P. 1
Cultura nucului

Cultura nucului

5.0

|Views: 19,709|Likes:
Published by Mihai Monoranu

More info:

Published by: Mihai Monoranu on Apr 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2015

pdf

text

original

CULTURA NUCULUI Cerinţele nucului faţă de condiţiile de mediu Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu variază foarte mult

în raport cu , soiul şi portaltoiul, vârsta , faza de vegetaţie sau repaus, prezenţa sau absenţa rodului,etc. Creşterea şi fructificarea nucului are loc sub influenţa a două categorii de factori: ereditari şi ecologici. Factorii ecologici cu efect direct asupra creşterii şi fructificării sunt grupaţi in mai multe categorii: - factori climatici: lumina, temperatura, apa şi aerul; - factori edafici ( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul de asigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea microbiologică ; - factori organici; - factori biotici. Cerinţele faţă de lumină. Rolul luminii în viaţa nucului este foarte important, deoarece în prezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză. Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei, influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia de creştere a lăstarilor. Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia (număr de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru nuc, cu condiţia asigurării unor condiţii tehnologice optime. Cunoaşterea cerinţelor nucului faţă de lumină este necesară la amplasarea lor pe terenurile în pantă, în raport cu punctele cardinale, la stabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şi formei coroanei etc. Cerinţele faţă de căldură. Căldura este un factor de vegetaţie deosebit de important, care condiţionează desfăşurarea proceselor de asimilaţie, respiraţie şi transpiraţie, parcurgerea fenofazelor, viaţa latentă a nucului în timpul repausului de iarnă. Rezistenţa la ger a nucului depinde de însuşirile ereditare ale genotipului, de vârsta nucului, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc. Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerarea vârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilor şi pregătirea nucului pentru iarnă. Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi au ajuns într-un anumit stadiu în care devin sensibili. Cerinţele faţă de apă. Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtor în viaţa nucului. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% în frunze, ramuri şi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Nucul da rezultate bune în zone cu peste 600 mm precipitaţii anual. Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi a sistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditatea solului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimea recoltelor şi alţi factori, panta terenului. În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, mai mare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului nucul are nevoie de mai puţină apă,

de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpul creşterii intense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare. Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şi calitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea de toamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea nucului scade, regularitatea producţiei şi mărimea recoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă este scurtată. Rezistenţa la secetă a nucului este destul de ridicată. Cu toate că cerinţele lor faţă de umiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe culturi agricole, nucul rezistă la insuficienţa umidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemului radicular foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi la nuc o scădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteia . Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţirea aeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii normale a rădăcinilor nucului. Cerinţele faţă de aer. Aerul are un rol important, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentru respiraţia organelor aeriene şi a celor subterane. În plantaţiile de nuc şi mai ales în coroanele nucului, este necesar să se menţină o mişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acest punct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcare a maselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, unde mişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabile sunt depresiunile şi locurile joase închise. Astfel se explică de ce în aceste locuri, din regiunile mai ploioase, bolile criptogamice atacă mai puternic, iar rădăcinile nucului cresc mai slab şi în consecinţă rodesc mai puţin. Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilă nucului. Aerul uscat influenţează negativ nucul prin aceea că provoacă pierderea apei din ţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aerul uscat, aflat în mişcare, produce uscarea secreţiei de pe stigmate şi deci defavorizează polenizarea. Cerinţele faţă de sol. Solul este principalul factor de mediu de care depinde producţia de fructe in cazul în care condiţiile cerute , de soi, şi portaltoi sunt asigurate. Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă, depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului de primă importanţă sunt:textura, grosimea stratului penetrabil pentru rădăcini, structura şi adâncimea apei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari: soluri nisipoase, lutoase şi argiloase. Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, au permeabilitate mare pentru apă şi aer, se încălzesc uşor şi pierd uşor apa prin evapotranspiraţie şi infiltraţie. În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4 m, pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5% argilă, reuşesc aproape toate plantatiile de nuc. În general aceste soluri necesită aplicarea frecventă a îngrăşămintelor organice. Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura nucului, prin faptul că permit o bună dezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând în acelaşi timp infiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţin suficiente substanţe nutritive. Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greu permeabile pentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate în substanţe nutritive,
2

sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru cultura speciilor pomicole. Ele prezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor, recolte mici şi nesigure şi prelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ce atrage după sine micşorarea rezistenţei la ger. Pentru cultura nucului nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şi cele calcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ. Însuşirile chimice ale solului. Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şi rodirea nucului atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri se înregistrează pe soluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice sunt favorabile. Solurile slab humifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, ca şi cele cu conţinut prea ridicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură o creştere şi dezvoltare echilibrată a nucului. Pentru cultura nucului o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul în elemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc. precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri . Reacţia solului. Nucul are o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum rezultă din tabelul următor: Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului Valoare pH Acid Minim Optim Maxim 5,5 6,2-8,2 8,5

