Managementul: practica si teorie

g6o4ol
Obiective de studiu
Dupa ce veti studia acest capitol, ar trebui sa fiti capabili:
1. Sa explicati managementul ca activitate umana specifica;
Sa descrieti ce fac (ce functii realieaa! managerii si sa analiati managementul ca
stiinta.
". Sa argumentati necesitatea teoriei si te#nicilor managementului.
$. Sa discutati structura ec#ipelor manageriale si rolul nivelurilor ierar#ice intr%o
organiatie.
4. Sa recunoasteti misiunea in provocarile puse managerilor in satisfacerea diferitelor
interese in sistemul procesului managerial.
&. Sa identificati etapele ma'ore in evolutia managementului si principalele curente de
gandire in stiinta managementului.
(oncepte c#eie
)anageri
Sistemul managementului
*onmanageri
)anagement empiric
Organiatie
)anagement stiintific
Stiinta managementului
Scoala clasica
+rta managementului
Scoala relatiilor umane
,unctii ale managementului
Scoala cantitativa
-iramida managementului
Scoala sistemica
*iveluri ale managementului
)anagement situational
1.1 (e este managementul si ce fac managerii.
(onsideram necesar sa /ncepem aceasta lucrare prin explicarea semnifica0iei pe care o
are, uual, termenul management atat /n lucrarile de specialitate cat Si /n practica Si
vorbirea curenta.
)anagementul are o tripla semnifica0ie: activitate practica (proces!, factor de deciie
(ec#ipa sau individ! Si stiinta.
)anagementul ca proces este un tip special de munca intelectuala, prin care cei ce o
practica 0i determina pe al0ii sa faca ceva ce trebuie facut.
-rin management se /n0elege uual S i un grup, o ec#ipa sau o persoana investi0i cu
autoritatea, competen0ele Si raspunderile func0iei de conducere /ntr%o organia0ie.
(a Stiin0a, managementul are drept scop explicarea naturii S i trasaturilor
managementului ca proces, ca activitate practica, cu scopul conturarii unui ansamblu
struturat de cunoStin0e privind aceasta activitate, /n vederea formarii managerilor Si
orientarii activita0ii lor.
1ste managementul necesar. De ce. (e trebuie sa faca un manager.
(are sunt caracteristicile domeniului managementului. /ata /ntrebari pe care studentul
/ncepator /n management S i le pune de regula. -entru a raspunde la unele dintre ele, este
suficient sa privi0i la dvs. /nSiva. Sunte0i managerul timpului, energiei Si talentelor dvs.
2ua0i deciii /n fiecare i /n aceste trei domenii, deciii ce au influen0a cu bataie lunga
asupra carierei dvs., a vie0ii dvs. Si a vie0ii altora.
/n poi0ia de manageri sunt acele persoane care dispun de autoritatea de a lua deciii prin
care sunt anga'ate (consumate! resurse, /n vederea atingerii unor scopuri (0eluri!. 2uarea
deciiilor poate fi intuitiva, c#iar arbitrara sau, dimpotriva, pe baa de cunoS tin0e, idei,
reguli, principii, respectiv experien0a multor altora care au fost sau sunt manageri
/naintea dvs. (ei care a'ung /n postura de manageri constata ca nu exista 3o singura
Si cea mai buna cale de a conduce4. 1xista multiple influen0e /n munca managerilor Si
cerin0e specifice privind abilita0ile necesare pentru a realia munca lor.
/nainte de a defini managementul Si de a discuta ce fac managerii, este necesar sa
examinam mediul /n care managerii realieaa activita0ile lor
Si /ndeplinesc rolul care%i separa de nonmanageri.
)anagerii lucreaa /ntr%o organia0ie sau companie. 2umea este plina de organia0ii:
5niversitatea /n care studia0i, farmacia din colt, 6anca
(omerciala 7omana, Sindicatul S oferilor de taxi sunt organia0ii. +cestea pot varia ca
domeniu de activitate, structura, resurse, personal, obiective.
