CUPRINS

CAPITOLUL I
Turismul speologic.
1.1. Introducere in Turismul speologic.
1.1.1 Forme de turism Speologic
1.2. Turismul Speologic in Romania
1.3. Pestera monument al naturii
` 1.3.1 Modul de formare.
1.3.2 Clasificare..
1.3.3 Relief endocarstic.
1.3. Cristale si minerale
1.3.! "iodi#ersitate..
1.. Rolul Speologiei si descoperirilor in turism
1.3.1 $escoperiri paleontologice..
1.3.2 $escoperiri antropologice..
1.3.3 $escoperiri ar%eologice.
CAPITOLUL II
Resurse Speologice Muntii Apuseni
1.1. Resurse Speologice
1.1.1 Pesteri &mena'ate turistic.
1.1.2 Pesteri neamena'ate..
1.2. "a(a te%nico)materiala.
1.2.1 Structuri de primire
1.2.2 Structuri de alimentatie.
1.2.3 infrastructura .
CAPITOLUL III
Dezvoltre !ur"il
#.# *alorificarea poten+ialului turistic speologic
#.#.# &mena'area potecilor sau a unor c,i de acces c,tre pe-terile din regiune
#.#.$ &c+iuni de conser#are a pe-terilor

#.#.% Amen&re si intro!ucere !e noi pesteri in circuitul turistic
1
#.$ Strategii de mar.eting
CAPITOLUL '
Stu!iu !e cz Pester Ursilor
2
CAPITOLUL I
TURISMUL SP(OLO)IC
#.#. Intro!ucere *n turismul Speologic
Pornind de la rolul tot mai important al turismului /n #iata economic, si social,0
intern/ -i interna+ional,0 a cre-terii e1igen+elor turi-tilor -i a preocuparilor speciali-tilor /n
domeniu de a se apropia c2t mai mult de cerin+ele acestora0 are loc o intensificare a eforturilor
de creare de noi produse0 /ntre acestea situ2ndu)se si turismul speologic. 3n acelasi timp acesta
raspunde unui de(iderat fundamental al e#olu+iei contemporane0 repre(entat de de(#oltarea
dura4ila.
Turismul speologic poate fi definit ca o form, de turism0 practicat /n scopul #i(it,rii unor
monumente ale naturii 5 -i anume pe-terile 5 /ntr)o form, organi(at,0 /n scopuri -tiin+ifice
-i6sau agrementale. Pe-tera repre(int, orice lips, de materie din scoar+a p,m2ntului0 ea este o
ca#itate0 o scor4ur, natural, su4teran,0 ad2nc, -i mare format, prin di(ol#area unor roci
solu4ile de c,tre apele de infiltra+ie. $e)a lungul anilor0 foarte multe pe-teri au fost numite
re(er#a+ii speologice0 geologice 7naturale8. Re(er#a+iile naturale sunt acele teritorii ocrotite
prin lege pe care nu se pot face transform,ri0 deoarece /n cuprinsul lor se g,sesc plante0
animale0 minereuri sau forma+iuni geologice rare0 care pre(int, importan+, din punct de
#edere -tiin+ific.
9ste u-or de /nteles0 atrac+ia pe care a e1ercitat)o /ntotdeauna peisa'ul carstic0 -i o e1ercit,
mai ales acum asupra unei umanit,+i prea te%nici(ate0 prea ra+ionale0 /n c,utare de frumuse+i
primordiale -i sen(a+ii ne/ntinate de m2na omului. &-a se e1plic, de ce peisa'ele carstice se
4ucur, de fa#oarea marelui pu4lic fiind printre cele mai c,utate o4iecti#e turistice.
Componenta economic, cea mai important, a carstului este0 astfel0 #alorificarea sa
turistic,. 91ploatarea turistic, are grade foarte #ariate0 merg2nd de la simple amena',ri menite
s, /nlesneasc, doar o plim4are p2n, la ade#aratele /ntreprinderi ce pun la dispo(i+ia
#i(itatorilor cele mai sofisticate mi'loace de delectare.
Ca e1emplu0 la noi /n +ar,0 Pe-tera :r-ilor de la C%i-c,u 7Mun+ii "i%or80 prima pe-ter,
amena'at, la un ni#el te%nic0 a st2rnit un at2t de mare flu1 turistic0 /nc2t doar /ntr)un an de la
desc%idere a acoperit un sfert din in#esti+ia pre#,(ut, a se amorti(a /n 1; ani.
3n astfel de locuri /n care e1ist, regiuni carstice -i pe-teri0 omul de -tiin+, are /nc, un #ast
c2mp de in#estigare0 speologii g,sesc un #ast domeniu unde s,)-i e1erse(e dorin+a de
3
necunoscut -i priceperea de e1ploratori0 turi-tii loc de reculegere -i desf,t,ri peisagistice0 iar
econiomi-tii <o mare min, de aur=. >i +ara noastr, se 4ucur, din plin de astfel de regiuni. ?u
tre4uie dec2t priceperea pentru a le #alorifica din toate punctele de #edere.
3n ca(ul turismului speologic e1ist, 0 la fel ca -i /n ca(ul turismului /n general0 o
tipologie larg, a turi-tilor. 3ntr)un studiu efectuat /n anul 2;;2 la Pe-tera Posto'na1; s)a
constatat c, printre principalele moti#e s)au aflat curio(itatea0 dorin+a de a afla ce#a nou0
recreerea. Se poate generali(a c, 0 /n ca(ul pe-terilor amena'ate0 moti#a+ia principal a
turi-tilor este necesitatea de /m4og,+irea ni#elului de cunoa-tere -i dorin+a de a e1perimenta
ce#a nou0 de aici deri#2nd multe dintre tendin+ele mai noi /n domeniul turismului speologic -i
anume@ A Cre-terea importan+ei aspectelor educa+ionale care /n plan practic se traduce prin
necesitatea /m4un,t,+irii preg,tirii profesionale a g%i(ilor astfel /nc2t ace-tia s, ofere o
pre(entare mai interesant, care s, sporeasc, implicarea #i(itatorilor0 stimul2nd comunicarea0
dialogul. $in acest punct de #edere o pro4lem important este multiling#ismul #i(itatorilor0
multe tari d2nd o important, deose4it capacit,+ii ling#istice a g%i(ilor 7e1. /n Mammut%o%le0
&ustria0 g%idul pre(int informa+iile necesare /n ! lim4i@ german,0 engle(,0 france(,0 spaniol,
-i italian,0 iar /n Cue#a de &rta0 Spania0 /n patru lim4i8. $e asemenea0 ace-tia tre4uie s, ai4,
cuno-tin+e profunde -i complete despre istoricul pe-terii0 geologia0 4iologia0 felul /n care
pe-tera rela+ionea(, cu mediul /ncon'ur,tor0 s, ai4, informa+ii despre pe-terile din (on -i
din +ar, . B solu+ie pentru /m4un,t,+irea preg,tirii g%i(ilor este anga'area 6 lucrul ca asisten+i
de teren /n programe de cercetare ale pe-terii sau parcului /n care se afl, aceasta0 oportunitate
oferit, /n multe ca(uri0 cresc2nd astfel responsa4ilitatea -i implicarea lor /n reali(area
dialogului cu #i(itatoriiC /n unele +,ri e1ist c%iar -i posi4ilitatea ca unele #i(ite s, fie conduse
de cercet,tori sau de speologi amatori interesa+i de cercetarea -tiin+ific,0 /n calitate de g%i(i
musafiri.
Reali(area de ture de a#entur, pentru turi-tii care doresc s, e1perimente(e
ce#a
nou0 s, tr,iasc, sen(a+ii tari0 caracteri(ate prin faptul c, sunt pe distan+e mai mari dec2t
traseele turistice o4i-nuite -i /n (one mai pu+in amena'ate 7Mammot% Ca#e0 S:& 5 Dild
Tour0 durea( E ore Fi G0 utili(ea( Te%nicile Speologiei &lpine0 Carls4ad Ca#erns0 S:& 5
e1ist dou ture de a#entur, 0 Spider Ca#e H Iall of D%ite Jiant0 ?aracoorte Ca#e0 &ustralia
5 Cat%edral Ca#e0 Capricorn Ca#es0 &ustralia 5 Dild Ca#ing &d#enture Tour0 Mammot%
Ca#e0 &ustria 5 Kong Spelun.ing Tour0 durea(, o (i0 Jrotta Jrande del *ento0 Italia 5 Red
Tour0 Ka Cue#a de ?er'a0 Spania 5 Spelun.ing Tour0 durea(, L ore0 Ca#erne KeflMc%e Ca#es0
Canada 5 Dild Ca#ing Tour0 pentru ma1imum persoane0 Jrotte de Ka4eil0 FranAa 5 Safari
familial0 e1plorarea p,r+ii neamena'ate a r2ului su4teran0 etc8.

?ecesitatea de asigurare a confortului -i siguran+ei turi-tilor pentru cei care au

ca
moti#a+ie principal, rela1area. Confortul /n pe-terile amena'ate presupune nu numai ca
#i(itarea pe-terii s, fie foarte accesi4il, ci -i crearea de facilit,+i cum ar fi@ s,li de a-teptare
/nc,l(ite iarna -i cu aer condi+ionat #ara0 locuri special amena'ate pentru copii0 o 4un,
organi(are astfel /nc2t s, se e#ite formarea de co(i la casa de 4ilete0 e1isten+a unor cofet,rii0
cafN)internet etc.
Pe l2ng, aceste orient,ri0 care urm,resc0 /n principal0 satisfacerea unei cereri tot mai
di#ersificate0 a4ord,rile contemporane pentru a /m4un,t,+i e1perien+a #i(itatorilor -i pentru a
contracara monotonia0 mai au /n #edere@
Reali(area de ture de pe-ter f,r, g%id 7turism pe cont propriu80 #i(itatorii
deplas2ndu)se prin pe-ter, dup, cum #or ei. B tur, eficient, de acest fel necesit, /ns, pre(en+a
unor elemente at2t pentru siguran+a -i confortul #i(itatorului c2t -i a unor surse de informa+ii
adec#ate ne#oilor #i(itatorilor 7e1. /n Carls4ad Ca#erns0 din S:&0 e1ist, un traseu care se
face f,r, g%id0 dar turi-tii pot /nc%iria0 la centrul de #i(itare0 J%idul &udio al Pe-terii8. 3n Det
Ca#e din sistemul ?aracoorte Ca#es 7&ustralia80 #i(itarea se poate face tot f,r, g%id0
#i(itatorii tre4uind s, urmareasc, doar poteca turistic, care face leg,tura dintre prima sal, cu
imense forma+iuni de calcar /n cea de a doua0 Sala Marelui $om. 3n general0 astfel de pe-teri
au amena',ri minime0 cu poteci -i alte elemente de infrastructur,0 /ns, ma'oritatea nu sunt
electrificate0 pentru ca #i(itatorii s, poat, tr,i atmosfera de mister. 3n asemenea ca(uri0 la
intrarea /n pe-ter,0 turi-tii sunt dota+i cu cele necesare@ salopete0 c,-ti0 ci(me de cauciuc0 l,mpi
frontale sau de m2n, etc.
