Debitul de apa

Debitul de apa sau debitul lichid este parametrul hidrologic cel mai
utilizat pentru a exprima scurgerea sistemelor fluviatile. El reprezinta
cantitatea de apa care se scurge prin sectiunea active a unui rau in unitatea
de timp.
Se noteaza simbolic cu litera Q, si are ca unitati de masura m/s sau l/s.
Determinarea debitelor lichide ale raurilor se poate realize prin
metode indirecte sau directe, in functie de precizia dorita, de
caracteristicile scurgerii, de miloacele tehnice.
!etodele indirecte presupun determinarea mai intai a unor elemente
hidraulice si de dinamica "suprafata sectiunii, raza hidraulica, viteza apei,
panta apei# ce vor fi introduce in formule.
!etodele directe permit determinarea debitului cu autorul unor
dispozitive si instalatii speciale, in functie de care se disting$ metoda
volumetrica, metoda chimica, metoda deversorilor hidrometrici.
Dintre metodele indirecte, cea mai utilizata este sectiune%viteza,
bazata pe relatia care exista intre debitul de apa "Q#, suprafata sectiunii" #
si viteza medie a apei in sectiune "&m#$ Q' x &m.
Determinarea debitului de apa "Q# prin metoda sectiune%viteza cu
autorul moristii hidrometrice se realizeaza determinand vitezele apei in unul
sau mai multe puncte dintr%un numar de verticale fixe, iar pe baza acestora
se calculeaza vitezele medii ale verticalelor respective.
(unoscand vitezele medii ale verticalelor stabilite, devitul de apa
dintr%o sectiune poate fi calculate prin mai multe metode si anume$ metoda
analitica, metoda grafomecanica, metoda grafoanalitica si metoda izotahelor.
!etode directe de determinare a debitului de apa$ metoda
volumetrica, metoda chimica, metoda deversorilor hidrometrici si a canalelor
calibrate.
Determinarea debitului de apa cu autorul cheii limnimetrice constituie
una din metodele de baza a obtinerii indirecte a debitelor, utilizate in
activitatea hidrologica.
)rincipiul metodei consta in stabilirea unei relatii intre nivelul apei si
debit. *ceasta relatie poarta numele de cheie limnimetrica si poate fi
exprimata grafic "curba nivel%debit#, sub forma tabelara sau
analitic"expresie matematica#.
+. (urba nivel%debit ilustreaza grafic legatura dintre nivelul ",# si
debitul apei "Q# intr%o sectiune$ Q'f",#.
Debitul de apa pentru un nivel cunoscut se determina citind pe cheia
limnimetrica valoarea lui Q corespunzatoare nivelului respectiv.
-n natura exista numeroase situatii in care patul albiei este instabil,
iar scurgerea apei este influentata din cauza producerii viiturilor, a
fenomenelor de remuu, prezentei formatiunilor de gheata sau a vegetatiei.
-n asemena cazuri, cheia limnimetrica nu se mai prezinta sub forma unei
curbe unice cu concavitatea spre axa debitelor, ci poate prezenta bucle si
ramuri, variabile pentru perioade scurte de timp.
.. (heia limnimetrica tabelara se realizeaza pe baza curbei Q' f",# si
permite determinarea rap. debitelor pe baza cunoasterii nivelurilor.
Determinarea debitelor cu autorul cheii tabelare se realizeaza citind in
table valoarea lui Q corespunzatoare nivelului dorit.
Debitele determinate prin diferite metode sta la baza prelucrarilor
care sa permita valorificarea lor pentru diverse scopuri. )rincipalele aspecte
ale prelucrarii debitelor constau in$ determiarea debitelor caracteristice, a
debitelor cu anumite frecvente si durate, a debitelor cu diferite asigurari
precum si in realizarea de reprezentari grafice.
-n determinarea debitelor caracteristice, o etapa importanta o
reprezinta cea a calcularii debitelor zilnice. )rincipala metoda utilizata in
acest scop este cea a cheii limnimetrice.
)e baza debitelor zilnice si a celor masurate se stabilesc si analizeaza
debitele caracteristice din timpul unui an sau pentru o perioada multianuala.
Dintre acestea, cele mai representative sunt$ debitele caracteristice lunare
"debitul mediu lunar, maxim si minim lunar#, debite caracteristice anuale
"debitul mediu annual, maxim si minim anual#, debite caracteristice
multianuale "debitul maxim maximorum, minim minimorum mediu multianual
sau debitul modul, debitul de etia#.
/ibliografie$ )isota -., 0aharia 1iliana, 23idrologia uscatului, .445,
Editura 6niversitara, /ucuresti.
!asurarea nivelului apei raurilor
7ivelul apei raului este unul dintre cei mai importanti parametric
hidrologici. El reprezinta pozitia suprafetei libere a apei fata de un plan
orizontal fix de raportare.
-n vederea efectuarii masuratorilor asupra nivelului apei raului,
posturile hidrometrice dispun de dispozitive si instalatii speciale, precum$
mirele hidrometrice, limnigrafele, telelimnimetrele si telelimnigrafele.
