O scurta istorie a lumii

Scurta istorie a lumii pe care v-o propun n acest capitol ncepe odata cu anul zero
. Nu mi-am propus sa ofer aici un punct de vedere exhaustiv asupra lumii, ci doa
r o viziune care are la baza propriile mele lecturi si concluziile personale pe
care le-am tras. Exista doua motive pentru care mi-am propus sa scriu acest capi
tol: pe de o parte, pentru a demonstra ca phree-ii si catholi-ii continua sa int
erfereze cu realitatea noastra, ncercnd sa o controleze, iar pe de alta parte, pen
tru a servi ca punte de referinta ntre istoria antica despre care am discutat n ca
pitolele anterioare si investigatia noastra referitoare la Montauk.
Potrivit uneia din sursele mele, perioada imediat urm&# 222e49c 259;toare anului
zero a fost att de puternic marcata de socuri nct martorii acelor evenimente nu si
-au mai revenit niciodata. Redarea n scris a celor petrecute n timpul vietii lui I
isus s-a facut multi ani mai trziu. Sa afirmi despre aceasta perioada ca a fost r
ezultatul aparitiei unei nave spatiale sau al actiunii unor extraterestri ar fi
o supra-simplificare si nu ar reda neaparat adevarul. Cert este ca perioada a fo
st intens marcata de interdimensionalitate. Indiferent de ceea ce s-a petrecut n
realitate n timpul vietii lui Christos, nu exista nici o ndoiala ca dupa aceste ev
enimente constiinta generala a umanitatii s-a ndepartat radical de mparatia Ceruri
lor (sau, daca preferati, de dimensiunile superioare) si s-a scufundat ntr-o era
a ntunericului.
La apogeul Imperiului, romanii au ramas faimosi pentru procesul de "romanizare"
a dusmanilor lor pe care l-au declansat. Cu alte cuvinte, ei nu se limitau sa cu
cereasca un popor, ci i nvatau pe nvinsi legea lor, sistemul lor financiar si vamal
, astfel nct sa si consolideze imperiul. Dupa disparitia lui Christos, catholi-ii s
i-au mentinut puterea absorbind crestinismul n imperiul lor. Primele nvataturi cre
stine erau practic identice cu cele predate n Egipt, fiind considerate o ameninta
re pentru Imperiul Roman. Ambele miscari au fost nsa consolidate atunci cnd mparatu
l Constantin a emis Edictul de la Milano, permitndu-le cetatenilor romani sa l ven
ereze deschis pe Christos. Prin aceasta miscare abila, phree-ii si catholi-ii s-
au unit ntr-o oarecare masura, crend un monopol al puterii care avea sa ramna n pici
oare o perioada foarte lunga de timp. Cu tot succesul politic al lui Constantin,
acesta a strnit mnia intelighentiei atunci cnd a interzis la Conciliul din Niceea
doctrina rencarnarii, mutnd atentia generala asupra Sfintei Treimi. Efectul acestu
i edict a fost acela ca memoria colectiva a fost interzisa, iar cautatorii adeva
rului si ai iluminarii au fost nevoiti sa se ascunda.
Cea mai semnificativa dintre gruparile subterane care au dus mai departe torta p
hree-ilor n timpul acestei perioade au fost Gnosticii. Acestia au continuat sa-si
practice convingerile n ciuda faptului ca erau hartuiti de Biserica. Ei au fost
primii eretici. Din rndul gnosticilor s-a ridicat mai trziu Carol cel Mare, primul
mparat al Sfntului Imperiu Roman. Acesta a ajuns la putere n jurul anului 700 si a
ncercat sa sparga monopolul catholi-ilor sub tutela Bisericii Romano-Catolice. A
fost unul din membrii entuziasti ai miscarii crestinismului Graalului, care urm
area sa predea misterele stravechi, fiind n opozitie directa cu Biserica. Dupa mu
lte intrigi politice, Carol cel Mare a fost fortat sa ngenuncheze si sa sarute in
elul Papei. Gestul a fost dramatic si a ramas n istorie. Sfntul Imperiu Roman a su
pravietuit, dar numai cu numele. Adevaratul detinator al puterii era Papa. Desi
nu s-a putut mpotrivi foarte tare puterii papale, Carol cel Mare a continuat sa p
oarte Sulita lui Longinus (despre care se credea ca a sfrtecat trupul lui Iisus)
ca pe un talisman magic si sa practice n secret vechile mistere. ntr-o zi, la vrsta
avansata de 72 de ani, Carol cel Mare a scapat sulita pe cnd se afla n galop. Sem
nul a fost considerat de rau augur, iar doua saptamni mai trziu Carol a murit. De
atunci a ramas legenda ca cel care detine sulita poate controla destinul umanita
tii, n bine sau n rau. Desi eforturile lui Carol cel Mare nu au reusit sa-i asigur
e o independenta completa de Biserica, ele aveau sa conduca la apogeu la Era Cav
alerilor si la aparitia Regelui Arthur.