&mena'area mai multor tipuri de trasee0 /n func+ie de ni#elul de preg,tire fi(ic
al turistului0 de timpul disponi4il -i de posi4ilit,+ile financiare ale acestuia. 3n turismul
speologic interna+ional ma'oritatea pe-terilor amena'ate din S:& -i &ustralia au de(#oltat mai
mult de 3 tipuri de trasee0 lu2nd /n considerare condi+iile enumerate mai sus0 /ns, /n propor+ie
mult mai mic 7Mammot% Ca#e 5 1 trasee0 Carls4ad Ca#erns 5 E trasee0 cu amena',ri c%iar -i
pentru persoanele cu %andicap0 "lac. Iills Ca#erns 5 3 trasee0 DOandotte Ca#es 5 E trasee0
"lanc%ard Spring Ca#erns 5 3 trasee0 Ca#e of t%e Dinds 5 3 trasee0 JlenPood Ca#erns 5 3
trasee0 &4ercom4ie Ca#es0 &ustralia 5 E trasee0 Capricorn Ca#e0 &ustralia 5 3 trasee0
Qallingup Ca#e0 &ustralia 5 3 trasee0 Renolan Ca#es0 &ustralia 5 1E trasee0 Dom4aOan Ca#es
5 L trasee0 ?aracoorte Ca#es 5 12 trasee0 Rua.uri Ca#e0 ?oua Seeland 5 3 trasee etc80
tendin+a e1tin(2nduse -i /n 9uropa 7Kurgrotte Pegau0 Mammot% Ca#e0 &ustria 5 3 trasee0
Jrotte de Kom4ri#es0 Fran+a )3 trasee0 C%eddar Ca#es H Jorge0 &nglia 5 trasee0 "aradla
!
Ca#e0 :ngaria 5 ! trasee0 Jrotta di Castellana0 Jrotta del *ento0 Italia 5 3 trasee8 7sursa@
PPP.s%oPca#es.com8 .
Reali(area unor forme de di#ertisment cum ar fi@ pre(entarea de /nregistr,ri
#ideo0 de %olograme0 folosirea sunetului -i a luminii pentru a crea o atmosfer dramatic,0
alternarea sistemului de iluminare /n pe-ter, astfel /nc2t s, furni(e(e o am4ian+, de dram -i
mister0 sau luminarea unor forma+iuni /n timp ce altele r,m2n /ntr)un /ntuneric #irtual0
reali(area de spectacole -i c%iar folosirea ro4o+ilor.
#.#.# +orme le turismului speologic
?ecesitatea clarific,rii notiunii de turism speologic0 identificarea -i definirea unor
forme ale acestuia 7turism speologic de masa0 ecologic0 speciali(at0 de a#entur,0 -tiintific -i
pentru practicarea speleoterapiei80 cu sta4ilirea particularita+ilor -i intercone1iunilor care
e1ist, /ntre speoturism -i alte forme de turism 7turismul /n arii prote'ate0 turismul rural etc.8.
Toate acestea do#edesc consacrarea turismului speologic ca o forma distinct, a calatoriilor0
dar care0 /n acelasi timp0 ca -i component, a turismului dura4il0 tre4uie sa respecte necesitatea
asigurarii unui ec%ili4ru /ntre protec+ie -i #alorificare0 permi+2nd satisfacerea cerintelor
turistilor actuali0 doar /n conditiile asigurarii protec+iei pe-terii.
, Turismul ecologic natur,
&ce-ti termeni sunt utili(a+i pentru a denumi acel tip de turism care se desf,soar, /n
(one naturale cu #aloare ecologic, ridicat,. 3n mod normal este ne#oie ca turistul s, ai4, un
interes deose4it pentru natur,0 estetic si peisa'.
Turismul ecologic este specific persoanelor a#2nd cunostinte de protectie a mediului
su4teran0 a c,ror moti#a+ie principal, const, /n dorinta de cunoa-tere0 de a descoperi noi
pe-teri.
Caracteristica sa principal, este gri'a fat, de domeniul su4teran0 #i(itarea pe-terii
f,c2ndu)se /n grupuri mici0 cu surse autonome de lumin, -i /n compania unui g%id
profesionist.
E
, Turism de a#entur,0 turism alternati#
Bmul0 curio(itate si adrenalina0 numeroasele si #ariatele o4stacole0 generea(a in
sufletul multora sentimentul euforic al decoperitorului0 a descifrarii unor taine incifrate in
matricea noptii su4terane.
Turismul de a#entur,0 foarte r,sp2ndit pe plan mondial /n ultima perioad,0 se
adresea(, persoanelor cu o condi+ie fi(ic, foarte 4un,0 a c,ror moti#a+ie principal, este
adrenalina0 pericolul0 pentru aceasta parcurg2nd pe-teri cu un grad de dificultate ridicat0 un
a#anta' /n plus fiind -i faptul c, multe dintre pe-terile dificile sunt -i foarte frumoase
&ceste denumiri sunt folosite pentru a ne referi la un gen de turism care utili(ea(,
(one naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor sporturi riscante sau de
a#entur,. 3n definirea particularit,+ilor formelor de turism men+ionate mai sus pot fi luate /n
considerare dou, criterii importante@
a8 criteriul ponderii #eniturilor reali(ate din acti#itatea de turism de care 4eneficia(,
comunitatea rural, sau o parte a acesteiaC
48 criteriul ponderii componentelor ofertei turistice. Conform acestei clasific,ri0
turismul rural cuprinde cultura0 istoria si tradi+iile e1istente /n spa+iul rural0 agroturismul
de+ine si componente specifice gospod,riei sil#o)agro)(oote%nice 7produc+ie si furni(are de
produse specific agricole0 #i(itare de pi#ni+e0 pescuit0 #2n,toare0 ec%ita+ie etc.8
T&cti#it,+ile turistice 4a(ate pe mari %oteluri0 comple1e sporti#e nu pot fi /ncadrate
/n conceptul larg de turism rural0 c%iar daca ele sunt desf,-urate /n (onele rurale. $imensiunea
cultural,0 social, si economic, are -i un caracter pedagogic at2t pentru adep+ii agroturismului0
c2t -i pentru popula+ia rural, care0 /n timp0 /-i modific, /n sens fa#ora4il comportamentul0
aspira+iile0 precum si modul de #ia+, si de educa+ie.=
.
) Turismul curati#.
Practicarea turismului curati# /n spa+iul rural se reali(ea(, cu succes deoarece /n
pre(ent medicina optea(, pentru terapia natural, sau usoar,. $up, perioada de glorie a
produselor c%imice ast,(i asist,m la refacerea cu a'utorul mi'loacelor naturale@ plante
medicinale0 acupunctur,0 %idroterapie0 acti#it,+i fi(ice0 mu(ic,.
3n acest sens0 spa+iul rural ofer, un teritoriu pri#ilegiat pentru practicarea acestui tip
de turism legat de s,n,tate. Pentru persoanele /n #2rst,0 acest gen de turism pre(int, -i
a#anta'ul de a elimina singur,tatea. I(olarea la care sunt supu-i s)ar putea e#ita prin
practicarea acestui gen de turism pe o perioad, mai lung, de timp /n spa+iul rural. S)ar /m4ina
astfel foarte 4ine cele trei aspecte@ s,n,tate0 ac+iune social, -i turism. S)ar putea ca pe
L
parcursul timpului0 turismul curati# /n mediul rural s, cunoasc, o ascensiune foarte mare 7cu
implicarea caselor de a'utor social0 caselor de pensii0 institu+iilor mutuale0 etc.8
Turismul curati# poate fi considerat ca fiind cel mai #ec%i tip de practicare a
acti#it,+ilor turistice. ?ecesit,+ile legate de refacere si tratament au condus oamenii
antic%it,+ii s, caute efectele 4enefice asupra s,n,t,+ii ale apelor termale -i minerale0 ale
n,molurilor -i curei %eliomarine. Turismul curati# se adresea(, unei categorii aparte de
persoane0 ma'oritatea apar+in2nd grupei de #2rst, /naintat,.
, Speleoterapia0
:tili(area pe-terilor /n scop terapeutic0 prinde din ce /n ce mai mult teren -i atrage
din ce /n ce mai multi #i(itatori. Speleoterapia moderna /nceput /n Jermania0 dupa al doilea
r,(4oi mondial0 /n urma e1perientelor reali(ate de $r. Spannagel asupra pacientilor s,i /n
Ulutert Ca#e /n timpul 4om4ardamentelor0 rasp2ndindu)se apoi rapid /n ma'oritatea tarilor din
9uropa0 dar mai ales /n Slo#acia0 :ngaria si Ce%ia. S)a do#edit prin studii -i cercetari
-tiintifice ca microclimatul specific ca#itatilor su4terane este indicat /n tratamentul unor
afec+iuni ale cailor respiratorii -i pulmonare. Procedura de 4a(a este aceea de a sta /n pe-tera
-i de a in%ala aerosolii0 /m4un,ta+it /ns, prin e1ercitii fi(ice -i de respiratie0 supra#eg%eate de
psi%oterapeu+i profesioni-ti 7e1ercitii de respira+ie -i rela1are specifice practicii Ooga8. 3n
+arile din 9uropa Centrala -i de *est0 speleoterapia este promo#at, ca o forma de Pellness sau
de disease sOmptom management. Prin urmare0 au fost reali(ate amena'ari /n scop
speleoterapeutic /n mai multe pe-teri ale lumii.
&stfel0 /n Ce%ia0 Proiectul P%are 9c6I9&61;0 reali(at /n anul 1VV! ) =&specte
natural)stiintifice ale efectelor speleoterapeutice din pe-teri=0 s)a a1at pe masuratorile
efectuate de catre $epartamentul de C%imie al &cademiei Militare /n centrele
speleoterapeutice din pesterile Ra#oric.o0 Slate IorO0 Bstro# u Macoc%O -i Mlade0 unde au
fost amena'ate trei centre de speleoterapie care functionea(a pe tot parcursul anului 7Macoc%a
Bstro#0 Slate IorO -i Mladec8 4a(ate pe tratarea 4olilor respiratorii la copii -i tineri. Jrotta
Jiusti din Italia0 utili(ata -i /n speleoterapie0 a de#enit cele4r, /n secolul trecut prin faptul ca
aici se tratau personalita+i ca@ Jiuseppe *erdi0 Jari4aldi -i Uossut% Ka'os. Cele trei ca#ita+i
ale grotei0 cu temperaturi cuprinse /ntre 2W C /n camera <Paradiso= -i 3W C /n camera
<Purgatorio=0 au o atmosfera umed,0 4ogat, /n saruri minerale0 care fa#ori(ea(,0 prin 4aia de
a4uri0 purificarea -i deto1ifierea organismului0 determin2nd ec%ili4rul psi%ic0 fi(ic -i o stare
de rela1are.
X
C%iar daca pe teritoriul +arii noastre nu s)au facut /nc, amena',ri ample ale pe-terilor
/n scopuri medicinale0 e1ist, o #ec%e tradi+ie /n acest sens. Pe-tera Toria din Muntele Puciosul
era cunoscut, /nc, din 1VEL pentru e1%ala+iile ei sulfuroase0 ea fiind folosit, ca o pe-ter,
terapeutic, pentru reumatism -i alte afec+iuni. Tot aici un i(#or de de ap, /ncarcat, cu acid
sulfuric0 calciu0fier0etc0 este folosit pentru oc%i.
, Turismul comple1.
3ntruneste atri4utele re(ultate din asocierea0 de e1emplu0 a recreerii cu refacerea
fi(ic, si psi%ic, de ordin curati# sau ale recreerii cu culturali(area. 3n practica turismului0 nici
unul dintre tipurile de turism descrise nu este pur0 /n fiecare dintre ele strecur2ndu)se #alen+e
ale celorlalte tipuri. &tunci c2nd acestea se afl, /ntr)un relati#e ec%ili4ru apare caracterul mi1t
al acti#it,+ii turistice.
#.$. Speoturismul in Rom-ni
Poten+ialul nostru speologic are o #aloare -tiin+ific, -i estetic,. &cesta dispune de
peste 1;.V;; de pe-teri0 Rom2nia situ2ndu)se pe locul al treilea /n 9uropa. 3ntre acestea sunt -i
pe-teri de dimensiuni mari0 cu r2uri -i cascade 7Topolni+a0 Cet,+ile Ponorului etc.8 sau cu
sisteme de(#oltate pe mai multe eta'e0 unele 4ogat -i frumos concre+ionate 7peste 3;;8 -i altele
cu minerali(a+ii rare sau cu picturi murale 7Pe-tera Cuciulat0 Pe-tera lui &dam -.a.8 etc. B
mare parte dintre acestea se constituie ca unicate pe plan na+ional -i interna+ional0 fiind
declarate monumente ale naturii sau re(er#a+ii speologice0 a-a cum sunt pe-terile@ Topolni+a0
Cet,+ile Ponorului0 >ura Mare0 Pe-tera de la I(#orul T,u-oarelor0 J%e+arul de la Sc,ri-oara0
Clo-ani0 :r-ilor de la C%i-c,u0 multe intrate de'a /n circuitul turistic.
