Definitia IMM-urilor

" Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din
intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de
afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de
pana la ! de milioane de euro"
(Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE)
Intreprinderile micro, mici i mi!locii (I"") !oaca un rol eential in economia
europeana# Ele repre$inta o ura de a%ilitati antreprenoriale, ino&are i creare de
locuri de munca# In 'niunea Europeana extina la 2( de tari, aproximati& 23 de
milioane de I"")uri aigura in !ur de *( de milioane de locuri de munca i repre$inta
++, din toate intreprinderile#
-otui, ele unt adeeori con.runtate cu imper.ectiunile pietei# I"")urile au
de multe ori di.icultati in o%tinerea de capital au credite, mai ale in .a$a de tart)up#
Reurele lor limitate pot de aemenea a reduca acceul la noi te/nologii au ino&are#
0e aceea, pri!inul pentru I"")uri repre$inta una din prioritatile Comiiei
Europene pentru creterea economica, crearea de locuri de munca i coe$iune ociala
i economica#
Ce fel de sprijin e"ista pentru IMM#uri din partea $%&
'entru o privire de ansam(lu asupra principalelor surse de finantare
disponi(ile pentru IMM#urile europene, consultati urmatorul )e(site*
europa+eu+int/comm/enterprise/entrepreneurs,ip/sme-envo./inde"+,tm
Importanta definitiei europene a IMM
Intr)o piata unica .ara granite interne, ete eential ca maurile de incura!are a
I"")urilor a e %a$e$e pe o de.initie comuna, in copul im%unatatirii conitentei i
e.icacitatii lor i pentru limitarea ditoriunilor i competitiei# Acet lucru ete cu atat
mai necear a&and in &edere interactiunea dintre maurile nationale i cele impue de
'E pentru utinerea I"")urilor in domenii precum de$&oltarea regionala i cautarea
de .onduri#
In 1++6, a .ot adoptata de catre Comiia Europeana o recomandare ce ta%ilea
prima de.initie a I"")urilor# Aceata de.initie a .ot aplicata pe intreg teritoriul
'niunii Europene# In data de 6 mai 2003, Comiia a adoptat o noua recomandare,
tinand eama de de$&oltarea economica incepand cu 1++6# Aceata recomandare a
intrat in &igoare in data de 1 ianuarie 200( i &a .i aplicata tuturor politicilor,
programelor i maurilor initiate de Comiie pentru I""#
1entru tatele mem%re, .oloirea de.initiei ete &oluntara, dar Comiia le
recomanda atat lor, cat i 2ancii Europene de In&etitii i Fondului European de
In&etitii, a o .oloeaca pe cara larga#

1
Obiectivele acestui ghid.
Acet g/id pre$inta modi.icarile adue de noua de.initie, precum i moti&ele
acetor modi.icari# Explica, de aemenea, cum e poate determina tatutul de I"" al
unei intreprinderi, printr)o a%ordare pa cu pa#
A&and in &edere ca ma!oritatea intreprinderilor europene anga!ea$a maxim 6
peroane, cele mai multe pot .i coniderate ca .iind I"")uri# Aceata noua de.initie
ia in coniderare 3i poi%ilele relatii cu alte intreprinderi# In anumite ca$uri, acete
relatii, in pecial daca crea$a legaturi .inanciare emni.icati&e cu alte intreprinderi,
pot implica .aptul ca o anumita intreprindere nu ete I""#
4/idul ete reali$at in pecial pentru doua categorii5
1rima ete contituita din intreprin$atorii care conduc intreprinderi micro, mici
au mi!locii, i care unt intereati a aplice pentru granturi au credite detinate I"")
urilor# 0e aemenea, aceti intreprin$atori ar putea .i intereati a a.le daca
indeplinec criteriile pentru a %ene.icia de pre&ederile legilati&e peci.ice pentru
I"")uri#
A doua categorie o repre$inta o.icialii europeni, nationali, locali au regionali,
care ela%orea$a i implementea$a programe, e&aluea$a olicitarile i &eri.ica daca
intreprinderile indeplinec criteriile de eligi%ilitate pentru c/emele de utinere a
I""#
0e aemenea, )au depu e.orturi pentru a .acilita depunerea cererilor de
.inantare au participarea in programele peci.ice detinate I"")urilor# Acet lucru
e reali$ea$a printr)o declaratie pe propria rapundere, care poate .i completata c/iar
intreprinderi Aceata declaratie poate .i trimia intitutiei repona%ile in &ederea
ta%ilirii tatutului de I"" al unei intreprinderi la momentul depunerii cererii#
'tili$area declaratiei ete &oluntara, atat pentru intreprinderi, cat i pentru intitutiile
