CATEDRA DE BIOFIZICA SI BIOTEHNOLOGIE CELULARA

LASER-TERAPIA IN CARCINOAMELE
CUTANATE
DR. NICOLETA CRETU
STUDENT MASTER ANUL I
-MAI 2006-
I.Evolutie istorica
LASER reprezinta acronimul pentru Light Amplification b Stimulate!
Emi"ion of Ra!iation#
$onceptul !e emi"ie "timulata a fo"t "ugerat in %&%' !e catre profe"orul Albert
Ein"tein( ceea ce a !u" la !e"coperirea in %&60 a rub-la"erului !e catre )# Maiman#
La 6 luni !upa !e"coperirea ace"tuia( A#*a+an a pro!u" ra!iatie la"er intr-o mi,tura !e
gaze -e-.e( in timp ce la "far"itul anului %&62 M# .athan( R# -all "i )# /ui"t au
pro!u" emi"ie !e ra!iatie la"er prin "emicon!uctori#
0e atunci "i pana acum "-au !e"coperit numeroa"e alte me!ii care pot "u"tine
pro!ucerea la"erilor( printre care enumeram1 gazele ionice "i moleculare2-e-.e(
$32( argon( e,cimeri4 ( cri"tale "intetice2rubin( .!15A6( Er15A6( ale,an!rit4(
"olutiile colorate#
II. Fizica laserului
%#7rincipiile la"erului
7entru a creea ra!iatia la"er( "unt nece"are patru con!itii !e baza1
i# me!iul acti+ care "a poata emite ra!iatii in campul optic al unui "pectru
electromagnetic8
ii# in+er"ia populationala pro!u"a in me!iul acti+8
iii# mecani"m !e e,citare care pro!uce in+er"ia populationala8
i+# rezonatorul optic care "uporta frec+enta !e o"cilatie( furnizan! reactia
poziti+a pentru amplificarea ra!iatiei !e emi"ie "pontana#
i# Mediul activ si nivelele energetice

Me!iul acti+ poate fi o colectie !e atomi( molecule "au ioni#
$on"i!eram o !iagrama !e energie "implificata intr-un mo!el !e gaz ce
reprezinta o colectie !e atomi prin care e,aminam proce"ele cla"ice1 ab"obtie
"timulata "i emi"ie "pontana( precum "i noul proce" !e emi"ie "timulata#
Atomii gazului "unt caracterizati !e !oua "tari energetice1"tare non- e,citata E0
"i "tarea e,citataE%( cu E%9E0( "eparate !e o !i"tanta care core"pun!e unei energii
E%0:E%-E0 "au unei frec+ente %0:E%0;h( un!e h e"te con"tanta lui 7lanc< 2fig#
%4#$an! o un!a electro-magnetica tra+er"eaza prin "i"tem cu o frec+enta %0(
atomii !in ni+elul E0 ab"orbenergie "i "e urca intr-o "tare "uperioara E%( proce"
numit ab"orbtie "timulata# In paralel cu proce"ul !e ab"orbtie( are loc "i un proce"
!e emi"ie( prin care atomii !in "ta!iul E% trec in "ta!iul E0 printr-un proce" rapi!(
repopulan! ni+elul E0# 7roce"ul !e reantoarcere al atomilor e,citati !in ni+elul E%
in ni+elul E0 poate a+ea loc in !oua mo!uri8 fie "pontan( fie "timulat2 in proce"ul
!e emi"ie "timulata( energia e"te a!augata in final un!ei "timulante4( acea"t implica
ca fotonului care !etermina emi"ia "timulata I "e a!auga un al !oilea foton care are
aceea"i lungime !e un!a "i aceea"i faza#
A"tfel atomii care emit ra!iatii printr-un proce" "pontan emit !ezor!onat in timp(
in timp ce atomii care emit ra!iatii !upa "timulare( emit in faza cu ra!iatia
"timulanta#
$ele trei proce"e !e"cri"e "e !e"fa"oara "imultan# Rata cu care atomii !in ni+elul
E% "e mi"ca "pontan "pre ni+elul E0 e"te caracterizat !e con"tanta A%0( numita
coeficientul Ein"tein !e emi"ie "pontana# Acea"ta in"eamna ca emi"ia "pontana e"te
.%A%2 .% reprezinta numarul !e atomi !in ni+elul E%4# Emi"ia "timulata "i
ab"orbtia au loc numai can! e,i"ta o ra!iatie e,terna# Ein"tein a aratat ca rata
ab"obtiei "timulate e"te !ata !e relatia .0=0%2un!e .0 reprezinta numarul !e
atomi !in ni+elul .08 reprezinta !en"itatea "pectrala a ra!iatieiin *";m> "i =0%
reprezinta coeficientul !e emi"ie "timulata Ein"tein4#
Se poate !emon"tra ca la echilibru coeficientulA%0 e"te egal cu =%01
A%0:?h%0=%0;c>-relatia Ein"tein( un!e c e"te +iteza luminii in +i!#
0aca con"i!eram un material cu coeficientul !e ab"orbtie a( cu !iferenta
populationala2.i-.@4 a !oua ni+ele energetice aleatorii Ei "i E@( a unui mo!el
atomic mai complicat( cu EiAE@ "i .9.@ a+em1
A:=i@2.i-.@4hi@;Bc90(
$eea ce in"eamna ca a+em ab"orbtia ra!iatiei !in me!iu#
ii# Inversiunea populationala si mecanismul de excitare