!irele hidrometrice au cea mai larga raspandire deoarece nu sunt
costisitoare si permit determinarea cu usurinta a nivelurilor. Sunt instalatii
ce includ, de regula, o placa de mira si un support pe care aceasta se fixeaza.
)entru inregistrarea nivelurilor extreme ale apei "minime sau maxime#
se utilizeaza instalatii de mira speciale cum sunt cutia marior sau cutia
/llznia8 si mirele cu zimti sau cu flotori, in cazul carora nivelul maxim sau
minim este indicat de pozitia in care se blocheaza flotorul.
1imnigrafele sunt instalatii pentru masurat nivelul apei mai complexe,
ce se folosesc pentru raurile la care sunt necesare informatii mai detaliate
si mai precise asupra regimului de variatie a nivelurilor apei.
9elelimnimetrele si telelimnigrafele sunt aparate speciale, de
inregistrare automata si transmitere la distanta a informatiilor privind
oscilatiile nivelului apei raului.
9ransmiterea automata se poate face continuu sau cand sunt
solicitate datele. Statia de receptie primeste informatiile fie sub forma de
impulsuri electrice care trebuiesc masurate si convertite in cifre "in cazul
telelimnimetrelor#, fie sub forma de diagrama de variatie in timp a nivelurilor
"in cazul telelimnigrafelor#.
-n scopul perfectionarii metodologiei de masurare a nivelului apei
raurilor, au fost concepute noi tehnici si dispozitive, utilizate in prezent in
unele tari ale Europei :ccidentale si S.6.*., atat in reteaua de posturi
hidrometrice, cat si in determinarile expeditionare.

*ceste noi tehnici pot fi grupate in doua categorii$ masuratori hidrostatice
si masuratori fara contact cu apa.
!asuratorile hidrostatice au ca principiu determinarea presiunii
exercitate de inaltimea coloanei de apa asupra unui captor de presiune. (a
dispozitive utilizate in acest tip de masuratori se inscriu captorii de presiune
si limnigraful cu bule de aer.
!asuratorile fara contact cu apa constau in emiterea de smnale radar
sau de ultrasunete cu autorul unor dispozitive speciale amplasate in puncte
fixe, la o anumita distanta deasupra nivelului apei. )rincipiul de masurare
consta in determinarea timpului in care semnalele emise de aparate si
reflectate de oglinda apei parcurg distanta de la emitator la receptor.
-n functie de tipul de semnal utilizat, masuratorile fara contact cu apa
se pot efectua prin dispozitive sau cu dispozitive cu ultrasunete.
Determinarea vitezei curentului de apa
!iscarea apei raurilor este un fenomen complex. &iteza de deplasare a
apei raurilor este foarte variabila, fiind influentata de numerosi factori
precum$ forta gravitationala, cantitatea de apa care se scurge, de latimea si
adancimile albiei, de panta acesteia, de rugozitatea patului.
-n cazul albiilor libere si simetrice, cvasirectilinii, viteza apei creste
de la maluri spre milocul apei si de la fund spre suprafata. -n albiile
asimetrice, cu maluri convexe si concave vectorii de viteza cresc spre malul
cu adancimea cea mai mare . -n situatia in care apa raului este acoperita cu
un pod de gheata, vectorii de viteza cresc de la baza podului de gheata spre
milocul curentului de apa, aceasta datorita frecarii moleculelor de apa de
suprafata interioara a ghetii.
)e verticala, marimea vectorilor de viteza este diferita, in functie de
adancimile apei, de panta talvegului si de prezenta sau absenta unor
obstacole de pe patul albiei "praguri, bancuri nisipoase submerse, rugozitati,
bolovani, etc.#
: imagine generala despre repartitia vitezelor in sectiunea active a
raului o dau izotahele sau liniile de egala viteza. Distributia izotahelor se
obtine prin inscrierea in profilul sectiunii active, a hidrografelor de la
fiecare verticala de adancime si unirea punctelor cu aceeasi viteza a apei,
obtinute prin interpolarea vitezelor masurate la diferite adancimi pe
verticale.
&iteza curentului de apa se determina cu dispozitive diferite, precum
factorii "de suprafata, integratori#, praina hidrometrica, tubul hidromtric,
bastonul lui ;ens, morisca hidrometrica. -n ultimii ani, in Europa :ccidentala
si S.6.*. s%au dezvoltat dispozitive si metodologii perfectionate de masurare
a vitezei apei raurilor$ metoda *D() "bazata pe utilizarea energiei acustice#,
sondele electromagnetice, aparatele acustice.
Dispozitivul cel mai larg raspandit si utlizat pentru masurarea vitezei
curentului de apa este morisca hidrometrica. Ea permite determinarea cu
destula precizie a vitezei punctuale a apei la diferite adancimi.
!orisca hidrometrica poate fi confectionata din metal sau material
plastic si este alcatuita din trei parti principale$ elicea "rotorul#, corpul si
coada "sau ampenaul#.
!asurarea vitezei apei cu morisca hidrometrica sta la baza calcularii
debitului lichid al unui rau prin metoda sectiune%viteza.
