Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Management Administratie Publica

Transportul public in
Londra
Vs.
transportul public in
Bucuresti
Realizat de:
- Ianuarie 2007 -
CUPRINS:
1. Transportul public in ondra
2. Transportul public in !ucuresti
3. "naliza S#$T pentru transportul din !ucuresti
%. "naliza S#$T pentru transportul din ondra
&. Paralela intre transportul din londra 's. Transportul din !ucuresti
(. !iblio)ra*ie
Transportul public in ondra 's. Transportul public in !ucuresti
1. Transportul public in ondra
Transportul public n Londra este sub controlul politic al Primarului, ns controlul
e!ecti" #inclusi" partea !inanciar$ apar%ine autorit%ii de transport numite Transport !or
London #T!L$. &e%eaua londone' de transport n comun este una dintre cele mai e(tinse din
lume )i n acela)i timp una din cele mai aglomerate #peste * miliard de cltorii anual doar cu
metroul$, ns se con!runt regulat cu congestii )i lips de !iabilitate. +n pregtirea ,ocurilor
-limpice din ./*. s0au anun%at in"esti%ii de peste 1 miliarde lire #*/ mld 2$ n reno"area )i
e(tinderea re%elei de transport, n special a metroului.
+etroul
Metroul londonez este cea mai "ec3e re%ea de metrou din lume )i n acela)i timp o
component c3eie a sistemului de transport n comun n Londra. Este numit n mod !amiliar )i
t,e Tube. Pe l4ng !unc%ia sa practic, Metroul londone' este )i un monument istoric )i o
atrac%ie turistic de sine stttoare. Metroul londone' a !ost terminat in *563 si a !ost primul
sistem de acest gen din intreaga lume. 7alatoria prin Londra cu metroul "a permite accesul
rapid si usor pina in centrul orasului !ara sa "a pierdeti si !ara sa "a ingri8orati din cau'a
aglomerarii sau a bloca8elor de tra!ic rutier. Ast!el "eti a"ea timp sa 3oinariti in "oie. Folosind
metroul "eti intelege mai repede Londra.
7ine calatoreste cu metroul9
Metroul este o parte din "iata londone'ilor si a turistilor care "i'itea'a capitala. Apro(imati" 3
milioane de oameni !olosesc metroul 'ilnic. E(ista .1: de statii care acopera peste ;/5 <m
#.:3 de mile$ de cale !erata.
7at costa9
7el mai ie!tin mod de a calatori in Londra este cumparand o legitimatie de calatorie sau
tra"elcard. aceasta este "alabila o 'i, o saptamana, o luna sau un an si permite accesul pe
autobu'e, metrou, trenuri si =L&.
Preturile di!era in !unctie de 'ona, dar cei mai multi turisti solicita legitimatii doar pentru
'onele *0.. La ne"oie pot !i cumparate bilete pentru 'onele 36.
Aeroportul >eat3ro? este in 'ona 6. Aeroporturile @at?ic< si Stansted sunt in a!ara 'onei de
acoperire a legitimatiei de calatorie dar ser"icii de transport intern !acilitea'a aceesul la
metrou.
"utobuzele
&enumitele autobu'e rosii londone'e sunt mai populare ca niciodata datorita introducerii ta(ei
pentru accesul masinilor in 'onele supraaglomerate. Luati o 3arta si urcati in autobu'.
Pe timpul noptii autobu'ele circula inspre si dinspre Tra!algar SAuare si sunt mi8locul cel mai
ie!tin si usor de calatorie prin oras dupa terminarea programului metroului.
- calatorie, inclu'and centrul Londrei #Bona *$, costa -1.00.
- calatorie in restul Londei costa -0.70.
7el mai rentabil mod de a calatori cu autobu'ul este sa cumparati un pac3et de bilete #sa"er
tic<ets$. Cn pac3et de 6 bilete pentru * linie de autobu' costa D3.E/ si poate !i cumparat in
a"ans de la c3ioscurile de 'iare sau o!icii postale. Aceste bilete nu sunt nominale si se pot
!olosi de catre oricine. Ele nu sunt "alabile pentru metrou.
Ta.iurile
Puteti !ace o calatorie de lu( prin capitala in traditionalul ta(i negru #numit si >ac<neF
7arriage$. So!erii de ta(i sunt renumiti pentru discretia lor si anecdotele despre "iata in
capital. 7upola luminata in galben indica !aptul ca ta(iul este liber. ta(iurile pot !i comandate
prin tele!on, luate direct de la statiile de ta(iurile sau oprite pe strada.
Toate ta(iurile negre au ta(imetru. 7alculul pretului calatoriei este !oarte comple(. Pretul se
poate doar estima deoarece conditiile de tra!ic si ora catatoriei pot sa0l in!luente'e. E(ista o
ta(a standard de -1.%0 iar so!erii asteapta un bacsis de cel putin */G.

Pentru a comanda un ta(iH
&adio ta(isH /./ 1.1. /.1.
