Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de CAMIL PETRESCU

Alaturi de Eugen Lovinescu si de George Calinescu, Camil Petrescu (1894-1957 este una
dintre marile constiinte literare ale generatiei interbelice. !"irit nelinistit, de inalta
intelectualitate, rece"tiv la e#"erientele literare ale vremii, Camil Petrescu da la iveala o o"era
diversi$icata ca $orma si s"ecii literare, dar unitara in tematica si continut, cu"rin%and "oe%ie,
"ro%a, teatru, eseistica, $ilo%o$ie, c&iar note de 'urnal si de calatorie(
Poezie
!"ers#ri! (19)*, scrise su+ im"resia "rimului ra%+oi mondial, inc&eiat de curand( ,cultiva cu
o mare virtuo%itate a"ocali"ticul, si ,teroarea de o "rime'die anonima,, ra%+oiul a"arand
,monstruos, universal, &otarat de tram+ite divine, (G- Calinescu, idei reluate in "ro%a in
romanul !Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi!$ tot aici tanarul Camil
Petrescu a$irma dramatic( !E# am %az#t idei!, tema $undamentala, tratata si in drama
!&oc#l ielelor!.
!Transcendentala! (19*1, "oe%ie $ilo%o$ica, in care $i#ea%a ,im"osi+ilitatea s"iritului de a
cunoaste a+solutul, (Eugen Lovinescu-
Romane
!Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi! (19*., !Pat#l l#i Proc#st!
(19**, !Un om intre oameni! (trei volume, 1954-1957, in care scriitorul $ace concesii
ideologice si estetice noii oranduiri instaurate, comunista-
Piese de teatr#
!&oc#l ielelor! (1919, !Act %enetian! (1919, !S#'lete tari! (19)5, !(anton! (19)4-
19)5, !Mitica Popesc#! (19)/, !Mioara! (19)* etc- Aduce o im"ortanta contri+utie la
de%voltarea dramei de idei in "erioada inter+elica-
Ese#ri, st#dii si articole de critica literara, estetica si $ilo%o$ie(
!Teze si antiteze! (19*/, !Modalitatea estetica a teatr#l#i! (19*7, !)#sserl * o
introd#cere in 'iloso'ia 'enomenologica! (19*8-
Un ese#+pam'let !E#gen Lo%inesc# s#b zodia seninatatii impert#rbabile! (19*9-
0"era lui Camil Petrescu, oricat de diversi$icata ar "area aici, ,"re%inta o e#ce"tionala unitate,
su+ trei as"ecte( al problematicii, al spirit#l#i polemic in care este scrisa si al 'act#rii
artistice!. !u+ as"ectul "ro+lematicii, intalnim la Camil Petrescu o ac#ta drama a
intelect#al#l#i, inculcata atat in romanele sale, !Ultima noapte de dragoste, intaia
noapte de razboi! si !Pat#l l#i Proc#st!,
cat si in cele mai reusite "iese de teatru, !&oc#l ielelor!, !S#'lete tari!, !(anton!, !Act
%enetian!, !,alcesc#!.
Eroii lui Camil Petrescu e#"rima im"actul intelectualului cu lumea incon'uratoare1 ei sunt(
student sarac, devenit a"oi +ogat, casatorit din dragoste (G&eorg&idiu, %iarist si "oet
(Ladima, conducator "olitic (2alcescu, 3anton, ostas (Pietro Gralla, militant social si "olitic
(Gelu
4uscanu- !unt insetati de a+solut, absol#t#l in dragoste (!te$an G&eorg&idiu, Pietro Gralla,
Andrei Pietraru, in -#stitie (Gelu 4uscanu, in in'apt#irea programelor politice
(2alcescu- 4o+es"ierre, din !(anton!, este un s"irit mult "rea geometric, 'udecand lumea
din "ers"ectiva restransa a vi%iunii sale1 in !&oc#l ielelor!, Gelu 4uscanu se sinucide "entru
ca nu se $ace dre"tate si criminalul, !inesti, nu este "ede"sit1 in !Act venetian,, Pietro Gralla
devine e#trem de sla+ in momentul cand a$la ca sotia il insala cu un "ersona' marunt-
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
4omanul !Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi! ras"unde tendintei
moderniste "romovate de cenaclul !Sb#rator#l!, condus de criticul literar Eugen Lovinescu,
aceea de a se trece, in literatura romana, de la romanul r#ral la romanul citadin, intr-o
necesitate de sincronizare c# spirit#l %eac#l#i, cu e#"erientele literare euro"ene- Camil
Petrescu insusi o+serva, intr-o de%+atere asu"ra romanului .!(e ce n# a%em roman!,
19)7, ca e necesar ca literatura sa im"artaseasca o "ro+lematica mai "ro$unda, drame mai
"uternice decat temele "rovinciale si rurale ale literaturii anterioare( ,cu eroi care mananca
trei sa"tamani cinci masline, care $umea%a doi ani o tigara, cu carciuma din targusorul din
munte si gos"odaria cu trei cotete a dascalului din 5oldova nu se "oate $ace roman si nici
literatura- 6re+uie sa ai deci ca mediu o societate in care "ro+lemele de constiinta sunt
"osi+ile-,
Camil Petrescu va scrie deci un roman citadin, cu o "ro+lematica acuta, vi%and p#ternice
drame e/istentiale si de constiinta. Cele doua "arti ale romanului !Ultima noapte de
dragoste, intaia noapte de razboi!, redactate la "ersoana intai, "entru a le s"ori nota de
autenticitate, au $iecare cate o tema distincta. Prima este radiogra'ia #n#i sentiment,
gelozia, cea de-a doua relatea%a e/perienta contact#l#i nemi-locit c# moartea pe 'ront
(o su+tila corelatie intre eros si t0anatos, in care intalnirea cu moartea $orti$ica "ersona'ul si
il vindeca, in $inal, de dramele sentimentale- Partea a doua este, de $a"t, #n -#rnal de
razboi (0v- !- Cro&malniceanu sta+ileste $iliatii cu romanele lui !tend&al !Ros# si negr#! si
!Armance!, "entru trairile erotice, si cu !Manastirea din Parma!, cu "ersona'ul 7a+rice del
3ongo, in +atalia de la 8aterloo, "entru %izi#nea 0aotica as#pra razboi#l#i1. 4omanul lui
Camil Petrescu e#"rima un ,dosar de e#"eriente,, este a#tentic "rin inserarea 'urnalului in
des$asurarea e"ica, vocea auctoriala $iind la "ersoana intai, a persona-#l#i+narator, si
s#bstantial "rin descrierea "re%entului mental- in structura narativa sunt incluse te&nici
cele+re in e"oca( de la Proust, procede#l memoriei in%ol#ntare, "resu"unand
reconstituirea unei secvente e#istentiale trecute, si de la 9ames 9o:ce 'l#/#l constiintei.
