CUPRINS:

Regatul Spanieipag.2
Aderarea la UEpag.2
Istoria Spanieipag.4
Politica Spanieipag.4
Geografia Spaniei.pag.
Econo!ia Spaniei..pag.
"e!ografia Spanieipag.
Cultura Spanieipag.#
$ransportul in Spania..pag.%
1
SPANIA
Regatul Spaniei - despre Spania
Spania este o &ar' situat' (n sud)*estul Europei. +ace parte din Peninsula I,eric'
(!preun' cu Portugalia -i Gi,raltar. .n nord)est se (n*ecinea/' cu +ran&a -i Andora
de)a lungul 0un&ilor Pirinei. "up' sf1r-itul regi!ului +ranco2 Spania a de*enit o
!onar3ie constitu&ionala (n 456% c1nd o nou' constitu&ie a fost adoptat'.
Aderarea Spaniei la Uniunea Europeana:
Uniunea European' de ast'/i2 creat' in 4562 prin $ratatul de la Ro!a2 se nu!ea
la inceput Co!unitatea Econo!ic' European' 7CEE sau Pia&a Co!un'8. Scopul ei
principal era toc!ai asigurarea li,erei circula&ii a oa!enilor -i !'rfurilor2 f'r' ta9e
*a!ale2 (ntre statele !e!,re. Ini&ial2 la CEE au participat doar -ase &'ri: +ran&a2
R+G2 Italia2 :elgia2 ;landa -i <u9e!,urg. Au ur!at2 (n ti!p2 !ai !ulte *aluri de
e9tindere: (n 456= au aderat 0area :ritanie2 "ane!arca -i Irlanda> in 45%4 ? Grecia>
(n 45%# ? Spania -i Portugalia> (n 455 sunt acceptate in UE Austria2 +inlanda si
Suedia> (n sf1r-it2(in 2@@4 au intrat (n Uniune alte 4@ state2 de aceasta dat' !ai ales
din Estul si Centrul Europei 7dintre care % se aflaser'2 decenii (n -ir2 su, Augul
co!unist al 0osco*ei8: cele trei &'ri ,altice2 Polonia2 Ce3ia2 Slo*acia2 Slo*enia2
Ungaria2 0alta -i Cipru. Cre-terea continu' a nu!arului de state !e!,re a consolidat
econo!ia europeana2 care producea pentru un nu!'r tot !ai !are de consu!atori ai
unei pie&e continentale unice: popula&ia CEE era in 45%@ de =46 !ilioane de persoane2
(n ti!p ce SUA a*eau atunci doar 22% !ilioane de locuitori. <a inceputul anilor B5@2
CEE 7de*enit' din 4552)455=2 (n ur!a $ratatului de la 0astric3t2 UE8 a*ea deAa peste
=4@ !ilioane de persoane. "ar l'rgirea continu' a UE nu produce doar ,eneficii
pentru Uniune. A-a de e9e!plu2 (n ur!a ulti!ului *al de aderare2 PI:Clocuitor a sc'/ut
de la 2=.=%@ la doar 2=.45@ 7fiindc' &arile din Est sunt2 aproape toate2 !ai pu&in
de/*oltate -i !ai sarace dec1t *ec3ii !e!,rii ai UE2 a*1nd un PI: !ediuClocuitor de
doar 2=D din cel al UE8. Pe !'sur' ce de*ine !ai !are2 UE se transfor!a ? afir!au
unii speciali-ti ? (ntr)o structur' !ai pu&in coerent'2 cu contraste interne !ai !ari2 (n
plus2 dina!ica de!ografic' (n %2 din cele 4@5 regiuni din &'rile recent aderate este
negati*'2 ceea ce *a accentua i!,'tr1nirea UE.