7omputer 7absH /./ 1.56 /.56
+inicabs
Ta(iurile particulare sunt mai ie!tine si sunt o optiune mai !le(ibila. Ele nu au ta(imetru asa
ca este important sa cadeti de acord asupra pretului cu so!erul inainte de calatorie pentru a nu
!i ta(ati prea mult.
Acum se lucrea'a la introducerea unor sc3imbari pri"ind statutul legal al ta(iurilor particulare
nemarcate si al so!erilor lor. +ntre timp ar !i indicat sa cereti sa "edeti actul de identitate al
so!erului si sa comandati masina la tele!on sau la dispecerat.
Pentru !emei care calatoresc singure cea mai sigura optiune este LadF 7absH /5// E*1 5653.
C/i *erate
Metroul n sta%ia @reen Par<.
Metroul londone' #London Cnderground, numit !amiliar )i It3e TubeI$, este cel mai "ec3i din
lume, )i n acela)i timp unul din cele mai utili'ate. Se estimea' c n !iecare 'i este !olosit de
mai mult de 3 milioane de persoane 'ilnic. Lipsa de !onduri din ultimele 'eci de ani a !cut ca
in!rastructura s se degrade'e, ceea ce a condus la un grad de congestie ridicat )i nt4r'ieri
regulate pentru pasageri. =atorit "ec3imii re%elei, sumele de bani necesare a !i in"estite sunt
!oarte mari. 7u toate acestea s0au e!ectuat )i lucrri de e(tindere, cum ar !i e(tinderea liniei
,ubilee line.
Sistemul de transport urban !ero"iar al Londrei este al doilea din lume ca mrime dup cel din
To<io. Este asigurat deH
7urse !ero"iare na%ionale
Metroul londone'
Tramlin<
=oc<lands Lig3t &ail
>eat3ro? E(press
Eurostar
Ma8oritatea liniilor de cale !erat britanice pornesc din Londra. @rile terminus ale Londrei
suntH Blac<!riars, 7annon Street, 73aring 7ross, Euston, Fenc3urc3 Street, Jings 7ross,
Li"erpool Street, London Bridge, MarFlebone, Paddington, St. Pancras, Kictoria )i Laterloo.
Toate grile, cu e(cep%ia Fenc3urc3 Street, au )i sta%ii de metrou asociate.
>eat3ro? E(press este administrat de BAA, administra%ia aeroportuar britanic, )i nu !ace
parte te3nic din re%eaua !ero"iar public.
Momentan este n des!)urare proiectul unei legturi !ero"iare de mare "ite' cu Tunelul
7analului M4necii, sub numele 73annel Tunnel &ail Lin<, #7T&L$. +n !a'a a doua )i ultima a
acestui proiect, cursele Eurostar "or pleca din Londra din gara St Pancras #n loc de Laterloo
Mnternational$, iar durata cltoriei "a !i scurtat cu apro(imati" 3/ minute. Eurostar asigur
legturi cu Paris, Lille )i Bru(elles. +nainte de demararea proiectului 7T&L, trenurile Eurostar
parcurgeau traseul p4n la Fol<estone #captul britanic al tunelului$ pe un traseu de cale !erat
"ec3i de peste *// de ani, care nu permitea dep)irea "ite'ei de *./ <mN3 #trenurile Eurostar
circul n mod normal cu "ite'e de peste 3// <mN3$.
Cn alt proiect ambi%ios este 7rossrail, pentru construirea unei legturi subterane rapide ntre
estul )i "estul ora)ului, care s tra"erse'e )i centrul Londrei.
&e%eaua de metrou este mult mai pu%in e(tins la sud de Tamisa, ntruc4t solurile din aceast
regiune nu sunt !a"orabile sprii tunelelor. Sudul Londrei se ba'ea' n general pe ser"icii de
cale !erat normale #de supra!a%$.
Str/zile
Ma8oritatea str'ilor din centrul Londrei au !ost proiectate )i construite nainte de apari%ia
automobilelorO de aceea re%eaua stradal a Londrei este adeseori congestionat. La s!4r)itul
secolului al PMP0lea au !ost construite o serie de str'i noi )i mai largi, precum Kictoria
Emban<ment, S3a!tesburF A"enue sau Jings?aF. Primele planuri re"olu%ionare pentru
construirea de autostr'i prin centrul ora)ului au aprut dup cel de0al doilea r'boi mondial,
ns nu au !ost puse n aplicare din cau'a costurilor )i a protestelor mpotri"a demolrilor
masi"e. Spre s!4r)itul secolului al PP0lea, politica s0a concentrat pe mbunt%irea ser"iciilor
de transport public.
7elebrele autobu'e cu eta8 londone'e #double dec<er$ sunt acum operate de companii pri"ate,
de)i a rmas obliga%ia ca aceste autobu'e s !ie "opsite n ro)u. =e asemenea, ta(iurile negre
sunt n continuare o pre'en% obi)nuit pe str'i.
+n !ebruarie .//3, Transport !or London a introdus o a)a0numit ta( de congestie, pentru
conducerea ma)inilor prin 'ona central a Londrei. Ta(a este de 5 D pe 'i, o sum
considerabil c3iar )i pentru unul din cele mai scumpe ora)e din lume cum este Londra. =e)i
contro"ersat, aceast sc3em a reu)it reducerea congestiei pe str'ile centrale.