Pe aceste arii tematice Camil Petrescu isi a"lica e/perientele literare si estetice pe care le
incearca asu"ra romanului- Acesta n# %a mai 'i 'actologie p#ra, simpla relatare de
e%enimente, ca in romanul traditional, ci ac#ta analiza psi0ologica, radiogra$iere a
ecourilor "e care evenimentele le au in constiinta "ersona'ului "rinci"al, !te$an G&eorg&idiu-
Acesta, student la $ilo%o$ie, este un intelectual su"erior, cu o sensi+ila acuitate analitica,
trecand "rin $iltrul ratiunii tot ceea ce se intam"la, re$u%and sa traiasca alt$el decat constient
dramele cotidiene- Ca si ceilalti intelectuali din o"erele camil"etresciene, G&eorg&idiu
traversea%a drame de constiinta, cu o e#as"eranta luciditate- 3e alt$el, devi%a scriitorului este(
,Cata luciditate, atata drama,-
!u+iectul romanului se organi%ea%a in 'urul dramei de constiinta a "ersona'ului "rinci"al,
generata de incertit#dinea in i#bire. !te$an G&eorg&idiu este un student sarac, care traieste
din greu, im"reuna cu surorile sale, din "ensia modesta de vaduva a mamei- Logodit cu o
$rumoasa colega de $acultate, Ela, G&eorg&idiu amana nunta "ana la o+tinerea licentei,
intrucat +anii "utini nu-i a'ung sa-si intretina o $amilie- Ela este si ea o $ata or$ana, crescuta de
. matusa- G&eorg&idiu are doi unc&i, unul +ogat si avar, 6ac&e, altul +inevoitor si glumet, ;ae
G&eorg&idiu, un cunoscut avocat si om "olitic- 3esi nu-si agreea%a si nu-si cultiva rudele, "e
care le dis"retuieste "entru "reocu"arile lor mercantile, !te$an G&eorg&idiu devine, s"re
sur"rinderea tuturor, mostenitorul unc&iului 6ac&e, care-i lasa o avere considera+ila,
incredintata s"re administrare celui de-al doilea unc&i, ;ae G&eorg&idiu, in sc&im+ul unei
consistente rente lunare-
Eli+erat ast$el de gri'ile materiale, "ersona'ul se "oate dedica "reocu"arii sale $avorite,
$ilo%o$ia, consacrandu-se in liniste studiului- !te$an G&eorg&idiu nu reuseste totusi sa-si
castige inde"endenta si sa se i%ole%e in ,turnul de $ildes, al eroilor lui Camil Petrescu-
G&eorg&idiu isi iu+este sotia, dar aceasta este un "rodus al lumii din 'ur si, vrand-nevrand,
eroul tre+uie sa "artici"e la viata mondena, sa $recvente%e "ersona'e cu "reocu"ari mesc&ine,
sa $aca e#cursii in gru", sa se "re$aca interesat de moda, de dans, de alte $rivolitati ce $ac
"arte din s$era de e#istenta a sotiei sale-
!te$an G&eorg&idiu este, in $ond, #n inadaptat s#perior, care a"lica dragostei si e#istentei
"ro"ria vi%iune insetata de ideal, un $el de pat al l#i Proc#st care nu are contingenta cu
valoarea si cu realitatea "ersona'ului $eminin- intre ideal si realitate se instituie o evidenta
dis'unctie, intre cei doi soti nee#istand o comunicare su$leteasca autentica- Ela G&eorg&idiu
este o $emeie $rumoasa, dar cat se "oate de o+isnuita, cu mani$estari de tandrete si de
$eminitate, co"ilaroasa, sensi+ila, alintata, dar su+ care se ascund su$icienta, egoism si
marginire- isi urmea%a sotul la seminarii, ca nu cumva sa $lirte%e cu colegele, desi nu are
inclinatie "entru s"eculatiile intelectuale, $a"t vadit dintr-o antologica lectie de $ilo%o$ie ce se
des$asoara in "atul con'ugal- 3ragostea Elei are, ast$el, un e$ect aca"arator, care tinde sa
ani&ile%e "ersonalitatea lui G&eorg&idiu- (rama lui nu este de $a"t a gelo%iei, ci a i#birii
inselate, a setei de certit#dine. Persona'ul o+serva cu minutie com"ortarea sotiei sale in
societate, a"arenta ei atractie "entru un om de <unie, Gregoriade, cu care crede ca Ela il
insala- !unt remarca+ile "aginile de acuta o+servatie "e care le $ace G&eorg&idiu asu"ra
acestui "osi+il cu"lu amoros, sentimentul gelo%iei atingand cote insu"orta+ile-
in aceasta stare su$leteasca de incertitudine, la intrarea 4omaniei in "rimul ra%+oi mondial,
eroul este mo+ili%at si "artici"a la lu"tele din %ona 4ucar-2ran si de "e =alea Pra&ovei, $acand
o+servatii asu"ra dramei razboi#l#i$ el traieste e#"erienta ma'ora a acestuia, "utand sa o
com"are cu "ro"ortiile e#acte ale dramei sale sentimentale, "entru care, la un moment dat,
era in stare sa de%erte%e de "e $ront- in $inal, se des"arte de Ela, lasandu-i intreaga avere-
3incolo de aceasta intensa drama de constiinta, se derulea%a realitatea obiecti%a, cu +ine
cunoscutele teme, unele c&iar de origine +al%aciana( mostenirea (unc&iul 6ac&e este avar,
ursu%, +atran, mostenirea tre%este invidii si dis"ute, ari%ism#l (;ae G&eorg&idiu, im+ogatit
"rin %estre, este un $el de !tanica 4atiu din !Enigma 2tiliei!, de George- Calinescu,
radiogra'ierea mediilor citadine si mondene etc-
Cau%a "rinci"ala a dramei lui G&eorg&idiu "rovine din sit#area meditatiei sale 'ilozo'ice
intr+#n spati# al inadec%arii, ilustrat "rin doua meta$ore esentiale ale intregii o"ere a lui
Camil Petrescu( -oc#l ielelor, e#"rimand tentatia absol#t#l#i, si pat#l l#i Proc#st, sim+ol
al limitarii, al constrangerii real#l#i sa se s#p#na il#ziei. 4e%ultatul con'ugarii acestor
doua intentii contradictorii este ca, in ciuda $ramantarilor sale interioare, c&iar daca este un
$ilo%o$, G&eorg&idiu nu "oate de"asi stadiul teoriilor si al ilu%iilor, cre%and, in mod a"roa"e
sc&o"en&auerian, ca lumea se modelea%a d#pa %ointa si reprezentarea lui- ;e$iind insa un
"ersona' divin, ci dim"otriva, un sim"lu muritor, la $el ca unc&iul sau, de"osedat, "rin moarte,
de toata averea, o+tinuta $ara ca el sa-si dea seama cum, G&eorg&idiu ramane, in cele din
urma, #n ratat. in acest univers simetric, $iecare "ersona' traieste in cu+urile de sticla ale
"ro"riilor ilu%ii, uitand de #topia e/istentei lor 'icti%e, su+iective- 3e aceea, "osi+ilitatea de
comunicare dis"are si caracterele vor $i ing&itite de &imerele "ersonale- La $el ca in orice
roman realist, cum e#istenta +iologica nu trans"are "rea mult, tre+uie sa ne intoarcem la
anali%a "si&ologica- Persona'ele nu sunt scrutate decat "rin "risma trairilor intense, nu a
"resc&im+arilor $i%iologice- Ele "ar a $i sus"endate, entitati ce nu au altceva de $acut decat
disectia "ro"riului su$let-
in "rimul rand, G&eorg&idiu "roiectea%a ilu%iile sale "rocustiene asu"ra "ro"riei sotii-
2btinerea absol#t#l#i in i#bire, "rintr-o imper'ecta reiterare a mit#l#i l#i P3gmalion,
