasului este stimulat de ceaiul de anason, se %ea
naintea meselor, n 1 reprize. :ac nu sunt dureri se poate %ea ap mineral de Slnic
4oldova, nclzit u$or, nainte de mas. .lectroterapie. >ancreasul este un or(an
complementar splinei, deci toate tratamentele se vor face la ora de activitate ma+im a
acestul or(an, ntre orele < 2 !! (dimineaa).
Fitoterapie cu amestec de plante infuza%ile 2 ment, pducel, siminoc, coada calului,
suntoare, trei frai ptai, n pri e(ale, = (. :in amestec se pun n 1oo ml ap clocotit,
selas !' min., se strecoar $i se %eau zilnic 2'' ml. de 1 ori,zi, nainte de mas.
Fitoterapia se folose$te timp de 2 luni, de 2 ori,an, sau dac situaia este mai (rav tot
timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii 2 luni lactate, mari mncare (tit, dar
nu (ras,miercuri cruditi, -oi atenie la e+cese, vineri se mnnc ce v place, sm%t
mncai mai puin, duminic putei ncera o mncare nou.
>ancreatit, insuficien pancreatic, dia%et, cist:
Eicen de piatr cu afin, pul%ere n pri e(ale 4 lin(urie pe zi pe stomacul (ol
0eai de %usuioc o lin(uri cu scori$oar un vrf de cuit n 1'' ml. ap ,seara nainte de
culcare.
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce$, ctin al% $i coada
$oricelului, amestecate n pri e(ale, se %ea n loc de ap, cu 1' min. nainte de fiecare
mas se %ea ceai de intaur.
Farmacia verde din Jradea
9GDG0HG
0arcinom tranziional pseudopapilar al vezicii& Beor(e 4otorca, Farmacia ?erde,
Jradea, cartier Dufrul 2, Str. "raian Bo(a nr. !#, tel. '2=<,22=2=2, 43##'4, tratament
cu ceaiuri circa # luni.
Sau pul%ere de ctin, 5 * ! lin(uri nainte de mas pe stomacul (ol, mre$te apetitul $i
sistemul imunitar.(vezi, medicamente.)
0arcinom vezical& tratament naturist ti%etan, prin administrarea n primele 2 2 1 luni a
ceaiului antilipemic, Holican $i 0ordiceps, pentru a stopa cre$terea tumoral primar,
precum $i diseminarea pe cale limfatica sau emato(en.
0istita, infecii urinare& tinctur mu(uri plop ne(ru (vezi cap), 3' pic. cu ! lin(uri de
miere se iau de 4 * = ori,zi timp de 2 zile
Suc proasp7t de m7rar, 4 lin(uri de 1 2 4 ori,zi, n cure de 2 s7pt7mni, stimulent pentru
activitatea rinicilor, com%ate calculoza, infeciile renale. Du are reacii adverse, se poate
administra pe perioade lun(i.
0oli%aciloza& tinctur de ienupr 1 picturi de 1 ori pe zi nainte de mas.
0a$ete cu al%astru de metil !, sear.
0ldur * sticle cu ap cald pe %urt.
Alimentaie& fr sare, zar, ve(etarian C'@, ceai coada $oricelului.
Gaurt un tampon n va(in seara la culcare sau se un(e mucoasa cu ulei de ctin
0ur cu %ere, timp de 1 sptmni, ! sticl de 5 litru seara.
.. 0oli trie$te n intestinul (ros. Fr el nu s*ar putea face %olul fecal. :in cauze
multiple se dezvolt aotic $i trece n aparatul urinar producnd cistite. "re%uie pstrat un
mediu alcalin, n ceaiul de frunze de mesteacn se pune ! vrf de cuit de %icar%onat * =
lin(uri de plant la ! litru de ap, se %ea ntr*o zi. Se poate lua 6ricol sau 6rine+,
dezinfectante intestinale. Se evit produsele lactate, n afar de %rnza de vaci, ca$ $i
urd. Se evit dulciurile, trecnd pe miere, pe$te, carne de pui $i vit. Se consum fructe,
le(ume sucuri, se poate mnca! ou pe sptmn. Se un(e a%domenul cu %itter suedez
sau cu crem de ctin, seara nainte de culcare.
"inctur de propolis 1'@ de 1 ori,zi cte 1' pic., nainte de mas pe un cu%ule de pine.
0istocel& sl%irea musculaturii vezicii urinare, tinctur de propolis, de 2 ori,zi dimineaa
$i seara, nainte de mas cte 4' pic., n ceai, ap cldu sau lapte, cura dureaz 3 * C
sptmni. Se poate lua n continuare, cte 1' pic, deoarece vindec multe %oli.
0olic renal& se pune la macerat o ceap mare curat $i tiat %uci, ntr*o cantitate de
alcool de <' e(al cu (reutatea cepei.. Se acoper vasul $i se pune ntr*un loc clduros,
timp de ! sptmn, a(itndu*l n fiecare zi. Se strecoar, se pune n sticle ncise la
culoare, la rcoare $i ntuneric.
>entru eliminarea calculilor se iau 2 lin(urie de tinctur ! nainte de masa de prnz $i
cealalt la culcare, pn la eliminarea calculilor.
:isfuncii ale (landelor cortico 2 suprarenale& se %ea Q de paar de suc de elin, naintea
meselor principale timp de 1 sptmni cu una de pauz.
Gnfecii& dac dup tratamentul cu anti%iotice urocultura este steril, se ia n fiecare sear
"imp de un an ! t%. de Ditrofurantoin.
* o cur de ulei de ienupr
Gncontinen urinar& urmare a unei sl%iri a musculaturii sfincterului uretral se poate
ncerca medicamentul :9G>"AD..
8i la $ezut cu coada calului, coada $oricelului, traista cio%anului, !'' (. din acest
amestec, se pun la macerat peste noapte, a 2 zi se clocotesc $i se com%in cu apa de %aie.
Frecionarea zonei vezicale urinare, cu tinctur din traista cio%anului. Ea 2 ore se ia !
lin(ur cu ceai de mtase de porum%. Se %eau zilnic 4 cni de ceai din coada calului,
coada $oricelului, suntoare $i crei$oar, amestecate. Bimnastic invizi%il, ce const n
strn(erea voluntar a mu$cilor sfincterului anal, ritmic, pn la o%osirea zonei, !
dat,zi.
6rinatul n reprize, se d drumul la -et, apoi se opre$te voluntar $i se ine ct se poate.
6rmtoarele urinri se fac la fel. Aceste contracii se fac timp de 1 luni. Sunt interzise
tutunul, cafeaua, alcoolul Gnsuficien renal& amestec de plante dr(aic, splinu de
pdure $i urzic moart (al%en, n pri e(ale, se %eau 4 ce$ti,zi cu n(iituri mici.
.fectul se vede dup !4 zile
"inctur de %rnca ursului (vezi fri(iditate), diluat n 5 paar cu ap, de 1 * 4 ori,.zi.
0ura se face de 4' zile $i are ca efect stimularea circulaiei san(uine, a imunitii locale $i
resta%ilire a funciei riniciului.
Se recomand ceai din frunze $i flori de suntoare, nu e+ist o doz fi+, se folose$te n
loc de ceai sau ap. 6n paar de ceai nainte de culcare l prote-eaz pe copil sau adult de
incontinena urinar nocturn n timpul somnului.
Foarte indicate sunt seminele de mrar, o lin(uri ntr*un paar cu ap fier%inte, se las
la infuzat 2 2 1 ore, apoi se %ea un paar pe zi. Aceast infuzie poate vindeca temporar
incontinena.
Gnsuficien renal& se %ea Q de paar cu suc de elin naintea meselor principale,
tratamentul are o durat de 1 sptmni cu una de pauz.
J %ucat7 de praz m7runit se fier%e ntr*un litru de ap7, se %eau 2 2 1 c7ni ,zi, nendulcit,
timp de 2 2 1 luni, diuretic puternic, antiedematos, ipotensor, reface valorile normale ale
creatininei, m%un7t7ind filtra-ul $i rea%soria renal7.
"inctura de ceap7 $i ienup7r, de 1 2 4 ori ,zi cte o lin(uri7 de amestec, diluat7 n !''
ml. ap7, timp de 1 s7pt7mni, urmat7 de o pauz7 de o s7pt7mn7, apoi se reia cura,
vindec7 sindromul de retenie azotic7, elimin7 depozitele de uree, creatinin7 $i acid uric.
Disip la rinici& 4 lin(uri rase de ful(i de ovz, se fier% la foc mic n ! litru de ap 2'
min.. Acest decoct se consum pe parcursul unei zile timp de !4 zile.
0oada calului, 2 2 1 cni,zi decoct. Sau un ceai preparat din coada calului, ienupr $i flori
de soc, com%inate n proporii e(ale, din care se %eau 2 2 1 cni,zi,
>iatr la rinici & un litru de ap cu 2='( rdcin de ptrun-el curat $i tocat , se fier%e
pn scade la o can, se strecoar $i se mparte n 1 ce$cue, se %ea pe stomacul (ol una
dimineaa, la prnz si seara. Gn ziua respectiv nu se mnnc nimic. A doua zi piatra se
transform n nisip. "ratamentul dureaz o zi.
0eai din scaiul m(resc, ! lin(uri la 2=' ml. ap.
"inctur de tmie (vezi larin(ita), dimineaa, la orele C $i la ora !!, se ia cte o lin(uri
diluat ntr*un paar de ap plat. "ratamentul dureaz 2 2 1 sptmni $i se repet de
cte ori este necesar. Se procura numai de la farmaciile $i ma(azinele naturiste. Atac
dinii dizolvndu*i
Susan
?eci de cand lumea, retetele afrodisiace preparate din produse naturale au fost folosite
atat de %ar%ati, cat si de femei. 0u mult timp inaintea dinastiei HKa, al carei reprezentant,
Nu cel 4are a trait in 2!<# i. 0., vindecatorii cinezi fier%eau radacina unei plante
numita VWen SenV si o foloseau pentru cresterea potentei si virilitatii masculine. Gn
8a%ilonul antic, femeile preparau dulciuri cu miere si seminte de susan pentru a*si
stimula astfel se+ualitatea si fecunditatea. 0u secole in urma, femeile consumau o %autura
facuta din plante si miere pentru a*si mari puterea de atractie si pentru a*si intretine
fecunditatea.
0redinta oamenilor in actiunea acestor remedii populare ce influenteaza %enefic functia
se+uala precum si trairile erotice, a fost considerata de multe ori de*a lun(ul timpului,
drept superstitie sau ciar a fost incadrata in cate(oria vra-itoriilor. 0ercetarile stiintifice
ce au fost realizate asupra acestor plante si a efectelor lor, a dus la descoperiri
e+traordinare ce i*a determinat in acest fel pe multi sceptici sa revina asupra
pre-udecatilor lor. Gntr*adevar, le(endele despre puterea anumitor plante asupra li%idoului
si a potentei se+uale sunt astazi sustinute si de dovezi stiintifice.
Semintele de susan recunoscute inca din anticitate
Susanul era una dintre principalele plante cultivate in minunatele (radini suspendate ale
8a%ilonului. :e*a lun(ul intre(ii istorii a orasului, aceasta samanta a fost apreciata, iar
productia sa se %ucura de toata atentia re(elui. 8a%ilonienii foloseau semintele de susan
pentru a prepara pra-ituri, dulciuri, alcool si vin. Femeile amestecau semintele cu miere si
mancau aceste dulciuri pentru a*si stimula (landele se+uale.
