Sunteți pe pagina 1din 30

CULTURA NUCULUI

Cerinţele nucului faţă de condiţiile de mediu

Cerinţele nucului faţă de factorii de mediu variază foarte mult în raport cu , soiul şi
portaltoiul, vârsta , faza de vegetaţie sau repaus, prezenţa sau absenţa rodului,etc.
Creşterea şi fructificarea nucului are loc sub influenţa a două categorii de factori: ereditari
şi ecologici.
Factorii ecologici cu efect direct asupra creşterii şi fructificării sunt grupaţi in mai multe
categorii:
- factori climatici: lumina, temperatura, apa şi aerul;
- factori edafici ( pedologici ), care cuprind proprietăţile fizico-chimice ale solului, gradul de
asigurare al acestuia cu substatanţe nutritive, apă, aer şi activitatea microbiologică ;
- factori organici;
- factori biotici.

Cerinţele faţă de lumină. Rolul luminii în viaţa nucului este foarte important, deoarece în
prezenţa ei, are loc procesul de fotosinteză.
Lumina condiţionează viteza de creştere şi de formare a organelor aeriene ale plantei,
influenţează respiraţia şi transpiraţia frunzelor şi determină direcţia de creştere a lăstarilor.
Lumina, măsurată sub aspectul intensităţii (număr de lucşi) cât şi a duratei acesteia (număr
de ore de strălucire a soarelui ) este, pentru ţara noastră, suficientă pentru nuc, cu condiţia
asigurării unor condiţii tehnologice optime.
Cunoaşterea cerinţelor nucului faţă de lumină este necesară la amplasarea lor pe terenurile
în pantă, în raport cu punctele cardinale, la stabilirea distanţelor optime de plantare, a desimii şi
formei coroanei etc.

Cerinţele faţă de căldură. Căldura este un factor de vegetaţie deosebit de important, care
condiţionează desfăşurarea proceselor de asimilaţie, respiraţie şi transpiraţie, parcurgerea
fenofazelor, viaţa latentă a nucului în timpul repausului de iarnă.
Rezistenţa la ger a nucului depinde de însuşirile ereditare ale genotipului, de vârsta
nucului, faza de vegetaţie, portaltoi, agrotehnica aplicată etc.
Îngheţurile timpurii din toamnă provoacă căderea prematură a frunzelor şi degerarea
vârfurilor lăstarilor, împiedicând maturarea ţesuturilor şi pregătirea nucului pentru iarnă.
Ingheţurile de primăvară pot provoca pagube importante atunci când mugurii floriferi au ajuns
într-un anumit stadiu în care devin sensibili.

Cerinţele faţă de apă. Se cunoaşte că apa ca factor de vegetaţie are rol hotărâtor în viaţa
nucului. Apa intră în compoziţia tuturor organelor, în proporţie de până la 75% în frunze, ramuri
şi rădăcini şi de circa 85% în fructe. Nucul da rezultate bune în zone cu peste 600 mm
precipitaţii anual.
Necesităţile faţă de apă variază în funcţie de vârsta pomului, dimensiunile coroanei şi a
sistemului radicular, de concentraţia soluţiilor nutritive din sol, de structura şi de umiditatea
solului, de cantitatea precipitaţiilor atmosferice, viteza vântului, intensitatea luminii, mărimea
recoltelor şi alţi factori, panta terenului.
În prima jumătate a perioadei de vegetaţie, nevoia de apă a pomilor este în general, mai
mare decât spre sfârşitul verii şi toamna. În timpul înfloritului nucul are nevoie de mai puţină apă,
de asemenea în timpul coacerii fructelor şi la căderea frunzelor. Dimpotrivă, în timpul creşterii
intense a lăstarilor şi a fructelor nevoia de apă este cea mai mare.
Insuficienţa apei din sol reduce creşterea lăstarilor, dezvoltarea frunzelor, mărimea şi
calitatea fructelor şi scurtează durata de viaţă a rădăcinilor active sau frânează creşterea de
toamnă a acestora. În consecinţă, vigoarea nucului scade, regularitatea producţiei şi mărimea
recoltelor nu mai sunt asigurate, pomii îmbătrânesc prematur, iar durata lor de viaţă este
scurtată.
Rezistenţa la secetă a nucului este destul de ridicată. Cu toate că cerinţele lor faţă de
umiditate sunt mai ridicate decât la cele mai multe culturi agricole, nucul rezistă la insuficienţa
umidităţii mai mult şi vreme mai îndelungată decât culturile agricole, datorită sistemului radicular
foarte dezvoltat. Totuşi, în condiţii de secetă puternică şi persistentă se produce şi la nuc o
scădere cantitativă şi calitativă a producţiei, uneori şi compromiterea totală a acesteia .
Excesul de umiditate în sol şi atmosferă nu este favorabil, întrucât duce la înrăutăţirea
aeraţiei în sol, determinând încetinirea activităţii normale a rădăcinilor nucului.

Cerinţele faţă de aer. Aerul are un rol important, mai ales prin bioxidul de carbon, folosit
în asimilaţie şi prin oxigenul necesar pentru respiraţia organelor aeriene şi a celor subterane.
În plantaţiile de nuc şi mai ales în coroanele nucului, este necesar să se menţină o
mişcare permanentă a aerului, pentru a preveni excesul de umiditate atmosferică. Din acest
punct de vedere, terenurile în pantă sunt cele mai favorabile, pentru că aici are loc o mişcare a
maselor de aer chiar în absenţa vântului. După ele vin terenurile plane şi platourile, unde
mişcarea aerului se face destul de uşor, la cea mai mică adiere de vânt. Mai puţin favorabile
sunt depresiunile şi locurile joase închise. Astfel se explică de ce în aceste locuri, din regiunile
mai ploioase, bolile criptogamice atacă mai puternic, iar rădăcinile nucului cresc mai slab şi în
consecinţă rodesc mai puţin.
Mişcarea prea puternică a aerului, mai ales când acesta este uscat, este defavorabilă
nucului. Aerul uscat influenţează negativ nucul prin aceea că provoacă pierderea apei din
ţesuturi şi mai ales din sol, unde în frecvente cazuri apa se găseşte în deficit. În plus, aerul
uscat, aflat în mişcare, produce uscarea secreţiei de pe stigmate şi deci defavorizează
polenizarea.