Transportul aerian
Aeroportul >eat3ro?, cel mai aglomerat aeroport din Europa.
Aeroportul >eat3ro?, la *: <m "est, este cel mai important aeroport al Londrei, )i cel mai
aglomerat din Europa. Are ; terminale opera%ionale, al cincilea urm4nd s !ie opera%ional n
.//5.
Aeroporturile @at?ic< )i Stansted sunt de asemenea importante, cu 3/, respecti" ./ milioane
de pasageri anual. Ambele sunt n a!ara Londrei Mari, la !el ca )i Aeroportul Luton. E(ist
curse !ero"iare speciale ctre aeroporturile @at?ic< )i Stansted, iar aeroportul Luton este
deser"it de curse rapide T3ameslin<. Aeroportul >eat3ro? este deser"it at4t de >eat3ro?
E(press c4t )i de linia de metrou PiccadillF. 7el mai nou aeroport londone', London 7itF
Airport, se a!l n =oc<lands, !oarte aproape de 7itF, ns nu este deser"it de linii !ero"iare, ci
doar de autobu'e.
Transportul *lu'ial
Festi"al Pier, ponton pe Tamisa.
Tamisa este na"igabil pentru na"e maritime p4n la London Bridge, iar pentru na"e de tona8
mai mic c3iar p4n n amonte de Londra Mare. +n "ec3ime Tamisa era una din principalele
artere de transport ale ora)ului. Acum mai e(ist doar curse de pasageri de mic amploare,
precum )i croa'iere oca'ionale.
Prin Londra trec )i numeroase canale, de e(emplu, &egentQs 7anal. Aceste canale erau !olosite
pentru transportul de mr!uri, dar ast'i sunt !olosite n principal de ambarca%iuni de
croa'ier.
2. Transportul public in !ucuresti
Transportul de supra!a% n Bucure)ti este responsabilitatea &egiei Autonome de
Transport Bucure)ti #&ATB$, )i include un sistem e(tensi" de autobu'e, troleibu'e, tram"aie
)i metrouri u)oare. &e%eaua &ATB este printre cele mai dense din Europa, !iind a patra cea
mai mare de pe continent )i transport4nd *,1 milioane de pasageri pe 'i pe */* de linii de
autobu', ./ de linii de troleibu', 3/ de linii de tram"ai )i 3 linii de metrou u)or. +n sc3imb,
sistemul este deseori !oarte ncrcat, !iind !rec"ent utili'at. 7a )i cu metroul, sistemul &ATB
trece printr0o !a' de rennoire, caracteri'at prin con"ertirea liniilor de tram"ai n linii de
metrou u)or, )i ac3i'i%ionarea "e3iculelor noi, mai ales pentru autobu'e.
1071H Se in!iintea'a prima ISocietate &omana de Tram"aiuri I, pe stra'ile Bucurestiului
"a'andu0se primele tram"aie tractate de cai.
101%H Se da in !olosinta prima linie electrica pentru tram"aie, pe traseul -bor 0 7otroceni.
1101H Se adopta legea pentru in!iintarea ISocietatii 7omunale pentru constructiunea si
e(ploatarea tram"aielor in BucurestiI #noua concesiune se "a numi S.T.B.$.
1121H Mncepe o noua perioada de de'"oltare a S.T.B., a8ungand cea mai importanta societate
de transport public din tara.
1122H Au !ost ac3i'itionate "agoane IT>-MPS-R 0 >-CST-RI si . con"erti'oare de
*///<L Nunitate de la !irma ISMEMERS 0 S7>C7JE&TI.
112%H Ma !iinta primul laborator de psi3ologie e(perimentala aplicata din &omania.
1121H Mncetea'a circulatia tram"aielor cu cai.
112(H Societatea obtine e(clusi"itatea transportului in comun cu tram"aie si autobu'e pentru
Bucuresti. Bucurestiul a"ea o supra!ata de 3*./// 3ectare, inclusi" *. comune suburbane
pentru care asigura transportul. Parcul de autobu'e era de 3E. buc #&enault, 73e"rolet si
>ensc3el$ !unctionand pe .. trasee cu *3* Jm cale dubla.
1127H Se inaugurea'a Policlinica S.T.B. pentru salariatii societatii si !amiliile lor. Mn aceasta
perioada, S.T.B. a"ea case de odi3na la Tec3irg3iol si Timisul de Sus in e(clusi"itate pentru
salariati si !amiliile lor.
11%0H Societatea comunala a tram"aielor din BucurestiI se trans!orma in IMntreprinderea de
Transport BucurestiI #M.T.B.$, in acea "reme e(istand .1 trasee de tram"aie si .; trasee de
autobu'e. Rumarul salariatilor era de **///, !iind a doua intreprindere din tara ca numar de
anga8ati, dupa C.=.&esita #.../// salariati$.
11%1H Se in!iintea'a prima linie de troleibu' #Piata Kictoriei 0 >ipodromul Baneasa$.