Semintele de susan erau considerate de invatati ca aliment dar si sursa de su%stante pentru
prepararea parfumurilor. Herodot considera uleiul din seminte de susan ca fiind sin(urul
ulei folosit de %a%ilonieni, aroma si proprietatile sale calmante recomandandu*l ca ulei
ideal pentru piele.
:ulciuri cu susan pentru o activitate se+uala sanatoasa
Analiza dulciurior pe %aza de seminte de susan si miere, folosite de femeile %a%iloniene,
arata ca mierea este %o(ata in acid aspartic si ca semintele de susan sunt o e+celenta sursa
de potasi si de ma(neziu. Asociate, acestea constituie o %o(ata sursa de saruri de potasiu
si de ma(neziu ale acidului aspartic. .fectele acestor doua su%stante au fost puse in
evidenta de tratamentul doamnei dr. Formica, din Jld 8rid(e (DeT WerseK) care a tratat
cu succes numeroase cazuri ale asa*numitului Vsindrom al femeii maritateV, care este
caracterizat de o stare de o%oseala si de plictiseala fata de munca si de raporturile se+uale,
insotite adesea de nervozitate, insomnie, dureri de cap si de spate.
4edicamentul prescris de dr. Formica este compus din sarurile de potasiu si de ma(neziu
ale acidului aspartic, aceleasi su%stante pe care le foloseau femeile %a%iloniene prin
intermediul pra-iturilor cu miere si seminte de susan.
:r. Formica a o%tinut rezultate pozitive la C#@ dintre pacientele sale, dupa 4*3 saptamani
de tratament cu acest medicament. VScim%areaV, spunea ea, Veste remarca%ilaV. VFemeile
devin vesele, vioaie si mai active, din punct de vedere se+ual. .le declara ca sunt mai
odinite dimineata, la trezire, decat inainte de inceperea tratamentului.V :r. Formica
specifica totusi faptul ca acest tratament nu este adecvat in toate cazurile, o%oseala
cronica putand fi un simptom de %oala sau avand ori(ini psiolo(ice.
.fectele dulciurilor afrodiziace cu susan asupra functiei se+uale
:ulciurile cu susan si miere va pot (aranta un %o(at aport de saruri aspartice de potasiu si
ma(neziu. Aceste dulciuri se pot prepara usor ciar in %ucataria proprie. 0onsumandu*le
puteti %eneficia de vitamina . * numita si vitamina fertilitatii * ca si de alte elemente
nutritive: calciu, fosfor, acizi (rasi nesaturati (vitamina F) si lecitina, indispensa%ile unei
%une stari de sanatate. :e asemenea, semintele de susan contin si proteine, cu ='@ mai
mult decat se afla in carne. :r. Eeatem, de la 9ut(ers 6niversitK arata ca ipofiza
secreta un ormon compus in special din proteina si ca aceste elemente nutritive sunt
indispensa%ile dezvoltatrii sale. Hormonul ipofizar este un factor important pentru %una
functionare a (landelor se+uale. >rin urmare, semintele de susan sunt recomandate atat
femeilor, cat si %ar%atilor, avand proprietati revi(orante asupra or(anelor se+uale.
9inici
Anii trec si rinichii nostri filtreaza sangele inlaturand sarea, otravurile si alte lucruri nedorite care intra in corpul nostru.
Cu timpul sarurile se acumuleaza si e nevoie sa-i curatam.
Cum se face asta? Este foarte simplu.
Luati un manunchi de patrunjel si spalati-l bine.
Apoi taiati in bucati mici, puneti-l intr-un vas, turnati apa curata peste el si fierbeti timp de 10 minute.
Lasati sa se raceasca, strecurati si puneti intr-o sticla curata pe care o veti pastra in frigider .
Beti un pahar pe zi si veti observa ca toata sarea si otrava acumulata in rinichi se elimina prin urina.
De asemenea veti observa diferenta pe care nu ati mai simtit-o pana acum.
Patrunjelul este cunoscut ca cel mai bun tratament pentru rinichi si este natural!
ALTE DATE DESPRE PATRUNJEL
Factorul curativ: radacina, frunze.
Afectiuni pentru care se recomanda: cancer, rahitism, tuberculoza, afectiuni oculare; intarzie imbatranirea; litiaza biliara;
ciroza hepatice; celulita, pletora; atonie digestiva; conjunctivita; blefarita.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Patrunjel (lat. Petroselinum hortense).
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Acest modestcondiment este extraordinar de bogat in elemente pretioase. Contine la suta de grame:
- vitamina C 100-200 mg (lamaia contine 100 mg);
- provitamina A 60 mg (morcovul contine 2-14 mg);
- calciu 240 mg; fier 19,2 mg.
Este un excelent antiseptic al sangelui si al intestinului si se pare ca previne cancerul. Prin calciul pe care-l contine, este
un bun echilibrant si, in consecinta, foarte indicat in cazurile de rahitism sau tuberculoza, factor antianemic, prin fierul pe
care-l contine, bun remediu in afectiunile oculare, prin aportul de provitamina A, intarzie imbatranirea.
Recomandari:
- suc din frunze impotriva litiazei biliare (pietre la vezica biliara): se beau zilnic, pe stomacul gol, 2-3 pahare de suc de
patrunjel verde.
Impotriva cirozei hepatice (adjuvant): se administreaza cu jumatate de ora inainte de fiecare masa un pahar de suc din
frunze de patrunjel pe stomacul gol. Tratamentul se face trei saptamani, cu o saptamana de pauza.
Impotriva blefaritei, conjunctivitei: se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de patrunjel, care se tin astfel vreme de 20-
30 de minute. Tratamentul se face minimum sapte zile la rand.
- salata din frunze crude impotriva celulitei, pletora (vinisoare rosii): se consuma impreuna cu doua felii de paine prajita,
inainte de masa de dimineata si de seara.
Impotriva atoniei digestive: se consuma salata descrisa mai sus, cu jumatate de ora inainte de mesele principale.
Pentru a beneficia la maximum de efectele echilibrante si tamaduitoare ale verdeturilor, respectati sfaturile urmatoare:
- consumati-le in stare proaspata si neprelucrate termic;
- doza de zarzavat sa fie suficient de mare si administrata zilnic (asa incat sa se declanseze si sa se mentina fenomenele
dorite in organism);
- tratamentul sa fie asociat cu un regim lactovegetarian cat mai pur, care sa potenteze actiunea remediilor verzi.
Asezonati toate mancurile cu patrunjel.
Preparare
Suc
Se spala frunzele, se usuca si se storc in storcatorul de fructe.
Salata
Se face o salata numai din patrunjel (frunze) taiat foarte fin, suc de lamaie, putin ulei si eventual o rosie taiata marunt.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Nu exista.
!'' de alimente fara calorii
!. Afine * normalizeaza (licemia si au calorii ne(ative.
2. A(ar * este un (el e+tras dintr*o al(a su% forma de pul%ere. A-uns in or(anism,
a%soar%e licidele si isi mareste volumul, captand (rasimile si zaarurile. Du e di(erat de
or(anism, ci eliminat cu tot cu (rasimi si zaaruri. 0antitatea optima este de 1 ( pe zi. Se
poate folosi la supe si sosuri.
1. Al(e marine * contin multe fi%re.
4. Ananas * contine enzime care dizolva (rasimile.
=. Anason * de(reseaza or(anismul.
3. Andive * au calorii ne(ative, stimuleaza secretia %iliara.
#. An(inare * diuretic, scade colesterolul.
C. Ardei iute * intensifica meta%olismul.
<. Avocado * are proteine ve(etale usor di(era%ile.
!'. 8roccoli * are calorii ne(ative.
!!. 8usuioc * de(reseaza or(anismul, are calorii ne(ative.
!2. 0aise * la+ative, a-uta di(estia.
!1. 0ardamonul * este un condiment traditional ara% numit si VellV. 0ateva seminte luate
inainte de masa cu !' minute, stimuleaza di(estia, iar puse in cafea neutralizeaza
to+icitatea ei.
!4. 0arne de curcan * are putine calorii si putine (rasimi.
!=. 0artofi * se consuma fara (rasimi si doar cu alte le(ume.
!3. 0astane * ard (rasimile.
!#. 0astravete * are calorii ne(ative, elimina to+inele.
!C. 0apsune * elimina to+ine din or(anism, au calorii ne(ative.
!<. 0eapa * de(reseaza or(anismul, are calorii ne(ative.
2'. 0imen * re(leaza secretia de enzime.
2!. 0icoare * stimuleaza di(estia.
22. 0im%ru * de(reseaza or(anismul.
21. 0irese * sunt depurative.
24. 0oacaze ne(re * reecili%reaza meta%olismul.
2=. 0oada*calului * mareste procesele de eliminare a to+inelor
23. 0onopida * are calorii ne(ative.
2#. 0oriandru * reduce %alonarea.
2C. 0resonul * se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru condimentarea carnii si a
le(umelor. Are efect anti%iotic fara a afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e
un %un diuretic si deto+ifiant si a-uta la eliminarea (rasimii. 0eaiul e %un si contra tusei.
Atentie, planta uscata isi pierde puterile curativeX
2<. 0uisoare * au calorii ne(ative.
1'. :afinul * are marea proprietate de a dizolva si elimina (rasimile, iar pentru asta nu
tre%uie consumat in cantitati mari, cateva frunze puse in mancare sunt suficiente, insa
tre%uie folosite frecvent pentru ca efectul sa fie vizi%il.
1!. :ovlecel * are calorii ne(ative.
12. Fasole patata * este pur(ativa.
11. Fasole verde * are calorii ne(ative.
14. Bim%ir * intensifica meta%olismul.
1=. Binsen( * elimina to+inele.
13. Braam * are multe fi%re.
1#. Brepfrut * contine enzime care dizolva (rasimile.
1C. Bulie * re(leaza nivelul (lucozei.
1<. Hrean * de(reseaza or(anismul.
4'. IiTi * este puternic antio+idant.
4!. Eamaie * de(reseaza or(anismul, are calorii ne(ative.
42. Eemn dulce * stimuleaza ficatul si secretia vezicii %iliare si im%unatateste di(estia. Se
foloseste radacina si se consuma ca ceai, infuzie: 2 lin(urite la o cana. Se %ea dupa masa.
Atentie, mareste fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani
poate duce la ipertensiune sau edemeX
41. Gzma * are efect racoritor.
44. 4andarine * reduce indi(estia.
4=. 4an(o * are calorii ne(ative
43. 4acese * alun(a o%oseala.
4#. 4acris * este deto+ifiant.
4C. 4arar * de(reseaza or(anismul, are calorii ne(ative.
4<. 4ei * are multe fi%re.
='. 4enta * are calorii ne(ative, este diuretica.
=!. 4ere * au calorii ne(ative.
=2. 4iere * scade pofta de mancare.
=1. 4i(dale * scad colesterolul.
=4. 4orcovi * au calorii ne(ative.
==. 4ure * sunt la+ative.
=3. 4usetel * usureaza di(estia.
=#. Dapi * diuretic, purifica san(ele.
=C. Dectarine * au putine calorii.
=<. Jre(ano * intensifica functiile epatice.
3'. Jrez %asmati * intensifica di(estia, racoritor.
3!. Jrez %run * intensifica di(estia.
32. Jrz * intensifica functiile epatice.
31. >apaKa * re(leaza (licemia.
34. >aducel * reduce aciditatea (astrica.
3=. >apadia * intensifica arderile.
33. >astarnac * este diuretic.
3#. >atrun-el * are calorii ne(ative, elimina (rasimea.
3C. >epene rosu * este diuretic.
3<. >este * reduce colesterolul, are (rasimi %une.
#'. >iper * de(reseaza or(anismul.
#!. >ortocale * au calorii ne(ative.
