UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FACULTATEA DE STIINTE SI ARTE

PROIECT CROMATOLOGIE
CULOAREA
STUDENT: DUCU ELENA-CARMEN
ANUL II
SPECIALIZAREA: CONSERVARE-RESTAURARE
PROFESOR: LECTOR.DOCTORAND. MANGUTA CRISTIAN
INTRODUCERE
Lumea este colorata!
O lume fara culori n-ar fi numai trista, ci ar parea moarta.
Ganditi-va doar la marea deosebire dintre o zi de vara insorita,
scaldata de cerul albastru , de flori , frunze si o zi de toamna
tarzie , ploioasa . mohorata, cand totul este dominat de cenusiu
sau la trista infatisare a naturii ce se pregateste de iarna , exista
culori ,chiar daca sunt reduse la o gama. Total lipsit de culoare
este numai intunericul absolut. O cat de slaba raza de lumina
naste culori. De lumina depinde existenta culorilor, lumina este
chiar izvorul lor-!
"nsemnatatea culorii este dovedita prin dominatia ei in
ansamblul perceptiilor vizuale. #emnificativ in acest sens este
faptul ca omul primeste aproximativ $%& din totalul informatiilor
despre mediul incon'urator prin vedere si numai !%& prin simturi
. (uloarea este deci principalul element prin care aparatul
senzorial receptioneaza semnalele emise de lumea exterioara.
(uloarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a
trei factori) ochiul, lumina si obiectele.
!. *aul (onstantin +#a vorbim despre culori
CULOAREA
(uloarea este perceputa numai in prezenta luminii
naturale,soare- sau a celei artificiale.
Tot cea ce incon'oara este colorat. *utem spune ca traim
intr-o lume a culorilor , iar cromoterapia demonstreaza cum
culorile pot influenta viata afectiva a omului. .n ambient
cromatic trist, rece, monoton influenteaza negativ starea pshica
in timp ce o cromatica armonioasa echilibreaza si optimizeaza
psihicul.
"n practica didactica, pe langa influenta aspura starii afectiva
a copilului, armonia culorilor poate duce la sporirea
randamentului scolar , poate influenta memoria ,perceptia si
poate dezvolta imaginatia si inteligenta. Datorita complexitatii
legilor fundamentale ale culorii, metodele si procedeele utilizate
in lectiile de educatie plastica sunt in raport cu particularitatiile de
varsta ale copiilor.
+/motia pe care culoarea o excita asupra sufletului este cu atat
mai puternica cu cat mai cultivat este spiritul omului asupra
caruia se excita culoarea.0.
(el care a demonstrat pentru prima data ca lumina este
culoare si ca lumina solara se descompune in sapte culori atunci
cand este trecut printr-o prisma de cristal triunghiulara a fost
fizicianul englez "saac 1e2ton ,!340-!505-
0.afirma 6assili 7andinns89 in lucrarea Despre spiritualitate in
arta si mai ales in pictura.
Culorile spe!r"le sunt) rosu,oran', verde, albastru,
indigo, si violet.-:OG6;"6". (urcubeul este un fenomen natural in
care se paote observa descompunerea luminii solare in cele
sapte culori.
#Culori pi$%e&!"re ,vopsele- sunt obtinute pe cale
chimica din pulberi colorate combinate cu diferiti lianti. "n functie
de liantul folosit, sunt vopsele pe baza de apa,acuarele,
tempera,guase- si vopsele pe baza de ulei. (ulorile pigmentare se
definesc prin luminozitate sau valoare si puritate sau saturatie.
<uminozitatea reprezinta intensitatea culorii ,culorii deschise)
galben , oranl, si culro inchise )albastru , violet-. *uritatea
exprima gradul de stralucire cromatica in raport cu stralucirea
culorilor pure. (u cat o culoare este mai pura in componenta ei ,
neexistand o alta culoare si nici alb sau negru, ea are un grad
mare de stralucire.
*rintre teoreticienii si pictorii care s-au ocupat cu studiul
culorilor s-au numarat Otto :unge,!555-!=!%-, *aul 7lee,!=5$-
!$4%- si >ohannes "tten ,!===-!$35-.
.n moment de referinta in dezvoltarea teoriei culorilor o
constituie opera lui >ohannnes "tten Arta culorilor, in care
analizeaza fenomenul coloristic de la perceptia subiectiva pana
la legile lui fundamentale. "n cercul cromatic , el stabileste cele !0
culori) primare,binare de gradul " , binare de gradul al ""-lea.
Culori pri%"re : :-rosu, G-galben, ;-albastru, numite
fundamentale sau de baza. ;cestea au un grad mare de stralucire
si nu se pot obtine din combinarea altor culori pigment, ci numai
pe cale chimica.
#Culori 'i&"re (e $r"(ul I: O-oran' , 6e- verde, 6i- violet.
;cestea se obtin din amestecul fizic a doua culori priamre) O?:
@G, 6e?;@GA 6i? :@;.