Rom2nia nu este o tar, carstic,0 a-a cum sunt Iugosla#ia0 &austria -i /n mare masur,
Franta. Pe teritoriul nostru sunt ocupa+i de roci carstifica4ile doar ;; .m20 ceea ce
repre(int, 10 Y din suparafata +,rii. &ceste roci adapostesc circa 2;;; de pe-teri cunoscute -i
c%iar daca numarul lor #a cre-te prin noi descoperiri la 3;;;0 totalul ramane modest fata de
cele ale Iugosla#iei sau Frantei. In ciuda acestor cifre0 Rom2nia -i)a castigat de mult faima /n
ceea ce pri#este carstul aceasta datorit, urmatoarelor doua inpre'urari@
1. c2te#a pe-teri din Transil#ania au facut o4iectul unor cercetari speologice /nc, din secolul
al Z*III)lea0 fiind apoi men+ionate /n numeroase tratate0 lucr,ri de sinte(, -i manuale
V
2. animalele ca#ernicole descoperite aici au atras aici mul+i (oologi /ncepand din secolul al
ZIZ)lea
$e-i citate adesea /n diferite lucr,ri0 pe-terile din Rom2nia s)au 4ucurat totu-i de
pu+ina aten+ie din partea geografilor -i a geologilor0 p2n, /n 1V!; ele nefiind aproape deloc
studiate din punctul de #edere al gene(ei0 al formelor -i al func+iei %idrogeologice. Pentru
mul+i oameni ele sunt -i ast,(i un fel de domeniu straniu0 /n#aluit /n mister0 asemenea
Castelului din Carpa+i sau cele4rului persona' $racula0 adic, elemnente de legend, far,
entitate topografic, precis,. &ceast, atmosfer, se datore-te -i #itregiei cu care au fost tratate
/n trecut pe-terile noastre din punct de #edere turistic.
Sla4a cunoastere a pesterilor rom2ne-ti de c,tre marele pu4lic -i lipsa de interes
pentru darea lor /n circula+ie turistic, din trecut #in /n contradic+ie cu marele a#2nt de
cunoa-tere pe care l)a /nregistrat speologia rom2neasc, /n utimul sfert de #eac. Succesele
reali(ate sunt cel mai 4ine puse /n e#iden+, de urmatoarea statistic,
Starea actual, a turismului speologic /n Rom2nia.
&?II Pesteri peste 2;;; m lungime Pesteri peste 1;;; m
deni#elare
1V! 2 2
1VE! 11 11
1VLE 32 2V
$in anali(ele f,cute se poate spune c, Rom2nia dispune de un poten+ial speologic
deose4it0 /ns, foarte sla4 #alorificat0 p2n, /n pre(ent. $in punct de #edere al atracti#ita+ii
pe-terilor0 +ara noastr, pre(int, o ofert, #ariat, ce o plasea(, pe un loc 4un pe plan european
7e1ist, pe-teri caracteri(ate prin speleoteme deose4ite0 r2uri su4terane -i lacuri0 g%e+ari0
pesteri termale0 pe-teri cu portale impresionante -i s,li uria-e etc8.
Po(i+ionarea pe-terilor este destul de 4una0 o mare parte a acestora fiind situate /n
apropeierea unor ora-e -i sta+iuni turistice importante0 /n sc%im4 drumul de acces la pe-teri0
este /n ma'oritatea ca(urilor drum forestier. Pe-teri situate la drum asfaltat sunt destul de
pu+ine 7:rsilor0 Muierii0 Polo#ragi0 $2m4o#icioara0 Poarta lui Ionele0 :ngurului0 Cetatea
"olii0 Podul ?atural de la Ponoare0 Ponico#a0 *eterani etc8.
3n ceea ce pri#e-te reparti+ia pe-terilor pe unita+i geografie0 /n ta4elul 2 sunt indicate
raporturile dintre suprafe+ele carstice -i numarul de pe-teri pe aceste unita+i. $in el re(ulta c,0
1;
de-i Carpa+ii Meridionali au cea mai mare suprafa+, de calcare -i cel mai mare procent de
calcare fa+, de totalul pe +ar,0 Mun+ii &puseni sunt cei mai carstici0 cuprin(2nd cea mai mare
suprafa+, de calcare raportat, la suprafa+a unita+ii respecti#e0 -i cei mai carstifica+i0 aici
/ntalnindu)se cea mai mare densitate de pe-teri.
$ensitatea Pe-terilor pe unita+i naturale de relief
Sursa Pesteri din Romania
Repartitia suprafetelor de roci carstice si apesterilor pe marile unitati geografice
?r crt Forme naturale de relief ?r pe-teri
1. Muntii "i%or 322
2. Muntii Padurea Craiului 212
3. Muntii "anatului 1X;
. Muntii *ilcan 1!
!. Muntii Se4esului 12E
E. Culoarul Cernei 113
L. Muntii Piatra craiului 112
X. Muntii Me%edinti 1;!
V. Muntii Metaliferi VE
1;. Muntii Persani V;
11. Muntii Trascau X!
12. $o4rogea E;
11
:nitati
geografice
Suprafete de
calcar 7.m28
Procente din
totalul
suprafetei de
calcare
Procente de calcare
raportate la
suprafata unitatii
respecti#e
?r de
pesteri
?r de
pesteri 7pe
.m2 de
calcar8
do4rogea
V!3 210LY
E02Y
E; ;0;E2
Carpatii
orientali
LLE
1L0LY
201Y 2E! ;031
Carpatii
meridionali
1!VL 3E02Y !0XY LV2 ;0V
Muntii
apuseni
1;L 20Y E0LY X2L ;0LXX
91ist, un numar de 12 pe-teri turistice dintre care doar una 7Pe-tera :r-ilor de la
C%i-cau8 amena'at, la ni#elul standardelor interna+ionale0 alte 3) pe-teri a#2nd amena'ari
destul de 4une 7Pestera Muierii de la "aia de Fier0 J%e+arul de la Scari-oara0 Pe-tera *adu
Cri-ului0 Pe-tera $2m4o#icioara80 /nsa nu la ni#el interna+ional. Cea mai mare parte a
pe-terilor turistice se afl, /n pre(ent /n Mun+ii &puseni0 Carpa+ii Meridionali a#2nd /ns, reale
perspecti#e de a de#eni o (on, fa#ora4il, de(#oltarii turismului speologic.
&mena'arile interioare ale pe-terilor turistice din Rom2nia sunt /n general de gradul I
-i II0 foarte simple0 rudimentare0 marea ma'oritate pe 4a(, de lemn cu sisteme de electrificare
/n#ec%ite0 incompati4ile cu protec+ia domeniului su4teran. $in cercetarea f,cut, se poate
conclu(iona c, cel pu+in 1L de pe-teri din Mun+ii &puseni0 Carpa+ii Meridionali -i Mun+ii
"anatului pre(int, condi+ii optime de amena'are.
P9>T9RI $I? RBM[?I& &M9?&R&T9 3? SCBP T:RISTIC
12
S:RS& @ Institutul de Speologie =9mil Raco#ita=
3n afara Pesterii :rsilor0 Pesterii $2m4o#icioara 7unde /ncep2nd cu 2;;L0 traseul
turistic a fost construit din grunduit -i #opsit0 pre#a(ut cu 4alustrade metalice8 -i Pe-terii
*adu Cri-ului 7unde pe sinele de metal au fost amplasate dale de 4eton0 iar #ec%ile 4alustrade
din fier 4eton care nu mai pre(entau sigurant, au fost /nlocuite cu 4alustrade metalice din
ino180 amena',rile /n celelalte pe-teri sunt prioritar pe 4a(a de lemn0 ceea ce contra#ine
Standardelor Interna+ionale de &mena'are a Pe-terilor.
9#olutia numarului de #i(itatori la c2te#a pesteri cu g%id din Rom2nia
?r
crt
B4iecti# carstic perioada
2;;! 2;;E 2;;L 2;;X 2;;V71;.;1);1.1;8
1 dam4o#icioara adulti 2L;;; 1!;;; 2X;; 3VE;; 31;;
?R0
CRT
$9?:MIR9 R:$9T TIP &M9?&R&R9
1 P9ST9R& :RSIKBR "IIBR electrificat
2 P9ST9R& *&$:K CRIS:K:I "IIBR electrificat
3 P9ST9R& M9SI&$ "IIBR ?9electrificat
P9ST9R& :?J:R:K:I "IIBR electrificat
! P9ST9R& JI9T&R:K:I
SC&RISB&R&
&K"& electrificat
E P9ST9R& PB&RT& K:I IB?9K9 &K"& ?9electrificat
L CBM&R?IC C&R&S S9*9RI? electrificat
X P9ST9R& M:I9RII JBRR electrificat
V P9ST9R& PBKB*R&JI JBRR ?9electrificat
1; P9ST9R& KIKI9CIKBR $9 K&
M&?&STIR9& "ISTRIT&
*&KC9& ?9electrificat
11 P9ST9R& $&M"B*ICIB&R& &RJ9S electrificat
12 K9ST9R& I&KBMIT9I $&M"B*IT& electrificat
13
copii 2!;;; 12;;; 32;;; 3X2;; 312;;
total !2;;; 2L;;; E;;; LLX;; E2E;;
2 pol#ragi 1L;;; 2;;;; 22;;; 2;;;; 1!;;;
3 comarnic !!; E1 !!E 1X !!
muierilor 2E;;; 3!;;; ;;;; !;;;; !!;;;
! J%etarul scarisoara 12X;; 1!;;; 23;;; 33!;; 33E1V
E ursilor XXEVV VLLL 11E2; 13;3!3 122EL
L ungurului 23; 13! L2V !21! !X2;
X me(iad 2X;; 31;; 3322 332X 3X;;
total 2;21XX 2;232E 2L;2L 32;E1 2VX122
9stimat6an@ 3!L;;;

Sursa@ &dministratorii 6 Custo(ii pesterilor
&ceasta0 /n ciuda faptului ca0 /n ultimii ani0 au fost derulate importante proiecte
interna+ionale pentru amena'area de pe-teri0 /ns, re(ultatele acestora s)au concreti(at doar /n
materiale promo+ionale0 panouri -i centre de informare0 site)uri pe internet etc.
Pe-terile turistice din Rom2nia nu au amena'ate Centre de *i(itare -i spa+ii de ca(are
/n apropierea ca#it,+ii dec2t la pe-terile :r-ilor -i la Pe-tera Muierii0 /ns, la un ni#el inferior
fa+, de cel e1istent pe plan interna+ional. Infrastructura de ca(are -i alimenta+ie este mult mai
de(#oltat, /n (ona Mun+ilor &puseni0 unde /n ultimii ani au fost /nfiin+ate importante sta+iuni
turistice0 cu numeroase pensiuni rurale 7&?TR9C8 /n localit,+ile J2rda0 &rieseni0 &l4ac0
*/rtop0 Padis0 Ic
Ponor etc. 3n sc%im40 /n (ona Carpa+ilor Meridionali -i a Mun+ilor "anatului0
turismul rural este foarte sla4 de(#oltat cu e1cep+ia Culoarului Rucar "ran -i a (onei Mun+ilor
"ucegi0 care dispun /nsa de un numar redus de pe-teri
3n ceea ce pri#este promo#area0 pe-terile din Mun+ii &puseni sunt mult mai 4ine
cunoscute dec2t cele din partea de sud)#est0 /n mare parte -i datorita numeroaselor proiecte
interna+ionale care s)au derulat /n aceast, (on,.