Specia Nuc

Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prin amendamente. ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI Alegerea şi pregătirea terenului Alegerea terenului Amplasrea plantaţiei se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere corectă a locului de plantare trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de microzonare. Noua plantaţie se va realiza numai în acele zone unde specia sau soiul vor întâlni maximum de condiţii naturale pentru creştere şi rodire: - se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-nisipoasă şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3; - din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ; - Livada de pomi va fi amplasata în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia ca acestea să fie uniforme; - condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi la udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului; - se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi îngheţurile timpurii de iarnă;
3

trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu; - sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivel freatic sub 1,5 m. Pentru livada de nuc care se pretează în sisteme de cultură moderne se vor prefera în primul rând terenurile cu soluri fertile, mecanizabile sau cu posibilităţi certe de îmbunătăţire a proprietăţilor agro-productive. În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi de mecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din: - executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există porţiuni de băltiri sau infiltraţii de apă; - crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de inundare; - executarea de lucrări antierozionale, pe terenurile în pantă, dar supuse erodării; - pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm. Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apă freatică trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime. Reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ul cuprins între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S, se vor evita expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer, precum şi zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară. Pregătirea terenului Pentru plantarea nucului, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp de pauză (dacă este cazul), fertilizare şi desfundare. Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţia pe locul ocupat de vechile plantaţii pomicole sau de vegetaţie forestieră. La plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechi este recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor groase şi adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte mijloace. Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe băltiri de apă care influienţează negativ asupra vegetaţiei nucului.Un teren bine modelat uşurează mult şi asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit, aşezarea şi manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se execută imediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge pe unele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas la suprafaţă un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizare puternică. Efectele oboselii solului Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşi teren a nucului. În urma defrişării vechilor plantaţii şi a desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor care pot să constituie sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge focarele unor boli virotice, bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil. Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi cele gleice impermeabile şi totodată cu această lucrare se încorporează îngrăşămintele organice în adâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu atât este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul
4

-

plugurilor şi tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe mai mari. Perioada optimă de executare a lucrărilor de desfundare este: în cazul terenurilor libere, iunie – august; în cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de desfundare trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi corespunzătoare din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări premergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor). Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea lucrării de nivelare de suprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv a şanţului rezultat de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de regulă cu discul şi cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea, alinierea pomilor pe rând şi lucrările ulterioare de exploatare a plantaţiei. Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei solurilor puternic acide cu pH sub 5,0 prin administrarea de amendamente calcaroase în doze de cel puţin 5 t/ha (pe bază de analiză). Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea de răspândire a sistemului radicular se realizează prin administrarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic realizat de o instituţie de specialitate). Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică pe întreaga suprafaţă la înfiinţarea plantaţiei şi la groapă pentru pomii plantaţi la distanţe mai mari. Orientativ, la înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează pe soluri cu fertilitate mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică. Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în mod uniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare. Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6 m) în aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de 15-20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare potasică, care se amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom. Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasarea solului cu combinatorul, după plantare. Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1 ha şi până la 20 -30 ha, chiar şi mai mult. Parcelarea terenului În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere din livadă, a recoltării şi transportului fructelor, terenul se împarte în parcele. Parcelele sunt necesare la suprafeţele de peste 5 ha. Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă, orientarea rândurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului. Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară iar lăţimea reprezintă aproximativ jumătate din lungimea acesteia. În vederea transportului fructelor şi nu numai, trebuie avută în vedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor. La parcelarea terenului trebuie avut în vedere şi stabilirea locurilor unde se va depozita producţia în aşa numitele construcţii de producţie. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în vedere şi împrejmuirea viitoarei livezi.

5

Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului Distanţele dintre rândurile de pomi şi pe rând se stabilesc în funcţie de combinaţia soi-portaltoi, fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform unei scheme de pichetaj. Distanţele de plantare la nuc pentru plantaţiile intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi Specia Portaltoiul Soiul Distanţa de plantare Intre rânduri Pe rând 4 7,0 5 7,0 Densitatea /ha Min Max 6 204 7 204

1 Nuc (altoit)

2 J. regia

3 Lara

Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S. După marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care încadrează terenul într-o figură geometrică (dreptunghi, pătrat etc). Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătul rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde din nou aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor forme este atribuită şi sistemelor de pichetat. Pentru executarea unui pichetat sunt necesare: • • • • • jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile; ruleta sau panglica de oţel de circa 50 m lungime; sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime; picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime); triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5)

Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fix un drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor.
6

In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şi pante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită. Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face paralel cu curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor făcute de animale în timpul păşunatului. Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care se execută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat. Plantarea nucului Epoca de plantare Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la venirea primului îngheţ, deoarece până în primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact strâns cu pământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă se acumulează umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii. Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme decât cei plantaţi primăvara şi realizează creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia în care plantarea nu s-a făcut în toamnă, aceasta se realizează primăvara cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului, înainte de pornirea pomilor în vegetaţie, când solul are umiditate ridicată. Plantările de primăvară executate cu întârziere pot să compromită plantaţia şi să întârzie intrarea pe rod a pomilor. Se mai pot planta pomi şi în „ferestrele iernii”, cu condiţia ca temperaturile din timpul plantării să nu scadă sub 0 °C. Executarea gropilor Săpatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm, în cazul plantaţiilor intensive . Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de 70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat. În teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât să încapă cât mai bine sistemul radicular. În cazul arbuştilor fructiferi gropile cu dimensiuni de 40/40/30 cm. Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil. Pregătirea materialului săditor Materialul săditor se procură de la pepinierele pomicole şi până la plantarea acestora se stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita deshidratarea. Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru a nu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei (50 – 80 cm). Materialul săditor admis la plantare este cel certificat. Orice altfel de material săditor folosit la plantare rămâne în responsabilitatea celui care îl foloseşte. Un astfel de material săditor este bine să fie evitat la plantare. La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu
7

cca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici. După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantare materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţii pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare). Tehnica de plantare Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-se pe un muşuroi de pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipă formată de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijlocul gropii de plantare şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit din stratul fertil al solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, ca pământul să patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurul pomului, începând de la marginea gropii spre interior. Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se termină plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg, gunoi de grajd fermentat. Pe In mai timp secetos, în special primăvara, pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă. final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de plantare, cu restul pământului râmas, fără a se tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive. Scurtarea pomilor este bine să se execute primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.