Culori (e $r"(ul "l II-le" se obtin din amestecul fizic
dintre o culoare primara si o culoare binara de gredul ")
G@O?galben-oran',G-O-
:@O-rosu-oran',:-O-
:@ 6i? rosu Boran',:-O-
;@6i- albastru-violet,;-6i-
;@ 6e?albastru Bverde,;-6e-
G@6e-galben-verde,G-6i-
Culori "l(e::-rosu, G-galben, O-oran'.
-ne dau senzatia de caldura
-ne duc cu gandul la soare , foc, vara, etc.
-ne a'uta sa coloram soarele, focul,vara, etc.
-sugereaza bucuria, sarbatoarea,exuberanta, etc.
-ne dau impresia de apropiere in spatiu.
Culori rei: ;-albastru, 6/-verde, 6i-violet.
-ne dau senzatia de rece
-ne duc cu gnadul la racoarea padurilor , a apelor. <a iarna.
-ne a'uta sa coloram iarna,ploaia,inserarea.
-sugereaza tristetea ,dar si calmul, linistea.
-ne dau impresia de departare in spatiu.
*rivind cecul cromatic al lui >ohannes "tten, observam ca seria
culorior calde se apropie de orna'-rosu, iar cea a culorilor reci de
albastru-verde,respectiv in partea dreapta culorilor
calde,G.G.o.O.O.r.r-si in partea stanga culorile reci,6i,6i.a,;,;.6e,
6e, 6e.g-.
(ulorile sunt denumite in mod conventional calde si reci. Dand
senzatia de cald sau de rece, aproape sau departe. ;cestea au un
rol important atat in picture, cat si in viata cotidiana.(ercetatorii
au demonstrat influenta culorilor asupra omului in plan psihic ,
dar si fizic. ;cestea sunt stimulative , tonice, vesele , triste,
deprimante, dau senzatia de greu,usor, dulce, amar, acru,
sugereaza departarea sau apropierea etc. (ulorile situate in
cercul cromatic in 'urul galbenului sugereaza inceredere si
optimism, iar cele situate in 'urul violetului sugereaza tristete ,
nesiguranta. Oran'ul este culoarea cea mai calda , deoarece
rezulta din amestecul fizic dintre doua culori calde ,:@G-.
;lbastrul pur este culoarea cea mai rece, deoarece celelalte culori
reci contin si culori calde, 6e?;@GA ;@:-.
Culori o%ple%e&!"re
(ulorile diametral opuse in cercul cromatic se numesc
culori complementare. *erechile de culori complementare
sunt) rosu cu verde, galben cu violet , albastru cu oran'.
(aracteristici)
-una este primara , iar cealalta binaraA
-una este calda, cealalta este receA
-din amestecul fizic a doua complementare se obtin griulA
-alaturate se exalta reciproc, producand un contrast
puternic.
*entru formarea echilibtrului fiziologic de care are nevoie
ochiul, complementarele se cer una pe alta. Daca o culoare
primara este privita mai mult timp , ochiul oboseste si
formeaza complementara si invers. *entru intensificarea
unei culori , pictorii recurg la a'utorul complementarelor,
care are proprietatea ca, prin 'uxtapunere , se exalta
reciproc.
*utem spune astfel ca legea complementarelor este o
stare psihofizica a echilibrului, iar in plastic este legea
realizarii armoniei unei lucrari.
*entru pictor , culoarea si legile utilizarii ei reprezinta baza
experimentarii plastic a unor idei si sentimente in functie de
personalitatea lui.
NONCULORILE
"ntrucat albul si negrul nu contin pigmenti cromatici si
nu apar in spectrul culorilor , sunt considerate nonculori
,neculori-.
;lbul reprezinta lumina , iar negrul reprezinta intunericul.
;mestecand fizic alb si negru in proportii diferite , se obtin
griurile acromatice sau neutre. (and amestecul este
progresiv, se obtine scara valorica a griului neutru. (a
pigmenti acromatici, albul si negru au un rol important in
deschiderea sau inchiderea culorii.
;lbul a'uta la obtinerea tonurilor deschise ale culorii-
degradeuri deschise. 1egrul ne a'uta la obtinerea tonurilor
inchise ale unei culori-degradeuri inchise.
Daca intr-o lucrare se utlizeaza o singura culoare amestecata
fizic cu alb si negru in cantitati diferite , tema plastica este
+monocromia. "n prezenta albului, culorile devin mai inchise
, iar in prezenta negrului devin mai luminoase. /xistent
albului si negrului in aceeasi compozitie face sa sporeasca
efectul de luminozitate a culorilor.

PATA DE CULOARE
*ata de culoare este element al limba'ului plastic si
reprezinta urma de culoare asezata pe un suportul de lucru
cu instrumente specifice domeniului plastic. ;cesta poate fi
obtinuta prin diferite procedee) cu pensula, prin
presare,stropire, fuzionare, imprimare etc.