urmea%a, du"a G&eorg&idiu, algoritmi, sc0eme, o serie de "rocese de$initorii( el incearca sa-
si ridice sotia la nivelul a+stractiunilor sale teoretice, ii tine lectii de $ilo%o$ie, ra"ortea%a
"ovestea lor de dragoste la "ro"ortiile marilor evenimente- 3e remarcat este si conce"tia
meta$i%ica asu"ra lumii, redata "rin intermediul unei "ara+ole des"re un student la $ilo%o$ie,
venit de la 0#$ord, detestat de tatal sau, du"a ce a$irmase ca totul, masa, vinul, inclusiv tatal
sunt o creatie a simturilor sale- 3iscutia des"re $ilo%o$ii rationalisti, 6oma d A>uino, !$antul
Anselm, des"re e"isco"ul 2er?ele:, 7rancis si 4oger 2acon, des"re em"iristi, se des$asoara in
"atul con'ugal- Prin o"o%itie cu eroul "rinci"al, ca"itanul Cora+u, crescut la tara, #n persona-
r#ral, conce"e dragostea in maniera realista, mai mult +urg&e%a, a unei rigiditati de ince"ut
de secol( cei doi com"anioni tre+uie sa se res"ecte unul "e celalalt si sa traiasca intr-o liniste
mona&ala- 0r, G&eorg&idiu, care este o $ire nelinistita, &i"ersensi+ila, omul care ,a va%ut idei,,
marcat de ,'ocul ielelor,, nu "oate "erce"e aceasta dimensionalitate straina- 3e aceea, in
$inalul romanului, crede ca si des"artirea a doi oameni legati mult tim" de sentimente
"uternice tre+uie sa $ie s"ectaculoasa, nemai"omenita-
3ragostea lui G&eorg&idiu este "lina de "eri"etii( un caracter ca al lui, vulcanic, "oate gasi
ceva sus"ect in $iecare dintre gesturile "e care le $ace sotia sa( ,imi "etreceam tim"ul
s"ionandu-i "rieteniile, urmarind-o, $acand "ro+leme insolu+ile din inter"retarea unui gest, din
nuanta unei roc&ii si din in$ormarea laturalnica des"re cine stie ce vi%ita la vreuna din matusile
ei,- Evenimentele vietii celor doi urmea%a cai "utin o+isnuite( ei se "lim+a la nes$arsit "rin
locurile "ustii ale Ca"italei, "artici"a la sindro$ii din ce in ce mai dese, in care se am"li$ica orice
amanunt, c&iar "regatirea unei mese do+andind "ro"ortiile unui $estin cosmic- Ela are, in
mani$estarile +anale, cotidiene, un entu%iasm deose+it( c&iar discutia cu unc&iul 6ac&e, in care
este "usa in mi%a mostenirea, i se "are tinerei $emei un amu%ament- Cu toate acestea, $elul ei
de gandire este so$ist( ea intrea+a, deli+erat, cine 1-a creat "e 3umne%eu, con$undand in $elul
acesta Creatorul si Creatia- -6oate aceste detalii com"ortamentale, o+servate si anali%ate cu
minutie, alimentea%a sentimentul de gelo%ie al "ersona'ului, care s"oreste "e tot "arcursul
romanului- Gelo%ia a'unge la "aro#ism in mai multe momente, intr-o e#cursie, redata in
cateva "agini magistrale, sau, ultima data, cand !te$an G&eorg&idiu se a$la "e $ront si asista la
o discutie la "o"ota des"re $idelitate, &"tarandu-se +rusc sa-i redea Elei ,tot trecutul, si
li+ertatea, asa cum o conce"e ea- Ca regula, gelo%ia a"artine persona-elor t#rmentate de
real, traind obsesi% $iecare cli"a, "entru care coordonatele %ietii pend#leaza intre i#bire
si moarte, intre doi "oli, re"re%entati de razboi#l mai su+til al sentimentelor, de gelo%ie,
dar si de razboi#l adevarat, in care moartea este conditia dominanta-
3rama lui G&eorg&idiu se acuti%ea%a si in ra"ort cu celelalte "ersona'e- Cei +ogati sunt
anali%ati de el cu un teri+il s"irit critic( ,3e cele mai multe ori, "arintele, care lasa avere
co"iilor, le transmite si calitatile "rin care a $acut averea( un o+ra% mai gros, un stomac in
stare sa digere si oua clocite, ceva din slutenia nevestei luate "entru averea ei---,- Lumea in
care "atrunde G&eorg&idiu este +a%ata, "rin e#celenta, "e $i%iologia +anului( cei $ara avere nu
su"ravietuiesc sau astea"ta sa mosteneasca averea de la cei ce o "oseda- ;ae G&eorg&idiu
este un ast$el de "ersona', un arivist care $ace tot ce este "osi+il "entru a "une mana "e
averea unc&iului 6ac&e- 3ar lumea nu consta, in multidimensionalitatea ei, numai in legea
+anului( cei "rinsi intr-o ast$el de s$era sunt +antuiti de nevoi "rimare, nu duc decat o viata
larvara si moartea nu va intar%ia sa-si $aca a"aritia- Produsele unei ast$el de lumi sunt sno+ii,
"ersona'e arti$iciale, care isi ascund golul interior "rintr-o serie nes$arsita de +anc&ete, de
e#cursii si de rece"tii- 3u"a moartea unui ast$el de e#em"lar, se va intam"la mereu acelasi
lucru( mostenitorii ii vor lua averea si totul se reia de la ca"at- @nc&iul 6ac&e are, "rin
intalnirea cu !te$an G&eorg&idiu, aceasta revelatie $inala, care-i con$era iesirea din acest cerc
vicios, si ii lasa lui toata averea, $a"t "e care ;ae, celalalt unc&i, avocat de "ro$esie,
indeletnicindu-se si cu "olitica, nu-1 "oate intelege- ;ae G&eorg&idiu este "ersona'ul terestru,
a"lati%at, "ra+usit la acest nivel, care se in'oseste "entru o+tinerea unei averi cat mai mari, a
unei "o%itii "olitice cat mai im"ortante, "entru conservarea "ro"riei sale $iinte, nu atat in sens
+iologic, cat al "uterii acumulate- El este, in toate actele sale, un persona- detestabil, $iecare
dintre "asii sai conducand s"re im"linirea acestui sco"( se casatoreste cu o $emeie urata
numai "entru +anii ei, devenind la randu-i urat, se com"orta servil $ata de cei cu o mare
avere, "entru a do+andi si el o "arte insemnata, iar, cand acest lucru nu se intam"la, ramane
+ulversat, nu mai intelege nimic-
3e $a"t, toate ru+edeniile lui G&eorg&idiu se dovedesc la $el de oar+e in incercarea de a "une
mana "e o "arte a averii lasate de unc&iul 6ac&e- Este, aceasta, alta latura a %esnicei l#pte
pentr# e/istenta, tot #n 'el de razboi, cu actiuni estom"ate de conveniente si de $alse
dove%i de "olitete- Lumea devine, "entru G&eorg&idiu, #n medi# ostil, in care toti ceilalti se
com"orta cu "er$idie, in cele din urma cu 'osnicie- 6ema aceasta, 0omo 0ominis l#p#s, este
universala( scar+it de "ro"ria sa inconsistenta e#istentiala, in care %ilele trec $oarte re"ede,
omul incearca sa com"ense%e toate acestea cu o trecatoare glorie, data $ie de +ani, $ie de
"o%itia sociala( ,Lu"ul crede sincer ca mielul ii tul+ura a"a, si des"otul, care ucide mii de
oameni, o $ace "entru ca e sincer convins ca alt$el va $i ucis el,- 3e"ersonali%area "e care o
su$era toti cei din 'urul lui G&eorg&idiu ii trans$orma in sim"le manec&ine, de un egoism