Cerinţele faţă de sol. Solul este principalul factor de mediu de care depinde producţia de
fructe in cazul în care condiţiile cerute , de soi, şi portaltoi sunt asigurate.
Fertilitatea naturală a unui sol, respectiv potenţialul de producţie pe care îl posedă,
depinde de însuşirile fizico-chimice şi biologice ale lui. Dintre însuşirile fizice ale solului de primă
importanţă sunt:textura, grosimea stratului penetrabil pentru rădăcini, structura şi adâncimea
apei freatice. După textură solurile pot fi clasificate în următoarele grupe mari: soluri nisipoase,
lutoase şi argiloase.
Solurile nisipoase au în general o fertilitate naturală redusă, sunt lipsite de structură, au
permeabilitate mare pentru apă şi aer, se încălzesc uşor şi pierd uşor apa prin evapo-
transpiraţie şi infiltraţie.
În regiunile cu precipitaţii normale şi cu pânza freatică la adâncimi nu prea mari, 1,5-4 m,
pe nisipurile semimobile, slab humifere, cu un conţinut de 0.6 -1% humus şi peste 5% argilă,
reuşesc aproape toate plantatiile de nuc. În general aceste soluri necesită aplicarea frecventă a
îngrăşămintelor organice.
Solurile lutoase sunt cele mai potrivite pentru cultura nucului, prin faptul că permit o bună
dezvoltare a sistemului radicular, pot înmagazina şi păstra apa , permiţând în acelaşi timp
infiltrarea excesului de apă, sunt bine aerate, se încălzesc uşor şi conţin suficiente substanţe
nutritive.
Solurile argiloase au un conţinut de argilă de peste 45%, sunt compacte, greu permeabile
pentru apă, aerate, de regulă mai acide, umede şi reci. Deşi mai bogate în substanţe nutritive,
2
sunt greu penetrabile pentru rădăcini, necorespunzătoare pentru cultura speciilor pomicole. Ele
prezintă multe neajunsuri printre care creşterea slabă a rădăcinilor, recolte mici şi nesigure şi
prelungirea perioadei de vegetaţie până toamna târziu, ceea ce atrage după sine micşorarea
rezistenţei la ger.
Pentru cultura nucului nu corespund terenurile mlăştinoase, sărăturoase, pietroase şi cele
calcaroase cu un conţinut de peste 8 -10% calcar activ.
Însuşirile chimice ale solului. Conţinutul în humus influenţează negativ creşterea şi
rodirea nucului atunci când scade sub 2%. Cele mai echilibrate creşteri se înregistrează pe
soluri cu 2-3% humus, atunci când şi însuşirile fizice şi hidrofizice sunt favorabile. Solurile slab
humifere, cele puternic erodate, solurile podzolice, argilo-iluviale, ca şi cele cu conţinut prea
ridicat de materie organică, negre de fâneţe şi altele, nu asigură o creştere şi dezvoltare
echilibrată a nucului.
Pentru cultura nucului o importanţă deosebită o prezintă reacţia solului şi conţinutul în
elemente minerale : azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, bor, magneziu, zinc, sulf, cupru, etc.
precum şi prezenţa unor săruri nocive mai ales cloruri .

Reacţia solului. Nucul are o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum
rezultă din tabelul următor:

Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului


Valoare pH
Specia Acid
Minim Optim Maxim
Nuc 5,5 6,2-8,2 8,5

Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prin
amendamente.

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI

Alegerea şi pregătirea terenului

Alegerea terenului
Amplasrea plantaţiei se face în zonele destinate pomiculturii. Pentru o alegere
corectă a locului de plantare trebuie respectate cu stricteţe, condiţiile de microzonare.
Noua plantaţie se va realiza numai în acele zone unde specia sau soiul vor întâlni maximum
de condiţii naturale pentru creştere şi rodire:
- se vor alege terenurile cu soluri fertile, de preferat cu textura mijloci, lutoasă, luto-nisipoasă
şi chiar nisipoasă, permeabile, mijlocii până la profunde, cu pH cuprins între 4,7 şi 9,3;
- din punct de vedere al pantei sunt foarte bune terenurile cu panta uşoară 3-6% ce permit o
bună întreţinere a solului cât şi un transport uşor al fructelor ;
- Livada de pomi va fi amplasata în condiţii bune şi pe terenul cu panta de 6-12%, cu
orientarea rândurilor pe direcţia curbelor de nivel şi chiar pante până la 18-20%, cu condiţia
ca acestea să fie uniforme;
- condiţia prioritară la înfiinţarea unei livezi o constituie sursa de apă necesară la stropiri şi la
udatul pomilor, mai ales în zonele cu precipitaţii reduse în timpul anului;
- se va căuta ca zona respectivă să fie ferită pe cât posibil de brumele târzii de primăvară şi
îngheţurile timpurii de iarnă;

3
- trebuie de avut în vedere, ca în pomicultură greşelile mari se manifestă după 4-5 ani de
plantare, atunci când pe remedieri este prea târziu;
- sunt excluse de la plantare, terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, ca şi cele cu nivel
freatic sub 1,5 m.
Pentru livada de nuc care se pretează în sisteme de cultură moderne se vor prefera în primul
rând terenurile cu soluri fertile, mecanizabile sau cu posibilităţi certe de îmbunătăţire a
proprietăţilor agro-productive.
În cazul în care nu toate terenurile dispun de condiţii corespunzătoare şi posibilităţi de
mecanizare, pentru mărirea capacităţii de producţie sunt necesare măsuri care constau din:
- executarea de drenaje, când nivelul apei freatice este la mică adâncime sau există porţiuni
de băltiri sau infiltraţii de apă;
- crearea unor canale colectoare în zone cu precipitaţii abundente şi cu pericol de inundare;
- executarea de lucrări antierozionale, pe terenurile în pantă, dar supuse erodării;
- pe terenurile în pantă pot fi executate terase individuale cu diametru de 2-3 cm.
Solurile trebuie să fie permeabile pentru a se evita băltirea apei, pânza de apă freatică
trebuie să fie la peste 2-3 m adâncime.
Reacţia solului este de preferat să fie neutră, slab acidă sau slab alcalină, cu pH-ul cuprins
între 5-8, terenurile vor fi expuse la soare, orientarea preferată a rândurilor fiind N-S, se vor evita
expoziţiile nordice. Nu se recomandă plantarea în văile înguste, cu curenţi de aer, precum şi
zonele cu frecvente îngheţuri târzii de primăvară.

Pregătirea terenului
Pentru plantarea nucului, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp de pauză
(dacă este cazul), fertilizare şi desfundare.

Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţia pe locul ocupat de vechile plantaţii
pomicole sau de vegetaţie forestieră. La plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechi
este recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se execută cu ajutorul
tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor groase şi
adunatul lor, sau după posibilităţi, cu alte mijloace.

Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe băltiri de apă
care influienţează negativ asupra vegetaţiei nucului.Un teren bine modelat uşurează mult şi
asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de stropit, aşezarea şi
manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se execută
imediat după defrişare şi se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge pe
unele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin nivelare a rămas la suprafaţă
un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în
amestec cu ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizare puternică.

Efectele oboselii solului


Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşi teren
a nucului. În urma defrişării vechilor plantaţii şi a desfundării terenului, se recomandă scoaterea
şi strângerea rădăcinilor care pot să constituie sursă de infecţie pentru noile plante. Practicarea
timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru
a stinge focarele unor boli virotice, bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil.

Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi cele gleice


impermeabile şi totodată cu această lucrare se încorporează îngrăşămintele organice în
adâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu
atât este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul
4
plugurilor şi tractoarelor speciale pentru livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe mai
mari. Perioada optimă de executare a lucrărilor de desfundare este: în cazul terenurilor libere,
iunie – august; în cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de
desfundare trebuie să asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi corespunzătoare
din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte lucrări premergătoare plantării
( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor).
Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea lucrării de nivelare de
suprafaţă , prin care se urmăreşte eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv
a şanţului rezultat de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de regulă cu discul şi cu
cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea, alinierea pomilor pe
rând şi lucrările ulterioare de exploatare a plantaţiei.

Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei solurilor puternic acide
cu pH sub 5,0 prin administrarea de amendamente calcaroase în doze de cel puţin 5 t/ha (pe
bază de analiză).
Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea de răspândire a
sistemului radicular se realizează prin administrarea unor cantităţi corespunzătoare de
îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic realizat de o
instituţie de specialitate).
Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică pe întreaga suprafaţă la
înfiinţarea plantaţiei şi la groapă pentru pomii plantaţi la distanţe mai mari. Orientativ, la
înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează pe soluri cu fertilitate mijlocie 50-60 tone
gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică.
Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în mod uniform
pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare. Dacă
terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari (1,0/1,0/0,6 m) în
aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de
15-20 kg pentru fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare potasică, care se
amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom.
Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasarea
solului cu combinatorul, după plantare.
Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1 ha şi până la 20
-30 ha, chiar şi mai mult.

Parcelarea terenului
În vederea uşurării lucrărilor de întreţinere din livadă, a recoltării şi transportului fructelor,
terenul se împarte în parcele. Parcelele sunt necesare la suprafeţele de peste 5 ha.
Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea rândurilor de pomi să fie
orientată pe direcţia nord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei,
întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă, orientarea
rândurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului.
Forma unei parcele este de regulă dreptunghiulară iar lăţimea reprezintă aproximativ
jumătate din lungimea acesteia. În vederea transportului fructelor şi nu numai, trebuie avută în
vedere amenajarea de drumuri, de preferat perpendiculare pe lungimea parcelelor.
La parcelarea terenului trebuie avut în vedere şi stabilirea locurilor unde se va depozita
producţia în aşa numitele construcţii de producţie. Odată cu parcelarea terenului, trebuie avut în
vedere şi împrejmuirea viitoarei livezi.

5
Stabilirea distanţelor de plantare şi pichetatul terenului

Distanţele dintre rândurile de pomi şi pe rând se stabilesc în funcţie de combinaţia


soi-portaltoi, fertilitatea solului, sistemul de cultură şi se materializează în teren conform unei
scheme de pichetaj.

Distanţele de plantare la nuc pentru plantaţiile intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi

Specia Portaltoiul Soiul Distanţa de plantare Densitatea /ha


Intre rânduri Pe rând Min Max

1 2 3 4 5 6 7
Nuc J. regia Lara 7,0 7,0 204 204
(altoit)

Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar
direcţia rândurilor va fi paralelă cu latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S. După
marcarea primului rând, pe toată lungimea lui, considerat linie de bază, se marchează cu ţăruşi
capetele rândurilor următoare la distanţa stabilită. Pentru alinierea picheţilor se folosesc jaloane
înalte de 1,5-2,0 m, vizibile de la distanţă pentru a trasa liniile care încadrează terenul într-o
figură geometrică (dreptunghi, pătrat etc).
Locul fiecărui pom se determină prin întinderea unei sârme marcate între picheţii din capătul
rândului, şi se fixează cu un ţăruş, la distanţa stabilită. La plantarea pomilor se întinde din nou
aceeaşi sârmă gradată, pentru a determina locul fiecărui pom.
Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica, ce se realizeaza pe teren cu ajutorul
a 3-4 picheti şi care poate fi: un pătrat, un dreptunghi sau un triunghi. Denumirea acestor
forme este atribuită şi sistemelor de pichetat.

Pentru executarea unui pichetat sunt necesare:

• jaloane de 2 m vopsite cu roşu şi alb, pentru a fi vizibile;

• ruleta sau panglica de oţel de circa 50 m lungime;

• sârmă cu noduri marcată din metru în metru de circa 50 m lungime;

• picheţi, ţăruşi şi maiuri din lemn (0,5 lungime);

• triunghi compas cu deschidere reglabilă (2 - 2,5)

Pe terenurile plane pichetatul începe cu jalonarea laturii lungi, luându-se ca aliniament fix un
drum, un gard, o perdea de copaci etc, care există şi nu poate fi mutat usor.

6
In zonele colinare, unde majoritatea terenurilor sunt framântate şi au diferite expoziţii şi
pante, orientarea şi pichetarea rândurilor solicită o atenţie şi o pricepere deosebită.

Pe versanţii scurţi, cu pante mici şi uniforme, pichetatul rândurilor de pomi se face paralel cu
curbele de nivel, plecându-se de la un aliniament jalonat la baza pantei sau de-a lungul potecilor
făcute de animale în timpul păşunatului.

Pe versanţii lungi ai dealurilor înalte, pichetatul constituie o lucrare mai complexă, care se
execută de către cadre calificate cu ajutorul aparatelor de măsurat.

Plantarea nucului

Epoca de plantare
Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la
venirea primului îngheţ, deoarece până în primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact
strâns cu pământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă se
acumulează umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii.
Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15 zile mai devreme decât cei plantaţi primăvara şi realizează
creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia în care plantarea nu s-a făcut în toamnă, aceasta se
realizează primăvara cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului,
înainte de pornirea pomilor în vegetaţie, când solul are umiditate ridicată. Plantările de
primăvară executate cu întârziere pot să compromită plantaţia şi să întârzie intrarea pe rod a
pomilor. Se mai pot planta pomi şi în „ferestrele iernii”, cu condiţia ca temperaturile din timpul
plantării să nu scadă sub 0 °C.

Executarea gropilor
Săpatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în
ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60
cm, în cazul plantaţiilor intensive .
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de 70
cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 din
pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd bine fermentat.
În teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării, pentru a nu se
pierde umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât să încapă cât mai
bine sistemul radicular. În cazul arbuştilor fructiferi gropile cu dimensiuni de 40/40/30 cm.
Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la
săparea manuală a gropilor în teren nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la
plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil.

Pregătirea materialului săditor

Materialul săditor se procură de la pepinierele pomicole şi până la plantarea acestora se


stratifică în şanţuri adânci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea în teren şi
plantarea trebuie să se realizeze cât mai operativ pe măsura plantării pentru a evita
deshidratarea. Trebuie multă atenţie la transportul, manipularea şi plantarea pomilor, pentru a
nu vătăma mugurii, în special din zona de proiecţie a coroanei (50 – 80 cm).
Materialul săditor admis la plantare este cel certificat. Orice altfel de material săditor folosit la
plantare rămâne în responsabilitatea celui care îl foloseşte. Un astfel de material săditor este
bine să fie evitat la plantare.
La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi
mucegăite. Rădăcinile principale se lasă cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu
7
cca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută
perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici.
După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă
proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă de vită şi apă până se obţine o pastă de
consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în jurul
rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantare
materialul saditor se stratifica in santuri cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţii
pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare).