#.%. P(ST(RA MONUM(NT AL NATURII
Pe-terile0 prin frumuse+ea lor interioar,0 sunt cele mai interesante dintre fenomenele
carstice. 9le sunt pl,smuiri ale pic,turilor de ap, care au topit piatra prin st,ruitoarea
strecurare pe cr,p,turi. Ka antipodul noptii0 atat de perfecta in puritatea ei0 se afla lumina a
carei definitie ade#arata numai in adanc se poate da. Cu atat mai mult ca cat orice descriere in
lumea T tene4rei=0 reclama aportul acelui fascicol luminos desprins parca cand#a din firul
&drianei.
1
Confruntarea dintre intuneric si lumina0 cu retragerea si a#ansarea uneia in fata
celeilalte0 generea(a o atmosfera ireala0 de 4asm si adanca re#erie.
:n ade#arat spectacol de lumini si um4re0 de sunete si lumina intiparite pentru
totdeauna in memoria celor care au co4orat in adancurile acestor ade#arate temple naturale.
Pe-tera este0 prin defini+ie0 un gol natural aflat /n scoar+a P,m2ntului destul de mare
pentru a permite accesul omului i cu o lungime mai mare de ! metri0 cu specificarea c,
de(#oltarea pe terii tre4uie s, fie mai mare dec2t dimensiunea portalului de intrare. &cest
ultim aspect este important pentru a nu confunda pe tera cu un a4ri.
9timologic cu#antul troglodit #in din lim4a graeca si inseamna= intrat in
pestera=7troglo \ gaura0 pestera 0 dunein \ a patrunde8
$in cele mai #ec%i timpuri oamenii s)au adapostit /n pesteri0 acestea fiind cele mai
simple locuinte pe care le)a oferit natura. 3n ciuda /ntunericului si a frigului din ele0 erau
primitoare si locui4ile0 comparati# cu natura de(lantuita de afara sau cu pericolele create de
animalele sal4atice. Kocuirea pesterilor de catre omul primiti# este atestata de nenumarate
urme.
Mediul am4iental al pe-terilor din paleoliticul t2r(iu 7cu 3;.;;; de ani /n urm 8 a dus
la apari+ia germenilor de inteligen+,0 ci#ili(a+ie -i cultur,0 determin2nd /n cele din urm,
apari+ia primelor manifest,ri de art,. Se spune c, arta primiti#, s)a n,scut /n pe-teri.
&r%eologia a do#edit ca0 din cele mai #ec%i timpuri 5 cu circa un milion de ani /n
urma si p2na prin anul 1;.;;; /.Ir.0 pesterile au fost folosite de oamenii paleolitici.
$ocumente /n acest sens pro#in din &frica de Sud0 9uropa sau C%ina. T$e la maimuta la om0
drumul duce prin pesteri=0 spune Marcian "lea%u0 acestea fiind printre cele mai pretioase
depo(itare de marturii pri#ind /nceputurile omenirii.
3n perioada contemporan,0 pe-tera a oferit omului -i alte modalit,+i de utili(are -i
anume@
1. posi4ilitatea cercet,rii -tiin+ifice -i a e1plor,rilor0 prin descoperiri noi /n domeniul
geologiei0 speologiei0 paleontologiei0 antroplogiei sau micro4iologiei
2. utili(area mediului su4teran ca factor natural terapeutic /n ameliorarea sau
#indecarea unor 4oli
3. utili(area /n scop turistic0 reali(2ndu)se amena',ri specifice de #i(itare /n pe-terile
cu concre+iuni stalactitice -i stalagmitice
. utili(area /n scop recreati# prin organi(area0 /n unele din ca#it,+ile mai mari0
amena'ate0a unor concerte de mu(ic, clasic, sau alte e#enimente culturale
!. utili(area /n scop economic@
1!
) pentru captarea de i(#oare de ap su4teran 0 pentru alimentarea cu ap, a unor
localit,+i
) ca depo(ite pentru diferite categorii de de-euri.
$omeniul /n care pe-terile do42ndesc o deplin #alorificare este cel al turismului.
Pe-terile au constituit dintotdeauna o curio(itate0 au st2rnit interes -i au atras #i(itatori0
de#enind prin aceasta un <o4iecti# turistic= de prim rang.
9ste greu de preci(at cand au inceput pesterile sa ai4, o functie turistica0 dar daca
prin turist intelegem acea persoana care care intreprinde o calatorie sau efectuea(a un drum
doar in scopul de a #i(ita un anumit loc0 fara alt interes stiintific0 comercial sau orice alta
natura 0 atunci tre4uie sa plasam primii turisti ai pesterilor cu secole in urma.
#.%.#. Mo!ul !e .ormre pe/terilor
Pe-terile au st2rnit /ntotdeauna un interes deose4it -i nu pu+ini sunt cei ce au c,utat s,
e1plice gene(a. Trec2nd peste ideile0 de cele mai multe ori fantasctice emise /n secolele
trecute0 speologii s)au oprit la cel pu+in trei grupe de teorii cu care s)a /ncercat e1plicarea
e1isten+ei -i a morfologiei golurilor su4terane0 teorii gu#ernate de aceea-i simpl, -i
ne#erosimil, idee@ lupta dintre ap, -i piatr,.
Teoria #,doas, 7cea mai simpl, teorie8 formularea unei re+ele de goluri su4terane ce
se datorea(, p,trunderii /n circula+ie a apei prin masi#ul de calcar p2n, la ni#elul e1urgen+elor
aflate /n #,ile m,rginoase0 ad,ncirea acestora determin, p,r,sirea #ec%ilor galerii0 ce de#in
fosile0 -i s,parea altora noi. Pe scurt pe-terile sunt s,pate de c,tre r2uri su4terane ce se
ad2ncesc treptat pentru a +ine pasul cu ad2ncirea re+elei %idrografice de la e1terior.
Teoria 4atifreatic, 5 pe-terile sunt s,pate de c,tre apele ce a#ansea(, pe canelele
complet /necate aflate su4 suprafa+a freatic, 7/n care a intrat ap, de infiltra+ie8C prin ridicarea
regiunii0 partea superioar, a canalelor este eli4erat, de ap, trec2nd la un regim #,dos. Se
poate distinge astfel o fa(, de s,rare /n regim /necat0 urmat, de o fa(a de remodelare /n regim
#ados.
Teoria epifreatic, 5 /ntr)un ac#ier freatic0 ad2ncimea p2n, la care p,trunde apa este
determinat,0 de /n,l+imea de la care curge. Prin canalele mai scurte trece mai mult, ap, /n
unitate de timp dec2t /n cele mai lungi0 fapt ce duce la m,rirea lor. Prelu2nd ma'oritatea
1E
drena'ului din galeriile scurte0 se de(#olt, o galerie cu rol de dren perfect 7conduct, /n p,m2nt
pentru adunarea -i scoaterea plusului de ap,8 ce #a de#eni o pe-ter, mare ori(ontal,.
#.%.$ Clsi.icre pesterilor
Pe terile se formea(, ca urmare a ac+iunii diferitelor procese /n multe tipuri de roc,
sau sedimente neconsolidate. Putem face o clasificare a pe terilor /n func+ie de originea lor i
litologia rocii /n care s)au format sau tipul sedimentelor. Totu i0 procesele speleogenetice
difer, foarte mult i multe dintre ele nu depind /n totalitate de compo(i+ia rocii Aga(d,A. S)au
f,cut numeroase /ncerc,ri de a reali(a clasific,ri genetice pentru pe teri dar nici una dintre ele
nu pare s, fie /n totalitate armonioas, /n gruparea proceselor i tipurilor genetice de pe teri.
Marea ma'oritate a pe terilor sunt pe teri de di(ol#are0 adic, pe teri ce au fost formate /n
pincipal prin di(ol#area rocii cu a'utorul ac+iuni apei ce a circulat prin c,ile ini+iale cum sunt
fisurile i porii.
1.Pe teri primare ) Pe tera primar, se formea(, /n momentul form,rii straturilor de
roc, /n care se afl,
a8 /n roci #ulcanice
]Pe teri 5 geode. 3n rocile #ulcanice0 /n timpul consolid,rii topiturilor ce iau
na tere /n scoart,0 se formea(2 4ule gigantice de ga(e su4 presiune.
]Pe teri de contrac+ie. Tot /n roci #ulcanice pot lua na tere goluri prin
contractarea magmelor /n curs de r,cire ce las, spa ii goale
]Pe teri /ntre paturi de la#e. B alt, modalitate de formare a golurilor /n roci
#ulcanice o ofer, curgerea la#elor. $ac, aportul de la#, fluid, /ncetea(,0 locul prin care
a curs ram2ne li4er0 ca un gol.
48 /n calcare
]Pe teri /n recife iau nastere /n calcare recifale0 golurile fiind determinate de
cre terea inegal, a recifului.
]Pe teri /n tufuri calcaroase iau na tere /n depunerile masi#e de tufuri
calcaroase sau tra#ertinuri0 prin faptul c, acestea pot forma cascade de calcar /n spatele
carora r,m2n spa ii li4ere.
2.Pe teri secundare ) Pe tera secundar, se formea(, dup, formarea straturilor de roc,
/n care se afl, prin ac+iunea diferi+ilor factori
a8 prin deplasarea maselor de roc,0 /n principal ca urmare a mi c,rilor tectonice care
au loc /n apropiere de pe ter,
1L
]Pe teri de pr,4u ire de 4locuri. Cea mai simpl, deplasare a maselor de roci
este pr,4u irea 4locurilor de st2nca. Prin /ngram,direa lor unele peste altele ram2n
spa ii cu aspect de pe teri0
]Pe teri de trac+iune gra#ita+ional,. iau na tere /n masi#ele de roci dure0
compacte0 terminate cu un perete #ertical /n lungul acestuia se formea(,0 paralel cu el0
datorit, atrac iei gra#ita ionale e1ercitate de gol0 cr,p,turi ce pot fi uneori foarte lungi.
]Pe teri de trac+iune tectonic, sunt cr,p,turi formate ad2nc /n interiorul
Pam2ntului0 /n timpul marilor con#ulsii prin care a trecut scoar a.
48 prin ero(iune0 ca efect al cursurilor su4terane ce str,4at pe tera sau a apelor de
suprafa+, ce ac+ionea(, la /ntrarea /n pe ter,
]Pe teri de e#orsiune iau na tere /n #ersan ii r2urilor0 acolo unde apa face
#/rte'uri puternice0 4,t2nd malul.
]Pe teri de a4ra(iune se datoresc 4,t,ii #alurilor marine /n t,rm0 proces
denumit a4ra(iune.
]Pe teri de cora(iune sunt numite astfel dup, ac iunea de ero(iune a #2ntului0
denumit, i cora(iune.
]Pe teri de lesi#are se datoresc ac iunii de sp,lare a apei 7lesi#are \ sp,lare8.
c8 prin coro(iune0 tot ca efect al cursurilor su4terane
]Pe teri de infiltra+ie n,scute prin coro(iunea determinat, de apa ce p,trunde
discret /n calcar0 prin puncte infime. 9ste #or4a de apa de ploaie sau de apele din topirea
(,pe(ii capa4ile sa forme(e doar pe teri mici.
]Pe teri cutanate. $ac, aceast, apa este supus, /ng%e ului i de(g%e ului0 ea #a
mari golul0 d2nd na tere la o pe tera criogena sau pe ter, cutanat,0 adic, superficial,.
]Pe teri #adoase. $ac, /ns, apa patrunsa /n su4teran sta4ile te un circuit
continuu de curgere0 c%iar i a unei ape de de4it redus0 re(ult, o pe ter, de tip #ados.
]Pe teri freatice. $ac, apa #a forma un strat ac#ifer ce umple toate fisurile0
diacla(ele si fe ele de stratifica ie constituind un sistem comple10 ia na tere o re ea
su4teran, la4irintic,0 adic, o pe ter, freatic,
#.%.% Relie. en!ocrstic
B pe-ter, este construit, dintr)o succesiune de goluri de forme -i m,rimi #aria4ile ce
pot fi reduse la c2te#a tipuri elementare0 diferite0 +in2ndu)se seama de /nclinarea -i de #olumul
lor. &stfel e1ist, dou, domenii@ cel al golurilor ori(ontale sau sla4 /nclinate 7;)3! grade8 )
galeriile0 -i cel al golurilor puternic /nclinate0 p2n, la #ertical, 7L; 5 V; grade8 ) pu+urile.