.ntre 4554 -i 4552 transferurile de fonduri *enite dinspre UE au repre/entat =2D
din PI:)ul Greciei2 =2=D (n ca/ul Portugaliei2 224D (n ca/ul Irlandei -i 42D din PI: (n
ca/ul Spaniei. C3iar -i dup' ce aAutoarele directe ? *enite su, for!a fondurilor
structurale -i a fondului de coe/iune ? s)au !ai redus2 resursele financiare
co!unitare au continuat s' Aoace un rol !aAor (n aceste patru &ari: (ntre 2@@@ si
2@@#2 de e9e!plu2 4D din in*esti&iile totale (n Grecia i!plic' fonduri ale UE2 iar (n
ca/urile Portugaliei2 Irlandei -i Spaniei2 cota)parte repre/entat' de ,anii *eni&i direct
de la Uniune este de 44D2 respecti* 4@D si #D din totalul in*esti&iilor. Adesea2 rolul
spriAinului pri!it din partea UE s)a do*edit a fi spectaculos in dep'-irea relati* rapid'
a r'!1nerii (n ur!'.
2

Extinderea ctre sud - un factor pozitiv:
.n ti!p ce unii se !ai (ndoiau (ncE de faptul cE includerea 0arii :ritanii fusese o
alegere ,unE2 aderarea Greciei2 a Spaniei -i Portugaliei2 adicE e9tinderea cEtre sud2
a fost consideratE de toatE lu!ea2 din punct de *edere politico)strategic2 un lucru
po/iti* -i necesar. Punctele !ai sla,e erau (nsE consecin&ele de ordin econo!ic -i
institu&ional2 pe care aceastE e9tindere le aducea cu sine. Ni*elul de de/*oltare
econo!icE din toate cele trei &Eri se afla (n !od e*ident su, !edia Co!unitE&ii>
eterogenitatea sporitE precu! -i2 fErE (ndoialE2 !Erirea considera,ilE a nu!Erului
statelor !e!,re2 (i fEcea pe !ul&i sE)-i e9pri!e (ngriAorarea (n ceea ce pri*ea
eficien&a institu&iilor -i decursul proceselor deci/ionale.
Extinderea ctre sud, sub semnul problemelor interne ale CE:
E9tinderea cEtre sud a fost (nsE cel !ai !ult influen&atE de pro,le!ele pe care le
a*ea Co!unitatea (n interior la (nceputul anilor %@. "e fapt era *or,a de di*ergen&e
de opinie (n ceea ce pri*ea e*olu&ia pe *iitor a procesului de integrare. Aceste
pro,le!e au (nt1r/iat considera,il negocierile de aderare2 -i de a,ia dupE anul 45%42
c1nd la su!!itul de la +ontaine,leau2 au fost trasate liniile proiectului pentru pia&a
internE -i a Actului Unic European2 s)a putut aAunge la un consens (n ceea ce pri*ea
data concretE a aderErii Spaniei -i Portugaliei ) 4 ianuarie 45%#. "ar -i e9tinderea
cEtre sud a a*ut efectele ei asupra de/*oltErii Co!unitE&ii. Astfel2 anu!ite do!enii
politice -i !ai ales Politica AgrarE Co!unE au a*ut !ult de suferit de pe ur!a
acesteia. Politica regionalE a tre,uit -i ea !odificatE2 pentru ca noii !e!,rii sE
poatE intra pe pia&a internE.
Spania a recuperat decalajele n ultimul deceniu:
$enta&ia puternic' de a *isa este e*identa2 dar are pro,a,il -i neaAunsuri2 co!entea/'
pu,lica&ia conser*atoare. C1nd Spania a intrat in UE2 in 45%# 7(!preun' cu Portugalia2
ridic1nd nu!'rul !e!,rilor Co!unit'&ii Europene la 4282 PI:)ul s'u pe cap de locuitor
se situa la 6@ la sut' din !edia grupului.