8

Lucrarea 0 a)Amendarea solului pe terenurile cu aciditate pronunţată ( cu pH sub 5,5 şi cu saturare în baze sub 60%) b) Fertilizarea în funcţie de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive: - pe terenuri care se desfundă, - pe terenuri care nu se desfunda. c) Dezinfecţia solului d) Desfundarea terenului : - pe terenuri profunde de minimum 70 cm; - gropi individuale pe terenuri cu sol superficial şi cu alunecări stabilizate e) Nivelarea terenului desfundat f) Săpat gropi în teren desfundat

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI Perioada de executare Parametrii lucrării 1 2 Inainte de desfundare 4-8 t/ha (doza care să ridice pH la 6, încât saturarea în baze să fie de 80% pe orizontul până la 4° cm adâncime) Inainte de desfundare gunoi 40-50 t/ha fosfor 150-200 kg/ha s.a. In groapă, potasiu 150-200 kg/ha s.a. la plantare 20-30 kg gunoi In groapă, 5-10 kg gunoi la plantare 40-50 kg gunoi 250-300 g fosfor s.a. 150-200 g potasiu s.a. Inainte de desfundare 25-75 kg/ ha Lindatox-3, în funcţie de vârsta larvelor Cu 2-3 luni înainte de plantare Cu 2-3 luni înainte de plantare Cu 10-15 zile înainte de plantare Inainte de plantare 60/60/60 cm 40/40/30 cm 80/80/60 cm

Uniformizarea terenului 60x60x60 40x40x30

Lucrarea 0 a) Asigurarea materialului săditor b) Stratificarea materialului săditor şi udarea lui c) Plantarea propiu-zisă ( fasonarea, mocirlirea, plantarea ) d) Udarea pomilor după plantare la locul definitiv e) Protejarea pomilor împotriva rozătoarelor f) Arătura terenului bătătorit cu ocazia plantării

PLANTAREA Perioada de executare 1 Cu 5-10 zile înainte de plantare, toamna Imediat Toamna 1 XI-1 XII Primavara 1 III-5 IV Imediat după plantare, primavara. Toamna După plantare, toamna sau primavara
9

Parametrii lucrării 2 Soiurile prevăzute a se planta - certificat . In şanturi fără stagnări de apă Conform tehnologiei 20l/groapa de 2 -3 ori la nevoie Cu diferite materiale La 15-20 cm, cu răsturnarea brazdei spre rândul de pomi

g) Proiectarea coroanei

Primavara la pornirea în vegetaţie

Conform specificului formei de coroană proiectată

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A NUCULUI Lucrări de întreţinere Lucrări de întreţinere a solului Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu ierburi perene şi se recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi. În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează aproape de suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la rădăcinile pomilor. O parte din apă, care pătrunde totuşi în pământ, este absorbită de rădăcinile ierburilor, înainte de a ajunge la rădăcinilor pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara devreme, consumă cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de ea. Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi poate să fie totală sau parţială. În cazul înierbării parţiale, o parte din suprafaţa de teren din jurul trunchiului se menţine sub formă de ogor negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate fi permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou. Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului. În acest caz solul se menţine curat de buruieni şi afânat în cursul întregii perioade, prin discuire sau praşile repetate. Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la suprafaţă, împiedică evaporarea apei, ea rămânând aproape în întregime la dispoziţia pomilor. Ca urmare, pomii din livezile unde pământul este menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor pentru apă şi hrană cresc mai bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate. Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru, se distruge, într-o anumită măsură structura lui. Asemenea soluri se bătătoresc repede, nu permit pătrunderea apei şi a aerului către rădăcini. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în perioada îngălbenirii frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 20 – 22 cm. Adâncimea arăturii va fi mult mai redusă în apropierea trunchiului pomilor, pentru a nu distruge rădăcinile. Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi. Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor. În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12 cm, mai ales după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat. Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare.
10

Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă, rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8 -10 m una de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum) până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3ºC. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanice şi prin mijloace chimice. Această lucrare se face obligatoriu cu consultarea specialiştilor. Perioada optimă de aplicare a erbicidelor se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare a principalelor specii de buruieni din plantaţii. Erbicidele se pot aplica preemergent toamna sau primăvara devreme, pentru a împiedica germinaţia seminţelor şi postemergent în stadiul de vegetaţie, acestea fiind absorbite de plante prin frunze. Buruienile perene se combat în tot timpul anului pe vetre, cele mai bune rezultate obţinânduse înainte de înflorire sau când au 10-15 cm înălţime. La aplicarea erbicidelor în plantaţiile pomicole se vor respecta următoarele reguli: - prepararea (soluţiei) suspensiei de erbicide se face numai cu apă perfect limpede şi lipsită de orice impurităţi, pentru a nu se înfunda duzele instalaţiei; - la prepararea erbicidelor nu se vor folosi vase din lemn, prepararea soluţiilor se va face cât mai departe de sursele de apă (fântâni, canale, ape curgătoare); - după terminarea lucrării vasele cât şi toată aparatura folosită se spală cu apă curată, în amestec cu sodă şi se clătesc repetat cu apă curată. Ambalajele goale rămase se distrug. Soluţiile rămase cât şi apa provenită de la spălarea vaselor şi pompelor se varsă în gropi anumite, adânci, departe de fântâni, ape curgătoare, canale; - erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt. Denumirea erbicidelor sau amestecurilor de erbicide Gramoxone Roundup Devrinol Erbicidele recomandate Substanţa activă % Paraquat 20% Glyphosate 36% Napromid 50% Simazin ( simadon) Caragard (caradon) Doza recomandată kg/ha efectiv 4 6-10 6-8 4-5 4-5