0oate au /nsa anumite elemente /n comun.
/n esen0a, o organiatie este un grup de doua sau mai multe persoane care se unesc si
opereaa pentru a atinge obiective comune clar statuate. Obiectivele sunt scopuri, 0eluri,
stabilite pentru a fi atinse prin planuri Si ac0iuni.
Obiectivele unei organia0ii se pot realia cu condi0ia sa fie produse sau asigurate din
afara, bunurile Si serviciile de catre membrii sai. /ntr%o organia0ie, este foarte posibil ca
fiecare membru sa faca o parte a muncii care sa preinte importan0a, dar sa nu operee /n
aceeaSi direc0ie. -entru a preveni aceasta Si pentru a asigura coordonarea muncii de
/ndeplinire a obiectivelor sunt necesari managerii.
5n manager poate fi fondatorul sau proprietarul unei organia0ii S i, la fel de bine, un
anga'at sa o diri'ee, sa ia deciii Si sa foloseasca resursele acesteia %; personal, materiale,
ec#ipament Si bani %; pentru atingerea obiectivelor organia0iei.
)anagerul este, /n esentaa, liantul, cataliatorul, for0a ce conduce sc#imbarea,
coordonarea Si controlul /ntr%o organia0ie. Sarcina lui este sa creee ambian0a i/n care
activitatea si fie orientata astfel incat membrii sa contribuie la obiectivele grupului cu cel
mai scaut volum al unor resurse disponibile ca: bani, timp, efort, disconfort S i
materiale.
1fectiv, ce fac managerii. Sunt activita0ile manageriale toate la fel.
Daca sunt diferite, care sunt aceste diferen0e. /n cele ce urmeaa, ve0i examina
raspunsurile la aceste /ntrebari Si ve0i avea o imagine mai clara despre profesia de
manager.
)anagementul este arta si stiinta de a%i face pe altii sa actionee in asa fel incat sa se
atinga obiectivele unei organiatii; este procesul de statuare si indeplinire a obiectivelor,
prin realiarea unor functii de baa, specifice, in diri'area si utiliarea resurselor umane,
materiale si financiare ale organiatiei.
Sunt cateva aspecte de re0inut /n aceasta defini0ie. -rimul, managementul implica
activitatea oamenilor. )anagerii ac0ioneaa pentru atingerea obiectivelor prin membrii
organia0iei. +l doilea, managementul implica deciiile conStiente ale managerilor /n ce
priveS te stabilirea S i realiarea obiectivelor. 2uarea deciiilor este o parte critica a
tuturor activita0ilor manageriale. Si al treilea, pentru a a'unge la obiectivele stabilite,
managerii trebuie sa /ndeplineasca cateva func0ii de baa Si anume: planificare,
organiare, motivare % antrenare, coordonare si control.
,iecare func0ie va fi tratata pe larg /n capitolele acestei car0i.
1." 1ste managementul stiinta sau arta.
/ata o /ntrebare ce se pune deseori. /ar raspunsul celor avia0i este acela ca
managementul este deopotriva Si S tiin0a Si arta. )anagerul trebuie sa%i /n0eleaga pe
oameni S i diferite situa0ii, sa reflectee Si sa foloseasca practic experien0a sa, toate
acestea fiind caracteristici ale managementului ca arta. +plicarea principiilor lui ,a8ol,
folosirea calculatoarelor Si a programarii liniare pentru luarea unei deciii, sunt exemple
ale managementului ca Stiin0a.
)anagementul, ca oricare alta arta (medicina, ingineria, baletul sau contabilitatea!,
necesita cunoStin0e ordonate (Stiin0ifice! pentru a a'unge la un reultat concret,
deirabil. 1ste foarte probabil ca diagnosticarea 3ca la carte4 Si folosirea /n concep0ii a
unor formule Si principii memorate sa%i situee pe astfel de manageri /n afara realita0ilor
practice. /ar managerii care
/ncearca sa conduca fara teorie, fara cunoStin0ele structurate ale acesteia, trebuie sa fie
/ncreatori /n noroc, intui0ie sau experien0a a ceea ce au facut
/n trecut. +vand cunoStin0e ordonate, vor avea, de departe, oportunita0i sporite sa
conceapa solu0ii sanatoase S i realiabile pentru problemele manageriale. 0otuS i, numai
cunoaSterea principiilor sau conceptelor teoretice nu va asigura succesul practic, pentru
ca trebuie sa Stii cum sa le foloseSti. +stfel, Stiin0a S i arta nu sunt mutual exclusive, ci
complementare.