1X
Pesterile sunt alcatuite din galerii si Sali0 la care se adauga goluri #erticale numite
puturi sau %ornuri
3n ceea ce pri#e-te #olumul golurilor0 a'unge ca cine#a s, mearg, o dat, /ntr)o
pe-ter, pentru a #edea c, din galerii intr, /n spa+ii mai mari0 de unde a'unge din nou /n galerii
mai str2mte. Spa+iile mai mari poart, numele de s,li. Tunelul necesit, o form, special, de
galerie 7galerie circular, de presiune0 care0 la sec+iune mic, poate fi numit, -i tu48.
Jaleriile constituie goluri alungite pe ori(ontala sau usor inclinate0 care poarta
diferite denumiri0 in functie de dimensiuni0 forma si po(itia lor in cadrul unui sistem su4teran@
) diacli(a 7sens speologic8 o galerie rectilinie care re(ulta prin largirea unei fracturi
) tunel0 o galerie cu sectiune regulata desc%isa la am4ele capete
) pasa'0 o galerie de legatura intre doua elemente importante ale unei pesteri
) culoar sau coridor0 o galerie cu sectiune uniforma pe toata lungimea
) di#erticul0 o galerie de dimensiuni reduse0 legata de galeria principala0 care se
termina in fundul de sac sau care de#ine inaccesi4ila
&desea in pesteri intalnim si goluri #erticale 0 re(ultate prin atacarea calcarului de
catre apele de infiltratie sau prin pra4usiri. :n asemenea gol poarta denumiri diferite in
functie de locul in care il intalnim@
) put0 desc%idere de gol in planseul galeriei
) %orn0 desc%idere in ta#anul galeriei
) a#en0 golul se desc%ide la suprafata terenului
Pentru formele #erticale0 /n afar, de pu+ e1ist, -i terenuri de forn0 a#en0 pr,pastie.
&#ernurile sunt pu+urile naturale ce se /nt,lnesc la suprafa+a p,m2ntului -i care se ad2ncesc
#ertical0 sau /n pant, mare0 /n masi# de calcar. :n canal #ertical sau puternic /nclinat din
interiorul unei pe-teri poart, numele de pu+0 dac, se las, /n 'os0 sau %orn0 dac, se ridic,
deasupra galeriei de acces.
3ntr)un masi# de calcar elementele componente re+elei se pot asocia pentru a costitui
re+ele comple1e de galerii0 s,li -i canale #erticale. Modul de /m4inare este semnificati# pentru
gene(a -i e#olu+ia sistemului respecti#. $in acest punct de #edere pot -i separate mai multe
tipuri@
) re+ele la4irintice 7aspect complicat ce generea(, un ade#arat la4irint8C
) re+ele dendritice 7complet %aotic,8C
) re+ele #erticaleC
) re+ele octogonale 7la4irint rom4ic8C
) re+ele liniare.
1V
&sociatia dintre galerii0 Sali si goluri #erticale constituie specificul pesterilor. Pasa'ul
su4teran insa este completat cu formele de detaliu care sunt create de apa fie prin indepartarea
rocii0 deci forme de sculptura0 fie prin depunere de material0 deci forme de acumulare.
Forme de sculptare0 care sunt create de catre apa prin coro(iune si prin ero(iune.
Formele de coro(iune iau nastere in urma di(ol#arii calcarului de catre apa. Se pot deose4i
forme negati#e0 adica cele re(ultate prin indepartarea rocii si largirea unor litocla(e sau fete de
stratificatie0 si forme po(iti#e0 adica portiunile de calcar ramase pe loc dupa ce o parte din
calcar a fost indepartata.
Forme negati#e@
) largirile de di(ol#are
) la4irintele0 sisteme de canale ce determina o retea tridimensionala ine1trica4ila
) anastomo(ele0 la4irinte situate pe o fata de strat
) cupole0 numite si marmite in#erse sau marmite de presiune0 sco4ituri circulare
situate in ta#anul galeriilor
) lapie(uri su4terane0 forme identice cu lapie(uri de suprafata si care pot aparea pe
ta#an0 pereti sau planseu
) %ieroglife de coro(iune0 adancituri milimetrice sau centimetrice care re(ulta prin
largirea unui sistem de fisuri ale calcarelor
) linguritele0 adancituri de di(ol#are cu repartitie sistematica pe canalele su4terane
acti#e
Forme po(iti#e @
) septele de ta#an sau perete0 lame de calcar ce proeminea(a podeaua
) filonetele de calcit0 #inele de calcit din masa calcarului ramase in relief dupa
indepartarea acestuia
) proeminete de 1enolite07 de e1emplu concretiunile de silice ce raman in relief
prin di(ol#area calcarului8
&pa e1ercita asupra calcarului si o actiune mecanica datorita materialului solid pe
care il transporta prin tirire sau suspensie0 de cele mai multe ori nisip sau pietris0 modeland
forme de ero(iune. $eoarece pentru antrenarea acestor materiale este necesara o anumita
#ite(a0 care nu poate fi reali(ata in curgerea su4 presiune0 formele de ero(iune apar numai in
canalele cu o curgere cu ni#el li4er
Forme negati#e@
) marmitele0 e1ca#atii cilindrice decimetrice sau metrice in podeaua galeriilor
generate de tur4ioanele curentului de apa incarcat cu alu#iuni7uneori pe fundul
2;
marmitelor se pot gasi pietre perfect rulate sau c%iar 4olo#ani ai mari0 sferoidali0
numiti 4ile de marmita'8
) nisele laterale 0 repre(entand e1ca#atii ca cele de mai sus dar situate in peretii
galeriilor
) santurile de diacla(e0 re(ultate in urma erodarii preferentiale a unor diacla(e
) striurile de frecare0 santuri milimetrice produse prin frecarea #iolenta a
alu#iunilor pe calcar
Forme po(iti#e@
) ni#elele de ero(iune0 proeminente ale peretilor care marc%ea(a ni#elele de
curgere a apei
) traseele de ero(iune0 suprafete su4ori(ontale in lungul peretilor unei galerii care
atunci cand au dimensiuni reduse se numesc 4anc%ete
) carene0 lame de calcar ramase in mi'locul curentului prin erodarea (onelor #ecine
) pilierii0 stalpi de roca intre ta#an si podea care separa curentul raului su4teran in
doua
#.%.0 Cristle si minerle
Interiorul unei pe-teri pre(int, o mare 4og,+ie de forma+iuni ce /mpodo4esc golurile
su4terane0 de o #arietate imens,. &ceste forma+iuni crstialologice -i minetralogice se numesc
speleoteme iar formarea lor este e1plicat, tot de ac+iunea apei cu piatra.
Formele de acumulare re(ulta din procesele care au tendinta sa umple golurile
su4terane. $upa natura lor constituenta acestea pot fi @
) clasice
) c%imice
) organice
) mi1te
Formele de acumulare calasica sunt cele care re(ulta din depunerea mecanica0
gra#itationala0 a materialelor pro#enite din degradarea rocilor #ec%i pree1istente. &ceste
materiale pot fi @
) alo%tone0 atunci cand sunt aduse din afara pesterii7 argile0 nisipuri0 pietrisuri0
sfaramituri de roca8
) endo%tone0 pro#enite din insusi pestera respecti#a74locuri si fragmente de calcar
^ra4usite din peretii si ta#anul galeriilor0 precum si argila re(iduala sau de
21
decalcifiere ramasa prin di(ol#area calcarului si acumularea materialului fin
insolu4il8
)
Forme de precipitare c%imica0 numite si concretiuni sau speleoteme0 care se formea(a
in urma proceselor de cristali(are din solutii ionice7cele mai numeroase concretiuni sunt
alcatuite din calcit7CaCB3 CRIST&KIS&T I? SIST9M RBM"B9$RIC8mai rar se intalnesc
concretiuni de argonit7CaCB3 cristali(at insistemul rom4ic8si g%ips7CaSB 2I2B8. $in
pesteri mai sunt citate EX de minerale a caror frec#enta este insa foarte redusa8. $upa modul
in care iau nastere se pot distinge formatiuni de picurare0 de prelingere si de 4a(in@
1. formatiunile de picurare pro#in din picaturile ce cad din ta#anul pesterii si generea(a
stalactite pe ta#anul si stalagmite pe podea
In cadrul stalactitelor distingem mai mai multe tipuri@
) stalactite tu4ulare0 numite si stalactite fistuloase sau macaroam\ne0 care au
diametrul unei picaturi de apa pe toata lungimea lor
) stalactite conice
Stalagmitele sunt si ele de mai multe feluri@
) stalagmite lumanare
) stalagmite conice
) stalagmite perlate
) domuri stalagmitice
) stalagmite de egutatie
Prin unirea unei stalactite cu o stalagmite se formea(a o coloana sau o stalagmo)
stalactita
$aca in procesul de de crestere a stalactitelor in pestera e1ista un curent de aer0
acesta determina de#ierea cresterii de la a1ul gra#itational si formarea unor stalactite
e1centrice numite anemolite. Tot la aceata categorie tre4uie adaugate si perlele de pestera0
formatiuni sferoidale pe planseul galeriilor0 re(ultate in urma depuneriiunor strate concentrice
de calcit su4 actiunea picaturilor de apa care cad din ta#an.
2. formele de prelingere sunt cele mai numeroase si #ariate.
Pe ta#an iau nastere@
) discuri 7forme discoidale fi1ate doar cu un peductul de ta#an0 in 'urul punctului
de alimentare8
) clopote 7 formatiuni circulare in clopot0 cu stalactite pe margini8
) stalactite de prelingere
Pe pereti se formea(a@
22
) cruste 7scurgeri8 parietale a caror ingrosari sau proeminente pot im4raca forme
#ariate7orgi0 4aldac%ine0 am#onuri8
) draperii sau #aluri0 forme lamelare #erticale cu un punc de fi1are pe ta#an care
constituie si sursa de alimentare
) cascade impietrite
) odontolite
Pe planseul galeriilor si formea(a @
) gururi 74ara'e de calcit dispuse trans#ersal pe directia prelingerii de apa0 in
spatele carora aceasta se acumulea(a8
) microgururi7gururi milimetrice formate pe planseele inclinate0 pe stalagmitesi
c%iar pe formele parietale8
) plansee stalagmitice7depuneri de de calcit stratificat pe un pe un su4strat de
calcar sau sedimente8
Tot in formatiunile de prelingere tre4uie trecute si cristalictitele7monocristale de
calcit crescute e1centric pe pereti sau ta#an si care pro#in din depunerea calcitului dintr)o apa
peliculara care im4raca intreaga forma80 ele mai sunt numite e1centrite sau %elictite.
B alta categorie de speleoteme cuprindeformele nascute prinprecipitare direct in apa
unui 4a(in. $intre acestea mentionam @
) calcita flotanta7pelicule fragile de calcit care se formea(a la suprafata 4a(inelor de
apa suprasaturata0 mentinute in ec%ili4ru datorita tensiunii superficiale a lic%idului8
) cristale de 4a(in7formate pe peretii si fundul 4a(inelor de apa8
) pi(olite7agregate concentrice de calcit8
) trotuare de calcit7cruste ori(ontole formate formate la suprafata unui lac su4teran
sau gur si care adera la peretii care le limitea(a8
Ka toate acestea se adauga unele forme care nu intra in categoriile de mai sus0 ca de
e1emplu cristalele care se formea(a in unele depo(ite de argila0 formatiunile de
mondmilc%7CaCB3 coloidal sau criptocristalin8 sau cele de argila re(iduala7piele de leopard8
Forme de acumulare organica grupea(a resturile #egetale si animale aduse de la
e1terior0 depo(ite de s%elete ale animalelor care au murit in pesteri si depo(itele de
guano7de'ectiile liliecilor8
#.%.1 2io!iversitte
23
Pestera este un sistem ecologic desc%is in permanenta legatura cu suprafata
pamantului care ii furni(ea(a apa si materii organice0 ea repre(inta o dederi#atie a marelui
circuit trecut sau actual al apei continentale
*ia+a este pre(ent, p2n, -i acolo unde nu te asptep+i. Contrar credin+elor /ncet,+enite0
pe-terile au #ia+,. Condi+iile aspre din pe-ter, 7/ntuneric0 frig0 ume(eal,8 au facut ca unele
animale s, se adapte(e mediului de #ia+, su4teran. Studiul acestor animale ce tr,iesc /n pe-teri
este unul dintre o4iecti#ele de acti#itate ale speologiei. 3narma+i cu instrumente -tiin+ifice
adec#ate0 cercet,torii studia(, #ia+a acestor animale.