tatelor mem%re, iar continutul lor poate .i adaptat peci.icului national#
1. De ce o noua definitie ?
6oua de.initie ete re$ultatul dicutiilor dintre Comiie, tatele mem%re,
organi$atiile de a.aceri i experti, precum i a doua conultari directe pe internet#
7c/im%arile re.lecta e&olutiile economice generale incepand cu 1++6, i o
contienti$are crecanda a o%tacolelor intampinate de I"")uri# 6oua de.initie ete
mai potri&ita pentru di.eritele categorii de I"" i ia in coniderare di.eritele relatii
dintre intreprinderi, a!uta la promo&area ino&arii i la de$&oltarea parteneriatelor, in
timp ce e aigura .aptul ca doar intreprinderile ce au ne&oie de a!utor &or .i tinta
programelor pu%lice#
Actualizarea pragurilor
E&olutia preturilor i a producti&itatii a .acut neceara a!utarea pragurilor
.inanciare# Creterea lor emni.icati&a &a permite unui numar important de
intreprinderi a)i mentina tatutul de I"" i a e aigure eligi%ilitatea lor pentru
programele uport#
1ragurile re.eritoare la numarul de anga!ati raman la ni&elul anterior, deoarece
creterea lor ar .i inemnat diminuarea maurilor detinate I"")urilor#
2
Promovarea microintreprinderilor.
In toata 'niunea Europeana, e in.iintea$a tot mai multe microintreprinderi#
6oua de.initie ia in coniderare aceata e&olutie prin ta%ilirea de praguri .inanciare
pentru acetea, care au ca cop incura!area adoptarii de mauri ce e adreea$a
pro%lemelor cu care e con.runta microintreprinderile, mai ale in .a$a de tart)up#
Imbunatatirea accesului la capital
Acceul la capital ete o pro%lema permanenta cu care e con.runta I"")urile,
in pecial datorita .aptului ca nu pot o.eri garantiile pe care le cer in mod traditional
creditorii# 1entru a re$ol&a aceata pro%lema, noua de.initie .acilitea$a .inantarea
egala pentru I"")uri, prin acordarea unui tratament .a&ora%il pentru anumiti
in&etitori, precum .ondurile regionale, companii cu capital de ric i %uine angel
( peroane au grupuri de peroane cu acti&itate o%inuita de in&etitii cu capital de
ric, care in&etec capital in a.aceri necotate), .ara ca intreprinderile a)i piarda
tatutul de I""#
Aceleai mauri e aplica autoritatilor pu%lice locale, care au un %uget anual de
maxim 10 milioane de euro, ec/i&alentul 8n lei i cu mai putin de (#000 de locuitori#
Acetea pot in&eti intr)un I"" un anumit procent .ara ca intreprinderea repecti&a
a a a.le intr)o ituatie de$a&anta!ata atunci cand aplica pentru o .inantare
neram%ura%ila#
Promovarea inovarii si imbunatatirea accesului la cercetare si
dezvoltare !"D#
1re&ederi peci.ice e aplica in momentul de .ata pentru uni&eritati i centre
de de$&oltare non)pro.it, dandu)le poi%ilitatea a ai%a o contri%utie .inanciara intr)un
I""#
0in aceata cola%orare &or %ene.icia am%ele parti# Intarete o intreprindere
prin o.erirea unui partener .inanciar de incredere i a acceului la cercetare i
de$&oltare# 0e aemenea, o.era centrelor de cercetare o oportunitate pentru punerea in
aplicare a muncii lor de ino&are#
$pri%inirea IMM-urilor inainte de 1.&1.'&&(
Ca o masura tranzitorie, programele comunitare care utilizeaza in prezent
definitia din 1996 vor continua sa fie implementate in interesul intreprinderilor care
au fost considerate IMM-uri cand acele programe au fost adoptate. Angajamentele
legale introduse de Comisie in baza acestor programe nu vor fi influentate.