#2. 9idici * au calorii ne(ative.
#1. 9odii * scad colesterolul.
#4. 9osmarin * este diuretic.
#=. 9osii * de(reseaza or(anismul
#3. Salata verde * stimuleaza meta%olismul.
##. Salvia * are calorii ne(ative.
#C. Scinduf * se consuma semintele sau frunzele, pisate si amestecate cu mancare. A-uta
la di(estie si scade nivelul colestrolului. Su% forma de ceai: 2 lin(urite la o cana cu apa&
are efect antitusiv si la+ativ, se %ea caldut dupa 1 ore de infuzare.
#<. Scoici * re(leaza functia tiroidiana.
C'. Scortisoara * de(reseaza or(anismul.
C!. Secara * (ra%este di(estia intestinala.
C2. Seminte de dovleac * au efect de purificator intestinal.
C1. Seminte de floarea*soarelui * au (rasimi %une, nu in(rasa.
C4. Seminte de in * dreneaza intestinul.
C=. Seminte de susan * previn osteoporoza.
C3. Sfecla * are calorii ne(ative.
C#. Sovarf * este tonic (astric.
CC. Spanac * are calorii ne(ative si multe fi%re.
C<. Sparan(el * are calorii ne(ative.
<'. Sofran * accelereaza meta%olismul.
<!. "apioca * este un fel de faina o%tinuta din tu%erculii maniocului, care a-uta la
scaderea colestrolului si reducerea stratului adipos.
<2. "aron * dizolva (rasimile.
<1. "ofu * contine fi%re.
<4. "elina * are calorii ne(ative.
<=. 6rzica * e deto+ifianta si la+ativa
<3. 6sturoi * de(reseaza or(anismul, are calorii ne(ative.
<#. ?arza * este diuretica si pur(ativa.
<C. ?arza cinezeasca * are calorii ne(ative, este foarte satioasa.
<<. ?arza de 8ru+elles * are calorii ne(ative.
!''. ?inete * contin multe fi%re
0iuperca din %orcanul cu ceai
ttp:,,TTT.Lom%u.de,romania1.tm
Acum mai %ine de 2''' de ani, in 0ina, in timpul dinastiei "sin, a fost descoperita o
ciuperca despre care se spunea ca ar aduce nemurirea. .ra o vietuitoare stranie: crestea
numai in ceai ne(ru indulcit, se dezvolta rapid ca o masa (elatinoasa si nu prea placuta la
vedere, iar licidul (al%ui o%tinut prin filtrarea sa avea un (ust foarte placut si inviorator.
4ai tarziu cu cateva sute de ani, a fost oficializata ca leac si in Waponia, in
timpul imparatului GnLKo, care suferea de o %oala di(estiva (rava, pe care
nici un medic
nu se pricepea sa o tamaduiasca. A a-uns atunci la curte, se spune, un medic venit din
0ina, doctorul Iom%u, care a adus cu el o %autura placuta la (ust, preparata dintr*o
ciuperca miraculoasa. 4iraculoasa, pentru ca imparatul nu numai ca s*a vindecat ca prin
farmec, dar s*a simtit si mai tanar si mai vi(uros ca niciodata. .ntuziasmat, el a numit
ciuperca dupa numele medicului care a adus*o * Iom%uca.
:in e+tremul Jrient, ciuperca a fost adusa apoi de ne(utatori in 9usia, unde a capatat o
mare popularitate, fiind cunoscuta su% numele de Vceaiul LTasV. Du se stie e+act cand a
a-uns acest eli+ir in .uropa, insa cert este ca in manastirile %enedictine el era folosit
intensiv de calu(ari, inca din secolul al Pviii*lea. Meama acestei ciuperci era un remediu
pretios contra reumatismului, a (utei, a deran-amentelor di(estive, dar si a otravirilor, a
%olilor infectioase si a anumitor forme de cancer. Gnca de la !<!=, au inceput studii
sistematice, facute mai ales in 9usia, in Bermania si in "arile 8altice, despre acest
remediu pe cat de straniu, pe atat de eficient intr*o sumedenie de %oli. Gn paralel, datorita
faptului ca este usor de o%tinut casnic, el a devenit un leac de medicina populara e+trem
de raspandit, care a capatat o faima aproape oculta. :espre Iom%uca se spune ca
intinereste si reda vi(oarea pierduta, elimina efectele otravirilor lente ale or(anismului si
apara de ma-oritatea %olilor, fiind un fel de panaceu. .ste folosit din 6rali si pana in
.lvetia sau Spania. S*a creat o mica le(enda in -urul acestui remediu, care este
intre%uintat intr*o multitudine de afectiuni, de la cele %anale la cele mai (rave.
0e este de fapt Iom%ucaY
.ste o colonie de nu mai putin de !2 specii de microor(anisme (dupa unii cercetatori sunt
mult mai multe), care convietuiesc in sim%ioza, alcatuind un sistem %iolo(ic fascinant
prin comple+itatea si or(anizarea sa. Gn principal, colonia este compusa din %acterii
VprietenoaseV si ciuperci (dro-dii), care transforma zaarul in care cresc, precum si
principiile active ale ceaiului ne(ru, in su%stante cu efecte vindecatoare remarca%ile.
0are este secretul puterii
vindecatoare a acestui remediuY
:esi analiza cimica a ciupercii nu a fost elucidata complet, se stie de-a ca ea contine
cantitati insemnate de vitamina 0, precum si vitamine din comple+ul 8 (8!, 82, 81, 83,
8!2), ceea ce -ustifica in %una masura proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a
rezistentei naturale a or(anismului. Apoi, in acest eli+ir au fost descoperite su%stante
anti%iotice si antivirale foarte puternice, care e+plica folosirea sa cu succes contra %olilor
infectioase.
>oate cea mai importanta proprietate a sa este cea deto+ifianta, de unde si utilizarile sale
in tratarea reumatismului, a (utei, precum si a %olilor de piele. :e asemenea, contine si
su%stante cu efecte ormonale, motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru
varsta a treia, dar si pentru copiii aflati in crestere, pentru cei aflati la pu%ertate si care se
confrunta cu fenomenele neplacute specifice acestei perioade.
0um se o%tine Iom%ucaY
J%tinerea acestei %auturi este destul de la%orioasa, insa se poate face si casnic, dupa cum
vom vedea in continuare:
Z intr*un vas cu un litru de apa clocotita se pun 2 lin(urite de ceai ne(ru, se acopera si se
lasa sa infuzeze vreme de 1' de minute, dupa care se strecoara si se amesteca %ine cu !''
( zaar.
Z ceaiul astfel o%tinut se lasa sa se raceasca complet, pana a-un(e la temperatura camerei,
dupa care se pune intr*un %orcan cu (ura lar(a.
Z se adau(a in %orcan un strat (elatinos de Iom%uca si cateva dro-dii (adica depuneri de
pe fundul vasului) dintr*o cultura vece, dupa care se acopera (ura %orcanului cu un
tifon.
Z ceaiul cu zaar va fermenta imediat, dar se lasa sa stea C*!2 zile, dupa care se filtreaza.
Acest timp este necesar pentru ca microor(anismele prietenoase din aceasta colonie sa
ai%a timp sa consume zaarul si sa*l transforme in su%stante cu efecte vindecatoare.
Z dupa trecerea celor !2 zile, se face filtrarea prin tifon, iar licidul o%tinut se tra(e in
sticlute, care se tin la rece (termenul de vala%ilitate este de != zile), in timp ce masa
(elatinoasa ramasa se foloseste pentru noi culturi.
Atunci cand preparam Iom%uca, tre%uie sa avem in vedere cateva lucruri esentiale: in
primul rand, toate vasele in care se face prepararea tre%uie sa fie foarte curate, fara urma
de rana, care ar putea strica aceasta cultura. :e asemenea, macerarea nu tre%uie facuta
in locuri nei(ienice, cu mirosuri (rele (cum ar fi cel de pra-eala) sau cu mult a%ur,
intrucat altereaza calitatea preparatului. "re%uie folosit numai ceaiul ne(ru ("ea
sinensis), intrucat aceasta ciuperca nu creste in infuzia altor plante.
8oli in care este folosita cu succes Iom%uca
Gntern:
Z0onstipatie, colita de putrefactie * se tin cure de lun(a durata (minimum o luna) cu
Iom%uca, care reecili%reaza flora intestinala si astfel im%unatateste tranzitul intestinal
si elimina micro%ii daunatori. Se %eau minimum doua paare pe zi, de re(ula pe stomacul
(ol. .ste un remediu vala%il si contra candidozelor di(estive, pentru atenuarea efectelor
nocive ale administrarii anti%ioticelor, pentru stimularea di(estiei.
ZHemoroizi * in fiecare dimineata se %eau doua cani (apro+. 3'' ml) de Iom%uca. >e
lan(a eliminarea constipatiei, acest remediu are efecte antiinflamatoare si tonice venoase,
care vor fi de un real folos in aceasta afectiune.
Z9eumatism, (uta * o cura de doua luni, in care se consuma zilnic -umatate de litru * un
litru din acest preparat, are efecte de dezinto+icare remarca%ile. 6n anumit compus
produs de aceasta ciuperca (acidul (lucuronic) a-uta la inactivarea si eliminarea din
or(anism a su%stantelor to+ice, fiind un a-utor nepretuit in tratarea acestei cate(orii de
afectiuni.
Z>revenirea si com%aterea aterosclerozei si ipertensiunii * pacientii care sufereau de
aceste %oli si care au fost tratati intr*un spital din 9i(a (Eituania) cu acest remediu au
prezentat o ameliorare certa a starii lor de sanatate. Se administreaza 1 paare de preparat
pe zi, in cure cu o durata de minimum trei luni.
Z:urerile de cap de ori(ine nervoasa * consumarea a 2*1 paare de Iom%uca poate opri
din fasa mi(renele care apar pe fondul stresului si al suprasolicitarii nervoase.
ZBripa, (uturai, %oli epidemice in (eneral * studii recente de la%orator au pus in evidenta
faptul ca anumite su%stante secretate de Iom%uca au efecte de neutralizare a virusurilor
si a ma-oritatii %acteriilor. 4ai mult, acest remediu este un stimulent puternic al
imunitatii pe termen lun(. :e re(ula, se fac cure de doua saptamani pentru intarirea
rezistentei naturale a or(anismului, timp in care se consuma -umatate de litru pe zi de
preparat.
ZStarile de an+ietate, irita%ilitate * se diminueaza in timp, atunci cand se consuma re(ulat
acest remediu. Gnca nu se cunosc foarte clar su%stantele care (enereaza acest
efect, dar este cert ca %autura din Iom%uca intr*adevar linistestenervii, alun(a
tristetea si reda pofta de viata. Se consuma zilnic inainte de fiecare masa cate o -umatate
de paar de preparat.
ZAd-uvant in tratarea calculozei renale si %iliare * se %ea in fiecare zi cate un litru de
Iom%uca, de preferinta dimineata. J cura dureaza # zile si se poate repeta lunar.
ZAd-uvant in tratamentul cancerului * in fosta 6.9.S.S. s*au facut cele mai multe studii
referitoare la efectele acestei ciuperci in tratarea si mai ales in prevenirea cancerului. Gnca
din !<=!, cand au inceput si primele e+perimente nucleare, care au declansat in unele
zone o adevarata epidemie de cancer, 6nitatea 0entrala de 0ercetari Jncolo(ice si
Academia din 4oscova au inceput sa cerceteze cum actioneaza Vceaiul LTasV (cum este
numit in aceasta tara) in %oala canceroasa. S*a a-uns la concluzia ca prin efectele sale
intens depurative, de stimulare imunitara (intre altele, administrarea sa stimuleaza
productia de Gnterferon) si vitaminizante este un remediu e+celent de protectie impotriva
cancerului. :e asemenea, poate fi folosit cu succes in tratarea cancerului de colon in faze
incipiente si a leucemiei. :e re(ula, se %ea un litru din acest remediu pe zi, in locul apei
de %aut, in cure de lun(a durata (minimum 4= de zile).