7entru .i-.@A0 2.@9.i4( atunci aA0( !aca un fa"cicul !e lumina cu frec+enta i@
trece prin "i"tem( atunci ace"t fa"cicul e"te amplificat( in loc "a fie ab"orbit#
0in pacate con!itia .i-.@A0 nu e"te nicio!ata "ati"facuta la echilibru termic(
!eoarece !upa "tati"tica lui =oltzman .@ poate fi foarte aproape !e .i( !ar nicio!ata
.@9.i#
A"tfel ca "ingura po"ibilitate prin care putem obtine .@9.i e"te !e a a!uce atomii
!in me!iul acti+ intr-o "tare in care !i"tributia echilibrului termic e"te in+ali!( prin
a@utorul unei "ur"e !e energie e,terna#7roce"ul prin care atomii "unt "timulati "au
pompati "i impin"i "pre o "tare !e !i"tributie termica neechilibrata e"te numit
proce" !e e,citatie( in timp ce "tarea .@9.i e"te numita in+er"are populationala#
In+er"area populationala are ca rezultat amplificarea luminii cu a@utorul proce"ului
!e emi"ie "timulata#
iii# Rezonatorul optic

La ma@oritatea la"erilor( fa"ciculul "e retrege !e mai multe ori in me!iul acti+
!atorita unui cuplu !e oglinzi care e"te pla"ta perpen!icular pe a,ul optic al la"erilor#
$u o a"tfel !e ca+itate optica( lungimea efecti+a a amplificatorului cre"te !e cate+a
ori# Ace"t "i"tem con"tan! !in !oua oglinzi( un acu reflecti+itate totala( iar cealalta cu
reflecti+itate partiala( ofera fee!-bac<-ul optic cerut "i in multe cazuri furnizeaza
"electarea frec+entei la"erului#
2#7roprietatile ra!iatiei la"er
In proce"ul !e emi"ie "pontana( un foton +a fi emi" "pontan !intr-un atom e,citat
!upa o perioa!a !e timp# La"erul utilizeaza o "ur"a !e energie( un me!iu acti+ "i o
ca+itate pentru "timularea emi"iei fotonilor#
In proce"ul !e emi"ie "timulata( o "ur"a e,terna !e energie creeaza e,citarea
atomilor !in me!iul acti+#0aca atomii in"tabili i"i emit fotonii( ace"ti fotoni "e
ciocne"c cu alti atomi e,citati !in me!iul acti+ "i "unt triggerii unei ca"ca!e !e
reactiice are ca rezultat emi"ia a numero"i fotoni in acela"i timp cu acelea"i lungimi
!e un!a( energie "i faza# Atat timp cat in+er"ia populationala catre o "tare e,citata
continua( lumina la"er continua "a "e amplifice#
$ele patru mari proprietati ale la"erului "tau la baza aplicatiilor terapeutice ale
energiei la"er( re"pecti+1
i#monocromaticitatea8
ii#coerenta8
iii#!irectionalitatea8
i+#"tralucirea#

i.Monocromaticitatea
Monocromati"mul la"erului e"te !eterminat !e emiterea !e catre ace"ta a unui
fa"cicul lumino" !e o "ingura lungime !e un!a#2fig# >4
Acea"ta proprietate a la"erilor e"te utila in clinica neopla"mului tegumentar
!eoarece cromoforii cutanati ab"orb "electi+ anumite lungimi !e un!a# Lungimea
!e un!a "pecifica a luminii la"erului afecteaza !ea"emenea profunzimea penetrarii
ace"tuia in te"ut#In general( profunzimea penetrarii la"erului cre"te o !ata cu
cre"terea lungimii !e un!a !in ca!rul "pectrului +izibil#
A"tfel incat( atunci can! "e alege tipul la"erului pentru o anumita afectiune
cutanata( "e are in +e!ere atat profunzimea cromoforului( cat "i lungimea !e un!a
"pecifica ab"orbita !e ace"ta#
ii.Coerenta
$oerenta e"te a !oua proprietate unica a la"erului( ace"t fapt aratan! ca un!ele
luminoa"e "unt in faza atat in timp( cat "i in "patiu# .atura coerenta a luminii
la"erului e"te !atorata proce"ului !e emi"ie "timulata# $an! lumina e"te emi"a !e un
la"er( e"te emi"a in aceea"i !irectie "i in aceea"i faza#
iii.Directionalitatea
0irectionalitatea arata paraleli"mul un!elor emi"e !e un la"er#7rin reflectarea
luminii intr-o camera "peciala "ituata intre !oua oglinzi care permit ie"irea !oar a
un!elor paralele( "e con"tituie acea"ta proprietate#0eoarece un!ele luminii "unt
paralele intre ele( ten!inta "pre !i+ergenta e"te mica#0atorita ace"tei proprietati(
fa"ciculul la"er poate fi propagat pe o lunga !i"tanta prin fibrele optice( fara a "e
pier!e lumina prin impra"tiere#
In practica clinica( fa"ciculul luminii la"er e"te !irectionat catre tinta folo"in!