$eroce, $ara o $ilo%o$ie adanca de viata, dar "ragmatici, "ragmatism in care ca"acitatea de a
distinge +inele de rau, moralul de imoral devine inutila-
G&eorg&idiu traieste intr-o ast$el de lume, devenita deodata straina, alunecoasa, vag
"ericuloasa- @n singur "as gresit si totul se naruie- 4egulile sunt $oarte sim"le, $acute "arca
du"a cele ale 'unglei( intr-o ast$el de lume, $iecare tre+uie sa lu"te "e cont "ro"riu, "entru
sim"lul motiv ca toti ceilalti ii sunt dusmani- Ceea ce o+serva cu uimire !te$an G&eorg&idiu
este ca si sotia sa "artici"a, cu insu$letire, la acest "roces de im+urg&e%ire, de instrainare $ata
de adevaratele valori umane, "e care o generea%a de"endenta de +ani- !"iritul +urg&e% este
aici su"us unei critici nimicitoare( +anul este o e#crescenta monstruoasa, indis"ensa+ila insa
intr-o societate mesc&ina, asa cum o "re%inta Camil Petrescu- <ar ceea ce nu "rice"e
"ro$esorul de $ilo%o$ie este ca el nu "oate sc&im+a aceasta matrice, "entru ca lucrurile au $ost
statornicite cu mult tim" in urma, ca istoria este $acuta de camatari nemilosi, care
declansea%a, in $unctie de interesele lor, ra%+oaie distrugatoare, ca dincolo de aceasta realitate
necrutatoare nu mai este nimic( el insusi nu va sti ca $a+rica lui de metalurgie $urni%ea%a
arama nemtilor, "entru a $a+rica "roiectile $olosite im"otriva armatei romane- Eroul ar vrea sa
traiasca la marginea lumii, dar nu are "uterea "ersona'elor mitice, ramanand, "ana in
momentul e#"erientei directe a ra%+oiului si a vi%uali%arii mortii, un visator-
Prinse intr-un mecanism inelucta+il, urmand de legi situate deasu"ra lor, celelalte "ersona'e
ale romanului se com"orta in virtutea unei predestinari pedestre, a instinctelor
aca"aratoare( de"utatul ;ae, ,latrator si demagog, (,;ene 6ac&e, de ce sa intram, cand
"utem avea Ardealul $ara ra%+oiA B---C 3e alt$el, eu am incredere in steaua 4omaniei,,
incearca sa "una mana "e o $a+rica de metalurgie, "entru a scoate si mai multi +ani, nevasta
lui G&eorg&idiu c&iar a'unge sa $ie din ce in ce mai interesata de a$aceri, devenite singurul
sco" al vietii sale- ;ae isi urmareste interesele "ana in "an%ele al+e( toate actiunile sale sunt
calculate indelung, iar cei ca%uti in ca"cana devin victime usoare, cum este si ca%ul unui rival,
Lumanararu, a'uns servitor de oca%ie, du"a ce gresise, in urma unei manevre co"ilaresti,
intrarea in "roductie a unei $a+rici de metalurgie castigate la licitatie- intr-o ast$el de lume, in
care $iecare urmea%a o stricta ierar&ie (,5a, oala de noa"te a lui 2ratianu o duce conu Alecu,
eu i-o duc "e-a lui conu Alecu, si tu, daca vii in "artid, o s-o duci "e-a mea,, sunt "ermise
toate gesturile, iar $emeile $rumoase sunt $olosite "entru a ca"ta +unavointa celor sus-"usi-
L#mea economic#l#i p#r este "o"ulata de "ersona'e ciudate( a$acerile sunt $acute de
oameni care nu se "rice" deloc la ele, totul "arand o loterie, in care "oti sa castigi, dar sa si
"ier%i- Lumanararu este un ast$el de e#em"lu( el $acuse avere cu o $a+rica de lumanari,
devenita renta+ila, si mai detinuse o ti"ogra$ie si c&iar o editura- ;e"rice"erea oamenilor este
generala1 $iecare "arvenit crede ca stie ceva, dar in $a"t se dovedeste un imitator "rost- 5ai
tar%iu, !te$an G&eorg&idiu a$la ca Lumanararu, multimilionarul, este un om $ara carte, care nu
stie nici macar sa citeasca- Pana si ra%+oiul este $acut de non"ro$esionisti, numai ca, aici, cei
care "ierd nu mai "ot insela "e nimeni, "ierd "entru totdeauna- !entimentele sunt si ele
'udecate, "use in +alanta, ada"tate pat#l#i l#i Proc#st, anali%ate du"a canoane "resta+ilite-
<ntr-o ast$el de lume coru"ta, sentimentele de +unatate sunt ina+usite cu re"ulsie, iar lucrurile
nu se "ot misca decat $oarte incet- !criitorul descrie lumea aglomerata a ministerelor in care
toti sunt o+ligati sa aste"te, ,+atrani uscati, $emei tinere, cucoane grase si mustacioase,
domni cu in$atisare res"ecta+ila---,, intr-o tem"ori%are a e#istentei s"eci$ica lumii +urg&e%e-
Aici e sur"rinsa o intreaga $auna umana, una si mereu aceeasi( intr-o vi%iune generala toti "ar
a $i "ensionari, aste"tand vremuri mai +une- 5inistrii insisi se com"orta du"a o sc&ema umana
relativ o+isnuita, ne$acand decat sa-i o+lige "e ceilalti sa aste"te- 5inistrul la care a"elea%a
G&eorg&idiu este #n pro%incial "ana si acasa este cautat de o multime de lume,
"arlamentari, %iaristi, oameni de a$aceri, care incearca sa a$le ce se mai intam"la in alte "arti
ale lumii- Lumea ca ansam+lu se saturea%a, devine pro%inciala, stationara. Pentru ca
singurul sco" declarat al tuturor celor de aici este de a castiga o "aine sau de a $ace un act, un
gest, un e$ort "rin care sa-si asigure o ascendenta asu"ra celorlalti- Pana si con$lictele
stiinti$ice se re%olva "rin metode originale( in loc sa ras"unda la o "olemica stiinti$ica, unul
dintre savantii locali il asedia%a "e o"onentul sau, ast$el incat acesta cedea%a "rintr-o e"ui%are
datorata li"sei de &rana- Cum aceasta lume i se "are lui G&eorg&idiu +i%ara, el ii "araseste
mediul "estrit si +ulversant-
@n alt ti" de "ersona' e#"licitat de Camil Petrescu este imbecil#l, cel ce nu reuseste sa $aca
decat declaratii $urtunoase, avand menirea de a atrage "u+licul, de a-1 $ace curios, c&iar daca
valoarea de adevar a acestor declaratii este nula- <diotul "er$ect crede ca ra%+oiul se "oate
castiga cu mainile goale, ca este su$icienta numai "re%enta soldatului roman "e cam"ul de
lu"ta "entru ca armatele straine sa se teama si sa $uga din $ata lui- Acesta nu este singular(
idioti sunt toti, "arlamentari, "oliticieni, coru"ti, semnatari care astea"ta "rintr-un ca+inet de
minister- Ei nu isi "ot invinge +analitatea gandirii, "otrivit careia lucrurile sunt $ie al+e, $ie
negre- Li"sit de o anali%a "ro$unda a lumii este si G&eorg&idiu, "rins in varte'ul dragostei sale,
tul+urat ori de cate ori $emeia iu+ita nu se mai intoarce la tim" acasa-
in -#rnal#l de 'ront, gri'a "entru detaliu e#"rima consecventa "rogramatica a scriitorului
anticalo$il, "reocu"at de a+senta oricaror im"licatii stilistice, a"reciind com"o%itia amor$a, la
$el ca Proust, in !A Ia rec0erc0e d# temps perd#! .!in ca#tarea timp#l#i pierd#t!1.