Fece ani !ai t1r/iu2 c1nd (n clu,ul european intraser' Austria2 +inlanda -i Suedia2
PI:)ul Spaniei pe cap de locuitor (nc' era la circa dou' trei!i din !edia celor 4
!e!,rii ) 42.4@@ de euro2 co!parati* cu !edia european' de 4%.5@@ de euro. Al
Irlandei era de 4#.4@@ de euro2 iar al 0arii :ritanii de 4#.2@@ de euro. $ransfor!area
cu ade*'rat dina!ic' a Spaniei s)a inta!plat nu!ai (n ulti!ii /ece ani. PI:)ul Spaniei
pe cap de locuitor este acu! la %@ la suta din !edia *ec3ilor !e!,ri UE2 adic' circa
26.#@@ de euro (n 2@@#. Irlanda a eclipsat aceast' perfor!ant'2 aAung1nd la un PI:
pe cap de locuitor de 4@.5@@ de euro2 cu !ult peste cel al Regatului Unit2 de =4.2@@
euro.
Galoarea Produsului Intern :rut al Spaniei s)a !aAorat cu =2D2 (n anul 2@@2 iar (n
tri!estrul patru a crescut cu @25D2 a infor!at Institutul Na&ional de Statistic'2 citat
de AP. Cre-terea econo!ic' a continuat (ntr)un rit! alert -i (n tri!estrul patru al
anului trecut2 (n ciuda cererii interne sc'/ute. Co!isia Europeana a esti!at o cre-tere
3
de 222 procente pentru econo!ia Uniunii Europene2 (n anul curent2 iar pentru cele 42
state ale /onei euro a esti!at o cre-tere de 425 procente. Esti!'rile repre/int' o
e9trapolare a pre*ederilor de cre-tere econo!ic' a celor cinci econo!ii puternice ale
UE2 respecti* Ger!ania2 +ran&a2 0area :ritanie2 Italia -i Spania2 &'ri care acoper'
6D din produc&ia econo!ic' a UE -i %@D din cea a /onei euro.
Istoria Spaniei:
.ncep1nd cu secol IH (.Ir.2 cel&ii2 fenicienii2 grecii -i cartagii au intrat (n
Peninsula I,eric'2 ur!a&i de Repu,lica Ro!an'2 care a aAuns (n secolul II (.Ir.. <i!,a
de acu! a Spaniei2 religia -i siste!ul Auridic d'inuie din perioada ro!an'. Cucerit' de
*i/igo&i (n secolul G d. Ir. -i atacat' de !ai !ulte ori (n 644 de !aurii nord)africani
isla!ici2 Spania !odern' a (nceput s' se for!e/e dup' ReconJuista2 eforturile de a)i
eli!ina pe !auri2 care au r'!as aici p1n' (n 4452. .n 4452 Regina Isa,ella I de Castilia
a (nceput inc3i/i&ia spaniol'2 care a durat peste =@@ ani. Acesta a fost -i anul (n care
i)a dat lui C3ristop3er Colu!, ,anii pentru pri!a sa c'l'torie pe Atlantic spre K<u!ea
Nou'K. P1n' (n 4422 unificarea Spaniei din /ilele noastre a fost co!plet'. $otu-i2
proiectul !onar3ilor castiliani a fost de a unifica (ntreaga I,erie2 iar acest *is a p'rut
aproape (ndeplinit2 c1nd +ilip al II)lea a de*enit rege al Portugaliei (n 4%@2 -i al
celorlalte regate i,erice 7colecti* cunoscute ca -i KSpaniaK care nu era pe atunci un
stat unificat8.
.n secolul HGI2 Spania a de*enit cea !ai puternic' na&iune din Europa2 datorit'
,un'st'rii deri*ate din coloni/area spaniol' a A!ericii. "ar o serie de ra/,oaie lungi2
costisitoare -i re*olte a (nceput declinul puterii Spaniei (n Europa. Secolul HH ini&ial a
adus pu&in' pace> coloni/area Sa3arei de Gest2 0arocului Spaniol -i a Guineei
Ecuatoriale a fost pro,at' ca -i un su,stitut al pierderilor din A!erica. ; perioad' de
dictatur' 7452=)45=48 s)a (nc3eiat prin sta,ilirea celei de A "oua Repu,lic' Spaniol'.
