Cultivatorul manual cu tiere plan a lui Fokin

Publicat de Artur pe data de 21 mai 2011

Vreau s v prezint un instrument, miraculos dea dreptul, pentru grdinritul pe spaii mici i
medii. Se numete cultivatorul (pritoarea) Fokin. Este o invenie a unui pensionar i grdinar
amator rus. Invenia a aprut prin anii 90. i de atunci devine tot mai popular printre grdinarii
ce aplic permacultura n grdinrit.
Ca tot omul instruit (am n spate o facultate terminat, drept c la medicin veterinar, dar de tot
biologic) am nceput de la lucruri mai complicate. n pasiunea mea fa de agricultur, cutam
metode moderne de lucrare a solului i astfel mi-am luat un motocultivator. Utilajul s-a dovedit a
fi nu tocmai util, graie faptului c solul de pe terenul nostru este lutos i dac ai scpat
momentul cnd umiditatea este optim, nu-l mai poi desfunda.
Am mai citit ceva literatur dedicat grdinritului i astfel am aflat c solul cere o cu totul altfel
de abordare. n una din cri am aflat despre cultivatorul manual, pre numele de autor ploskorez.
Meter care s-mi confecioneze instrumentul dup imaginea foto din carte nu am gsit, dar spre
bucuria mea i a soiei vre-o doi ani n urm l-am gsit n vnzare. i astfel de la compus am
ajuns la simplu. Motocultivatorul st abandonat, ateapt zile mai bune cnd va deveni un
motocrucior sau o motopres, graie reductorului su.
n prezent lucrez solul cu plcere i mndrie (datorit poziiei verticale pe care o adopi n timpul
lucrului). Dup manipularea acestui instrument, la sfritul zilei te simi om i nu rob al lotului
tu de grdin. Te dor mai mult bicepii i nu toi muchii corpului ca dup sap sau hrle.
Mai jos v aduc n traducere dou din articolele autorului.
Lund n mini hrleul gndete-te: nu prea adnc sapi?
Ascuii corect hrleul? un astfel de articol mi-a dat imboldul pentru prima raionalizare pe
lotul meu de teren. L-am ascuit din nou pe partea din faa i pe neateptate am nceput s sap
mai uor. A avut loc aceast ntmplare 30 ani n urm. Conform tradiiei spam adnc. Fceam
btturi i spatele nu mi se dezdoia. Dar ntrebarea Procedez corect? nu a aprut pn nu am
citit articolul despre T. S. Malev (. . ) i plugul su pentru artura plan. Se scria:
Sunt cheltuielile de energie mai mici fa de arat, solul se simte mai bine, productivitatea
este mai nalt. Rezultatul se datora faptului c solul se prelucra fr ntoarcerea brazdei. Am
calculat pe cei ase ari ai mei rstorn 120 m
3
de sol sau 200-300 tone. S-i iei din mini nu alta.
Iat unde ar fi util un astfel de utilaj Pentru utilizare manual! Cutarea unui astfel de
instrument a durat mult timp. Am executat zeci de modele, ncepnd cu un pluguor cu traciune
uman. Toate nesatisfcndu-m. Revelaia mi-a venit dup un atac de cord, cnd spatul a
devenit imposibil chiar i cu hrleul ascuit corect. Cultivatorul (praitoarea) manual cu tiere
plan (n original ) a fost testat n aezarea Muromevo, regiunea Vladimir
timp de 7 ani. Construcia lui a fost recunoscut drept invenie (patenta N2040133).