Dupa modul in care este obtinuta , poate fi)
-spontana,obtinuta intamplator-A
-diri'ata,asezata pe suprafata cu pansula-A
-elaborata,redarea unai idei printro forma-.
*ata poate fi cromatica atunci cand este realizata in culorile
spectrului, precum si in nuantele , sau tonurile provenite din
acesta si cromatica atunci cand este realizata in alb, negru
sau griuri neuter.
*ata cromatica sau acromatica poate fi)
-pata plata sau decorativa
-pata picturala sau vibrata
*ata plata sau decorativa se obtine prin intinderea uniforma
a culorii pe suprafata de lucru , fara urme vizibile de
pensula, fuzionare sau suprapuneri transparente. ;stfel,
aspectul ei uniform poate sugera liniste, calm , stabilitate,
precum si spatiu sau volum. "n pictura se mai numeste tenta
plata si imprima lucrarilor un caracter decorativ.
*ata picturala se obtine vibrand culoarea prin diferite
procedee sau tehnici de lucru. Tratarea picturala vizeaza
redarea efectelor de lumina-umbra, aproape-departe si de
materialiate a obiectelor , cu a'utorul culorilor. *ata picturala
poate sugera dinamism, miscare, tensiune sau poate reda
volumul si spatial.
*entru ca plasticitatea unei picture sa fie accentuata,
pata de culoare se vibreaza utilizand diferite
tehnici)fuzionare, ondulare, grizare, tusare scurta, nuantare,
monocromie, transparenta, stropire etc.
*rin utilizarea petei picturale in realizarea compozitiilor
plastice, se obtin armonii cromatice rafinate si expresive.
*entru a obtine diferite expresivitati plastice, pata
picturala poate fi realizata pe suprafata uscata sau umeda.
*e suport uscat, contururile sunt precise, pe suport umed ,
contururile fuzioneaza si pata are un aspect difuz.C.
AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE
<egile culorii se refera la toate ipostazele si relatiile in care
se pot afla culorile una fata de alta sau una in contextul
celorlalte, precum si la efectele produse de aceste realatii si
ipostaze. De accea, o problema importanta in perceptia
culorilor este cea a amestecurilor .
"n practica , exista trei tipuri de amestecuri cromatice
si acromatice)
-amestecul fizic
-amestecul optic
-amestecul substrativ
# A%es!eul )i*i
;mestecul fizic este procedeul prin care se realizeaza
combinarea materiala dintre culori. *racticienii afirma ca prin
amestec fizic se pot obtine aproximativ $%% de tente de
culoare pe care le paote distinge retina ochiului.
C. (ristea,Daria- Detodica predarii educatiei plastic in
invatamantul primar
*ractic, prin amestecul fizic dintre culori si dintre culori
si nonculori se pot obtine nuante, tonuri si griuri colorate.
;mestecul fizic poate fi realizat prin mai multe tehnici si
procedee)
-amestecul pe paleta sau direct pe suportul de lucruA
-fuzionarea culorilor asezate pe o suprafata umedaA
-suprapunerea culorilor prin plierea si presarea hartiei etc
Din amestecul fizic al culorilor si nonculorilor se obtin)
To&urile +rezulta din amestec fizic dintre o culoare si alb
sau negru in cantitati diferite,tonuri inchise si tonuri
deschise-. (and amestecul cu alb sau negru este progresiv ,
se obtine scara tonala a unei culori sau degradeul . ;cesta
se prezinta ca o succsiune de tonuri spre inchis cand
amestecul se realizeaza cu alb. Daca intr-o pictura se
utilizeaza doar tenetele unei culori diferentiate ca tonalitate
prin amestecuri cu alb si cu negru, tema plastica este
+monocromia.
Nu"&!ele +rezulta din amestecul fizic dintre o culoare si cele
semene, vecine in cercul cromatic, cu conditia ca una din
cele doua culori intrate in amestec sa fie luata in cantitate
mai mare. *rocedeul de obtinere a nuantelor se numeste
nuantare.
/xemple)
G@O?nuante de la galben la oran'
:@O?nuante de la rosu la oran'
:@6i?nuante de la rosu la violet
;@6i?nuante de la albastru la violet
;@6e?nuante de la albastru la verde
G@6e?nuante de la galben la verde
#$riurile olor"!e se obtin din amestecul fizic a doua
complementare plus alb, iar procedeul se numeste girzare.
Griurile colorate se numesc tonuri rupte si se mai obtin prin)
-amestecul fizic a doua complementareA
-amestecul fizic a doua culori opuse in cercul cromaticA
-amestecul fizic a unei culori primare cu o culoare binara de
gradul al ""-leaA
-amestecul fizic dintre o culoare pura si gri neutru.
#$riurile &eu!re- amestecul fizic dintre alb si gri neutru.
AMESTECUL OPTIC
;mestecul optic sau aditiv presupune compunerea unei
tente colorate, provocata de 'uxtapunerea unor tente mici de
culoare pura sau rupta. Eenomenul reconstituie optic dominant
cromatica a unei suprafete care a fost divizata in tente mici.