5na din erorile obiSnuite /n utiliarea teoriei Si Stiin0ei este ignorarea compromisului
sau combina0iei, /n stare sa asigure /ntregul reultat dorit.
+bilitatea de a face compromisuri, cu nivele minime ale consecin0elor nedorite, este
esen0a managementului contextual sau situa0ional.
1.$ )anagementul % o stiinta inexacta
Se afirma deseori ca S tiin0ele sociale sunt 3inexacte4 prin compara0ie cu Stiin0ele
fiicii, matematicii, biologiei, considerate 3exacte4 Si ca managementul este probabil cea
mai inexacta dintre Stiin0ele sociale.
Stiin0ele sociale, /n general, Si managementul, /n particular, se ocupa de fenomene
complexe, despre care se S tie /nca pu0in. Structura S i comportamentul atomului, de
pilda, sunt evident mult mai pu0in complexe decat structura S i comportamentul unui
grup de oameni.
(um /nsa Si /n cele mai exacte dintre Stiin0e sunt /nca domenii neacoperite cu
cunoStin0e Stiin0ifice, cei care lucreaa /n domeniul Stiin0elor sociale nu trebuie sa fie
defetiSti. +bordarea S tiin0ifica a practicii manageriale nu trebuie sa aStepte pana cand o
Stiin0a exacta a
managementului va fi disponibila. Daca fiica Si biologia ar fi aSteptat, probabil am fi /n
epoca de piatra.
(ert, managementul este o Stiin0a inexacta. 2a fel de sigur este /nsa
Si faptul ca folosirea cunoStin0elor disponibile ne a'uta sa /n0elegem mai bine
managementul S i sa amelioram practica actuala a acestuia.
1.4 *ecesitatea teoriei si te#nicilor managementului
*ecesitatea unui concept clar de management, a unei teorii Si unor principii structurate a
fost recunoscuta cu mul0i ani /nainte de apari0ia unor lucrari precum cele ale lui 9.
,a8ol Si (#ester 6arnard. O data cu trecerea timpului, aceasta necesitate a fost progresiv
acceptata de managerii inteligen0i.
(u certitudine, cunoStin0ele despre principiile Si te#nicile de baa ale managementului
au un impact deosebit asupra practicii lui, /n sensul clarificarii Si 0mbunata0irii sale.
,olosind indica0iile date de teorie, managerul conStiincios poate deveni mai eficace fara
sa anga'ee cercetari originale laborioase sau riscul practic al /ncercarii Si erorii. :aloarea
cunoaSterii principiilor managementului poate fi ilustrata prin diverse exemple.
-rincipiile ne spun, de exemplu, ca: nici un manager nu poate efectua controlul fara un
plan; nici un manager nu poate elabora un plan coerent fara idei clare privind scopurile
urmarite S i mediul /n care se vor desfaSura ac0iunile sale; managerii trebuie sa aiba
autoritate organia0ionala pentru a ob0ine reultatele aS teptate.
(unoaSterea principiilor ii poate a'uta pe manageri sa evite greSelile.
1ste evident costisitor pentru fiecare manager sa aiba de /nva0at aceste adevaruri din
proprie experien0a. 2ipsa /n0elegerii conceptelor, principiilor S i te#nicilor face dificila
analia muncii manageriale Si pregatirea managerilor.
-rincipiile Si, /n general, fundamentele ac0ioneaa ca o lista de control a
/n0elegerii managementului. ,ara aceasta lista, pregatirea managerilor depinde de
/ncercari /ntamplatoare S i eroare.