fibre optice "au un brat articulat2manipulator optomecanic4#
iv.Stralucirea
Amplificarea proce"ului intr-o ca+itate la"er pro!uce o !en"itate energetica
cre"cuta# Energia "i puterea cuantifica cantitatea !e lumina emi"a !e un la"er#Energia
ma"urata in *oule reprezinta lucrul mecanic( in timp ce puterea reprezinta rata la care
energia e"te con"umata#
Cluenta "e refera la !en"itatea !e energie a fa"ciculului la"er ma"urat in *;cm2#
Ira!ierea reprezinta !en"itatea !e puterea a fa"ciculului la"er( care e"te egale cu
puterea fa"ciculului la"er raportata la aria fa"ciculului( ceea ce reprezinta marimea
"potului# 7rin manipularea fluentei( ira!ierii "i a timpului !e e,punere( "e poate utiliza
la"erul in !iferite patologii#2fig#B4
>#Interactiunea la"erului cu te"utul
Lumina poate interactiona cu te"utul in patru mo!uri !iferite1
i#)ran"mi"ie
ii#Reflectie
iii#Impra"tiere
i+#Ab"orbtie
i.Transmisia
-"e refera la trecerea luminii printr-un te"ut( fara a a+ea +reun efect a"upra
ace"tuia "au a"upra proprietatilor luminii8
ii.Reflectia
-"e refera la re"pingerea luminii la "uprafata te"utului( fara "a intre in te"ut8
-apro,imati+ B-'D !in lumina e"te reflectata la "uprafata pielii8
-cantitatea !e lumina reflectata cre"te o !ata cu cre"terea unghiului !e inci!enta(
a"tfel incat ultima reflectie are loc can! fa"cicululla"er e"te !irectionat
perpen!icular pe te"ut8
-!aca "e pro!uce o reflectie "uficient !e puternica "a creeze un fa"cicul !e mare
inten"itate( "e pot pro!uce leziuni ale unor tinte incon@uratoare

iii.Imprastierea
Impra"tierea luminii "e pro!uce !upa ce lumina a intrat in te"ut( cu +ariatii in
marimea particulei "i in!e,ul !e refractie intre !iferite parti ale te"utului(
!etreminan! cantitatea impra"tierii# Impra"tierea fa"ciculului la"er in te"ut are ca
rezultat ira!ierea unei arii mai mari !ecat "e anticipa"e# 0ea"emenea( limiteaza
profunzimea penetratiei( !eoarece "e poate pro!uce anterogra! "i retrogra!#
La ni+elul pielii( cea mai mare parte a luminii impra"tiate "e !atoreaza
interactiunii cu colagenul !in !erm# In general( cantitatea luminii la"er impra"tiate
e"te in+er" proportionala cu lungimea !e un!a a la"erului# $u cat lungimea !e un!a
e"te mai lunga( cu atat penetreaza te"utul mai profun!# E,ceptie !e la acea"ta regula
o face lumina la"er !incolo !e infraro"ul me!iu# La"erul cu lingime !e un!a mai
mare !e %>00mm penetreza !oar "uperficial( !atorita coeficientului !e ab"orbtie
mare al apei!in te"ut#
iv.Absobtia
Ab"orbtia la"erului !e te"uturile tinta "pecifice reprezinta "copul fun!amental al
clinicii la"er# 7otri+it legii 6rothu"-0raper( lumina trebuie ab"orbita !e te"ut pentru
a pro!uce un efect in acel te"ut#Ab"obtia fotonilor !in lumina la"er e"te
re"pon"abila !e efectele "ale a"upra te"utului# $omponentele te"utului care ab"orb
fotonii !epin! !e lungimea !e un!a "i "e nume"c cromofori#$ei mai frec+enti
cromofori tinta !in piele "unt1 melanina( hemoglobina( apa( precum "i tu"ul
tatua@elor#Ab"obtia energiei !e catre cromofori are ca rezultat con+er"ia energiei in
energie termica#
B#Efectele la"erului

I.Efectele termice ale fasciculului laser

Efectele termice ale la"erilor a"upra te"uturilor biologice "unt proce"e comple,e
rezultan! !in trei fenomene !i"tincte2fig#E41con+er"ia luminii in cal!ura( tran"ferul
cal!urii "i reactia ti"ulara( care "unt legate !e temperatura "i timpul !e incalzire#
Ace"te interactiuni !uc la !enaturarea "au !i"trugerea unui +olum ti"ular# Cactorii
cuno"cuti "unt1 %# parametrii la"erului2 lungime !e un!a( putere( timp "i mo! !e
emi"ie( profilul "potului "i marimea "potului4 "i 2#te"utul care nece"ita
tratament2 coeficientii optici( parametrii termici "i coeficientii !e reactie ai !enaturarii
termice4#

i#$rearea "ur"ei !e cal!ura
Sur"a !e cal!ura rezulta !in con+er"ia luminii la"er in cal!ura# Reflectia optica