>uxtapunand pe o suprafata tente scurte de rosu si albastru,
amestecul se realizeaza optic si se percepe violetul. (and
tentele 'uxtapuse sunt culori complementare, acestea se exalta
reciproc.
(unoasterea efectelor rezultate din 'uxtapunerea culorilor
duce la realizarea unor armonii cromatice deosebit de rafinate.
;stefel , se observa)
-complementarele 'uxtapose se exalta reciprocA
-culorile calde 'uxtapose se racescA
-culorile reci 'uxtapose incalzescA
-o culoare calda 'uxtapusa albului devine luminoasaA
-griul 'uxtapus unei culori se coloreaza usor in complementara
acelei culori.
"n concluzie, se observa ca toate culorile isi modifica sarcina
cromatica si valorica in functie de culorile 'uxtapuse.
AMESTECUL SU,STRATIV
O alta modalitate de amestec cromatic se realizeaza prin
suprapunerea tentelor transparente de culoare. <a prescolari si
scolarii mici nu se poate utiliza acest procedeu, deoarece
implica multa acuratete si pricepere.
#uprapunearea se poate realiza numai cu acuarela fluidizata,
asezata pe suprafata hartiei si abia dupa ce s-a uscat se
suprapune alta culoare fluidizata,fara a se freca suprafata cu
pensula. Daca prima tenta este un rosu intens si dupa uscare
se suprapune o tenta de galben transparent, se percepe
oran'ul.
FLUIDIZAREA CULORILOR :
#culoare-lumina, adica efectulinregistrat in special de retina
ca rezultat al fenomenului de dispersie a luminii in sase culori
principale si
#culoare-substanta,pigment,vopsea-, adica material organica
sau anorganica in care lumina este partial incorporate , deci
material care are o anumita calitate pigmentara, cromatica in
aproximativ aceleasi nuante ca +replici la nuantele spectrale,
intre care aceleasi sase culori principaleA este sensul practic cu
care se opereaza in artele vizuale, cu deosebire in pictureA
;cestea sunt doar starile potentiale ale culori , pentru ca ea
nu este altceva decat un raport perceput ca impresie vizuala in
functie de anumite conditiiA este efectul +confruntarii
,'uxtapunerii- unei vopsele cu suprafata-suport, a doua materii
pigmenatre cu ambianta bipolara limina-intuneric etc.A in
acesta situatie, material de o anumita calitate pigmentara, sa
zicem, rosie- respinge ,reflecta- culoarea-lumina cu care se
identifica,tot rosie- si absoarbe restul spectrului A de aceea
orice culoare este perceputa numai pe lumina, in conditii bine
determinate ,calitatea si intensitatea sursei si emisiei
luminoase, acuitate vizuala, claritate atmosferica etcA-
Din punct de vedere pigmentar, exista) culori propiu-
zise,cromatice- si neculori,acromatice-A consecianta imediata)
neculorile ,albul si negrul- nu se folosesc ca atare, nemodificate
,cel putin in primele etape ale educatiei vizuale- si nici doar
pentru deschiderea sau inchiderea culorilor pureA acest prin
secret cu privire la neculori si la rolul lor fata de celelalte poate
fi facut cunoscut copiilor la prima activitate din clasa ") +intai le
amestecam intre ele ,culorile- si apoi, daca este nevoie, ceea
ce rezulta se deschide cu alb- sau se include, cu negru-F
Flui(i*"re:
-pigmentul, material pigmentara sau substanta pura sub forma
de particule foarte mici ,+praf- nu se poate folosi ca atare, ci
ca vopseaA in aceasta stare, materiei pigmentare i s-au
adaugat substante de umplutura si un liant , apa, ulei.etc.-
care, fara a o altera, o fac mai mult sau mai putin consistenta
,dupa cum este produsa)sub forma de pastille, in tuburi sau in
diferite alte recipient- pentru a putea fi transportata, cu
a'utorul pensulei pe o suprafata-suport ,hartie, carton, panza
sau pe oricare alt suport special pregatit- la care sa adere cat
mai bine, se foloseste acelasi liantA de aici si denumirea de
acuarele ,culori de apa sau culori sub forma de pastille al caror
liant este apa-, uleiuri ,pentru cele al caror liant este ileiul de in
, uleiul sicativ etc. dar si cu +dizolvanti ai liantilor mai mult sau
mau putin grasi, cum ar fi terebentina sau esenta de petrol-,
acrilice si vinilice,care se )inmoaie cu apa , dar Bdupa
zvantare- devin ireversibile la apa. ;lte vopsele de apa sunt)
gusa si tempera. <a gradinita si in primele clase primare sunt
contraceptive precautiile tehnice si tehnologice de genul
+trataroo plate , uniforme tonal si fara urme de pensulatie, a
acuarelei pe suport umed tot timpul lucrului si alte asemenea
variante +pretioase.