Chiar si nainte de domnia lui Carol cel Mare au existat elemente care au ncercat s
a sparga coeziunea dintre phree si catholi. n anul 570 s-a nascut Profetul Islamu
lui. Acesta a reusit sa uneasca triburile ratacitoare ale arabilor sub flamura l
ui Allah. Eforturile sale ar putea fi interpretate si ca o ncercare a unei puteri
superioare de a zdruncina puterea catholi-ilor, care detineau controlul asupra
Pamntului Sfnt. Profetul, care era un phree, a cucerit Ierusalimul si l-a eliberat
de crestini. Tocmai cnd phree-ii credeau ca au cstigat o batalie majora, profetul
a murit, iar mostenitorii sai nu s-au ridicat la naltimea sa. Catholi-ii au prel
uat controlul asupra miscarii islamice, inclusiv asupra Pamntului Sfnt, dar de dat
a aceasta sub o flamura diferita.
Este interesant sa remarcam ca Profetul a primit textul Coranului de la Gabriel,
Arhanghelul Bunei Vestiri. Fiind un mesager al vestilor, Gabriel corespunde din
punct de vedere cabalistic lui Tahuti, creatorul Salii Cunoasterii, ceea ce ne
confirma cine era autorul real al acestei miscari. Linia genealogica a familiei
Profetului nu s-a stins niciodata. Desi considerati o secta renegata de corpul p
rincipal al Islamului, descendentii sai s-au stabilit n raiul tuturor refugiatilo
r politici: Franta, tara phree-ilor.
n acel moment, catholi-ii controlau Pamntul Sfnt, dar situatia era de-a dreptul com
ica. Phree-ii au preluat controlul si au vndut ntregul continent european pentru a
-si duce Cruciadele. Au aparut astfel armate uriase n numele lui Christos cu scop
ul de a elibera Pamntul Sfnt de musulmani. Chiar si copiii au pus mna pe arme, ntr-o
miscare de manipulare care anticipa proiectul baietilor din Montauk. Legenda lu
i Pier Piper a aparut n aceasta perioada, n care abuzurile mpotriva copiilor au ntre
cut orice imaginatie.
nca de la nceput, phree-ii au jucat la ambele capete, asumndu-si un rol major odata
cu aparitia Cavalerilor Templieri. Convingerile lor sunt prea complicate pentru
a le analiza aici detaliat, dar cert este ca ei au cultivat legenda potrivit ca
reia Iisus nu ar fi murit pe cruce, ci s-a refugiat cu restul familiei sale n sud
ul Frantei, lund cu el ntelepciunea straveche a egiptenilor si a lui Moise. Urmasi
i lor au ramas cunoscuti sub numele de cathari, fiind persecutati cu cruzime si
practic exterminati de Inchizitie.
Cavalerii Templieri si-au cstigat popularitatea oferind circuite turistice pe Pamn
tul Sfnt. ntruct erau soldati duri si aveau legaturi intime cu musulmanii din Ierus
alim, oamenii se simteau n siguranta sa viziteze locurile sfinte sub tutela lor.
