Patrologie

Pr. Adrian Podaru

Dinc Bogdan Constantin
Anul II, Sem II
26 mai 2014
1
Despre lupta cu gndurile !n "i#iunea lui $"agrie
Ponticul.
Despre trezvia mintii intalnim adeseori in scrierilre Sfintilor Parinti, asa c daca ne
referim al sdcdtuk slbss
Prin credinta crestinul primeste si tine ca adevarate toate cele descoperite de Dumnezeu
pentru mintuirea sufletului sau, iar prin nadejde asteapta cu incredere implinirea celor fagaduite
de Dumnezeu pentru mintuirea lui. Prin aceste virtuti crestinul sta in legatura cu Dumnezeu, prin
faptul ca il cunoaste pe Dumnezeu si nadajduieste in implinirea celor fagaduite de El, dar totusi
nu se poate uni in mod deplin cu Dumnezeu. De aici rezulta necesitatea unei alte virtuti
teologice, superioara acestora, prin care sa se realizeze aceasta unire cu Dumnezeu ; aceasta este
virtutea iubirii sau a dragostei crestine. Iubirea ca virtute teologica. Iubirea sau dragostea este
virtutea prin care crestinul intra in cea mai strinsa unire cu Dumnezeu, considerindu! drept
binele cel mai inalt spre care poate tinde, si cauta din toate puterile sufletului sau sa implineasca
voia Sa cea sfanta "Ioan #, $%&.
'utorul, pr. Ioan, incepe articolul prin mentionarea valorii pe care o da Sfantul 'postol
Pavel iubirii( )De as grai in limbile oamenilor si ale ingerilor, iar dragoste nu am, facutumam
arama sunatoare si c*imval rasunator. Si de as avea darul proorociei si tainele toate leas
cunoastre si orice stiinta, si de as avea atata credinta incat sa mut si muntii, iar dragoste nu am ,
nimic nu sunt. Si de as imparti toata avutia mea si de as da trupul meu ca sa fie ars, iar dragoste
nu am, nimic numi foloseste. Dragostea indelung rabda, dragostea este binevoitoare, dragostea
nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. Dragostea nu se poarta cu necuviinta, nu cauta ale sale,
nu se aprinde de manie, nu gandeste raul. +u se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar.
,oate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda. Dragostea nu cade niciodata
"I -or $., $/&.0
Sfantul Ioan 1ura de 'ur ne aminteste si intareste ca Domnul a spus( 23nde sunt doi sau
trei adunati intru numele 4eu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor0 "4atei $/, 56&. +u este vorba de
o simpla adunare si unire locala a oamenilor. Dumnezeu nu cere numai asta. 7rea ca, impreuna
cu unirea, sa e8iste la cei adunati acolo si alte virtuti. Prin aceste cuvinte, asadar, vrea sa spuna(
2
2Daca cineva 4a va avea pe 4ine ca temelie a iubirii lui fata de aproapele, si impreuna cu
aceasta iubire are si celelalte virtuti, atunci voi fi impreuna cu el0.
Daca inainte de cadere dragostea il conducea pe om pe calea desavarsirii, dupa caderea
din comuniunea in dragoste, frica avea rolul de a orienta pe om spre Dumnezeu pe un drum ferit
de greseli. In 7ec*iul ,estament, Dumnezeu face interventii de amanunt in viata de toate zilele a
poporului si in mod evident aseaza frica la baza relatiilor omului cu Sine, intretinando prin
afirmarea repetata a insusirilor care formau pentru om idealul la care trebuia sa ajunga.
Pe de alta parte, Pr. Ioan intareste ideea ca +oul ,estament ne prezinta intruparea
adevaratei iubiri prin Domnul nostrum IIsus 9ristos care )luand c*ip de rob, intru asemenare om
facanduse, sa smerit pe Sine, ascultator facanduse pana la moarte si inca moarte pe cruce0
":ilip. 5, %&. Prin toate lucrarile Sale mantuitoare, intruparea, rastignirea, invierea si inaltarea,
Dumnezeu sia dovedit dragostea Sa pentru noi. 4antuitorul ramane pana la sfarsitul veacurilor
in stare de jertfa pentru a ne *rani prin Sfintele ,aine in Sfanta ;iserica si a devin noi madulare
ale acestei ;iserici. +icolae -abasila numeste nevoia de ,rupul si Sangele 4antuitorului ca fiind
una frecventa. 'vem nevoie de un astfel de ,rup ca sa ne impartasim mereu si pentru ca !egea
Du*ului sa lucreze in noi, iar nu sa se lase in seama legii trupului. Iar pentru a se implini unirea
cu 9ristos prin aceasta mare ,aina cum se poate face daca nu
iubim pe aproapele< )Deci, daca iti vei aduce darul tau la altar si acolo iti vei aduce aminte ca
fratele tau are ceva impotriva ta, lasa darul tau acolo, inaintea altarului, si mergi intai si impaca
te cu fratele tau si apoi, venind, adu darul tau0 "4atei =, 565%&.