!onsiderarea diferitelor relatii intre intreprinderi
'nul dintre principalele o%iecti&e ale noii de.initii ete aigurarea maurilor de
utinere pentru acele intreprinderi care c/iar au ne&oie de acetea# 0in aceata cau$a,
noua de.initie introduce metode de calculare a pragurilor .inanciare i de peronal
pentru a o%tine o imagine mai realita aupra ituatiei economice a unei intreprinderi#
1entru aceata, a .ot introdua o ditinctie intre di.eritele tipuri de intreprinderi5
autonome, partenere i legate (&e$i capitolul 2 de pe pagina urmatoare)# 6oua
3
de.initie contine de aemenea mauri de pre&enire a a%u$urilor legate de tatutul de
I"" #
Au .ot o.erite intructiuni clare pri&ind tratarea relatiilor peci.ice dintre
I"")uri i alte intreprinderi au in&etitori, in ceea ce pri&ete calcularea ci.relor
.inanciare i de peronal# In eenta, noua de.initie ia in coniderare a%ilitatea I"")
urilor de a apela la a!utor .inanciar extern# 0e exemplu, intreprinderile legate de alte
intreprinderi, care dipun de reure .inanciare mai mari )ar putea itua deaupra
pragurilor i nu ar putea .i cali.icate ca I""#
'. Aplicarea noii definitii a IMM-urilor
6oua de.intie introduce trei categorii di.erite de intreprinderi# Fiecare
corepunde unui tip de relatie pe care o intreprindere o poate a&ea cu alta
intreprindere# Aceata ditinctie e neceara pentru a ta%ili o imagine clara a ituatiei
economice a unei intreprinderi i pentru a le exclude pe cele care nu unt I"")uri
autentice#
In general, cele mai multe I"")uri unt autonome, a&and in &edere ca .ie unt
complet independente, .ie au unul au mai multe parteneriate de mici dimeniuni
(.iecare mai putin de 2(,) cu alte intreprinderi# 0aca acete parteneriate unt u%
(0,, relatia ete una intre intreprinderi partenere# 1ete acet prag, intreprinderile
unt legate#
In .unctie de categoria in care e incadrea$a intreprinderea dumnea&oatra,
atunci cand calculati datele intreprinderii dumnea&oatra &a tre%ui a includeti datele
uneia au mai multor intreprinderi# Re$ultatul calculului &a &a permite a &eri.icati
daca &a incadrati in pragurile .inanciare i de peronal ta%ilite prin de.initie#
Intreprinderile care depaec pragurile ii pierd tatutul de I""#
'.1 $unt o intreprindere?
1rimul pa pentru a &a cali.ica drept I"" ete a .iti coniderati intreprindere#
In concordanta cu noua de.initie, o intreprindere ete 9orice entitate anga!ata
intr)o acti&itate economica, indi.erent de .orma a legala9#
Aceata .ormulare nu ete noua# Ea re.lecta terminologia .oloita de Curtea
Europeana de :utititie in deci$iile ale# Fiind inclua .ormal in recomandare, copul
noii de.initii pentru I"" ete acum clar e&identiat# 1rin urmare, peroanele .i$ice
autori$ate, aociatiile .amiliale, parteneriatele i aociatiile anga!ate intr)o acti&itate
economica pot .i coniderate intreprinderi#
Factorul determinant ete acti&itatea economica, nu .orma legala#
'.' !are sunt noile praguri?