Circuitele la aceste locuri sfinte erau destul de costisitoare, caci att templier
ii ct si musulmanii profitau din plin de situatia creata. n consecinta, templierii
au devenit extrem de bogati, crend primele rudimente ale sistemului bancar de ma
i trziu. n scurta perioada n care Pamntul Sfnt a revenit napoi crestinilor ca urmare a
Cruciadelor, templierii si-au asumat rolul de paznici ai Sfntului Mormnt, de unde
si-au luat si numele (de Cavaleri ai Templului).
Capatnd atta putere si bogatie, templierii au devenit curnd vulnerabili. Dupa ce re
gele Phillip al Frantei s-a refugiat n templul lor din Paris cu ocazia unei razme
rite populare, el a ramas uimit de bogatia uluitoare pe care a gasit-o aici si a
facut cerere sa devina membru. ntruct cererea i-a fost refuzata, el a conspirat c
u Papa sa-i scoata n afara legii pe templieri, care devenisera o mare amenintare
politica inclusiv la adresa Bisericii, facnd astfel din ei o tinta principala a I
nchizitiei. Jacques de Molay, seful templierilor, a fost arestat, dar multi dint
re membrii fratiei au scapat refugiindu-se n Scotia si lund cu ei cea mai mare par
te a averii ordinului.
De Molay a fost ars pe rug, dar nainte de a muri, l-a blestemat public pe rege, a
firmnd ca va muri dupa un anumit interval de timp. ntr-adevar, la numai cteva luni,
regele a murit, iar asupra monarhiei franceze a nceput un asalt care, cteva secol
e mai trziu, avea sa se concretizeze n Revolutia Franceza si ghilotinarea lui Mari
e-Antoinette. Un efect secundar al arderii pe rug al lui Jacques de Molay au fos
t legaturile extrem de strnse care s-au creat ntre Franta si Scotia.
Din ruinele Revolutiei Franceze s-a nascut apoi Napoleon, a carui prima actiune
a fost aceea de a-l insulta pe Papa. A urmat cucerirea Egiptului si cautarea ntel
epciunii sacre. Despre aceste aspecte, istoria oficiala nu vorbeste nimic. Napol
eon a facut de asemenea eforturi sa puna mna pe sulita lui Longinus, pe care a po
sedat-o cndva Carol cel Mare, dar aproape ntreaga societate phree din Europa a con
spirat cu succes sa l mpiedice. Desi atunci cnd l-a insultat pe Papa a actionat ca
un phree, aspiratia lui era aceea de a unifica ntreaga lume, ceea ce era un conce
pt catolic. Se pare ca Napoleon a fost o figura complexa, de care s-au folosit a
mbele tabere. n cele din urma a fost otravit pe Insula St. Helena (o insula vulca
nica si un punct major al retelei morfogenetice conectat cu Atlantida). Analiza
ulterioara a firelor de par a descoperit arsenic n compozitia acestora, fiind de
banuit ca a fost asasinat pentru a fi redus la tacere.
n timpul lui Napoleon, pe scena a aparut o factiune evreiasca ce avea sa joace un
rol major n istoria lumii. Este vorba de familia Rothschild. Att crestinismul ct s
i islamul au aparut din religia mozaica, dar evreii si pierdusera puterea la ei a
casa si au redevenit un trib ratacitor. Monarhiile Europei nu au aratat niciodat
a o simpatie deosebita fata de evrei, aratndu-se dispuse sa-i izgoneasca la cel m
ai mic semn de nentelegere. n aceasta atmosfera, membrii familiei Rothschild au re
usit sa asmuta monarhiile una mpotriva alteia, construind o baza de putere evreia
sca sub forma sistemului bancar international. Era o simpla chestiune de supravi
etuire rasiala. ntre altele, au preluat functia de bancheri a templierilor, care
fusesera siliti sa intre ntr-un con de penumbra.
Familia Rothschild a orchestrat ntreaga batalie de la Waterloo (influentnd, probab
il, inclusiv fuga lui Napoleon de pe Insula Elba), cu scopul de a produce un cra
h la Bursa din Londra. Fiind evreu, Rothschild i simpatiza pe phree, caci ceea ce
ncerca el sa rastoarne era establishment-ul catolic. Ironia sortii facea ca mona
rhiile europene sa fie de orientare catolica, nclinndu-se n fata autoritatii Papei,
dar n secret, majoritatea regilor au subscris la orientarea catharilor, fiind co
nvinsi ca "sngele lor albastru" descindea direct din Christos.