In pesteri pot fi deose4iti mai multi 4iotopi ocupati de tot atatea comunitati de #iata
74iocen(e8
"iotopii sunt spatiile ocupate de comunitatile de #iata
"iotopi terestri@
) 4iocen(a peretilor si ta#anelor galeriilor0 este una dintre cele mai 4ogate si
#ariate. In structura ei intra elemente troglo4ionte7i(opode0 araneide si
coleoptere80 troglofile7cele mai multe dintre araneide8si su4troglofile7foarte multe
multe diptere0 lepidoptere si %imenoptere8. ?umarul cel mai mare de indi#i(i
apartine su4troglofilelor. 91usta pesteri mici 0 sapate in (one impadurite0 in care
#ara sau iarna peretii sunt acoperiti pe suprafete destul de mari cu diptere sau
lepidoptere0 care cauta aici0 intr)una din fa(ele ciclului lor 4iologic0 am4ianta
mediului su4teran necesara procesului de diapa(a esti#ala sau %i4ernala si
implicit reproducerii
) 4iocen(a solurilor din (ona #esti4ulara0 cuprinde fauna care populea(a permanent
sau se(onier cumulari de sol si resturile organice de pe planseul (onei initiale a
pesterilor. 9a include in principiu un amestec de elemente troglo1ene si troglofile
7dintre oligoc%ete0 opilionide0 araneide0 miriopode0 diplure0 coleoptere80 care la
e1teriorse intalnesc in musc%i0 %umus sau detritus de di#erse naturi si destul de
frec#ent elemente troglo4ionte. "iocen(a este 4ogata in pesterile sapate in (one
impadurite si stra4ature de un curs de apa0 precum si in cele mari si umede
) 4iocen(a depo(itelor de umplutua din 4a(a a#enelor. &cumularile de sol si
resturi organice sunt mai mari in fundul a#enelor decat in (ona initiala a
pesterilor ori(ontale. $aca a#enele sunt sapate in masi#e de calcar acoperite de
paduri de fag sau ste'ar7L!Y din pesterile noastre sunt sapate intre 3;;)1;;; m
altitudine0 deci in (ona acestor paduri80 atunci fauna care populea(a depo(itul de
umplutura introdus de ape de la e1terior este foarte 4ogata0 inclu(and pe langa
forme troglo1ene si endogee multe troglofile si troglo4ionte7mai ales daca
2
desc%iderea a#enului este foarte mica0 deoarece in acest ca( amplitudinea
#ariatiilor factorilor de mediu este foarte redusa8
) 4iocen(a planseelor stalagmitate0 a fantelor si a pan(elor de argila din
profun(imea pesterilor0 este cea mai interesanta0 pentru ca fauna care populea(a
4iotopii respecti#i se compun aproape numai din elemente troglo4ionte. Stadiile
lar#are ale multora dintre acestea nefiind gasite in pesteri deoarece sunt mult mai
sensi4ile la #ariatiile factorilor de mediu0 se presupune catraiesc in reteaua de
fante0 in care constantaacestor factori este mult mai accentuata
) 4iocen(a guanoului. In ppesterile noastre intalnim destul de frec#ent cantitati mai
mari sau mai mici de guago7e1cremente de lilieci80 dupa cum acestea adapostesc
colonii de lilieci sau numai lilieci i(olati. Juanoul este un 4iotop speciali(at cu
conditii particulare de e1istenta cel mai 4ine delimitat in spatiu dintre 4iotopii
ca#ernicoli0 iar comunitatea 4iotica care il populea(a este relati# saraca in specii
dar acestea sunt e1trem de 4ogate in indi#i(i. Componentii acestei 4ioceno(e
7apartin in primul rand acarienilor0 colem4olelor si dipterelor si intr)o masura mai
mica coleopterelor0 lepidopterelor si miriopodelelor 8 nu cauta in pesteri atat
#alorile factorilor de mediu cat mai ales guanoul si de aceia ele nu pot fi socotite
ca#ernicole ade#arate7care cauta in pesteri in primul rand #alorile factorului de
mediu80 ci ca o categorie ecologica aparte0 la fel ca si speciile para(ite7ca cele de
pe lilieci repre(entand specii de diptere si de acarieni8. Consumatori sau nu de
guano0 acesti componenti populea(a patura superficiala a acumularilor de
e1cremente0 ma'oritatea gasindu)se in primii !)1; cm. Speciile troglo4ionte e#ita0
in general0 aceste acumulari0 dar cele saprofage se intalnesc foarte adesea pe
petece de guano mai #ec%i si umed
pre(entarea sumara a comunitatilor de #iata si a 4iotopilor ac#adici din pesteri #a fi
facuta in functie de cele trei ni#ele principale in care sunt duspuse apele su4terane
intr)un sistem carstic.
) 4iocen(ele ac#atice din ni#elul superior0 de percolatie temporara. In acest ni#el
apa infiltrata de la suprafata pamantului circula mai mult sau mai putin #ertical in
reteaua de fante din calcar0 antrenand in pesteri su4stante organice si fauna.
*olumul apei care se infiltrea(a in su4teran depinde in special de cantitatea de
ploi. In ca(ul pesterilor acest ni#el corespunde galeriilor fosile0 mai mult sau mai
putin stalagmitate0 in care apa de percolatie se acumulea(a in guri si 4a(ine de
diferite forme si marimi sapate in planseul galeriilor0 in e1ca#atii de naturi si
forme diferite0 care se formea(a la suprafata peretilor0 in e1ca#atiile capetelor de
2!
stalagmite0 ca ca re(ultat al efectului mecanic si c%imic al picaturilor ce cad din
stalactite. Fauna acestor 4iotopi este alcatuita din ditereite specii de proto(oare0
copepode0 ostracode0 planari0 amfipode si uneori din i(opode si 4altinelacee
) 4iocen(e ac#atice din ni#elul mi'lociu0 de scurgere. In acest ni#el apa circula mai
mult sau mai putin lateral. Pesterile se integrea(a in aceasta (ona amfi4ie prin
galeriile su4fosile si acti#escaldate de cursuri de apa temporare sau permanente.
In afara acestor cursuri mai e1ista 4iotopi alcatuiti de resturile de apa pe care
paraile su4terane le lasa pe planseul peretilor 7si mai precis0 in lacuri0 marmite
sau alte e1ca#atii in stanca0 calcit sau argila80 de apa din interstitiile dintre
alu#iunile care insotesc cursurile su4terane0 de apa i(#oarelor care apar in 4a(a
peretilor galerilor si se pierd in depo(itul de umplutura. Funa care populea(a
acesti 4iotopi este mult mai 4ogata. Se intalnesc aici pelangaforme ca#ernicole
troglofile sau troglo4ionte0 specii interstitiale si foarte multe epigee7mai ales dupa
ploi a4undente8. 9lementele troglo4ionte apartin practic practic acelorasi grupe
citate mai sus0 in ca(ul 4iotopilor ac#atici din ni#elul de percolatie temporaraC la
aceste s)ar putea adauga grupul gasteropodelor
) 4iocen(ele ac#atice de ni#el inferior
#.0. Rolul !escoperirior si cercetrii speologice in turism
Pe un pamant cutreierat de oaameni pana la cele mai i(olate colturi au mai ramas
putine necunoscute geografice0 aproape toate sunt intregistrate0 fotografiate si acolo unde nu a
a'uns inca omul0 sen(orii ultra sensi4ilu ai satelitilor au iscodit totul0 in #ariate lungimi de
unda0 ca sa inregistre(e nu numai ce se #ede ci si ceea ce nu se #ede su4 frun(arul ar4orilor
0su4 carapacea de g%eata0 c%iar su4 scoarta teresta
In timpurile moderne0 o data cu progresul stiintiic si te%ni0 omul a cunoscut si
ineresul pt lumea su4terana
:nul din domeniile ramase inca nee1plorate este cel al lumii su4terane0 a pesterilor0
aici mai mult ca oriunde0 omul a ramas masura lucrurilor. Stim doar care este cea mai mare
pestera din lume atinsa deom0 cea mai mare e1plorata de el0 dar oricand poate sa apara una si
mai mare
2E
Pe la sfarsitul secolului trecut sa simtit ne#oia in#entarii unei stinte capa4ile sa scu(e
in fata semenilor lor comportamentul a4erant a celor care pe o planeta atat de insorita co4oara
de 4una#oaie in adancurile neprimitoare si reci0 si aceasta a fost speologia
Studierea stiintifica a pesterilor in Romania i se datorea(a lui 9mil Raco#ita 71XEX )
1VL80 eminentul 4iolog care a pus 4a(ele speologiei la noi in tara. Speologia este stiinta care
are ca o4iect e1plorarea si studiul comple1 al pesterilor0 9mil Raco#ita fiind autor al unor
apreciate carti de specialitate@ TIncercare asupra pro4lemelor 4iospeologice= 71V;L80
TSpeologia= 71V2L8 si T9#olutia si pro4lemele speologiei= 71V2V8. Mai tre4uie amintit ca
renumitul om de stiinta roman a luat parte la e1peditia la Polul Sud condusa de &mudnsen.
Ka ora actuala e1ista foarte multe asociatii ale speologilor0 care0 pe langa
practicarea speologiei0 reali(ea(a proiecte importante ce au ca scop protectia pesterilor si a
mediului carstic0 sen(i4ili(area oamenilor asupra prote'arii lor.
Iata cum in prea'ma #eacului nostru0 pesterile incep sa de#ina un #ast domeniu de
acti#itate stiintifica. Pe intunecate cai ale necunoscutului su4teran se intalnesc
geologi0geografi0 paleontologi0 4iologi0antropologi0 ar%eologi si %idrologi. Sunt repre(entanti
ai unor discipline stiintifice foarte diferite dar care au un singur scop0 acela de a cunoaste si
e1plica pro4lemele legate de pesteri
Sucesele nu sunt insa numai de ordin numeric ci si calitati#. ?umarul studiilor de
speologie fi(ica si de 4iospeologie a crescut am de an0 in cercul preocuparilor au intrat noi
(one carstice0 metodele de in#estigare s)au inmultit si fafinat. In tara la noi apare una dintre
cele mai prestigioase pu4licatii de speologie stiintifica din lume0 iar cu#antul cercetatorilor
romani este tot mai des au(it la tri4unele stiintei mondiale. Si0 sa nu uitam0 in tara noastra a
luat fiinta primul institut de speologie stiintifica din lume si care asta(i este cel mai mare de
acest fel
:na din marile calitati ale speologiei este aceea ca ea im4ina doua acti#itati aparent
di#ergente0 stiinta si sportul.omul de stiinta care practica speologia tre4uie0 in mod
o4ligatoriu0 sa intruneasca calitati de sporti#0 dupa cum speologul amator care practica
speologia din pasiune sporti#a este indiscuta4il si un cercetator
S, ai -ansa s, descoperi -i s, e1plore(i o pe-ter, repre(int, o mare reali(are pentru
orice speolog
Cunoasterea stiintifica a pesterilor romanesti este astfel oarecum in de(acord cu
cunoasterea lor turistica.&ceasta din urma este redusa la informatii fragmentare0 din g%iduri
turistice sau articole de re#ista0 sau la stiri de presa0 incomplete si adesea eronate. Pesterile
noastre merita insa mai mult. 9le merita sa fie pre(entate pu4licului deoarece sunt salasuri de
2L
mari frumuseti0 o nestemata in plus la sal4a de minuni cu care este daruit pamantul acestei
tari.