0upa ce ati &eri.icat ca unteti o intreprindere, tre%uie a ta%iliti datele
intreprinderii d&, dupa urmatoarele trei criterii5
6umarul mediu de alariati
Ci.ra de a.aceri anuala neta
Acti&ele totale
;
1rin compararea datelor intreprinderii d& cu ni&elul pragurilor celor trei
criterii, &eti putea determina daca intreprinderea dumnea&oatra ete o
microintreprindere au o intreprindere mica au mi!locie#
!e date trebuie utilizate?
Cand se realizeaza calculele financiare si de personal, va trebui sa folositi
datele continute in ultimele situatii financiare anuale aprobate. entru intreprinderile
nou infiintate, care nu au inca aprobate situatiile financiare anuale, trebuie sa faceti
o estimare serioasa a datelor relevante din e!ercitiul financiar in curs.
Ete necear a retineti ca, in timp ce repectarea pragurilor re.eritoare la
numarul mediu de alariati ete o%ligatorie, un I"" poate alege intre a repecta .ie
pragul re.eritor la ci.ra de a.aceri dintr)un an, .ie cel re.eritor la acti&ele totale# 6u
ete neceara ati.acerea am%elor criterii i e poate depai unul dintre ele .ara
pierderea tatutului de I""#
6oua de.initie o.era aceata alegere deoarece, prin natura lor, intreprinderile
din ectorulde comert i ditri%utie, au ci.re de a.aceri mai mari decat acelea din
productie# <.erirea poi%ilitatii de a alege intre acet criteriu i cel al acti&elor totale,
care indica %onitatea unei intreprinderi, aigura I"")urilor anga!ate in di.erite tipuri
de acti&itati economice un tratament egal#
Categoria micro)intreprinderilor i a intrerinderilor mici i mi!locii are in
&edere intreprinderi care au mai putin de 2(0 de alariati i care au o ci.ra de a.aceri
anuala neta ce nu depaete (0 de milioane de euro, au care detin acti&e totale care
nu depaec ;3 de milioane de euro#
In aceata categorie5
Intreprinderile mici unt de.inite ca intreprinderi care au pana la ;+ alariati 3i
reali$ea$= o ci.r= de a.aceri anual= net= au de>in acti&e totale de p?n= la 10 milioane
de euro #
(
"icro)intreprinderile unt de.inite ca intreprinderi care au p?n= la + alariati 3i
reali$ea$= o ci.r= de a.aceri anual= net= au de>in acti&e totale de p?n= la 2 milioane
de euro#
!are este definitia unui )anga%at)?
"e aplica prevederile din codul national al muncii. #le variaza de la tara la
tara, de e!emplu, pentru personalul temporar ce lucreaza ca si colaboratori sau
pentru cei angajati printr-un agent de munca tremporara.
'.'.1 *umarul de salariati
Acet criteriu ete eential pentru a determina in ce categorie e incadrea$a
.iecare I"" i acopera peronalul permanent, cel cu !umatate de norma i cel
temporar i include urmatoarele5
7alariatii
1eroanele care lucrea$a pentru intreprindere, .iind u%ordonate ei i
care unt coniderati ca anga!ati prin legilatia nationala#
proprietarii)adminitratori
parteneri anga!ati in acti&itatile o%inuite ale intreprinderii i care
%ene.icia$a de a&anta!e .inaciare din partea intreprinderii#
6
'cenicii au ele&ii i tudentii implicati in programe de intruire pro.eionala,
a&and contracte ucenicie au de intruire pro.eionala, nu unt inclui in numarul de
anga!ati# 0e aemenea, nu unt inclue/inclui nici alariatele/alariatii care e a.la in
concediul de maternitatea au parental#
6umarul mediu de alariati ete exprimata in unitati de munca anuale# <ricine
a lucrat cu norma intreaga in intreprinderea d&, au ca repre$entant al aceteia, pe
parcurul intregului an e maoara ca o unitate# 1eronalul cu !umatate de norma,
muncitorii e$onieri i aceia care nu au muncit tot anul unt coniderati ca .ractiuni
din aceata unitate#
'.'.' !ifra de afaceri si activele totale.