Lumea discuta, $ara sa cunoasca $enomenul, des"re $lagelul ra%+oiului( ,- 3omnule, romanii e
deste"ti--- 6i-o s"un eu--- - Pai +ine, domnule Predescu, atunci de ce nu intramA Ca eu nu cred
ce sustin unii, ca nu suntem "regatiti--- - Ce "regatire, domnuleA Ce "regatireA--- Ca ma omori
cu %ile- Ce sa te mai "regatestiA - ;-avem tunuri --- cine stieA ;-ai tunuriA--- Ce nevoie ai de
tunuri, domnuleA--- de asta are nevoie neamtul si $rantu%ul, ca sunt crescuti in "u$---
3umneata stii cum e romanul, domnuleA ;ade'dea lui e +aioneta--- Ca o vara "ana in
"rasele--- !i daca se ru"e, da cu "atul armei,- Stil#l anticalo'il este, in acelasi tim", adecvat
vi%iunii demiti%ante "e care Camil Petrescu o a"lica ra%+oiului- 0amenii a$lati "e cam"urile de
lu"ta sunt coborati de la stadiul de erou, s"eci$ic e"o"eilor vec&i, din s$erele lu"tei legendare,
dusa "ana la ca"at, la acela de sim"li muritori, inca"a+ili sa re%iste unei +anale dureri de
+urta, cu atat mai "utin unei con$lagratii moderne- 4a%+oiul este "urtat de armata romana cu
o te&nica rudimentara, cum se o+serva din "rimele ca"itole ale "artii a doua( santurile de
a"arare sunt niste transee "line cu a"a, in $ata lor $iind "lasate $orti$icatii ridicole, gen gura de
lu"- C&iar o$iterii au adanci mete&ne de "rovincial( ei isi aduc si $urculite de acasa, $iind
e#trem de gri'ulii "entru a nu le "ierde, discutiile de la "o"ota se des$asoara du"a ritualuri ad-
&oc, o$iterii vor+ind s$atosi ca niste "ensionari des"re evenimente din ca"itala, intr-o lumina
+olnavicioasa, data de o anemica lam"a cu ga%- in acest cadru general, lu"tatorii nu sunt
decat +urg&e%i trans"lantati intr-un mediu im"ro"riu, $ara a$initati cu o ast$el de incercare
dura- Cu toate acestea, s"ectacolul real al ra%+oiului este teri$iant, cu ,mii de cadavre culcate
in grame%i, ca lemnele in de"o%it,- 3in "unctul de vedere al te&nicii $olosite insa, ,ra%+oiul nu
e "rea gro%av,( ,"entru soldatul din "rima linie nu e#ista Dlu"ta uriasaE sau Dlu"ta
neinsemnataE- !oldatului ii este indi$erent daca moartea il sur"rinde Dintr-o lu"ta cu mii de
o+u%eE sau cand sta de "a%a,, "entru ca moartea este un $enomen ire"eta+il si ireversi+il-
E#"lo%iile se succed, taie res"iratia, determina convulsii e"ile"tice soldatilor, +ucurosi du"a
lu"ta ca au sca"at cu viata- 6otul devine un 'oc al norocului, "entnuca unei lovituri directe nu ii
re%ista nimeni- ;umele unor o$iteri a"ar tem"orar in "lanul romanului, 0risan, maiorul
3olescu, 7loroiu, "arca "entru a arata "rovi%oratul vietii individului in ca% de ra%+oi( ei sunt
oameni care "ot dis"area re"ede, asa cum se intam"la cu ,ungurul ce trasese in mine, (in
G&eorg&idiu, ,cu mustata mica, as"ra, gura mica, groasa, oc&ii mici si umerii o+ra'ilor iesiti,,
+un tragator- Colonelul e +atran, urcusul "e o "anta il istoveste la culme, iar G&eorg&idiu
striga( ,- Coltu, inainte, ;iculae, $uga, nu staF,- <deea de razboi neserios, stend&aliana, unde
oamenii "ot muri totusi, este sugerata de 0risan( ,- Ca n-a $ost serios, o arata si $a"tul ca rtoi
ne-am miscat ca o turmaF ;Ga $ost cam" de lu"taF @n cam" de lu"ta modern $ace im"resia ca
e desertF,- Am+uscadele din a"ro"iere de "asul 2ranului se succed im"ersonal, iar adversarii
nu se vad la $ata, sunt doar niste ,soldatei de "lum+,, ce "ot $i scosi de "e scena de un
im"ersonal atacant sau strateg- ,Gluma, ra%+oiului consta in ne"regatirea totala a oamenilor
"entru el( cei ce "ot muri nu au ce cauta "e $rontul de lu"ta-
Pentru !te$an G&eorg&idiu, ra%+oiul re%olva toate "ro+lemele cu care se con$runta( gelo%ia "e
care o are $ata de usuratica $emeie cu care este casatorit, inutilitatea vietii sale de om al
inaltei societati- El c&iar va $ugi de "e $ront "entru a desco"eri adevarul, cil gandul de a se
intoarce recon$ortat1 adica, dintr-un anumit "unct de vedere, de%ertea%a, dar este iertat- Prin
toate acestea, ratand atat dragostea, cat si ra%+oiul, G&eorg&idiu este unul dintre
intelect#alii ratati ai epocii interbelice, inca"a+ili sa-si reali%e%e "ro"riile ilu%ii, traind in
$antasmele "ro"riului t#rn de 'ildes. El nu are elan#l %ital, "romovat, de "ilda, de Henri
2ergson, "e care Camil Petrescu il $recventea%a, si de aceea es#eaza intr-o dragoste "entru o
$emeie ce se va dovedi la $el ca toate celelalte, greseala ca"itala "entru un om indragostit de
ideal. <ar averea nu-1 a'uta sa-si de"aseasca limitele e/istentiale.
3incolo de a $i o drama a intelectualului care nu intelege lumea in care traieste, romanul este
o cronica a derizi#nii nici un "ersona' nu are autenticitatea umana "e care o visa
romancierul, nici ;ae G&eorg&idiu, care a'unge "ro+a+il din intam"lare de"utat, nici su"eriorii
re%ervisti, care isi gasesc mai +ine locul in oras, in "osturi insigni$iante- Persona'ele
"rinci"ale --u$ca si ele acest "roces de a"lati%are, de scu$undare, du"a drama traita, in lumea
comuna, "er$ect anonima si anodina- Pier%andu-si tre"tat $armecul deose+it, nemaiiesind in
evidenta, sotia lui G&eorg&idiu, o $emeie su"usa si ea degradarii +iologice, e$ectelor tim"ului,
devine o doamna ,o%ar3, in cautare de +ucurii minore si de aventuri $acile- 4omanul se
inc&eie cu aceasta constatare trista( ,- A--- "entru astaA Ce-a gasit la ea, dragaA !a ucida
"entru ea--- nu mai "utea gasi alta la $elA, !te$an G&eorg&idiu ramane ast$el un ,cavaler,
degradat, care se duce la ra%+oi din sete de cunoastere, normalizat in cele din urma de
monstrul distruetiei universale-
Pro+lema de%+atuta in acest scurt ca"itol este a unei "ovesti de dragoste care se soldea%a
tragic( ,@n +ar+at din asa-%isa societate +una si-a ucis nevasta necredincioasa si a $ost
a+solvit de vina de catre 'udecatorii lui-, Cei care discuta acest ca%, in interiorul +atalionului,
sunt ca"itanul 3imiu, necon$ormist, care nu "oarta c&i"iu $rantu%esc, du"a moda o$iterilor mai
tineri, ci modelul ,Carol <,, ca"itanul 7loroiu, ,"utintel, delicat si cu $ata +lond-sters, si Cora+u-
Ca"itanul 3imiu sustine te%a de +un simt, du"a care o $emeie nu tre+uie sa devina nevasta,
,daca-i arde de altele,- insa el l-ar $i ac&itat "e cel in cau%a daca ar $i $ost, la $el, 'urat,
a"licand, in $elul acesta, legea talionului- Ca"itanul Cora+u este, insa, neindu"lecat(
a"artinand 'ustitiei germane, el se contra%ice( ,- Cu ce dre"t, sa uci%i o $emeie care nu te mai
iu+esteA ;-ai decat sa te des"arti- 3ragostea-i $rumoasa tocmai "entru ca nu "oate cunoaste
nici o silnicie-, ;ici ca"itanul 7loroiu nu este de alta "arere( ,- Cum "oti sa ai cru%imea sa
siluiesti su$letul unei $emeiA,
Am+ele atitudini, atat a lui Cora+u, cat si a ca"itanului 7loroiu, sunt de"lasate( $emeia