Lucrări de întreţinere a pomilor Combaterea bolilor şi dăunătorilor Numărul organismelor dăunătoare care afectează într-un fel sau altul, sănătatea şi productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiţi viruşi, bacterii, ciuperci parazite, insecte, păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor. Lupta cu bolile şi dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu toate că vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acţiona asupra lor.
11

Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi: Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate, fixate sau atârnarea de ramuri, reducând substanţial atacul omizilor, primăvara; Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea atacului unor ciuperci şi bacterii, care provoacă putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli; Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care se distrug numeroşi dăunători care se găsesc pe scoarţă (păduchi ţeştoşi, ouă de acarieni şi insecte etc.), unii dăunători din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o serie de ciuperci şi bacterii; Răzuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect îndepărtarea unei întregi serii de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi. Răzuirea se face cu perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere; Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată de pomi, la începutul toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru creşterea şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle sau pupele lor, care şi-au găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră în cursul iernii. De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la procesele de extragere şi prelucare a substanţelor nutritive, de care au nevoie pomii. Măsurile menţionete mai sus nu sunt suficiente şi trebuie completate cu măsuri de combatere chimică.care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice, cea mai importantă fiind lucrarea solului din livadă, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi se distrug pupăriile insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de vegetaţie. Complexe de tratamente fitosanitare la nuc Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc Nr. Boli şi dăunători Perioada (luna, Produsele folosite trat. combătuţi decada) 1 Bacterioza nucului (Xanthomonas juglndis), Antracnoza (Gnomonia leptostylla), etc. Păduchele din San Jose, ouă de afide, etc. Bacterioza nucului, Antrcnoza Bacterioză, antracnoză etc. Bacterioză, antrcanoză, molia frunzelor, afide, acarianul galicol ( Eriophyes tristriatus), insecte defoliatoare, cărăbuşul de mai (Melolontha Septembrie, 3 Noiembrie, 1 Decembrie februarie Aprilie, 1 Aprilie, 2 Mai, 1 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) Dibutox 25 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) Turdacupral 50 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + DEF 25 EC Conc. % 1,0 2,0 1,0 0.5 1.0 0,3 0,5 1,0 0,2

2 3 4 5

12

6 7 8

melolontha) în anii cu zbor masiv, gărgăriţa mugurilor şi a frunzelor (Sciaphobus squalidus) etc. Viermele fructelor (Carpocapsa p. )(G.1), molia frunzelor, afide, antrcnoză, bacterioză etc. Se combat aceleaşi boli şi dăunători ca la tratamentul 6 Păduchele din San Jose (G.1) şi aceleaşi boli şi dăunători ca la tratamentele 6 şi 7 Păduchele din San Jose (G.1), molia frunzelor, afide, antrcanoză, bacterioză, păianjenul galicol etc. Viermele fructelor (G.2), acarianul galicol, afide, antracnoză, bacterioza Viermele fructelor (G.2), afide, insecte defoliatore, molia frunzelor, antracnoza frunzelor, bacterioza, etc.

Mai, 3 Iunie, 2 Iunie, 3

Turdacupral 50 + Sinoratox R 35 Turdacupral 50 + DEF 25 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Carbetox 37 EC Turdacupral 50 + Carbetox 37 EC Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Sinoratox R 35 Zeamă bordeleză (SO4Cu + var pastă) + Crabetox 37 EC

0,3 0,1 0,3 0,2 0,5 1,0 0,5 0,5 0,5

9

Iulie, 2

10

Iulie, 3

0,5 1,0 0,1 0,5 1,0 0,5

11

August, 1

13

Fertilizarea nucului Aplicarea îngrăşămintelor în livada asigură creşteri normale sau viguroase ale lăstarilor, favorizează formarea unui număr mai mare de muguri de rod pentru producţia din anul următor şi contribuie la creşterea în volum şi greutate a fructelor din anul respectiv. Îngrăşămintele folosite în pomicultură trebuie să conţină cel puţin principalele elemente care intră în hrana pomilor: azotul, fosforul şi potasiul. În afară de azot, fosfor şi potasiu, pomii mai extrag din sol şi alte elemente, cum sunt: fierul, cuprul, magneziul, borul, aluminiul, manganul şi altele, denumite microelemente. Pomii fructiferi rămân pe acelaşi amplasament o perioadă lungă de timp, în care extrag din sol mari cantiţăti de elemente nutritive. Cerinţele pomilor faţă de elementele nutritive variază în cursul vieţii acestora, în funcţie de vârsta acestora. Pentru o evaluare cât mai corectă a necesarului de subsţante nutritive a livezii trebuie stabilit mai întâi continuţul solului în elemente nutritive. Se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice, minerale şi îngrăţăminte verzi. Îngrăşămintele organice provin din dejecţiile animalelor şi se găsesc în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti. Pe lângă efectul bun pe care-l au în direcţia sporirii producţiei şi a calităţii fructelor, îngrăşămintele organice contribuie şi la îmbunătăţirea unor proprietăţi fizice, chimice şi biologice ale solului. Principalele îngrăşăminte organice sunt: gunoi de grajd, gunoiul de păsări şi compostul. Gunoiul de grajd (bălegarul) este un îngrăşământ organic cu acţiune pozitivă complexă asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultură. Efectele cele mai evidente ale aplicării gunoiului în livezi se înregistrează pe solurile cu un conţinut ridicat în argilă, umede şi reci. Cantităţile de gunoi ce trebuie aplicate în livezi cresc odată cu creşterea conţinutului în argilă şi a scăderii indicelui de azot. Gunoiul de grajd se aplică toamna pe suprafaţa de sub proiecţia coroanei pomilor, în proporţie de 80 %. Îngrăşăminte chimice În afara îngrăşămintelor organice, se folosesc şi îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi potasiu. Doze de azot în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de indicele de azot (IN) al solului şi recolta scontată . Doze de fosfor în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului cu fosfaţi solubili şi recolta scontată. Doze de potasiu în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului cu potasiu mobil şi recolta scontată. Se aplică toamna pe toată suprafaţa plantaţiei.

