Colegiul Tehnic de Alimentatie si Turism ,,Dumitru Motoc,Galati

PROIECT PENTRU
UTINEREA E!AMENU"UI
DE ATETARE A
COMPETENTE"OR
PRO#EIONA"E
ELEVA, INDRUMATOR
CONDREA ALEXANDRA PROF. ING. GRECU MIHAELA
CLASA a XII a E

SESIUNEA IUNIE 2012
$

%
Cu&rins
Argument'''''''''''''''''''''''''(
CAP) $ Notiuni generale &ri*ind turismul'''''''''''')+
$)$ Conce&te &ri*ind turismul''''''''''''''''',
$)% Istoria turismului''''''''''''''''''''))-
$).Ti&uri si /orme ale turismului'''''''''''''''')$.
CAP) % "ocali0area 1i caracteri0area 2ude3ului'''''''''''$+
%)$ curt istoric''''''''''''''''''''''')$+
%)%Ase0are geogra/ica'''''''''''''''''$,
%). Cai de acces''''''''''''''''''))$4
CAP) . Pre0entarea &otentialului turistic al 0onei'''''''$-
.)$ Resurse turistice naturale'''''''''''')%5
.)% Resurse turistice antro&ice'''''''''''%.
CAP) ( Etnogra/ie si /olclor''''''''''''')%,
()$Etnogra/ia munici&iului 6ra1o*''''''''''))%4
()% Mani/est7ri artistice 1i culturale, t8rguri, s&ectacole''').$
(). Me1te1uguri tradi3ionale''''''''''))..
()(Portul &o&ular''''''''''')).(
CAP) 9 O:iceiuri si mituri in 0ona'''''''').(
CAP) + Conce&erea si &romo*area unui &rodus turistic'').+
+)$ Conce&erea unui se2ur in 6raso*''.+
+)%Anali0a de &ret a &rodusului turistic conce&ut'''').,
6i:liogra/ie''''''''''''''''''.-
Ane;e''''''''''''''''''''''.-
.