Tehnica de plantare
Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-se pe un muşuroi de
pământ, făcut în mijlocul gropii de plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipă formată
de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală în mijlocul gropii de
plantare şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit din stratul fertil al
solului, bine marunţit şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, ca pământul să
patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale. După ce s-au acoperit rădăcinile
cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul în jurul pomului, începând de la
marginea gropii spre interior.
Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se termină
plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg, gunoi
de grajd fermentat.
Pe timp secetos, în special primăvara, pomii
plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă.
In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de
plantare, cu restul pământului râmas, fără a se
mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub
forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la
nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive.
Scurtarea pomilor este bine să se execute
primavara, inclusiv la pomii plantaţi toamna.

8
ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI
Lucrarea Perioada de executare Parametrii lucrării
0 1 2
a)Amendarea solului pe Inainte de desfundare 4-8 t/ha (doza care să ridice pH la
terenurile cu aciditate 6, încât saturarea în baze să fie de
pronunţată ( cu pH sub 5,5 şi 80% pe orizontul până la 4° cm
cu saturare în baze sub 60%) adâncime)
b) Fertilizarea în funcţie de Inainte de desfundare gunoi 40-50 t/ha
starea de aprovizionare a fosfor 150-200 kg/ha s.a.
solului cu elemente nutritive: In groapă, potasiu 150-200 kg/ha s.a.
- pe terenuri care se desfundă, la plantare 20-30 kg gunoi
In groapă, 5-10 kg gunoi
la plantare 40-50 kg gunoi
- pe terenuri care nu se 250-300 g fosfor s.a.
desfunda. 150-200 g potasiu s.a.
c) Dezinfecţia solului Inainte de desfundare 25-75 kg/ ha Lindatox-3, în
funcţie de vârsta larvelor

d) Desfundarea terenului : Cu 2-3 luni înainte de 60/60/60 cm


- pe terenuri profunde de plantare 40/40/30 cm
minimum 70 cm; Cu 2-3 luni înainte de 80/80/60 cm
- gropi individuale pe terenuri plantare
cu sol superficial şi cu
alunecări stabilizate
e) Nivelarea terenului Cu 10-15 zile înainte de Uniformizarea terenului
desfundat plantare
f) Săpat gropi în teren Inainte de plantare 60x60x60
desfundat
40x40x30

PLANTAREA
Lucrarea Perioada de executare Parametrii lucrării
0 1 2
a) Asigurarea materialului Cu 5-10 zile înainte de Soiurile prevăzute a se planta
săditor plantare, - certificat .
toamna
b) Stratificarea materialului Imediat In şanturi fără stagnări de apă
săditor şi udarea lui
c) Plantarea propiu-zisă Toamna 1 XI-1 XII Conform tehnologiei
( fasonarea, mocirlirea, Primavara 1 III-5 IV
plantarea )
d) Udarea pomilor după Imediat după plantare, 20l/groapa
plantare la locul definitiv primavara.
de 2 -3 ori la nevoie
e) Protejarea pomilor Toamna Cu diferite materiale
împotriva rozătoarelor
f) Arătura terenului bătătorit cu După plantare, La 15-20 cm, cu răsturnarea
ocazia plantării toamna sau primavara brazdei spre rândul de pomi
9
g) Proiectarea coroanei Primavara la pornirea în Conform specificului formei de
vegetaţie coroană proiectată

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A NUCULUI

Lucrări de întreţinere

Lucrări de întreţinere a solului

Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu ierburi perene şi se
recomandă doar pentru zonele deluroase, cu multe ploi. În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea
mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini, formează
aproape de suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la
rădăcinile pomilor. O parte din apă, care pătrunde totuşi în pământ, este absorbită de rădăcinile
ierburilor, înainte de a ajunge la rădăcinilor pomilor. Mai mult, ierburile crescând primăvara
devreme, consumă cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de
ea.
Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi poate să fie totală sau
parţială. În cazul înierbării parţiale, o parte din suprafaţa de teren din jurul trunchiului se
menţine sub formă de ogor negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate fi
permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se menţine câţiva ani
ca ogor negru, după care se înierbează din nou.

Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului. În acest
caz solul se menţine curat de buruieni şi afânat în cursul întregii perioade, prin discuire sau
praşile repetate. Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge
repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la suprafaţă, împiedică evaporarea apei, ea
rămânând aproape în întregime la dispoziţia pomilor. Ca urmare, pomii din livezile unde
pământul este menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor pentru apă şi hrană cresc mai
bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate.
Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru, se distruge, într-o
anumită măsură structura lui. Asemenea soluri se bătătoresc repede, nu permit pătrunderea
apei şi a aerului către rădăcini. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în perioada
îngălbenirii frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 20 – 22 cm. Adâncimea arăturii va fi mult
mai redusă în apropierea trunchiului pomilor, pentru a nu distruge rădăcinile. Arătura de toamnă
nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă
din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.
Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe
toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra
bolilor.
În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12 cm, mai ales după ploi,
în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.

Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii

Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi
chiar în plină floare.

10
Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă, rămâne fumigaţia,
respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este
ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar
păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale
care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă
sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8 -10 m una
de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe
direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum)
până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3ºC.

Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor

Distrugerea buruienilor se poate face prin mijloace mecanice şi prin mijloace chimice.
Această lucrare se face obligatoriu cu consultarea specialiştilor.
Perioada optimă de aplicare a erbicidelor se stabileşte în funcţie de stadiul de dezvoltare a
principalelor specii de buruieni din plantaţii. Erbicidele se pot aplica preemergent toamna sau
primăvara devreme, pentru a împiedica germinaţia seminţelor şi postemergent în stadiul de
vegetaţie, acestea fiind absorbite de plante prin frunze.
Buruienile perene se combat în tot timpul anului pe vetre, cele mai bune rezultate obţinându-
se înainte de înflorire sau când au 10-15 cm înălţime.
La aplicarea erbicidelor în plantaţiile pomicole se vor respecta următoarele reguli:
- prepararea (soluţiei) suspensiei de erbicide se face numai cu apă perfect limpede şi lipsită
de orice impurităţi, pentru a nu se înfunda duzele instalaţiei;
- la prepararea erbicidelor nu se vor folosi vase din lemn, prepararea soluţiilor se va face cât
mai departe de sursele de apă (fântâni, canale, ape curgătoare);
- după terminarea lucrării vasele cât şi toată aparatura folosită se spală cu apă curată, în
amestec cu sodă şi se clătesc repetat cu apă curată. Ambalajele goale rămase se distrug.
Soluţiile rămase cât şi apa provenită de la spălarea vaselor şi pompelor se varsă în gropi
anumite, adânci, departe de fântâni, ape curgătoare, canale;
- erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt.