Turismul speologic luat nastere inca din anul 1VL20 cand speologii romani se reunesc
pentru prima data intr)un forum0 numit ASpeosportA organi(at de Comisia Centrala de
Speologie din cadrul Federatiei de &lpinism0 iar din anul 1VV e1ista o Federatie Romana de
Speologie
3n Rom2nia e1ista peste 12.;;; pesteri0 repre(ent2nd unul din cele mai 4ogate
patrimonii speologice din 9uropa. &ceste pesteri au fost studiate in cadrul unor e1peditii
internationale datorita structurii lor minerale specifice 0 florei si faunei. Pestera Topolnita0 din
'udetul Me%edinti0 a#2nd o lungime de 1;.L;; metri si galerii /ntinse pe patru eta'e 0 este una
dintre cele mai faimoase pesteri din Bltenia. Pestera I(#erna 0 locali(ata de asemenea /n
'udetul Me%edinti0 este una dintre cele mai renumite pesteri din 9uropa pentru practicarea
speologiei su4ac#atice si a fost filmata de Rac_ues Q#es Cousteau /n sectiunea `91plorari ale
secolului ZZ` din filmul Mu(eului Smit%sonian din Das%ington. Pestera Muierilor din "aia
de Fier 5 Jor'0 datorita frumusetii sale a fost prima pestera electrificata din Rom2nia si
/mpreuna cu pestera Polo#ragi0 sunt singurele pesteri amena'ate si introduse in marele circuit
turistic. Pestera Kiliecilor este renumita pentru numarul mare de specii si e1emplare de lilieci
si c%iar daca unele dintre ele au disparut in ultimii ani 0 inca mai detine peste 3; de specii .
#.0.# !escoperiri pleontologice
Resturi de animale fosile se gasesc si mai ales s)au gasit in cantitati mari in diferite
pesteri ale tarii. &proape toti e1ploratorii de pesteri di secolul trecut au aratat ca pe podeaua
galeriilor se gaseau oase de diferite animale. &sa sa intamplat in Pestera Ialomita0 in Pestera
Igrita0 In Pestera Smeilor de la Bnceasca si in multe alte pesteri ori(ontale. &sta(i pesterile
ori(ontale cu intrari accesi4ile sunt aproape toate descoperite si de mult e1plorate0 asa ca
sansa de a mai gasi oseminte la suprafata solului lor este foarte redusa
Cercetarile paleontologice nu se re(uma insa la colectarea de suprafata ci se 4a(ea(a
pe sapaturi sistematice menite sa surprinda totalitatea faunei fosilesi dispunerea ei pe ni#ele
stratigrafice0 in #ederea unei datari precise. &stfel de sapaturi s)au facut in doua randuri in
pesterile din Romania@ in perioada 1XX;)1V1; si dupa 1VE;. ?umarul speciilor de animale
descrise cu aceste oca(ii este considera4il0 pesterile din tara noasta au de#enit cele4re prin
materialul furni(at. Se remarca in acest sens in special pesterile Igrita si Smeilor de la
2X
Bnceasca unde piesele sc%eletice de ursi se gaseau cu sutele de mii. ?umarul pesterilor este si
el mare.
In 1VX;0 J. Primics cita din Transil#ania si "anat 13 pesteri in care sa gasit material
fosil0 la care se adaoga 3 pesteri din Muntenia si Bltenia. In 1VEE 9lena Ter(ea citea(a EL de
pesteri care contin diferite resturi fosile0 fara ca lista sa fie completa.
Pe langa resturile sc%eletice de urs care sunt foarte complete0 permitand c%iar
reconstituirea mula'elor endocraniene0 in pesterile noastre au fost descoperite si urme de pasi0
de alunecare0 de (garaieturi si de sapare a culcusului. B alta trecere in re#ista facuta de I.
*ie%mann indica L pesteri din Muntii &puseni
&laturi de resturile fosile apartinand ursilor de pestera se gasesc si resturi de
carni#ore de talie mare @ ursul 4run7:rsus arctos80 leul de pestera7Pant%era pardus80 %iena de
pestera7Crocuta spelaea80 lupul0 #ulpea la care se adauga frec#ent di#erse mustelide ca
'derul7Martes80 #ie(urele7Males80 di%orul7Putorius80 glutonul7Julo80 ne#astuica7Mustella80
#idra 7Kutra8.
$intre ungulate au fost gasite mai frec#ent in pesteri resturi de ren 7Rangifer80 cer4
7Cer#us elap%us si C. megaceros80 caprioara7Capreolus80 4our7"os80 4i(on7"ison80 oaie si
muflon7B#is80 capra alpina7C. i4e180 capra neagra7Rupicapra80 antilopa
saiga7Saiga80rinocer7$ice ror%inus80 porc7Sus8 si diferite specii de cai si magari. :n grup
deose4it de important pentru datarea depo(itelor de pestera este cel al ro(atoarelor cu foare
multe genuri si specii0 dintre care citam@ #e#erita 7Sciurus80 castorul7Castor80
marmota7Marmota80 popandaul7Citellus80 pirsul7Jlis80 soarecele saritor7&lactaga80
%irciocul7Cricetus0 Mesocricetus0 Cricetulus0 &llocricetulus80 or4etele7Spala180 diferiti soareci
si so4olani7Microtus0 &r#icola0 Rattus0 Mus0 &podemus0 MOcrimis0 PitOmOs80 apoi
iepuri7Bc%otona si Kepus8. $intre insescti#ore mai frec#ent este ?eomOs
:n grup foarte 4ogat este cel al pasarilor0 repre(entat de e1emplu in Pestera Curata
de la ?andru prin 11 specii0 iarin &#enul "etfia0 prin !E specii0 din care doua genuri si !
specii noi pentru stinta7Rurcsa.0 Uessler0 1VL38
Ma'oritatea depo(itelor din pesteri s)au do#edit a fi de #rasta Purmiana0 pe 4a(a lor
putand fi sta4ilita o stratigrafie de detaliu. $e o co#arsitoare importantaeste0 in aceasta
pri#inta Pestera Ka &dam din $o4rogea0 in care a fost gasita singura sectiune completa din
tara pentru intregul pleistocen superior7riss)Purm8 si care pre(inta alternante de fauna de
climat cald si fauna de climat rece0 ceea ce indica e1istenta unor oscilatii climatice.
Remarca4ilele re(ultate o4tinute de P. Samson si C. Radulescu in aceasta pestera permite
plasarea tuturor asociatiilor faunistice din pesteri in scara stratigrafica a pleistocenului.
2V
Pentru pelistocenul mai #ec%i sunt de mare importanta si alte cate#a puncte fosilifere
din pesteri0 care si)au castigat o reputatie mondiala. &sa este fauna de la "etfia0 aflata in
umplutura unei pesteri pra4usite din $ealul Somleul0 langa "aile <1 Mai=7Bradea8 si care a
fost studiata in di#erse randuri incepand din 1V;. Fauna datea(a din cromerian 7interglaciarul
gun()mindel8. Pe 4a(a ei a fost creata c%iar o di#i(iune stratigrafica0 4i%arianul.
:n alt alt punct fosilifer se afla la "raso#0 unde intr)o pestera de $ealul
Spreng%iu7Jespreng4erg8 a fost e1trasa incepand din 1V;V o foarte 4ogata fauna ce se
situea(a in mindel0 deci ce#a mai sus decat precedenta0 si pentru care a fost de asemenea creat
un nume de di#i(iune stratigrafica0 4rasi#ianul. $in pacate prin e1ploatarea calcarului pestera
a fost distrusa. In sfarsit0 recent P.Samson si C.Radulescu au descoperit in doua pesteri din
$o4rogea centrala 7Pestera de la Casian si Pestera Kiliecilor de la Jura $o4rogei8 o fauna de
micromamifere care se situea(a mai sus decat cea de la 4raso#0 adica la sfarsitul
mindelianului.
In afara studiului faunelor fosile0 in ultimul timp sa do#edit deose4it de interesanta
cercetarea palinologica a depo(itelor din pesteri0 ele permitand o si mai mare nuantate a
e#olutiei climatice si de de reconstituire #eridica a peisa'elor . &sa de e1emplu studiind
depo(itele din pesterile din Muntii Se4es si Muntii Circiumaru a putut identifica sapte
momente de incal(ire a climei0 corespun(and stadialelor sta4ilite in restul 9uropei
Cele cate#a mentionate mai sus arata interesul deose4it pe care depo(itele din
pesterile tarii il repre(inta pentru reconstituirea climatica0 floristica si faunistica a
cuaternarului0 perioada in care a aparut si sa de(#oltat omul
Cele mai frec#ente resturi fosile descoperite in pesteri sunt cele de <:rsus
spelaenus=0 unul dintre putinele mamifere care traia in pesteri si #enea aici sa moara. &sa se
e1plica cantitatea considera4ila de resturi sc%eletice gasite in unele pesteri cum ar fi
$rac%en%o%le de la Mi1ni(7&ustria80 unde numarul de ursii decedatii sa ridicat la circa !;;;;.
Fara a atinge aceasta cifra impresionanta
Studiile Pleontologie au progresat enorm datorita cercetarilor pesterilor si nu este nu
e1ista nume mare in paleontologie care sa nu fie legat intr)un fel de pestera
#.0.$ !escoperiri ntropologice
In pesterile din tara naoastra s)au gasit putine resturi sc%eletice umane 0 desi pre(enta
in interiorul lor a omului este atestata de numeroase descoperirede unelte. Resturile sunt
foarte fragmentare si apartin aproape toate tipurile de oameni noi.
3;
Prima descoperire a fost facuta in 1V2L in Pestera din "ordul Mare7Muntii Se4es8 si
ea consta dintr)un singur os0 si anume prima falanga adegetului al doilea de la piciorul drept.
St. Jaal0 care a descris acest os il atri4uie unui sc%let de om de ?eandert%al0 desi fragmentul
eara asociat cu un amestec de unelte musteriene si aurignaciene. Ka aceasta s)au adaugat apoi
inca patru falange de degetede la mana.
& doua descoperire datea(a de prin anii 1V;)1V1 si a fost facuta in Pestera
Cioclo#ina :scata cu oca(ia e1ploatarilor de fosfati. 9ste #or4a de o calota craniana studiata
si descrisa de Fr. Rainer si I. Simionescu in 1V2 si atri4uita unei femei de 3;); ani de
tipneantropin7Iomo sapiens fossilis80 rasa Predmost. In acelasi strat cu calota craniana au fost
gasite unelte si sile1 de tip aurignacian.
& treia descoperire si cea mai importanta0 facuta in 1V!2 in Pestera Muierii de la
"aia de Fier0 consta intr)un craniu0 un fragment de mandi4ula0 o scapula si o ti4ie0 fragmente
asociate cu o foarte 4ogata fauna si cu numeroase unelte de tip musterian. &ceste fragmente
sunt tot de Iomo sapiens fossilis0 a caror asociatie cu cultura musteriana ridica interesanta
pro4lema apersistentei musterianului pana la populatiile neantropini.
Tot in randul resturilor de oameni paleolitici tre4uie trecuta si descoperirea in 1V!X a
unui mic fragment osos in Pestera Mica sin Satul Pestera 7'ud "raso#8 si a unui mugure dentar
in Pestera Ka &dam0 tot in 1VX!0 am4ele de Iomo sapiens pro#enind din strate musteriene.