ARGUMENT
Turismul, ca ramur7 a sectorului ter3iar 1i, totodat7, ca ramur7 de inter/eren37,
re&re0int7 o o&3iune strategic7 im&ortant7 &entru de0*oltarea multor economii
na3ionale, datorit7 e/ectelor sale :ene/ice <n &lan economic, social, cultural, &recum 1i,
<ntr=o anumit7 m7sur7, asu&ra mediului natural) unt numeroase 37rile care au de&us
e/orturi in*esti3ionale 1i organi0atorice im&ortante <n de0*oltarea acti*it73ii de turism,
iar re0ultatele &o0iti*e s=au concreti0at <n cre1terea num7rului de turi1ti, a num7rului
de 0ile=turist 1i a *olumului <ncas7rilor o:3inute din turism)
Urmare dinamicii deose:it de ridicate, <nregistrat7 <n ultimele dou7 decenii, s=a
a2uns la e/ecte im&ortante ale turismului <n &lan economic, la scar7 mondial7,
res&ecti* la &artici&area acestuia cu cca) $%> la crearea &rodusului mondial :rut 1i cu
cca 4> la num7rul locurilor de munc7, de*enind, totodat7, cel mai im&ortant
com&onent al comer3ului interna3ional) Deose:it este 1i a1a=numitul ?e/ect
multi&licator al turismului, res&ecti* /a&tul c7 turismul antrenea07 numeroase alte
ramuri economice, a c7ror acti*itate de&inde, <n mare m7sur7, de /enomenul turistic
@<n s&ecial, construc3iile 1i ser*iciile, <n general, agricultura, industria alimentar7,
industria materialelor de construc3ii, a &relucr7rii lemnului etc)A
"a e/ectele economice ale turismului tre:uie ad7ugate 1i cele sociale, acti*it73ile
turistice r7s&un08nd unei multitudini de ne*oi, de la cele de odihn7 1i recreare, de
<ngri2ire a s7n7t73ii, &8n7 la cele de <m:un7t73ire a ni*elului de cunoa1tere, de cultur7
1i instruire, de comunicare, etc) =a a2uns, ast/el, ca, din &unct de *edere statistic, &este
95> din &o&ula3ia lumii s7 /ie antrenat7, anual, <n circula3ia turistic7)
Dac7 turismul &ermite 37rilor <n curs de de0*oltare s7=1i atrag7 in*esti3ii str7ine,
s7=1i recu&ere0e *aluta in*estit7, s7 cree0e locuri de munc7 1i s7=1i <m:un7t73easc7
in/rastructura, tot turismul este cel care contri:uie, &e de alt7 &arte, din ce <n ce mai
mult, la distrugerea mediului, la &ierderea sau deteriorarea &atrimoniului, la
desta:ili0area unor culturi, etc)
Poten3ialul turistic constituie o com&onent7 esen3ial7 a o/ertei turistice 1i o
condi3ie indis&ensa:il7 a de0*olt7rii turismului) Prin dimensiunile 1i di*ersitatea
elementelor sale, &rin *aloarea 1i originalitatea acestora, el re&re0int7 moti*a3ia
&rinci&al7 a circula3iei turistice) E*aluarea corect7 a com&onentelor sale, anali0a
&osi:ilit73ilor de *alori/icare e/icient7 a acestora &resu&une ela:orarea unui sistem
na3ional 1i categorial adec*at care s7 &ermit7 conturarea unei strategii coerente a
de0*olt7rii acti*it73ii turistice) Atrac3ia turistic7 este moti*ul /undamental 1i im:oldul
ini3ial al de&las7rii c7tre o anumit7 destina3ie turistic7) O 0on7 sau un teritoriu &re0int7
interes <n m7sura <n care dis&une de elemente de atrac3ie a c7ror amena2are &oate
determina o acti*itate de turism) Din aceast7 &ers&ecti*7, &oten3ialul turistic al unui
teritoriu &oate /i de/init la modul general, &rin ansam:lul elementelor ce se constituie
ca atrac3ii turistice 1i care se &retea07 unei amena27ri &entru *i0itarea 1i &rimirea
c7l7torilor)
(
co&ul lucr7rii este de a &re0enta &oten3ialul turistic al Budetului 6raso*
res&ect8nd urm7toarele criteriiC
= conce&te &ri*ind turismul
= istoria turismului
= ti&uri si /orme ale turismului
= as&ecte geogra/ice ale Budetului 6raso*
= resurse turistice naturale in Budetul 6raso*
= resurse turistice antro&ice in Budetul 6raso*
"ucrarea cu&rinde si o &arte a&licati*a &ractica care consta in ela:orarea unui se2ur in
0ona anali0ata,calculatia de &ret &entru aceasta si conce&erea unui material &u:licitar
9
CAP. 1 NOTIUNI GENERALE PRIVIND TURISMUL
1.1 Concepe p!"#"n$ %!"&'%(
Conce&tul de turism a a&7rut du&7 cel de turist) No3iunea de turism *ine de la
transcri&3ia <n lim:a engle07 a cu*8ntului /rance0 ?tour, utili0at <n Anglia <n secolul
al !DIII=lea) ?Marele Tour @?The TourA e*oca, <n acea &erioad7, c7l7toria de studii,
de0interesat7, &entru desco&eriri culturale, cu &rec7dere, &e care o e/ectua, <n Euro&a,
t8n7rul aristocrat engle0) Aceast7 c7l7torie ini3iatic7, menit7 s7 &ermit7 cunoa1terea
unor culturi str7ine, a*ea ca /inalitate &er/ec3ionarea educa3iei res&ecti*ilor tineri)
E/ectuarea acestui ?tur <l consacra, de /a&t, &e res&ecti*ul t8n7r, ca ?Gentleman)
A1adar, <n acea &erioad7, cu*8ntul ?turist era a&lica:il, <ndeose:i, c7l7torilor engle0i
1i a:ia <n secolul al !I!=lea a*ea s7 /ie e;tins7 1i &entru c7l7torii /rance0i, <n :un7
m7sur7 datorit7 &u:lic7rii o&erei lui tendhal, intitulat7 Memoriile unui turist @$4.4A)
"a s/8r1itul secolului al !I!=lea s=a a2uns la o anumit7 uni/ormi0are a
terminologiei &ri*ind turismul, ast/el c7, &uteau /i reg7site, <n multe lim:i, cu*inte
&recum turism 1i turist)
Organi0a3ia Mondial7 a Turismului @OMTA de/ine1te turistul ca /iind ?orice
&ersoan7 care se a/l7 <ntr=o alt7 3ar7 sau <n alt loc, situat <n 3ara sa de re1edin37, altul
dec8t cel ce cores&unde domiciliului s7u o:i1nuit 1i &entru care moti*ul &rinci&al al
*i0itei este altul dec8t acela de a e;ercita o acti*itate remunerat7 la locul *i0itei sale)
"a r8ndul s7u, OECD @Organi0a3ia &entru Coo&erare 1i De0*oltare Economic7A,
re/erindu=se la turi1tii str7ini, <i de/ine1te &e ace1tia ca /iind &ersoane care nu <1i au
re1edin3a <n 3ara de destina3ie 1i sunt admi1i <n acea 3ar7 &e :a0a unei *i0e @dac7
aceasta este cerut7A, &entru moti*e de &etrecere a tim&ului li:er @agrementA, recreare,
*acan37, *i0ite la &rieteni 1i rude, s7n7tate sau tratament medical sau &entru &elerina2e
religioase) Turi1tii tre:uie s7 &etreac7 cel &u3in o noa&te @s7 <nno&te0eA <ntr=o unitate
de ca0are colecti*7 sau &ri*at7, <n 3ara de destina3ie, iar durata se2urului lor nu &oate
de&71i $% luni)
En &ri*in3a %!"&'%(%", OECD a /ormulat &ro&ria sa de/ini3ie, res&ecti*C
?acti*it73ile &ersoanelor care c7l7toresc c7tre sau <1i &etrec se2ururile <n a/ara mediului
lor o:i1nuit, &entru o &erioad7 consecuti*7 de mai &u3in de un an, &entru &l7cere,
a/aceri sau alte moti*e, cu nu au leg7tur7 cu e;ercitarea unei acti*it73i remunerate la
locul *i0itat)
De/ini3ia dat7 no3iunii de turism, de Organi0a3ia Mondial7 a Turismului @OMTA
este urm7toareaC Acti*it73ile des/71urate de &ersoane, &e durata c7l7toriilor 1i
se2ururilor, <n locuri situate <n a/ara re1edin3ei lor o:i1nuite, &entru o &erioad7
consecuti*7 ce nu de&71e1te un an @$% luniA, cu sco& de loisirF, &entru a/aceri sau alte
moti*e)
Turismul re&re0int7 o com&onent7 a c7l7toriei, &rin c7l7torie <n3eleg8nd, <n sens
larg, de&lasare, de la o localitate, la alta) Turismul <nseamn7 acti*itatea de a c7l7tori <n
a/ara mediului o:i1nuit al unei &ersoane, <n orice sco& @cu c8te*a e;ce&3ii, <n &rimul
r8nd atunci c8nd &ersoana res&ecti*7 urmea07 s7 des/71oare, <n locul <n care
c7l7tore1te, o acti*itate remunerat7 sau se a/l7 <n situa3ii &recum e/ectuarea de
tratamente clinice, arest, <nchisoare, etc)A)
+
E*olu3ia s&ectaculoas7 a turismului, su: cele dou7 laturi corelati*e ale saleC
&roduc3ia 1i consumul, urmat7 de am&li/icarea 1i di*ersi/icarea im&lica3iilor sale,
rele*7 rece&ti*itatea acestui domeniu la dinamica societ73ii, e*olu3ia lui su:
inciden3a unui sistem com&le; de /actori, di/eren3ia3i <ntre ei &rin natur7, rol 1i
&artici&are <n &ro&or3ii di/erite la determinarea /enomenului turistic) In/luen3a lor
&ulsatorie, ondulatorie, *aria07 nu numai <n /unc3ie de con3inutul s&eci/ic al /iec7ruia,
ci 1i <n ra&ort cu momentul 1i locul ac3iunii) En &lus, intercondi3ionarea lor reci&roc7 1i
simultaneitatea ac3iunii acestora &oten3ea07 e/ectul /inal, /7c8nd destul de greoaie
cuanti/icarea a&ortului /iec7ruia)
En literatura de &ro/il constat7m e;isten3a unor re/eriri numeroase la <n3elegerea
cau0elor a&ari3iei 1i de0*olt7rii turismului, &recum 1i <ncerc7ri de gru&are a /actorilor
de in/luen37 1i de consemnare a dimensiunii 1i sensului ac3iunii lor)
Acti*itatea turistic7 a&are ca o curs7 <ntre solicit7ri 1i &oten3ial, <ntre cerere 1i
o/ert7)
Cererea turistic7 este im&ulsionat7 de /actori caC moti*a3iile turistice, cum suntC
tratamentul, <m:og73irea ni*elului de cuno1tin3e, s&ortul, *8n7toarea, *i0itele la rude
sau la &rieteni, <nt8lniri sau congrese, a/aceri, distrac3ii 1i agrement etcG e;isten3a
tim&ului li:er din /ondul de tim& al indi*iduluiG ni*elul *eniturilor &ersonale 1i &artea
destinat7 &entru satis/acerea uneia sau a mai multor moti*a3ii turistice)
O/erta turistic7 de&inde de &osi:ilit73ile unei 0one sau 37ri 1i anume deC
condi3iile naturale @relie/, clim7, /lor7, /aun7 etcAG *alorile istorice 1i culturale,
constituite din *estigii istorice, o:iceiuri 1i /olclorG construc3ii industriale 1i culturale,
care &re0int7 interes &entru turi1tiG :a0a material7C unit73i de ca0are, de alimenta3ie,
mi2loace 1i c7i de trans&ort, :a0e de tratament, de agrement etc)
En literatura de s&ecialitate e;ist7 mai multe <ncerc7ri de clasi/icare a /actorilor
de in/luen37, &recum 1i de cuanti/icare a m7rimii 1i sensului lorG criteriile sunt *ariateC
1. D%p) na%!a &oc"a(*econo'"c)+
aA /actori economici = *eniturile &o&ula3iei 1i modi/ic7rile acestoraG &re3urile 1i
modi/ic7rile acestoraG &re3urile 1i tari/eleG o/erta turistic7G
:A /actori tehnici = &er/orman3ele mi2loacelor de trans&ortG tehnologiile <n construc3iiG
&arametrii tehnici ai instala3iilor 1i echi&amentelor s&eci/ice etc)G
cA /actori sociali = ur:ani0area 1i tim&ul li:erG
dA /actori demogra/ici = e*olu3ia numeric7 a &o&ula3ieiG modi/icarea duratei medii a
*ie3iiG structura &e se;e, gru&e de *8rst7 1i socio=&ro/esional7G
eA /actori &sihologici, educati*i 1i de ci*ili0a3ie = ni*elul de instruireG setea de cultur7G
dorin3a de cunoa1tereG caracterul indi*iduluiG tem&eramentulG moda etc)G
/A /actori organi0atorici = /ormalit73i la /rontiereG /acilit73i sau &riorit73i <n turismul
organi0atG regimul *i0elorG di*ersitatea aran2amentelor etc)
2. D%p) $%!aa ,n "'p a ac-"%n"" (o!+
aA /actori de in/luen37 &ermanent7 = cre1terea tim&ului li:erG modi/icarea *eniturilorG
mi1carea natural7 1i migratorie a &o&ula3ieiG
:A /actori con2uncturali = cri0ele economiceG de0echili:rele &olitice 1i con*ulsiile
socialeG con/runt7rile armate locale 1i regionaleG catastro/e naturale, condi3iile
meteorologice &recare etc)
,
.. D%p) "'po!an-a ,n $ee!'"na!ea /eno'en%(%" %!"&"c+
aA /actori &rimari = o/erta turistic7G *eniturile &o&ula3ieiG tim&ul li:erG mi1c7rile
&o&ula3ieiG
:A /actori secundari = coo&erarea interna3ional7, /acilit73ile de *i07 sau alte m7suri
organi0atoriceG *arietatea ser*iciilor su&limentare 1)a)
0. D%p) na%!a p!o#en"en-e" 1" &en&%( "ne!#en-"e"+
aA /actori e;ogeni = s&orul natural al &o&ula3iei @care st7 la :a0a cre1terii num7rului
turi1tilor &oten3ialiA, cre1terea *eniturilor alocate &entru &racticarea turismuluiG
cre1terea gradului de ur:ani0areG mo:ilitatea s&orit7 a &o&ula3iei, ca urmare a
motori07rii 1)a)
:A /actori endogeni = *arietatea con3inutului acti*it73ii turistice, lansarea de noi 1i tot
mai so/isticate &roduse turisticeG di*ersi/icarea gamei ser*iciilor turistice o/eriteG
ridicarea ni*elului de &reg7tire a &ersonalului din turism 1)a)
9. D%p) p!o/"(%( $e 'a!2e"n3+
aA /actori ai cererii turistice = *eniturile &o&ula3ieiG ur:ani0areaG tim&ul li:erG dinamica=
e*olu3iei &o&ula3ieiG
:A /actori ai o/ertei = di*ersitatea 1i calitatea ser*iciilorG costul &resta3iilorG ni*elul de
&reg7tire 1i structura /or3ei de munc7 etc)
4
1.2 I&o!"a %!"&'%(%"
Putem s&une ca turismul se &ractica inca din Antichitate) Nu era un conce&t
clar, in acea &erioada, dar oamenii din acea e&oca constienti0au ne*oia de rela;are si
cunoastere) Uite cate*a e;em&le &e care istoria ni le &re0inta C
H In sec + I)Ir) in 6a:ilon a /ost in/iintat un mu0eu de istorie care a atras /oare
multi oameni din di*erse tinuturi a&ro&iateG
H Egi&tul se com&orta ca un magnet &entru atragerea *i0itatorilor) Acestia
*eneau atat &entru marile /esti*ale religioase cat si &entru a *edea constructii &recum
Piramidele, #arul din Ale;andria G
H In Grecia Antica se &ractica turismul religios, &entru a merge in locul s&ecial
destinat *enerarii unui anumit 0euG
H In &erioada de glorie a Im&eriului Roman, &ersoanele instarite din Roma isi
construriau o a doua resedinta in a/ara orasului, in care locuiau in anumite &erioade ale
anuluiG
H Deasemenea se mani/esta si turismul de studiu in care, atat co&ii cat si adulti
mergeau in anumite regiuni @in Grecia, Egi&tA &entru a in*ata lim:a res&ecti*aG
H Turismul :alnear era o /orma de turism &racticata inca de &e *remea
romanilor)
A*em do*e0i de &racticare a acestei /orme de turism in Romania, la 6aile
Ierculane)
In aceasta &erioada de e*olutie a omenirii, de&lasarile in a/ara resedintei a*eau
urmatoarele caracteristiciC
H Distantele erau scurte si erau &arcurse /ie &e 2os, /ie calare sau &e a&a
H Nu e;istau in toate 0onele drumuri G
H Ianurile erau intalnite in &rinci&al &e marile rute comercialeG
Ne*oia de rela;are, e*adare din mediu citadin, de im:ogatire a :aga2ului de
cunostiinte, a indrumat omul din cele mai *echi tim&uri, sa &ractice o anumita /orma
de turism)
Muntii Car&ati au /ost stra:atuti inca din tim&uri /oarte *echi de catre *anatori
si cio:ani) Daile si &adurile lor au ada&ostit de=a lungul *remii multi /ugari din /ata
na*alirilor dusmane sau sihastri doritori de liniste)
Dar &rimele ascensiuni /ara sco& utilitar au a*ut loc desigur mult mai a&roa&e
de tim&urile noastre) Printre cele mai *echi ast/el de ascensiuni, consemnate in
documente, sunt cele din muntii #agaras ale lui Baco: Jultner in $,95) #ichtel urca in
$,4% &e *ar/ul uru si M) AcKner in $4., &e *ar/ul Negoiu)
In $45-, Deniamin Costache, mitro&olitul Moldo*ei, insotit de un gru&, urca &e
muntele Ceahlau) A&oi, &e acelasi munte urca si alte &ersonalitati ale e&ociiC Mihail
turd0a, *oie*odul Moldo*ei, in $4.9, Gheorghe Asachi in $4.4)
In muntii 6ucegi &rimele ascensiuni /ara sco& utilitar des&re care ne=au ramas
insemnari au /ost in $4.. la Pestera Ialomitei si in $4.( la Pestera si *ar/ul Omul,
/acute de gru&uri de &ro/esori, :otanisti si ingineri din 6raso*, inclu0and castelanul de
atunci al 6ranului, Andreas DeaKL Primele ascensiuni consemnate de la inaia la
Dar/ul cu Dor au /ost reali0ate de /rance0ii B) Daillant in $4.- si M) 6ouMuet in $4(5)
A&oi de catre romanii Radu Golescu, Al) Nret0ulescu si Al) Golescu=Ara&ila in $4(%,
-
Ce0ar 6olliac si Nicolae 6alcescu in $4(9, acestia din urma mergand mai de&arte, de
la Dar/ul cu Dor la Caraiman si a2ungand &ana la *ar/ul OmulL
Acesti indra0neti montaniar0i ai tim&ului erau de cele mai multe ori insotiti de
calau0e=localnici, *echi *anatori de ca&re negre, cio:ani sau &adurari, :uni cunoscatori
ai &otecilor si *ailor montane) Au intrat in legenda calau0e ca Ion tanila din 6raso*,
&entru 0ona Malaiesti, Niculae 6utmaloiu si Nicolae Gele&eanu cunoscatori /ara egal
ai a:ru&tului &raho*ean al 6ucegilor si multi altii)
Pionierii ai desci/rarii secretelor &otecilor si *ailor al&ine din 6ucegi, insotitori
de aceste calau0e, au /ost Nestor Urechia, Mihai Iaret, Tache Ionescu, 6ucura
Dum:ra*a) Ei au lasat si descrieri ale traseelor &arcurse, care s=au constituit in &rimele
ghiduri montane)
Odata cu cresterea interesului &entru ascensiunile montane a&ar si &rimele
asociatii si clu:uri care isi dedica acti*itatea in e;clusi*itate acestora) Ast/el, in $4,.,
la numai $9 ani du&a in/iintarea &rimului clu: al&in din lume @cel engle0, in $49,A, se
in/iintea0a la 6raso*, din initiati*a unui gru& de sasi, Clu:ul Al&in al Transil*aniei
@ie:en:urgischer Al&en*ereinA)
Ideea constituirii clu:ului le=a *enit intr=o e;cursie in Piatra Craiului,
&rima*ara) Prin a&ro:area de catre o/icialitati s=a intru&at la %4 iulie $4,% &ana in
$44$ cu sediul in 6raso*) Au &ro&agat in cercuri largi cunostintele des&re Car&ati,
dragostea &entru natura si sentimentul de &rietenie, au intentionat construirea unor
&oteci, au organi0at e;cursii colecti*e in munti)
ocietatea Car&atina Ardeleana a Turistilor @ie:en:Orgische Nar&aten Derein =
)N)D)A) Adunarea de constituire a )N)DPului s=a tinut in 0iua de %4 noiem:rie $445,
la initiati*a lui Narl Qol// si in &re0enta a (-4 de &artici&anti) In comitetul de
conducere au /ost alesi, &rintre altii, urmatori mem:rii marcantiC dr) Narl Conradt =
&resedinte, dr) Al:ert E) 6riel0, Eduard Jamirer = *ice&resedinti, Ro:ert igerus =
secretar, dr) Ioan Moga, P) Nedelco*ici, Dasile si Ioan Preda etc)
=a stins du&a o acti*itate neintreru&ta de &este +5 de ani, in $-((, dar a lasat
urme &erene in istoria turismului din Car&atii romanesti) In aceasta indelungata
acti*itate, n=a /ost tradat niciodata &rogramul &e care si=l /i;asera initiatorii &rin
tatutul ela:orat in $445 si din care amintim Rco&ul ocietatii Car&atine Ardelene a
Turistilor este de a /ace accesi:ili Car&atii Transil*aniei si tinuturile in*ecinate, de a=i
cerceta din &unct de *edere stiinti/ic, de a=i descrie si de a ras&andi re0ultatele ast/el
o:tinute, de a /acilita accesul in di/erite locuri interesante de aici, in s&ecial de a
intensi/ica si a ras&andi interesul &entru acesti munti)
ocietatea Turistilor din Romania @)T)R)A in/iintata in %( ianuarie $-5., la
6ucuresti, din initiati*a geologului Gheorghe Munteanu=Murgoci, sa*antului "udo*ic
Mra0ec, chimistului Constantin I) Istrati si matematicianului Traian "alescu)
"a adunarea generala de constituire au &artici&at .%$ de &ersoane, care au
semnat actul de nastere a acestei societati, de/initi*and si statutul ei, societate la care a
aderat insusi &rintul mostenitor #erdinand de Iohen0ollern) Primul comitet de
conducere a /ost alcatuit din Grigore Anti&a, Gheorghe 6als, Dintila 6ratianu, Ion
Costinescu, imion Mehedinti, Gheorghe=Munteanu Murgoci, Teodor Nica, Traian
Tamm, Ale;andru Dlahuta, Mihai Dladescu, Ale;andru T0igara=amurcas) Alaturi de
ei se inscrisesera si alte &ersonalitati ale *ietii culturale, stiinti/ice si &olitice ale
*remiiC Petre P) Car&, I) Nalinderu, Ion I) C) 6ratianu, dr) Ioan Cantacu0ino, Tache
Ionescu, gen) G) Manu, Ion Pillat, P) tir:ei, D) D) turd0a, M) C) ut0u, Gh) Titeica,
&iru Iaret, Al) Da*ila)
$5
Turing Clu:ul Romaniei @T)C)R)A s=a constituit la data de $5 iunie $-%9 &rin
trans/ormarea Ianului Drumetilor, ce nu mai cores&undea multitudinii sarcinilor ce
stateau in /ata turismului romanesc in e*identa ascensiune) O/icial, hotararea de
trans/ormare, a /ost recunoscuta in 0iua de % a&rilie $-%+) Cat a /unctionat @$-%+=
$-(4A, T)C)R) a incercat si a reusit sa dinami0e0e miscarea turistica din intreaga tara,
a*and &er/ormante demne de rememorat) Prin actul constituti* si statute erau &reci0ate
sco&urile asociatieiC Rde a de0*olta turismul su: toate /ormele, Rde a /ace &ro&aganda
&entru in/iintarea re0er*atiilor naturale in Romania, Rde a construi &oteci si case de
ada&ost, Rde a edita ghiduri, harti si orice lucrari cu continut geogra/ic, turistic sau
stiinti/ic, Rde a &romo*a /rumusetile naturale romanesti &este hotare &entru a atrage
turistii straini etc)
Turismul Rom8niei a /ost &uternic in/luen3at de ideologiile 1i &ersonalitatea
liderilor din 37rile comuniste) Prea &u3in7 aten3ie a /ost acordat7 de0*olt7rii turismului
<n imediata &erioad7 de du&7 al Doilea R70:oi Mondial, iar c8nd sectorul o/ertelor
turistice a luat na1tere, turismul Rom8niei a a*ut /oarte &u3in de o/erit)
En momentul de /a37, Rom8nia este &e &unctul de a de*eni o destina3ie turistic7
im&ortant7, dar <nainte de toate *a tre:ui s7=1i estom&e0e anumite minusuri care nu <i
con/er7 o &o0i3ie concuren3ial7 &e &ia3a interna3ional7 turistic7) Aceasta s=a datorat
unui &rogram de de0*oltare a turismului &rost administrat, dar 1i datorit7 &erioadei de
recesiune cu care Rom8nia s=a con/runtat du&7 &erioada comunismului) Iar /7r7 o
de0*oltare s7n7toas7 a economiei rom8ne1ti 1i a societ73ii, dar mai ales /7r7 o