Ce se e-pli" si se (e%o&s!re"*":
Gnescesitatea ordinii de atelierA pregatirea pastelor necesare
inainte de lucruA folosirea in comun a vaselor cu apa ,de
regula, cate doua-A evitarea risipei de culoare ,spalare excesiva
a pensulei- si de hartie ,invii o plansa neterminata nu gresita,
iar greselile se pot corecta- etc.
Gposibilitatile de intrebuintare si ,implicit, calitatile
instrumentelor si materialelor pe care le au elevi ,ale hartiei,
pensulei, temperei si acuarelei-) incacarea pensulei cu apa, cu
culoare ,una sau doua deodata-A descarcarea pensulei prin
atingere, stergere-frecare, frecare-rasucire , stropire diri'ata,
stoarecereA transportarea culorii in diferite consistente ,mai
mult sau mai putin fluida- pe suprafata hartieiA incarcarea
pensulei mari cu doua culori diferite deodata, intinderea
,asternerea- culorii pe hartia uscata si pe hartia umezita partial
sau totalA scoaterea de pe hartie a unei pete umede cu pensula
mare stoarsa etc.
/vident , toate aceste ,si altele- instructiuni si precautii
tehnologice nu se epuizeaza la prima activitate ,oricate ore i-ar
fi afectate-A ele sunt urmarite cu rabdare, insisitent, pe
parcursul multor activitati, pana devin deprinderi corecte si
ergonomice-.
Termini si expresii pentru copii:
~acuarela, tempera, pensula (subtire, stufoasa, rotunda, lata,
cu varf, cu par, moale), plansa (hartiasuport sau colorata, de
preferat mata etc.), inmuiere (cu !" picaturi de apa limpede)#
~denumierea culorilor principale in ordinea lor naturala,
spectrala (rosu, oran$, %alben, verde, albastru si violet&
'()*A+)# indi%o este una din dele aproximativ ",, de nuante
perceptibile, situate intre culorile principale si a fost printre
primele vopsele obtinute prin sinte-a chimica, dar banda ei
spectrala (lun%imea de unda) este nesemnificativ de in%usta si,
deci, de necomparat cu lun%imile de unda ale celor sase.
principale. /entru a facilita memorarea inca de la %radinita a
ordinii natural a celor sase culori principale am creat sinta%ma
'()*A+ (cele doua silabe , '()*A+, repre-entand, de fapt,
cele doua %rupe termodinamice, culori calde culori reci) .01.
01. 2usala 3. 4on 5urs de desen, culoare, modela$, compo-itie si
metodica
;cuarela
*icture ulei
;crilic
Tempera
Gouache
Culorile i& .i"!" &o"s!r"
(uloare si afectivitate. /fectele psihologice ale culorilor
(uloarea, aceasta fermecatoare Hnsusire a tuturor lucrurilor,
constitue una din componentele importante nu numai ale
echilibrului ambiantei interioare a locuintei, ci si a starii noastre
afective. O culoare este cu atIt mai calda cu cIt se apropie mai
mult de rosu, si cu atIt mai rece cu cIt este mai dominant
albastrul. (ulorile Hnchise induc stari depresive, descura'ante,
cele prea vii sunt obositoare, iar culorile deschise Hnveselesc.
Tot culoarea este cea care ne face bucurosi, deschisi,
comunicativi, sociabili sau, dimpotriva, tacuti, interiorizati,
meditativi.
(ulorile au putere de influentare asupra starii fiziologice a
organismului, proceselor psihice si starii noastre afective, lucru
dovedit printr-o serie de cercetari stiintifice. De exemplu, un
mediu Hncon'urator prea monoton si rece, din punct de vedere
coloristic, induce o crestere a tensiunii nervoase, o stare de
iritare permanenta, pe cInd alegerea cu discernamInt a
culorilor creeaza o stare de buna dispozitie si optimism.
(unoasterea caracteristicilor afective ale culorilor permite
realizarea de aran'amente coloristice placute ochiului, care sa
contribuie la crearea unor stari de confort fizic si psihic Hn
locuinte.
Jn continuare, sunt prezentate efectele psihologice ale
principalelor culori, precum si semnificatia psiho afectiva a
acestora. ROSU) /fecte psihologice) culoare foarte calda,
stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune,
Hndeosebi Hn plan psihomotor, stimulator intelectual,
nelinistitor, senzatie de apropiere Hn spatiu, excitare, aprindere,
Hnsufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile mintale
de idei. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) se
caracterizeaza ca +forta vointei, specifica tipului activ,
excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor, competitv,
operativ, exprima dorinta, excitabilitate, dominanta, erotism.
#PORTOCALIU: /fecte psihologice) optimism, veselie, culoare
calda, stimulator emotiv, senzatie de apropiere puternica,
culoare sociabila, este mai activa decIt galbenulA impresie de
sanatate si optimismA Hn cantitati si pe suprafete mari pare
dulceag si iritant. #emnificatie psihologica si rezonanta
afectiva) se caracterizeaza ca +forta vointei, specifica tipului
activ, excentric, ofensiv- agresiv, autonom, locomotor,
competitv, operativ, exprima dorinta, excitabilitate, dominanta,
erotism.