+rgumentul cel mai convingator pentru necesitatea Si beneficiile aduse de cunoStin0ele
de management, utiliate /n afaceri Si celelalte domenii ale vie0ii sociale, 0l constituie
standardul de via0a material S i cultural /n 0arile devoltate. *a0iunile cu un /nalt nivel
material preinta un ridicat nivel al inteligen0ei Si aptitudinilor /n managementul
afacerilor. 1ste
adevarat ca, /n caul Statelor 5nite de exemplu, resursele bogate de materii prime Si un
cadru politic favorabil explica nivelul ridicat al productivita0ii.
O semnifica0ie cel pu0in egala, /ndeosebi /n vremea contemporana, o are calitatea
ridicata a managementului.
1.& *ivelurile si piramida managementului
1ste managementul la fel /n toate organia0iile. 7aspunsul corect este da Si nu; Da,
pentru ca managerii /ndeplinesc /n esen0a aceleaSi func0ii.
*u, pentru ca ponderea Si modul de realiare a activita0ilor specifice uneia sau alteia din
func0ii sunt diferite /n raport cu poi0ia pe care aceStia o ocupa
/n cadrul organia0iei (firmei, companiei!.
Sn cele mai multe organia0ii, ec#ipa de manageri este structurata pe cateva niveluri de
conducere, niveluri ce formeaa piramida tipica, aS a cum se preinta /n figura 1.1
)anagementul de varf
(-reSedinte, :icepreSedin0i!
)anagementul de mi'loc
*ivelul de baa
(Supraveg#etorii!
,igura 1.1 -iramida managementului unei organia0ii
)anagementul de varf este raspunator de conducerea de ansamblu a organia0iei.
+cesta stabileSte strategia Si politicile opera0ionale, obiectivele generale ale
organia0iei Si o repreinta /n rela0iile cu mediul.
)anagementul la nivel mi'lociu ii cuprinde pe to0i managerii afla0i
/ntre ad'unc0ii preSedintelui Si cei de la nivelul de baa, supraveg#etorii.
+ceSti manageri sunt responsabili pentru implementarea strategiei S i politicilor
managementului de varf.
Supraveg#etorii se afla pe treapta cea mai de 'os, nivelul opera0ional. Subordona0ii lor
sunt executan0i (nonmanageri! care realieaa nemi'locit opera0iile de care depinde
atingerea obiectivelor planificate.
1.6 +bordarea sistemica a managementului
O organia0ie (firma de afaceri! nu exista Si nu func0ioneaa /n vid.
1a este mutual dependenta de mediul sau exterior Si este o parte a unui sistem mai mare %
o ramura industriala, economia, societatea. ,iecare firma,
/ntreprindere primeSte anumite intrari, le transforma Si livreaa anumite ieSiri mediului,
aSa cum se preinta /n sc#ema din figura 1."
)ediul ambiant
-roces de
/esiri
/ntra ri transformare
7evitaliarea sistemului
,igura 1." )odelul intrari % ieSiri
Detalierea acestui model general al unui sistem desc#is se preinta /n sc#ema din figura
1.$. 1lementele preente /n aceasta sc#ema exprima un aspect specific, important Si
interesant pentru procesul managerial privit ca sistem desc#is.
/ntre elementele de intrare /n sistem, alaturi de cele umane, materiale, financiare Si
informa0ionale, se afla interesele unor entita0i: persoane fiice, organia0ii, institu0ii,
comunita0i etc., interese pentru existen0a S i activitatea sistemului. Satisfacerea la un
nivel minim acceptabil a tuturor entita0ilor interesate men0ionate constituie misiunea
managementului organia0iei (firmei de afaceri!. ,aptul ca interesele, cerin0ele, nu sunt
de cele mai multe ori congruente, face ca procesul managerial sa fie complex, adesea
dificil, dar Si incitant. Sa ne referim doar la raporturile dintre cateva interese. -roprietarii
(ac0ionarii! solicita profituri
(dividende! cat mai mari pentru investi0iile lor, ceea ce presupune costuri cat mai reduse;
anga'a0ii vor salarii, de asemenea, cat mai mari, ceea ce mareSte costurile; clien0ii
solicita produse de cat mai buna calitate la pre0uri cat mai mici posibil, fapt ce nu
conduce la costuri minime Si venituri maxime.