11&1H Se da in !olosinta "agonul de mare capacitate pe ; osii, reali'at in atelierele M.T.B.
11&&H Se reali'ea'a in atelierele M.T.B. prototipul troleibu'ului romanesc.
11(2H Se in!iintea'a statia de calcul mecanogra!ic si e"identa mecani'ata #prelucrare de date$
11(2H Ma !iinta =ispeceratul 7entral de 7irculatie.
11(&H Se de'"olta sistemul energetic M.T.B. si incepe constructia primelor substatii cu
redresoare de siliciu.
1171H Se da in e(ploatare "agonul dublu articulat K3A, !abricat in Atelierele 7entrale M.T.B.
Mn perioada *E1. 0 *E5/ M.T.B. era a patra intreprindere de transport urban din lume sub
aspectul marimii parcului de "e3icule, al supra!etei deser"ite si al numarului de salariati. La
"ar!, parcul depasea ..:// de autobu'e, 5// de tram"aie si 1// de troleibu'e, a"and 3:.///
salariati.
117%H Se in!iintea'a -!iciul de 7alcul MTB, ulterior 7entrul de 7alcul.
1177H Se reali'ea'a noul model de cale de rulare pentru tram"aie cu sina inglobata in dale de
beton.
1100H Se reali'ea'a troleibu'ul dublu articulat.
1102H Se reali'ea'a prima linie de tram"ai peste Podul @rant si se introduce "agonul cu doua
posturi de comanda si usi pe ambele parti.
110%H Se da in !unctiune o linie cu 3/ de autobu'e, la care s0a aplicat sistemul automat de
supre"eg3ere si diri8are a tra!icului, asistat pe calculator.
110&H Se construiesc primele tram"aie pentru alte orase #primul lot este pentru 7onstanta,
apoi pentru Ploiesti, 7raio"a, Braso"$. Perioada *E5*0*E5E a repre'entat un declin pentru
transportul urban de supra!ata I8usti!icatI la acea "reme prin de'"oltarea transportului public
subteran #metrou$ si prin cri'a energetica.
1100H Se in!iintea'a =ispeceratul electronic, lucrand in timp real.
Se !abrica cel de0al ://0lea tram"ai K3A.
Se reali'ea'a trenul urban !ormat dintr0un "agon motor si . remorci EPNK3A.
Apare primul troleibu' ec3ipat cu c3opper.
1110H Mntreprinderea de Transport Bucuresti se trans!orma in &egia Autonoma de Transport
Bucuresti, prin =eci'ia Primariei Municipiului Bucuresti. Se elaborea'a o noua strategie
pri"ind !unctionarea si de'"oltarea transportului public de supra!ata din Bucuresti. Are loc
desprinderea unitatilor de ta(imetre si ma(i0ta(i de &.A.T.B.
1111H Are loc constituirea Cniunii &omane de Transport Public 0 C&TP, al carui membru
!ondator este si &.A.T.B. *:/ de autobu'e noi decorate cu reclama 7AMEL marc3ea'a
inceputul acti"itatii de publicitate. Sunt aduse .. autobu'e SAC&E& din El"etia care ulterior,
in anul *EE:, sunt trans!ormate in troleibu'e la C'ina de &eparatii &.A.T.B. Sunt aduse 1/
autobu'e SAKMEM din Franta si date in e(ploatare pe liniile e(pres. Policlinica 0 Spital este
preluata de la Ministerul Sanatatii si integrata in &.A.T.B.
1112H &.A.T.B. bene!icia'a de asistenta te3nica prin programul P>A&E, in "aloare de .,3
milioane E7C.
1112H Are loc licitatia Bancii Mondiale pri"ind reali'area unui studiu de optimi'are a
transportului public, in urma careia !irma T&ARSC&B 7-RSCLT din Bru(elles a elaborat
un studiu pentru reorgani'area transportului public in Bucuresti.
111%H Primele autobu'e moderne =AF intra in dotarea &.A.T.B.
111&H Se dau in !olosinta primele autobu'e SAC&E& trans!ormate in troleibu'e.
111(H Se da concurs pentru ocuparea postului de manager al &.A.T.B. si se inc3eie, ast!el,
primul contract de management al 7onsiliul Local al Municipiului Bucuresti. &.A.T.B. intra
ca partener in Proiectul 7APTC&E, cu !inantare de la 7omunitatea Europeana, pri"ind
cercetarea impactului masurilor !i'ice menite a promo"a transportul public. Mntra in e(ploatare
sistemul electronic de percepere a ta(ei de calatorie pe autobu'ele e(pres, utili'and cartele
magnetice. Mncep lucrarile de constructie la noul sediu.
1117H Manuarie 0 &.A.T.B. intra ca partener in proiectul de cercetare =ARTE, cu !inantare de
la 7omunitatea Europeana.