ZAtenuarea efectelor into+icatiilor lente cu metale (rele, (aze to+ice, deseuri radioactive *
tot savantilor sovietici le apartin si studiile facute in re(iunile SoliLamsL si 8eresniLi din
vestul 4untilor 6rali, unde se inre(istrau foarte putine cazuri de cancer si alte %oli
cronice, in ciuda poluarii intense din aceasta zona cu deseuri industriale cu mercur,
plum%, materiale radioactive. 0oncluzia a fost ca %autura de Iom%uca utilizata in mod
traditional de populatia din aceasta zona pur si simplu a-uta la eliminarea acestor materii
to+ice din or(anism si previne im%olnavirile. Se consuma un litru de preparat pe zi, in
cure de 1' de zile, cu # zile de pauza intre ele.
Aplicatii e+terne:
ZAmi(dalita, dureri de (at * se face (ar(ara cu un paar de %autura concentrata de
Iom%uca. Gn plus, se %ea zilnic cate o -umatate de litru de remediu pana la insanatosire.
Z"en cu aspect incarcat * se curata in fiecare seara tenul cu un tampon de vata inmuiat in
acest preparat. :e asemenea, se consuma dimineata, pe stomacul (ol, !*2 paare de
Iom%uca.
>recautii si contraindicatii
Gntrucat este un stimulent destul de puternic al di(estiei, Iom%uca va fi administrata cu
prudenta in cazul (astritei iperacide. :e asemenea, va fi luata in doze mici la inceput de
persoanele care sufera de colita de fermentatie, oprind administrarea imediat ce apar
simptome neplacute.
:esi are un procent scazut de alcool (',=@), acest remediu nu va fi consumat in cantitati
foarte mari de catre cei care tre%uie sa conduca masina, care au activitati ce necesita un
inalt (rad de precizie si control.
Glie "udor
(>entru a o%tine (ermeni pentru cultura de Iom%uca, puteti suna la tel. '#4=,#=!.1=C,
'#CC,=24.<#1 * 0armen >op
>entru a face acest suc, ai nevoie de o sfecl ro$ie, un morcov $i un mr, toate crude. Se
spal %ine, se taie cu%ulee, se pun n %lender (cu tot cu coa-) cu puin ap plat $i sucul
se %ea imediat.
Acest suc va ajuta n urmtoarele afeciuni:
!. >revine dezvoltarea celulelor canceroase.
2. >reveni %olile de ficat, rinici, pancreas $i poate vindeca ulcerul.
1. )ntre$te plmnii, previne atacurile de cord $i tensiunea arterial ridicat.
4. )ntre$te sistemului imunitar.
=. 8enefic pentru vedere, trateaz ocii ro$ii, o%osii $i uscai.
3. A-utla diminuarea durerilor musculare.
#. :eto+ifiaz, a-ut tranzitul intestinal, trateaz constipaia. "rateaz acneea $i
nfrumuseeaz pielea.
C. .limin respiraia urt mirositoare,datorat indi(estiei sau infeciilor n (t.
<. :iminueaz durerile de orice fel.
!'. ?indec fe%ra fnului (rinita aler(ic).
Alte beneficii:
* Du e+ist a%solut niciun efect secundar
* .+trem de rnitoare $i u$or de a%sor%it
* Foarte eficient n cazul n care vrei s pierzin (reutate
* ?ei o%serva c sistemul tu imunitar va fi m%untit dup doar 2 sptmni
Aadar, ce mai atepi? Fuga la storctor!
Sursa: 4iracle :rinL * %utura care distru(e cancerul 4iracle :rinL este o %utur
consumat de cinezi de foarte mult timp, pentru men inerea unui stil de via sntos.
Eui Seto, un %olnav de cancer pulmonar, un cele%ru nutri ionist din 0ina i*a rec *
Sntate [ 6nica.ro ttp:,,TTT.unica.ro,detalii*articole,articole,%autura*distru(e*
cancerul*1!33!.tml\i+zz2NPL2c9oP
Beea, pe numele su sanscrit B9G"A, cunoscut de europeni su% denumirea de unt
clarifiat, este un produs att alimentar, ct $i terapeutic, folosit foarte des n %uctria
asiatic, n special indian, fiind un in(redient nelipsit al medicinei tradiionale indiene
AN69?.:A (cu o tradiie vece de =''' de ani). >roprietile sale deose%it de
valoroase l fac s fie mult superior untului o%i$nuit din punct de vedere nutritiv, iar
medicina tradiional AN69?.:A l recomand pentru o mare varietate de afeciuni $i
pro%leme de sntate.
Beea 2 ]aliment sacru^ n reli(ia Hindus
Beea, considerat ]rana zeilor^, are deopotriv un rol sacru n reli(ia indus, fiind
folosit n cadrul ritualurilor reli(ioase, picurarea untului topit n focul ritualic
sim%oliznd ntreinerea focului sacru ABDG, susintor al vieii. )n mitolo(ia indus se
spune c >9AWA>A"G, zeitate suprem indus, a creat (eea prin frecarea palmelor sale
$i picurndu*l n focul sacru ABDG, a dat na$tere fiilor si, asi(urnd astfel continuitatea
vieii.
:iferena dintre untul o%i$nuit $i (ee
.+ist o diferen fundamental ntre untul o%i$nuit $i untul clarifiat sau (eea. )n cadrul
preparrii untului clarifiat, apa $i componentele proteice, precum $i unele (rsimi sunt
eliminate, rmnnd astfel doar (rsimea pur din unt, n felul acesta o%inndu*se un
produs cu caliti superioare untului o%i$nuit. Beea %ine preparat nu rnceze$te, nu
muce(ie$te, putnd fi inut la temperatura camerei sptmni $i ciar ani la rnd fr a*
$i scim%a proprietile. :e altfel, te+tele aKurvedice strveci ne spun c (eea (untul
clarifiat) cu ct este mai vece, mai ]m%trnit^, cu att este mai valoroas din punct de
vedere terapeutic, fiind folosit n vindecarea multor afeciuni.
0um se prepar (eeaY
Beea se prepar din unt de vac, %o(at n (rsime $i nesrat, de preferin ecolo(ic (care
nu conine aditivi alimentari). Se pune untul ntr*un vas de ino+ pe un foc mic $i se
tope$te ncet. :in momentul topirii sale, apa prezent n unt ncepe s ias la suprafa
su% form de spum al%*(l%uie, care va fi scoas cu o lin(ur de ino+, pe parcursul
formrii ei. Acest proces va continua pe tot parcursul procesului de formare al (eei. )n
primele minute de fier%ere untul topit conine multe flocoane al%e, ce reprezint apa $i
anumite proteine $i (rsimi din lapte, care ncep s se separe de (ee.
>e parcursul procesului de formare, aceste flocoane precipit din ce n ce mai mult pe
fundul vasului (su% forma unui depozit %run care se lipe$te de fundul vasului) ori se
ridic n spuma care se formeaz la suprafaa licidului, fiind eliminate odat cu aceast
spum. Ea un moment dat, prin procesul de eliminare a componentelor reziduale $i a
apei, are loc separarea clar a (eei su% forma unui licid (al%en strlucitor, clar,
transparent, fr flocoane n interior. )n acest moment lum vasul de pe foc $i, prin
intermediul unui tifon, strecurm licidul (al%en strlucitor a$a nct $i ultimele urme de
spum $i reziduuri s fie ndeprtate.
?om pune licidul ntr*un %orcan cu capac $i*l vom pstra la temperatura camerei pn n
momentul folosirii. :ac toat apa $i reziduurile proteice din unt au fost eliminate, nu
este nevoie s fie inut n fri(ider, acesta fiind $i testul prin care dovedim c (eea
preparat de noi este de %un calitate. "e+tele aKurvedice strveci spun c (eea %ine
preparat $i o%inut din unt de %un calitate, poate rezista la temperatura camerei ciar $i
!'' de ani.
0are este scopul su terapeuticY
* "onic, rentineritor, nutritiv (te+tele aKurvedice spun ca ]rne$te toate esuturile $i
or(anele^)
* Antianemic
* :eto+ifiant (mpiedic acumulrile to+ice numite ]A4A^ n medicina AN69?.:A)
* Antidot n caz de otrviri
* Scade colesterolul san(uin
* Stimulent al di(estiei
* Scade aciditatea (astric
* 8un n caz de tuse cronic, %ron$it $i astm (mpreun cu anumite amestecuri din
plante)
* 9ecomandat n afeciuni %iliare
* 9ecomandat n insomnie * o lin(uri de (ee n lapte cald, seara la culcare induce
somnul n mod natural
* 9ecomandat n epilepsie $i tul%urri de memorie
* Se folose$te cu rezultate %une n afeciuni ale pielii
* 0onsumul re(ulat de (ee duce la lu%rifierea mucoaselor $i a pielii, cre$te strlucirea
prului, un(iilor $i pielii.
Beea este un element de %az utilizat att pentru prepararea remediilor terapeutice n
medicina AN69?.:A, ct $i pentru procedeele de purificare a corpului, numite
>AD0HAIA94A din cadrul aceluia$i sistem AN69?.:A.
0um se folose$te n alimentaieY
)n mod o%i$nuit, n %uctria indian se folose$te la (titul $i pr-itul alimentelor,
proprietile sale di(estive (u$or di(era%il, stimuleaz di(estia $i a%sor%ia anumitor
principii nutritive) fcndu*l nelipsit din preparatele alimentare. )n Gndia, copiilor li se
ofer zilnic o lin(uri de (ee att pentru stimularea cre$terii $i dezvoltrii fizice, dar
mai ales pentru cre$terea inteli(enei $i a memoriei.
"inut in secret mai multi ani , un procedeu ezoteric de intinerire a a-uns, totusi, in
pa(inile ziarelor.
0emalK 9o%ert ?incent a recunoscut ca e+perimentul sau , este impropriu oamenilor ,
_., 9evista Socitatii ce .soterism , aparuta la Eondra in cursul aceluiasi an:
Stati cu ocii incisi. Gncercati sa va odiniti. Du reusiti. Santeti invadat de o multime de
(anduri. Gn aceste conditii este (reu sa va rela+ati.
?a su(erez sa va proiectati propria dumneavoastra ima(ine, una care sa fii e+istat candva
si care este usor de realizat.
Gn acest e+periment nu se admit inselaciuni.
:aca ima(inea dvs. din tinerete este autentica, localizata in spatiu, de pilda o incapere sau
o (radina familiara, proiectia acestei amintiri nostal(ice va devenii imo%ila. . ca si cum
ati privii o foto(rafie din al%umul de familie, cu deose%irea ca aceasta ima(ine este vie.
?a recunoastetiY :aca da, ima(inea captata va invia, in sensul ca devine mo%ila& se va
misca in spatiul si timpul A0.EA, fara sa %anuiasca indiscretia dvs. de a o privii din
afara , din ?GG"J96E ei.
Aceasta ima(ine va i(nora cu desavarsire , fiindca nu crede ca poate fii spionata.
Gncercati sa va apropiati de ea . Apropiati*va . Gnaintati in asa fel incat ima(inea sa nu
dispara, incet , zam%ind. ?a apropiati umerii de umerii acelei imere. ?a identificati cu
ea.
