Teoriile biologice susin c parafiile sunt legate de hormoni.

Dar cercetrile nu au reuit s

arate vreo legtur ntre nivelele hormonilor circulani i fanteziile sexuale atipice, dorinele
sau comportamentele sexuale din parafilii. Nivelul crescut de androgeni (testeron) este legat
de fanteziile i de dorinele sexuale mai frecvente, indiferent de gen sau de tipul fanteziilor.
u alte cuvinte, testosteronul este legat de cantitatea, dar nu i de calitatea interesului sexual.
!lte teorii "iologice mai recente susin c la persoanele cu parafilie exist o funcionare
cere"ral modificat, pro"a"il ca rezultat al unei traume developmentale timpurii, aceste
cercetri fiind ns la nceput .
Explicaiile psihanalitice ale parafiliior dateaz din epoca lui #reud. $e presupunea c
anxietatea de castrare apare atunci c%nd "iatul descoper c mama lui nu are penis, i astfel
a&unge la concluzia c ar putea el nsui s l piard. '"iectul feti este privit ca su"stitut
incontient pentu penisul pierdut al mamei. u a&utorul fetiului individul a&unge s menin
fantezia incontient c partenera sa are un penis, astfel a&ung%nd la anxietate incontient de
castrare. (iatul alege un o"iect feti pentru c hainele sau pantofii femeilor sunt ultimul
lucru pe care l)a o"servat n momentul cristalizat n care "iatul a vzut organele genitale ale
mamei. *n feti de genul "lan se "azeaz pe sim"olismul "lnii ca i pr pu"ian, iar un feti
de genul ciorap de n+lon reprezint sim"olic picioarele epilate ale mamei.
,xplicaiile mai recente ale parafiliior din punct de vedere psihanalitic se centreaz mai mult
pe relaiile o"iectuale i ataamentul potenial pro"lematic n copilrie ca precursor
devolopmental al parafiliei. -resupunerea popular c cineva cu parafilie a trecut printr)un
a"uz sau traum n copilrie se "azeaz pe perspectiva relaiilor o"iectuale. .n esen
explicaia este c un a"uz n relaiile timpurii cu prinii se va manifesta prin pro"leme de
sta"ilire i meninere a relaiilor intime sntoase. !stfel, persoana a&unge s i satisfac
nevoile sexuale prin mi&loace ne)relaionale (de exemplu un o"iect feti), pseudo) relaii (de
ex. exhi"iionismul, vo+eurismul, etc.) sau relaii "azate pe o putere disproporionat (de ex.
sado)masochismul).
Teoriile cognitiv comportamentale se "azeaz tot pe experienele sexuale timpurii, dar din
perspectiva g%ndurilor i comportamentelor rezultate. De exemplu, condiionarea clasic
[Type text]
explic parafilia prin faptul c orice stimul prezent n timpul experienelor iniiale devine
ataat excitrii sexuale i orgasmului. Dac copilul sau adolescentul se nt%mpl s priveaasc
pe fereastr o persoan dez"rcat atunci poate fi excitat sexual i se poate mastur"a, iar mai
t%rziu aceast experien poate conduce la vo+eurism. /eoria explic faptul c doar unele
persoane devin parafiliaci pe "aze "iologice, respectiv c unele persoane sunt mai predispuse
dec%t altele s i asume riscuri. -e de alt parte, persoana poate evalua o asemenea
experien n sens negativ sau pozitiv.
Explicaia prin condiionare clasic a parafiliei pare a fi cea mai larg acceptat. /eoria se
potrivete cu experiena multor parafiliaci, care i pot aminti un episod sau o serie de
episoade care au dat natere asociaiilor prezente legate de sex (0aplan,1221).
3ai recent a fost propus un fenomen cognitiv clasic, efectul Zeigarnik, pentru a explica
motivaia continu in parafilii. ,fectul 4eigarni5 se refer la tendina oamenilor de a)i aminti
i a rumina sarcinile ntrerupte n proporie mult mai mare comparativ cu sarcinile ndeplinite.