14

Reguli generale la plantarea pomilor se adminstrează 15-20 kg gunoi bine fermentat sau 8-10 kg mraniţă care se amestecă cât mai bine cu pământul cu care se umple groapa. În primul an de viaţă al pomilor, când lăstarii acestora au 8-12 cm lungime se aplică împrejurul fiecărui pom 15-20 g N substanţă activă. Acesta se încorporează în sol printr-o lucrare superficială; - până la intrarea pe rod a pomilor, anual, se administrează 4 kg gunoi şi 4-6 g N substanţă activă per m² de proiecţie a coroanei pomilor; - în livezile ajunse în perioada de rodire deplină se recomandă administrarea la fiecare 2 ani a dozelor de gunoi menţionate în tabel. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor Îngrăşămintele organice şi cele minerale cu fosfor şi potasiu se aplică de regulă toamna după recoltare, fiind încorporate cât mai adânc posibil în sol. Îngrăşămintele cu azot se vor administra 1/3 toamna şi 2/3 primăvara, de preferat în două reprize (primul moment primăvara devreme şi al doilea imediat după legarea fructelor). LUCRARI DE INTRETINERE Lucrarea 1 Aratură de bază Mobilizarea solului pe rând (sau pe proiecţia coroanei în livezile clasice) Discuit arătură Erbicidare pe rând (exclusiv pe terenurile nisipoase) Perioada de executare 2 Toamna, inainte de căderea frunzelor Toamna, înainte de căderea frunzelor Primavara devreme In perioada de repaus pe sol curat (preemergent) 800-1000 l/ha In perioada de vegetaţie (postemergent) 300-400 l/ha Parametrii lucrării 3 18 - 20 cm, 12 – 14 cm 10 -14 cm, 8 – 12 cm 8 -12 cm Simazin ( simadon) 4-5 kg s.a./ha efectiv tratat Simazin ( simadon) 3-6 kg s.a./ha efectiv tratat Caragard (caradon) 4-5 kg s.a./ha efectiv tratat, cand buruienile au 15-20 cm

15

RECOLTAREA Recoltarea fructelor Recoltarea, transportul şi manipularea fructelor necesită un bun nivel de dotare tehnică şi un volum mare de forţă de muncă (aproximativ 40-60% din necesarul anual). Evaluarea producţiei de fructe se face la începutul intrării în pârgă când datele pot fi foarte apropiate de producţia reală. Aceste date vor sta la baza organizării şi pregătirii campaniei de recoltare, în funcţie de care se va stabili: necesarul de forţă de muncă pentru recoltarea, ambalarea şi sortarea fructelor, recipientele necesare pentru recoltare (coşuri, găleţi, saci), scări şi platforme, ambalaje (lăzi de diferite tipuri, coşuri de plastic, scări în funcţie de specie, precum şi volumul şi măsurile necesare (curăţirea, reparaţia, dezinfectarea, deratizarea). Stabilirea momentului optim de recoltare Fructele se recoltează când ajung la maturitate. Se deosebesc două feluri de maturităţi: a) maturitate de recoltare sau de cules, stadiu care pe de o parte permite fructelor culese să-şi desăvârşească procesul de coacere. b) maturitatea de consum sau tehnică este starea de dezvoltare maximă a gustului şi aromei. Perioada de recoltare a fructelor Pe cât posibil să se evite recoltarea în mijlocul zilelor senine, călduroase, atunci când temperatura fructelor se ridică. De asemenea trebuie să se evite culegerea fructelor umede, fie de ploaie sau de rouă. Perioada de recoltare a fructelor Specificare Nucile Caracteristicile fructelor la maturitatea de recoltare Când învelişul verde crapă şi Mărimea caracteristică fructele încep să cadă soiului singure Perioada de recoltare

Momentul de recoltare se stabileşte în funcţie de destinaţia producţiei.

16

CALCULE ECONOMICE PENTRU INFIINTAREA UNUI HA DE NUC

Tabel centralizator privind distanţele de plantare
Specia Nuc Distanţa între arbori / arbuşti m 7 Distanţa între rânduri m 7 Număr arbori, / ha 204

DURATA DINTRE PLANTARE SI INTRAREA PE ROD ŞI DURATA DE EXPLOATARE A PLANTAŢIILOR Durata dintre plantare si intrarea pe rod (ani) si productia medie/ ha 3 ani – 2100 kg/ha Durata dintre plantare si intrarea pe rod deplin (ani) 8 ani - 7000 kg / ha

Specia

Portaltoiul

Durata de exploatare(ani)

Nuc altoit

generativ

55

Devizele pe elemente de cheltuieli din prezentul proiect sunt orientative şi pot fi modificate. La realizarea proiectului, specialistul consultant împreună cu beneficiarul vor ţine cont de structura antemăsurătorilor, a devizelor de lucrări, costul manoperei, costul materialelor si costul lucrarilor mecanizate, etc.