#GAL,EN: /fecte psihologice) caldura, intimitate, satisfactie,
admiratie, HnviorareA culoare calda si dinamicaA culoarea cea
mai vesela, stimuleaza vedereaA calmant al psihonevrozelor,
senzatie de apropiere Hn spatiu, stimuleaza si Hntretine starea
de vigilenta, sporeste capacitatea de mobilizare si concentrare
a atentiei, predispune la comunicativitate. *rivita mult timp,
culoarea galbena da senzatia de oboseala, dar Hn tonuri palide
este suportabila. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva)
exprima spontaneitate si este caracteristica pentru tipul activ,
proiectiv, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de
aspiratie. /xprima variabilitate, aspiratie, originalitate, veselie.
#VERDE: /fecte psihologice) liniste, buna dispozitie, relaxare,
meditatie, echilibru, contemplare, abundenta de asociatii
mintale, de ideiA culoare rece, placuta, odihnitoare, linistitoare
si calmantaA impresie de prospetimeA faciliteaza deconectarea
nervoasaA senzatie de departare Hn spatiu. #emnificatie
psihologica si rezonanta afectiva) exprima +elasticitatea
vointei, concentrare, siguranta, introspectie, persistenta,
Hndrazneala, abstinenta, autoevaluare. (aracterizeaza tipul
pasiv, defensiv, autonom, retinut, posesiv.
#AL,ASTRU) /fecte psihologice) culoare foarte rece,
odihnitoare si linistitoare, Hndeamna la calm si reverie,
predispozitie la concentrare si liniste interioaraA Hn exces
conduce la depresieA seriozitate, tendinta de evocare,
spatialitate, Hngaduinta, pace, dor, nostalgieA favorizeaza
dezvoltarea proceselor de inhibitie si de Hncetinire a ritmului
activitatiiA senzatie de departare Hn spatiu, distanta, infinit si
meditatie. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) se
caracteriteaza prin +profunzimea trairilor si sentimentelorA
caracteristic pentru tipul concentric, pasiv, senzitiv, perceptiv,
unificativA exprima liniste, satisfactie, tandrete, iubire si
afectiune.
#VIOLET) /fecte psihologice) culoare rece, nelinistitoare si
descura'atoareA stimuleaza, efect contradictoriu) Hn acelasi timp
atractie si Hndepartare, optimism si nostalgie, senzatie de
apropiere foarte mare Hn spatiu, culoare ce da o senzatie de
gravitate. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva)
tristete, melancolie.
#NEGRU: /fecte psihologice) retinere, neliniste, depresie,
introversie, Hnduiosare, impresie de adIncime, plinatate si
greutate. #emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) deces,
tristete, doliu, sfIrsit, singuratate, despartire, moarte.
#AL,: /fecte psihologice) expansivitate, usurinta, suavitate,
robustete, puritate, racealaA este obositor prin stralucirea ce
prezinta datorita capacitatii de reflexie totala a luminii.
#emnificatie psihologica si rezonanta afectiva) pace, Hmpacare,
liniste, inocenta, virtute, castitate, curatenie, sobrietate.
Aspe!ele )i*iii ulorii
<umina monocromatic
(uloare intervalul de lungimi de und intervalul de frecvene
(ulorile pure ,monocromatice- vizibile
rou G 3!%-5=% nm G 4=%-4%K TLz
or"&/ G K$%-3K% nm G K!%-4=% TLz
$"l'e& G K5K-K$% nm G KC%-K!% TLz
.er(e G K!%-K3% nm G 3%%-KC% TLz
"*ur G 4=K-K%% nm G 30%-3%% TLz
"l'"s!ru G 4K0-45% nm G 3=%-30% TLz
.iole! G C=%-404 nm G 5$%-3=% TLz
<umina monocromatic este o radiaie electromagnetic
perfect sinusoidal. <umina monocromatic ,ideal- se
caracterizeaz prin puterea * transportat i prin frecvena f a
oscilaiei. ;lternativ, Hn loc de frecven, se utilizeaz lungime
de und , unde c este viteza luminii Hn vid. <umina
monocromatic este vizibil pentru ochiul uman numai dac
lungimea de und se Hncadreaz Hntre aproximativ C=%-4%% nm
i 5%%-53% nm ,sau, echivalent, frecvena ei este Hntre
aproximativ 5K% TLz i 4C% TLz-.
C"r"!eri*"re" ulorii lu%i&ii
<umina produs de o surs luminoas este, Hn general, un
amestec ,o sum- de radiaii electromagnetice de diferite
lungimi de und i intensiti, adic, echivalent, o suprapunere
de radiaii monocromatice. O caracterizare complet a luminii
se poate face doar prin exprimarea puterii radiate pe fiecare
lungime de und ,sau, echivalent, pe fiecare frecven-.