Subtilitatile si conexiunile dintre phree si catholi sunt att de complexe nct par f
ara sfrsit. Important era sa fie pastrata polarizarea constiintei sociale a epoci
i; conta mai putin cine avea dreptate. Oamenii erau divizati unii mpotriva celorl
alti, iar zeul razboiului, Marte, era la el acasa. n mitologia vikingilor, razboi
nicul care murea pe cmpul de lupta ajungea n rai, n timp ce, daca murea n conditii p
asnice, ajungea n iad.
ntre timp, templierii s-au regrupat n Scotia, genernd un conflict urias cu monarhia
britanica ce se pregatea sa puna bazele Imperiului Catolic Britanic. De aceea,
ei au pus la cale Revolta Iacobitilor.
Iacobitii erau originari din Asia Mica si aveau o orientare gnostica. Au migrat n
Insulele Britanice odata cu celtii, despre care am mai vorbit n aceasta carte. S
e considerau mostenitorii faraonilor din Egipt si se opuneau nvataturilor sterile
ale Bisericii. Britania era prin excelenta o tara pagna, iar vechea religie a dr
uizilor era nca vie n inimile oamenilor. Legiunile romane au fost primele care i-a
u cucerit pe britoni, impunnd legea catolica. n ncercarea de a o rupe cu imperiul c
atolic, Henric al VIII-lea a creat Biserica Anglicana, lucru care a dat sperante
miscarii protestante aflate la nceputurile ei, dar n cele din urma Biserica Angli
cana a ramas o institutie destul de catolica. Se pare ca unul din scopurile ei m
ajore a fost acela de a mentine sub control vechile convingeri celtice (inclusiv
pe phree).
Iacobitii l-au considerat pe regele James II (cunoscut si ca regele James VII al
Scotiei) ultimul rege cu drepturi depline al Marii Britanii. n parte, acest lucr
u s-a datorat si Pietrei din Scone, pe care fusesera ncoronati toti regii legitim
i. Se spunea ca piatra detine puteri magice, motiv pentru care era pastrata ntr-o
abatie din E. Perthshire, din Scotia. Edward I a luat nsa piatra si a plasat-o s
ub scaunul ncoronarii din Westminster Abbey. n acest fel, se spune ca regii Anglie
i au "furat" regatul Scotiei.
Toate acestea s-au petrecut dupa domnia lui James II. Familia acestuia era cunos
cuta sub numele de Stuart, iar mostenitorul legitim al tronului era printul Char
lie cel Frumos, care a fost nevoit sa se ascunda n Franta dupa deposedarea famili
ei sale de putere. Printul Charlie cel Frumos a facut o tentativa nobila de a re
veni, a strns o armata de 5.000 de oameni si a nceput sa marsaluiasca spre Londra.
Desi a fost asteptat de o armata de 10.000 de oameni, la care se adaugau alte 3
0.000 de trupe suplimentare care asteptau n afara Londrei, istoria consemneaza fa
ptul ca panica s-a instaurat n ntreaga capitala. Oamenii dispretuiau monarhia brit
anica, iar regele stia foarte bine acest lucru. La fel de bine stia si Charlie c
el Frumos, care si-a continuat fara teama marsul catre Londra, convins ca oameni
i simpli se vor alatura cauzei sale nobile si pagne, izgonind armata regelui. Ave
a probabil toate motivele sa creada acest lucru, ntruct britonii nu aveau nici un
alt simbol n jurul caruia sa se adune. Din pacate pentru el, sfetnicii sai erau f
ie lasi, fie spioni, mpiedicndu-l sa-si continue marsul catre inima orasului. n cel
e din urma, a fost nevoit sa se retraga si sa se ascunda. Englezii l-au urmarit
prin ntreaga Scotie, iar viata i-a fost salvata de un anume Duncan Cameron cnd a c
azut de pe o stnca. Clanurile Cameron si Mar (cel din urma locuia n Mar, un distri
ct din Aberdeenshire, n Scotia; Mar era de asemenea titlul dat sfintilor si cleri
cilor din Biserica Iacobita) au avut o influenta decisiva n supravietuirea printu
lui Charlie cel Frumos si n transmiterea mai departe a luminii phree-ilor.