Cre-terea polari/'rii politice2 co!,inat cu cre-terea *iolen&ei ne*erificate2 a dus la
i/,ucnirea R'/,oiului Ci*il Spaniol (n iulie 45=#. Ur!1nd *ictoria for&elor sale
na&ionaliste (n 45=52 generalul +rancisco +ranco a condus o natiune epui/ata politic si
econo!ic.
$otu-i2 (n anii 45#@ -i anii 456@2 Spania a fost transfor!ata gradual (ntr)o econo!ie
industrial' !odern' cu un sector de turis! (n cre-tere. Spania a aderat la ;$AN (n
45%2 -i a de*enit !e!,r' a Uniunii Europene (n 45%#. "up' !oartea lui +ranco2
*ec3ilor na&ionalita&i istorice ) Lara :ascilor2 Catalonia -i Galicia ) li s)a dat o
autono!ie !are2 care2 s)a e9tins spre toate regiunile spaniole.
Politica Spaniei:
Spania este o !onar3ie constitu&ionala2 cu o !onar3ie ereditar' -i cu un
parla!ent ,ica!eral2 Cortes sau Ansa!,lul National. Puterea e9ecuti*' consta din
Consiliul de 0ini-trii pre/idat de Pre-edintele Gu*ernului 7ase!'n'tor unui pri!
!inistru82 propus de !onar3 -i ales de c'tre Ansa!,lul Na&ional dup' alegerile
legislati*e.
Puterea legislati*' este for!at' din Congresul "eputa&ilor 7Congreso de los
"iputados8 cu =@ de !e!,rii2 ale-i prin *ot popular pe liste),loc2 prin repre/entarea
propor&ional'2 destina&i s' ser*easc' ti!p de patru ani2 -i un Senat sau Senado cu 25
4
de locuri din care 2@% for!ate din ale-ii direc&i pe ,a/a *otului popular -i ceilal&i 4
tri!i-i de legislaturile locale pentru a ser*i tot ti!p de patru ani.
.n 2@@=2 Spania discuta cu Regatul Unit despre Gi,raltar2 o !ica peninsul' care -i)a
sc3i!,at posesorul (n ti!pul R'/,oiului Spaniol de Succesiune (n 4644. "iscu&iile se
refer' la (!p'r&irea su*eranit'&ii asupra peninsulei2 su,iect al unui referendu!
constitu&ional al gi,raltarienilor2 care -i)au e9pri!at opo/i&ia fa&' de orice act de
supunere fa&' de Spania.
Spania este2 (n pre/ent2 statul autono!iilor2 func&ion1nd ca o federa&ie de Co!unit'&i
Autono!e2 fiecare cu puteri -i legi diferite 7de e9e!plu unele au propriile lor siste!e
educa&ionale -i de s'n'tate2 altele nu8.
$eroris!ul este o pro,le!' (n Spania de ast'/i2 de c1nd E$A 7<i,ertatea si
Pa!1ntul :asc8 (ncearc' s' c1-tige independen&a ,asc' prin !iAloace *iolente2
inclu/1nd utili/area ,o!,elor -i a cri!elor. "e-i gu*ernul autono! ,asc nu asista o
astfel de *iolen&'2 diferitele aproprieri de pro,le!' sunt o surs' de tensiune (ntre
gu*ernele central -i ,asc.
Geografia Spaniei:
$eritoriul de ,a/' al Spaniei este do!inat de platouri (nalte -i de lan&uri
!untoase ca -i Pirineii -i Sierra Ne*ada. "in ace-ti !un&i i/*or'sc !ai !ulte r1uri
i!portante2 precu! $agus2 E,ro2 "uero2 Guadiana -i GuadalJui*ir. "e)a lungul
coastelor se gasesc c1!pii alu*ionare2 din care cea !ai !are este GuadalJui*ir (n
Andalusia. Spania se (n*ecinea/' la est cu 0area 0editeran' 7con&in1nd Insulele
:aleare82 la *est cu ;ceanul Atlantic2 unde se g'sesc2 pe coasta African'2 Insulele
Canare.