ntreprinderile locale s-au apucat s produc aproape pentru o jumtate de Rusie. Una din ele a
primit i o diplom la o expoziie din Moscova. Se gndesc s participe i la cea din Berlin
Instrumentul mi-a ntrecut toate ateptrile. M gndeam s nlocuiesc hrleul, dar n schimb am
primit o unealt universal. Fr ajustri suplimentare ndeplinete funcia de cultivator, hrle,
sap, grebl, brzdar, furc i coas. Cu ajutorul cultivatorului i a unei tehnologii inedite
pregtesc solul pentru semnat cu formarea brazdelor att de rapid (i asta dup infarctul
miocardic), c soia nu reuete s semene morcovul i s planteze bulbii de ceap. ncep pritul
i cu trosnet se smulg buruienile. Aranjarea unei vetre dureaz cinci minute. n general cu
ajutorul cultivatorului ndeplinesc 20 de lucrri pe lng cas ncepnd cu formarea vetrelor i
terminnd cu tierea stolonilor la fragi i zmeur. La cei 6 ari am mai adogat 20 apoi nc 15.
Am observat c a crescut activitatea biologic a solului, roada se coace mai devreme. Au aprut
probleme cu gunoiul de grajd, deoarece am nceput s cultiv ngrminte organice prin cultura
urmtoare, chiar i dup cartofi. Conform tradiiei cultivam solul ct mai adnc posibil. Iar de
curnd (citind) am gsit un principiu nou, cum (a cta oar) s-i uurezi prelucrarea solului. n
lucrarea lui I. E. Ovsinski Noul sistem de prelucrare a solului (n. n original . .
, , 1899 .) n baza multiplelor experiene ale
diferitor savani a fost demonstrat c solul nu trebuie lucrat mai adnc de 2 oli (aprox. 5 cm).
Reiese c i cu ajutorul cultivatorului manual trebuie pstrat aceeai adncime?! De un astfel de
efort este apt i un copil. Citim: deja aratul la 4-5 oli adncime distruge reeaua de canalicule
i prin aceasta ngreuiaz dezvoltarea rdcinilor, artura de 2 oli adncime induce
mbuntirea rapid a solului la o adncime considerabil, renumitul Krupp cu obuzele
sale militare nu a adus attea prejudicii omenirii, cte a adus uzina de producere a plugurilor
pentru arul adnc. Folosea Ovsinski, n loc de plug, pitoarea (cultivatorul plan!) pentru cal
i avea roade bune, chiar i n condiiile de secet din anii 1895-1897, cnd pe terenurile arate
umiditatea din sol a fost compromis definitiv. Aprofundndu-m n text, scris o sut de ani n
urm, a observat c experiena mea de 7 ani de lucru cu instrumentul meu (sistematizat mai jos)
ntru totul armonizeaz cu Noul sistem de prelucrare a solului. Un exemplu elocvent, pentru
cartof eu ntotdeauna lucram solul ct mai adnc posibil, la 6-7 oli. Roada se forma mai bun
dect pe terenurile arate, dar cu puin. Dar iat ceapa, usturoiul, ridichea de iarn i n special
morcovul se deosebeau printr-un spor considerabil al roadei. Iar acum am neles din ce cauz
pentru aceste culturi solul l lucram mai n grab, neglijent, nu mai adnc de 2 oli. Noul sistem
de prelucrare a solului a lui Ovsinski are mai mult de 100 ani. S plecm capul fa de
nelepciunea plecat n venicie. Acest principiu de lucrare a solului are rdcini adnci, foarte
adnci. Arheologii au stabilit: n strvechiul stat al sumerienilor (veacul XXX . e. n.) cptau
gru i orz cte 250-300 q de la un ha. n prezent 50 q constituie aproape un record. Care este
secretul grnarilor sumerieni? Cu ct e mai simplu, cu att este mai genial nu era cu ce de
prelucrat solul n adncime i se primea de la sine nu mai puin de doi oli. i pentru alimentaie
erau necesare numai spicele paiele rmnnd pe lot. Dar cte paie dintr-o asemenea road
mergeau ca ngrmnt pentru anul urmtor?! Indiferent de faptul, c vorbim despre graminee,
secretul recoltei bogate este caracteristic ntregii mprii vegetale.