A".D"G.XXXXX
Acest moment este periculos.
:umneavoastra va aflati intr*un pat unde incercati sa adormiti, iar efortul de a va
identifica cu ima(inea propriei dvs. persoane, va va face sa 6G"A"G ca tre%uie sa
respirati.
9epet, acest moment tre%uie controlat, fiindca, ine+plica%il , su%iectii e+perimentului ,
6G"A sa respire. >anica este in(rozitoare si poate conduce la un stop respirator cu
consecinte nefaste.
9espirati adanc, descideti ocii, cautati sa priviti un lucru familiar din incaperea in care
dormiti: un ta%lou, peretele tapetat, sau , pur si simplu , tusiti , astfel incat sa va auziti.
9eveniti.
Gnsist sa cautati acea persoana inca o data. J veti re(asii relativ usor.
Se afla in acelasi loc, usor nedumerita. Du*i vor%iti, nu incercati sa o atin(eti.
Santeti dvs., nu altcineva, iar aceste tentatii tre%uie eliminate.
:aca ima(inea nu dispare, va su(erez sa va incorporati iarasi, dupa scema ,, umeri in
umeri,,. ?eti simti imediat , o noua pulsiune a inimii, respiratia vi se va accelera.
Santeti in "9.06", cu avanta-ul de a va afla totodata , si in ?GG"J9.
4urmurati: ,, . %ine aici,V
0u precautii , inaintati``si veti vedea ca ima(inea va asculta``ca si cum ati pasi travestit
in alceva. >asii vor fii incerti., dar veti (asii cu si(uranta, un drum spre casa
dumneavoastra. Spre casa de acum , cea in care incercati sa va odiniti.
Gn aceste clipe dumneavoastra dormiti profund si ``GD A0.AS"A 0JDS"A
?AEJA9.A .P>.9G4.D"6E6G``santeti 9.GD0A90A" cu ener(iile neutilizate in
trecut, nee+ploatate corespunzator.
:aca ati reusit performanta de a sta un minut sau doua in trecut, ati reusit sa va adau(ati
viitorului tot atatea minute.
6nii su%iecti reusesc sa co%oare in tineretea lor nopti intre(oi. Socotiti: sant ore cu care
va vati prelun(i viata, imprumutand ener(ii de la sursa trecutului propriu.
Gncredi%ila invitatie in trecut , respectand scema propusa de 0emalK 9. ?incent, este
urmata in prezent, de sute de mii de oameni. 9ezultatele sant e+celente, in %eneficiul unei
revi(orari a psiicului si a vitalitatii.
0ei e+perimentati, au reusit sa*si procure ima(inea de dupa nastere, la varsta de o luna
sau doua, ceea ce tre%uie sa recunoastem , este o performanta in materie de recuperare a
ener(iei , partial sau inutil consumata in trecut.
0el mai elocvent ar(ument adus in spri-inul insusirilor acestei tenici, denumita (eneric ,,
sonda in trecut,, este faptul ca in pre(atirea astronautilor americani, aceasta tenica a ,,
captarii varstelor fra(ede,, a devenit o practica curenta, indiferent daca z%orurile in spatiu
sant de scurta sau lun(a durata.
:upa GD09.:G8GE., decem%rie !<<1.
sursa:revista :racula, nr 22, fe%ruarie !<<4.
>S desii pare un procedeu relativ simplu , parerea mea este ca , fara o %una stapanire a
tenicilor de rela+are si vizualizare , nu veti putea folosii cum tre%uie acest procedeu de
intinerire. :eci , accent mare pe rela+are si vizualizare.
4elatonina a este o amin %io(en foarte valoroas care este prezent n epifiz (care
este n le(tur cu SAHAS9A9A), unde ea e+ercit rolul de ormon, modificnd secreia
de ormon melanotrop ipofizar (ormonul melanotrop ipofizar sau 4SH este
ormonul care este secretat de ctre lo%ul anterior al ipofizei (care este n le(tur cu
AWDA 0HAI9A), acionnd asupra celulelor sistemului pi(mentar $i activnd sinteza
melaninei).
4.EA"JDGDA a fost descoperit de ctre Eerner (!<=<) $i apoi a fost studiat recent de
ni$te cercettori australieni din DeT 0astle: billes $i >arrel. 0oncluziile la care ei au
a-uns sunt urmtoarele: secreia epifizar de melatonin este influenat, de ritmul
nictemeral (zi*noapte). "ocmai din aceast cauz nivelul melatoninei este mult mai
crescut n timpul nopii $i mult mai sczut n timpul zilei. A$a se e+plic de ce n special
prima urin de diminea este cea mai eficient, din punct de vedere terapeutic, deoarece
ea are atunci un coninut crescut de melatonin.
>rintre efectele remarca%ile ale acestui ormon epifizar ce se re(se$te n stare natural n
urin supt: calmarea durerilor, ncetinirea considera%il a ritmului undelor cere%rale (ceea
ce faciliteaz starea de interiorizare $i de meditaie), re(larea somnului $i calitii,
acestuia. "otodat se realizeaz o ener(izare $i o revitalizare suplimentar, iar la nivel
mental se instaleaz o stare mai mare de luciditate.
:eose%it de important este de asemenea influena melatoninei asupra activitii
(landelor se+uale: la femei ea %loceaz ovulaia, iar la %r%ai mpiedic e-acularea
precope, facilitnd n acela$i timp continena se+ual. Se pare c acest efect de scdere a
activitii (onadelor ((landele endocrine se+uale) se afl la %aza concluziilor oamenilor
de $tiin c melatonina -oac un rol foarte important n prelun(irea duratei medii de via
(asi(ur lon(evitatea) $i ciar face cu putin dinamizarea proceselor de rentinerire.
0ei iniiai n aceste taine, care cunosc de-a de milenii secretul prelun(irii vieii $i al
meninerii tinereii, confirm aceste descoperiri $tiinifice, su%liniind importana capital
a potenialului ener(etic vital $i se+ual care, atunci cnd este sistematic conservat prin
continen se+ual, fiind astfel amplificat $i utilizat cu nelepciune, i confer fiinei
umane posi%ilitatea de a realiza miracole. :impotriv, irosirea acestui potenial se+ual
(r%e$te procesul de m%trnire $i atra(e moartea prematur, prin vl(uirea $i
devitalizarea pe care o declan$eaz.
?aloarea terapeutic colosal a urinii mai este -ustificat nc o dat de o alt proprietate
important a melatoninei: ntrirea imunitii or(anismului mai ales mpotriva cancerului.
6nele e+perimente recente au demonstrat de-a c melatonina are certe efecte curative $i
n cazul unor procese mali(ne.
4.EA"JDGDA este de-a remediul natural cel mai eficient la ora actual mpotriva
insomniei, mai ales pentru persoanele care au dep$it vrsta de 4' de ani. >este 4''' de
studii care au fost de-a pu%licate n S6A arat c melatonina poate, de asemenea,
contri%ui la prevenirea cancerului, a afeciunilor cardiovasculare $i la cre$terea imunitii
or(anismului. )n studiile de la%orator care au fost realizate s*a constatat c melatonina
mre$te durata vieii cu apro+imativ 22@. :espre numeroasele %eneficii pentru sntate
ale melatoninei s*au scris diferite articole care au aprut n mai multe pu%licaii din S6A,
cum ar fi, de e+emplu: revista medical a 6niversitii Harvard "e Harvard 4edical
Eetter, revista doctorului bitaLer Healt and Healin(, cotidianul "e DeT NorL "imes
$i de asemenea s*au realizat unele emisiuni la canalul de televiziune american 0DD.
?estea despre efectele %enefice e+traordinare pe care le declan$eaz melatonina a aprut
$i s*a e+tins ca urmare a unor descoperiri ce au fost fcute de ctre unii medici. Aceste
descoperiri au fost n special le(ate de stoparea procesului de m%trnire $i de %locarea
evoluiei anumitor %oli.
V)ntrea(a pres medical profesional a nceput dup aceea s vor%easc din ce n ce mai
des despre melatonin. Ea ora actual melatonina este considerat ca fiind un valoros
Vormon al tinereiiV (cum este ea supranumit de ctre oamenii de $tiin). :e multe ori
melatonina a fcut o%iectul unor dispute aprinse ce au aprut n pres $i la televiziune. )n
le(tur cu acest su%iect au fost scrise, deloc ntmpltor, zeci de cri.
)n continuare vom urmri s vedem despre ce este vor%a n realitate. Aceast misterioas
melatonin, care este prezent n urina de diminea, este oare ntr*adevr descoperirea la
care toat lumea spera $i pe care ma-oritatea oamenilor o a$tepta pentru a*$i asi(ura o
via lun( $i fericit, la adpost de %oli sau de pro%lemele de sntate care pentru cei
mai muli sunt aproape inevita%ile datorit m%trniriiY
* 0e este de fapt melatoninaY
* 0um poate ea s v a-uteY
>entru a rspunde la aceste dou ntre%ri care se pot dovedi mai apoi eseniale pentru
sntatea voastr, tre%uie s nele(ei ct mai (ilar de ce m%trnii.
>oate pentru prima dat oamenii de $tiin sunt n mare parte cate(orici: dac corpul
uman m%trne$te, aceasta se produce mai ales datorit faptului c o anumit (land
situat n creier $i care este n strns le(tur cu SAHAS9A9A Vo%ose$teV $i
Vmunce$teV din ce n ce mai puin (n special n cazul acelora care nu practic NJBA)
dup vrsta de 1' de ani. Aceast (land este (landa pineal (care, dup cum $tim, este n
le(tur cu centrul esenial de fora SAHAS9A9A). Aceast (land (pineal) are tocmai
funcia de a produce melatonin, care este unul dintre ormonii cei mai importani pentru
sntatea $i lon(evitatea noastr. 4elatonina este de fapt ormonul esenial al corpului
fizic. .l este n acela$i timp factorul de re(lare al tuturor funciilor ormonale, stimulnd
n mod constant $i armonios producerea celorlali ormoni n or(anism. :ac avem n
vedere c, la unison cu activitatea centrilor de for (0HAI9A*e), ormonii coordoneaz
practic toate funciile or(anice, atunci este u$or de neles importana vital a melatoninei.
Gat doar cteva e+emple. "emperatura corpului, activitatea or(anelor de reproducere,
presiunea arterial, funciile renale, %tile inimii * toate acestea sunt coordonate de ctre
ormoni care acioneaz >.94AD.D" la unison cu activitatea centrilor no$tri secrei de
for (0HAI9A*ele). :ar care este rolul melatoninei n toate aceste funciiY Fiind n
mare msur diferit de ceilali ormoni care influeneaz doar un anumit or(an (ficatul,
de e+emplu), melatonina controleaz $i re(leaz funcionarea tuturor celorlali ormoni
care sunt strns le(ai de activitatea centrilor secrei de for (0HAI9A*ele). "ocmai de
aceea melatonina este ormonul .S.DcGAE al or(anismului.
:ar oare cum putem noi s $tim dac or(anismul nostru produce suficient melatonin
pentru a putea tri perfect snto$i pn la o vrst naintatY
;tiinific s*a constatat c or(anismul uman produce cea mai mare cantitate de melatonin
n timpul copilriei. :up vrsta de 2' de ani, sinteza melatoninei ncepe de-a s
diminueze. :up vrsta de 1' de ani ea scade n mod dramatic, iar la vrst de 4' de ani
cantitatea de melatonin a-un(e s se situeze la -umtate $i a$a mai departe. >racticnd n
mod constant $i sistematic A4A9JEG noi ne asimilm $i reciclm melatonina care altfel
se pierde n mod definitiv $i iremedia%il odat cu 69GDA de diminea.