&ri*ati0are a acestui sector 1i /7r7 un :un &rogram de &romo*are a acesteia &este
hotare, nu se &oate s&era ca Rom8nia s7 de*in7 o atrac3ie im&ortant7 a turismului
interna3ional)
Romania dis&une de un :ogat 1i com&le; &oten3ial turistic) El este alc7tuit mai
<nt8i dintr=o *arietate de /orme de relie/ cum ar /i C i0*oare de a&7 mineral7 1i termal7,
lacuri /olosite &entru agrement, nata3ie 1i &escuit s&orti*, un *aloros /ond cinegetic
concentrat <n &7duri de /oioase 1i coni/ere, &eisa2e di*erse de la cel al crestelor
montane de0*oltate la &este %)555 m la cele de c8m&ie, litoral 1i Delta Dun7rii) Istoria
&o&orului rom8n se re/lect7 <n numeroase m7rturii materiale 1i s&irituale ce &ot /i
*70ute mai ales <n localit73i @mu0ee, monumente, :iserici, m7n7stiri, cet73i antice 1i
medie*ale, &ortul &o&ular, 3es7turi, ceramic7,etc))A) Ele re&re0ent8nd un *aloros /ond
de elemente care concentrea07 aten3ia a numero1i *i0itatori din toate col3urile
lumii) Gru&area &e teritoriul Rom8niei acestor elemente este re0ultatul legaturilor
str8ns sta:ilite <ntre om 1i natur7 de=a lungul tim&ului, /a&t ce a condus la de0*oltarea
1i conturarea de &ro*incii turistice 1i 0one turistice)
Me$"%( econo'"c este un /actor semni/icati*, care in/luen3ea07 industria
turismului dintr=o 3ar7 at8t din &unct de *edere al cererii, c8t 1i al o/ertei) Din &unct de
*edere turistic, /actorii care &ot in/luen3a com&ortamentul de consum sunt rata
do:8n0ii, cursul de schim:, dis&oni:ilitatea creditului, cre1terea 1i sta:ilitatea
economic7 1i rata in/la3iei, &recum 1i structura economic7 a industriilor rele*ante
turismului 1i &ro/ita:ilitatea lor @costul ca&acit73ii de ca0are, costul c7l7toriilor etcA)
Pre3urile, care re&re0int7 costuri &entru consumatori, au cea mai semni/icati*7
in/luen37 asu&ra &uterii acestora de cum&7rare) De aceea, &re3ul unei destina3ii turistice
r7m8ne cel mai im&ortant /actor asu&ra cererii turistice) En acela1i tim&, &re3urile &ot
a*ea e/ecte negati*e, <n sensul c7 acestea &ot /i in/luen3ate de cursul de schim: <ntre
3ara de origine 1i 3ara de destina3ie, &recum 1i de ni*elul de in/la3ie)
$$
Faco!" e4n"c" * &er/orman3ele mi2loacelor de trans&ort
En ca0ul trans&ortului aerian, acesta &oate in/luen3a rutele 1i liniile aeriene,
num7rul de 0:oruri, ca&acitatea locurilor 1i &re3urile acestora) Ta;ele de aero&ort
re&re0int7 de asemenea o &ro:lem7, <ntruc8t sunt &l7tite de turi1ti)
Moderni0at 1i reorgani0at, trans&ortul /ero*iar r7s&unde, <n acest moment,
tuturor e;igen3elor &asagerilor, mai ales &e rutele deser*ite de trenuri InterCitS sau
ra&ide) En com&letarea acestora, trenurile accelerate &ermit accesul *i0itatorilor <n
a&roa&e toate sta3iunile sau ora1ele Rom8niei) En acela1i tim&, cone;iunile cu liniile
interna3ionale <nlesnesc utili0area /acilit73ilor interna3ionale &entru di/erite ti&uri de
legitima3ii de c7l7torie)
Trans&ortul auto, at8t cel intern, c8t 1i cel interna3ional, cu micro:u0e sau
autocare, s=a de0*oltat /oarte mult, <n ultima &erioad7 de tim& aco&erindu=se <n
<ntregime teritoriul rom8nesc @rute inter2ude3ene, dar 1i 2ude3ene sau localeA, c8t 1i rute
interna3ionale)
Toate re1edin3ele de 2ude3, &rinci&alele ora1e, res&ecti* sta3iuni turistice din
Rom8nia, sunt legate &rintr=o re3ea dens7 de trans&ort auto <n comun, care se
reali0ea07 at8t cu autocare moderne, c8t 1i cu micro:u0e)
Entre &orturile rom8ne1ti ale Dun7rii /lu*iale nu e;ist7 rela3ii de trans&ort /lu*ial
regulat de &ersoane) E;ist7, <n schim:, rute de trans&ort de &asageri <ntre Rom8nia 1i
6ulgaria sau Rom8nia 1i Iugosla*ia ori rute de trans&ort de auto*ehicule) Din &7cate,
nu e;ist7 curse regulate de /eri:ot <n acest moment &e Marea Neagr7, cu &lecare din
&orturile rom8ne1ti) En tim&ul se0onului se &ot /ace &lim:7ri de agrement, cu &lecare
din &ortul turistic Tomis, Constan3a, cu na*ele Eu;in, Tomis 1i Condor, na*e &regatite
&entru acest gen de &rograme)
Me$"%( e4no(o3"c
De0*olt7rile tehnologice, <n s&ecial telecomunica3iile 1i &rocesarea in/orma3iilor
&ot determina cre1teri ale *8n07rilor <n industria turismului)
#actorii tehnologici cu in/luen37 ma2or7 asu&ra cererii turistice includC
$ = cre1terea acti*it73ii &romo3ionale 1i de distri:u3ie &rin intermediul Qorld
Qide Qe: de c7tre sectorul &u:lic 1i &ri*at 1i agen3iile de turism, inclu08nd
*8n0area on=line 1i /olosirea Internetului &entru *8n07rile de ultim7 or7G
% = de0*oltarea :a0ei de date de consumatori <n sistemele in/ormatice de
marKetingG
. = marKetingul de rela3ie)
Ro'an"an To%!"&' este una din com&aniile care au creat un &ortal &ro/esional
de turism care com:in7 &romo*area o/ertei turistice cu *8n0area 1i re0er*area de
&achete turistice &rin Internet) Acest &ortal are ca &arteneri Asocia3ia Na3ional7 a
Agen3iilor de Turism @ANATA, Asocia3ia Na3ional7 &entru Turism Rural, Ecologic 1i
Cultural @ANTRECA, #edera3ia Industriei Ioteliere din Rom8nia @#IIRA, #edera3ia
Patronal7 din Turism @#PTA, Organi0a3ia Patronal7 a Turismului 6alnear din Rom8nia
@OPT6RA 1i Romanian Con*ention 6ureau @RC6A 1i este singurul &ortal inclus <n
ECTAA P Gru&ul Na3ional al Agen3iilor de Turism 1i al Asocia3iilor de Tur=o&eratori
din Uniunea Euro&ean7)
$%
1.. T"p%!" &" /o!'e a(e %!"&'%(%"
#ormele de turism sunt de/inite in /unc3ie de mai multe criterii care i1i &un &ecetea
asu&ra indi*iduali07rii /enomenului turistic la scara detaliilor sale) Ast/el de criterii
suntC H DistantaC H DurataC H Pro*enien3a turi1tilorC H Num7rul &ractican3ilorC H Gradul
de organi0areC H Modul de des/71urareC H Mi2locele de trans&ort utili0ateC H D8rsta
turi1tilorC H A&ortul social)
Princi&alele /orme de turism deri*ate din a&licarea criteriilor susmen3ionate sunt
ilustrate in modelul al7turatC
A. Distanta ca /actor al derul7rii /ormelor de turism im&une trei *ariante de
&racticare, si anumeC turismul de distanta mica, turismul de distanta mare 1i turismul
de distanta /oarte mare)
Turismul de distanta mica ocu&a, &rin num7rul &artici&an3ilor, intensitatea 1i
orientarea /lu;urilor &rimele &o0i3ii intre /ormele enumerate) Pentru ha:itatele ur:ane,
turismul de mica distanta se limitea07 /rec*ent la de&las7ri scurte, cu o durat de c8te*a
ore &ana la $ P % 0ile in 0ona &eriur:an7) Turismul de distan37 are, <n &rinci&al, un
caracter recreati* de1i, acolo unde a&ar resurse curati*e sau ede/icii cu /unc3ie
atracti*a, &oate <m:r7ca si trasaturile celorlalte ti&uri) unt c7utate mai ales &7durile,
marginile a&elor, &a2i1tile sau &oienile) Datorita duratei reduse aceasta /orma de turism
se &ractica la s/8r1itul s7&t7m8nii, dar si in inter*alul de c8te*a ora de la s/8r1itul
/iec7rei 0ile) Pentru tarile din 0ona tem&erata ma;imum=ul se <nregistrea07 *ara, c8nd
?ie1irile la iar:a *erde sunt numeroase) Al doilea ma;im, mai atenuat, a&are iarna,
anotim&ul schiului si s7niu3ei) Turismul la distanta mica este /oarte sensi:il la /actorii
climatici, *remea /rumoasa /iind o condi3ie esen3iala a des/71ur7rii lui) Este di/icil de
estimat &ractican3ii du&7 *8rsta, deoarece &ractica toate categoriile, de la tineri &ana la
:7tr8ni) In schim:, din &unct de *edere &ro/esional, &redomina u1or gru&urile sociale
cu condi3ii de u0ura &sihica mai accentuata) Turismul de distanta mica are un caracter
de masa si o e/icienta economica re0ultata din ser*icii) e0onalitatea sa este
&ronun3ata) D8r/urile cererii in anumite 0ile si inter*ale in/luen3ea07 negati* condi3iile
recreerii &rin su&raaglomerare)
Turismul de distanta mare cu&rinde acti*it73ile des/71urate <n a/ara 0onei
&eriur:ane sau a localit73i de re1edin37, cu mi2loace de trans&ort modern) Pentru 37rile
mi2loci ca su&ra/a3a, el &oate /i asimilat cu turismul des/71urat in interiorul grani3iilor
naturale) Presu&une de&las7ri de sute de Km si o durata medie sau lunga) Predomina
turismul cultural si de <ngri2ire a s7n7t73ii) Din &unct de *edere al &ro*enien3ei
turi1tilor este un turism mi;t, intern si interna3ional si antrenea07 mase largi de
&ersoane in /lu;uri orientate s&re regiuni sau o:iecti*e cu 0estre atracti*a im&ortanta)
Turismul la distanta /oarte mare se des/71oar7 la ni*el continental, de o:icei in
interiorul unei tari cu o su&ra/a3a deose:ita @Canada, UA, 6ra0ilia, ChinaA) Este
&racticat de un num7r limitat de &ersoane, cu *enituri su&erioare mediei si utili08nd
mi2loace de trans&ort ra&id sau /oarte con*ena:ile) unt *i0itate resurse si
in/rastructuri turistice de marca @IaTai, #lorida, Coasta de A0urA) E/icienta acestei
/orme este /oarte ridicata datorita &re3urilor /oarte mari ale ser*iciilor si &rodusului
turistic in general)
5. Durata c7l7toriei sau se2urului <1i &une si ea &ecetea asu&ra /ormelor de
&racticare a turismului) Dac7 distan3a la care se de&lasea07 turi1tii este de&endenta de
$.
m7rimea *eniturilor 1i a tim&ului li:er, durata actului turistic este im&usa, <nainte de
orice, de ca&acitatea de satis/acere in tim& a ne*oi umane de recreere, re/acere 1i
in/ormare) e detasea0a, du&7 criteriul tem&oral, trei /orme de turism si anumeC
= turismul de scurta durata @$ P . 0ileA este s&eci/ic s/8r1itului de s7&t7m8na sau
unor mici inter*ale din concediul anual) Predomina <n 0ona &eriur:an7 1i antrenea07
cele mai largi gru&e de &o&ula3ie) Prin recurgerea la mi2loace moderne de trans&ort
acest turism se &oate &ractica la distante mari @TeeKend=urile euro&ene in A0ore s7i in
insulele Marii EgeeA) Ponderea ma2ora o de3ine latura recreati*a, dar num7rul
e;cursiilor cu tenta culturala este <n cre1tere)
= turismul de durata medie cores&unde concediului anual, /oarte di/erit, ca durata,
de la o tara la lata <m:rac7 toate cele &atru ti&uri descrise, iar de&ls7rile se reali0ea07 la
mari si /oarte mari distante) Practic8ndu=se <n concedii 1i *acanta generoasa, mai ales
*ara, mari su&rasolicit7ri ale in/rastructurii) O mare din acti*it73ile &ro&rii se
des/71oar7 <n a/ara grani3elor na3ionale)
= turismul de durata lunga, &este .5 de 0ile, este a&ana2ul gru&elor de &o&ula3ie cu
un tim& li:er e;celent) Predomina turismul curati*) Tot in aceasta /orma tre:uie inclus
turismul de *i0itare a rudelor si &rietenilor) Actul turistic se &oate des/71ur7 in aceea1i
localitate, sau localit73i di/erite)
C. Du&7 0ona de &ro*enien3a se indi*iduali0ea07 &regnant du&7 /orme de turismC
inter si interna3ional)
Turism intern <1i are aria de des/71urare in interiorul grani3elor &olitico P
administrati*e ale unei tari) u: ra&ortul num7rului de &ractican3i, acestuia ii re*ine
ma2oritatea co*8r1itoare a turi1tilor ce *i0itea07 anual tara res&ecti*a @49> Anglia,
.5> #ran3aA) #a&tul se e;&lica &rin ac3iunea unui ansam:lu cau0al din care nu li&sesc
in/luentele costului, tim&ul li:er, cunoa1terea lim:ii) Turismul intern determina o
ierarhi0are riguroasa a o/ertei /iec7rei tari, o di*ersi/ica si o testea07, recomand8nd=o
turismului interna3ional)
Turismul interna3ional &resu&une des/71urarea acti*it73ilor din s/era anali0ata
dincolo de hotarele tarii de &ro*enien3a a turi1tilor s7i) Cau0ele am&li/ic7rii /lu;urilor
interna3ionale de *i0itatori sunt multi&le) Printre acestea se num7ra ridicarea gradului
de ci*ili0a3ie si :un7stare in numeroase tariG dorin3a de cunoa1tere a unor realit73i si
/enomene noi, *i0itarea rudelor si &rietenilor din str7in7tateG moderni0area cailor si
mi2loacelor de trans&ortG /acilit73ile o/erite de noile state *enite &e &ia3a turistica a
lumii) Pe &lan /inanciar, turismul interna3ional, &rin a&ortul de *aluta, 2oaca un rol
/oarte im&ortant in :alan3a economica a tarii rece&toare) Unele state &recum &ania,
Austria, El*e3ia, datorea07 acestei /orme de turism ceea mai mare &arte a intr7rilor
*alutare) Turismul interna3ional &resu&une si reclama totodat7 &e l8ng7 su: /ond
atracti* a&arte, o in/rastructura si ser*icii de <nalta calitate) #iind /oarte sensi:il la
&ro&aganda turistica si sta:ilitatea &olitica generala)
D. In /unc3ie de num7rul re0ultatului &artici&an3ilor deose:im turismul indi*idual
si turism de gru&)
Turismul indi*idual este &racticat de o anumita categorie de &ersoane cu *enituri
mai mari, ilustrata si in &osesia unui mi2loc de trans&ort &ro&riu, ceea ce le asigura o
inde&endenta totala de de&lasare) O&t8nd &entru aceasta *arianta, turistul se &reocu&a
&ersonal de organi0are si e/ectuarea e;cursiei, reduc8ndu=se comoditatea dar a*8nd
&osi:ilit73i s7=1i modi/ice traseul si o&3iunile de &arcurs) Este necesara o distinc3ie
intre turismul i0olat, care c7l7tore1te de unul singur, si turistul indi*idual care
inter&rinde c7l7toria cu mem:rii /amiliei sau un gru& restr8ns de &rieteni)
$(
Turismul in gru& se caracteri0ea07 &rinC H Neim&licarea turi1tilor in &lani/icare si
organi0area actului recreati*, ceea ce s&ore1te comoditateaG H Turi1ti :ene/icia07 de
tari/e mai reduse &rin /acilit73i de ordin socialG H Antrenea07 categorii di*erse ale
&o&ula3iei cu cerin3e mai modeste /ata de o/erta turistica)
E. In str8nsa de&endenta cu modul de des/71urare, acti*it73ile turistice &ot /iC
continue, se0oniere sau de circumstan37)
Turismul continuu este de/init &rin luarea in considerare a &articularit73ilor de
/unc3ionare a in/rastructurii si nu o&3iunile &ractican3ilor) In consecin37, &utem
semnala &re0enta unor :a0e utili0ate in tot tim&ul anului, cum sunt cele din marile
ora1e, din nodurile &rinci&ale de trans&ort sau sunt situate de=a lungul unor im&ortante
artere de circula3ie)
Turismul se0onier P este s&eci/ic latitudinilor mi2locii, cu doua se0oane o&time
de&las7rilor si recreerii) Des/71ur8ndu=se cu &redominanta in aer li:er, el este
de&endent de mediul climatic ale c7rui <nsu1iri le *alori/ica de alt/el) Pentru Euro&a, in
general a&ar doua *ariante ale turismului se0onier si anumeC turismul esti*al, cu doua
su:*ariante litoralul si montan Gsi turismul hi*ernal &re&onderent montan)
F. Mi2locele de trans&ort reu1esc, la r8ndul lor sa=si &un7 o &ecete &ro&rie asu&ra
modului de des/71urare a acti*it73ilor turistice) Ent8lnim, ca urmare, turismul terestru,
rutier, /ero*iar, aerian si na*al)
G) In /unc3ie de *8rsta turi1tilor se e*iden3ia07 un turism &racticat de ele*i si
studen3i cu tenta recreati*a si culturala, de c8tre &ersoanele mature si turismul *8rstei a
treia, &re&onderent creati*)
CAP. 2 LOCALI6AREA 7I CARACTERI6AREA 8UDE9ULUI
2.1 Sc%! "&o!"c
$9
Cele mai inde&artate urme ale ci*ili0atiei nascute aici, la 6raso*, datea0a de &este
+5)555 ani) Trecut &rin /urcile *remii, acest loc a &arcurs numeroase eta&e de0*oltarea
sau regresia, s&eci/ice *echilor ci*ili0atii ce s=au sta:ilit in aceasta regiune a lumiiC
Euro&a) Marturie a &re0entei dacilor, cel mai *echi monument al antichitatii acestor
meleaguri este anctuarul Dacic = Racos @greu accesi:ilA)
Castrul roman Rasno* = Ioghi0C sunt *estigii ale *echii /rontiere a Im&eriului
Roman, datand din secolul II e)n, care trecea in a&ro&ierea 6raso*ului) Cumida*a este
&rimul nume care desemnea0a *echea cetate a 6raso*ului, acest nume /iind gasit &e o
inscri&tiie scul&tata intr=un :loc &iatra in castrul Rasno*, denumire &astrata a&oi o data
cu conto&irea &o&orului dac cu &o&orul roman) Tara 6arsei a &astrat tot tim&ul un rol
im&ortant &rin am&lasarea strategica sau :ogatia resurselor naturale)
Atestat documentar in anul $%.9 su: numele Corona mai a&oi 6arasu = $%9% =
6raso = $%44, cel mai im&ortant oras al Transil*aniei al e*ului mediu a dominat *iata
economica a secolelor !ID=!DI) Con/orm celui mai *echi act al Arhi*elor tatului
6raso* anul $.9. = Pri*ilegiul de :a0a al orasului 6raso*, acti*itatea comerciala din
aceasta 0ona era in/loritoare, 6raso*ul /iind renumit &entru calitatea mar/urilor dar
mai ales &entru armele care se /a:ricau aici) Cele mai &uternice 6resle a acelor
*remuri se a/lau aici, atat &o0itia &ri*ilegiata a orasului cat si numeroasele tratate
comerciale, acordate de Domnii Tarii Romanesti, ducand la constituirea unei &uternice
in/luiente comerciale a acelor tim&uri)
6resle &uternice, intre care se a/lau in /runte aurarii, tesatorii, &osta*arii, armurierii,
/ierarii, aramarii, au /acut ca 6raso*ul sa nu ramina doar un &unct al comertului
tran0it, ci un in/loritor centru mestesugaresc) Anul $.,, o data cu constuirea Cetatii
6ran se con/irma incheiera unui tratat comercial = &olitic = legatura orasului 6raso* cu
satele li:ere sasesti din cadrul districtului 6raso*)
Constructia orasului a /ost /acuta con/orm celor mai inalte standarde ale *remii,
0idurile cetatii ,:astioanele, turnurile de &a0a=a&arare /iind com&letate de de&o0ite,
&iete, ateliere, &ra*alii, hanuri, :iserici, s&itale, 6raso*ul acelor *remuri /iind un
e;em&lu de organi0area = e;&loatarea resurselor e;istente, numeroase cladiri se
&astra0a acum, cum ar /iC
6iserica Neagra, cea mai mare cladire in stil gotic din sud=estul Euro&ei $(,,
Piata *eche cu Casa /atului, cea mai cunoscuta e/igie a 6raso*ului )
cheii 6raso*ului = 6iserica /) Nicolae)
6iserica 6artolomeu cea mai *eche cladire in stil romanic)
6astioane = turnuri = /orti/icatii &e laturile de sud=*est ale cetati
In Cetatea 6raso*ului se gasesc a&roa&e toate stilurile arhitectonice din arhitectura
euro&eana, cum ar /i Renastere sau 6aroc , &ana la Art Nou*eau;, constituind o
/rumoasa ingemanare cu arhitectura moderna)
E;&usi atacului constant, locuitorii im&re2urimilor 6raso*ului au inaltat in sec) !ID=
!D cetati, care sa re0iste atacurilor straine la Rassno*, Ru&ea sau #eldioara, iar satele
*echi din 2udet care au /ost locuite de sasi @&o&ulatie germana coloni0ata in
Transil*ania secolul al !II=leaA,&astrea0a a0i /orti/icatii din &iatra construite in 2urul
:isericilor, care cu&rind re/ugii &entru locuit sau camari )
2.2A&e:a!e 3eo3!a/"ca
$+
Bude3ul 6ra1o* se g7se1te <n 0ona central=estic7 a Rom8niei, la (9U.4V latitudine
nordic7 1i %9U.9V longitudine estic7, la intersec3ia drumurilor comerciale care leag7
6alcanii de restul Euro&ei)
e <ntinde &e o su&ra/ata de 9).+. Km%, care re&re0int7 %,% > din teritoriul 37rii)
Po&ula3ia 2ude3ului num7r7 &este +55)555 de locuitori, din care ma2oritatea sunt
rom8ni care con*ie3uiesc cu maghiari, germani, e*rei, greci, etc)
Bude3ul 6ra1o* ocu&7 cea mai mare &arte a de&resiunilor 6ra1o* 1i #7g7ra1,
unit73ile de relie/ a*8nd altitudini cu&rinse <ntre (55 1i %9(( m) Jona dealurilor
su:car&atice 1i 0ona montan7 ocu&7 circa 2um7tate din teritoriul 2ude3ului, restul /iind
re&re0entat de 0ona de&resiunilor 68rsei, #7g7ra1ului 1i &latoul I8rti:aci)
Munici&iul 6ra1o*, re1edin3a 2ude3ului 6raso*, situat la o altitudine medie de +%9 m,
este a1e0at <n De&resiunea 68rsei, <n cur:ura Car&a3ilor, a*8nd <n s&ate masi*ele
Piatra Mare 1i Post7*aru, str72uit din trei &7r3i de dealurile T8m&a, tra2a @QartheA 1i
Dealul Cet73ii
2.. Ca" $e acce&
$,
In 2udetul 6raso* reteaua c7ilor rutiere totali0ea07 $)((- Km) Dintre acestia, .-4
Km sunt drumuri nationale)
OE"E INTERNATIONA"E
H E+5 = 6rest = Nantes P OrlWans = 6asel = Diena = 6uda&esta = Oradea P Clu2 Na&oca =
6raso* = 6ucuresti P Constanta, cu &relungirea Poti = granita cu ChinaG
H E+4 = 0eged @eghedinA = N7dlac P Arad = De*a P e:es = i:iu P #7g7ras = 6raso*G
DRUMURI NATIONA"E
H DN$ = Oradea = Clu2=Na&oca = Turda = Al:a Iulia = e:es = i:iu = #7g7ras = 6raso* P
6ucurestiG
H DN$A = 6ra o* = 7cele = &asul 6ratocea = D7lenii de Munte = Ploiesti = 6u/tea P
6ucurestiG
H DN$B = ercaia = Com7na de Bos P Ioghi0G
H DN$5 = 6ra o* = I7rman = &asul 6u07u P 6u07uG
H DN$$ = 6ra o* = I7rman = &asul Oitu0 = Onesti P 6ac7uG
H DN,. = 6ra o* = 6ran = C8m&ulung P PitestiG
H DN,.A = Predeal = P8r8ul Rece = Rasno* = inca = ercaiaG
RETEAUA CAI"OR #ERODIARE
Reteaua c7ilor /ero*iare are o lungime de ..9 Km, munici&iul 6raso* /iind unul dintre
cele mai im&ortante noduri de cale /erat7 din Rom8nia) Din acesta &ornesc sase
rami/icatiiC
H Tronsonul 6ra o* = Predeal = 6ucuresti
H Tronsonul 6ra o* = /8ntu Gheorghe = Gheorgheni
H Tronsonul 6ra o* = Ru&ea = ighisoara = Teius
H Tronsonul 6ra o* = #7g7ras = i:iu = Dintu de Bos
H Tronsonul 6ra o* = I7rman = Entorsura 6u07ului
H Tronsonul 6ra o* P J7rnesti