!etermina ce proportie !in fa"cicul +a penetra efecti+ te"utul#$unoa"terea cu precizie
a reflecti+itatii ti"ulare e"te importanta !eoarece poate atinge ni+ele mari2>0-E0D!in
fa"ciculul !e argon e"te reflectat !e piele4#7entru lungimi !e un!a mai lungi !ecat
"pectrul +izibil( reflecti+itatea tin!e "a fie con"i!erabil mai mica#
Impra"tierea optica e"te !eterminata !e interactia luminii la trecerea prin materie(
moment in care razele inci!ente i"i "chimba !irectia !atorita unor molecule "au
particule mici prezente in me!iu# La lungimi !e un!a lungi2ro"u "au infra-ro"u4( un!e
lumina e"te ab"orbita mai putin( fa"ciculul e"te mai penetrant2 ignoran! efectele
impra"tierii4#
Cromoforii "unt componente ale te"utului care ab"orb lumina# Ab"obtia e"te
functie !e lungimea !e un!a "i functie !e cromofor#2fig#64# Multe molecule organice
manife"ta o ab"obtie in regiunea FG( a"tfel ca penetrarea in FG e"te foarte
"laba2cati+a m4# In "pectrul +izibil 2alba"tru( +er!e "i galben4( ab"orbtia e"te !atorata
in principal hemoglobinei "i melaninei#Spectrele ro"u "i infra-ro"u apropiat2600-
%200mm4 "unt "lab ab"orbante "i penetreaza a!anc in te"ut2acea"ta penetrare e"te
limitata !e impra"tierea optica4# In "pectrele infra-ro"u apropiat "i in!epartat( apa
ab"oarbe inten"( lumina a+an! efecte "uperficiale# $on+er"ia luminii ab"obite in
cal!ura pro!uce incalzirea primara#
ii#Mecani"mele tran"ferului !e cal!ura
)ran"ferul cal!urii "pre te"uturi +a tin!e "a marea"ca +olumul ace"tei "ur"e
!ecal!ura primara#Ace"t tran"fer e"te e"ential pro!u" !e mecani"me !e con!uctie8
influenta circuitului "anguin2tran"port prin con+ectie4 e"te negli@abil# $on!uctia poate
fi con"i!erat ca fiin! ca un tran"fer !e energie prin interactiune cu particulele ti"ulare#
Ace"t tran"fer "e pro!uce aleatoriu( intre particule mai mult "au mai putin energetice
"i au ca rezultat un +olum "ecun!ar incalzit care e"te mai mare !ecat "ur"a
primara( bazata numai pe con+er"ia luminii in cal!ura# 0e aceea( can! "e "tu!iaza
!enaturarea ti"ulara( trebuie luat in calcul +olumul "ecun!ar incalzit#
iii#Mecani"mul !enaturarii ti"ulare
0enaturarea ti"ulara e"te rezultatul final al actiunii termice a"upra te"uturilor#
$uno"tintele !e cinetica ale ace"tei tran"formari "unt nece"are pentru a !e"crie
proce"ul !e !enaturare# Ace"te cinetici !epin! !e temperatura !in te"ut( !e timpul !e
incalzire "i !e "u"ceptibilitatea te"utului la !i"tructie termica#
i+#Rezultatele efectelor termice ale !iferitilor la"eri
Actiunea termica a fa"ciculului la"er poate fi !e"cri"a ca una !in cele trei !e"cri"e
mai @o"( !epinzan! !e gra!ul "i !urata incalzirii ti"ulare1
%#ipertermia! in"emnan! o cre"tere mo!erata in temperatura2B%-BBgr!#4 pentru
cate+a zeci !e minute( a+an! ca rezultat moartea celulara !atorata "chimbarilor in
proce"ele enzimatice# Ace"t proce" e"te greu !e controlat( a"a ca e"te putin utilizat in
practica#
2#Coagularea! "e refera la o necroza ire+er"ibila cu !i"tructie ti"ulara ime!iata#
)emperatura a@ungan! la E0-%00gr!# 7entru cate+a "ecun!e( pro!uce !e"icatie(
!i"trugere "i contractare ti"ulara prin !enaturarea proteinelor "i a colagenului#
>#"olatilizarea! "e tra!uce prin pier!ere !e material ti"ular#
$on"tituenti ti"ulari +ariati !i"par in fum la %00gr!#( in relati+ "curt timp2%;%0
"ecun!e4# La marginea zonei !e +olatilizare e,i"ta o regiune !e necroza !e
coagularecu o tranzitie gra!uala intre +olatilizare "i zonele incalzite# Efectul
hemo"tatic "e !atoreaza zonei !e necroza !e coagulare# 0aca zona !e +olatilizare are
o zona cu !iametrul !e cati+a mm( e"te po"ibil "a !i"truga tumori mai mari !ecat cele
tratate prin "impla coagulare# 0aca regiunea !e +olatilizare e"te ingu"ta( e"te obtinut
un efect !e taiere#

#ototermoliza selectiva
)eoria fototermolizei "electi+e "e refera la ab"obtia enrgiei la"er !e catre un