>e de alt parte, numeroase studii $tiinifice din zilele noastre demonstreaz foarte clar
c, dac noi m%trnim, aceasta se petrece deoarece (landa noastr pineal produce din
ce n ce mai puin melatonin. 0u ct avem mai puin melatonin cu att mai deficitar
se realizeaz ecili%rarea $i controlul ormonilor care ne influeneaz toate or(anele. ;i
cu ct sunt mai puin controlate or(anele, cu att mai mult ele se de(radeaz. ;i cu ct
or(anele se de(radeaz la rndul lor mai mult, cu att mai deficitar $i vor realiza ele
funciile. >utem, n aceste condiii, s ne ima(inm cu u$urin care vor fi pentru noi
consecinele:
C) se acumuleaz $i apoi se nmulesc pro%lemele de sntate&
<) se instaleaz astfel %olile care ne conduc uneori ciar la infirmiti&
!') n cele din urm poate surveni oprirea (adeseori accidental) a funciilor vitale.
Aceasta a fost pn ieri. Euai, de e+emplu, n consideraie studiile $i e+perienele care au
fost realizate de doi medici: profesorul balter >ierpaoli $i doctorul billiam 9e(elson. .i
au reu$it s demonstreze c, fcnd s e+iste $i s se menin mai mult melatonin n
or(anism, se pot ncetini considera%il efectele dezastruoase ale m%trnirii. Gat ce scrie
n aceast direcie profesorul balter >ierpaoli n cartea sa V4iracolul melatonineiV (pa(.
!C): V:up aproape 1' de ani de cercetri, suntem acum perfect convin$i c melatonina
este ceia sntii $i lon(evitii.V .l ciar citeaz e+emplul soacrei sale care, la vrsta
de #4 de ani, a nceput s prezinte semnele %olii >arLinson (%oal curent la persoanele n
vrst, care, dup cum $tim, provoac tremurturi ce pertur% n mod peni%il. activitile
zilnice)& :atorit melatoninei, zece ani mai trziu, aceast femeie era activ $i complet
eli%erat de simptomele parLinsoniene. )n plus, se remarc faptul c pielea ei era la fel de
catifelat ca n urm cu treizeci de ani $i, un alt aspect stupefiant, nu mai prezenta
aproape deloc riduri.
>racticnd n mod consecvent A4A9JEG dimineaa, ne putem astfel du%la sau ciar
tripla, n corp, n mod constant melatonina, iar aceasta ne poate ntr*adevr ncetini sau
ciar inversa efectele devastatoare ale m%trnirii.
0eea ce este cel mai surprinztor urmeaz ns acum. Ea pa(ina !1 a crii sale,
profesorul >ierpaoli precizeaz: V4elatonina, ne poate inversa sensul lim%ilor ceasului
nostru (%iolo(ic) $i cu adevrat ea ne poate permite s ncepem s ncetinim $i mai apoi
ciar s inversm procesul de m%trnire, ncepnd ciar de astzi. >rocednd astfel n
mod perseverent, facem s ne creasc sperana de viaa * care, teoretic vor%ind, este de #=
de ani * pn la !2' de ani.V >racticnd n paralel cu aceasta, n mod perfect, continena
se+ual, v putei rencepe pe o nou %az viaa se+ual (fie c avei 4= de arii, 3' sau <'
de ani). "otodat, practicnd n mod constant A4A9JEG dimineaa, v putei stimula $i
ntri sistemul imunitar pentru a rmne mai mereu n form timp de un secol sau ciar
mai mult.
Jare cum au putut ace$ti medici s afirme c melatonina produce ntinerirea $i c n plus
ea poate:
!!) s mpiedice corpul s m%trneasc (s opreasc sau s ncetineasc procesul de
m%trnire)&
!2) s stimuleze constant $i dura%il funciile se+uale fie c avem 4= de ani, 3' sau ciar
<'& aceasta dac n paralel suntem capa%ili s realizm perfect continena se+ual&
!1) s ne ntreasc sistemul imunitar sau, cu alte cuvinte, sa fac s creasc puterea de
aprare a or(anismului mpotriva a tot felul de maladii, ciar dintre cele mai (rave&
!4) s ne permit s nu mai suferim niciodat de insomnie.
>rimele e+perimente care au fost ncununate de succes, cu melatonin, au fost efectuate
n anul !<<4 de ctre b. >ierpaoli $i b. 9e(elson. .le au fost realizate utiliznd ni$te
animale %trne ($oareci). "oate au fost n preala%il selecionate din aceea$i ras, fiind
toate alese de aceea$i vrst. Aceste animale au fost apoi mprite n dou (rupe. 0ele
din prima (rup au primit de %ut doar ap o%i$nuit, de la ro%inet iar cele din cea de*a
doua (rup au %ut aceea$i ap dar au primit n plus, zilnic, $i un supliment de
melatonin. :up mai multe luni, diferena dintre cele dou (rupe de animale era de-a
frapant. Gat ce s*a constatat:
Brupa !. Animalele care nu au primit deloc melatonin au nceput s prezinte semne
evidente de senescen (m%trnire): pierderea masei musculare, pierderea %lnii,
cataract, di(estie dificil. .le preau a fi foarte e+tenuate, respirau (reu ((fiau) $i
m%trneau pe zi ce trecea.
Brupa 2. Animalele care au primit zilnic melatonin, au nceput, dimpotriv, s semene
cu puii lor. 8lana lor a nceput s se ndeseasc $i s devin strlucitoare, ocii lor erau
limpezi, fr cataract, di(estia lor era mult ameliorat $i, n loc s sl%easc $i s
o%oseasc, ele apreau ca fiind ntr*o form fizic foarte %un. Wudecnd dup tonusul lor,
ele preau c au doar -umtate din vrsta lor real.
)ns aspectul cel mai surprinztor a fost urmtorul: animalele care nu au primit deloc
melatonin au murit la o vrst o%i$nuit. 0elelalte ns au trit cu 3 luni mai mult
(raportat la scara uman, aceasta ecivaleaz cu apro+imativ 2= de ani n plus).
Animalele din cea de*a doua (rup au a-uns deci, ntr*un anumit fel s fie centenare.
"recem acum la partea cea mai delicat a acestui su%iect, , cea care v prive$te personal.
:ac, mine, cineva v va ntre%a: VAi vrea ca or(anismul vostru s ai% zilnic la
dispoziie o cantitate du%l sau tripl de melatonin pentru a v permite astfel s trii
fericii $i plini de sntate pn la o vrst naintatY 0e ai rspunde dac cineva v*ar
pune o asemenea ntre%areY ?*ar interesaY Ai dori s trii $i voi <' de ani ori ciar mai
mult n deplintatea vitalitii voastre fizice $i %ucurndu*v totodat de facultile
voastre mentale nealterateY
Ai neles deci c, n (eneral, producia personal de melatonin scade, n timp, odat cu
vrsta, provocnd adeseori tul%urri de sntate din ce n ce mai numeroase. Gma(inativ
acum c putei favoriza cu a-utorul lui A4A9JEG (practicat n mod consecvent
dimineaa) stimularea (landei pineale (n le(tur cu SAHAS9A9A) astfel nct ea s
produc zilnic, din nou, aceea$i cantitate de melatonin ntocmai ca atunci cnd aveai 2'
de ani. :ac vei reu$i cu adevrat aceasta, atunci vei avea ceea ce anticii numeau o
tainic fntn a tinereii.
Blanda pineal, care este n strns le(tur cu SAHAS9A9A secret ormonul tinereii
care este melatonina. Acest ormon ecili%reaz sistemul %iolo(ic $i nervos, favorizeaz
somnul, dinamizeaz memoria, treze$te $i amplific luciditatea, dinamizeaz intuiia,
com%ate stresul $i %olile: .a re(leaz totodat ceasul nostru %iolo(ic.
)m%trnind $i prin efectul stresului, o%oselii $i desi(ur datorit polurii, (landa pineal
(care este n strns le(tur eu SAHAS9A9A) secret mai puin melatonin. Aceast
situaie este un cerc vicios. Atunci, cu ct m%trnim mai mult, cu att se poate spune c
m%trnim mai repede $i mai intens. 0u alte cuvinte ntr*o asemenea situaie, fenomenul
de m%trnire este am putea spune accelerat, n timp. :e aceea, dup vrsta de =' de ani,
muli oameni au impresia c, pentru ei, anii trec mult mai repede.
Aducnd astfel din nou n corpul vostru melatonina care este prezent n 69GDA de
diminea, vei favoriza pe o cale perfect natural stimularea (landei pineale pentru a
produce melatonin natural. Bndii*va acum la ceea ce va putea nsemna aceasta pentru
viaa voastr:
* se v sfr$i cu scderea tonusului vital (procednd n acest mod v vei putea menine
mai mereu un tonus vital ridicat)&
* se va termina cu strile de o%oseal %rusc (nu v vei mai confrunta aproape deloc cu
stri de o%oseal ciudate)&
*nu*i vei mai invidia niciodat pe cei care, de$i sunt mai n vrsta dect voi, sunt mai
mereu plini de ener(ie $i de vitalitate&
* totodat, ciar $i viaa voastr, se+ual va deveni sau va redeveni ardent (aceasta $i
pentru c ma(netismul vostru afectiv se va nzeci).
Studiile aprofundate ale doctorului 9ussel 9eiter au demonstat de-a c melatonina este
una dintre su%stanele polivalente cele mai importante $i cele mai puternice ale
or(anismului uman.
>rin intermediul cercetrilor sale, care au fost realizate la 0entrul de cercetri medicale
de la 6niversitatea din San Antonio, "e+as (S.6.A.), doctorul 9eiter a demonstrat c n
or(anismul uman melatonina:
* este antio+idantul polivalent cel mai eficient n neutralizarea radicalilor li%eri&
* prote-eaz mpotriva riscurilor am%ianei canceri(ene $i aniileaz efectul to+inelor ce
au fost a%sor%ite (in(erate n mod voluntar, cum ar fi alcoolul $i tutunul&
* permite meninerea (pstrarea) unui corp sntos fcnd s scad cantitatea de colesterol
$i tensiunea arterial& melatonina este prin urmare foarte eficient n cazul luptei
mpotriva ipertensiunii&
* frneaz dezvoltarea celulelor canceroase umane, n special n cazurile de cancer la sn,
cancer la plmni, cancer al creierului, cancer al pielii $i cancer al prostatei&
* m%unte$te n scurt timp calitatea somnului&
* ntrzie apariia maladiilor*andicapante cum ar fi: artrita, dia%etul, %oala Alzeimer
sau >arLinson&
* adau( ani snto$i vieii $i via fericit anilor. 6nele studii de la%orator au artat c
melatonina a fcut posi%il prelun(irea vieii animalelor cu apro+imativ 2'@&
*ntrzie apariia petelor pe mini $i pe fa, la %trnee&
*previne cataracta $i afeciunile sistemului neuro*ve(etativ&
*ini% cre$terea n (reutate (mai ales atunci cnd aceasta se produce peste limitele
normale) $i face s nu se produc n(r$area corpului odat cu trecerea anilor. .a v a-ut
s v pstrai sau s v recpta$i elasticitatea $i supleea din tineree a corpului&
*ini% apariia $i dezvoltarea celulelor mutante&
*favorizeaz dezvoltarea celulelor mduvei osoase. 4ilioane de persoane care sufer de o
deficien imunitar care este datorat m%trnirii sau unei maladii cronice pot astfel,
(raie melatoninei, s %eneficieze de o su%stan natural care intervine n producerea
(lo%ulelor al%e&
*favorizeaz cre$terea prului, diminueaz ridurile, rentinde $i tonific mu$cii $i pielea&
*amelioreaz manifestrile sindromului premenstrual $i totodat suprima durerile
menstruale&
*stimuleaz producerea de spermatozoizi la %r%at $i face s creasc vi(oarea ereciei,
uneori ntr*un mod spectaculos&
*aduce acelora care o utilizeaz n mod consecvent, o stare de rela+are, de %unstare, de
calm $i de lini$te. 4elatonina lupt ntr*un mod eficient mpotriva depresiei (dovada
referitor la aceasta a fost adus de ctre doctorul Eennart better%er( de la Gnstitutul
Iarolins+a din StocLolm)&
*diminueaz ntr*un mod radical durerile cronice de ori(ine nervoas&
*alin simptomele (rave ale depresiei sezoniere&
* amelioreaz calitatea vieii la %trnee&
*ini% procesele de de(radare celular care sunt le(ate de m%trnire, stimulnd n plu$
activitatea ormonului, de cre$tere&
*prote-eaz sistemul imunitar mpotriva m%trnirii&
*ntrzie apariia menopauzei cu cel puin C ani $i totodat menine aproape nealterat
apetitul se+ual al femeii&
*stimuleaz refacerea celulelor normale care au fost afectate de infecii virale.