$4
CAP. . PRE6ENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL 6ONEI
Putine 2udete ale Romaniei au o im:inare atat de armonioasa a &otentialului natural
turistic cu *alorile culturale si istorice) Dalori/icarea elementelor atracti*e ale cadrului
natural s=a /acut di/erentiat, in /unctie de a&ro&ierea si &osi:ilitatile de acces /ata de
&rinci&alele centre de interes turistic)
Datorita &otentialului geogra/ic turistii *eniti in 2udetul 6raso* &ot &ractica
acti*itati s&orti*e atat *ara cat si iarna)

Ast/el, doua statiuni turistice im&ortante @Poiana 6raso*, PredealA o/era turistilor o
gama larga de s&orturi &ractica:ile iarna sau *ara) Dintre acestea &utem mentiona sKi=
ul, snoT:oard=ul, inotul, tenis de cam&, al&inism etc)
Poiana 6raso*, situata la &oalele *ersantului de nord al Posta*arului, detine cea mai
densa si mai moderna dotare turistica montana din tara noastraC de la &rimul hotel
modern construit @Iotelul &orturilorA la noile hoteluri de doua si trei stele, cu &iscina,
sali de s&ectacole si con/erinte, de:arcader, centru de echitatie, :a0e s&orti*e si stana
turistica) Doua linii de teleca:ina si una de telegondola asigura accesul turistilor = si
iarna al schiorilor = s&re culmile Posta*arului, la care se adauga, se0onier, mai multe
linii de teleschi)
Masi*ul in*ecinat, Piatra Mare, cu /rumoasele cascade a&te cari, Tamina si
Pestera de Gheata, dis&une numai de ca:ane &eri/ericeC Dam:u Morii, usai si
Cam&ingul Dirste) Dersantul nordic al 6ucegilor &re0inta cele mai atracti*e &eisa2e de
&e teritoriul 2udetului 6raso*C s&ectaculoasele *ai glaciareC Gaura, Malaiesti,
Tiganesti, Clincea, turnurile *ar/ului cara si 6rana Ca&relor) ingura Ca:ana care sta
la dis&o0itia turistilor este Diham, la care se adauga re/ugiile cara, Malaiesti si cate*a
case de *anatoare)
Intre Muntii 6ucegi si Posta*aru se a/la &lat/orma Predealului, cu orasul statiune
turistica situat la cea mai mare altitudine din tara @$5.4 mA si numeroase hoteluri sau
&ensiuni turistice, &artiile de schi de la Cla:ucet si ca:anele Trei 6ra0i, Poiana
ecuilor, Cla:ucet si Gar:o*a = in muntii din a&ro&iere)