Fii pe faz
Nu violai solul n zadar. Cultivatorul inventat de mine este executat din
oel clit corespunztor, cu indici optimi ale construciei. Pe scurt voi povesti despre modelele
lui. Cultivatorul pentru lucrarea general a solului (-1) are n set o lam alungit (de 20
cm) cu suport mare, coad (dreptunghiular n seciune) i dou uruburi. Cultivatorul pentru
prit i afnat ntre rnduri (-2) are lama mai scurt (10 cm). Instrumentul se poate adapta
la necesitile individuale ale fiecruia. Cultivatorul adaptat permite minimizarea considerabil
a efortului fizic chiar i aa nu prea pronunat la lucrarea mai adnc a solului, afnare i
muuroire. Ce fel de instrumente poate nlocui cultivatorul? Luai n mn coada ca pe grebl,
punei lama cu partea lat pe sol. Avei n fa o sap uoar, coas i grebl cu un singur dinte
care funcioneaz n plan orizontal. Rotii coada n mini astfel, ca lama s intre n sol cu captul
ngust sub un unghi de pn la 60 grade. Concomitent efortul de scufundare a lamei n sol devine
mai mic, ceea ce permite de a executa operaiunile pe solul ndesat i bttorit. Si n primul i n
cel de al doilea caz poate fi folosit metoda de cosire, ceea ce uureaz considerabil lucrul. Rotii
coada n palme astfel, ca lama s intre n sol cu captul ngust sub unghi de 60-90 grade. Avei n
fa un pluguor, o cazma, o splig sau o furc cu un singur corn. Atunci, cnd se afneaz
solul pe orizontal, trebuie de urmrit, ca acesta s rmn afnat pe loc. Astfel se lucreaz
rzoarele nesemnate, precum i ntre rndurile de culturi. Cu ajutorul cultivatorului eu cosesc
buruienile, puieii de zmeur, frunzele de fagi, iarba Se poate de enumerat nc zeci de
operaiuni, pe care v va ajuta s le executai acest instrument neobinuit.

Unealta pare fi simpl la execuie pentru un meter bun. Elementul cheie const n form i n
clire: s nu fie prea tare ca pentru coas, dar totodat s rmn destul de dur.
Iat i schia ei:
Dimensiunile sunt luate de pe mostra de la uzin
i pot varia puin (lungimea lamei orizontale i limea). Lucrul cel mai important const n
pstrarea unghiurilor de ndoire. Prima ndoiturtrebuie s fie mai rotunjit cu un unghi de 95-
105, celelalte dou aproximativ 110-130. Dimensiunile sunt date pentru cultivatorul mare.
Pentru cel mic limea semifabricatului se va micora pn la 25 mm, se vor face 2 guri n loc
de 3 (adic, n partea de sus a braului de prindere n loc de cele dou guri alturate se va
sfredeli una), lungimea lamei se va scurta pn la 10-12 cm (n loc de 17-20) i proporional se
vor modifica dimensiunile de ngustare. Poate aceast schi i ncalc drepturile autorului, dar
informaia trebuie s se afle n circulaie liber. Cu att mai mult dac faci obiectul pentru tine i
nu pentru vnzare.
ndoiturile dup cum urmeaz:
Prima
A doua
i a treia
i apectul de pe cealalt parte:
Coada se execut din lemn dur dar uor, n form dreptungiular. Dimensiunile sunt de
20x50x1500 mm. Marginile se vor rotunji niel. n captul de jos se fac dou guri: cea de sus pe
centru, iar cea de jos deplasat spre marginea din stnga. Cele dou guri de sus de pe braul de
fixare al cultivatorului servesc la alegerea unghiului optim n mod individual.
Lama se ascute pe ambele pri (inclusiv i curburile) la 45 grade i n vrf la 30 grade pe
partea din afar.