cromofor tinta( fara lezare termica "emnificati+a a te"utului incon@urator# 7entru a
achizitiona fototermoliza "electi+a( la"erul trebuie "a pro!uca un fa"cicul !e lumina
cu lungime !e un!a !e preferinta ab"orbit !e cromoforul !in leziune# 0e importanta
egala e"te "i !urata pul"ului fa"ciculului la"er care trebuie "a fie mai "curt !ecat
timpul !e rela,are termica al cromoforului pentru a pre+eni !i"iparea energiei termice
!incolo !e cromoforul tinta#
Timpul de relaxare termica e"te !efinit ca timpul nece"ar pentru cromofor !e a "e
raci la @umatate !in pea<-ul temperaturii "ale !upa ira!ierea la"er( care e"te
proportionala cu patratul marimii cromoforului#
In general( obiectele mici "e race"c mai repe!e !ecat cele mari# 0e e,emplu(
melanozomii cu marimi !e 0(E-%m au un timp !e rela,are termica !e %"( in timp ce
capilarele cu marimi !e %0-%00m au un timp !e rela,are termica !e %m"#0aca
!iametrul pul"ului e"te mai mare !ecat timpul !e rela,are termic( leziuni termice
ne"pecifice "e pro!uc !atorita !ifuziei cal!urii# In final( energia eliberata catre
tinta2fluenta4( trebuie "a fie "uficient !e mare pentru a !i"truge cromoforul in timpul
!uratei pul"ului#
=azat pe teoria fototermolizei "electi+e( lungimea !e un!a( !urata pul"ului "i fluenta
la"erului( au ca rezultat croirea leziunii "electi+( fara lezare termica ne"pecifica a"upra
te"utului incon@urator#
La"erii care emit in lumina +izibila au fo"t !e"emnati pe baza fototermolizei
"electi+e# Ace"ti la"eri "unt1 la"erii in impul"uri cu "olutie colorata( /- "Hitche! rub(
.!15A6 "i ale,an!rite#Lungimea !e un!a a fiecarui la"er e"te ab"orbita preferential
!e anumiti cromofori#$ei mai importanti cromofori nta cutanati pentru lumina
+izibila "unt1 melanina "i o,ihemoglobina# Ace"ta !in urma are trei pea<-uri
principale !e ab"obtie2B%?nm( EB2nm( E''nm4( in timp ce melanina are un "pectru
mult mai larg !e ab"orbtie !e-a lungul "pectrelor ultra+iolet( +izibil "i infraro"ul
apropiat( cu "ca!erea ab"orbtiei o!ata cu cre"terea lungimii !e un!a# Apa ab"oarbe in
principal energia la"er !in infraro"u#A!ancimea penetrarii afecteaza abilitatea !e a
trata anumiti cromofori la anumite a!ancimi cu anumite lungimi !e un!a# 0e
e,emplu( pea<-ul principal pentru ab"orbtie al hemoglobinei e"te !e B20nm( !ar
aea"ta lungime !e un!a +a penetra !oar @onctiunea !ermo- epi!ermica2%00Im4( ceea
ce +a limita utilizarea la"erilor cu acea"ta lungime !e un!a pentru leziunile +a"culare
cutanate# 7ea<-ul mic !e ab"or"tie al o,ihemoglobinei la E''nm e"te mai util
clinic!atorita penetrarii mai profun!e achizitionate la acea"ta lungime !e un!a#
II. Efectele mecanice ale fasciculului laser
Ace"te efecte pot rezulta !in crearea pla"mei( a +aporizarii e,plozi+e "au a
fenomenelor !e ca+itatie( fiecare !in ele fiin! a"ociate cu pro!ucerea !e un!e !e "oc#
$u .!15A6 la"er cu impul"uri !e nano- "au pico-"ecun!e( un flu, lumino" !e
foarte mare inten"itate pe "uprafata ionizeaza atomii "i creeaza %#lasma . La
marginea regiunii ionizate e,i"ta un gra!ient !e pre"iune cre"cut care !etermina
propagarea un!ei "oc# Efectul !i"tructi+ e"te !eterminat !e e,pan"iunea ace"tei un!e
"oc# Ace"ti la"eri "unt folo"iti in oftalmologie pentru a "parge membranele care "e
!ez+olta a!e"ea !upa implanturi !e lentile artificiale#
$an! timpul !e e,punere al la"erului e"te mai mic !ecat timpul caracteri"tic al
!ifuziei termice in te"ut( "e pro!uce o inca"traretermica cu acumulare !e cal!ura
fara !ifuzie "i 2#vaorizare e!loziva a tintei#Ace"t mecani"m e"te implicat in
fototermoliza "electi+a obtinuta cu impul"uri cu !e la"er emi"e timp !e E00I" la
E?Enm ai e"te utilizat pentru a trata angioamele cutanate plane#
In final( !aca inca"trarea mecanica e"te a!augata inca"trarii termice( +aporizarea
e,plozi+a nu "e mai pro!uce ( pro!ucan!u-"e !oar gaze care !etermina imlozie can!
