FIBRA DE CARBON

GANEA DANIELA
DAMIAN DORA
10H
CUPRINS
1.Prezentare: Scurt istoric
2.Obinere
3.Proprietii; Clasificare
4.Utilizri
5.tiai c
6.Bibliografie
1.Prezentare: Scurt istoric

n natur, carbonul se gsete sub diferite forme, n compui organici i anorganici. Necesitatea prelucrrii
acestuia n materiale compozite a aprut n industria aerospaial, din nevoia de a obine materiale cu o rezisten
mecanic ridicat, o greutate ct mai redus i cu un cost ct mai mic de prelucrare.
Fibra de carbon a fost descoperit n anul 1879 de Edison, ns producia industrial a acesteia a nceput doar n anul
1960, dup un procedeu pus la punct de William Watt, pentru Royal Aircraft UK.
Fibra de carbon aprut n 1960, este produs prin modificarea unor substane organice cu un procent ridicat de
Carbon n compoziie (rayon, policarbonitril, etc.), sau a unor reziduuri de distilare rezultate din prelucrarea petrolului.
Primele sunt numite fibre de carbon PAN, iar ultimele - fibre de carbon PITCH.
Diferena esenial dintre cele dou const n rezistena la traciune, greutatea specific i rezistivitatea electric.
n ceea ce privete fibrele de carbon PITCH, acestea sunt utilizate cu bune rezultate n alte aplicaii, cum ar fi obinerea
esturilor din carbon, aa numitul film de carbon (pelicula), n concordan cu structura chimic a acestora.

Thomas
Edison

Fibra de carbon
PITCH
2.Obinere
Pentru obinerea fibrei de carbon, se folosesc o varietate mare de materiale, numite precursoare.
Acestea sunt filate n filamente subiri care sunt apoi convertite n fibr de carbon n 4 etape:
stabilizarea (oxidarea)
carbonizare
grafitizare
tratamentul suprafeei
Fibrele continue sunt apoi bobinate i comercializate pentru esere sau pentru alte procedee de
obinere a structurilor din fibr de carbon (filament winding, pultrusion). Astzi, materialul
precursor predominant n fabricarea fibrelor de carbon este poliacrilonitrilul (PAN). Fibra de
carbon astfel obinut are un diametru de 5 - 10 m.

3.Proprietai; Clasificare
Caracteristicile Carbonului capata semnificatie cnd analizm comportamentul
diferitelor materiale la parcurgerea lor de un curent electric. Rezistivitatea ridicat
are consecin un efect termic (Joule) ridicat (cantitatea de cldur generat la
trecerea curentului printr-un anumit material este invers propoional cu
rezistivitatea electric a materialului respectiv). De asemenea greutatea specific
de valori reduse a fibrelor de carbon are ca efect, n cazul alimentrii cu energie
electric, cedarea cldurii astfel generate aproape instantaneu corpurilor
substantelor cu care acestea vin n contact. Aceste dou avantaje mari sunt cele
care determin eficiena ridicat a fibrei de carbon ca element nclzitor n
comparaie cu celelalte sisteme electrice de nclzire, care folosesc rezistene
tradiionale din metale sau aliaje ale acestora.

n funcie de proprietile mecanice ale fibrelor de carbon, acestea pot fi
clasificate n:
Fibre de Carbon High Modulus (HM sau Tipul I) fibre cu modul de
elasticitate mare
Fibre de Carbon High Strength (HS sau Tipul II) fibre cu rezisten la
traciune ridicat
Fibre de Carbon Intermediate Modulus (IM sau tipul III)

4.Utilizri
Astzi, fibra de carbon este fibra cu cea mai mare
rspndire n industria aerospaial. n ultimele dou
decenii, proprietile fibrelor de carbon au crescut
spectaculos ca rezultat al cererii de materiale ct mai
rezistente i ct mai uoare. Ca i raport
rezisten/greutate, fibra de carbon reprezint cel mai
bun material ce poate fi produs la scar industrial n
acest moment.
Capacitatea mondial de producie nregistreaz o
continu cretere de la apariia materialului pn n
prezent, un salt spectaculos fiind nregistrat odat cu
demarearea proiectului Boeing 787 Dreamliner.

5.tiai c..?
. Rolls-Royce a fost foarte aproape de a fi singura companie care produce fibra de carbon la nivel mondial. Patentul a
fost vandut catre trei companii, iar Rolls-Royce a incercat sa obtina monopolul de fabricare al acestui produs. Din
nefericire pentru britanici, planurile Rolls-Royce de a construi pale de elice pentru motoarele avioanelor s-a dovedit a fi
lipsit de succes. Palele fabricate din prima generatie de fibra de carbon erau extrem de vulnerabile la loviturile cu
pasarile zburatoare.
Astazi, trei companii japoneze aduna nu mai putin de 70% din productia totala de fibra de carbon la nivel global: Toray
Industries Inc., Teijin Ltd. si Mitsubishi Rayon Co. In total, doar 11 companii produc fibra de carbon in intreaga lume.
Doar 1% din productia totala de fibra de carbon este utilizata in industria auto.
Cel mai mare procent ii apartine industriei aerospatiale. Totusi, ponderea domeniului aerospatial in industria fibrei de
carbon a scazut cu 10% in patru ani, in timp ce piata fibrei de carbon a crescut cu 25% in timpul acestei perioade.
In momentul in care fibra de carbon ar ajunge la un pret care ii va facilita intrarea in modele de serie, masa acestora ar
scadea cu cel putin 50%.

Fibra de carbon are o durata de viata comparabila cu cea a aliajelor din aluminiu si nu are o
limita de anduranta in materie de reciclare. Mai exact, fibra de carbon poate fi reciclata de
nenumarate ori.
Fibra de carbon poate fi reciclata prin tocare, dar acest proces scurteaza fibrele din interiorul
materialului si totodata micsoreaza durata de viata si rezistenta pieselor. Reciclarea fibrei de
carbon prin tocare este comparabila cu reciclarea hartiei prin aceeasi metoda. Desi este mai
slaba decat a plecat prima data din fabrica, fibra de carbon reciclata prin tocare poate fi folosita
pentru elemente de consum cum ar fi laptop-urile si ochelarii, deoarece acestea nu necesita o
rezistenta materiala extrema.
In anul 2009 se va produce de trei ori mai multa fibra de carbon decat in anul 2004. Specialistii
in industrie estimeaza ca se vor fi produse 68 de milioane de kilograme de fibra de carbon in
decursul acestui an.
Desi este similara cu azbestul in unele privinte, fibra de carbon in starea prezenta in comert nu
este daunatoare pentru sanatatea omului. Nici macar pudra de fibra de carbon inhalata in
cantitati mici nu provoaca afectiuni. In schimb, expunerea indelungata la filamente de carbon
fara protectia corespunzatoare poate provoca anumite afectiuni pulmonare. Efectele negative
ale fabricarii manuale de fibra de carbon sunt similare cu cele ale fabricarii fibrei de sticla,
deoarece sunt folosite rasini epoxidice, acestea daunand sanatatii.

6.Bibliografie
Alan Backer, Stuard Dutton, Donald Kelly Composite Materials for
Aircraft Structures, AIAA Education Series, 2004, Technology and
Engineering, 599p, Second edition;
LUPESCU, Mihai Bogdan Fibre de Armare pentru Materialele
Compozite,Bucureti, Ed."Tehnica" 2004, 255p, ISBN: 973-31-2212-2
http://5group.ro/catalog/Brosura%201.pdf
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fibr%C4%83_de_carbon