P. S. Pentru toi cei, ce doresc s-i procure un astfel de instrument pot s ncerce acest lucru de
aici: http://cluboz.ru/shop/index.php?ukey=pricelist
Acesta este un club rusesc de permacultur, aici putei gsi multe lucruri interesante. Cei drept
saitul este numai n rus, dar putei traduce pagin cu ajutorul google, sau alte instrumente online.
Succese tuturor.

Publicat n ACAS, TEHNOLOGII Etichete: cultivator manual Fokin, gradinarit pe spatii
mici, instrumente utile, lucrarea superficiala a soluluia, permacultura in gradina, prasitoarea
Fokin
Uichend-uri la tara continua
Foraging socul
31 comentarii la Cultivatorul manual cu tiere plan a lui Fokin
1. cezar spune:
21/05/2011 la 12:43 pm
interesant, ca si filmul pe care l-am gasit nu inteleg ruseste dar imaginile merita.
http://www.youtube.com/watch?v=SF2aVS5GA_0
Rspunde
2. cezar spune:
21/05/2011 la 1:02 pm
Vad ca rusii inventeaza tot soiu de unelte de mana maiciudate:
http://www.youtube.com/watch?v=BAiV9v_E5qg
http://www.youtube.com/watch?v=o4FAfIpOQO8
http://www.youtube.com/watch?v=h_lxpA0lhDc
si mai multe prezentate aici:
http://www.youtube.com/watch?v=BaXesKJwA_U
Rspunde
3. Artur spune:
22/05/2011 la 7:37 am
Scopul meu a fost de a da un imbold gndirii neordinare. Ca s primeti un rspuns corect
este suficient s-i pui ntrebarea de ce se procedeaz asfel sau altfel i rspunsul vine de
la sine.
Iar cu timpul ncepem s nelegem c viaa nu este o dogm ci ceva mult mai interesant.
Rspunde
4. iulian spune:
23/05/2011 la 5:06 am
Ok, unde gasim un mester sa faureasca aceste instrumente de lucru ?
Rspunde
5. Cosmin spune:
23/05/2011 la 11:47 am
In Iasi se deruleaza targul mestesukari. Am trecut pe acolo acum cateva saptamanani,
iar prezentatoarea mi-a spus ca tiganii de acolo pot executa orice la comanda poate ca
e o varianta care merge.
Rspunde
o cezar spune:
24/05/2011 la 4:30 pm
si mestesukarii astia au email sau telefon?
Rspunde
6. radu spune:
24/05/2011 la 9:17 am
Buna Artur,
Foarte interesanta si multifunctionala unealta asta. Cu niste unelte simple din gospodarie(
gen bomfaier, menghina, pila) se poate face artizanal. Pe cand niste traduceri sau notite
de lectura din N. I. Kurdyumov?
Rspunde
7. Artur spune:
24/05/2011 la 11:45 am
pentru radu
Ct de curnd posibil, chiar aceste zile pregtesc o secven din cartea lui Kurdyumov
Miestria fertilitii despre I. Ovsinski care nc mai mult de 100 ani n urm blama
utilizarea plugurilor grele. Dup asta vor fi i alte secvene despre ali autori ale unor
metode inedite pe timpul lor, n afar de Fukuoka, cci deja este pe site.
Rspunde
8. Deea spune:
25/05/2011 la 8:43 am
Pare foarte, foarte practica unealta. Are cineva schita ei ? Ori oare merge facuta si la
ochi ?
Rspunde
o Artur spune:
25/05/2011 la 2:37 pm
Am nnoit postul, am bgat i schia.
Rspunde
o permacultura spune:
25/05/2011 la 3:47 pm
Am cerut un pret estimativ la o firma care face unelte si astept raspunsul lor.
Pentru cei care vor sa realizeze artizanal acest cultivator recomand o tabla de 2,5-
2,75 mm.
Rspunde
9. diana spune:
26/05/2011 la 8:17 pm
foarte interesantne puteti spune si unde l-ati gasit de vanzare ? la noi in tara ?