..1 Re&%!&e %!"&"ce na%!a(e
$-
MUNXI
MUNTII CIUCA
Muntii Ciucas sunt situati <n Car&atilor Orientali @<n Car&atii de Cur:uraA, la E de
cursurile su&erioare ale r8urilor Telea2en si Tarlung) Altitudine ma;imaC $-9( m
@*/) CiucasA)
MUNXII #YGYRA
Masi* muntos situat <n &artea central=estica a
Car&atilor Meridionali) Constituit <n <ntregime din
sisturi cristaline) Altitudinea ma;imaC %9(( m @*/)
Moldo*eanu = cel mai <nalt din taraA) Muntii #agaras
sunt cei mai masi*i si mai <nalti din Car&atii
rom8nesti @au + *8r/uri de &este %955 mA)
MUNXII PIATRA CRAIU"UI
Masi* muntos situat <n &artea de E a Car&atilor Meridionali) Este alcatuit din
calcare 2urasice) Altitudinea ma;imaC %%.4 m @*/) "a Om sau Piscul 6aciuluiA)
Pre0inta numeroase /orme carstice @&esteri, chei, doline, la&ie0uri etc)A si o mare
su&ra/ata de grohotisuri &e latura de E)
PETERA 6AR"OGU" URU"UI
ituata &e &artea nordica a Dealului Magura, in sectorul central al Muntilor
Persani, teritoriul administrati* al comunei A&ata)Pestera de ti& /osil, cu galerii ce
ating (55 m lungime)E *aloroasa din &unct de *edere s&eologic, datorita
/ormatiunior &arietale de &e &ereti, inclusi* o concretiune de /orma unui ca& de ursG
din &unct de *edere geologic datorita = straturilor calcaroase @Ti&ia OrmenisuluiA,
re&re0inta una din numeroasele Kli&e calcaroase din Muntii Persani, in care /isurile
au &ermis &atrunderea a&elor meteorice si carsti/icareaG
PETERI
PETERA DA"EA CETYXII
Re0er*atie naturala @s&eologicaA) Conditii de
*i0itareC se recomanda &rima &arte, res&ecti*
culoarul care a2unge <n ala Mare)
REJERDAXII NATURA"E
%5
POIANA CU NARCIE DIN POIANA DADU"UI
Re0er*atie naturala @:otanica, &eisagisticaA) Padure de ste2ari, dum:ra*ita &rintre
care &oieni mari, caracteri0ate &rintr=o neo:isnuita a:undenta, <n luna mai a
narciselor) Pre0enta lor este e;&licata &rin e;istenta unor conditii de *iata
/a*ora:ile)
%$
PARCU" NATIONA" PIATRA CRAIU"UI
ituat in Car&atii Meridionali inclu0and Creasta Pietrei Craiului in totalitate si
s&atiile din culoarele intramontane limitro/e, Rucar = 6ran si Rucar = Jarnesti,
2udetul 6raso*)Masi*ul Piatra Craiului a de*enit re0er*atie naturala in %4 martie
$-.4 si Parc National in anul $--5,#auna este deose:it de *ariata, a:unda in s&ecii
de ne*erte:rate cat si in s&ecii de *erte:rateG (5> din s&eciile de mami/ere de &e
teritoriul Romaniei se gasesc &e teritoriul acestui &arcG)#lora este di*ersa, datorita
conditiilor o&time de de0*oltare o/erite de Parcul National Piatra CraiuluiG e;ista
$)$,5 de s&ecii si su:s&ecii de &lante)Cele mai cunoscute s&ecii de &lante suntC
garo/ita Piatrei Craiului = sim:olul /loristic al Pietrei Craiului, /iind singurul loc din
lume care o ga0duieste, tisa, angelica, sangele *oinicului, macul gal:en, linarita,
/loarea de colt sau /loarea Reginei, &recum si numeroasele s&ecii de orhidee)
%%
PARCU" NATIONA" MUNTII 6UCEGI
ituat in Muntii 6ucegi, in 2udetulu 6raso* se intinde &e ra0a comunelor Rasno*,
6ran, Moeciu)Jona Muntilor 6ucegi a /ost &ro&usa &entru &rote2are in anul $-.+,
dar initiati*a s=a concreti0at a:ia in $--5G Acest &arc &rote2ea0a /rumusetile
naturale, s&eciile de &lante si animale @ca&ra neagra, rasul, cocosul de munteA
e;istente in acest masi*)

CACADE
CACADA TAMINA
ituata &e Dalea Pietrei Mici, in Masi*ul Piatra Mare) E am&lasata la altitudinea de
$)$55 m /iind com&usa dintr=o succesiune de 9 cascade,cea mai mare dintre ele are
o inaltime de $5 mG
%.
CACADA UR"ATOARE
ituata in Mun3ii 6ucegi este una dintre cele mai s&ectaculoase din Rom8nia, at8t
&rin de:it, c8t 1i &rin <n7l3ime @$9 metriA) Este un &unct de atrac3ie &entru mii de
turi1ti, mai ales c7 drumul c7tre cascad7 este considerat cel mai u1or traseu din
6ucegi)
..2 Re&%!&e %!"&"ce an!op"ce
6IERICA EDANGIE"ICY #ORTI#ICATY
Monument istoric si de arhitectura religioasa)
6iserica construita <n sec) al !ID=lea, <n stil gotic)
#orti/icarea s=a reali0at <n sec) al !D=lea) Peretii
interiori ai corului sunt aco&eriti cu /resce <n stilul
Renasterii, dat8nd din $955)
6IERICA ORTODO!Y Adormirea Maicii Domnului
Monument istoric si de arhitectura religioasa) 6iserica a /ost construita <n $,-9, <n
stil neoclasic) 6oltile naosului si altarului sunt aco&erite &e toata su&ra/ata cu
%(
&icturi murale, e;ecutate de toica Po&o*ici, <n $4%$)
CATE"U" 6RAN @MUJEU" 6RANA
Monument istoric si de arhitectura laica mu0eu
national) Initial cetate, aceasta cu&rindea un &ost
a*ansat de a&arare, cu % r8nduri de 0iduri, 0idul de
incinta /iind stra:atut de guri de tragere)
CATE"U" PE"E
Castelul Pele este un castel din inaia, Rom8nia, construit <ntre $4,. i $-$()
Este considerat unul dintre cele mai /rumoase din Rom8nia i din Euro&a)
Castelul a /ost declarat mu0eu <n $-9.) En ultimii ani ai regimului comunist, <ntre
$-,9 = $--5, Nicolae Ceau escu a ordonat <nchiderea domeniului &entru &u:lic)
ingurele &ersoane acce&tate <n acest domeniu au /ost cele de <ntre inere, militare
i &ersonalul de &a07) Entreaga 0on7 a /ost declarat7 o 0on7 de interes &rotocolar)
Cele mai im&ortante s7li de *i0itat suntC
Iolul de Onoare este grandios, cu lam:riuri din
lemn de nuc, ta&etate cu :asorelie/uri i statuete)
Pla/onul mo:il din sticl7, ac ionat cu a2utorul unui
motor electric sau &rintr=un sistem manual, era un
element de sur&ri07 &entru *i0itatorii regelui, care
&uteau s7
admire seninul cerului <n no& ile de *ar7) A /ost /inali0at com&let a:ia <n $-$$, su:
<ndrumarea lui Narel "iman)
6i:lioteca regal7 <i atrage <n s&ecial &e cei &asiona i de c7r i rare, a*8nd co&er i
din &iele i gra*ate cu litere de aur) Chiar i &entru cei mai &utin /amiliari0a i
cu uni*ersul c7r ilor, e;ist7 un &unct de atrac ieC u a secret7, o cale de acces <n
s&atele unui ra/t cu c7r i, &rin care regele se &utea re/ugia <n di*erse <nc7&eri ale
Castelului)
7lile de arme, amena2ate <n &erioada anilor $-5. = $-5+, ad7&ostesc &este (555
de &iese euro&ene i orientale din secolele !ID = !DII) Cele mai &re ioase sunt
considerate armurile germane din secolele !DI = !DII i o armur7 com&let7
&entru cal i ca*aler, unic7 <n Rom8nia)
ala de mu0ic7 a de*enit salon de serate mu0icale la dorin a reginei Elisa:eta)
Mo:ilierul de aici a /ost &rimit <n dar de la mahara2ahul de Na&urtala)
ala #lorentin7, denumit7 i Marele alon, im&resionea07 &rin &la/onul scul&tat
<n lemn de tei, aurit, cele dou7 mari candela:re i decora iunile <n stilul
neorena terii italiene)
%9
ala Maur7 este o&era arhitectului Charles "ecom&te du NouS, a*8nd elemente
his&ano=maure, cu o /8nt8n7 din marmur7 de Carrara, co&ie du&a o &iesa din
Cairo)
ala de teatru are +5 de locuri i lo2a regal7, /iind decorat7 <n stilul "udo*ic al
!ID=lea)
TURNURI"E 6RAODU"UI
u&linind rolul &or3ilor 1i al :astioanelor turnurile slu2eau at8t ca &uncte de
o:ser*a3ie, dar 1ica /orti/ica3ii menite s7 &re<nt8m&ine *reun atac) Din cele
.% de turnuri s=au mai &7strat doar dou7@cel Al: 1i cel NegruA &e dealul tra2a)
aATURNU" A"6
A /ost ridicat <n anul $(-(, &e
cinci ni*eluri, <n /orm7 de &otcoa*7
@semicerc <nchisA, a*8nd$(m
<n7l3ime, cca) (m grosime a
0idurilor 1i un diametru de $-m,
&re*70ut cu galerii eta2ate
<ninterior 1i cu g7uri de tragere)
Era destinat :reslelor de cositori 1i
ar7mari) Incendiul din $+4-
<la/ectea07 dar este restaurat <n $,%.) O
noua ini3iati*7 de resturare are loc <n
$-5% 1i ultima <n %55.)
:A TURNU" NEGRU
Dat 8nd di n *eacul al !I D= l ea < n / or m7 &7t r at 7, a*8nd l at ur a de
,m 1i < n7l 3 i mea de $$m, &re*70ut cu galerii eta2ate, cu trei r8nduri de guri de
/oc, legat cu cetatea &rintr=un tunel su:teran 1i &od mo:il) Incendiul din %. iulie
$99- &ro*ocat de un tr70net i=a atras denumirea actual7) En $+-+ a/ost din nou lo*it
de tr70net) O nou7 restaurare a /ost /7cuta <n $-55, ultima /iind /7cut7 <n %55.)En
&rea2ma turnurilor, <m:r73is8nd &arc7 Turnul Negru 1i <ntin08ndu=se la
drea&ta &8n7 laTur nul Al :, er au Romur i l e, ni 1t e &er *a0e ur i a1e, &e
car e/emeile din Zchei <ntindeau la uscat &osta*urile sau l8na oilor adus7
aici de cio:anii de la 6ran 1i 7cele)
6IERICA NEAGRA
Im&o0antul monument din centrul 6ra1o*ului a /ost construit <n secolele !ID=!D)
"ucr7rile <nce& <n $.4. 1i au la :a07 un &roiect <n stil gotic, cu m7rimi
im&resionanteC 4- m lungime, .4 m l73ime 1i (% m <n7l3ime) En &lanul ini3ial erau
&re*70ute dou7 turnuri, dar a /ost reali0at doar unul, cu o <n7l3ime de +9 m)
POARTA ECATERINA
Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai *echi, dar
cu siguran37 cea mai /rumoas7 &oart7, care 1i=a
%+
&7strat as&ectul original &8n7 ast70i) A /ost numit7 &orta su&erior, &orta cor&us
Christi sau &orta sanctae Natharinae, ultima denumire este /olosit7 1i <n &re0ent) e
a/l7 chiar l8ng7 Poarta Zchei, 1i a /ost tim& de c8te*a secole singura &oart7 care
str7&ungea 0idurile *estice ale cet73ii) Cl7direa &7trat7 cu &atru turnule3e, ca semn
al 2urisdic3iei, era &re*70ut7 cu un &od mo:il cu lan3uri &entru asigurarea trecerii
&este san3ul cu a&7, iar <n interior erau galerii de lemn am&lasate &e mai multe
r8nduri, &entru a&7r7tori
CETATUIA
Prima construc3ie datea07 din $9%( 1i este un turn
<n /orm7 de semicerc) Mai t8r0iu tot &latoul a /ost
<ncon2urat cu un 0id) En $9%- <n tim&ul lu&telor
dintre regele #erdinand 1i B[nos I) &entru tronul
Ungariei, cetatea este ocu&at7 1i distrus7 de Petru
Rare1) Jidurile ei au /ost re/7cute, dar &este &u3in
tim& au /ost nimicite <ntr=un incendiu) En $+%9
cetatea a /ost reconstruit7 1i tot <n acea &erioad7 s=a s7&at 1i &u3ul de 4$ m
ad8ncime din curtea cet73ii) "a ora actual7 aici /unc3ionea07 un restaurant cu teras7
MUJEU" DE ARTA
En aceast7 cl7dire /rumoas7, construit7 la <nce&utul
secolului !! /unc3ionea07 Mu0eul de arte) Aici sunt e;&use
lucr7ri de &ictur7 &e lemn 1i sticl7, &ortrete de e&oc7, o&ere
din sec) !I! reali0ate de mari &ictori rom8ni ca Gheorghe
T7t7rescu,Nicolae Grigorescu) Ioan Andreescu este &re0ent
cu .+ de lucr7ri)
PA"ATU" BUTITIEI
En anul $-55, &re1edintele Tri:unalului Regal dl)
Georg *on Qeer a /ormulat o cerere c7tre
comunitatea ora1ului 6ra1o* &entru atri:uirea unui
teren de -(95 m&, &e care s7 se construiasc7
Palatul de Busti3ie) Cererea a /ost a&ro:at7, ora1ul a
&erce&ut o ta;7 sim:olic7, cu condi3ia ca toate
construc3iile e;istente 1i ridicate ulterior s7 /ie
&redate cu titlu gratuit &u:licului :ra1o*ean) =a
hot7r8t construirea Palatului de Busti3ie, a
&enitenciarului 1i a unor ateliere &entru &u1c7ria1i)
"ucr7rile a /ost terminate <n $-5% <n stilul ecleticismului /rance0) Ast70i aici este
sediul Pre/ecturii 1i Consiliului Bude3ean, &recum 1i a mai multor institu3ii)
6ATIONU" AURARI"OR
%,
Este construit <n anul $+.% de autoritatea
6ra1o*ului, <ntre &oarta str70ilor D7mii @a0i
Mure1enilorA 1i Poarta Por3ii @a0i Re&u:liciiA <n
/orm7 de he;agon neregulat, de c7tre locuiorii
dinZchei, Dum:r7*i3a @/osta X8n3ariA, J7rne1ti 1i
Tohan, <n col3ul sud=estic al Cet73ii) Construirea
adurat &8n7 <n $+.- datorit7 unei e&idemii de
cium7) En %5 octom:rie $+(+ magistratul
ora1uluicedea07 :astionul :reslei Aurarilor) A/ectat de incendiul din $,%4,
:astionul &ierde din /astul dealt7dat7 @aurarii s7r7cesc 1i eiA /a&t care <i determin7
ca <n $4,$ s7 *8nd7 :astionul <na&oi ora1ului)En $44+ :astionul este demolat <n
&arte &entru a se <nce&e construc3ia 1colii su&erioare reale de stat)Aici a /unc3ionat
un tim&, <n &erioada inter:elic7 "iceul Me1ot7, acum g70duind Cor&ul \T\ al
Uni*ersit73ii Transil*ania 6ra1o*)
INAGOGA
inagoga construit7 <n anul $4-- du&7
&lanurile arhitectului "eo&od 6aumhorn,
/ormat laZcoala Dienea07) inagoga a /ost
inaugurat7 la %5 august $-5$) En cadrul
Comunit73ii /unc3ionea07un restaurant ritual, un
ca:inet medical 1i un ser*iciu de asisten37)