Ci.ra de a.aceri anuala neta ete ta%ilita prin calcularea &eniturilor pe care
intreprinderea d& le reali$ea$a in curul unui an din &an$ari i er&icii dupa ce toate
datoriile au .ot platite# Ea nu tre%uie a includa -@A)ul au alte taxe indirecte#
Acti&ele totale e re.era la &aloarea %unurilor companiei d& (acti&e
imo%ili$ateAacti&e circulante A c/eltuieli in a&an)#
!e se intampla daca depasesc un anumit prag?
$aca intreprinderea dvs depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra
de afaceri si activele totale si paragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul
unui an, acest lucru nu va va afecta situatia intreprinderii. Aceasta va pastra
statutul de IMM cu care a inceput anul. %otusi, va pierde acest statut daca pragul va
fi depasit pe parcursul a doua e!ercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod,
va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi
a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua e!ercitii financiare consecutive.
'.+. !e altceva mai iau in considerare cand calculez datele intreprinderii
mele?
1entru a lucra cu datele intreprinderii d&, tre%uie a ta%iliti daca
intreprinderea d& ete autonoma) cea mai .rec&enta categorie) partenera au legata#
1entru a .ace acet lucru, tre%uie a luati in coniderare relatiile pe care .irma
dumnea&oatra le are cu alte intreprinderi# In .unctie de tipul in care e incadrea$a
intreprinderea d&, )ar putea a .ie necear a adaugati cate&a au toate datele acelor
intreprinderi la datele intreprinderii d&# Calculele pentru toate cele trei tipuri de
intreprinderi unt di.erite i &or determina in .inal daca intreprinderea dumnea&oatra
e incadrea$a in di.eritele praguri ta%ilite prin de.initia I"")urilor#
Intreprinderile care tin conta%ilitate conolidata au care unt inclue in
ituatiile .inanciare conolidate ale unor intreprinderi, unt de o%icei coniderate
legate#
'.+.1 $unt o intreprindere autonoma?
< intreprindere ete autonoma daca5
Intreprinderea dumnea&oatra ete total independenta, de exemplu nu
detine capital ocial au drepturi de &ot in nici o alta intreprindere i
*
nici o alta intreprindere nu detine capital ocial au drepturi de &ot in
intreprinderea d&#
0etine mai putin de 2(, din capitalul ocial au din drepturile de &ot
(oricare dintre acetea e mai mare) in una au mai multe intreprinderi
i/au o alta intreprindere nu detine mai mult din 2(, din capitalul
ocial au din drepturile de &ot in intreprinderea d&#
0aca intreprinderea dumnea&oatra ete autonoma, ineamna ca nu ete
partenera au legata cu alta intreprindere#
*ota, E poi%il ca, dei intreprinderea d& are cati&a in&etitori, .iecare
detinand u% 2(, din intreprinderea d&, aceata a ramana totui independenta, daca
aceti in&etitori nu unt legati in enul mentionat la 2#3#3# 0aca in&etitorii unt
legati, atunci intreprinderea dumnea&oatra poate .i coniderata intreprindere
partenera au legata, acet lucru depin$and de ituatia intreprinderii d&#
$tabilirea datelor intreprinderii mele. Art. -.1#
0aca intreprinderea d&# ete autonoma, &eti .oloi doar numarul mediu de
alariati i datele .inanciare inclue in ituatiile .inanciare anuale ale intreprinderii
dumnea&oatra pentru a &eri.ica daca repectati pla.oanele mentionate in 2#2#
!e sunt investitorii institutionali?