Cli!a Spaniei este (n principal te!perat' -i !editeranean'> e9ist' *eri calde (n
interior2 !ai degra,' cu condi&ii !oderate -i (nnorate pe coast'. Iernile sunt (nnorate
-i reci (n interior2 regiunile de pe coasta fiind relati* te!perate.
Econo!ia Spaniei:
Econo!ia capitalist' !i9t' a Spaniei suport' un PI: care pe o ,a/a per capital
repre/inta %@D din cel al econo!iilor *est)europene. Gu*ernul s'u de centru)dreapta
a lucrat cu succes pentru a c1-tiga aderarea la pri!ul grup de &'ri ce au lansat
!oneda unic' european' pe 4 ianuarie2 4555. Ad!inistra&ia lui Mose 0aria A/nar a
continuat sa ad*oce li,erali/area2 pri*atisation2 si deregulari/area econo!iei -i a
introdus unele refor!e pentru ta9e (n final. No!aAul a sc'/ut *i/i,il su, ad!inistra&ia
lui A/nar2 dar ra!1ne una din cele !ai !ari rate din Uniunea Europeana2 la 4=D.
Gu*ernul (ncearc' s' fac' progrese *iitoare (n sc3i!,area legilor de !unc' -i
refor!are a sc3e!elor de pensie2 care sunt c3eia sustinerii at1t a a*ansarii econo!iei
interne a Spaniei2 c1t si a co!petiti*itatii e9terne (ntr)un !ediu cu o !oneda unica.
"e!ografia Spaniei:
Se poate spune ca Spania este co!pusa din !ulte na&ii dar a adoptat cultura
castilian' ca sa fie cea spaniola2 desi e9ista o crestere a recunoa-terii a altor
na&ionalit'&i (n'untr)ul &'rii2 ca -i a celei ,aste.
Patru li!,i i!portante sunt *or,ite (n Spania2 care sunt li!,i oficiale (n anu!ite
regiuni:
5
O spaniola 7castellano sau espaPol82 li!,a oficiala (n (ntreaga Spanie.
O catalana 7catalQ sau *alenciQ8 (n Catalonia 7CatalunRa82 Insulele :aleare 7Illes
:alears82 si parti ale co!unitatii autono!e Calencia 7GalSncia2 unde li!,a este
denu!ita *alenciana8.
O ,asca 7eusTara8 (n $ara ,ascilor 7EusTadi82 si parti din Na*arre.
O galiciana 7galego8 (n Galicia 7Gali/a8.
Catalana2 galiciana si castiliana2 !ai co!un denu!ita KspaniolaK2 sunt descendente ale
li!,ii latine si au propriile lor dialecte> e9ista de ase!enea si alte dialecte ro!anice2
ca si asturiana sau :a,le (n Asturias si parti din <eUn2 aragone/a (n o parte din
AragUn2 si arane/a 7o *arianta gascono)occitana8 (n Gal dVAran la nord)*est de
Catalonia. Spaniola *or,ita (n A!erici este descendenta a dialectului spaniol *or,it (n
sud)*estul Spaniei.
Spania este o tara predo!inant ro!ano)catolica 754D8. Cel !ai i!portant grup
!inoritar este for!at din tigani.
Cultura Spaniei:
Cultura spaniola este un a!estec de traditii si influente di*erse2 de la cele
latine si i,erice2 la catolicis!ul ro!ano)catolic sau uni*ersul isla!ic !aur2 o lu!e
eclectica de !inoritati si legende2 cu o istorie indelungata si fascinanta.
"in punct de *edere *esti!entar de e9e!plu2 de)a lungul istoriei diferitele
regiuni ale Spaniei au adoptat porturi regionale specifice2 si c3iar daca in pre/ent cei
!ai !ulti spanioli se i!,raca la fel ca si ceilalti europeni2 s)au pastrat si aceste *alori
si traditii in di*erse regiuni. In E9tra!adura si in alte !ici localitati din Castilia
portul traditional a ra!as si asta/i auster si si!plu2 in ti!p ce in Andalu/ia 3ainele
purtate la di*erse oca/ii festi*e sunt pretentioase si ,ogate2 poate c3iar ostentati*e
pentru oc3ii strainilor. :arcelona este la randul ei unul dintre cele !ai elegante si
stilate orase din Europa2 desi !ai putin e9tra*agant decat Paris sau 0ilano.Cei care
aAung pentru pri!a oara in Spania *or a*ea supri/a de a descoperi nu!eroase locuri si
o,iceiuri fascinante2 aceasta tara fiind una dintre destinatiile turistice ideale2 plina
de curio/itati si traditii greu de ignorat. Spania este interesanta pentru istoria2
cultura2 poporul2 geografia2 artele si personalitatea sa.