&iteza curentului de apa se determina in puncte situate la diferite
adancimi, intr%o serie de verticale fixe "alese dintre verticalele de sonda#
situate in profilul sectiunii de masurare, numite verticale de viteza. 7umarul
verticalelor se stabileste in functie de latimea raului. )e fiecare verticala,
viteza se masoara in unul sau mai multe puncte la adancimi standard, in
functie de adancimea apei "h#, de diametrul elicei, de existenta formatiunilor
de inghet.
/ibliografie$ )isota -., 0aharia 1iliana, .445, 23idrologia uscatului,
Editura 6niversitara, /ucuresti.
*nalizele fizico%chimice ale apei
*pa este cel mai obisnuit solvent pentru maoritatea substantelor
organice si anorganice, de aceea apele naturale contin in disolutie cantitati
apreciabile de saruri, acizi si al8ali "baze#.
*pa naturala contine impuritati dispersate sub forma de particule de
natura minerala si organica in suspensie "coloidala sau gravitationala# si
dizolvate.
(ompozitia chimica a apei se determina prin analize chimice calitative
si cantitative.
*devarata forma sub care se gasesc diferitele substante
dizolvate in apa nu se cunoaste, deoarece pentru efectuare analizelor se
folosesc reactivi, sau se utilizeaza cultura, care produc transformari, ceea
ce se poate afirma cu siguranta, este ca in apa se gasesc metale si metaloizi,
precum si compusi ai lor cu oxigenul, sub forma de ioni.
-n buletinele de analiza chimica a apei, cantitatea de substante
dizolvate se exprima in gf/dm' " #< in maoritatea cazurilor este
suficienta urmarirea si dizolvarea numai unor anumite substante aflate in
apa, sub forma de caracteristice generale$ reziduul fix, reactia apei,
duritatea, substantele organice.
(unoasterea in detaliu a problemelor legate de calitatea apei raurilor
nu face obiectul cursului de hidraulica si hidrologie. *ici se atrage numai
atentia asupra necesitatii cunoasterii de catre constructorii hidrotehnici si a
acestor caracteristici ale apei care sunt utile, atat pentru alegerea unor
materiale de constructie, pentru stabilirea procedeelor de tratare a apei, in
cazul utilizarii ei pentru alimentarea cu apa a populatiei, sau pentru
satisfacerea nevoilor tehnologice ale industriei si agriculturii.
De asemenea, cunoasterea mai precisa a careacteristicilor calitative
ale apei din rauri si lacuri, in corelatie cu elementele hidrologice, face
obiectul problemelor de protectie a apelor naturale impotriva poluarii lor de
catre apele uzate, descarcate din canalizarile centrlor populate si ale
industriilor.
)roprietati fizice ale apelor subterane
)roprietatile fizice si organoleptice ale apelor subternae studiate in
cadrul cercetarilor hidrogeologice sunt$ temperature, tranparenta, culoarea,
misorsul, gustul, conductibilitatea electrica si radioactivitatea.
9emperatura variaza in functie de conditiile termodinamice ale
regiunii in care are loc circulatia apelor subterane, de la 4= ( , in regiunile cu
zapezi persistente, la +44 = ( in regiunile vulcanice sau cu gheizeri si intre >%
.4= ( in conditiile climatice ale latitudinilor medii.
9ranparenta este in functie de cantitatea de substante minerale
dizolvate si de prezenta sau lipsa unor substante organice. Ea se exprima
prin procente de turbiditate si se considera egala cu +44?, cand are aceeasi
valoare cu etalonul care consta din +44 mg pulbere de creta de diatomee la
litru de apa.
(uloarea depinde de compozitia chimica a substantelor minerale
dizolvate si de prezenta unor compusi organici. -n prezenta substantelor
chimice, apa are culoare galbuie pana la brun deschis, prezenta unor cantitati
mare de saruri acide de fier in apa dau o culoare verde%galbuie. *pele din
turbarii au o culoare bruna.
!irosul lipseste in mod obisnuit. -n cazul apelor stagnante poate fi de
hidrogen sulfurat sau, in puturi captusite cu lemn de putreziciune.
(onductibilitatea electrica este proprietatea apelor subterane pentru
a fi bune conducatoare de electricitate. *pa obisnuita conduce suficient de
bine curentul electric datorita continutului de saruri dizolvate. &aloarea
conductibilitatii creste odata cu cantitatea sarurilor dizolvate. 6nitatea de
masura a conductibilatii specifice este cm
)entru apa pura, conductibilitatea specifica este de @A+4 " #, iar
pentru apa obisnuita poate varia de la 55A+4 la +,5 " #.
Badioactivitatea este conditionata de prezenta unor emanatii de
radius au toriu. !aoritatea apelor subterane au o anumita radioactivitate,
care ramane aproape invariabila in decursul timpului.
/ibliografie$ )rof. )isota -., (onf. dr -ului /uta, 23idrologie , Editura
Didactica si )edagogica, /ucuresti.
Elena 9rofin, 23idraulica si hidrologie, Editura Didactica
si )edagogica, /ucuresti, +CD@.