CAP. 0 ETNOGRAFIE SI FOLCLOR
0.1Eno3!a/"a '%n"c"p"%(%" 5!a1o#

MUJEU" DE ETNOGRA#IE DIN 6RAZOD
Este consacrat etnologiei regionale din sud=estulTransil*aniei, ilustr8nd &rin
&atrimoniul sau *aloros de &este $5)555 de &iese, ci*ili0a3iacomunit73ilor rurale din
0ona 6ran, 0ona Ru&ea, Xara Oltului 1i Xara 68rsei)
Cea din urma 0on7 *7de1te un &uternic caracter ur:an datorit1 &re0en3ei 6ra1o*ului,
renumitora1 comercial 1i me1te1ug7resc, cunoscut <n istoria Transil*aniei <nc7 din e*ul
mediu tim&uriu)
Cu o structur7 administrati*7 Mu0eul de Etnogra/ie /unc3ionea07 <n trei localit73iC
6ra1o*,7cele 1i Ru&ea)En &a*ilionul central din 6ra1o* este organi0at7 o am&l7
e;&o0i3ie &ermanent7 care cu&rinde,<ntr=o tratare succint7, o &ro:lematic7 comun7
tuturor 0onelor etnogra/ice, anume me1te1ugul3esutului 1i a&licarea lui /unc3ional7 <n
organi0area interiorului 1i a costumului &o&ular) Pre0entareaare un &ronun3at caracter
%4
documentar=&edagogic, cu accent &e reconstituirea autenticit73iiconte;tului ruralC
unelte, tehnologii, &roduse /inite s&eci/ice)
De asemenea, la 6ra1o* se amena2ea07 <n &re0ent Mu0eul Ci*ili0a3iei Medie*ale,
&us <ne*iden37 <ntr=un im&ortant monument istoric re&re0entati* &entru arhitectura
ur:an7 transil*7nean7din sec) !DI=!DIII) e urm7re1te <ntr=o /ormul7 conte;tual7 de
ilustrare sugesti*7, reconstituirea*ie3ii ur:ane a 6ra1o*ului, a structurilor sale
cotidiene &rin amena2area *echii /armacii a ora1ului, aunui han de 6ra1o*, &r7*7lii de
me1te1ugari, &ost7*ari, :l7nari 1i co2ocari, un interior ur:an s&eci/ic &atriciatului
s7sesc)
"a 7cele 1i Ru&ea /unc3ionea0a cele dou7 /iliale ale mu0eului :ra1o*ean, mu0ee
cu caracter local, conce&ute monogra/ic, care 1i=au &ro&us sa ilustre0e cu &rec7dere
*ia3a &astoral7 s&eci/ic7s7celenilor c8t 1i me1te1uguri ca ol7ritul, &ictarea mo:ilierului
37r7nesc renumite <n 0ona Ru&ea)
0.2 Man"/e&)!" a!"&"ce 1" c%(%!a(e, ;!3%!", &pecaco(e
O6ICEIU" BUNI"OR DIN ZCIEII 6RAZODU"UI
Rom8nii din Zcheii 6ra1o*ului &ractic7 <n leg7tur7 cu s7r:7torile Pa1telui o:iceiul
Bunilor) Eleste legat de 7&t7m8na "uminat7, de la Duminica Pa1tilor la Duminica
Tomii)Documentele atest7 c7 <n anul $-.$ e;istau 1a&te organi0a3ii ale 2unilor, cea mai
*eche /iindcea a ,,Bunilor Tineri) Ultimul gru& <n/iin3at este cel din $-%( ,,gru&ul
2unilor 6ra1o*echeni,/ormat numai din :7r:a3i c7s7tori3i)at, la <nce&ut, Zcheiul a*ea
o organi0are social7 :ine determinat7 <n cadrul acesteicomunit73i ca 1i <n altele
euro&ene) Gru&urile de :7r:a3i cu&rindeauC co&ii, /eciori 1i :7r:a3ine<nsura3i) Trecerea
dintr=un gru& <n altul se /ace &rin anumite rituri de trecere, de &rimire, &ro:e
alematurit73ii 1i :7r:73iei)O:iceiul 2unilor <l consider7m ca unul din riturile de ini3iere
<n r8ndul /eciorilor, el /iindinclus <n ciclul ,,cetelor ) En3elesul termenului de ,,2une <n
Transil*ania este cel de ,,t8n7r /ecior ne<nsurat)#eciorimea reglementea07 trei /orme
%-
ale *ie3ii sociale a tinerilor P &artici&area la hor7 cu/etele, ra&ortul de cult 1i &urtarea
de arme)

En s&ri2inul acestor a/irma3ii g7sim statutul 2unilor care de1i a&are <n secolul al !I!
P lea, &re*edea intrarea <n organi0a3ia 2unilor doar a tinerilor <ntre $+ 1i $4 ani) "a data
c7s7toriei ace1tia*or tre:ui s7 &7r7seasc7 aceast7 com&anie)tudierea a&ro/undat7 a
acestui o:icei ne d7 &osi:ilitatea de a lega o:iceiul 2unilor cu ceatade /eciori din
comunitatea s7teasc7 tradi3ional7) En am:ele situa3ii /eciorii <1i aleg
conduc7toriiC*7ta/ul 1i arma1ul) Ast70i <ntreg ceremonialul <1i schim:7 semni/ica3ia)
Pu3ini sunt cei care <1i maiamintesc de unele momente ale ceremonialului)"a <nce&ut
rit de &rimire <n r8ndul /eciorilor, aruncarea 2unilor <n cerg7, constituie ast70i un 2oc
distracti*) Acest o:icei <l <nt8lnim 1i <n cetele de /eciori din Xara Oltului)Ast70i 1i=a
&ierdut semni/ica3ia mersul 2unilor du&a ou7 ro1ii, 0i dedicat7 /etelor <n
*echiulceremonial 1i o:iceiul udatului, semn al m7riti1ului <n anul res&ecti*)En *echiul
ceremonial, 2unii a&ar ca 1i <n alte cete de /eciori conser*atori ai o:iceiurilor <nleg7tur7
cu cultul naturii P ser:7rile <m&odo:irea cailor 1i a :ra0ilor, mu0ica, *enirea
&rim7*erii)Punerea :ra0ilor la &or3ile /etelor aminte1te de ,,armindeni, o:icei
&racticat <n toate satelerom8ne1ti) Ast70i :ra0i se &un doar la cruci 1i
troi3e)Em&odo:irea cailor de c7tre /eciori are o semni/ica3ie deose:it7) Ghirlandele de
/lori erauaruncate &e cas7 la <ntoarcere anun38nd solsti3iul de *ar7)Ceea ce s=a mai
&7strat ast70i <n totalitate <n o:iceiul 2unilor este urcarea la Pietrele luiolomon 1i
aruncarea :u0duganului, care ast70i constituie un 2oc distracti*) En trecut
aruncarea :u0duganului era o <ntrecere *oiniceasc7 a /eciorilor P o oca0ie cu care
&uteau s7=1i arate di:7cia)Costumul tradi3ional al 2unilor era costumul de s7r:7toare de
/ecior 1cheian)De0*oltarea 6ra1o*ului ca &uternic centru comercial <n secolul trecut 1i
includerea Zcheiului<n structurile administrati*e ale 6ra1o*ului a dus la &ierderea
semni/ica3iei acestui o:icei)
JI"E"E 6RAZODU"UI
Cu sco&ul de a rena1te tradi3ia 1i de a reda cet73enilor ora1ului atmos/era de centru
comercial &uternic, <n anul %55% Prim7ria Munici&iului 6ra1o* a luat ini3iati*a
organi07rii unui &roiect unic &entru ora1ul 6ra1o* = Jilele 6ra1o*ului) E*enimentul se
des/71oara <n &rea2ma /intelor 7r:7toriale Pa1telui, dorindu=se legarea acestuia de
alt7 7r:7toare tradi3ional7 a 6ra1o*ului, cea a Bunilor)Pe toat7 durata derul7rii
e*enimentului, institu3iile de cultur7 &un la dis&o0i3ia organi0atorilor s&a3iile necesare
organi07rii de s&ectacole, e;&o0i3ii, lans7ri de carte, etc) <n cadrul Jilelor 6ra1o*ului
are loc T8rgul Me1terilor Po&ulari din Rom8nia)
T]RGU" MEZTERI"OR POPU"ARI
En cadrul Jilelor 6ra1o*ului <n /iecare an are loc
T8rgul me1terilor &o&ulari din Rom8nia )Acest t8rg,
.5
organi0at tim& de trei 0ile atrage me1teri &o&ulari din 3ar7 care <1i &re0int7 s&re*8n0are
crea3iile, aduc8nd la 6ra1o* s&eci/icul 0onelor din care &ro*in)co&ul acestui t8rg <l
constituie <ncercarea de re*itali0are a me1te1ugurilor &o&ularetradi3ionale, de aducere
<n /a3a &u:licului ur:an a acelor o:iecte care &rin *aloarea lor 1i res&ectareacanoanelor
culturii &o&ulare sunt de&arte de ceea ce numim Kitch 1i care din &7cate in*adea07
0oneleur:ane)T8rgul este un &rile2 de <nt8lnire a me1terilor &o&ulari din di*erse
domenii de acti*itate, sursaunor schim:uri de o&inii 1i e;&erien3e, de &romo*are a
ade*7ratelor *alori, roade ale me1te1ugurilor tradi3ionale)
#ETIDA"U" CONCUR PENTRU TINERI INTERPREXI DE
MUJICY POPU"ARY R#"ORI EN XARA 6]REI
En &erioada $4=$- martie are loc #esti*alul Concurs \#lori <n Xara 68rsei\)Acest
/esti*al a de*enit de2a o tradi3ie <n *ia3a cultural7 :ra1o*ean7, acesta adres8ndu=se
<ns&ecial tinerilor inter&re3i de mu0ic7 &o&ular^ cu *8rste cu&rinse <ntre $,=%(
ani)Concuren3ii inter&retea07 &iese s&eci/ice 0onei etno/olclorice din care &ro*inC una
/^r^acom&aniament orchestral @doin^, :alad^, c8ntec doinitA 1i cealalt^ cu
acom&aniament orchestral@c8ntec de 2ocA)#esti*alul se des/^1oar7 &e durata a dou^
0ileC <n &rima 0i concuren3ii &re0int7 re&ertoriul <ncadrul concursului, urm8nd ca <n
<ncheierea acesteia s^ e*olue0e <n recital di/eri3i inter&re3i)
E!POJIXIA \YR6YTOAREA PAZTE"UI\
Cu &rile2ul s7r:7torii &ascale, Centrul Bude3ean &entru Conser*area 1i Promo*area
CulturiiTradi3ionale 6ra1o* organi0ea07 e;&o0i3ia de ou7 <ncondeiate, icoane &e sticl7
1i crest7turi <n lemn,\7r:7toarea Pa1telui\)co&ul este acela de a aduce <n /a3a
&u:licului crea3ii a c7ror *aloare este dat7 = &e l8ng7maniera artistic7 deose:it7 <n care
au /ost reali0ate = de autenticitatea lor)
$ DECEM6RIE = JIUA NAXIONA"Y A ROM]NIEI
Consiliul Bude3ean 6ra1o*, Centrul Bude3ean &entru Conser*area 1i Promo*area
CulturiiTradi3ionale 6ra1o*, *a in*it7 de $ Decem:rie s7 lua3i &arte la s7r:7toarea
tuturor rom8nilor, &rile2uit7 de 0iua na3ional7 a Rom8niei) Zi cum rom8nii se e;&rim7
de *eacuri &rin c8ntec 1i 2oc,*eselia 1i *oia :un7 nu li&sesc din &rogramul acestei seri
omagiale dedicat7 tuturor celor ce simtrom8ne1te)
.$
4=- DECEM6RIE = #ETIDA"U" NAXIONA" A" O6ICEIURI"OR
DE CRYCIUN ZI ANU" NOU ?DECIIDE UZA CREZTINEL
Este un /esti*al care se des/71oar7 &e &arcursul a dou7 0ile 1i al c7rui sco& este
aducerea <n/a3a &u:licului larg a o:iceiurilor tradi3ionale s&eci/ice s7r:7torilor de
iarn7) e dore1te a /i cel maiim&ortant e*eniment cultural al 6ra1o*ului din &erioada
s/8r1itului de an) Programul celor dou7 seride /esti*al cu&rinde e*olu3ia mai multor
ansam:luri /olclorice 1i a unor inter&re3i /oarte cunoscu3i demu0ic7 &o&ular7)