Si fiindca, daca am inteles eu bine, sunteti cunoscator al limbii ruse, am gasit un articol
care pare interesant despre cartofii cultivati in paie, poate ne spuneti o parere.
Rspunde
o Artur spune:
31/05/2011 la 9:40 am
La Chiinu(sunt din R. Moldova). La noi cost n jur de 230 MDL, ceva pn la
60 RON.
Rspunde
papadie spune:
15/06/2011 la 7:56 pm
Artur eu sunt in granita cu R Moldova si chiar intentionez sa vizitez iar
Chisinaul, poate chiar anul acesta. Mi-ai putea spune unde sa caut?
Magazine de profil sau bazar ?
Rspunde
o Artur spune:
31/05/2011 la 9:48 am
Despre cartof sub paie pot s v spun c merit. Drept c am pus experimentul n
cldare girit. Pe teren nu pot ncerca din cauza orbeilor. Unica indicaie: stratul
de paie din start trebuie s fie gros 25-30 cm, deoarece pe parcursul vegetaiei se
las sub propria greutate. ar stratul final de mulci trebuie s fie n jur de 10 cm,
pentru a pstra umiditatea la nivelul necesar.
i iat un limk cu video n rus cei drept: http://permaculture-
russian.blogspot.com/2010/12/blog-post.html
Rspunde
o phlox spune:
15/06/2011 la 12:41 pm
Diana, draga mea, intra pe hobbygradina.ro si vei gasi acolo articol cu cartofi
crescuti in paie
cu drag
Rspunde
10. diana spune:
26/05/2011 la 8:18 pm
http://ecology.md/section.php?section=ecoset&id=1999
Rspunde
11. Deea spune:
30/05/2011 la 11:15 pm
Multumesc mult pentru schita si indicatii.
Rspunde
12. gabriel spune:
01/06/2011 la 10:02 am
pai draga Artur, am executat prasitoarea din otel rapid de 2 mm, de la un fierastrau.
Maaterialul era prea dur si casant, asa ca s-a rupt (s-a spart mai bine zis). Apoi am
realizat din acelasi material dear de 3 mm, dar nu prea am obtinut unghiurile de indoire
corecte. Oricum, m-am convins de utilitatea uneltei, asa ca as vrea sa-l cumpar.Se poate o
adresa din R. Moldova, un furnizor care sa expediaze in Romania? Sau poate ai putea sa
te ocupi, cine stie, poate deveni interesant.In zona mea as putea sa -i fac reclama la
magazinele de utilaje agricole si fero-metal.
Pe site-ul rusesc am vazut ca se vand 2 in set, dar livreaza numai in Rusia.
Da-mi te rog un raspuns, ajuta-ma cumva sa obtin prasitoarea lu Fochin.
Rspunde
13. dizidentul verde spune:
05/07/2011 la 2:35 pm
Eu chiar nu demult am intalnit un omulet de langa padurea Baciului venind de pe strada
care duce spre Valea Seaca,si:lucra pamantul cu o unelata nemaivazuta de mine:practic
sapa pamantul ,dar nu era harlet obisnuit ci:unul cu capul de furca,dar ascutisurile furcii
erau plate si groase incat nu se indoieau.Eu zic ca aceasta unelata este foarte buna
deoarece marunteste mai bine solul.
Rspunde
14. Adrian spune:
19/07/2011 la 12:44 am
Eu am facut una din asta si este foarte folositoare ,peste asteptari
http://planetwhizbang.blogspot.com/
http://www.youtube.com/watch?v=_18zxdlJHbE
Rspunde
15. Radu Iliescu spune:
19/07/2011 la 3:15 pm
Buna, Adrian,
stii cu ce seamana scula pe care ai facut-o tu? Cu o prasitoare trasa de cal. Fireste, ceea ce
ai executat tu este impins de un om. Eu am lucrat cu prasitoarea trasa de cal si este foarte
eficienta, este de regula reglabila si mult mai grea (dar lasa, ca si calul e mult mai cal
decat omul).