6

Ca un pri! e9e!plu2 turistii care aAung in Galencia se pot ,ucura de +esti*alul <a
$o!atina2 un e*eni!ent neo,isnuit si in egala !asura a!u/ant2 in ti!pul caruia
participantii se lupta intr)o !aniera inedita2 aruncand unii intr)altii cu rosii ,ine
coapte. +esti*alul2 care are loc anual2 in ulti!a !iercuri a lunii august2 tranfor!a
stra/ile orasului intr)un ca!p de lupta plin de rosii stri*ite si luptatori acoperiti din
cap pana in picioare de suc. Asa ca nu este de !irare ca un necunoscator sa se
tre/easca prins in !iAlocul conflictului.

<a Cordo,a2 turistii pot *edea unul dintre cele !ai interesante poduri din Spania2
El Puente Ro!ano. Sau2 la :il,ao2 poate fi *i/itat 0u/eul Guggen3ei!2 desc3is in 45562
unul dintre cele !ai i!portante !u/ee de arta conte!porana din lu!e.
<a Se*ilia turistii se pot ,ucura de +eria de A,ril2 un festi*al in ti!pul caruia in
di*erse centre populare au loc de!onstratii de dans traditional sau targuri populare.
Astfel aici au loc lupte cu tauri2 se pot gusta traditionalele paella sau pot fi ad!irati
dansatorii de fla!enco.

Granada este un alt oras fascinant2 care !erita descoperit. Aici se gaseste <a
Al3a!,ra2 o constructie deose,ita2 care co!,ina arta isla!ica2 ar3itectura si
orna!entatiile ,ogate intr)un proiect i!presionant. In partea de nord *est a tarii se
gaseste Picos de Europa2 unul dintre cele !ai interesante locuri din Spania2 cu !unti
isi orase !inunate.
7
In ti!pul dupa)a!ie/ii2 cand ar fi !ai ,ine sa *a rela9ati pur si si!plu2 asa cu!
este o,iceiul2 Spania pare atat de departe de agitatia o,isnuita in alte orase
europene. Este Siesta2 inter*alul in care !aAoritatea !u/eelor si !aga/inelor sunt
inc3ise pentru doua)trei ore2 pau/a din fiecare /i2 un o,icei care ar putea parea
ciudat celor o,isnuiti cu rit!ul trepidant din alte tari. "ar *iata de noapte incepe de
la ora /ece seara2 cand orasele spaniole prind din nou *iata si ofera tuturor
distractiile dorite. 0ai !ult2 pe ti!pul noptii pana spre di!ineata au loc petreceri si
concerte in aer li,er.

In dece!,rie Craciunul cuprinde intreaga Spanie. Perioada de sar,atoare
durea/a pana pe # ianuarie2 dar poate ca cea !ai i!portanta /i este 24 dece!,rie2
Noc3e :uena2 cand fa!iliile se reunesc pentru a se ,ucura de Craciun. In /iua de Anul
Nou2 Noc3e GieAa2 petrecerile de toate felurile cuprind intreaga tara2 pana la
trecerea intr)un nou an si !ai departe. Una dintre traditii cere ca inainte de Anul Nou
fiecare sa !anance 42 ,oa,e de strugure2 pentru a a*ea noroc in anul ur!ator. Pe #
ianuarie in Spania are loc sar,atoarea Celor $rei Regi2 in a!intirea celor $rei 0agi2
stra/ile fiind stra,atute de !ulti!i de oa!eni2 iar copiii pri!esc dulciuri si cadouri.