Comisia #uropeana nu defineste conceptul de & investitori institutionali&. $e
obicei, sunt considerati ca investitori institu'ionali cei care vand un volum mare de
garantii in numele investitorilor individuali mici si care nu se implica direct in
conducerea firmei in care investesc. (ondurile mutuale sau de pensii, de e!emplu, pot
fi considerate drept investitori institutionali.
B
./ceptii,
1oate .i coniderata intreprindere autonoma i ca nea&and o intreprindere
partenera, c/iar daca acet pla.on de 2(, ete atin au depait de unul dintre aceti
in&etitori5
Corporatii de in&etitii pu%lice, companii cu capital de ric i %uine
angel
'ni&eritati au centre de cercetare non)pro.it#
In&etitori intitutionali, inclui& .onduri de de$&oltare regionale#
Autoritati locale autonome cu un %uget mai mic de 10 milioane de euro
i cu mai putin de (#000 de locuitori#
E poi%il ca intreprinderea a ramana independenta, c/iar daca are unul au
mai multi dintre in&etitorii de mai u# Fiecare dintre acetia poate detine cel mult
(0, din actiunile intreprinderii dumnea&oatra, cu conditia a nu .ie legati unul de
celalat#
0eigur, .iecare in&etitor dipune de drepturi in calitate de actionar, dar nu le
poate depai pentru a in.luenta managementul intreprinderii in concordanta cu art 3#3
al de.initiei (intreprinderi legate)#

+
'.+.'. $unt intreprindere partenera?
Acet tip de relatie e re.era la ituatia in care e reali$ea$a parteneriate .inanciare
ma!ore cu alte intreprinderi, .ara ca una dintre intreprinderi a ai%a control direct au
indirect aupra celeilalte# Intreprinderile partenere unt intreprinderile care nu unt
nici autonome, nici legate una de cealalta#
Definitie
7unteti o intreprindere partenera daca5
capitalul ocial i/au drepturile de &ot detinute la cealalta .irma unt egale au
mai mari de 2(,, i/au alta .irma detine mai mult de 2(, din capitalul
ocial au drepturile de &ot ale .irmei dumnea&oatra
nu ete legata de alta intreprindere ( a e conulta 2#3#3#)# Aceata ineamna
printre altele, ca drepturile de &ot detinute in cealalta intreprindere a nu .ie
mai mari de (0, ( i &ice &era)#
$atele partenerilor intreprinderii partenere
entru a evita calcule complicate si nesfarsite se va lua in considerare urmatoarea
regula) daca intreprinderea partenera cu intreprinderea dumneavoastra are la
randul sau alti parteneri, dumneavoastra trebuie sa adaugati doar datele
intreprinderilor partenere intreprinderii dvs., situate imediat in aval sau in amonte
de intreprinderea dumneavoastra.
$aca intreprinderea partenera este legata de alta intreprindere.
In acest caz, 1**+ din datele intreprindrii legate trebuie incluse in datele
intreprinderii dumneavoastra ,a se vedea -...../. $upa aceea si dumneavostra
includeti in datele firmei dumneavoastra procentajul egal capitalul detinut la firma
partenera , a se vedea 6.../.
$tabilirea datelor intreprinderii mele
0aca unteti intreprindere partenera tre%uie a adaugati o parte din datele .inanciare i
cele pri&ind numarul de alariati ale intreprinderii partenere la datele .inanciare ale
10
.irmei dumnea&oatra, cand e determina tatutul de I""# Aceata proportie &a
re.lecta procentul din capitalul ocial detinut i/au din drepturile de &ot (oricare
dintre acetea ete mai ridicat)#
0aca intreprindera dumnea&oatra detine 30, din actiunile altei intreprinderi atunci
tre%uie a adaugati la datele dumnea&oatra .inanciare 30, din numarul de alariati,
ci.ra de a.aceri anuala neta i acti&ele totale ale celeilalte intreprinderi#
!azul intreprinderilor publice societati nationale#
< intreprindere nu poate .i coniderata I"" daca5 2(, au mai mult din capitalul au
drepturile de &ot ale aceteia unt controlate direct au indirect, indi&idual au in
comun, de una au mai multe organime pu%lice# "oti&ul pentru aceata tipulatie
ete ca parteneriatul pu%lic poate o.eri acetor intreprinderi a&anta!e, in pecial de
natura .inanciara# 0e aemenea, uneori ete impoi%il de calculat datele pri&ind
numarul de alariati i cele .inanciare rele&ante ale intreprinderilor pu%lice#
In&etitorii, precum uni&eritatile au autoritatile pu%lice locale, care au tatutul unor
organime pu%lice, con.orm legii nationale nu intra u% incidenta acetei reguli#
Acetia pot detine intre 2(, ) (0, din actiunile unei intreprinderi .ara a)i pierde
tatutul de I""#
!um se calculeaza datele intreprinderilor partenere ? Procentele sunt
ilustrative#
11
'.+.+. $unt o intreprindere legata ?