Unul din cele mai amuzante incidente legate de fuga printului Charlie cel Frumos
s-a produs atunci cnd acesta s-a ascuns n Insula Skye de lnga Dun Cann, un deal vu
lcanic n forma tronconica. Etimologia expresiei Dun Cann este foarte interesanta,
caci Dun nseamna cal, iar Cann putere. Putem face o corespondenta cu calul de au
r de pe coperta Proiectului Montauk, care a simbolizat vehiculul pentru calatori
a n timp. ntr-o alta interpretare, "dun" nseamna fortareata pe un deal, definitie i
dentica cu cea pe care o dau unii cuvntului Montauk. Din aceasta perspectiva, Dun
Cann s-ar traduce prin fortareata foarte puternica.
Dar poate cea mai curioasa etimologie a expresiei "Dun Cann" este cea referitoar
e la cuvintele englezesti "dun", care nseamna crepuscul, si "cann", care nseamna f
ie 1) puterea sau capacitatea de a translata n lumea fizica; fie 2) tub sau trest
ie; fie 3) joc de culori. "Dun" se refera la o lume crepusculara, situata ntre ntu
neric si lumina, iar "cann" este un tub sau un canal ntre lumi care ilustreaza ntr
egul spectru electromagnetic, adica ntregul joc al creatiei.
La scurt timp dupa ce templierii s-au mutat n Insulele Britanice si chiar nainte d
e fuga printului Charlie cel Frumos, familiile Crowley, Wilson si Parson au emig
rat n America, stabilindu-se n colonia de la Massachussetts Bay. Se pare ca unii s
-au stabilit de asemenea n Mayflower. n mod evident, clanul Cameron nu putea fi ni
ci el prea departe. Au mai fost implicate si alte familii, iar francmasoneria a n
ceput sa prinda radacini n America.
ntr-o carte despre arborele genealogic al familiei, membrii clanului Parson susti
n ca au fost prieteni apropiati ai lui George Washington, un maestru mason, lund
hotarrea sa ajute la cauza comuna ntr-o maniera mai putin ostentativa. Desi aveau
o mare influenta, membrii clanului au preferat sa ramna n umbra. Se spune ca cea m
ai mare parte a Constitutiei ar fi fost scrisa de un membru al clanului Wilson,
un anume James Wilson. Evident, nu este exclus ca acesta sa-l fi cunoscut la rndu
l lui pe Thomas Jefferson, cel care a studiat cu atta interes limba nativa a indi
enilor Montauk.
Thomas Jefferson si Ben Franklin au fost numiti ambasadori ai Statelor Unite n Fr
anta si au avut legaturi foarte puternice cu phree-ii din aceasta tara. ntr-o bio
grafie a lui Jefferson se vorbeste de o amanta a acestuia care avusese nainte o l
egatura intima cu un misterios doctor Parsons (despre care cartea nu spune nimic
altceva). Pe vremea ct a fost presedinte, Jefferson a cumparat statul Louisiana
de la Franta, n conditii foarte favorabile pentru SUA. Peste mai putin de 100 de
ani, phree-ii din Franta au oferit n semn de recunostinta Statuia Libertatii phre
e-ilor din America, semn ca fusese creata o noua colonie a libertatii (conform t
raditiei phree-ilor).
Desi Statele Unite si cstigasera libertatea, catholi-ii au ncercat sa supuna noul s
tat finantnd Razboiul Civil declansat de Coroana Britanica. Dupa ce aceasta tenta
tiva a dat gres, catholi-ii au preferat sa se foloseasca de instrumentele financ
iare pentru a-si confirma pozitia de unitate totala. Descoperirea rezervelor de
petrol a condus la afirmarea clanului Rockefeller, iar aceasta industrie este fo
losita si astazi ca instrument politic.