17

Deviz nr.1. pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi la hectar Distanţele de plantare: 7 m între rânduri şi 7 m pe rând Manoperă: Nr. Număr Crt. art. Din NTM/92 0 1 1. 2887 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8 9 10 11 2892 2918 1819 1859 3226 3246 1832 1867 3281 1773 Denumirea lucrării din normele de muncă Unitatea de măsură 2 Defrişarea cu grad de acop. 20% - 1 ha Revizuirea şi completarea lucrării de defrişare : 1 ha Evacuarea resturi vegetale: 1 ha Confecţionat picheţi: 0,204 Pichetat terenul 1 ha Încărcat, transportat la 8-10 Km. şi descărcat în câmp,gunoiul de grajd –20 to Încărcat şi descărcat îngrăşăminte chimice (2operaţiuni) 0,5 to Săpat gropi de 1 × 1 × 0,8m. 204 gropi Administrat îngrăşăminte 0,204 Încărcat şi descărcat pomi şi picheţi 0,5 to Făcut şanţ de 50 × 50cm. şi stratificat 5 m.l Stratificat pomi 0.2 ml Adus gunoiul de grajd la gropi 0.204 Fasonat rădacina, făcut mocirla şi mocirlitul în vederea plantării 0.204 Z.O. UM 3 18,8 3,2 1,02 0,66 1,0 0,25 0,11 0,125 1,54 0,20 0,05 Total Z.O. 4 18,8 3,2 1,02 0,13 1,0 5,0 0,05 26,0 0,32 0,10 0,25 0,32 0,10 0,25 0,13 1,0 5,00 0,05 26,00 Din care pe categorii II III IV 6 7 18,80 3,20 1,02 8

I 5

12 13

1775 1846

1,82 8

0,36 1,66 1,66

0,36

14

1845

3,33

0,67

0,67

18

15 16

1845 1847

Repartizat pomi la gropi 0,204 Plantarea pomilor lucrare completă 204 1( unu ) ha Total Z.O.uri Tarif RON /Z.O Total RON

3,13 0,042

0,63 8,56

0,63 8,56

TOTAL MANOPERĂ

× × ×

67,75 150
10163

0,13 150
20

7,76 150
1164

51,3 150
7695

8,56 150
1284

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Lucrarea crt. Caracteristici şi utilajul folosit 0 1.

1 Arătură adâncă la 30cm.- 2 lucrări înainte de plantare 2. Administrat gunoi de grajd cu MIG -4 – 20 0,08 t/ha 3. Discuit+nivelat terenul înainte de plantare 0,47 4. Arătura normală în livadă înainte de 1,36 plantare 5. Discuit după plantare 0,47 6. Dezinfectat solul 0,43 TOTAL 1(un) ha Total ha a.r. LUCRĂRI Tarif RON/ha a.r MECANICE Total pentru un ha RON Materii şi materiale Nr. Denumirea Crt. 0 1 Gunoi de grajd 100kg./pom Sinoratox Îngrăşăminte chimice complexe 2,5 kg./pom Pomi altoiţi / puieti nuc Pichete
MATERII ŞI

CT Coef.de transf. 2 1,80

ha 3 2 1 2 1 1 1

Cantitatea Ha /a.n. 4 3,60 1,6 0,94 1,36 0,47 0,43 8,4 850 7140 Valoarea Total Greutate pe lei transport 5 6 1000 20000 750 100 1696 500 500 100 X

UM 2 Kg. Kg Kg

Cantitate a 3 20 30 500

RON / UM 4 50 25 3.39

TOTAL VALOARE MATERIALE

Buc 204 110 22440 Buc 204 0,4 82 :pentru 1 (un) ha 25.968

19

Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumirea –grupa Crt. 1 Gunoi de grajd Îngrăşăminte chimice +liudator Pomi altoiţi TOTAL 1 ( un) ha TRANSPORTURI PENTRU : 0 1. 2. 3.

Cantitatea transport tone 2 3 10 20,0 50 0,6 50 0,5 Total t/km Tarif RON/t/km. Total RON RON Cap. IV Transport 893

Distanţa de transport

Volum total t/km 4 200,0 30, 25 255,0 3.5 893

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Specificare Cap.I Cap. II Manoper Utilaje a pentru 1 (un) hectar 10163 7140

Cap.III Material e 25968

Total cheltuieli directe 44164

20

Deviz nr. 2 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha. Distanţa de plantare 7 m între rânduri şi 7 m pe rând. Manoperă Nr. Nr. Art. Crt. din NTM/92 0 1 2 3 4 5 1 3246 1867 2744 2740 1908 Denumirea lucrării din normele de muncă Unitatea de măsură şi cantitatea 2 Incârcat şi descărcat îngr. chimice 2 operaţiuni 0,408 Administrat manual îngrăşăminte chimice 0,204 Pregătit soluţie pentru 4 tratamente 0,800 mii l Stropit pomii cu Vermorelul 0,8 mii l Prăşit în jurul pomilor 4m2 × 4 lucr. UM=mii m2,, cantit.=(0,8 × 4)=3,2 1 (un) ha Total Z.O.uri Tarif RON /Z.O. Total RON Z.O Total ZO 4 0,04 0,31 0,02 0,66 0,90 0,90 Din care pe categorii II III IV 6 0,04 0,31 0,02 0,66 7 8

I 5

3 0,11 1,54 0,09 3,33 1,22

TOTAL MANOPERA

× × ×

1.93 150 290

0.35 150 53

0,90 150 135

0,68 150 102

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Lucrarea caracteristică şi utilajul folosit C T coef. de crt. transf. 0 1 2 1 Discuit cu GD -2,8 – 2 lucrari 0,01 TOTAL LUCRĂRI 1 ( un) ha Total ha a.r. MECANICE Tarif RON/ha a.n PENTRU : Total pentru un ha

ha 3 1 RON

Cantitatea Ha a.n. 4 0,01 0,01 850 9

21

Materii şi materiale Nr. Denumirea Crt 0 1 1 Îngrăşăminte chimice complexe

UM 2 Kg

Cantitatea 3 500 2,4 1,6

Valoarea RON/ Total UM RON 4 5 1 500 40 80 96 128 724

Greutatea pt. Transport 6 500 2,4 1,6 530

2 Fungicide: 800 l × 0,3% Kg 3 Insecticide : 800 l × 0,2% Kg TOTAL VALOARE pentru 1 (un) MATERII ŞI hectar MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumirea grupa Distanţa de Cantitatea Crt. transp. transp. tone 0 1 2 3 1 Îngrăşăminte chimice 50 0,05 2 Insectofungicide 50 0,03 TOTAL 1 (UN) Total t/km. TRANSPORTURI HA Tarif RON /t/km PENTRU Total RON TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Specificare Manopera pentru 1 (un )hectar 290 Utilaje 9 Materiale 724

