TEHNOLOGII AGRICOLE

Mazarea
Importanta mazarei
Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana
sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la
soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.
In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in
conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.
Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia
unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.
Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de
Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere
nautul si lintea.
In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite
proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de
animale crescute in sistem industrial pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret
porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ! si se pot folosi ca atare in "rana oilor si
caprelor.
Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se
consuma in stare verde, fan sau siloz.
#upa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in "rana oilor si caprelor.
Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare
pentru toate culturile cu e$ceptia orzului si orzoaicei pentru bere !, deoarece
elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in
substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi
arat devreme si a obtine o aratura de calitate.
Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de
campie pot fi infiintate culturi succesive.
%aspandire, &uprafata, 'roductii
Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre () si *)+
latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre
sud din cauza temperaturilor e$cesive la peste ,*-,.+ C avorteaza florile sau
pastaile !, secetei si daunatorilor.
&uprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul ,))/ a fost de 0,,
milioane "ectare, cu o productie medie mondiala de /0.. 1g2"a .
Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada /,34 mil. "a ! urmata de C"ina
5*) mii "a ! si India 5)) mii "a ! , 6ranta (/5 mii "a ! , 7craina 3)) mii "a ! ,
8ermania /0( mii "a! si #anemarca 0) mii "a!.
Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii
favorabili 6ranta, 9elgia si Olanda depasesc productia de ())) 1g2"a.
In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.
Evolutia suprafetei cu mazare in %omania
Anul /434 /4*, /45/ /453 /4.5 /44, ,))/
&uprafata
mii "a!
3/ /)4 *4,, /,,* /)) ,, /*
'roductia medie in %omania a fost in /44, de /*)4 1g2"a, iar in ,))/, numai
/333 1g2"a.
#in cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.
&istematica, &oiuri
Mazarea apartine genului 'isum care prezinta doua specii :
a! 'isum sativum : mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru
boabe care se recolteaza inainte de maturitate pentru consum alimentar ! sau
la maturitate deplina;
b! 'isum arvense : mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la
baza stipelelelor, florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia
borceagului.
Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea
semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.
#atorita dificultatilor care pot apare la recoltare maturarea esalonata, recoltarea
divizata, pastaile de"iscente si pierderile de boabe prin scuturare !, in tarile vestice
care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila la care
foliolele frunzelor sunt transformate in carcei ! , care au pastaile mai grupate si
maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele
relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina.
Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in %omania
&oiul Origine 'erioada
de vegetatie
zile!
<ulpina
la maturitate
MM9
g!
=ona
de cultura
Alfetta Olanda 53-.5
Alina %omania 04-4)
Atol 6ranta .*-.5
9accara 6ranta 5)-.)
Caracal %omania &oi de
34 toamna
Corina %omania 5)-.*
#ora %omania 5)-.,
Eiffel 6ranta 5*-.*
8rafila 8ermania 0.-.0
>oto 6ranta 5*-.*
Magistra %omania 5*-.*
Marina %omania .)
Mona %omania 5*-.*
Montana Olanda 5,-.*
Moni?ue 6ranta 00-.,
'rofi #anemarca 5,-.5
%enata 6ranta 53-..
%odil %omania 5)-4)
&pirit 6ranta &oi de
toamna
<urbo 8ermania 5,-5*
Vedea %omania .,-.*
'articularitati biologice
%adacina : la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul
superficial de sol, dar poate ajunge uneori la / m pe solurile aluviale.
'e radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fi$atoare de
azot din genul %"izobiunm leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta
inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita e$istentei in sol a tulpinilor
bacteriene.
Cele mai multe nodozitati sunt distribuite pe ramificatiile radacinii raspandite in
stratul superficial de sol unde regimul aero"idric este favorabil.
<ulpina : are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 0)-/*) cm in
functie de soi si conditiile climatice.
<ulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea
frunzelor. >a subsoara frunzelor bazale ale tulpinii se diferentiaza cate un mugure
vegetativ, care la unele soiuri si in conditii de densitati reduse poate da nastere la
ramificatii ale tulpinii.
>a mazarea cu frunze normale tulpina ramane in pozitie erecta sau semierecta
pana la inflorire, dupa care pe masura ce se formeaza pastaile si boabele cresc in
greutate, planta se apleaca, iar la maturitate se culca pe sol deoarece tesuturile tulpinii
sunt slab dezvoltate.
6runzele : sunt paripenat compuse, prezinta /-3 perec"i de foliole, la baza
prezinta stipele mari, iar in patea terminala carcei.
>a mazarea tip afila, foliolele sunt transformate in carcei, care fi$eaza plantele
intre ele, formeaza o retea in lan care mentine plantele in pozitie erecta, pana la
maturitate, daca vremea este ploioasa apa se scurge repede, lanul se poate recolta intr-
o singura trecere cu combina si pierderile de boabe sunt reduse.
6lorile : sunt grupate in racente dispuse la subsuoara frunzelor de la etajele (-5
ale tulpinii, la fiecare etaj se formeaza ,-3 flori, de culoare alba.
O floare prezinta * sepale concrescute ; * petale libere stindard, , aripioare
superioare si , petale inferioare care formeaza luntrita ! ; androcelul cu /) stamine,
din care 4 unite si una libera; gineceul cu ovarul superior, monolocularul, cu numar
diferit de ovule in functie de soi si stigmat maciucat.
6lorile sunt "ermafrodite si polenizarea este autogama.
Inflorirea este esalonata, cu un procent redus de fructificare in conditii de seceta
si arsita.
6ructul : este o pastaie cu 3-0 boabe in functie de soi, pastaile sunt usor
de"iscente la maturitate, se desc"id datorita alternantei de umiditate si caldura intre zi
si noapte si creeaza dificultati la recoltare si pierderi mari de boabe prin scuturare in
cazul recoltarii divizate.
&emintele : la maturitate au marimi variabile in functie de soi, conditiile
climatice din cursul perioadei de vegetatie si te"nologia de cultura, pot avea
tegumentul neted sau zbarcit, de culoare alb rozie sau verzuie, cu MM9 intre ,))-3*)
g.
#atorita actiunii agresive a aparatului de treier al combinei si a manipularilor
mecanice boabele se fisureaza si se sparg usor.