,alimentul pe termen mai mult sau mai pu0in lung /n satisfacerea, fie S i numai a unei
singure categorii de interese, aduce cu sine, cel mai adesea, penaliarea (/nlocuirea!
managerilor sau, /n unele cauri, falimentul organia0iei /nsaSi.
+Sadar, sarcina managementului este sa realiee integrarea S i armoniarea cerin0elor
legitime ale tuturor sus0inatorilor activita0ii organia0iei Si sa produca ieSirile ce
formeaa obiectivele sale.
-rocesul managerial de transformare a elementelor de intrare S i rela0iile
managementului cu mediul exterior sunt /nfaptuite prin intermediul comunicarii.
5n rol esen0ial pentru management 0l are conexiunea inversa oferita de ieSiri, care
asigura reenergiarea sistemului Si furnieaa informa0ii ce orienteaa sc#imbarile de
adaptare la variabilele de mediu, preentate generic /n sc#ema ca oportunita0i S i
restric0ii.
/*07+7/
/nterese ale: :ariabile externe
&. Organiatii financiar 1. Oameni
". (apital
$. )ateriale
4. /nformatii
% te#nologie
% manageriale
1. -roprietari
". Salariati
$. (lienti
4. ,urniori
1. Oportunitati
". 7estrictii
$. +lte variabile bancare
6. +dministratia de stat
<. (omunicatii
=. +ltii
-7O(1S )+*+>17/+2
D1 07+*S,O7)+71 planificare organiare motivare % antrenare coordonare
control
(O)5*/(+71
/1S/7/
1. -roduse
". Servicii
$. -rofituri
4. Satisfactii
&. /nterese integrate
6. +lte ies iri
,igura 1.$ Sistemul managementului
1.< 1volutia conceptului de management
1.<.1 Scurt istoric al managementului
-reocuparile privind conducerea activita0ii umane au aparut o data cu primele forme de
organiare sociala Si s%au amplificat pe masura progresului material S i spiritual al
omenirii. DeSi elemente S i percepte ale managementului apar /nca din antic#itate,
cristaliarea lor Stiin0ifica este de data relativ recenta, daca privim formarea Stiin0ei
managementului din perspectiva istorica.
Devoltarea Stiin0ei S i te#nicii a accelerat Si 0mboga0it gandirea umana /n domeniul
organiarii Si conducerii activita0ii economice Si sociale.
)anagementul ca S tiin0a nu a aparut pe un teren virgin. -ana la conceptele moderne din
ilele noastre, Stiin0a managementului a parcurs un secol.
/n ce priveSte managementul Stiin0ific, ca proces a carui evolu0ie este o reflectare a
preocuparilor de analia Si devoltare a teoriei sale, se pot distinge trei etape principale:
managementul empiric, /nceputurile managementului Stiin0ific, managementul
Stiin0ific.
)anagementul empiric caracterieaa perioada /n care func0ia manageriala era
/ndeplinita de proprietarul /ntreprinderii Si se baa pe intui0ie, experien0a practica Si
bun sim0.
/nceputurile managementului stiintific sunt marcate de apari0ia S i consolidarea unor
concepte generale de management. ,olosirea /n procesele de produc0ie a unor
ec#ipamente de valoare mare Si ridicat randament, introducerea larga a mecaniarii,
utiliarea de noi surse energetice, modificarea structurii for0ei de munca au determinat
sc#imbari profunde /n structura interna a proceselor de produc0ie. +ceste sc#imbari au
solicitat competen0e carora conducerea empirica nu le putea face fa0a. S n acest context,
la /nceputul secolului al ??%lea apar lucrarile lui ,. @. 0a8lor
(30#e -rinciples of Scientific )anagement4, 1A11, S.5.+.! S i 9. ,a8ol
(3+dministration industrielle et gBnBrale4, 1A16, ,ran0a!, considera0i ca
/ntemeietori ai managementului Stiin0ific.