0.. Me1e1%3%!" !a$"-"ona(e
ARTA "EMNU"UI
En galeria me1terilor &o&ulari consacra3i <n arta crest7torilor <n lemn, la loc de
cinste se<nscrie numele creatorului Nicolae Purc7rea, n7scut <n $-%. <n Zcheii
6ra1o*ului) Acesta s=a im&usca re&re0entant de seam7
al crea3iei &lastice t7r7ne1ti contem&orane)Entreaga sa
o&er7 *or:e1te des&re *italitatea unei minunate
tradi3ii, str7*eche 1i modern7 <n acela1itim&)t7&8nind
ca nimeni altul me1te1ugul crest7turilor <n lemn a*8nd
un deose:it sim3 estetic 1ires&ect8nd canoanele
&o&ulare ale simetriei, alternan3ei 1i ritmului, me1terul
Nicoale Purc7rea areu1it s7 reali0e0e o:iecte ce
im&resionea07 &rin /rumuse3ea lor sim&l7
neostentati*7)Gama o:iectelor este e;trem de di*ers7, de la cele cu caracter /unc3ional
odinioar7,decorati*e ast70i P cuiere, /urci de tors, c7uce, linguri , :lidare, &8n7 la
o:iecte de cult P troi3e, cruci &ecetare)Pornind de la cele mai sim&le moti*e 1i
a2ung8nd la com:ina3ii com&le;e, de natur7 strictgeometric7, urm8nd legile nescrise
ale artei &o&ulare, Nicolae Purc7rea reu1e1te s7 im&rimeo:iectelor create ce*a din
/rumuse3ea su/letului sau)Ro0eta, &omul *ie3ii, triunghiurile, &7tratele, rom:urile care
ast70i 1i=au &ierdut semni/ica3iaarhaic7 ini3ial7, alc7tuiesc un decor com&le; armonios,
am&lasat <n registre ori0ontale 1i *erticale)
CRETYTURI EN "EMN
.%
Pu3ini sunt tinerii din 6ra1o* care <ncearc7 s7 desci/re0e tainele me1te1ugului
artistic al &relucr7rii lemnului) T8n7ra 1i talentata Jina 6urloiu se num7r7 &rintre
ace1tia) Ucenic7 a me1terului Nicolae Purc7rea din Zcheii 6ra1o*ului, cu talent 1i
dragoste &entru tot ceea ce <nseamn7 /rumos <narta &o&ular7 tradi3ional7, ea reu1e1te s7
<m:ine delicate3ea cu rigorile acesteia)Desci/r8nd *alen3ele &lastice ale lemnului Jina
6urloiu reu1e1te s7 im&rime /iec7rui o:iectacel ce*a din /iin3a sa, care o deta1ea07 de
ceilal3i creatori) Gama *ariat7 de o:iecte ca /orm7 1iornament, res&ectarea tehnicilor
tradi3ionale <n reali0area decorului, ne o/er7 &osi:ilitatea <ncadr7riiacesteia <ntre cei
mai re&re0entati*i creatori &o&ulari)Du&7 cum ne s&une <ns71i creatoarea, \domnul
Purc7rea a 1tiut s7=mi insu/le aceast7dragoste &entru arta &o&ular7, s7 sensi:ili0e0e
su/letul &entru ceea ce <nseamn7 tradi3ie\)unt &re0ente <n colec3ie linguri, cauce,
&ecetare, :lidare, toate cu /unc3ii estetice 1i decorati*e/unc3ia utilitar7 &ier08ndu=se <n
tim&)Decorul organi0at <n com&o0i3ii :a0ate &e succesiunea 1i alternan3a moti*elor,
ocu&7 &arteae;&us7 *ederii, /iind reali0at <n tehnici tradi3ionaleC scul&tur7, crestatur7,
decu&a2)Decorul geometri0ant, reali0area liniilor dre&te, 1i=a &ierdut din semni/ica3iile
multi&le de alt7dat7,r7m8n8nd doar /rumuse3ea lui) Ro0eta, care a&are &e &iesele
reali0ate, re&re0int7 o su&ra*ie3uire acultului solar, sim:ol al *ie3ii 1i al
:el1ugului)Admir8nd aceste /rumoase o:iecte, rele*ante &entru cultura &o&ular7
contem&oran7, nutrims&eran3a c7 tim&ul *a certi/ica ade*7ratele *alori)
COBOCYRIT
En Xara Oltului, co2oc7ritul constituie un str7*echi me1te1ug artistic care, &rin
/rumuse3ea 1i m7iestria e;ecu3iei, *or:e1te des&re *italitatea unei tradi3ii &7strate de
*eacuri)Dintre cei care au dus mai de&arte cu s/in3enie acest me1te1ug se remarc7
Dumitru o/onea, a luVTrasu, n7scut <n $-.9 <n satul Dr7gu1, descendent al unei
/amilii cu tradi3ii <n co2oc7rit) Tat7l s7u,Dumitru o/onea 0is Trasu a /ost ucenicul lui
Petru "a07r, me1ter din Gala3i P #7g7ra1)En0estrat /iind cu o deose:it7 iscusin37 1i
*ioiciune a s&iritului, crea3iile sale se caracteri0ea07 &rin originalitatea c8m&ilor
ornamentali 1i /rumuse3ea cus7turii) #ilonul str7*echi al acestu me1te1ug se /ace sim3it
<n toate eta&ele reali07rii &ieselorC arg7sit, ,,c8rnuit, ,,ghi&suit,
croit,,,<n/lorat)Utili08nd instrumente sim&le, Dumitru o/onea lucrea07 ,,che&tare
<n/undate, ,,che&t7ru3e,co2oace /7r7 guler, co2oace ,,cio:7ne1ti 1i &iese mai noi,
&recum ,,che&tarele cre&ate 1i,,:ondi3ele, toate su: acela1i semn al unei estetici
des7*8r1ite)#olosind moti*e tradi3ionale, /lorale = ,,/loarea che&tarului, ,,li&ar,
,,ti/ra, tranda/ir = 1igeometrice = cercul, *alul s&irala, &unctul = , me1terul dr7gu1an
o:3ine c8m&i ornamentali noi,di/eri3i de la o &ies7 la alta, /7r7 a uita caracteristicile
de/initorii generale ale &ortului din Dr7gu1)u&ra/e3ele decorate alternea07 ritmic cu
cele al:e relie/8nd *aloarea estetic7 a ornamentului1i a &iesei <n ansam:lul ei)Crea3iile
co2ocarului Dumitru o/onea, &rin originalitatea lor, &rin echili:rul 1i
armoniamoti*elor 1i culorilor, au <m:og73it &atrimoniul artei noastre &o&ulare
&urt8ndu=i numele &este tim&

O"YRIT
..
Dasele sunt decorate &rin tehnica \2ir7*irii\,
care consta <n a&licarea 1i <ntinderea culorilor cu
a2utorul unei &ensule s&eciale, numit7 \gai37\)
Ornamentarea se reali0ea07 1i cu a2utorul
cornului)#orma /inal7 este dat7 &rin &rocedeul de
sm7l3uire) Pre0en3a smal3ului nu este <ns7
o:ligatorie &e &iesele cu destina3ie decorati*7)O
mare &arte din com&o0i3iile ornamentale, <n s&ecial
cele de &e \taiere\ 1i str7chini, suntdis&use circular,
<n dou7 registre, &e /undul *asului 1i &e &ere3i)
Decorarea ulcioarelor este reali0at7 &rin a&licarea
culorilor &e umerii *asului sau su: /orma unui :r8u Moti*ele decorati*e sunt cele
tradi3ionaleC geometrice = s&iral7, *7lul, \*arga\ @cerculA, \sarul\ @0ig=0ag=ulA, liniile
dre&teG /itomor/e = :o:oci, /run0e, s&ice de gr8uG 0oomor/e = &e1teleG a*imor/e
=coco1ul 1i alte &7s7ri
0.0Po!%( pop%(a!
En a/ara cet73ii 6ra1o*ului e;istau a1e07ri cu caractar c*asiur:an, t8rguri 1i sate, ai
c7ror locuitori, &e l8ng7 me1te1uguri, a*eau 1i ocu&a3ii &7storale 1i agricole) En aceste
sate s=a &7strat de=alungul tim&ului o cultur7 material7 s&eci/ic7 ci*ili0a3iei rurale, /a&t
oglindit cel mai :ine <n &ersisten3a costumelor &o&ulare ale rom8nilor, sa1ilor 1i
ceang7ilor)
PORTU" ROM]NEC
En com&le;ul artei &o&ulare, &ortul ocu&7 un loc
a&arte &rin structura mor/ologic7,ornamenta3ie 1i
colorit)De=a lungul secolelor, s=a cristali0at un ti&
s&eci/ic de &ort cu &uternice in/luen3e ur:ane &entru
Xara 68rsei, <n tim& ce /ondul str7*echi s=a &7strat 1i
&er&etuat cu mai mult7 acurate3e <n Xara#7g7ra1ului 1i
satele de &e T8rna*e)emnele distincti*e ale
costumului 1cheienilor 1i s7celenilor denot7 a&ro&ierea
de mediulur:an al 6ra1o*ului, o tr7s7tur7 &articular7 a
acestora constituind=o /astuo0itatea, s&orit7
destr7lucire 1i :og73ia &odoa:elor)En Ga0eta
Transil*aniei din %4 a&rilie $-%- &ortul 1cheiencelor
este &re0entat caC \ominunat7 &odoa:7 cu rochiile largi 1i dim:rocate de m7t7suri
grele, cu *este g7tite cu :um:i &re3io1i, cu :r8nele minunat <ncheiate <n &a/tale de
metal 1i sem7nate cu &ietre scum&e, cu sal:e legate la g8t, cu mantale de atlasuri grele,
g7tite cu :l7nuri, a1a=numite malotele\)Costumul :7r:7tesc din acelea1i localit73i
&7strea07, <n ra&ort cu cel /emeiesc, elementul tradi3ional &rin 0eghea al:7 1i c7ciula
.(
&7strat7 mare, &rin cioarecii din dimie al:7, ca 1i &rin croiul c7m71ii din &8n07
3esut7)Originalitatea &ortului de 6ran se mani/est7 <n . ti&uri de costum /emeiesc care
&7strea07simultan at8t elemente ale celui mai *echi ti& = /ota ro1ie, <n*7rgate &e
*ertical7 cu gal:en 1i negru 1iie cu manec7 r7sucit7, = s&eci/ic 0onelor &astorale c8t 1i
/orme mai noi ca /ota cu &ul&ene, c7ma1a cu &umni, &recum 1i costumul de in/luen37
muscelean7)
PORTU" YEC
Xes7turile 1i ales7turile s7se1ti lucrate <n cas7 sunt de o mare /rumuse3e 1i
di*ersitateC /e3e demas7, &erne, &rosoa&e, dra&erii, /e3e de &la&um7, &erdele etc) O
mare &arte din acestea sunte;ecutate <n *rasta @No&erA, altele sunt decorate cu ales7turi
sau :roderii) Pentru com&le;ul *estimentar s7sesc din Xara 68rsei sunt caracteristice
&ieseleC cilindrul@6ortenA din cati/ea neagr7, &urtat &e ca& de /ete, scos <n e*iden37 de
&anglicile ro1ii ce at8rn7 &e s&ate &8n7 la ti*ul rochieiG scu/i3a neagr7 din cati/ea cu
dantele /ie ce <m&odo:este ca&ul /emeiim7ritate d8ndu=i o not7 de distinc3ie,
com&letat7 de &anglicile din s&ate 1i de cele de su: :7r:ie)
CAP. < O5ICEIURI 7I MITURI =N 6ON>
PIETRE"E "UI O"OMON
Cheile r8ului olomon din Zcheii 6ra1o*ului sunt cunoscute dre&t Pietrele lui
olomon, iar r8ul &oart7 numele aceluia1i &ersona2) olomon ar /i, du&7 legend7, un
rege maghiar care ar /i s7ritcu calul s7u, &este &r7&astia dintre st8ncile care m7rginesc
de/ileul) Urm7ritorii s7i &7g8ni @turci saut7tariA au c70ut <n &r7&astie 1i ast/el regele a
sc7&at de du1mani) Amintirea acestei <nt8m&l7ri a /ost &7strat7 <n tradi3ia oral7
rom8neasc7)