1110H Prin programul international P>A&E, 7ie 7onsult impreuna cu &.A.T.B. au reali'at un
studiu de pre!e'abilitate pentru transportul public din Municipiul BucurestiO
&.A.T.B. a organi'at con!erintele !inale ale celor doua proiecte europeneH =ARTE si
7APTC&E destinate optimi'arii transportului public de supra!ataO
Firma de consultanta >TA din -landa a studiat posibilitatea trans!ormarii liniei de tram"ai ;*
in metrou usorO
A inceput implementarea sistemului in!ormatic integrat SAP &N3, printr0un proiect pilotO
Se reali'ea'a prototipul tram"aiului Tatra moderni'atO
Se construieste substatia electrica de tractiune @ro'a"estiO
Se moderni'ea'a autoba'ele Pipera si RorduluiO
*EEEH S0au implinit E/ ani de la in!iintarea S.T.B.O
Se !abrica cel de al *//0lea tram"ai K3A0M la C'ina de &eparatiiO
&eali'area tram"aiului dublu articulat K.S0T tip Tatra cu doua posturi de conducereO
Mnaugurarea unei noi linii de tram"ai pe Bd. * =ecembrie *E*5 de la Faur0Poarta ; la Bd.
Muncii, in lungime de 3.. <m cale simplaO
=area in e(ploatare a liniei de tram"ai moderni'ata pe Bd. =inicu @olescu, Sos. -r3ideelor in
lungime de ; <m cale simpla si pe strada =r. Mstrate de la autogara Filaret la Bd. Marasesti in
lungime de *.; <m cale simplaO
2000H Moderni'area primului "agon de tram"ai K3A 0 E3M cu bog3iuri motorO
&eali'area unui troleibu' prototip cu podea coborata si actionare in curent alternati" EA 5*.
cu sasiu MAR si caroserie ACT-=&-M-O
&eali'area unui prototip de autobu' cu podea 8oasa de sasiu =AF 0 SB . si caroserie din
aluminiu tip >ESSO
Este dat in !olosinta 7omple(ul de Sanatate &.A.T.B., a ser"iciilor de !i'ioterapie si
Jinetoterapie, terapie respiratorie si electroterapieO
Mntra in e(ploatare linia de tram"ai moderni'ata pe strada Betari 0 Ale(andru Ang3el in
lungime de 3,3 <m cale simplaO
A !ost pusa in !unctiune substatia electrica de tractiune @ri"ita 0 moderni'ata cu o capacitate
de . ( .:// AmperiO
S0a constituit Sectia .: Politie pentru Transportul PublicO
Mncepe introducerea sistemului SAP &N3O
S0a lansat initiati"a &.A.T.B. Plus pe 3 linii 0 */;, .* si 56.
2001H =otarea &.A.T.B. cu sisteme de reducere a poluarii @PL #ga' petrol lic3e!iat$O
Se e(tinde utili'area sistemului SAP &N3O
2002H S0a dat in !olosinta prima linie de metrou usor din tara pe traseul liniei ;* de tram"aie.
Aceasta lucrare !ace parte dintr0un "ast program de reabilitare a **/ <m de linii de tram"aie
din sud0"estul orasului, printr0o co!inantare asigurata de 7onsiliul @eneral al Municipiului
Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti si Banca Europeana de Mn"estitii.
2002H Moderni'area liniei de tram"ai 3. 0=epoul &.A.T.B. Ale(andria 0 P0ta Cnirii, parte a
proiectului mai amplu de moderni'are si reabilitare a 'onei de S0K a capitalei.
&eali'area si pre'entarea publicului a noului tip de tram"ai Bucur * 0 K.ST.
A !ost lansat in Bucuresti ser"iciul de 7ar S3aring.
Transportul public din !ucuresti adopta siste3ul unic de ta.are.
+n cadrul proiectului de reabilitare a transportului urban, n Bucure)ti, se implementea' un
sistem automat de ta(are, pentru &ATB )i Metrore(, )i al%i )ase operatori de transport public.
Pentru reali'area sistemului, a !ost organi'at o licita%ie public la care au participat !irme de
prestigiu, cum ar !i Ascom )i Mntrarom, Tel"ent, Mndra )i Mmsat, &adcom etc. Licita%ia a !ost
c4)tigat de asocierea CTM Mnterna%ional, n consor%iu cu AP Trans, APB Prodata )i CTM &etail
Solutions. +n pre'ent, contractul, care a intrat n "igoare n ; iulie, .//:, este n curs de
derulare, !iind n !a'a de proiectare, prin reali'area subproiectelor speci!ice. Se amplasea'
ec3ipamentele pe "e3icule )i n sta%iile Metrore(, se reali'ea' sistemul comercial de "4n'are,
centrul de !ormatare a cartelelor )i plat!ormele 3ard?are )i so!t?are. Termenul de punere n
!unc%iune a sistemului automat de ta(are este ; iulie, .//6.