Rspunde
16. blimpyway spune:
20/07/2011 la 5:49 pm
Pai pana la urma care-i tinta unei scule?
In permacultura se spera evitarea muncii excesive si a dezechilibrului ecosistemic
rezervand cultivarea intensiva (sapat, prasit, etc..) pentru cel mult zona 1 gradina din
jurul casei. Se recunoaste astfel ca nu poti mentine un echilibru ecosistemic in totalitate si
se accepta (fara a incuraja) lupta directa cu buruiana pe o suprafata cat mai mica.
Cand ajungem sa optimizam trecand de la scule impinse cu mana la utilaje trase de cai
si boi, lucrand pe arii tot mai mari (dincolo de gradina personala) practic nu refacem
traseul evolutiv (in gandire si practica) care a dus la agricultura industriala,
mecanizata?
Rspunde
o Radu Iliescu spune:
20/07/2011 la 6:07 pm
Nu. Nu poti spune ca exista o conexiune intre cal/catar/bou si mecanizare. De
asemenea, desi sunt fan declarat al lucrarilor manuale, nu cred ca are rost sa ne
privam de ajutorul dat de animale, atunci cand e posibil sa ne servim de ele.
Chiar daca sunt de acord ca ideea agriculturii sedentare n-a fost prea grozava, nu
inseamna ca devenim acum pastori si vanatori nomazi, nu? Iar relatia cu un
animal de tractiune este mult mai subtila, mai solicitanta si mai profunda decat
relatia dintre un om si un motor.
Cat priveste marile suprafete, n-ar trebui sa ne temem de ele. E adevarat ca o
gradina de zarzavat cu greu ar putea depasi jumatate de hectar, dar nimic nu ne
impiedica sa facem pomicultura pa 2-3 hectare. Daca iesim in camp si cultivam
ceva cereale, urcam usor la 4-5 hectare. Iar daca ne trece prin cap sa fim pastori,
cu certitudine avem nevoie de vreo 50 de hectare de pasuni si fanete pentru a
hrani o turma. Cu greu ar fi de imaginat ultimele doua ipostaze fara ajutoarele
fidele care sunt animalele de tractiune.
Rspunde
17. Ala spune:
08/09/2011 la 3:03 pm
Salutare Artur. Am descoperit recent blogul tau. E unul foarte util. Nu te opri. Sunt atatea
comori mostenite, dar ele sunt doar in oseminte. Trebuie sa redescoperim maretia umana
de altadata. Simpla, agrara, gregara, iubita si plansa.
Rspunde
18. phlox spune:
02/11/2011 la 1:12 pm
Privet, Artur, inca o data pe anul asta.
Vad ca, din fericire, nu sunt singura care incearca din rasputeri sa deschida ochii celor
care vor sa vada ce e bine si ce nu e in regula, vorbind de cultivarea pamantului (si grija
fata de el). Si eu, ca si cei ce au vazut avantajele minunii pe numele ei autohton:
ploscorez, incerc sa ajung in posesia ei. Crezi ca exista vreun magazin in R. Moldova
de la care s-ar putea achizitiona din Romania (ex.Bucuresti) aceasta unealta? Esti
incunostiinta de cauza? Legat de acest lucru, mai am o intrebare similara: sunt sigura ca
esti in cunostinta de cauza de substantele bio ()care au in componenta
microorganisme eficiente, si acum intrebarea: ce sanse sunt sa ajunga inj posesia lor
cineva din , sa zicem, Bucuresti?, fireste, e vorba de cumparare.