'postolul Pavel ne spune si motivele pentru care trebuie sa ne iubim unul pe altul( )Intru
frateasca prietenie iubitiva unii pe altii0 ">omani $5, $6&. ,alcuirea ar fi( sunteti frati, si de
aceea trebuie sa aveti dragoste frateasca intre voi. 'ceasta a spuso si 4oise evreilor acelora care
se certau in Egipt( 2De ce va certati< Sunteti frati0 "Iesire 5, $.&. Este remarcabil faptul ca
'postolul, desi ii povatuieste pe crestini sa aiba intre ei blandete si iubire frateasca, atunci cand
se refera la legaturile dintre crestini si necredinciosi spune altfel de cuvinte( 2Dacai cu putinta,
pe cat tine de voi, traiti in pace cu toti oamenii0 ">omani $5, $/&.
Pe langa necesitatea iubirii Pr. Ioan vorbeste despre stransa comuniune cu Dumnezeu
pentru a ramane mereu plini de viata iubirii dumnezeiesti. -omuniunea cu Dumnezeu pastreaza,
intareste si creste in noi dragostea dumnezeiasca. Iubirea presupune eliberarea de pacat, odata cu
pacatul piere si frica de pedeapsa, de aceea dragostea izgoneste frica "I Ioan ., 56& cu toate
3
defectele ce decurg sau depind de ea si de pacat. In 7ec*iul ,estament se pastra o distanta intre
om si Dumnezeu pentru ca Dumnezeu era nevazut, in timp ce in +oul ,estament, Dumnezeu
vine in ma8ima apropiere fata de om, restabilindui acestuia demnitatea de fiu. Este adevarat ca
in legea vec*e, unde pacatul intretinea constiinta vinovatiei, iar iubirea lui Dumnezeu era mai
vag manifestata, mai mult subinteleasa, frica e8cludea posibilitatea desavarsirii in iubire. 'ceasta
este frica provocata de pacat. Dar, frica pornita dintro autentica moralitate bazata pe iubirea de
Dumnezeu avea garantia deplinatatii si avea o valoare mai inalta. ?+u le lipseste nimic celor ce
se tem de Domnul?.
In ultima parte a articolului, pr. Ioan restrange planul subiectului la nivel national si
evidentiaza importanta pacii, atat de fireasca poporului roman. Romanul a vazut intodeauna
prosperitatea familiei sale ca rezultat al bunei intelegeri intre membrii familiei. Insa cunoscut
este faptul ca pastrarea iubirii asupra semenului este lucrare mare si grea. Istoria ne da pilde de
lipsa de iubire c*iar intre madularele ;isericii. Primele secole sau bucurat de o comuniune intre
crestini tot mai apropiata de cea cuvantata de 4antuitorul, insa atunci cand a slabit aceasta,
madularele ;isericii siau frant comuniunea, de multe ori nefiind primita nici macar simpla
intelegere. 'stfel, acolo unde nu sa lucrat iubirea au aparut, sc*isme, dezbinari, interese,
razboaie si atatea altele. ,ot aici, parintele Ioan puncteaza actualitatea incercarii bisericilor de a
se uni. Pana la urma cum ascultam mesajul ingeresc( 0Slava intru cei de sus lui Dumnezeu, si pe
pamant pace intre oameni bunavoire0.
Este tot mai multa nevoie de cultivarea calitati de crestini in adevaratul sens al
cuvantului, de o *otarare si indrazneala buna in lupta cu pacatele, astfel golindune de ele sa
putem ajunge la o stransa comuniune cu Dumnezeu prin primirea !ui inlauntrul nostru. >oadele
acestei comuniuni vor fi buna intelegere dintre oameni, pacea, acceptarea, asteptarea. In ultima
vreme se resimte tot mai mult dorul ;isericii -atolice de a se reintoarce la singura ;iserica, dupa
o perioada plina de incercari, indepartari, sc*imbari sau renuntari. Probabil unirea nu va intarzia
sa fie din nou propusa. Este foarte important ca ;iserica @rtodo8a sa urmeze invatatura
4antuitorului despre adevarata iubire, si precum in pilda fiului risipitor, acesta se intoarce acasa
dupa o lunga perioada de desfatari si destramari, ;iserica ce a pastrat calea cea dreapta sa aiba
reactia tatalui si nu a fratelui care a ramas acasa.
4
Bi%liogra&ie'
- Sfanta Scriptura;
- Necesitatea si roadele iubirii, Pr. Prof.Ioan Mihaltan, Studii ,eologice 7II,
+r. =%, $A/=;
- Problemele vietii, Sf, Ioan Gura de ur;
- !espre viata in "ristos, Nicolae #abasila.
- *ttp(BBCCC.crestinortodo8.roBreligieBteamaiubireadumnezeu%A..D.*tml
5