Siste3 de inte)rare tari*ar/
Acest sistem asigur integrarea tari!ar, n etape, cu Metrore( )i, n "iitor, cu al%i )ase
operatori de transport public. +n plus, permite aplicarea unor sisteme moderne de plat, cum ar
!i plata cu card bancar la g3i)eele de abonamente, plata prin ATM bancar, plata prin Mnternet
)i plata prin !actura de tele!onie mobil. =e asemenea, sistemul permite introducerea unui
card de tipul Sporto!el electronicT, care "a permite )i plata altor ser"icii municipale, cum ar !i
parcarea, intrarea la mu'ee )i spectacole. Sistemul de ta(are e reali'at pe ba'a unor cartele
electronice, rencrcabile, care !unc%ionea' !r contact direct, respecti", o distan% ma(im
de opt centimetri ntre cartel )i cititorul "alidatorului. =atele se nregistrea' n "alidatoare )i
la intrarea "e3iculelor n depou sau autoba', se descarc, automat, prin cone(iune radio )i
sunt transmise n ser"erul central. 7artelele sunt din plastic, a"4nd mrimea standardi'at
Scard bancarT )i pot !i utili'ate timp de patru ani. Tic3etele de unic !olosin% sunt mult mai
ie!tine )i pot !i !olosite de cltorii oca'ionali. Pe cartela !r contact, se nregistrea', n
!ormat electronic, mai multe conturi, respecti", mai multe tipuri de titluri de cltorie.
Kalidatoarele pot alege, din cartel, tipul cel mai a"anta8os pentru cltor #cel mai ie!tin tari!
de cltorie$, n mod automat.
Cartele de plat/4 personalizate
7ontrolul se !ace prin trecerea "alidatorului n modul de !unc%ionare control, de ctre ec3ipele
de control, precum )i cu a8utorul unui aparat portabil, de control. Sistemul "a permite plata
tari!ului de cltorie, at4t la &ATB )i Metrore(, c4t )i la al%i )ase operatori de transport, cu
utili'area unei singure cartele. 7artelele "or !i personali'ate, pentru anumite titluri de
cltorie, prin aplicarea !otogra!iei )i tiprirea codului numeric personal. Se dore)te atragerea
c4t mai multor cltori S!ideliT, care s !oloseasc abonamente, )i care "or a"ea anumite
!acilit%i, printre care reducerea timpului de a)teptare la g3i)eu )i comoditatea utili'rii card0
ului care se poate "alida, c3iar dac se a!l n porto!el sau n geant. Pe cartel, se pot aplica,
prin tiprire, reclame comerciale, pentru scderea costurilor. Sistemul "a !i pus n !unc%iune,
n iulie, .//6, )i, timp de c4te"a luni, "a !unc%iona n paralel cu "ec3iul sistem. La Metrore(,
sistemul de ta(are "a !unc%iona n paralel cu sistemul de ta(are cu cartel magnetic. Cn
turnic3et, n !iecare acces de sta%ie de metrou, "a !i dotat cu "alidator pentru cartela !r
contact, )i decontarea ntre &ATB )i Metrore( se "a reali'a, periodic, n !unc%ie de numrul
e!ecti" de "alidri e!ectuate pe cartelele !r contact.
Nu 'a 3ai e.ista *raud/ intern/ 5i e.tern/
Potri"it conducerii &ATB, acest sistem are certe a"anta8e. Prin aplicarea unui sistem
electronic, securi'at, )i !acilitarea controlului #sistemul "a propaga o Slist neagrT a card0
urilor care nu au acces n sistem, cu blocarea electronic a celor dubioase$, !rauda intern )i
e(tern "a scdea !oarte mult. Acti"itatea transportului public "a cre)te, prin di"ersi!icarea
o!ertei tari!are, se "a reali'a integrarea tari!ar cu ceilal%i operatori de transport )i se "a reduce
timpul de a)teptare la g3i)eu. Se "a u)ura aplicarea mi8loacelor moderne, electronice, de plat
#P-S cu card bancar, ATM bancar, prin Mnternet )i prin re%eaua de tele!onie mobil$ )i
introducerea Sporto!elului electronicT )i pentru plata altor ser"icii, precum parcarea, accesul la
mu'ee, e(po'i%ii, cumprarea de 'iare etc. Se "a urmri, permanent, gradul de ncrcare a
traseelor de transport, pentru mai buna dimensionare a acestora. E"iden%a titlurilor de
cltorie, de tip gratuit sau cu reduceri, se "a !ace computeri'at, pentru o gestionare mult mai
bun a pl%ii. +n plus, sistemul este !oarte sigur, din punct de "edere a ptrunderii neautori'ate,
)i anume, piraterie de Mnternet, de tip S3ac<eriT.
+etroul
+etroul !ucure5tean este un sistem de metrou care deser"e)te capitala &om4niei,
Bucure)ti. &e%eaua este administrat de compania Metrore( )i este printre cele mai !olosite
sisteme de transport n comun din &om4nia.
&e%eaua este !ormat din patru liniiH M*, M., M3 )i M;. +n total, sistemul are 6.,. de <m
lungime )i ;: de sta%ii, cu o distan% medie de *,: <m ntre sta%ii
U*V
. Printre planurile Metrore(
se numr )i reducerea acestei distan%e, consider prea mare, prin construirea de sta%ii
intermediare pe magistralele e(istente.