Volum total t/km 4 2.5 1,5 4 3.5 14 RON Total cheltuieli Transport directe 14 1037

22

Deviz nr.3 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. Art. Denumirea lucrării din normele Z.O. Total Crt. din de muncă Z.O. Din care pe categorii NTM/92 Unitatea de măsură şi cantitatea 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 1952 Tăieri de formarea coroanei 1,04 0,21 0,21 redus1/ 0.204 2 2 1832 Săpat gropi pentru completări de 0,125 0,12 0,12 goluri 12% 25 buc 3 1843 Fasonat rădăcină făcut mocirlă şi 3,33 0,10 0,10 mocirlet 0,03 4 1845 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,09 0,09 0,03 5 1866 Plantat pomi nr. goluri 12% 0,02 0,5 0,50 UM=buc.; cantit=25 6 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,09 0,09 tratamente a 200 l cantit.=1,0 7 2740 Stropit pomii cu vermorel cantit. 3,33 1,33 1,33 =1,0 8 1908 Prăşit în jurul pomilor câte 4 m2 1,22 1,90 1,90 se execută 4 lucrări UM= mii m2; cantit.=3,2 × TOTAL 1 (unu)ha TOTAL Z.O. 4,34 2,21 2.13 MANOPERA TARIF RON /Z.O 150 150 150 × TOTAL RON 651 332 319 Utilaje :lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Lucrarea CT coef. Cantitatea Crt. Caracteristici şi utilaje folosite de transf. Ha 0 1 2 3 Discuit intre rinduri cu grapa 2 ori 0,01 1 TOTAL LUCRĂRI MECANICE 1(un) ha Total ha a.r. Tarif RON/ha a.n. Total pentru RON

Ha a.n. 4 0,01

un

ha

0.01 850 9

23

Materii şi materiale Nr. Denumirea crt. 1 Pomi pentru completări goluri 12% 2 Fungicide :1000 × 0,3% 3 Insecticide :1000 × 0,2% TOTAL 1 (un ha VALOARE MATERIALE Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumire grupa crt. 0 1 1 Pomi şi insectofungicide TOTAL 1 (un ) ha MATERII ŞI MATERIALE 0 1

UM 2 Buc Kg kg

Cantitatea 3 25 3 2 780

Valoarea RON Total / UM RON 4 5 20 500 40 80 120 160

Greutatea pentru transport 6 50 3,0 2,0 3,0

Distanţa de transport 2 50

Cantitatea transport Tone 3 0,02 RON

Volum total t/km 4 1,0 1,0 3.5 4

Total t/ha Tarif RON /t/km Total

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Specificare Manopera pentru 1(un ) ha 651

RON Total cheltuieli Utilaje 9 Materiale 780 Transport 4 1444

24

Deviz nr. 4 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. art. Crt din NTM/92 1 3 4 5 8 9 1952 2744 2740 1908 2037 1869 Denumirea lucrării din normele de muncă Unitatea de măsură şi cantitatea Tăieri pentru formarea coroanei U.M.=mii pomi ; cantitatea =0,204 Preparat soluţie pentru 5 tratament a 300 l - 1.5 mii l Stropit pomii cu vermorelul AS cantit. =1,5 Prăşit 4 m2 în jurul pomilor de 4 ori 3,2 Strans ramurile si scoase la alei 1,5 Plivitul lastarilor si dirijarea lor pe directia randurilor =0,204 1 (unu) ha Total Zouri Tarif RON/Z.O. Total RON Z.O. Total ZO 0,02 0,03 1,00 1,90 1,62 1,23 5.8 150 870 1,62 150 243 1,62 1,23 3,13 150 470 1,05 150 157 1,90 Din care pe categorii I II III IV 0,02 0,03 1,00

2,08 0,09 3,33 1,22 5,75 6,06

TOTAL MANOPERA PENTRU

× × ×

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Lucrarea Crt Caracteristici şi utilaje folosite 0 1 1 Discuit de 2 ori intre rinduri 1(un) ha Total ha .a.r. Tarif RON/ha a.h. Total pentru un ha

CT Coef. De trans. 2 0,01 1

Cantitatea 3 4 0,01 0,01 850 9

TOTAL LUCRĂRI MECANICE PENTRU :

RON

25

Materii şi materiale Nr. Denumirea Crt 0 1 2

UM

Cantitatea

1 2 Fungicide 1500 l. × 0,3% Kg. Insecticide :1500 l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOARE MATERII ŞI MATERIALE

3 4,5 3,0

Valoarea RON Total / RON UM 4 5 40 180 80 240 420

Greutatea pentru transport 6 1,5 3,0 7,5

Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumirea –grupa crt. 0 1 1. Insectofungicide TOTAL 1 (un) ha TRANSPORT PENTRU :

Distanţa de transport Km. 2 5,0

Cantitatea transportată Tone 3 0,01 RON

Volum total t/km 4 0,5 0,5 3.5 2

Total t/km. Tarif tarif RON /t/km Total

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE SPECIFICARE Manopera pentru 1 ( un ) hectar 870