casatorita care insala comite un adulter, iar acesta se constituie intr-o incalcare a "oruncilor
3ecalogului-
Pentru !te$an G&eorg&idiu intreaga discutie este o mise en abime a "ovestii sale de
dragoste, atingand "uncte dureroase ale intensului sau %+ucium launtric- 3e aceea intervine in
discutie "rintr-un gest nervos, atragand atentia tuturor( ,I 3iscutia dumneavoastra e
co"ilaroasa si "rimara- ;u cunoasteti nimic din "si&ologia dragostei-, G&eorg&idiu e de "arere
ca ,0 iu+ire mare e mai curand un "roces de autosugestie--- 6re+uie tim" si tre+uie
com"licitate "entru $ormarea ei- 3e cele mai multe ori te o+isnuiesti, greu, la ince"ut sa-ti
"laca $emeia $ara care mai tar%iu nu mai "oti trai- <u+esti intai din mila, din indatorire, din
duiosie-,
Persona'ul asa%a $emeia ideala in centrul lumii sale( "lanurile de viitor se $ac in $unctie de
"re$erintele ei si toate elementele lumii materiale se structurea%a monadic in 'urul ei, slu'ind
"e de"lin marea, a+soluta iu+ire( ,iti construiesti casa "entru o $emeie, cum"eri mo+ila "e
care a ales-o ea, iti $i#e%i de"rinderile cum le-a dorit ea- 6oate "lanurile tale de viitor "ana la
moarte sunt $acute "entru doi insi-,
!te$an G&eorg&idiu re"une in valoare, intr-un mod discret, mitul androginului( ,!&:loc? n-a
avut cura'ul sa taie din s"atele unui om e#act livra de carne la care avea dre"tul, caci stia ca
asta nu se "oate- 6otusi, $emeia crede ca din aceasta sim+io%a sentimentala, care e iu+irea,
"oate sa-si ia ina"oi numai "artea care "e care a adus-o ea $ara sa $aca restului- ;ici un
doctor nu are cura'ul sa des"arta cor"urile celor nascuti uniti, caci le-ar ucide-, in ca%ul unei
iu+iri mari, daca unul din amanti de"aseste "ro+a im"osi+ilului, celalalt se sinucide- !e
o+serva acronia im"licita a te#tului, derivata din te&nicile narative moderne, memoria
involuntara a lui 5arcel Proust si $lu#ul constiintei al lui 9ames 9o:ce-
Pentru !te$an G&eorg&idiu, $acilitatea relatiilor mondene degradate ale lumii sus"use i se "are
stranie( ,Cea mai mare sur"ri%a a $ost "entru mine ca nevasta-mea insasi, $oarte ascultata din
cau%a $rumusetii ei, si a carei "artici"are constituia un $el de motiv de succes "entru e#cursie,
era aceea care a deran'at de doua ori "e toata lumea, ca sa i%+uteasca sa-1 ai+a in masina
noastra "e G-, dansatorul a+ia cunoscut cu doua sa"tamani inainte-, Protagonistul sur"rinde
gesturile de"lasate ale Elei, surasurile si im"resiile "e care si le sc&im+a cei doi, intimitatea
con'ugala deran'ata de o a treia "ersoana, de ,un de%agrea+il intrus,- Atractia Elei "entru
intrusul care incetea%a sa mai $ie intrus este totala( ,Pe drum, nevasta-mea n-a trait decat
"re%enta lui- 6oate comentariile le-a $acut numai "entru el sau cu el-, C&iar evenimentele
neinsemnate sunt "rile'uri "entru cate un ,AF care "ornea insa din toata intimitatea ei de
$emeie si vrea sa s"uie cu totul altceva decat s"unea-, <maginea Elei este "lina de vitalitate,
de energie( ,4e%emata de noi doi, nevasta-mea era de o voie +una "rimavaratica- 2ratul stang
ii era "etrecut "este +ratul meu, dre"t in $ata, de i-1 simteam, de la cot "ana sus la
inc&eietura omo"latului, si in acelasi tim" ii simteam toata talia, "arca si cu viata organelor din
ea, cum "oate se simte seva, in co"aci---,-
Gelo%ia lui G&eorg&idiu revine "uternic cand este incartiruit "e $ront( discutia se reali%ea%a "e
intuneric, cu colonelul ,"e care l-am va%ut tragand din tigara, in "ara rosiatica---,- Colonelul ii
s"une ca Grigoriade vine cate doua-trei %ile in Cam"ulung, a"oi "leaca- G&eorg&idiu incearca
sa sca"e de +anuieli( ,3u"a socotelile mele, eram cam la vreo trei%eci de ?ilometri de
Cam"ulung- Pe 'os, alergand, ii "uteam $ace in trei ore-, Grigoriade are ,o trecere ne+una la
$emei,, ,e un tacam,- =ulgaritatea acestui "ersona' se traduce "rin in$atuarea lui, de alt$el de
remarcat in mediul citadin-
<dealul de e#istenta al "ersona'ului este "e larg conturat in comentariul "rinci"al- El consta
intr-o re$ugiere intr-un ,turn de $ildes, al s"eculatiei $ilo%o$ice si al idealului a+solut, care ii
generea%a drama e#istentiala- <dealul sau este #topia care il "rote'ea%a de universul ostil
incon'urator, "rin ilu%ia ca a desco"erit o $iinta $eminina ce se a"ro"ie de "er$ectiune, o $emeie
su"erioara, interesata de $ilo%o$ie, de stiintele s"iritului- Este idealul a+solutului in iu+ire si al
reiterarii mit#l#i I#i P3gmalion. Pana la urma, Ela se dovedeste o $iinta mediocra, la $el ca
alte $emei, co+orand in "ro%aic %+uciumul su$letesc al lui G&eorg&idiu- &1c84)&v79vtc
,E#"erienta de$initiva, re"re%inta drama traita cu ma#ima luciditate de !te$an G&eorg&idiu-
Prin $ragmentele din acest manual, aceasta ia insa am"loarea unei drame e#istentiale, ca in
"oe%ia lui Eminescu, generata de insigni$ianta $iintei umane limitate, e$emere, in ra"ort cu
,in$initul lumii,- Persona'ul este, "rin $ormatie, $ilo%o$ si tinde sa ada"te%e realitatea la
conce"tele $ilo%o$ice inalte, "roces in care incearca o vreme sa o atraga, "rin inaltare
su$leteasca si intelectuala, si "e Ela- 3u"a cum se stie, s"atiul real cores"unde tim"ului
"ro$an, care este ,liniar si ireversi+il,- in el, orice e#"erienta sta su+ semnul unui tragism
imanent, este $ara intoarcere( moartea nu este urmata de reinviere, im+atranirea de
intinerire- in ca%ul lui G&eorg&idiu, nar#irea il#ziilor vine in mod concret tocmai din
"remisele $alse de la care a "ornit( $emeia ideala careia incearca sa-i dea $iinta, ca miticei
Galateea, nu e#ista1 ea este numai un $als re$le# al ar0etip#l#i per'ect din vremurile de
odinioara- Ast$el, coincidenta dintre eul individual si in$initul lumii nu este "osi+ila si, "rin
urmare, nici ,"utinta de reali%are su$leteasca,, de "artici"are, in sens $ilo%o$ic, a eului la
marele 6ot- !ecventa din ca"itolul !4e+a acoperit pamant#l I#i (#mneze#! "re%inta o
scena de ra%+oi din care li"seste orice gest eroic- 2om+ardamentul nes$arsit, ca un cosmar,
toaca nervii com+atantilor( ,<ntermina+ilul +om+ardament a s$aramat toate resorturile din
mine-, 4a%+oiul nu se des$asoara la modul eroic, "entru ca lu"tatorii se simt intimidati de
$ocurile de +ara', nemtii "utand eventual avansa, avand o "osi+ila oca%ie de a-i "rinde "e
oameni- C&iar in $ocul lu"telor, al stresului generat de ra%+oi, ocu"atiile oamenilor sunt cele
o+isnuite( ,6udor Po"escu $umea%a un c&istoc gal+ui, tinandu-1 iscusit intre aratator si
degetul cel gros, cu oc&i a+senti, caci e ganditor---,- 3rama "ersona'ului "rinci"al continua
insa c&iar in mi'locul acestui in$ern, G&eorg&idiu $iind "reocu"at de o adevarata "ro+lema