)anagementul stiintific este etapa actuala, contemporana, /n care numeroase
ra0ionamente aparute /n prima 'umatate a secolului al ??%lea s%au preciat /ntr%o
asemenea masura, /ncat pot fi identificate S i integrate /ntr%un concept general asupra
unui proces cuprinator de management. -rogresele
/n domeniul Stiin0ei Si te#nicii, /n general, /n te#nologia comunica0iilor, a informaticii
Si calculatoarelor Si a teoriei sistemelor, /n special, favorieaa
Si totodata impun exercitarea managementului numai pe bae S tiin0ifice.
1.<." Scolile de management
(ercetarea sistematica a problemelor fundamentale ale structurii S i teoriei
managementului a /nceput /n secolul al ??%lea. -rimele /ncercari de analia a
managementului Si de devoltare a teoriei sale /n vederea aplica0iilor practice apar0in
unor practicieni ai managementului, cu mul0i ani de experien0a /n domeniu. 5lterior, Si
mai ales /n ultimele 4%& decenii, a fost publicat un volum impresionant de lucrari, autorii
fiind specialiSti /n diferite domenii. +u fost aduse contribu0ii importante la fondul
teoretic al managementului, dar Si multa confuie. /n acest sens, o sistematiare a
conceptelor S i curentelor de gandire /n domeniul managementului, elaborate pana /n
preent, mai larg 0mpartaSita, cuprinde urmatoarele Scoli:
Scoala clasica;
Scoala rela0iilor umane (sociologica!;
Scoala cantitativa (matematica !;
Scoala sistemica; conceptul managementului contextual (situa0ional!.
Scoala clasica este cea mai vec#e, avand doua par0i, 4managementul
Stiin0ific4 Si cel 3administrativ4. 3)anagementul Stiin0ific3 are printre repreentan0i pe
,.@. 0a8lor, 9. >antt, ,. Si 2. >ilbret#, iar conceptul
3administrativ4 pe 9. ,a8ol Si (. 6arnard. 7epreentan0ii managementului
Stiin0ific au fost preocupa0i de 0mbunata0irea produc0iei prin creS terea eficien0ei
muncii, a productivita0ii lucratorilor. ,.@. 0a8lor, numit parintele managementului S
tiin0ific, a formulat, de exemplu, o serie de principii ale conducerii Si organiarii muncii,
afirmand pentru prima oara ca managementul /ntreprinderii trebuie aSeat pe bae
Stiin0ifice, necesitand metode, te#nici Si masuri special elaborate Si verificate.
-rincipiile preconiate de 0a8lor: /nlocuirea regulei folosirii aratatorului cu Stiin0a;
armonie /n loc de discordie /n ac0iunile grupului; cooperare /n loc de individualism
#aotic; productivitate maxima /n loc de una limitata; antrenarea muncitorilor pana la
nivelul maxim posibil pentru a avea cea mai
/nalta prosperitate, atat ei cat Si compania. Sn concep0ia sa, nu numai te#nica de
produc0ie trebuie proiectata, normata Si standardiata, ci Si munca, organiarea Si
conducerea ei.
9. ,a8ol, parinte al teoriei moderne a managementului opera0ional, a largit con0inutul
conceptului de management, tratand problemele acestuia la nivelul /ntreprinderii,
considerata ca un organism de sine statator /n legatura cu alte organisme asemanatoare. +
sintetiat o serie de principii, S i anume:
diviiunea muncii, autoritatea, responsabilitatea, disciplina, unitatea de conducere,
subordonarea intereselor particulare interesului general, remunerarea personalului,
centraliarea, ierar#ia, ordinea, ec#itatea, stabilitatea personalului, ini0iativa, unitatea
personalului. + fost primul care a stabilit Si definit func0iunile /ntreprinderii Si ale
managementului. Sntre func0iunile /ntreprinderii, considera func0iunea administrativa %
func0iunea de management, ca fiind centrala, esen0iala pentru via0a /ntreprinderii.