!stfel, un scop sau o nevoie sexual nendeplinit duce la ncercarea de ntoarcere la sarcin
pentru a o"ine satisfacie. u o frustrare continu, persoana a&unge la maturitate,
experienele excitaiei sexuale rm%n n trecut, unde pot fi satisfcute i devin o parte din
repertoriul continuu al persoanei. !ceast explicaie se potrivete cu o"servaia c parafilia
pare s fi aprut exclusiv n rile vestice ncep%nd cu secolul 12, odat cu a"undena
stimulilor sexuali explicii, n com"inaie cu interdicia comportamentului sexual deviant.
HIPOXIFILIA:
6mpiedicarea oxigenului sa a&unga la creier, asfixiere pentru o"tinerea placerii
sexuale.
Comportamentul poate fii explicat prin urmtoarele teorii:
Teoriile psihanalitice:
6mpulsurile sexuale si agresive orientate asupra o"iectelor incestuoase devin
masochiste, ca o pedeapsa pentru dorintele de tip incestuos si ca mecanism de aparare
fata de teama de castrare.
[Type text]
!ceste teorii sugereaza, de asemenea, ca indivizii si)au erotizat sentimentele de
sla"iciune si nea&utorare care sunt depasite in mod sim"olic prin actul supravietuirii
asfixierii.
6ntr)o alta interpretare, !. este privita ca o pedeapsa pentru mastur"are, si ar reduce
din anxietatea provocata de $uperego.
Teoriile invatarii sociale:
omportamentul extrem de drastic, punitiv, rigid al parintilor este considerat ca fiind
"aza asocierii dintre pedeapsa si sexualitate. a argument la aceasta ipoteza, #riedrich
si 7er"er au raportat ca intr)un grup de adolescenti hipoxifilici erau date evidente
potrivit caror
a, fiecare dintre acestia avusesera, experimentasera, senzatia sufocarii corelata cu
a"uzul sexual sau fizic, parafilia avand conotatia unui act de retraire a acelor
experiente.
!lte cercetari, au raportat ca aceaste persoane aveau mame dominatoare si tati non)
suportivi emotionali
Moel comportamentalist alternativ
8a9s, ':Donohue; asfixia sexuala < comportament do"andit ce devine o parte a unui
ritual parafilic mastur"ator datorita efectelor pozitive de tip intaritor pe care le
produce= actul asfixierii creste intensitatea orgasmului.
Mass!Meia:
.nvatarea asfixiei autoerotice din literatura pornografica, din filme, stiri pu"licate in
media
F"OTT#$"I%M$L
'"tinerea placerii sexuale prin frecare organelor sexuale de o persoana necunoscuta. 6mplica
atingerea si frecare organelor sexuale de o persoana care nu doreste acest lucru > frecarea
[Type text]
organelor sexuale de coapsele sau fesele victimei sau mangaierea organelor genitale sau a
sanilor cu mainile. omportament ce survine indeose"i in spatii aglomerate.
Comportamentul poate fii explicat prin urmtoarele teorii:
Cau&e 'iolo(ice:
8eziunile de pe cortex. ercetari pe numar de ??@ su"iecti arata faptul ca A.@B
su"iecti de sex masculin aveau un comportament a"erant sexual de natura
exhi"itionista sau frotteurista. !ceeasi autori arata ulterior ca esecul de a se reintegra
in societate, a"uzul de su"stante, coreleaza cu prezenta unor comp.sexuale inadecvate.
Teoria incompetentei sociale
!llen releva faptul ca indivizii ce manifesta comportamente frotteuriste prezinta
anumite tul"urari de natura psihologica ce le provoaca o asa)numita incompetenta
sociala <C limitarea accesului la posi"ilii parteneri si implicarea in relatii normale.
!lti autori adauga ca trasaturi definitorii timiditatea si inhi"itia. #edoroff a aratat o
corelatie intre $indromul !sperger, retardul mintal si comportamentele frotteuriste.