Acet tip de relatie corepunde ituatiei economice a intreprinderilor care .ormea$a un
grup prin controlul direct au indirect al ma!oritatii drepturilor de &ot al unei
intreprinderi au prin a%ilitatea de a exera o in.luenta dominanta aupra intreprinderi#
Acete ca$uri unt mai putin .rec&ente decat celalalte doua ca$uri#
Definitie
0oua au mai multe intreprinderi unt legate atunci cand e caracteri$ea$a prin
urmatoarele tipuri de legaturi 5
o intreprindere detine ma!oritatea actiunilor au drepturilor de &ot la o alta
intreprindere#
< intreprindere are dreptul de a numi au demite ma!oritatea peroanelor din
coniliul de adminitratie, conducerea intreprinderii au organimele de
upra&eg/ere ale altei intreprinderi#
12
Contractul dintre intreprinderi au o clau$a din actul contituti& au tatutul
uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi a exercite o
in.luenta dominanta aupra celeilalte#
< intreprindere are poi%ilitatea prin acord de a exercita controlul aupra
actiunilor au ma!oritatii drepturilor de &ot din cealalta intreprindere#
'n exemplu claic de intreprindere legata ete .iliala detinuta in intregime#

Intrerpinderi legate ,
Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de (&0 din actiunile sau
drepturile de vot la o alta intreprindere si1 sau alta intreprindere detine mai mult
de (&0 din drepturi in intreprinderea dumneavoastra.
Care este situatia francizelor 0
$oua intreprinderi care au inc1eiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate.
Acest lucaru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. $oar daca
acesta contine una din cele 2 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile
suntconsiderate a fi legate.
$tabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra#
100, din datele intreprinderii legate tre%uie adaugate la cele ale intreprinderii
dumnea&oatra pentru a e putea determina con.ormarea cu pla.oanele re.eritoare la
numarul de anga!ati i ituatiile .inanciare pre&a$ute in de.initie#
In general o intreprindere tie imediat daca ete legata din moment ce in ma!oritatea
tatelor mem%re ete ceruta prin lege intocmirea ituatiilor .inanciare anuale
conolidate au ete inclua prin conolidare in ituatiile .inanciare anuale ale altei
intreprindere#
0aca nu tineti ituatii .inanciare anuale conolidate i intreprinderea de care unteti
legati ete de aemnenea legata intr)un lant de alta intreprindere, tre%uie adaugate la
13
datele intreprinderii dumnea&oatra 100, din datele tuturor acetor intreprinderi
legate#
!um sa calculam datele intreprinderilor legate ? Procentele sunt ilustrative#
!oncluzii
0e.initia ete un intrument important in &ederea implementarii unor mauri e.iciente
i programme pentru a pri!ini de$&oltarea i ucceul I"")urilor#
7peram ca acet g/id a .ie .oloitor I"")urilor care dorec a %ene.icie$e de pe
urma maurilor la ni&el european, national, regional i local introdue ca urmare a noii
de.initii#
1;
./emple ilustrative ,
./emplul 1 ,
1(
./emplul ',
16
./emplul + ,
1*