Istorie:
*6 noiembrie *E1EH M*NM3 Timpuri Noi - SemntoareaO 5,63 <m, 6 sta%ii
.5 decembrie *E5*H M*NM3 Timpuri Noi - RepublicaO */,* <m, 6 sta%ii
*E august *E53H M*NM3 Linia deri"at Eroilor - IndustriilorO 5,63 <m, : sta%ii. Sta%ia
Gorjului a !ost desc3is n *EE*
.. decembrie *E5;H M*NM3 Semntoarea - CrngaiO /,E1 <m, * sta%ie
.; ianuarie *E56H M. !ia"a #nirii $ - %epoul I&M&G&'&O E,E6 <m, 5 sta%ii
.: octombrie *E51H M. !ia"a #nirii $ - !iperaO 5,1. <m, 6 sta%ii
.: decembrie *E51H M*NM3 Crngai - Gara de Nord (O .,53 <m, . sta%ii. Sta%ia
'asarab a !ost adugat ulterior
*1 august *E5EH M*NM3 Gara de Nord ( - %ristor $O 1,5 <m, 6 sta%ii
*: ianuarie *EE/H M*NM3 Republica - !antelimonO *,;3 <m, * sta%ie
* martie .///H M; Gara de Nord $ - ( MaiO 3,6 <m, ; sta%ii
6.tensii ale liniilor e.istente
=e la Ricolae @rigorescu, o linie secundar este n construc%ie spre est p4n la Linia de
7entur, cu termenul de predare prima 8umtate a anului .//5, cu urmtoarele sta%iiH
* =ecembrie *E*5
Policolor
Linia de 7entur
- e(tensie a liniei M; la nord de sta%ia * Mai "a !i terminat n .//E 0 ./*/ cu urmtoarele
sta%iiH
Pa8ura
Ba'ilescu
Laromet
Barea
Pentru anul ././ este plani!icat e(tensia liniei M3 cu sta%iilleH
Preci'iei
7are!our Militari
inia & 7+&8
Magistrala : "a cuprinde tronsonul =rumul Taberei Cni"ersitate n etapa M de
e(ecu%ie )i Cni"ersitate Pantelimon, n etapa MM.
7on!orm estimrilor Metrore(, tronsonul de metrou =rumul Taberei Cni"ersitate "a
a"ea o lungime de E,/6 Jm )i *; sta%ii de metrou. +n sta%ia Eroilor se "a reali'a
legtura cu Magistrala * de metrou, iar n sta%ia Cni"ersitate se "a reali'a legtura cu
Magistrala ..
U3V
7ele *; sta%ii de pe tronsonul =rumul Taberei Cni"ersitate "or !iH @3encea, &4ul
=oamnei, Br4ncu)i, Kalea Malomi%ei, &omancierilor, Parc, =rumul Taberei, Fa"orit,
-ri'ont, Academia Militar, Eroilor ., >a)deu, 7i)migiu )i Cni"ersitate ..
Prin punerea n !unc%iune a acestui tronson al Magistralei : )i dotarea cu trenuri noi de
metrou #cu inter"al de circula%ie de 3 minute$ locuitorii cartierului "or a8unge n 'ona
central a ora)ului n *: minute, iar n 3/ minute n 5/G din 'onele capitalei.
Lucrrile e!ecti"e "or ncepe odat cu ob%inerea surselor de !inan%are. +n acest sens
operatorul de transport Metrore( este n discu%ii a"ansate cu Banca European de
Mn"esti%ii pentru semnarea unui Acord de Finan%are pentru acest obiecti". Este posibil
ca, n prima 8umtate a anului .//1, acest Acord s !ie semnat.
Se estimea' c lucrrile "or demara n .//E0./*/, iar !inali'area e(ecu%iei
Magistralei : tronson =rumul Taberei Cni"ersitate, "a a"ea loc p4n la s!4r)itul
anului ./*;.
Tronsonul Cni"ersitate Pantelimon "a a"ea 5 <m de cale dubl )i *3 sta%ii, cu sta%ie
de coresponden% cu magistrala 3 n sta%ia Mancului.
Magistrala "a urmri traseul B0dul 7arol M, B0dul Pac3e Protopopescu, )os.Mancului
)os. Pantelimon.
inia ( 7+(8
Aceasta magistral este nc sub semnul ntrebrii. =ac "a !i construit, "a !i pe ruta
7olentina 0 &a3o"a.
inia 7 7+78
Magistrala 1 "a cuprinde sta%iileH @ara de Rord ., Basarab, @ri"i%a, * Mai, E(po'i%iei,
Padina, Pri"ig3etorilor, 7artier Bneasa, Bneasa Mnstitut, Meteo Bneasa,
Supermar<et, Aeroport Aurel Klaicu0Bneasa, -topeni Sud, -topeni 7entru, -topeni
Rord, 7entura -topeni, Aeroport >enrF 7oand0-topeni, =epoul -topeni
#propunere$.
Date tehnice
&e%eaua de contact este de 1:/K 77, alimentarea !c4ndu0se prin a treia )in #n tra!ic$ sau
prin pantogra!e #n depouri$. Kite'a ma(im este de 5/ <mN3.