Erbicidele recomandate
Denumirea erbicidelor sau Substanţa activă Doza
amestecurilor de erbicide recomandată
% kg/ha efectiv
Gramoxone Paraquat 20% 4
Roundup Glyphosate 36% 6-10
Devrinol Napromid 50% 6-8
Simazin ( simadon) 4-5
Caragard (caradon) 4-5

Lucrări de întreţinere a pomilor

Combaterea bolilor şi dăunătorilor


Numărul organismelor dăunătoare care afectează într-un fel sau altul, sănătatea şi
productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiţi viruşi, bacterii, ciuperci parazite, insecte,
păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor.
Lupta cu bolile şi dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu
toate că vara se văd mai bine dăunătorii şi efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a
acţiona asupra lor.
11
Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra
agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi:

Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate, fixate
sau atârnarea de ramuri, reducând substanţial atacul omizilor, primăvara;

Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea atacului unor
ciuperci şi bacterii, care provoacă putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli;

Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care se distrug numeroşi
dăunători care se găsesc pe scoarţă (păduchi ţeştoşi, ouă de acarieni şi insecte etc.), unii
dăunători din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o serie de ciuperci
şi bacterii;

Răzuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect îndepărtarea unei întregi serii
de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi.
Răzuirea se face cu perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere;

Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată de pomi, la începutul
toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru creşterea şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle
sau pupele lor, care şi-au găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră în cursul iernii.
De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la procesele de extragere şi
prelucare a substanţelor nutritive, de care au nevoie pomii.
Măsurile menţionete mai sus nu sunt suficiente şi trebuie completate cu măsuri de
combatere chimică.care trebuie însoţite de măsuri agrotehnice, cea mai importantă fiind lucrarea
solului din livadă, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se încorporează şi
se distrug pupăriile insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de
vegetaţie.

Complexe de tratamente fitosanitare la nuc

Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc


Nr. Boli şi dăunători Perioada (luna, Produsele folosite Conc.
trat. combătuţi decada) %

1 Bacterioza nucului Septembrie, 3 Zeamă bordeleză


(Xanthomonas juglndis), Noiembrie, 1 (SO4Cu + 1,0
Antracnoza (Gnomonia var pastă) 2,0
leptostylla), etc.
2 Păduchele din San Jose, ouă Decembrie Dibutox 25 1,0
de afide, etc. februarie
3 Bacterioza nucului, Antrcnoza Aprilie, 1 Zeamă bordeleză
(SO4Cu + 0.5
var pastă) 1.0
4 Bacterioză, antracnoză etc. Aprilie, 2 Turdacupral 50 0,3
5 Bacterioză, antrcanoză, molia Mai, 1 Zeamă bordeleză
frunzelor, afide, acarianul (SO4Cu + 0,5
galicol ( Eriophyes tristriatus), var pastă) + 1,0
insecte defoliatoare, cărăbuşul DEF 25 EC 0,2
de mai (Melolontha
12
melolontha) în anii cu zbor
masiv, gărgăriţa mugurilor şi a
frunzelor (Sciaphobus
squalidus) etc.
6 Viermele fructelor (Carpocapsa Mai, 3 Turdacupral 50 + 0,3
p. )(G.1), molia frunzelor, afide, Sinoratox R 35 0,1
antrcnoză, bacterioză etc.
7 Se combat aceleaşi boli şi Iunie, 2 Turdacupral 50 + 0,3
dăunători ca la tratamentul 6 DEF 25 0,2
8 Păduchele din San Jose (G.1) Iunie, 3 Zeamă bordeleză
şi aceleaşi boli şi dăunători ca (SO4Cu + 0,5
la tratamentele 6 şi 7 var pastă) + 1,0
Carbetox 37 EC 0,5
9 Păduchele din San Jose (G.1), Iulie, 2 Turdacupral 50 + 0,5
molia frunzelor, afide, Carbetox 37 EC 0,5
antrcanoză, bacterioză,
păianjenul galicol etc.
10 Viermele fructelor (G.2), Iulie, 3 Zeamă bordeleză
acarianul galicol, afide, (SO4Cu + 0,5
antracnoză, bacterioza var pastă) + 1,0
Sinoratox R 35 0,1
11 Viermele fructelor (G.2), afide, August, 1 Zeamă bordeleză
insecte defoliatore, molia (SO4Cu + 0,5
frunzelor, antracnoza frunzelor, var pastă) + 1,0
bacterioza, etc. Crabetox 37 EC 0,5

13
Fertilizarea nucului

Aplicarea îngrăşămintelor în livada asigură creşteri normale sau viguroase ale lăstarilor,
favorizează formarea unui număr mai mare de muguri de rod pentru producţia din anul
următor şi contribuie la creşterea în volum şi greutate a fructelor din anul respectiv.
Îngrăşămintele folosite în pomicultură trebuie să conţină cel puţin principalele elemente
care intră în hrana pomilor: azotul, fosforul şi potasiul.
În afară de azot, fosfor şi potasiu, pomii mai extrag din sol şi alte elemente, cum sunt:
fierul, cuprul, magneziul, borul, aluminiul, manganul şi altele, denumite microelemente.
Pomii fructiferi rămân pe acelaşi amplasament o perioadă lungă de timp, în care extrag
din sol mari cantiţăti de elemente nutritive.
Cerinţele pomilor faţă de elementele nutritive variază în cursul vieţii acestora, în funcţie
de vârsta acestora.
Pentru o evaluare cât mai corectă a necesarului de subsţante nutritive a livezii trebuie
stabilit mai întâi continuţul solului în elemente nutritive.

Se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice, minerale şi îngrăţăminte verzi.

Îngrăşămintele organice provin din dejecţiile animalelor şi se găsesc în majoritatea


gospodăriilor ţărăneşti. Pe lângă efectul bun pe care-l au în direcţia sporirii producţiei şi a
calităţii fructelor, îngrăşămintele organice contribuie şi la îmbunătăţirea unor proprietăţi fizice,
chimice şi biologice ale solului.
Principalele îngrăşăminte organice sunt: gunoi de grajd, gunoiul de păsări şi compostul.
Gunoiul de grajd (bălegarul) este un îngrăşământ organic cu acţiune pozitivă complexă
asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultură. Efectele cele mai evidente ale aplicării
gunoiului în livezi se înregistrează pe solurile cu un conţinut ridicat în argilă, umede şi reci.
Cantităţile de gunoi ce trebuie aplicate în livezi cresc odată cu creşterea conţinutului în argilă
şi a scăderii indicelui de azot.

Gunoiul de grajd se aplică toamna pe suprafaţa de sub proiecţia coroanei pomilor, în


proporţie de 80 %.

Îngrăşăminte chimice

În afara îngrăşămintelor organice, se folosesc şi îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi


potasiu.

Doze de azot în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de indicele de azot (IN) al solului şi
recolta scontată .
Doze de fosfor în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului
cu fosfaţi solubili şi recolta scontată.
Doze de potasiu în kg/ha substanţă activă, aplicate în funcţie de starea de asigurare a solului
cu potasiu mobil şi recolta scontată.
Se aplică toamna pe toată suprafaţa plantaţiei.