interioara, aceea a in$erioritatii in $ata celorlalti "e care i-o releva mai "uternic ra%+oiul( ,sunt
in$erior celor de varsta meaA,, ,altul in locul meu s-ar $i "urtat mai demnA,- Pro+lema de
constiinta "e care si-o "une G&eog&idiu este ca nu si-a adunat soldatii morti de "e coasta( ,in
sat nu tragea artileria, si Po"escu nu trecea "rin incercarile "rin care treceam eu, e adevarat,
dar "oate ca ar $i tre+uit totusi sa adun ranitii---,- 0+sesia se am"li$ica, e#tinsa la nivelul
intregii etnii a romanilor( ,!unt dintr-un neam in$eriorA Ce as $i $acut daca as $i $ost la =erdun,
sau daca as $i $ost "e !omme, in uraganul de o+u%e unde trag mii de tunuri odataA E aceasta
in$erioritate de rasaA Ei nu sunt din carne si nervi ca si noiA,-
4elatia cu"lului la Camil Petrescu tine de o legitate a $irii( ,cum"eri mo+ila "e care a ales-o ea,
iti $i#e%i de"rinderile cum le-a dorit ea,- in !(iagonalele #n#i testament!, se "re%inta
modul in care se $ac a$aceri si, c&iar daca acestea nu de"asesc gradul unui anume amatorism,
tem"oralitatea tre+uie strict res"ectata( ,- ;u tre+uie sa "ier%i nici o %i- 3aca mai a$la si altii
de de"o%itA Hei, +aiete, cum cre%i tu ca se mananca o "aine in tara romaneascaA, La
n5?)11.n$5/&dd minister, la $el ca in scurtele "ovestiri ale lui Ce&ov, astea"ta doar oamenii
care cersesc cativa "oli de "e la autoritati- Conclu%ia "rivitoare la gradul de saracire a lumii
este as"ra( ,6ara a graului si a $oamei cronice in trecut, traieste si acum su+ o+sesia "ainii,
care ecli"sea%a oricare alte "reocu"ari ale constiintei, orice drame in %ona su"erioara-
6ragediile sunt aci in gradul Dlu"tei "entru e#istentaE, caci viata e in$init mai usoara ca in
A"us B---C, e neinc&i"uit de grea "entru oamenii de merit-,
in ca"itolul ,E tot $ilo%o$ie---,, autorul "re%inta s"ectacolul degradarii tre"tate a cu"lului !te$an
G&eorg&idiu-Ela- 7actorul di%olvant il constituie ,e#cursiile Din +andaE, cu masinile, la
0do+esti, de o rara "romiscuitate morala- 0 ast$el de e#cursie se dovedeste un esec, iar
"entru G&eorg&idiu ince"e "rocesul invers al modelarii $iintei iu+ite, imaginea ei destramandu-
se in mii de cio+uri( ,Printr-o ironie dureroasa, eu desco"eream acum, tre"tat, su+ o madona
cre%uta autentica, originalul( un "eisa' si un ca" strain si vulgar-, Ca"itolul !Asta+i roc0ia
albastra! aduce aminte de vi%iunea samanatorista asu"ra ra%+oiului, "rintr-o interventie de
$an$aron a domnului Predescu( ,- ;-ai tunuriA da intra-n ra%+oi, domnule, si-ti da $rantu%ul
cate tunuri vrei( vrei o mieA iti da o mie--- vrei %ece mii, iti da %ece mii--- !i ridica +ratele, a"oi
le lasa sa cada, uimit si de%gustat- 3ar de asta e vor+a acum---A Ce nevoie ai de tunuri,
domnuleA B---C 3umneata stii cum e romanul, domnuleA ;ade'dea lui e +aioneta, domnule,
+aioneta, intelegi dumneataA Ca o vara "ana si in "raselc-si daca se ru"e, da cu "atul
armei---,-
in ca"itolul !intaia noapte de razboi!, ra%+oiul este com"arat cu cel din carti( ,3e "atru%eci
de ani n-a mai $ost ra%+oi, cartile de citire s-au o"rit la "agina de la 77 si acum eu desc&id
$ocul-, 4a%+oiul este nemilos, "entru ca el im"lica trairea "rintre ,$ocuri de in$anterie, "rin
lu"te de +aioneta, "rin sute de e#"lo%ii de o+u%e,- 6acerea cu"rinde intregul univers( ,E
singura in tot cu"rinsul lumii- E originara ca intaiul om "e "amant si nu o voi uita "ana la
s$arsitul vietii, niciodata- Pare o morisca mare---,-
in !4e+a acoperit pamant#l l#i (#mneze#!, ra%+oiul devine o ,&alucinatie de $oc si de
tra%nete,- ;atura se tre%este la viata la $el ca inainte( ,Jorile, din viorii, devenisera al+icioase,
iar norisorii de la rasarit iluminati din dos si tiviti cu aur,- 0amenii stau lungiti la doi "asi unul
de altul- in ,;eue 7reie Presse, se citesc titluri de ti"ul ,!cene de groa%a la 6urtucaia -
3oua%eci si cinci de mii de "ri%onieri - 2ucurestii amenintati - Armata noastra trece ca un
tavalug de $ier - 6elegrame catre 5ac?ensen - 5er 6ann R#manien retten7!. Peste masa
de soldati cade o salva de o+u%e, iar acestia se im"rastie in toate "artile, risi"iti "rin trom+e
de "amant( ,3u"a ce trom+ele de "amant negru si $um se risi"esc ii ve%i cenusii, lungiti ici
colo---,- 0+u%ele nemtesti, de data aceasta, cad intr-o cadenta de nesu"ortat( ,7ata de cele
austriece, o+u%ele acestea, "e care le +anuiesc nemtesti, sunt de neasemanat- 6re+uie sa $ie
de 1.5 sau 15., 'umatate $u%ante si 'umatate "ercutante---,- d)?)81.d>/7$vr
4a%+oiul in genere este crud, determinand moartea individuala, indi$erent ca s$arsitul vine de
la o arma so$isticata sau de la o sageata trasa de un +astinas- !en%atiile "artici"antului la
ra%+oi, cum reies din te#t, sunt teri$iante( el este cu"rins de o ,convulsie e"ile"tica,,
rasu$larea i se in'umatateste, urec&ea "rinde un ,va'ait scurt,, e#"lo%iile +om+elor il aco"era
de "ra$- 3ar $a"tul ca ele mai "ot $i au%ite il determina sa creada, in tumultul e#traordinar, ca
este inca viu- Lu"tele sunt duse de neo$iti, de soldati $ara e#"erienta, de re%ervisti cu vieti
ase%ate, $ara "rea mari suisuri si co+orasuri in viata, care nu "ot sa $ie decat lu"tatori
ne"rice"uti, intrati $ara voie in acest tavalug al ra%+oiului- 3in s"aima $ireasca a mortii,
reactiile lor sunt "ur $i%iologice, intense, uneori "aro#istice, e#"resie a unei "erce"tii maladive
a "ro"riei $iinte, te#tul cu"rin%and re$eriri la unele dintre cele mai cum"lite +oli, tetanosul si
convulsia e"ile"tica- !cena nu mai cu"rinde nimic din eroismul legendar al +ataliilor trecutului,
$iinta umana $iind cutremurata de s"aima in $ata mortii- Au%ul este simtul cel mai solicitat, cel
mai "uternic agresat, in acelasi tim" e#istenta lui $iind dovada ca "ersona'ul inca mai traieste,
strivit de uraganul ra%+oiului, ingro"at in "amantul e#"lo%iilor- intr-o scena de lu"ta in "lina si
dramatica des$asurare, ver+ele sunt "artile de vor+ire dominante- @nele sunt a"roa"e
im"ersonale, o"erand dincolo de $iinta umana, vi%and o anume "reci%ie si ritmicitate a te&nicii
de distrugere( ,E#"lo%iile se succed organi%at-, Celelalte ver+e transcriu reactii umane in $ata
urgiei ra%+oiului, convulsii ale $iintei cu"rinse de s"aima cum"lita a mortii, cor"ul se
incordeaza ca sta"anit de tetanos, dintii se inclesteaza, ,intaia e#"lo%ie iti sparge urec&ile,
te na#ceste, a doua te acopera de "amant-, =er+ul a a#zi desc&ide si inc&ide simetric te#tul
selectat, semn ca au%ul este su"rasolicitat, rever+erea%a in adancurile $iintei %gomotele
in$ernale din e#terior( ,@nele le aud la cativa "asi, altele in mine-,, $iind in acelasi tim" dovada
ca moartea nu a sosit inca- =er+ele, im"reuna cu su+stantive ce transcriu sonoritatea, %a-ait,