;ceast caracterizare este dat de o funcie de distribuie
spectral a puterii ,engl. #pectral *o2er Distribution M #*D-.
De remarcat c, de fapt, puterea radiat exact pe o anumit
lungime de und este nulA ceea ce specific funcia de
distribuie spectral a puterii este puterea radiat Hntr-un
interval de lungimi de und sau de frecvene, raportat la
limea intervalului. (a atare, distribuia spectral a puterii
luminoase poate fi dat sub dou forme, dup lungimea de
und, sau dup frecven.
Deso%pu&ere" spe!r"l

#pectrul luminii albe, descompunerea spectral a luminii
const Hn izolarea radiaiilor de diferite lungimi de und, adic
separarea individual a fiecrei componente monocromatice.
Descompunerea spectral poate fi realizat)
.tilizInd dispersia luminii ,variaia indicelui de refracie al
unui material transparent Hn funcie de lungimea de und-, prin
trecerea luminii prisme optice. .n fenomen similar are loc Hn
cazul curcubeului.
*rin difracia luminii printr-o reea de difracie.
:ezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de
ctre "saac 1e2ton de la cuvIntul latin pentru apariie.
C"r"!eri*"re" ulorii orpurilor
O suprafa care reflect lumina reflect independent fiecare
component spectral ,fiecare frecven sau, echivalent,
fiecare lungime de und-. ;stfel, caracterizarea fizic a culorii
unui obiect se face printr-o funcie care d, pentru fiecare
lungime de und ,sau frecven-, raportul dintre puterea
radiaiei reflectate i puterea radiaiei incidente. ;stfel, dac
radiaia incident are distribuia spectral a puterii s,- i
suprafaa are funcia coeficient de reflexie pe lungime de und
c,-, lumina reflectat va avea distribuia spectral a puterii
dat de .
O suprafa care reflect difuz toate lungimile de und Hn
mod egal este perceput ca alb, Hn timp ce una neagr
absoarbe toate lungimile de und, fr a reflecta nici una.
#imilar, se poate caracteriza culoarea Hn transparen a unui
corp printr-o funcie care asociaz fiecrei lungimi de und un
coeficient de transmisie.
Perepi" ulorii (e !re o0i
Perepi" ulorii lu%i&ii
Ochiul nu distinge, ca avInd culori diferite, orice surse
luminoase cu distribuii spectrale diferite. /xplicaia este c pe
retin se gsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare tip
fiind sensibili Hn mod diferit la diferitele componente din
spectrul luminii. :spunsul fiecrui senzor este un nivel de
excitaie, care poate fi reprezentat ca un numr real. Dou
culori sunt percepute identic dac oricare dintre ele
declaneaz acelai rspuns din partea fiecrui tip de receptor.

(urbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de celule cu
conuri ,<, D, #- implicate Hn vederea diurn i ale celulelor cu
bastonae ,:- implicate Hn vederea nocturnDatematic, cele de
mai sus se formalizeaz astfel. Eiecare tip de celule se
caracterizeaz printr-o curb de sensibilitate M o funcie
definit pe intervalul de lungimi de und ale luminii vizibile i
cu valori reale pozitive. :spunsul fiecrui tip de receptor este
dat de produsul scalar al distribuiei spectrale a luminii
incidente cu curba de sensibilitate a receptorului respectiv)
unde " este intervalul de lungimi de und ale luminii vizibile, i,-
este distribuia spectral a puterii luminii incidente, iar <,-, D,- i
#,- sunt curbele de sensibilitate ale celor trei tipuri de receptori,
reprezentate Hn figura alturat.
Dou culori sunt percepute identic dac rspunsul la ele, pentru
fiecare tip de receptori, ,r<, rD i r#- este identic.
Perepi" ulorilor o'ie!elor

Dou culori identice pot fi percepute diferit datorit
Ncalibrrii percepiei culorilor dup mediu. (ele dou discuri
galbene au exact aceeai culoare, dar sunt percepute ca avInd
culori diferite.*ercepia culorilor de ctre ochi M de fapt, de
ctre
creier M este complicat de faptul c analizatorul vizual
compar culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile
luminii din mediu.
;stfel, o coal alb ,care reflect Hn mod egal toate culorile
spectrului- apare alb i dac este iluminat cu lumin galben
,de la un bec electric cu incandescen-, i dac este iluminat
cu lumin alb ,de la #oare-, dei distribuia spectral a puterii
luminii reflectate Hn cele dou cazuri este diferit. ;cest lucru
se HntImpl deoarece creierul Ncompenseaz culoarea luminii
primite de ochi dinspre coala de hIrtie, NcalibrIndu-se dup
culorile luminii ambiante.
"nvers, aceeai culoare vzut Hn condiii diferite este
perceput diferit, datorit aceluiai proces de compensare.