14
Reguli generale
- la plantarea pomilor se adminstrează 15-20 kg gunoi bine fermentat sau 8-10 kg mraniţă
care se amestecă cât mai bine cu pământul cu care se umple groapa. În primul an de
viaţă al pomilor, când lăstarii acestora au 8-12 cm lungime se aplică împrejurul fiecărui
pom 15-20 g N substanţă activă. Acesta se încorporează în sol printr-o lucrare
superficială;
- până la intrarea pe rod a pomilor, anual, se administrează 4 kg gunoi şi 4-6 g N
substanţă activă per m² de proiecţie a coroanei pomilor;
- în livezile ajunse în perioada de rodire deplină se recomandă administrarea la fiecare 2
ani a dozelor de gunoi menţionate în tabel.

Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

Îngrăşămintele organice şi cele minerale cu fosfor şi potasiu se aplică de regulă toamna


după recoltare, fiind încorporate cât mai adânc posibil în sol. Îngrăşămintele cu azot se vor
administra 1/3 toamna şi 2/3 primăvara, de preferat în două reprize (primul moment
primăvara devreme şi al doilea imediat după legarea fructelor).

LUCRARI DE INTRETINERE

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării


executare
1 2 3
Aratură de bază Toamna, inainte 18 - 20 cm,
de căderea 12 – 14 cm
frunzelor
Mobilizarea solului pe rând Toamna, înainte 10 -14 cm,
(sau pe proiecţia coroanei în de căderea 8 – 12 cm
livezile clasice) frunzelor
Discuit arătură Primavara 8 -12 cm
devreme
Erbicidare pe rând (exclusiv In perioada de Simazin ( simadon) 4-5 kg s.a./ha efectiv
pe terenurile nisipoase) repaus pe sol tratat
curat Simazin ( simadon) 3-6 kg s.a./ha efectiv
(preemergent) tratat
800-1000 l/ha Caragard (caradon) 4-5 kg s.a./ha efectiv
In perioada de tratat, cand buruienile au 15-20 cm
vegetaţie
(postemergent)
300-400 l/ha

15
RECOLTAREA

Recoltarea fructelor
Recoltarea, transportul şi manipularea fructelor necesită un bun nivel de dotare tehnică şi
un volum mare de forţă de muncă (aproximativ 40-60% din necesarul anual).

Evaluarea producţiei de fructe se face la începutul intrării în pârgă când datele pot fi
foarte apropiate de producţia reală. Aceste date vor sta la baza organizării şi pregătirii
campaniei de recoltare, în funcţie de care se va stabili: necesarul de forţă de muncă pentru
recoltarea, ambalarea şi sortarea fructelor, recipientele necesare pentru recoltare (coşuri,
găleţi, saci), scări şi platforme, ambalaje (lăzi de diferite tipuri, coşuri de plastic, scări în
funcţie de specie, precum şi volumul şi măsurile necesare (curăţirea, reparaţia, dezinfectarea,
deratizarea).

Stabilirea momentului optim de recoltare


Fructele se recoltează când ajung la maturitate. Se deosebesc două feluri de maturităţi:
a) maturitate de recoltare sau de cules, stadiu care pe de o parte permite fructelor
culese să-şi desăvârşească procesul de coacere.
b) maturitatea de consum sau tehnică este starea de dezvoltare maximă a gustului şi
aromei.

Perioada de recoltare a fructelor


Pe cât posibil să se evite recoltarea în mijlocul zilelor senine, călduroase, atunci când
temperatura fructelor se ridică. De asemenea trebuie să se evite culegerea fructelor umede,
fie de ploaie sau de rouă.

Perioada de recoltare a fructelor

Specificare Perioada de recoltare Caracteristicile fructelor la


maturitatea de recoltare
Nucile Când învelişul verde crapă şi Mărimea caracteristică
fructele încep să cadă soiului
singure

Momentul de recoltare se stabileşte în funcţie de destinaţia producţiei.

16
CALCULE ECONOMICE PENTRU INFIINTAREA UNUI
HA DE NUC

Tabel centralizator privind distanţele de plantare

Specia Distanţa între Distanţa între Număr arbori,


arbori / arbuşti rânduri / ha
m m
Nuc 7 7 204

DURATA DINTRE PLANTARE SI INTRAREA PE ROD


ŞI DURATA DE EXPLOATARE A PLANTAŢIILOR

Durata dintre
plantare si Durata dintre
intrarea pe rod plantare si Durata de
Specia Portaltoiul
(ani) si intrarea pe rod exploatare(ani)
productia deplin (ani)
medie/ ha
3 ani – 2100 8 ani - 7000
Nuc altoit generativ 55
kg/ha kg / ha

Devizele pe elemente de cheltuieli din prezentul proiect sunt orientative şi pot fi modificate. La
realizarea proiectului, specialistul consultant împreună cu beneficiarul vor ţine cont de
structura antemăsurătorilor, a devizelor de lucrări, costul manoperei, costul materialelor si
costul lucrarilor mecanizate, etc.

17
Deviz nr.1.
pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea unei plantaţii de
NUC cu desimea de 204 pomi la hectar
Distanţele de plantare: 7 m între rânduri şi 7 m pe rând

Manoperă:
Nr. Număr Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
Crt. art. Din normele de muncă UM Z.O. I II III IV
NTM/92 Unitatea de măsură
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 2887 Defrişarea cu grad de acop. 18,8 18,8 18,80
20% - 1 ha
2. 2892 Revizuirea şi completarea 3,2 3,2 3,20
lucrării de defrişare : 1 ha
3. 2918 Evacuarea resturi vegetale: 1,02 1,02 1,02
1 ha
4. 1819 Confecţionat picheţi: 0,204 0,66 0,13 0,13
5. 1859 Pichetat terenul 1 ha 1,0 1,0 1,0
6. 3226 Încărcat, transportat la 8-10 0,25 5,0 5,00
Km. şi descărcat în
câmp,gunoiul de grajd –20 to
7. 3246 Încărcat şi descărcat 0,11 0,05 0,05
îngrăşăminte chimice
(2operaţiuni) 0,5 to
8 1832 Săpat gropi de 1 × 1 × 0,8m. 0,125 26,0 26,00
204 gropi
9 1867 Administrat îngrăşăminte 1,54 0,32 0,32
0,204
10 3281 Încărcat şi descărcat pomi şi 0,20 0,10 0,10
picheţi 0,5 to
11 1773 Făcut şanţ de 50 × 50cm. şi 0,05 0,25 0,25
stratificat 5 m.l

12 1775 Stratificat pomi 0.2 ml 1,82 0,36 0,36

13 1846 Adus gunoiul de grajd la 8 1,66 1,66


gropi 0.204

14 1845 Fasonat rădacina, făcut 3,33 0,67 0,67


mocirla şi mocirlitul în
vederea plantării 0.204

18
15 1845 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,63 0,63
0,204
16 1847 Plantarea pomilor lucrare 0,042 8,56 8,56
completă 204

TOTAL 1( unu ) Total Z.O.uri × 67,75 0,13 7,76 51,3 8,56


MANOPERĂ ha
Tarif RON /Z.O × 150 150 150 150 150
Total RON × 10163 20 1164 7695 1284