Utilaje 9

Materiale 420

RON Total cheltuieli Transport directe 2 1301

26

Deviz nr. 5 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. Denumirea lucrării din crt art. normele de muncă din Unitatea de măsură şi NTM/9 cantitatea 2 0 1 2 1 1952 Tăieri pentru formarea coroanei 0,204 2 1775 Încărcat şi descărcat îngrăşăminte chimice 2 operaţiuni0,4 × 2=0,8 3 1868 Administrat manual îngrăşăminte chimice 0,204 4 1866 Sapa mare în jurul pomilor 0,8 5 2744 Preparat soluţie pentru 5 tratamente a 400 l.2.0 6 2740 Stropit pomi vermorel AS-S 2 7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 Se execută 4 lucrări 3,2 8 2037 Strâns ramurile şi scoase la alei1,5 9 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe direcţia rândurilor 0,204 1 (unu) ha Total ZO uri Tarif RON/ZO Total RON ZO UM Total ZO Din care pe categorii I II III IV

3 2,08 0,11 1,54 2,63 0,09 3,33 1,22 5,75

4 0,42 0,08 0,30 0,10 0,18 1,66 0,90 1,63

5 0,08

6

7

8 0,42

0,30 0,10 0,18 1,66 0,90 1,63

6,06

0,23 5,5 150 825 CT Coef. de transf. 2 0,01 0,08 150 12 1.93 150 290

0,23 1.23 150 185 2.26 150 339

TOTAL MANOPERĂ

× × ×

Lucrări cu tractoare şi maşini agricole Nr. Lucrarea Crt Caracteristici şi utilaje folosite 1 Discuit cu grapa cu discuri 2 ori TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. MECANICE Total pentru un ha PENTRU : 0

Ha 3 1

Cantitatea Ha a..n 4 0,01 0.01 850 9

RON

27

Materii şi materiale Nr. Denumirea Crt

UM

Cantitatea 3 400 4,50 3,00

0 1 2 1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg. 2 Fungicide 2000 l. × 0,3% Kg. 3 Insecticide :2000 l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOAREA MATERII ŞI MATERIALE Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumirea –grupa crt. 0 1 1. Îngrăşăminte chimice +Insectofungicide TOTAL 1 (un) Total t/km. TRANSPORTURI ha Tarif RON /t/km PENTRU Total TOTAL CHELTUIELI DIRECTE SPECIFICARE Manopera pentru 1 ( un ) hectar 825

Valoarea Greutatea pentru RON Total transport / UM RON 4 5 6 1 400 400 40 180 1,50 80 240 3,00 820 410

Distanţa de transport Km. 2 50

Cantitatea transportată tone 3 0,05 RON RON

Volum total t/km 4 2.5 2.5 3.5 9 Total cheltuieli directe 1663

Utilaje 9

Materiale 820

Transport 9

28

Deviz nr. 6 pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii de NUC cu desimea de 204 pomi/ha Manopera Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din crt din normele de muncă NTM/9 Unitatea de măsură şi 2 cantitatea 0 1 2 1 1953 Tăieri pentru formarea coroanei 0,204 2 3226 Încărcat, transportat la 812km. şi descărcat în comp. Gunoiul de grajd UM=t cantit.=4 3 1867 Administrat îngrăşăminte natural în jurul pomilor 20kg/pomi UM=ha ; cantit.=1,0 4 1866 Sapa mare în jurul pomilor UM=mii m2 cantit.=0,8 5 2744 Preparat soluţie pentru 5 tratamente a 500 l. UM=mii l.; cantit. =2.5 6 3157 Deservit MSPP la 5 tratamente UM=ha ; cantit.=5 7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 UM =mii m2; cantit. =3,2 8 2037 Strans ramurile şi scoase la alei UM=mii mp;cantitate=1,5 9 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe direcţia rândurilor UM=mp;cantitate=0,204 TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri MANOPERA Tarif RON/Z.O. Total RON Z.O. UM 3 3,84 0,25 Total Z.O. 4 0,78 1,00 I 5 Din care pe categorii II III IV 6 1,00 7 8 0,78

1,33

0,33

0,33

2,63 0,09 0,06 1,22 5,75 6,06

1,10 0,22 0,30 0,90 1,63 1,23 1,63 0,30

1,10 0,22

0,90

1,23

× × ×

7,49 150 1124

0,30 150 45

2,96 150 444

3,23 150 485

1 150 150

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole
29

Nr. Crt 0 1

Lucrarea Caracteristici şi utilaje folosite 1 Stropit cu MSPP-5 tractoare 1(un) ha Total ha .a.r. Tarif RON/ha a.h. Total pentru un ha UM Cantitatea 3 4,00 6,0 4,0

CT Coef. de trans. 2 0,01

ha 3 1

Cantitatea Ha a..n 4 0.01 0.01 850 9 Greutatea pentru transport 6 4000 6 4,0 4010

TOTAL LUCRĂRI MECANICE

RON Valoarea RON/ Total UM RON 4 5 50 200 40 240 80 320 760

Materii şi materiale Nr. Denumirea Crt

0 1 2 1 Gunoi de grajd t × 0,3% 2 Fungicide 2000 l. Kg. 3 Insecticide :2000 l. × 0,2% Kg. TOTAL -pentru 1 (un) hectar VALOAREA MATERII ŞI MATERIALE Transporturi de materii şi materiale Nr. Denumirea –grupa crt. 0 1 1. Gunoi de grajd 2 Insectofungicide TOTAL 1 (un) ha TRANSPORTURI

Distanţa de transport Km. 2 10 50

Cantitatea transportată tone 3 0.4 0,001 RON

Volum total t/km 4 4 0,50 4,50 3.5 16

Total t/km. Tarif tarif RON /t/km Total

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE SPECIFICARE Manopera – pentru 1 ( un ) hectar 1124

Utilaje 9

Materiale 760

RON Total cheltuieli Transport directe 16 1909

30

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->