Teoria impulsului sexual
. 0rafft ,"ing frotteuristii ar putea fi indivizi cu hipersexualitate care prezinta mari
dificultati in a)si controla impulsurile mastur"atorii. #reund a argumentat faptul ca
activitatea de tip frotteurist reflecta o preferinta pentru converstia excitatiei sexuale in
orgasm in faza tactila, la nivelul atingerii, individul nefiind capa"il sa depaseasca
acest stadiu.
)oofilia
#antezii sexual , nevoi i comportamente de tip sexual ndreptate ctre animale
omportamentele zoofilice includ; felaia , cunnilingusul, coitul, mastur"area
animalului i sexul anal cu acesta
[Type text]
Teorii explicative:
0rafft ,"ing > distinctie intre resimtirea excittiei fata de animalele domestice si
punerea dorintei sexuale in act.
!lta perspectiva arata faptul ca zoofilia este initiata doar de catre persoane care sufera
de retard mintal sau de im"ecilitate.
6n 12A?, $hen5en argumenta faptul ca zoofilia nu este practicata in singuratate de
catre cei cu inteligenta cu mult su" medie si nici ca ar fi utilizata ca un su"stitut
pentru relatiile normale. ,l considera faptul ca zoofilia este o forma de psihopatologie
in sine si ca este intotdeauna relationata cu o tul"urare clinica ma&ora > gen psihoza.
$hen5en a propus ca zoofilia sa nu fie definita ca preferinta exclusiva pentru animale,
considerand ca relatiile sexuale normale pot fi, de asemenea, prezente in
comportamentul individului. ei cu tendinte zoofilice nu au capacitatea de a)si
exprima in mod adecvat emotiile fata de ceilalti oameni <C aceste emotii si
sentimente sunt directionate catre un animal (ce reprezinta de cele mai multe ori un
su"stitut parental).
12AD > Eappaport > animalele starnesc un fel de invidie copilului datorita faptului ca
instinctele lor nu sunt supuse cenzurii= copiii fiind excitati si interesati de
comportamentul sexual al animalelor. f. autorului, zoofilia<forma de a"uz asupra
unui animal, a"uz care are semnificatia retrairii unei experiente traumatizante din
copilarie= o conversie a urii si maniei, resimtite fata de parinti, asupra animalului.
/rau")Ferner (12DA) > zoofilia< forma de perversiune straveche ce a fost reprimata
de civilizatie, zoofilia manifestandu)se atat in conditiile in care nu exista sanctiuni
sociale cat si in conditii de repudiere si sanctiune sociala. !cest autor descrie zoofilia
< ina"ilitate de a diferentia agresivitatea de impulsurile sexuale, corelata cu o scizura
in integrarea imaginii corporale la nivel genital si cu agresivitatea indreptata
impotriva sim"olurilor parentale.
errone (1221) > in manifestarea zoofiliei, factorul individual, familial si socio)
cultural contri"uie in mod echidistant. !ctul sexual cu animalul permite declansarea
[Type text]
unei furii reprimate si ca dominarea animalului ii confera individului un sentiment al
controlului, care ii lipseste cu desavarsire in situatiile sociale.
!lte explicatii s)au centrat pe rolul dorintelor de tip incestuos, pe legatura dintre
tul"urarea de personalitate "orderline si dinamica proceselor de atasament si separare,
pe teama privind relatiile heterosexuale si pe neincrederea in sine extrema.
Nagara&a (12DG) a reliefat faptul ca indivizii cu tendinte zoofile devin excitati prin
o"servarea animalelor copuland= astfel in a"senta unui partener sexual indivizii isi vor
satisface aceste nevoi cu un animal.
*i'lio(rafie:
8. 3itrofan, $. D. Dumitrache (HI1I) -arafiliile. ,xtremele comportamentului
sexual uman, ,ditura $per
. ,nachescu (HIID) /ratat de psihosexologie, ,ditura -olirom
[Type text]