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea CT Cantitatea
crt. Caracteristici şi utilajul folosit Coef.de ha Ha /a.n.
transf.
0 1 2 3 4
1. Arătură adâncă la 30cm.- 2 lucrări înainte 1,80 2 3,60
de plantare
2. Administrat gunoi de grajd cu MIG -4 – 20 0,08 1 1,6
t/ha
3. Discuit+nivelat terenul înainte de plantare 0,47 2 0,94
4. Arătura normală în livadă înainte de 1,36 1 1,36
plantare
5. Discuit după plantare 0,47 1 0,47
6. Dezinfectat solul 0,43 1 0,43
TOTAL 1(un) ha Total ha a.r. 8,4
LUCRĂRI Tarif RON/ha a.r 850
MECANICE Total pentru un ha RON 7140

Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitate Valoarea
Crt. a RON Total Greutate pe
/ UM lei transport
0 1 2 3 4 5 6
Gunoi de grajd 100kg./pom Kg. 20 50 1000 20000
Sinoratox Kg 30 25 750 100
Îngrăşăminte chimice complexe Kg 500 3.39 1696 500
2,5 kg./pom
Pomi altoiţi / puieti nuc Buc 204 110 22440 500
Pichete Buc 204 0,4 82 100
TOTAL VALOARE MATERII ŞI :pentru 1 (un) ha 25.968 X
MATERIALE

19
Transporturi de materii şi materiale
Nr. Denumirea –grupa Distanţa de Cantitatea Volum total t/km
Crt. transport transport
tone
0 1 2 3 4
1.Gunoi de grajd 10 20,0 200,0
2.Îngrăşăminte chimice +liudator 50 0,6 30,
3.Pomi altoiţi 50 0,5 25
TOTAL 1 ( un) ha Total t/km 255,0
TRANSPORTURI Tarif RON/t/km. 3.5
PENTRU : Total RON 893

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


Specificare Cap.I Cap. II Cap.III Cap. IV Total cheltuieli
Manoper Utilaje Material Transport directe
a e
pentru 1 (un) hectar 10163 7140 25968 893 44164

20
Deviz nr. 2
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul I a unei plantaţii de NUC cu desimea
de 204 pomi/ha.
Distanţa de plantare 7 m între rânduri şi 7 m pe rând.

Manoperă
Nr. Nr. Art. Denumirea lucrării din Z.O Total Din care pe categorii
Crt. din normele de muncă ZO I II III IV
NTM/92 Unitatea de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 3246 Incârcat şi descărcat îngr. 0,11 0,04 0,04
chimice 2 operaţiuni
0,408
2 1867 Administrat manual 1,54 0,31 0,31
îngrăşăminte chimice 0,204
3 2744 Pregătit soluţie pentru 4 0,09 0,02 0,02
tratamente 0,800 mii l
4 2740 Stropit pomii cu Vermorelul 3,33 0,66 0,66
0,8 mii l
5 1908 Prăşit în jurul pomilor 4m2 × 1,22 0,90 0,90
4 lucr. UM=mii m2,,
cantit.=(0,8 × 4)=3,2
1 (un) ha Total Z.O.uri × 1.93 0.35 0,90 0,68
TOTAL Tarif RON /Z.O. × 150 150 150 150
MANOPERA Total RON × 290 53 135 102

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea caracteristică şi utilajul folosit C T coef. de Cantitatea
crt. transf. ha Ha a.n.
0 1 2 3 4
1 Discuit cu GD -2,8 – 2 lucrari 0,01 1 0,01
TOTAL LUCRĂRI 1 ( un) ha Total ha a.r. 0,01
MECANICE Tarif RON/ha a.n 850
PENTRU : Total pentru un ha RON 9

21
Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pt.
Crt RON/ Total Transport
UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg 500 1 500 500
2 Fungicide: 800 l × 0,3% Kg 2,4 40 96 2,4
3 Insecticide : 800 l × 0,2% Kg 1,6 80 128 1,6
TOTAL VALOARE pentru 1 (un) 530
MATERII ŞI hectar 724
MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumirea grupa Distanţa de Cantitatea Volum total t/km
Crt. transp. transp. tone
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice 50 0,05 2.5
2 Insectofungicide 50 0,03 1,5
TOTAL 1 (UN) Total t/km. 4
TRANSPORTURI HA Tarif RON /t/km 3.5
PENTRU Total RON 14

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


Specificare Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe
pentru 1 (un )hectar 290 9 724 14 1037

22
Deviz nr.3
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de NUC cu desimea
de 204 pomi/ha
Manopera
Nr. Nr. Art. Denumirea lucrării din normele Z.O. Total
Crt. din de muncă Z.O. Din care pe categorii
NTM/92 Unitatea de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1952 Tăieri de formarea coroanei 1,04 0,21 0,21
redus1/ 0.204
2
2 1832 Săpat gropi pentru completări de 0,125 0,12 0,12
goluri 12% 25 buc
3 1843 Fasonat rădăcină făcut mocirlă şi 3,33 0,10 0,10
mocirlet 0,03
4 1845 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,09 0,09
0,03
5 1866 Plantat pomi nr. goluri 12% 0,02 0,5 0,50
UM=buc.; cantit=25
6 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,09 0,09
tratamente a 200 l cantit.=1,0
7 2740 Stropit pomii cu vermorel cantit. 3,33 1,33 1,33
=1,0
8 1908 Prăşit în jurul pomilor câte 4 m2 1,22 1,90 1,90
se execută 4 lucrări
UM= mii m2; cantit.=3,2
TOTAL 1 (unu)ha TOTAL Z.O. × 4,34 2,21 2.13
MANOPERA TARIF RON /Z.O 150 150 150
TOTAL RON × 651 332 319

Utilaje :lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea CT coef. Cantitatea
Crt. Caracteristici şi utilaje folosite de transf. Ha Ha a.n.
0 1 2 3 4
Discuit intre rinduri cu grapa 2 ori 0,01 1 0,01
- -

TOTAL LUCRĂRI 1(un) ha Total ha a.r. 0.01


MECANICE Tarif RON/ha a.n. 850
Total pentru un ha 9
RON

23
Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pentru
crt. RON Total transport
/ UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completări goluri Buc 25 20 500 50
12%
2 Fungicide :1000 × 0,3% Kg 3 40 120 3,0
3 Insecticide :1000 × 0,2% kg 2 80 160 2,0
TOTAL 1 (un ha 3,0
VALOARE 780
MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumire grupa Distanţa Cantitatea Volum total t/km
crt. de transport
transport Tone
0 1 2 3 4
1 Pomi şi insectofungicide 50 0,02 1,0
TOTAL 1 (un ) ha Total t/ha 1,0
MATERII ŞI Tarif RON /t/km 3.5
MATERIALE Total RON 4

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


Specificare Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport
pentru 1(un ) ha 651 9 780 4 1444

24
Deviz nr. 4
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de NUC cu desimea
de 204 pomi/ha

Manopera
Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
Crt din normele de muncă ZO I II III IV
NTM/92 Unitatea de măsură şi
cantitatea
1 1952 Tăieri pentru formarea coroanei 2,08 0,02 0,02
U.M.=mii pomi ; cantitatea
=0,204
3 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,03 0,03
tratament a 300 l - 1.5 mii l