e/plozii, r#pt#ra, evoca o tonalitate dura( &arsaituri, %gomote in$undate, suieraturi, sen%atii
e#treme ce duc la in$undarea tim"anelor, la "ierderea tem"orara a cunostintei, du"a e#"lo%iile
ce se succed a"roa"e instantaneu- 3intii se strang, aste"tarea mortii este groa%nica, tim"ul
"are sa treaca e#trem de incet- 3in "lan inde"artat, %gomotele masinariilor ra%+oiului
seamana cu o ru"tura a cata"etesmelor lumii-
in !Com#nicat apocri', G&eorg&idiu se intoarce de "e $ront, o+servand ca drama su$leteasca
este minora in ra"ort cu aceea a ra%+oiului, cu atat mai cutremuratoare, cu cat se "oate
des$asura intr-un "aralelism derutant cu cele mai o+isnuite si mai "asnice scene de viata( ,Eu
stiam, cand su"ortam +om+ardamentul de la !asaus, ca, teoretic, e "osi+il ca alta lume,
undeva de"arte, sa "etreaca, sa iu+easca, sa ai+a ore de +irou si de masa-, @nul dintre raniti,
Jam$ir, are "icioarele taiate, in tim" ce 0risan si G&eorg&idiu il intrea+a daca se mai gandeste
la revolutie-
in aceste contradictii ale lumii, s$arsitul romanului se inscrie in +analitatea cea mai $ireasca,
anuland orice traire inalta a sentimentelor anterioare( ,- Asculta, $ata draga, ce-ai %ice tu daca
ne-am des"artiA,- G&eorg&idiu re$u%a trecutul, des"artindu-se de Ela, redandu-i li+ertatea si
lasandu-i intreaga avere- ;u se a+tine totusi sa nu-si inc&i"uie, la modul ironic, intrarea
acestea intr-o e#istenta +anala, ca o ra%+unare a trecutului(
,- =e%i, aia +londa de colo---A nu--- ailalta mai grasa "utin, de la masa cu cei doi domni si doua
doamne--- m7+*11m"*5+nm
-EiA
- E nevasta lui G&eorg&idiu--- ;u-ti mai aduci aminte---A,- Literatura "rovinciei s"irituale
"astrea%a #nc0i#l si mostenirea ca teme "redominante- @nc&iul 6ac&e, asa cum se arata cu
oca%ia unui $estin o$erit rudelor de !$antul 3umitru, este +ogat si avar, locuind, ca toti avarii
consacrati ai literaturii, in s"atii saracacioase, ,intr-o casa vec&e, mare cat o ca%arma, $ara sa
"rimeasca "e nimeni, mai avar si mai ursu% inca, de cand era atat de +olnav-, @nc&iul este un
$el de Hagi 6udose, "entru ca locuieste intr-o singura inca"ere, +irou, dormitor si su$ragerie
totodata, "entru a nu mai c&eltui in "lus "entru lumina si caldura- @nc&iul 6ac&e este ingri'it
de +atranul Gligore, avand ca nevasta "e 6udora, 'u"aneasa si +ucatareasa in acelasi tim"-
Persona'ul re"re%inta ti"ul avarului1 el mananca numai carto$i $ara sare si macaroane la tava-
@nul dintre "ersona'ele im"ortante ale scenei este ;ae G&eorg&idiu, caruia toti ii "un
intre+area ar%atoare a momentului( ,- Ei, ;ae, ce se aude, intrati, sau nu intrati in ra%+oiA,
4as"unsul este dat in s"iritul demagogiei dintotdeauna a "oliticienilor- 3e"utatul sustine ca
Ardealul "oate $i luat $ara lu"ta, iar 4omania nu va $i re$u%ata la $inal, cand in s"atele ei sta o
armata de o"t sute de mii de oameni-
Ca"itolul !4e+a ingropat pamant#l l#i (#mneze#! cu"rinde imaginea teri$ianta a
ra%+oiului, semanand cu o $urtuna de "e 5area Cas"ica- ;oile instrumente ale mortii "rovoaca
im"rastierea in aer a unor mari cantitati de nisi", ridicand in aer un "araias( ,---o+u%ele lor,
"ornite odata cu noi, au lovit numai in dam+ul dinainte, l-au saltat "arca %vacnit si l-au
innegrit de "amant si $um-, Gloantele sunt com"arate cu sa+iile, ,care n-ar i%+uti dintr-o
singura i%+itura sa ne rete%e ca"etele,- Eroii noului ra%+oi incearca sa-si vare ca"ul in noroi,
dar camu$larea nu este e$icienta, "entru ca e#ista "ericolul de su$ocare- ;ostalgia eroilor de
altadata il cu"rinde "e "rotagonist( ,6raiesc, "langand in mine, gandul ca Ac&ile cel
incom"ara+il si vitea% era invulnera+il $ata de sageti si sa+ii - si "oate de aceea atat de vitea%
- in a$ara de calcai-, in scena aceasta de ra%+oi, "atru "iese de artilerie se a$la in $ata, taind
calea dusmanilor- 5arin 6uc&ei, un erou anonim al ra%+oiului, ingana ,-;e-a aco"erit "amantul
lui 3umne%eu---,- v7l)111v+44od' Persona'ele de la "o"ota se inscriu intr-un ti"ar al
"ortretelor si com"ortamentelor "rovinciale1 ast$el, ca"itanul 7loroiu este inalt, +lond, sters,
ca"itanul 3imiu ,e un necon$ormist,, iar ca"itanul Cora+u este un ,tanar si crunt o$iter, cu
scoala germana, 'ustitiar neindu"leca+il, Ds"aima regimentuluiE,- Con$runtarea cu tanarul
Cora+u "une in evidenta caracterul "uternic al lui !te$an G&eorg&idiu( ,Ca"itanul Cora+u, care
in$i"t in "icioare si mult mai voinic decat mine ma aste"ta, a inlemnit cu mana ridicata, cand a
va%ut "umnul meu cris"at, gata sa loveasca- 5a simteam al+, cu tot su$letul in aste"tare si
linistit ca un cadavru- Era de alt$el un $ior in intreaga inca"ere, care a $acut sa nu mai res"ire
nimeni- Ca"itanul mi-a intalnit "rivirea si a ramas ca o linie- Cred ca mi-a va%ut in oc&i
"rivelisti de moarte, ca "eisa'ele lunare- Au inteles toti ca sunt &otarat sa ras"und si a"oi sa
ma omor- ;iciodata n-am mai $ost lovit ca +ar+at si cred ca n-as "utea indura asta- 3e alt$el
mai a'unsesem de doua ori "oate, in viata mea, "ana in acest "rag- 2a, co"il c&iar, era sa $iu
s$asiat de un +uldog, care se na"ustise asu"ra mea, dar i-am intalnit intr-o $ulgerare "rivirea,
si a incremenit "e loc, ca si mine al+ atunci, ca si a%i, "ro+a+il-,
0 alta scena descrie "rima noa"te de ra%+oi, cand G&eorg&idiu este concentrat la 2ran- !"re
+atalion se indrea"ta ,un vultur urias de $oc,, iar "rima ra"aiala de arme este "erce"uta ca un
s$arsit al lumii- Ca"etele se "leaca in aste"tarea gloantelor care se lovesc de scoarta co"acilor-
5oartea "are a $i mai agrea+ila "e sosea, de la un glont care vine incet decat de la o mare de
$oc- Com"aniile comunica intre ele ci$rat, $olosind diverse indicative( K4, KK- @n ca"itan vrea
sa-si retraga com"ania, dar G&eorg&idiu da ordin lui ;iculae si lui 5arin sa nu lase "e nimeni
sa treaca, sa +age +aioneta in ei, daca de%ertea%a- @n colonel incearca sa sara gardul, dar
acesta nu re%ista su+ greutatea lui- Artileria inamica este "recisa, semanand cu un +rat care
"oate a'unge la o"t-noua ?ilometri de"artare- G&eorg&idiu este mereu cu %ece "asi inaintea
celorlalti, cu un cura' nesa+uit, c&iar cercetand cadavrul unui ungur care trasese asu"ra lui cu
cateva minute inainte, acum stra+atut de gloante( ,cu mustata mica, as"ra, +londa, gura
groasa, oc&ii mici si umerii o+ra'ilor rotun'i, iesiti,- !olemnitatea mortii scoate in evidenta
cateva elemente $amiliare( intr-un +u%unar se a$la scrisori si mere- G&eorg&idiu s-ar $i inscris
"e ,lista "ierderilor,, daca nu ar $i $ost un +olovan sa-1 a"ere- 4a%+oiul este monoton,
aca"arator,-nelasand nici o "osi+ilitate de sca"are "entru omul "andit in orice cli"a de moarte-