TATUETA JIDARU"UI
Pe latura de nord a 6isericii Negre se a/l7 o statuie enigmatic7 <n/73i18nd un t8n7r
0idar carese a&leac7 s&re :a0a contra/ortului &e care este am&lasat) En a/ar7 de aceast7
statuie, &e contra/or3iide &e latura de nord a 6isericii Negre se mai a/lau 1i alte statuiC
o /emeie, un leu 1i un r70:oiniccruciat) Ast70i nu se mai &7strea07 <n e;teriorul
6isericii dec8t statuia t8n7rului 0idar) Aceast7statuie re&re0int7 omagiul adus de
colegii s7i &ietrari t8n7rului care 1i=a g7sit s/8r1itul <n tim&ullucr7rilor de construc3ie a
6isericii @sec) !DA) Persona2ul re&re0entat de statuie a /ost *ictimain*idiei unui
con/rate mai <n *8rsta care i=ar /i cerut s7 ridice ce*a de &e corni1a 0idului 1i
c8ndt8n7rul s=a a&lecat l=a <m:r8ncit 1i a c70ut <n gol) Pro:a:il ca t8n7rul 1i=a g7sit
s/8r1itul chiar la :a0acontra/ortului &e care ast70i se a/l7 statueta sa)
TRADA #ORII
trada /orii constituie cea mai <ngusta uli37 din Cetatea 6ra1o*ului) De1i unii
sus3in c7 esteo strad7 *eche 1i c7 ar /i cea mai <ngust7 din Euro&a, totu1i, ade*7rul este
c7 trada /orii a /ostcreat7 <n sec) al !I!=lea ca un gang de acces &entru &om&ieri)
.9
TATUIA "UI ARPAD
En anul $4-+, &e Dealul T8m&a s=a ridicat o coloan7 a*8nd a1e0at &e ca&itel un
&ersona2<n/73i18nd un arca1 din tim&ul dinastiei ar&adiene) Pentru ma2oritatea
cet73enilor 6ra1o*ului, aceast7statuie a r7mas ca /iind statuia lui Ar&ad, ducele care a
condus tri:urile maghiare <n Pannonia) A2uns<n Pannonia, Ar&ad a &rimit 2ur7m8ntul
de credin37 al conduc7torilor celor 1a&te tri:uri maghiare 1i a &us :a0ele *iitorului
regat maghiar) Ani*ersarea unui mileniu de la a1e0area ungurilor <n Pannonia
a &rile2uit ridicarea a numeroase monumente dedicate acestui e*eniment <n <ntreaga
Ungarie) Entreacestea se <nscrie 1i statuia no:ilului maghiar de &e T8m&a) Aceast7
statuie /ace &arte dintr=unansam:lu statuar e;tins &e teritoriile mai multor 37ri
@Ungaria, Croa3ia, Italia, lo*acia, Rom8nia 1iUcrainaA &roiectat 1i reali0at de GSorgS
Jala 1i Al:ert chiKedan0) tatuia lui Ar&ad <l re&re0int7 de/a&t Tuhutum @TetenSA,
unul dintre *oie*o0ii lui Ar&ad, cel care a cucerit ducatul lui Gelu Rom8nul1i a de*enit
&rimul *oie*od maghiar al Transil*aniei) En $-$+, statuia a /ost aruncat7 <n aer
de &ersoane neidenti/icate) Ca&ul acestei statui se a/l7 ast70i <n Casa Parohiei
Re/ormate din 6ra1o*)
CAA NEGUTORI"OR
o3ia lui Dalentin Iirscher, A&ollonia Iirscher, a ridicat <n Pia3a Casei /atului de
ast70i ocl7dire dedicat7 comer3ului, numit7 Casa Negustorilor sau Podul 6atu1ilor)
6atu1ii erau miciinegustori care se ocu&au de comer3ul cu am7nuntul) "a &arter erau
mici ateliere 1i dughene <n careme1terii 1i comercian3ii <1i &re0entau &rodusele)
Cl7direa a /ost construit7 <n urma unei &romisiuni/7cut7 de A&ollonia Iirscher ca
mul3umire &entru /a&tul c7 /iica sa a /ost sal*at7 de la moarte) e &are c7 micu3a
intrase <n moarte clinic7 1i 1i=ar /i re*enit du&7 /unerarii <n morm8nt, /iinddesco&erit7
de c7tre un gro&ar s7rman care a <ncercat s7=i ia :i2uteriile) Aceast7 <nt8m&lare
esteilustrat7 <ntr=o /resc7 &e cl7direa Iirscher de &e strada Armata Rom8n7 col3 cu
strada Re&u:licii)
"ACU" DRABITOARE"OR
"a ie1irea din Cetatea 6ra1o*ului &e &oarta din ca&7tul tr70ii Por3ii @Re&u:licii =
ModaromAse a/l7 un lac <n care *r72itoarele sau /emeile :7nuite a /i *r72itoare erau
su&use ordaliilor @a&elului
la 2udecata di*in7A) Ne/ericitele erau aruncate <n a&7 cu greut73i legate de &icioare 1i
mul3imea a1te&tas7 *ad7 dac7 se <nnecau sau nu) E;ista mentalitatea ca *r72itoarele,
/iind ser*itoarele satanei, nu se &ot <nneca) Prin urmare, /emeile care erau *r72itoare ar
/i su&ra*ie3uit acestui su&liciu) Nu a*em nicio atestare a *reunei *r72itoare care s7 /i
su&ra*ie3uit) Dac7 s=ar /i men3inut asu&ra a&ei ar /i /ost luatedin a&7 1i arse &e rug)
"acul a /ost asanat la <nce&utul sec) al !I!=lea 1i ast70i este str7:7tut de :ule*ardul
Eroilor)
.+
"ACU" DE U6 T]MPA
67tr8nii &o*estesc c7 su: Dealul T8m&a se a/l7 o &ester7 de mari dimensiuni <n
interiorul c7reia s=ar a/la un lac) P7rerile des&re natura acestui lac sunt di*erse) Ast/el,
unii sus3in c7 ar /i unlac de a&7 s7rat7 @un ochi de mareA, <n tim& ce al3ii sus3in c7 ar /i
un lac de a&7 dulce 1i aduc8nd caargument /a&tul ca &e T8m&a se a/lau i0*oare de a&7
dulce care <ntre tim& au secat)
#ECIOARA DE #IER
Cetatea #7g7ra1ului a /ost re1edint7 a &rinci&ilor Transil*aniei @sec) !DIIA 1i a
/osttrans/ormat7 de c7tre austrieci <n ca0arm7 1i <nchisoare) Unii sus3in c7 <n E*ul
Mediu e;ista <ntemni3ele cet73ii un instrument de tortur7 denumit #ecioara de #ier)
Acesta ar /i /ost constituit dintr=o cutie de lemn de /orma unui cor& uman &re*70ut7 <n
interior cu lame 1i &iroane din /ier)Condamnatul era a1e0at <n res&ecti*a cutie care, <n
momentul <nchiderii ca&acului, <i &ro*oca r7niad8nci &rin 0ecile de &iroane care se
<n/igeau <n tru&ul lui) En dre&tul gurii e;ista o mic7 iconi37<n/73i18nd=o &e #ecioara
Maria &e care, <n momentul mor3ii, condamna3ii o s7rutau)
CAP. ? CONCEPEREA SI PROMOVAREA UNUI PRODUS
TURISTIC
?.1 Concepe!ea %n%" &e@%! "n 5!a&o#
TraseulC Galati=6raila=inaia=Predeal=6raso*
ReturC6raso*=Predeal=inaia=6raila=Galati
DurataC ( 0ile
Trans&ortCAutocar
Ca0areC Iotel Residence Am:ient FFF @. steleA
Masa inclusaC Pensiune com&leta
Dala:ilitateC Pana in iulie %5$%
PerioadaC $.)5,)%5$%P $+)5,)%5$%
Jiua $) Ora +C.5 intalnire in /ata agentiei)De&lasarea &e ruta Galati=6u0au=Ploiesti=
inaia=Predeal=6raso*)Ca0area la Iotel Residence Am:ientFFF)Pran0ul il *om ser*i
in restaurantul hotelului)A&oi *om merge sa *i0itam 6iserica Neagra si Castelul
6ran)Cina se *a ser*i la ora $4C.5 in restaurantul hotelului)

Jiua %) Micul de2un la ora 4C55)Du&a micul de2un *om &leca sa *i0itam Cetatea
Rasno* si Manastirea Predeal)Pran0ul il *om ser*i la ora $.C55 in restaurantul
hotelului)Restul 0ilei &rogram li:er)Cina o *om ser*i in 2urul orei $4C55)
Jiua .) Micul de2un il *om ser*i la ora 4C55)A&oi *om urca &ana la Cascada
Urlatoare)In 2urul orei $.C55 ne *om intoarce la hotel &entru a ser*i &ran0ul)Du&a
.,
aceea *om merge sa *i0itam Castelul Peles si *om urca cu teleca:ina &ana la Cota
$(55 unde *om *edea monumentele naturii=6a:ele si /in;ul)Cina *a /i ser*ita in
restaurantul hotelului la ora $4C.5)
Jiua () Du&a micul de2un /acem o ultima &lim:are)Plecarea &e ruta 6raso*=Galati se
*a /ace la ora $$C55 din /ata hotelului)osirea in 2urul orei $+C55 in /ata agentiei)
e*icii incluse in &retC Trans&ort cu autocarul minim % FF, ( no&ti de ca0are la Iotel
Residence Am:ient de . FFF 6raso*, masa inclusa, insotitor de gru& din &artea
agentiei de turism)
Nu sunt incluse in &ret intrarile la o:iecti*ele turistice sau alte ser*icii decat cele
mentionate)
?.2Ana(":a $e p!e a p!o$%&%(%" %!"&"c concep%
Agentia de turism Prestige Tra*el organi0ea0a in &erioada $.)5,)%5$%=
$+)5,)%5$%, un se2ur in 6raso* &entru un gru& de %5 &ersoane turisti romani, acestia
urmand a /i ca0ati la Iotel Residence Am:ient de .FFF din 6raso*) osirea in 6raso*
*a a*ea loc in data de $.)5,)%5$% in 2urul orei $.C55 si &lecarea in data de $+)5,)%5$%
la ora $$C55)
Sa!c"na $e (%c!%+ Calculati &retul &entru &rodusul turistic &ornind de la
urmatoarele elementeC
= Trans&ort cu autocarul @distanta &arcursa .55 Nm, tari/ %5)555 lei_NmAG
= Ca0are camera du:la P $)555)555 lei _ 0i _ &ersoanaG
= Masa &ensiune com&leta P 955)555 lei _ 0i _ &ersoanaG
= Cheltuieli so/er P %)555)555 lei
= Comision agentie P $5 >G
= T)D)A) P %( >)
.55 ; %5
Trans&ort` ` .55 Ron_&ers
%5

Ca0area` ( ; $55`(55 Ron_&ers
Alimentatie` 95 ; ( ` %55 ron_&ers
%55
.4
o/er` ` $5 Ron_&ers
%5
T)C)D`.55a(55a%55a$5`-$5 Ron_&ers
$5
Comision` ; -$5 ` -$,5 Ron_&ers
$55

%(
T)D)A` ; -$,5 ` %$,4( Ron_&ers
$55
T)C)I ` -$5 ; -$,5 ; %$,4( `$5%%,4( Ron_&ers
T)C)` $5%%,4( ; %5 `%5(9+,4 Ron
.-
5"A("o3!a/"e
1. 5!an F(o!"n, D"n% Ma!"an, S"'"on Ta'a!a BEcoturism, 5%c%!e1", E$.
Econo'"c), 2000
2. Co&'e&c% Ioan BTurismul fenomen complex contemporan C E$. Econo'"c),
5%c%!e1", 1DDE
.. G(a#an Va&"(e BT%!"&'%( ,n Ro';n"aC E$. Econo'"c), 5%c%!e1" 2000
0. Ione&c% Ioan BTurismul fenomen social economic i culturalC, E$. O&ca! P!"n,
5%c%!e1", 2000
<. 4p+FFGGG.%!"&'.&"A"%.!oF"n$eH.p4p
?. Ma&e!p(an pen!% %!"&' ,n @%$e-%( S"A"% * P!o"ec !ea(":a $e SC
Ma!2e&cope SRL
I. 4p+FF!o.G"2"pe$"a.o!3FG"2"FT%!"&'%(JKC.KAEnJRo'KC.KA2n"aL'G*
4ea$L'G*4ea$
4) 4p+FF/!.G"2"pM$"a.o!3
D.GGG.c(opoe(.!o
(5
ANE!A $

($
(%