+ceasta func0iune include func0iile managementului. 3+ conduce4, arata
,a8ol, 3inseamna a prevedea, a organia, a comanda, a coordona si a controla4, adica
ceea ce este acceptat Si astai, atat /n teoria managementului, cat Si /n practica sa.
Scoala relatiilor umane (sociologica! are printre repreentan0ii de seama pe ).-. ,oolet,
1. )a8o, D.)c. >regor. (oncep0iile rela0ioniste, aparute ca o critica adusa S colii
clasice Si mai ales lui ,.@.0a8lor, au fost determinate de condi0iile sociale Si istorice.
+stfel, creSterea rolului sindicatelor, efectele deastruoase ale criei din 1A"A%1A$$, au
cerut, au impus o reconsiderare a factorului uman /n managementul /ntreprinderilor.
7epreentan0ii Scolii 3rela0iilor umane3 acorda cea mai mare importan0a individului
uman, grupurilor de oameni, comportarii lor. /n cadrul
/ntreprinderii in care activeaa o colectivitate, se formeaa un /ntreg complex de rela0ii
interumane, ce da naStere unui anumit comportament care reflecta, de fapt, climatul
organia0ional, caracteriat prin:
C atitudinea fa0a de munca Si fa0a de management;
C motiva0ia /n munca;
C satisfac0ia profesionala;
C atitudinea fa0a de grupul de munca;
C integrarea /n grup etc.
/n fundamentarea concep0iei lor, rela0ioniStii se spri'ina pe ideea ca oamenii ar putea fi
determina0i sa munceasca mai productiv, daca li se satisfac anumite necesita0i
psi#ologice S i sociale. S n acest sens, principala sarcina a managementului, coordonarea
eforturilor umane, trebuie realiata
/n condi0iile studierii, cunoaSterii Si, desigur, satisfacerii acestor necesita0i.
Orice manager poate S i trebuie sa atinga obiectivele /ntreprinderii prin colaborarea cu
oamenii. -e scurt, oamenii trebuie sa fie studia0i Si trata0i ca oameni. 5n personal
3umaniat4, capabil de disciplina liber consim0ita, de autocontrol, constituie adevaratul
factor de succes /n activitatea
/ntreprinderii.
Scoala cantitativa (matematica!, numita S i )anagement science, pune accentul pe
abordarea cantitativa sau matematica a problemelor managementului. 1a 0S i are
radacinile /n cercetarile opera0ionale din timpul celui de%al doilea raboi mondial,
efectuate de ec#ipe constituite cu scopul de a solu0iona probleme complexe Si de /nalta
te#nologie Si care, apoi, au intrat /n practica managementului unor mari /ntreprinderi.
,olosirea analiei statistice, a programarii liniare pentru alocarea resurselor, a te#nicilor
de programare a produc0iei, sunt cateva exemple ale introducerii managementului
cantitativ. -roblemele personalului (motiva0ie, comportament etc.! nu fac obiectul
preocuparilor acestei Scoli.
Scoala sistemelor sociale are la baa premisa ca managerul unei organia0ii trebuie sa ia
/n considerare ansamblul variatelor sisteme care alcatuiesc /ntreaga opera0ie ce face
obiectul managementului. 5n sistem este, /n esen0a, un set sau un ansamblu de elemente
interconectate sau interdependente (care pot fi fiice sau teoretice! ce formeaa o unitate
complexa. ,olosirea /ndelungata a teoriei Si analiei sistemelor /n S tiin0ele fiicii Si
biologiei au dus la acumularea unui volum considerabil de cunoStin0e despre sisteme.