)n rezumat, dup efectele pe care le*a constatat doctorul 9ussel 9eiter, iat de ce
melatonina prelun(e$te viaa %r%ailor $i a femeilor:
!. .a reduce considera%il deteriorrile care sunt (enerate de radicalii li%eri ce sunt
responsa%ili de m%trnirea prematur.
2. Stimuleaz $i ntre$te sistemul imunitar.
1. >rote-eaz sistemul cardio*vascular,
4. Sta%ilizeaz $i armonizeaz ritmurile %iolo(ice.
=. 9esta%ile$te pe o cale natural ciclul nocturn al odinei reparatorii.
3. Stimuleaz n mod armonios activitatea se+ual a %r%atului $i a femeii.
#. )ntinere$te corpul eliminnd n mod (radat $i definitiv toate Lilo(ramele de prisos (n
plus).
>rezent cromo*9adionic (rafic de melatonina, care este realizat pe rtie A4 comune,
este de a descrca (ratuit de aici ttp:,,TTT.%iolifestKle.or(,melatonina.-p( prezent
datorit (rafice, pentru a prezenta forma de und a deca(on $i decercuri concentrice a pus
n mi-locul fi(ura, $i datorit dou culori pune ntre cele mai mici deca(on $i cel mai
mare cerc, este un rezervor nesecat real a frecvenei de melatonina.
:ou culori puse n interiorul celor trei :eca(ons (ro$u $i violet special) $i care au fost
luate de la testul de radiestetic cromoterapie, pe un e$antion fizice de melatonin, astfel
nct acestea arat frecvena $i vi%raia de melatonina&
Dot: prin acela$i proces este posi%il s se reproduce orice remediu dorit, anulnd astfel
costurile cu privire la.
Ea sfr$itul anului s*$i asume elementele active ale frecvenelor emise de culori, este
necesar s se ma(netiza fiecare dat naturale de ap ntr*un paar din sticl al% de ma+
2' centilitru $i cu fund plat, fr cup $i, de asemenea, fr semne de pu%licitate (sticl
tipic mic restaurant), se pune timp de apro+imativ o or n mi-locul de cercuri concentrice
de (rafice& dup care, este posi%il s se %ea ap ma(netizat, $i va tre%ui s faci asta dac
este posi%il, cu o %urta (oal $i nainte de a mer(e la culcare.
J alt metod interesant, este s se introduc ap ma(netizate de A ntr*o epru%et
sterilizate, folosind picturi numrul, $i tre%uie s pun restul cu %randK, ultima are
proprietatea de a menine vi%raia culori& astfel nct s putei asuma = picturi de , c
tre%uie s pun su% lim% ntotdeauna nainte de a mer(e la culcare (va tre%ui s in
epru%et n interiorul fri(iderului sau n ntuneric, departe de cmpuri electroma(netice).
Here te 9adionic ?i%rational 4anifestation of 4elatonin
ttp:,,TTT.%iolifestKle.or(,it,mLportal,modules,(allerK,al%um,ad4.-p( to doTnload for
printin( Tit 1 colours printer and tat Kou ave to use anK time Kou need it, so tat Kou
Till ave te advanta(e to use it anK time Titout %uKin( itXXX... Gt looLs incredi%le, isnet
itYX Here te reasons for trKin( it, to do a direct e+perienceXX
0autious (eneral posolo(K:
Nou ave to assume n. ! (lass of natural Tater, Tic as %een car(ed for 4= minutes
on te present (rapic& Kou ave to do tat orallK and Tit an emptK %ellK one time eac
daK and %efore (oin( to %ed
or
Nou can assume ( orallK and Tit te emptK %ellK) one time eac daK n. = drops of te
mi+ Tit Tater and %randK alTaKs %efore (oin( to %ed, Kou ave to put te drops under
te ton(ue.
"e terapeutic cKcle could last also one mont %ut tat depends on te necessities.
/ Kou need all tat, for re(ulatin( te %iolo(ical V sleep*vi(ilV cKcle, and for avin(
durin( te ni(t, a remedial sleep to restore te vital poTers and to recover te %io*
psKco* pKsic poTers.
Dote: it is necessarK to use tis (rapic, for te car(e, onlK in te predetermined times of
ma(netization, or %etter no more tan 4 ours eac daK if Te assume n.4 (lasses, %ecause
te rest of te daK Till %e used %K te Taveform of te radionic (rapic circuit to restore
te ori(inal ma(netic car(e of te colours& Kou ave to ma(netize te (lass of Tater, of
tis (rapic, in a room Tere Kou can find enou( li(t and Tere tere is a li(t Tit a
Tite colour ( never in te darL).
Apa vie este o apa micro%iolo(ic pura, cu o concentratie izotopica de 2= ppm, su% cea a
apei naturale si se o%tine prin distilarea in vid a apei naturale. Se presupune ca apa vie
poate influenta meta%olismul si re(imul de functionare a celulei vii, a-un(andu*se la
stoparea dezvoltarii si ciar disparitia celulei tumorale. >entru purificarea apei se pot
folosi diverse metode, de la aparate sofisticate pina la purificarea cu ar(ila.
Alte doua metode simple pot fi aplicate cu succes: fier%erea si in(etarea. Fier%erea
contri%uie la distru(erea microor(anismelor. Gn(etarea apei duce la eliminarea a mare
parte din su%stantele cimice nocive. S*a o%servat ca oamenii care traiesc in apropierea
celor doua cercuri polare, o%li(ati sa consume tot timpul anului apa o%tinuta din (eata,
sint mult mai sanatosi decit noi, cei din zonele mai calde.
>entru purificare prin in(et, se toarna apa care in preala%il a stat la temperatura camerei
apro+imativ 24 de ore (pentru eliminarea clorului si decantarea impuritatilor) intr*un vas
pe care il lasam 2*1 ore la con(elator (pina cind se formeaza deasupra o po-(ita de
(eata de !*2 mm). Se spar(e (eata, se strecoara apa prin tifon si se pune apa din nou la
con(elator, in acelasi vas, dupa ce, in preala%il, am aruncat po-(ita de (eata de la
suprafata sa si de pe peretii interiori. Studii de specialitate au confirmat ca aceasta (eata
nu este altceva decit apa (rea (deuteriu) con(elata, vatamatoare pentru or(anism. .a are
alt punct de in(etare, superior apei o%isnuite (in -ur de f1 (rade 0). 0ercetatorii spun ca
in apa pota%ila din reteaua pu%lica, deuteriul se (aseste in proportie de !=' m( la litru.
>rin in(etare se elimina #'*C' la suta din cantitatea lui. Apa rezultata in urma strecurarii
se lasa 4*= ore la con(elator, pana cind in(eata 2,1 din volumul ei. Apa care nu a
in(etat se arunca, deoarece contine impuritati: azotati, fenoli, pesticide etc. .le co%oara
punctul de in(etare la circa *1 (rade 0. Easam apoi vasul la temperatura camerei, pina
cind (eata se topeste, iar apa rezultata este apa pura, avind efecte curative.
Actiunea terapeutica a apei purificate se %azeaza pe proprietatile ei fluidifiante ale
sin(elui si limfei, stimulente ale meta%olismului, antito+ice, usor diuretice. Aceasta apa
este indicata indeose%i in afectiuni cardiovasculare si epato%iliare, precum si in to+emii
si %oli renale.
Sursa: ttp:,,TTT.evenimentul.ro,articol,ce*fel*de*apa.tml
Stiati ca cea mai %una memorie dintre toate su%stantele de pe 6nivers o are apa Y
Stiati ca apa memoreaza toata calea pe care a stra%atut*o prin pamant si pe pamant , in
sensul ca inma(azineza toate informatiile referitoare la mediile prin care a trecutY
Stiati ca apa este sin(ura su%stanta din univers fara de care nu ar e+ista viataY
Stiati ca Apa propa(a cel mai %ine ener(ia cosmicaY
Stiati ca la%oratoarele moderne din ziua de astazi fac doar analiza cimica a apei , dar
niciunul nu face analiza ener(etica a apei Y
Stiati ca prin simpla ru(aciune asupra unei ape se poate modifica (ustul eiY
Stiati ca nici un postulat al cimiei nu poate e+plica acest lucruY
Stiati ca analiza fizica (structurala) si analiza ener(etica a apei este cea care conteaza cel
mai multY
Stiati ca apa filtrata cu a-utorul celor mai %une filtre este o apa moarta din punct de
vedere ener(etic si nu stimuleaza viata in nici un felY
Stiati ca %and o apa superfiltrata e+puneti corpul unei reactii asemanatoare cu cel al unui
dro(at intrat in sevra-Y
Stiati ca daca udati o planta cu apa superfiltrata acesta moare mai repede decat daca o
udati cu apa o%isnuitaY
Stiati ca apa superfiltrata nu inlatura acumularea de metale (rele in or(anismY
Stiati ca <=@ din acumularile de to+ine din or(anism provin din modul de alimentare
,alimente ( suro(ate, conservanti , .*uri/) si aer ( esapamente si (aze )Y
Stiati ca tenica moderna prin vi%ratiile ener(etice produse conduc la modificari in
campul ener(etic al corpuluiY
Stiati ca apa cea mai %una este apa care functioneaza ca si filtru al or(anismuluiY
Stiati ca apa ener(izata fortifica imunitatea corpului uman si nu numaiY
Stiati ca Structura celulei canceroase este asematoare cu celula apei care cur(e la ro%inetY
Stiati ca Structura celulei sanatoase este asemantoare cu celula apei ener(izata cu a-utorul
B.D.9A"J96E6G :. A>A ?G. (BA?)
0iuperca din %orcanul cu ceai
ttp:,,TTT.Lom%u.de,romania1.tm
Acum mai %ine de 2''' de ani, in 0ina, in timpul dinastiei "sin, a fost descoperita o
ciuperca despre care se spunea ca ar aduce nemurirea. .ra o vietuitoare stranie: crestea
numai in ceai ne(ru indulcit, se dezvolta rapid ca o masa (elatinoasa si nu prea placuta la
vedere, iar licidul (al%ui o%tinut prin filtrarea sa avea un (ust foarte placut si inviorator.