Repre*e&!"re" ulorilor
*roblema unei caracterizri standardizate pentru culori se
pune Hn multe domenii, Hntre altele, fabricarea coloranilor i
vopselurilor, fotografia color, televiziune, design grafic, sisteme
de iluminare. /xist mai multe standarde Hn acest sens, cele
mai multe fiind bazat pe standardul de reprezentare OPQ definit
de (ommission internationale de lRSclairage Hn !$C!.

Repre*e&!"re" 12Z i -3
:eprezentarea OPQ const Hn trei numere reale pozitive,
notae O, P i Q, fiecare dintre ei fiind definit ca produsul scalar
dintre distribuia spectral a puterii luminii i o Ncurba de
sensibilitate standardizat)
unde " este intervalul lungimilor de und vizibile ,4%% nm B 5%%
nm-, i,- este funcia de distribuie spectral a puterii luminii
incidente, iar , i sunt curbele de sensibilitate ale receptorilor
din ochi, reprezentate grafic Hn figura alturat.

(uloarea luminii emise de un corp perfect negru, Hn
reprezentare x9Dac se dorete separarea intensitii luminii de
culoarea ei, intensitatea este reprezentat de componenta P,
iar culoarea se reprezint prin valorile x9.
Te%per"!ur" (e ulo"re

(uloarea luminii emise de un corp perfect negru*entru surse ce
produc lumin destul de asemntoare cu cea produs de un
corp negru incandescent, culoarea poate fi caracterizat prin
temperatura pe care trebuie s-o aib un corp perfect negru
pentru a produce culoarea respectiv. ;ceast temperatur se
numete temperatura de culoare a sursei.
Repre*e&!"re" ulorilor o'ie!elor
*entru obiectele care reflect sau transmit lumina, nicio
reprezentare din trei componente reale nu poate descrie
suficient culoarea. /ste posibil s se creeze dou obiecte ; i T
i dou surse de lumin # i : astfel HncIt)
# i : au aceeai culoare perceptual ,aceleai valori OPQ, dar
spectre distincte-,
iluminate de #, obiectele ; i T au aceeai culoare perceptual
,lumina reflectat de cele dou are aceeai descriere OPQ-
iluminate de :, obiectele ; i T au culori perceptuale diferite
,valori OPQ diferite-.
CUPRINS
INTRODUCERE
". CULOAREA
Proprie!"!ii4 o&!r"s!e4 "%es!euri4se%&i)i"!ii
Culori spe!r"le
Culori pi$%e&!"re
Culori pri%"re
Culori 'i&"re (e $r"(ul I
Culori 'i&"re (e $r"(ul II
Culori "l(e
Culori rei
Culori o%ple%e&!"re
II. NONCULORILE
III. PATA DE CULOARE
IV. AMESTECURI CROMATICE SI ACROMATICE
V. AMESTECUL OPTIC
6". AMESTECUL SU,STRATIV
VII. CULORILE IN VIATA NOASTRA
VIII. ASPECTELE FIZICII CULORII
"O. CARACTERIZAREA CULORII LUMINII
1. DESCOMPUNEREA SPECTRALA
1I. CARACTERIZAREA CULORII CORPUROLOR
1II. PERCEPTIA CULORII DE CATRE OCHI
1III. PERCEPTIA CULORII O,IECTELOR
1IV. TEMPERATURA DE CULOARE
1V. REPREZENTAREA CULORI O,IECTELOR
1VI. ANE1A
,I,LIOGRAFIE
:otaru, DariaFDumbrava , Daria /D.(;T"; *<;#T"(; "1
"16;T;D;1T.< *:"D;:. /ditura +Gheorghe (artu- ;lexandru,
!$$3.
(onstantin ,*aul (.<O;:/ +;:T; ;DT"/1T editura
Deridiane, #ibiu, !$5$
(onstantin , *aul +#; 6O:T"D D/#*:/ (.<O;:/ , editura + "on
(reanga , Tucuresti, !$=3
Galthe, T/O:"; (.<O:"<O:, /ditura *rincipes, "asi, !$$K
<azarescu, <iviu +(.<O:"</ "1 ;:T; , /ditura *olirom. "asi
0%%$
*irnog. "on +GL"D D/TOD"( D/ /D.(;T"/ *<;#T"(;) /ditura
(ompania, Tucuresti , 0%%5
#usala, "on +(.<O;:/; (/; D/ TO;T/ Q"</</U. /ditura
;lbatros, Tucuresti, !$=0
"loaia , DariaF Tohanescu, ;lexandru +D/TOD"(; *:/D;:""
D/#/1.< /ditura Didactica si *edagogica , Tucuresti , !$5!
Dihailescu, Dan +<"DT;>.< (.<O:"<O: #" ;< EO:D/<O:
/ditura #tiintifica si /ncilopedica, Tucuresti, !$=%.
+;<T.D D/TOD"( D/ (:/;T"/ *<;#T"(; , /ditura ;rta Grafica,
Tucuresti.
ANE1A