fa"ciculul la"er e"te intrerupt( crean!fenomenul !e >#cavitatie. Ace"ta e"te
mecani"mul !e utilizare pentru fragmentarea calculilor urinari prin impul"uri la"er
care emit in micro"ecun!e#
III.Efectul fotoablativ al laserilor
Ace"t efect e"te !efinit prin pura ablatie a materialului( fara leziuni termice ale
marginilor( cum e"te cel !eterminat !e bi"turiu# Se pro!uce !atorita principiului
!i"ociatiei( $u lungimi !e un!a foarte "curte2%&0->00nm4( campul electric a"ociat cu
lumina e"te mai mare !ecat energia !e legare !intre molecule# Legaturile moleculare
"unt rupte "i componentele ti"ulare "unt +aporizate( fara generare !e cal!ura la ni+elul
marginii#Se obtine ace"t efect cu la"eri cu lungimi !e un!a foarte energice( precun
cele emi"e in ultra+iolet2 la"erii e,cimeri ce emit1ArC la %&>nm( JrC la 2B?m( Ke$l
la >0?nm4# Actiunea e"te foarte "uperficiala( !e or!inul cator+a microni( !eoarece
lumina la ace"te lungimi !e un!a e"te foarte puternic ab"orbita !e te"ut#
0e"emenea( efectul fotoablati+ poate fi obtinut !e la"eri ce emit in infraro"u( cum
ar fi Er15A6 la 2&00nm# Mecani"mul initial e"te con+er"ia luminii in cal!ura( fara ca
cea"ta cal!ura "a fie !ifuzata# 2&00.m e"te pea<-ul !e ab"orbtie pentru apa( fiin! atat
!e inten"a pentru apa( incat +aporizarea e"te ime!iata "i "uperficiala# A!itional( !urata
foarte "curta a impul"ului2 "ute !e I"4( e+ita fenomenul !e !ifuzie termica#
Efectul fotoablati+ nu ofera a+anta@e practice pentru incizii "au pentru ablatia
te"utului +a"cular( !eoarece te"uturile +or "angera la fel ca "i la bi"turiu# 7oate fi
folo"it !oar la te"uturi care nu "angereaza# 0e fapt e"te !ificil !e imitat actiunea unui
bi"turiu( !eoarece trebuie"c luate in "eama nu numai !irectia "i +iteza !e taiere( !ar "i
pre"iunea aplicata a"upra te"utului#
$a "i e,emplificare pentru ace"t efect( la"erii e,cimeri "i-au ga"it aplicatie in
oftalmologie pentru <eratopla"tia fotorefracti+a#Acea"ta proce!ura "e folo"e"te la
pacientii cu probleme !e refractie# In miopie imaginea e"te formata in fata retinei( in
timp ce in hipermetropie imaginea e"te formata in "patele retinei#)ehnica la"er
"chimba curbatura corneei pentru a corecta !ificultatea!e focalizare a imaginii pe
retina# Similar( patologii corneene +ariate pot fi tratate( cum ar fi efectele a!+er"e
po"t-<eratita( !i"trofia "au <eratinizarea# 3 analiza preliminara a topografiei corneene(
permite "pecificarea corectiei cerute "i permite controlul parametrilor tratamentului
la"er# Se utilizeaza un la"er e,cimer ArC care emite fa"cicul la %&>nm( fiin! "topat
ime!iat !e "traturile "uperficiale ale corneei( rezultan! fotoablatia "uprafetei#
A!ancimea fotoablatiei poate +aria !e la zeci pana la %E0Im2 % !ioptrie miopie e"te
echi+alenta cu %0Im !e fotoablatie# )ratamentul "e aplica unui pacient !upa ane"tezie
corneana( !eoarece e"te impo"ibil ca pacientul "a nu-"i mi"te ochiul in timpul
tratamentului( care poate !ura cate+a "ecun!e# Ca"ciculul la"er e"te a@u"tat fie printr-
un !iafragm( fie printr-o ma"ca# 3peratia e"te !ureroa"a "i +e!erea neclara !ureaza
cate+a "aptamani( clarifican!u-"e progre"i+#Comlicatiile <eratopla"tiei
fotorefracti+e "unt1 regre"ia corectiei( orbirea "i a"tigmati"mul !atorate !ecentrarii
po"ibile a fa"ciculului la"er# In!icatiile chirurgiei cu la"eri e,cimeri nu a fo"t preci"