$ransportul in Spania:
Spania dispune de o infrastructurE e9tinsE -i foarte co!petiti*E pe plan de
circula&ie -i teleco!unica&ie2 o parte dintre acestea fiind (n proprietatea statului2 iar
celelate p1r&i (n proprietate pri*atE.
AutostrE/ile -i -oselele de *ite/E sunt cele !ai rapide2 acestea ocolesc ora-ele2 sunt
,ine asfaltate2 dispun de !ai !ult de douE ,en/i pe a!,ele sensuri de circula&ie )
sensurile fiind separate prin ,ordurE sau scoar ) -i fac legEtura (ntre cele !ai !ari
ora-e. Pe unele dintre aceste autostrE/i se percep ta9e de circula&ie. Noselele sunt -i
ele ,ine sfaltate2 au una sau douE ,en/i de circula&ie pe sens -i fac legEtura (ntre
ora-e (nsE pe acestea *ite/a !a9i!E per!isE este !ai !icE. "ru!urile (nguste de
caliatea a doua sunt neasfaltate -i sunt pu&in !ai greu de parcurse2 pe acestea *ite/a
de circula&ie este !ult !ai redusE. SE nu uitE! nici de dru!urile ore-ene2 care (n
general sunt ,ine asfaltate.
; trEi!e a strEinilor aAunge (n Spania cu a*ionul. Anual !ai !ult de @ de
!ilioane de turi-ti -i cElEtori trec prin aeroporturile Spaniole. I!portan&a circula&iei
aeriene fiind e9plicatE prin a-e/area stategicE a &Erii din punct de *edere geografic
-i atracti*itE&ile turistice.
$oate ora-ele !ari au aeroport. Cel !ai i!portant este aeroportul :araAas din
0adrid2 ur!at de aeroportul din :arcelona2 legEtura dintre ele fiind asiguratE de o
cursE localE care anual transportE !ai !ult de 22 !ilione de pasageri. Cursele care
duc spre insulele :aleare -i insulele Canare sunt -i ele i!portante din punct de *edere
al traficului foarte dens.
0arile ora-e dispun de o re&ea e9tinsE de !etrouri2 care func&ionea/E 2@ de ore pe
/i2 de regulE de la ora #.@@ p1nE)n /ori la ora 4.=@. Prin re&eaua e9tinsE de auto,use
se poate aAunge (n orice ora-. E9istE autogEri separate pentru cursele interna&ionale2
8
pentru cursele lungi -i cele scurte interur,ane.
Cel !ai co!od dar -i cel costisitor !od de transport este ta9iul.
$renul este -i el un !iAloc de transport foarte popular (n Spania. Re&eaua cEilor
ferate2 oferE diferite ser*icii -i acoperE toatE suprafa&a &Erii. E9istE re&ele de cEi
ferate locale2 trenuri regionale care duc spre nu!eroase o,iecti*e2 trenurile de
*ite/E -i AGE)ul care face legEtura (ntre 0adrid2 Se*illW -i <erida. Sunt (n
desfE-urare construirea altor linii de cale ferate pentru trenurile cu *ite/E cu
traseele <erida):arcelona2 Cordo,a)0alaga2 0adrid)Galladolid -i 0adrid)Co!unitatea
Autono!E Galencia
Porturile !ariti!e din Spania sunt foarte ,ine speciali/ate. Cele !ai acti*e -i
cele !ai ec3ipate docuri se gEsesc (n regiunile turistice. Cel !ai !are *olu! de
cElEtori (l are portul din $arifa2 ur!at de 0allorca2 Galencia2 :arcelona -i $enerife.
Portul de la Gigo are specific pescEresc 7defapt toate ora-ele de pe !alul !Erii au
porturi pescEre-ti8 iar porturile din :arcelona2 :il,ao2 <a CoruPa -i GiAUn sunt de
naturE industrialE. E9istE !ulte porturi destinate sporturilor !ariti!e -i petrecerii
ti!pului li,er.
9