Primul Razboi Mondial a fost declansat n mare parte ca urmare a animozitatii dint
re catholi-ii britanici si restul europenilor, care aveau un resentiment mpotriva
Sfntului Imperiu Roman. La vremea respectiva, Marea Britanie sufoca economic Eur
opa, daca nu cumva chiar ntreaga lume. Familia Rothschild, care a luat partea phr
ee-ilor att timp ct acest lucru i-a servit interesele, a mbratisat cauza Imperiului
Britanic, declansnd ceea ce germanii aveau sa numeasca violul Europei. A urmat u
n razboi abil orchestrat, care a lasat Germania ntr-o stare de sclavie economica
fata de Imperiul Britanic si de interesele financiare ale bancherilor din acesta
.
Lucrurile au luat o ntorsatura neasteptata atunci cnd Hitler a reusit sa puna mna p
e Sulita lui Longinus, cea aflata cu mult timp n urma n posesia lui Carol cel Mare
. Hitler nu si-a nceput adevarata campanie militara dect dupa ce a reusit sa obtin
a talismanul. El a fost arhetipul suprem al catholi-lor, ncercnd sa uneasca ntreaga
lume sub stindardul unuia din cele mai sacre simboluri ale lumii: svastica. La
ora actuala, acest semn si-a pierdut complet sacralitatea, devenind un simbol al
antisemitismului. Stramosii nostri aveau nsa o cu totul alta viziune. Numele sim
bolului deriva din sanscritul svasti, care nseamna bunastare sau binecuvntare. Se
spune ca nazistii ar fi inversat simbolul, dar n realitate el apare n ambele direc
tii pe diferitele artefacte. Interesant este faptul ca unghiurile svasticii sunt
de 90 fata de crucea centrala a spatiului si a timpului, ceea ce conduce la idee
a unei schimbari de constiinta. Desi istorii moderni l-au catalogat pe Hitler ca
fiind complet nebun, el cunostea foarte bine semnificatia ezoterica a acestor s
imboluri si se spune ca stia Scriptura pe dinafara mai bine dect orice preot.
Simbolurile arhetipale care influentau profund subconstientul colectiv si reteau
a morfogenetica nu erau suficiente nsa pentru Hitler. El avea nevoie de un dusman
n carne si oase mpotriva caruia sa-i uneasca pe oameni. Bancherii evrei reprezent
au n aceasta directie tinta sociologica perfecta pentru mentalitatea lui Hitler s
i a rasei ariene a epocii. Desi pe jumatate evreu el nsusi, Hitler a mizat pe sen
timentele puternic antisemite ale europenilor arieni. n primii sai ani de putere,
evreii au fost ncurajati sa paraseasca Germania, fara sa fie nsa fortati. Un repr
ezentant al evreilor a obtinut chiar o lista cu nume si adrese ale evreilor de l
a Gestapo, pentru a-i ajuta sa emigreze. Ulterior, evreii ramasi au fost persecu
tati fara mila, dupa care a fost declansat holocaustul, dar nu nainte de a le ani
hila complet baza de putere n Germania.
Odata cu Hitler, yuga actuala a atins momentul sau cel mai ntunecat. La numai ctev
a ore de la declararea oficiala a mortii lui Hitler, trupele americane au descop
erit sulita lui Longinus ntr-un buncar, astfel nct talismanul a ajuns n posesia Trup
elor Aliate. n final, ea a fost returnata Muzeului Habsburgilor din Viena (unii s
pun ca nu a fost returnata dect o copie). Balanta puterii s-a schimbat astfel din
nou.
Dupa cstigarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Aliatii au mostenit masina de r
azboi nazista si serviciile de contrainformatii ale celui de-al Treilea Reich. E
i au solicitat de asemenea toata baza de date referitoare la cercetarile genetic
e ale oamenilor de stiinta germani, la tehnologia aerospatiala si ntreaga colecti
e de relicve si informatii ezoterice. Aceasta tranzitie a puterii a fost orchest
rata de OSS (Oficiul pentru Servicii Strategice), care avea sa devina ctiva ani m
ai trziu CIA (Agentia Centrala de Contrainformatii), pazitoarea Noii Ordini Mondi
ale