In alta ordine de idei, ma bucur tare mult ca aduci la cunostinta multora dintre cei
interesati invataturile pionierilor si maestrilor intr-ale gradinariei si cultivarii civilizate,
neaose, sanatoase. Intr-un cuvant: NATURALE
Stiu ca se spune asa: cu o floare nu se face primavara, dar mai stiu ca stropul de apa se
transforma in viitura, iar bulgarele de zapada in avalansa. Asa ca nu ma voi lasa pagubasa
si voi continua cu toata forta sa propovaduiesc aceste intelepciuni tuturor celor ce vor
voi, nu numai sa asculte, dar sa si auda. In general, din tot ce asimilez (din cele citite,
auzite, vazute) incerc sa transpun in grauntele meu de gradina (apropos! ce gust minunat
au cartofii crescuti in paie (fan, ca n-am avut paie)!!! am experimentat si eu anul acesta,e
drept, cu 8 carofi, si sunt absolut incantata!!), sa verific daca, ce, cum, dece,
dupa care, invatatura inteleasa si mestecata de un gradinar-afon, fara pretentii de maestru,
o trec la formularea scrisa, simplu graita. Mi-s doar un simplu teoretician, dar pornit sa
schimbe ceva in bine.
Deci, repet, tare ma bucur ca nu-s singura!
Pe curand! (oricum, eu poposesc destul de des si pe acest site minunat )
Rspunde
o Artur spune:
07/11/2011 la 11:23 am
Salut phlox! mi cer ertare pentru rspunsul ntrziat, dar am fost ocupat. Am
nnoit postul n partea P.S. Aici am plasat adresa site-ului de unde se poate
procura cultivatorul, preparate ME i alte lucruri. n R. Moldova nc nu am gsit
n vnzare liber preparate ME, se poate cpta numai la comand, iar cultivatorul
n magazin cost aceiai bani ca i cel comandat mai sus.
Rspunde
phlox spune:
09/11/2011 la 2:29 pm
Multe, multe multumiri
pe curand!
Rspunde
19. marin spune:
06/03/2012 la 4:20 pm
Am o livada destul de maricica(3000 mp) in care am incercat combaterea buruienilor cu
erbicide, cu costuri mari si rezultate slabe. Acum 2 ani, am cumparat un motocultor, am
fost destul de multumit. Dupa un an, am cumparat de pe internet o prasitoare
manuala(facuta in Ucraina, 200 lei, care are ca organ de lucru 2 cutite laterale pentru
prasit, asemenea uneltei lui Fokin). Prasitorul se impinge ca o roaba si praseste o fisie de
33 cm, cu viteza mersului pe jos, deci se poate face pina la 2000 mp pe ora. Merge si
printre rindurile de legume, porumb, etc. Se poate adapta si pentru alte culturi(ceapa,
usturoi). Nu fac reclama, nu eu vind acest prasitor, dar este foarte bun(are inca 4
echipamente de lucru:1 rarita, 1 cutit sageata, 3 sageti mici pentru spart crusta, 1
minirarita pentru executat santuri de semanat).
Am renuntat si eu la motosapa(e un efort destul de mare si la motosapa, plus ca nu te poti
apropia de pomi prea mult, nu poti trece usor peste furtune, e greu de transportat, etc) si
folosesc cu placere prasitorul manual.
Vreau sa achizitionez si o semanatoare manuala, seman manual mazare, fasole pentru
pastai, porumb de floricele, pepeni, de ce sa ma chinui cu sapa si sa risipesc saminta?
Rspunde
o tiberiu j. spune:
06/05/2012 la 11:42 am
recent am auzit de prasitoarea asta si as dori sa-mi confirmi daca se merita sa dau
200 lei sau este teapa sunt aprox. in situatia ta ,am omica gradina pomi si legume
si ma confrunt cu buruienile de asemenea solul are un moment optim de lucru
altfel se intareste si nu prea ai sanse de izbanda am o motosapa pe benzina insa nu
face fata pe genul asta de sol sau pe randurile inguste cateva foto
metalsunphoto.ro
Rspunde