4ai tarziu cu cateva sute de ani, a fost oficializata ca leac si in Waponia, in
timpul imparatului GnLKo, care suferea de o %oala di(estiva (rava, pe care
nici un medic
nu se pricepea sa o tamaduiasca. A a-uns atunci la curte, se spune, un medic venit din
0ina, doctorul Iom%u, care a adus cu el o %autura placuta la (ust, preparata dintr*o
ciuperca miraculoasa. 4iraculoasa, pentru ca imparatul nu numai ca s*a vindecat ca prin
farmec, dar s*a simtit si mai tanar si mai vi(uros ca niciodata. .ntuziasmat, el a numit
ciuperca dupa numele medicului care a adus*o * Iom%uca.
:in e+tremul Jrient, ciuperca a fost adusa apoi de ne(utatori in 9usia, unde a capatat o
mare popularitate, fiind cunoscuta su% numele de Vceaiul LTasV. Du se stie e+act cand a
a-uns acest eli+ir in .uropa, insa cert este ca in manastirile %enedictine el era folosit
intensiv de calu(ari, inca din secolul al Pviii*lea. Meama acestei ciuperci era un remediu
pretios contra reumatismului, a (utei, a deran-amentelor di(estive, dar si a otravirilor, a
%olilor infectioase si a anumitor forme de cancer. Gnca de la !<!=, au inceput studii
sistematice, facute mai ales in 9usia, in Bermania si in "arile 8altice, despre acest
remediu pe cat de straniu, pe atat de eficient intr*o sumedenie de %oli. Gn paralel, datorita
faptului ca este usor de o%tinut casnic, el a devenit un leac de medicina populara e+trem
de raspandit, care a capatat o faima aproape oculta. :espre Iom%uca se spune ca
intinereste si reda vi(oarea pierduta, elimina efectele otravirilor lente ale or(anismului si
apara de ma-oritatea %olilor, fiind un fel de panaceu. .ste folosit din 6rali si pana in
.lvetia sau Spania. S*a creat o mica le(enda in -urul acestui remediu, care este
intre%uintat intr*o multitudine de afectiuni, de la cele %anale la cele mai (rave.
0e este de fapt Iom%ucaY
.ste o colonie de nu mai putin de !2 specii de microor(anisme (dupa unii cercetatori sunt
mult mai multe), care convietuiesc in sim%ioza, alcatuind un sistem %iolo(ic fascinant
prin comple+itatea si or(anizarea sa. Gn principal, colonia este compusa din %acterii
VprietenoaseV si ciuperci (dro-dii), care transforma zaarul in care cresc, precum si
principiile active ale ceaiului ne(ru, in su%stante cu efecte vindecatoare remarca%ile.
0are este secretul puterii
vindecatoare a acestui remediuY
:esi analiza cimica a ciupercii nu a fost elucidata complet, se stie de-a ca ea contine
cantitati insemnate de vitamina 0, precum si vitamine din comple+ul 8 (8!, 82, 81, 83,
8!2), ceea ce -ustifica in %una masura proprietatile sale reintineritoare si de stimulare a
rezistentei naturale a or(anismului. Apoi, in acest eli+ir au fost descoperite su%stante
anti%iotice si antivirale foarte puternice, care e+plica folosirea sa cu succes contra %olilor
infectioase.
>oate cea mai importanta proprietate a sa este cea deto+ifianta, de unde si utilizarile sale
in tratarea reumatismului, a (utei, precum si a %olilor de piele. :e asemenea, contine si
su%stante cu efecte ormonale, motiv pentru care este recomandat ca remediu pentru
varsta a treia, dar si pentru copiii aflati in crestere, pentru cei aflati la pu%ertate si care se
confrunta cu fenomenele neplacute specifice acestei perioade.
0um se o%tine Iom%ucaY
J%tinerea acestei %auturi este destul de la%orioasa, insa se poate face si casnic, dupa cum
vom vedea in continuare:
Z intr*un vas cu un litru de apa clocotita se pun 2 lin(urite de ceai ne(ru, se acopera si se
lasa sa infuzeze vreme de 1' de minute, dupa care se strecoara si se amesteca %ine cu !''
( zaar.
Z ceaiul astfel o%tinut se lasa sa se raceasca complet, pana a-un(e la temperatura camerei,
dupa care se pune intr*un %orcan cu (ura lar(a.
Z se adau(a in %orcan un strat (elatinos de Iom%uca si cateva dro-dii (adica depuneri de
pe fundul vasului) dintr*o cultura vece, dupa care se acopera (ura %orcanului cu un
tifon.
Z ceaiul cu zaar va fermenta imediat, dar se lasa sa stea C*!2 zile, dupa care se filtreaza.
Acest timp este necesar pentru ca microor(anismele prietenoase din aceasta colonie sa
ai%a timp sa consume zaarul si sa*l transforme in su%stante cu efecte vindecatoare.
Z dupa trecerea celor !2 zile, se face filtrarea prin tifon, iar licidul o%tinut se tra(e in
sticlute, care se tin la rece (termenul de vala%ilitate este de != zile), in timp ce masa
(elatinoasa ramasa se foloseste pentru noi culturi.
Atunci cand preparam Iom%uca, tre%uie sa avem in vedere cateva lucruri esentiale: in
primul rand, toate vasele in care se face prepararea tre%uie sa fie foarte curate, fara urma
de rana, care ar putea strica aceasta cultura. :e asemenea, macerarea nu tre%uie facuta
in locuri nei(ienice, cu mirosuri (rele (cum ar fi cel de pra-eala) sau cu mult a%ur,
intrucat altereaza calitatea preparatului. "re%uie folosit numai ceaiul ne(ru ("ea
sinensis), intrucat aceasta ciuperca nu creste in infuzia altor plante.
8oli in care este folosita cu succes Iom%uca
Gntern:
Z0onstipatie, colita de putrefactie * se tin cure de lun(a durata (minimum o luna) cu
Iom%uca, care reecili%reaza flora intestinala si astfel im%unatateste tranzitul intestinal
si elimina micro%ii daunatori. Se %eau minimum doua paare pe zi, de re(ula pe stomacul
(ol. .ste un remediu vala%il si contra candidozelor di(estive, pentru atenuarea efectelor
nocive ale administrarii anti%ioticelor, pentru stimularea di(estiei.
ZHemoroizi * in fiecare dimineata se %eau doua cani (apro+. 3'' ml) de Iom%uca. >e
lan(a eliminarea constipatiei, acest remediu are efecte antiinflamatoare si tonice venoase,
care vor fi de un real folos in aceasta afectiune.
Z9eumatism, (uta * o cura de doua luni, in care se consuma zilnic -umatate de litru * un
litru din acest preparat, are efecte de dezinto+icare remarca%ile. 6n anumit compus
produs de aceasta ciuperca (acidul (lucuronic) a-uta la inactivarea si eliminarea din
or(anism a su%stantelor to+ice, fiind un a-utor nepretuit in tratarea acestei cate(orii de
afectiuni.
Z>revenirea si com%aterea aterosclerozei si ipertensiunii * pacientii care sufereau de
aceste %oli si care au fost tratati intr*un spital din 9i(a (Eituania) cu acest remediu au
prezentat o ameliorare certa a starii lor de sanatate. Se administreaza 1 paare de preparat
pe zi, in cure cu o durata de minimum trei luni.
Z:urerile de cap de ori(ine nervoasa * consumarea a 2*1 paare de Iom%uca poate opri
din fasa mi(renele care apar pe fondul stresului si al suprasolicitarii nervoase.
ZBripa, (uturai, %oli epidemice in (eneral * studii recente de la%orator au pus in evidenta
faptul ca anumite su%stante secretate de Iom%uca au efecte de neutralizare a virusurilor
si a ma-oritatii %acteriilor. 4ai mult, acest remediu este un stimulent puternic al
imunitatii pe termen lun(. :e re(ula, se fac cure de doua saptamani pentru intarirea
rezistentei naturale a or(anismului, timp in care se consuma -umatate de litru pe zi de
preparat.
ZStarile de an+ietate, irita%ilitate * se diminueaza in timp, atunci cand se consuma re(ulat
acest remediu. Gnca nu se cunosc foarte clar su%stantele care (enereaza acest
efect, dar este cert ca %autura din Iom%uca intr*adevar linistestenervii, alun(a
tristetea si reda pofta de viata. Se consuma zilnic inainte de fiecare masa cate o -umatate
de paar de preparat.
ZAd-uvant in tratarea calculozei renale si %iliare * se %ea in fiecare zi cate un litru de
Iom%uca, de preferinta dimineata. J cura dureaza # zile si se poate repeta lunar.
ZAd-uvant in tratamentul cancerului * in fosta 6.9.S.S. s*au facut cele mai multe studii
referitoare la efectele acestei ciuperci in tratarea si mai ales in prevenirea cancerului. Gnca
din !<=!, cand au inceput si primele e+perimente nucleare, care au declansat in unele
zone o adevarata epidemie de cancer, 6nitatea 0entrala de 0ercetari Jncolo(ice si
Academia din 4oscova au inceput sa cerceteze cum actioneaza Vceaiul LTasV (cum este
numit in aceasta tara) in %oala canceroasa. S*a a-uns la concluzia ca prin efectele sale
intens depurative, de stimulare imunitara (intre altele, administrarea sa stimuleaza
productia de Gnterferon) si vitaminizante este un remediu e+celent de protectie impotriva
cancerului. :e asemenea, poate fi folosit cu succes in tratarea cancerului de colon in faze
incipiente si a leucemiei. :e re(ula, se %ea un litru din acest remediu pe zi, in locul apei
de %aut, in cure de lun(a durata (minimum 4= de zile).
ZAtenuarea efectelor into+icatiilor lente cu metale (rele, (aze to+ice, deseuri radioactive *
tot savantilor sovietici le apartin si studiile facute in re(iunile SoliLamsL si 8eresniLi din
vestul 4untilor 6rali, unde se inre(istrau foarte putine cazuri de cancer si alte %oli
cronice, in ciuda poluarii intense din aceasta zona cu deseuri industriale cu mercur,
plum%, materiale radioactive. 0oncluzia a fost ca %autura de Iom%uca utilizata in mod
traditional de populatia din aceasta zona pur si simplu a-uta la eliminarea acestor materii
to+ice din or(anism si previne im%olnavirile. Se consuma un litru de preparat pe zi, in
cure de 1' de zile, cu # zile de pauza intre ele.
Aplicatii e+terne:
ZAmi(dalita, dureri de (at * se face (ar(ara cu un paar de %autura concentrata de
Iom%uca. Gn plus, se %ea zilnic cate o -umatate de litru de remediu pana la insanatosire.
Z"en cu aspect incarcat * se curata in fiecare seara tenul cu un tampon de vata inmuiat in
acest preparat. :e asemenea, se consuma dimineata, pe stomacul (ol, !*2 paare de
Iom%uca.
>recautii si contraindicatii
Gntrucat este un stimulent destul de puternic al di(estiei, Iom%uca va fi administrata cu
prudenta in cazul (astritei iperacide. :e asemenea, va fi luata in doze mici la inceput de
persoanele care sufera de colita de fermentatie, oprind administrarea imediat ce apar
simptome neplacute.
:esi are un procent scazut de alcool (',=@), acest remediu nu va fi consumat in cantitati
foarte mari de catre cei care tre%uie sa conduca masina, care au activitati ce necesita un
inalt (rad de precizie si control.
Glie "udor
(>entru a o%tine (ermeni pentru cultura de Iom%uca, puteti suna la tel. '#4=,#=!.1=C,
'#CC,=24.<#1 * 0armen >op)
ttp:,,vitalitatema+ima.%lo(spot.ro,searc,la%el,re(enerarea@2'pielii
Faina fi%rio 2 faina de (rau macinat zilnic, faina ovaz, secara, canepa, tarate de ovaz,
tarate de (rau