4 2740 Stropit pomii cu vermorelul AS 3,33 1,00 1,00


cantit. =1,5
5 1908 Prăşit 4 m2 în jurul pomilor de 4 1,22 1,90 1,90
ori 3,2

8 2037 Strans ramurile si scoase la alei 5,75 1,62 1,62


1,5
9 1869 Plivitul lastarilor si dirijarea lor 6,06 1,23 1,23
pe directia randurilor =0,204

TOTAL 1 (unu) ha Total Zouri × 5.8 1,62 3,13 1,05


MANOPERA Tarif RON/Z.O. × 150 150 150 150
PENTRU Total RON × 870 243 470 157

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea CT Cantitatea
Crt Caracteristici şi utilaje folosite Coef. De
trans.
0 1 2 3 4
1 Discuit de 2 ori intre rinduri 0,01 1 0,01

TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. 0,01


LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. 850
MECANICE Total pentru un ha RON 9
PENTRU :

25
Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pentru
Crt RON Total transport
/ RON
UM
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide 1500 l. × 0,3% Kg. 4,5 40 180 1,5
2 Insecticide :1500 l. × 0,2% Kg. 3,0 80 240 3,0
TOTAL -pentru 1 (un) hectar 420 7,5
VALOARE
MATERII ŞI
MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumirea –grupa Distanţa de Cantitatea Volum total
crt. transport transportată t/km
Km. Tone
0 1 2 3 4
1. Insectofungicide 5,0 0,01 0,5
TOTAL 1 (un) ha Total t/km. 0,5
TRANSPORT Tarif tarif RON /t/km 3.5
PENTRU : Total RON 2

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


SPECIFICARE Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe

pentru 1 ( un ) hectar 870 9 420 2 1301

26
Deviz nr. 5
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de NUC cu
desimea de 204 pomi/ha

Manopera
Nr. Nr. Denumirea lucrării din ZO Total ZO Din care pe categorii
crt art. normele de muncă UM I II III IV
din Unitatea de măsură şi
NTM/9 cantitatea
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1952 Tăieri pentru formarea 2,08 0,42 0,42
coroanei 0,204
2 1775 Încărcat şi descărcat 0,11 0,08 0,08
îngrăşăminte chimice
2 operaţiuni0,4 × 2=0,8
3 1868 Administrat manual 1,54 0,30 0,30
îngrăşăminte chimice 0,204
4 1866 Sapa mare în jurul pomilor 2,63 0,10 0,10
0,8
5 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,18 0,18
tratamente a 400 l.2.0
6 2740 Stropit pomi vermorel AS-S 3,33 1,66 1,66
2
7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 1,22 0,90 0,90
Se execută 4 lucrări 3,2
8 2037 Strâns ramurile şi scoase la 5,75 1,63 1,63
alei1,5

9 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 0,23 0,23


lor pe direcţia rândurilor
0,204
TOTAL 1 (unu) ha Total ZO uri × 5,5 0,08 1.93 1.23 2.26
MANOPERĂ Tarif RON/ZO × 150 150 150 150 150
Total RON × 825 12 290 185 339

Lucrări cu tractoare şi maşini agricole


Nr. Lucrarea CT Cantitatea
Crt Caracteristici şi utilaje folosite Coef. de Ha Ha a..n
transf.
0 1 2 3 4
Discuit cu grapa cu discuri 2 ori 0,01 1 0,01
TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. 0.01
LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. 850
MECANICE Total pentru un ha RON 9
PENTRU :

27
Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pentru
Crt RON Total transport
/ UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg. 400 1 400 400
2 Fungicide 2000 l. × 0,3% Kg. 4,50 40 180 1,50
3 Insecticide :2000 l. × 0,2% Kg. 3,00 80 240 3,00
TOTAL -pentru 1 (un) hectar 820 410
VALOAREA
MATERII ŞI
MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumirea –grupa Distanţa Cantitatea Volum total
crt. de transportată t/km
transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1. Îngrăşăminte chimice +Insectofungicide 50 0,05 2.5
TOTAL 1 (un) Total t/km. 2.5
TRANSPORTURI ha Tarif RON /t/km 3.5
PENTRU Total RON 9

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


SPECIFICARE Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe
pentru 1 ( un ) hectar 825 9 820 9 1663

28
Deviz nr. 6
pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 204 pomi/ha
Manopera
Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
crt din normele de muncă UM Z.O. I II III IV
NTM/9 Unitatea de măsură şi
2 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1953 Tăieri pentru formarea 3,84 0,78 0,78
coroanei 0,204
2 3226 Încărcat, transportat la 8- 0,25 1,00 1,00
12km. şi descărcat în comp.
Gunoiul de grajd
UM=t cantit.=4
3 1867 Administrat îngrăşăminte 1,33 0,33 0,33
natural în jurul pomilor
20kg/pomi
UM=ha ; cantit.=1,0
4 1866 Sapa mare în jurul pomilor 2,63 1,10 1,10
UM=mii m2 cantit.=0,8
5 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,22 0,22
tratamente a 500 l.
UM=mii l.; cantit. =2.5
6 3157 Deservit MSPP la 5 0,06 0,30 0,30
tratamente
UM=ha ; cantit.=5
7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 1,22 0,90 0,90
UM =mii m2; cantit. =3,2
8 2037 Strans ramurile şi scoase la 5,75 1,63 1,63
alei
UM=mii mp;cantitate=1,5
9 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 1,23 1,23
lor pe direcţia rândurilor
UM=mp;cantitate=0,204
TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri × 7,49 0,30 2,96 3,23 1
MANOPERA Tarif RON/Z.O. × 150 150 150 150 150
Total RON × 1124 45 444 485 150

Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

29
Nr. Lucrarea CT Cantitatea
Crt Caracteristici şi utilaje folosite Coef. de ha Ha a..n
trans.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP-5 tractoare 0,01 1 0.01

TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. 0.01


LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. 850
MECANICE Total pentru un ha RON 9

Materii şi materiale
Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pentru
Crt RON/ Total transport
UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Gunoi de grajd t 4,00 50 200 4000
×
2 Fungicide 2000 l. 0,3% Kg. 6,0 40 240 6
3 Insecticide :2000 l. × 0,2% Kg. 4,0 80 320 4,0
TOTAL -pentru 1 (un) hectar 760 4010
VALOAREA
MATERII ŞI
MATERIALE

Transporturi de materii şi materiale


Nr. Denumirea –grupa Distanţa Cantitatea Volum total
crt. de transportată t/km
transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1. Gunoi de grajd 10 0.4 4
2 Insectofungicide 50 0,001 0,50
TOTAL 1 (un) ha Total t/km. 4,50
TRANSPORTURI Tarif tarif RON /t/km 3.5
Total RON 16

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON


SPECIFICARE Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe
– pentru 1 ( un ) hectar 1124 9 760 16 1909

30