!efinita( !eoarece e,perienta ace"tei forme !e tratament e"te limitata la cati+a ani#
I".Efectul fotodinamic al laserilor
)erapia foto!inamica implica con!ucerea relati+ "electi+a a unui me!icament
foto"enziti+ catre te"utul tinta "i ira!ierea ulterioara a ace"tuia cu lumina !e lungime
!e un!a potri+ita in prezenta o,igenului( pro!ucan!u-"e o,igen "inglet prin in!ucerea
unei actiuni citoto,ice# Iluminarea e"te nece"ara la o lungime !e un!a
core"punzatoare pea<-ului !e ab"orbtie al me!icamentului#
Localizarea efectului in te"utul tinta e"te realizat cel mai comun prin in@ectarea
intra+enoa"a a me!icamentului foto"enziti+( !ar poate fi obtinut acela"i efect "i prin
a!mini"trarea topica "au orala a me!icamentului# )rebuie mentionat ca
me!icamentele foto"enziti+e utilizate nu "unt to,ice la !ozele folo"ite#
Iluminarea la"er e"te aplicata cu a@utorul fibrelor optice in timp !e cate+a ore
pana la cate+a zile !e la a!mini"trarea me!icamentuli foto"enziti+# Lungimea !e un!a
folo"ita !epin!e !e ab"orbtia me!icamentului "i !e a!ancimea !orita a efectului
a"upra te"utului# Lumina !in regiunea +er!e a "pectrului e"te folo"ita petru efectele
"uperficiale( in timp ce lumina !in regiunea ro"ie a "pectrului e"te folo"ita pentru
efectele profun!e# Se folo"e"c !e obicei !e-la"eri pompati in alti la"eriin regiunile
+er!e "i ro"u a "pectrului#
Mecani"mul !e actiune al me!icamentului con"ta in faptul ca !upa ce a fo"t
e,citat !e ab"orbtia unui foton( "e intoarce la "tarea "a !e baza "i tran"fera energie
o,igenului !in me!iul ambient( care e"te tran"format in o,igen "inglet e,trem !e
reacti+ "i to,ic( care la ran!ul "au o,i!eaza toti con"tituentii ti"ulari cu care +ine in
contact( ra"pan!in!u-"e foarte putin( a"tfel incat efectul "au e"te foarte localizat#
Singurul me!icament foto"enziti+ folo"it in Cranta e"te C3)3CRI.( un !eri+at !
hematoporfirina obtinut in $ana!a !e catre /L)-inc#
$ele mai importante ava"ta#e ale ace"tei tehnici comparati+ cu la"erii termici
"unt1
%#7o"ibilitatea tratarii cu "ucce" a tumorilor mici "au primare cu era!icare
completa8
2#7o"ibilitatea tratarii omogene a uni arii largi2 cancer e"ofagian =arrett "au
cancere +ezicale multifocale48
>#7roce"ul !e +in!ecare !uce la un ri"c "cazut !e perforatie a organelor ca+itare
comparati+ cu la"erii termici( !ucan! la un rezultat co"metic mai bun2 cancerele !e
piele48
B#Are o oarecare "electi+itate intre regiunile patologice "i cele "anatoa"e#
$ele mai importante $ezava"ta#e imlca%
%#Coto"enziti+itatea pielii( !eoarece unele me!icamente raman in piele( e+itan!u-
"e a"tfel e,punerea la "oare pentru mai mult !e patru "aptamani8
2#$o"tul( +alabilitatea "i tehnica care "e !ez+olta greu8
>#0ificultatea in !ez+oltarea "i"temului !e eliberare a luminii la"er !e"tinate ariei
tinta pentru a fi tratate#
In!icatiile ace"tei tehnici "unt1
%# )ratamentul paleati+ in cancerele ob"tructi+e ale cailor aeriene "i ale
e"ofagului8
2# )ratamentul curati+ in cancerele mentionate mai "u"( precum "i in cancerele
multicentrice !e +ezica urinara8
># In !ermatologie( calitatea rezultatelor co"metice poate @u"tifica folo"irea
ace"tei tehnici in tratamentul cancerelor !e piele8
B# .eurochirurgie
E# 3ftalmologie
6# 6inecologie
'# Leziuni precanceroa"e( cum "unt !i"plazia e"ofagului inferior8
?# )ratamentul leziunilor +irale( cum ar fi +iru"ul papiloma
&# 7"oriazi"ul
5.Parametrii laser si interactiile tislare