0eoria sistemelor este aplicabila Si Stiin0ei managementului. O organia0ie este alcatuita
din subsisteme, numeroase subdiviiuni, care /ndeplinesc sarcini Si func0iuni
interdependente, necesare supravie0uirii sale. -entru a /n0elege modul /n care activeaa
un sistem, trebuie cunoscuta fiecare subdiviiune S i contribu0ia pe care o are la
func0ionarea ansamblului. :iiunea sistemica asupra organia0iilor
(/ntreprinderilor! solicita managerilor /n0elegerea modului /n care sc#imbarile /n
subsistemul fiecaruia vor afecta toate celelalte subsisteme S i organia0ia /n ansamblu.
*u exista manager, respectiv compartiment func0ional sau opera0ional /ntr%o
/ntreprindere, care sa fie total independent
/n raport cu ceilal0i (celelalte!. +ceasta viiune asupra ansamblului opera0ional Si a
par0ilor sale are scopul de a preveni o sc#imbare, poitiva
/ntr%un domeniu, dar care va avea consecin0e negative /n celelalte.
0eoria managementului contextual sau situational se concentreaa asupra faptului ca
activita0ile practice ale managerilor depind de un ansamblu de circumstan0e date, deci
de context, de situa0ie. 0eoria managementului situa0ional 0ine seama nu numai de
contextul dat, de variantele sale, ci Si de influen0ele solu0iilor anterioare date
problemelor sau de comportamentul uual al organia0iei. +bordarea contextuala /ncepe
cu o analia a problemei, inventarierea circumstan0elor dominante /n timp,
evaluarea cursului posibil al ac0iunilor disponibile Si a consecin0elor fiecarei ac0iuni.
*u exista doua situa0ii perfect identice Si, prin urmare, nici o singura solu0ie pentru
amandoua. Se cauta cea mai buna cale de solu0ionare a fiecarei situa0ii sau probleme.
-rin natura sa, practica manageriala cere ca managerii sa aiba /n vedere realita0ile
situa0iei date atunci cand aplica teoria, principiile S i te#nicile manageriale.
*u este sarcina Stiin0ei sa prescrie ceea ce trebuie facut /ntr%o situa0ie data. /n acest
sens, teoria managementului nu trebuie sa fie avocatul unei
3singure Si celei mai bune cai4 de urmat /n fiecare situa0ie, aS a cum, de exemplu,
mecanica nu%i spune inginerului cum sa conceapa un singur instrument perfect, bun la
toate utiliarile.
+devarata abordare contextuala este una integratoare. 0eoreticienii contextualului
folosesc principiile Scolii clasice, conceptele cantitative S i viiunea sistemica, valorile
psi#osocialului pentru analia Si solu0ionarea problemelor.
/ntrebari si discutii
1. ,ormula0i o defini0ie proprie managementului. -lecand de la propriile dvs.
observa0ii, identifica0i trei poi0ii manageriale Si da0i exemple concrete privind modul
/n care sunt realiate de catre fiecare post, cele cinci func0ii ale managementului.
". Sunte0i Seful unui birou de contabilitate cu cinci salaria0i. Descrie0i o i tipica de
munca pentru dumneavoastra. (um petrece0i cea mai mare parte a ilei. (u cine. (e
sc#imbari anticipa0i /n munca dumneavoastra /n urmatorii 1D ani.
$. De ce analia Si practica managementului necesita o abordare sistemica.
(onsiderand elementele c#eie ale sistemelor Si abordarea sistemica % cum se aplica
acestea managementului. Opereaa managerii /ntr%un sistem
/nc#is sau desc#is. /n ce fel.
4. Sa presupunem ca sunte0i )anagerul >eneral al unei firme constructoare de maSini
(una dintre cele circa &DD!, cu salaria0i organia0i /n doua sindicate (unul al
muncitorilor, celalalt al func0ionarilor!. (um ve0i proceda pentru a satisface, pe termen
mediu, interesele clien0ilor S i furniorilor firmei, precum Si pe cele ale comunita0ii
locale.
&. /n ce consta abordarea contextuala sau situa0ionala a managementului.
1xemplifica0i S i explica0i.