Ka descoperirile de mai sus0 care apartin paleoliticuluisi a caror autenticitate este
asigurata de po(itia lor stratigrafica0 se adauga diferite resturi gasite la suprafatasolului in mai
multe pesteri si a caror #arsta nu poate fi determinata. &sa sunt dintii de copil descoperiti in
Pestera Me(iad de P.Firu si C. Riscutia0fragmentele sc%eletice citate din defileul *irg%isului
sin pesterile numarul 0E si 21 de #arsta istorica0 resturile sc%eletice pro4a4il neolitice
descoperite in Pestera ?adano#a de I. Ta4acaru si $.$ancau si numeroase piese sc%eletice si
craniene din Pestera Kiliecilor de la Jura $o4rogei
B descoperire cu ade#arat sen(ationala este aceea a urmelor de pasi de om din
Pestera Ciurului)I(4uc din Muntii Padurea Craiului0 gasite in 1VE! de I. *ie%mann si J%.
Raco#ita. Intr)o galerie fosila au fost identificate pe solul pesterii crca 2;; de urme de picior
gol0 care au putut fi raportate la 3 indi#i(i@ un 4ar4at0 o femeie si un copil. &ceste urme erau
amestecate0 suprapuse sau acoperite deurme de pasi de :rsus spelaeus0 ceea ce le confera
autenticitatea de urme preistorice0 datand din paleoliticul superior. :rme de pasi de om au ma
fost descoperite recent in J%etarul de la *irtop.
$esigur0 documentele antropologice enumerate mai sus sunt putinein raport cu
4ogatele descoperiri facute in pesterile din alte tari europene si cu numeroasele documente
31
ar%eologice gasite in pesterile romanesti. 9le lasa insa speranta unor descoperiri #iitoare pe
care numai cercetarile atente si metodice le #or face posi4ile
#.0.% !escoperiri r3eologice
Primele descoperiri antr%eologice in pesterile de pe teritoriul romaniei datea(a din
secolul trecut71XV18 cand geologul &. Uoc% recoltea(a din Pestera Mare de la Meresti un
ra(ator musterian din os0 ar din Pestera de la Somesul Rece 0 lame de sile1 de factura
magdaleniana. Istoricul &l. Stefulescu e1ecuta in 1XV sapaturi in Pestera Muierii de la "aia
de Fier recoltand di#erse fragmente ceramice si oase. Tot din acea #reme datea(a si cercetarile
si sapaturile efectuate de J.Teglas in numeroase pesteri din Muntii Metaliferi0 din care
e1trage mai ales ceramica neolitica si c%iar mai noua .
In anii dintre cele doaua ra(4oaie mondiale cercetarile ar%eologice din pesterile
Romaniei sunt mai sarace si de mai mica amploare. ?. Morosan face sapaturi la Ripiceni0 in
Moldo#a0 M. Ros.a cercetea(a pesterile din Muntii &puseni si din Iateg0 facand sapaturi la
Ciocla#ina si la "ordu Mare0 C. S. ?icolaescu)Plopsor cercetea(a Pestera Muierii0 &.Pro10
(ona "raso#0 iar 9. "alog%0 "anatul
In cursul unei scurte #i(ite facute in Romania in 1V20 a4atele "reuil #i(itea(a o serie
de pesteri facand unele descoperiri interesante. &ceste cercetari0 adaugate la cele dinainte0 fac
ca repertoriul pesterilor cu resturi de cultura paleolitica sa atinga in 1V3X cifra 2
Materialele recoltate din aceste pesteri sunt de #aloare inegala0 in unele dintre ele
gasindu)se doar 1)2 piese su c%iar materiale nesemnificati#e. In altele au fost e1ecutate mici
sonda'e care au pus in e#identa pre(enta mai multor strate de cultura paleolitica0 respecti#
musterianul si aurignacianul
Incepand din 1V!; cand se infiintea(a Institutul de ar%eologie al &cademiei0
cercetarea pesterilor ia un mare a#ant datorita organi(arii a numeroase campanii de
recunoastere si sapaturi. Brgani(atorul acestei ample actiuni a fost ar%eologul C. S.
?icolaescu)Plopsor care si)a castigat trainice merite in descoperirea si studierea paleoliticului
din tara noastra. 9l si)a inceput actiunea de cercetare printr)o campanie de recunoastere a 12E
pesteri din Bltenia si Transil#ania0 care s)au do#edit a nu a#ea decat cu rare e1ceptii0 indicii
de locuire umana la suprafata solului0 ceea ce a demonstrat ca singura cale de re(ol#are a
acestei pro4leme o constituie sapaturile sistematice. &stfel de sapaturi au fost e1ecutate in
circa 1; pesteri in anii 1V!2)1VE;. Mentionam cu acest prile' indeose4i #aloroase re(ultate
o4tinute in Pestera Muierii de la "aia de Fier0 Pestera Curata si Pestera Spurcata de la ?andru0
Pestera de la "ordu Mare7B%a4a Ponor80Pestera Iotilor de la "aile Ierculane0 Pestera de la
32
C%eia)$o4rogea0 de la Jura C%eii)Rasno#0 de la "rosteni si din satul Pestera)"ran. In ultimul
timp acti#itatea de cercetare a pesterilor sa restrans in (ona $unarii0 unde au fost facute
descoperiri importante in Pesterile *eterani0 Climente I si II0 Ponico#a0 Jaura Ki#aditei0
Jaura C%indiei si adapostul de la Cuina Turcului.
In momentul de fata se cunosc in tara noastra circa !; de pesteri in care au fost
descoperite urme de cultura umana paleolitica si neolitica0 dar din care numai #reo 1! au
in#entare mai mari si o po(itie stratigrafica sigura. 9le ne permit sa ne facem o idee asupra
populatiilor care au trait in trecut in aceste pesteri sau in 'urul lor. ?u este ca(ul sa trecem aici
in re#ista re(ultatele o4tinute0 mai ales ca ele au facut recent o4iectul unei #aloroase
sinte(e7&l. Paunescu0 1VL;8C #om mentiona numai numai principalele culturi descoperite in
pesterile cercetate.
Cele mai #ec%i documente umane din pesteri datea(a din paleoliticul mediu si anume
si musterian. Musterianul este pre(entat in numeroase pesteri dintre care cele maiinteresante
sunt Pestera Muierii de la "aia de Fier0 Pestera "ordu Mare0 Pestera Curata si apaestera
Spurcata de la ?andru0 Pestera C%eia0 Pestera de la Jura C%eii de la "rosteni0 Pestera Iotilor
si Pestera din Satul Pestera. &laturi de unelte lucrate in ma'oritate din cuartit0 la care se
adauga multe oase prelucrate s)au gasit numeroase resturi sc%eleticede animale de climat rece0
care atesta ca este #or4a de un galciar si ca locuitorii pesterilor erau 4uni #anatori0 nedandu)se
inapoi nici nic%i c%iar de la #anarea mamutului sau a rinocerului. :n interes deose4it il
pre(inta cate#a #etre de foc din aceasta #reme7de e1emplu0 aceea de la "ordu Mare80 precum
si resturile sc%eletice de om pre(entate in capitolul precedent si care fiind de tipul neantropin0
arata ca te%nica musterianaera e1ercitata aici nu de populatia neandertaloide0 ci de omul tip
Cro)Magnon.
Stratul de cultura musteriana din pesteri este gros ceea ce denota o locuire
indelungata0 determinata de climatul aspru al glaciarului Durm. $upa o intrerupe a locuirii
do#edita de un strat steril interglaciar0 in di#erse pesteri apare un sstrat de cultura
aurignaciana 7Pestera Muierii de la "aia de Fier0 Pestera de la "ordu Mare0 Pestera C%eia0
Jura C%eii0 Pestera de la "ran0 Pestera Cioclo#ina8. In acest strat uneltele sunt asociate cu
animale de climat rece0 ceea ce do#edeste ca #anatorii aurignacienii foloseau pesterile ca
adapost impotri#a frigului pro#ocat de ultima oscilatie glaciara. Kocuirea a fost insa de scurta
durata0 asa cum o atesta stratelecare sunt in general su4tiri.
Catre sfarsitul paleoliticului apare in cate#a pesteri7Stinca Ripiceni0 Jura C%eii)
Risno#0 Pestera din Satul Pestera0 Pestera lui Climente I si II de la $u4o#a0 Pestera *eterani8
cultura gra#etiana0 cu ni#ele su4tiri0 deasupra ni#elului aurignacian. Jra#etianul din 9uropa
33
de est corespunde temporal culturilor perigordiana0 solutreana si magdaleniana0 care nu e1ista
aici. &stfel gra#etianul din pesterile din Romania inc%eie paleoliticul superior.
Bdata cu retragerea definiti#a a g%etarilor si instalarea unui climat 4aland7acum
1;;;; ani80 ce determina instalarea padurilor in locul tundrei si al stepei reci0 tri4urile de
#anatori ies din pesteri0 care de aici inainte nu #or mai fi locuite decat intamplator0 pe durate
scurte si numai din moti#e strategice0 nicidecum climatice. ?oul tip de #iata impus de
sc%im4area florei si a faunei determina modificarea uneltelor0 micsorarea dimensiunilor lor
ducand la asa)numitele microlite. &cestea se asocia(a pentru a defini cate#a culturi din care
nu ne interesea(a decat cea romanello)a(iliana0 caci este pre(entata in cate#a pesteri din (ona
$unarii@ adapostul Cuina Turcului0 Pestera lui Climente II0 Pestera *eterani si Pestera Iotilor
de la "aile Ierculane. Sunt ase(ari se(oniere ale unor tri4uri de #anatori)pescari ce si)au
construit aici #etre de foc si si)au mancat prada.
In ciuda faptului ca in neolitic populatiile de#in sedentare isi construiesc coli4e0
culti#a pamantul si cresc animale0 pesterile continua sa fie cautatesi locuite ca adaposturi
se(oniere sa intamplatoare. Pre(enta in pesteri a numeroase unelte de piatra si os si a resturilor
ceramice apartinad diferitelor culturi nu tre4uie insa interpretata ca o preferinta a oamenilor
acestor culturipentru pesteri0 ci ca in aria de raspandire a acelei culturi e1istau si pesteri care
au fost utili(ate. Intre aceste culturi mentionam@ Cris0 Tisa0 Salcuta0 Petresti si Cotofeni.
Cele aratate mai sus sunt #ala4ile si pentru perioadele ulterioare. &sa de e1emplu din
epoca 4ron(ului s)au gasit in pesteri urme dale culturilor Jlina III0 *er4icioara si Dieten4erg0
iar din perioada fierului sunt pre(ente elemente Iallstattiene si Katene. Pana acum nu sa facut
un repertoriu al pesterilor in care s)au gasit elemente neolitice si mai noi0 dar acesta ar fi
aproape inutil caci cercetarile de pana acum au do#edit ca nu e1ista pestera accesi4ilasi cu un
depo(it sedimentar care sa nu contina urme de cultura umana dintr)una din pesterile
preistorice.
In inc%eiere merita a fi amintite inca trei descoperiri interesante@
) cea a unui te(aur %alstattian in Pestera Cioclo#ina cu &pa0 constand din peste E;;
de o4iecte de podoa4a din metal si cate#a mii de margele de c%i%lim4ar0 ceramica si sticla
colorata0 pierdute pro4a4il in cursul unei lupte
) cea a unor desene rupestre in Pestera Jaura C%indiei din defileul $unarii0
repre(entant di#erse semne sim4olice7soare0 4raduti0 scari0stili(ari de oameni si pasari etc8
precum si amprentedepalma si de degete0 toate pictate cu ocru. $esenele sunt atri4uitede
descoperitorul lor *. "oronean0 culturii Sc%ela Clado#ei0 datand din mileniul *I i.e.n
3
) a treia descoperire pro#ine dintr)o era mai recenta0cea romana 7sec.II era noastra8 si
consta dintr)un sanctuar dedicat (eului Mit%ras format din ! piese cu 4asoreliefuri dispuse ca
un altar in Pestera Ka &dam din $o4rogea7Margareta $umitrescu etal.0 1VE8.
&ceste trei descoperiri0 facute relati# recent0 ne arata ca in materie de ar%eologie
pesterile din tara noastra ne pot re(er#a multe surpri(e interesante.
3!