I.Caracteristicile razei laser
3 tra"atura importanta a luminii pro!u"a !e la"er e"te mo!ul !e !i"tributie al
inten"itatii !e-a lungul !iametrului razei#Ma@oritatea la"erilor cutanati pro!uc o
raza cu un rofil &aussia" in care ma,imul !e inten"itate e"te in centrul razei
"i "e atenueaza "pre periferie# 0in punct !e +e!ere clinic( acea"ta are ca rezultat
nece"itatea !e a trata te"utul cu o anumita "uprapunere a razei la"er ( pentru a
elibera energie catre te"ut intr-un mo! uniform# 0ar e,i"ta la"eri care au
inten"itatea cea mai mare la periferia razei "au fluctuan! !e-a lungul
!iametrului razei( ceea ce are ca rezultat o "upraincalzire a te"utului la
"uprapunerea razelor( cu limitarea utilizarii ace"tora in clinica#
II.Marimea sotului
Marimea "potului la"erului e"te echi+alenta cu "ectiunea fa"ciculului la"er#
Cluenta "i ira!ierea "unt in+er" proportionale cu patratul razei la"erului( a"tfel
incat ( in@umatatin! marimea "potului( cre"te !en"itatea !e putere cu un factor
multiplu !e B#
Acea"ta proprietate "ubliniaza !ea"emenea !i"iparea la"erului in piele# A"tfel
ca o marime a "potului mica permite o !i"ipare mai mare a la"erului in te"ut#
3 marime a "potului mare2'-%0mm4 e"te nece"ara penttru ma,ima penetrare a
luminii la"er in !erm "au in tintele mai profun!e#
III.'urata ulsului
Lumina la"er poate fi furnizata te"utului in !oua mo!uri !i"tincte1
%# un!e continue8
2# impul"uri la"er#

%#La"erii cu un!e continue emit un fa"cicul con"tant !e lumina care poate
!etermina lezare ti"ulara non-"electi+a8
2#Emiterea pul"atila a luminii la"er permite o leziune ti"ulara "electi+a#
0urata timpului !e e,punere la o lumina la"er !etermina rata cu care
energia la"er e"te furnizata te"utului#A"tfel ca !urata impul"ului poate fi !e
la foarte "curta2nano"ecun!e4( pana la lunga2mili"ecun!e4 cum "unt la"erii
folo"iti pentru in!epartarea firelor !e par# 0urata impul"ului oricarui la"er
!at +a fi !eterminat prin timpul !e rela,are termica al te"utului tinta !e
intere"#2fig#64# )impul !e rela,are termica e"te proportional in general cu
marima "tructurii tinta#0e e,emplu /-"Hitche! la"er tinte"te "tructuri foarte
mici cu timp !e rela,are "curt( cum ar fi melanozomii "i tu"ul !in tatua@e#
$re"can! !urata impul"ului la"er 5A6( cre"te "i "electi+itatea "a pentru
"tructuri mai profun!e( cun ar fi in!epartarea firului !e par#
I(.Racirea surafetei $e i"teres
$an! cromoforul continut in te"utul tinta pentru ablatie( cum e"te
melanina foliculului pilo" e"te localizat mai profun! in piele comparati+ cu
alte tinte( cum ar fi melanina epi!ermica( "electi+itatea la"erilor pentru
te"utul tinta poate fi imbunatatitaprin racirea "uprafetei# E,i"ta trei meto!e
principale !e furnizare a racirii "uprafetei1
%#pre-racirea8
2#racirea in paralel cu aplicarea la"erilor 8
>#po"t-racirea#

%#7re-racirea "e !efin"te prin "ca!erea temperaturii epi!ermului ime!iat
!upa furnizarea la"erului pul"atil( !e obicei prin "pra cu criogen8
2#Racirea in paralel "e pro!uce in acela"i timp cu a!mini"trarea
impul"ului la"er( !e obicei prin utilizarea unui +arf cu apa racita( preferata
pentru la"erii cu !urata lunga a impul"ului8
>#7o"t-racirea cu gheata a@uta la re!ucerea !urerii "i a e!emului( !ar are
efecte "cazute pe mic"orarea leziunii ti"ulare termice in!u"e !e la"er#
Laserii cu CO) si Er%*A&
Ablatia fototermica "i remo!elarea!er