+aterial rulant
+n acest moment, pe liniile metroului circul dou tipuri de trenuriH
*. ramele MKA #+ntreprinderea de "agoane Arad, actualmente Astra Arad$ sunt rame de
concep%ie rom4neasc, produse ntre *E15 )i *EE/O
.. ramele Bombardier #model +$9I" 2%($ au !ost introduse ncep4nd cu anul .//3O
sunt produse de Bombardier Transportation n colaborare cu Electroputere 7raio"a
Bilete i abonamente
Ctili'area sistemului de metrou n Bucure)ti se !ace pe ba'a unei cartele magnetice, care d
dreptul !ie la un numr !i( de cltorii pe o perioad mai lung, !ie la un numr "irtual
nelimitat de cltorii pe o perioad !i(.
Bilet de . cltorii 0 . lei
Bilet de */ cltorii 0 1 lei
Abonament lunar 0 .. lei #** lei pentru ele"i, studen%i )i donatori de s4ngeO gratuit
pentru re"olu%ionari )i alte categorii sociale$
Abonament pentru o 'i 0 3,: lei
Biletele de metrou nu pot !i !olosite pe sistemul de transport &ATB, adic pe autobu'ele,
troleibu'ele sau tram"aiele din Bucure)ti, acestea !olosind alt sistem de bilete #un bilet &ATB
cost *,*/ lei$. =e cur4nd e(ist carduri unice Metrore(0&ATB, !olosite pentru abonamente.
ANALIZA SWOT PENTRU TRANSPORTUL DIN BUCURESTI
INFRASTRUCTURA SI ACCESIBILITATE
PUNCTE FORTE
- disponibilitatea unor retele de transport, circulatie de persoane si marfuri
dezvoltata
si diversificata (rutier, feroviar, naval si aerian)
- zona traversata de magistrala rutiera europeana
- dotare tehnica portuara modernizata
- acoperire teritoriala buna cu retele de transport in comun international,
intrajudetean si urban
- transport feroviar asigurat in toate directiile de deplasare
PUNCTE SLABE
- infrastructura de transport rutier dispune strazi care sunt integral asfaltate si se
afla in stare buna
- lipsa de corelare intre reteaua rutiera feroviara si navala
- absenta centurii ocolitoare a orasului sau a unor trasee ocolitoare
- lipsa unei autogari care sa permita instituirea unui sistem controlat pe
transportul de persoane in acest capat de traseu
- insuficienta locurilor de parcare, in special a locurilor de parcare in zonele
centrale
- lipsa unor parkinguri in zonele centrale
- circulatie ingreunata pe strazile inguste din interiorul orasului si statiunilor
- circulatie ingreunata datorita fluxului de autovehicule pe perioada de sezon
- lipsa unui plan urbanistic general actualizat si adaptat necesitatilor
- lipsa unui strategii de mentinere si control permanent a fluiditatii traficului
- imposibilitatea mentinerii sigurantei in parcari avand in vedere caracterul haotic
al dispunerii acestora
OPORTUNITATI
- posibilitatea dezvoltarii infrastructurii de acces naval pe componenta de turism
nautic
- posibilitatea fluidizarii si decongestionarii traficului pe caile de acces catre
statiuni prin largirea anumitor trasee
- construirea unei centuri ocolitoare
- decongestionarea traficului in statiuni prin introducerea unor interdictii cu
privire la parcari si chair accesul catre anumite puncte
- posibilitatea amenajarii unor parkinguri subterane si supraterane in zone
apropiate
AMENINTARI
- diminuarea interesului turistilor pentru traficul pe calea ferata datorita cresterii
numarului de mijloace de transport auto privat
- cresterea numarului de accidente dar si a numarului de incidente infractionale
constatate in anumite locuri de parcare
ANALIZA SWOT PENTRU TRANSPORTUL DIN LONDRA
PUNCT6 :$RT6:
0 dotare tehnica portuara modernizata
0 re"itali'area in!rastructurii intr0un oras multietnic, retea de transporturi !unctionala
0 oras cosmopolit, multietnic, un buget impresionant, reteaua de transporturi uriasa
0 E(istenta unei retele de transport persoane si mar!uri di"ersi!icata H rutiera, !ero"iara
si !lu"iala
0 7resterea numarului de operatori de ta(imetrie
0 parc auto innoit
0 e(istenta mai multor operatori de transport in comun
PUNCT6 S"!6
0 lipsa unor parkinguri in zonele centrale
0 lipsa unui strategii de mentinere si control permanent a fluiditatii traficului
0 imposibilitatea mentinerii sigurantei in parcari
$P$RTUNIT"TI
0 decongestionarea traficului in statiuni prin introducerea unor interdictii cu
privire la parcari si chair accesul catre anumite puncte
0 posibilitatea amenajarii unor parkinguri subterane si supraterane in zone
apropiate
0 o reducere a transportului duce la cresterea eficientei economice si a
productiei
"+6NINT"RI
0 cresterea numarului de accidente
0 numarul mare de operatori de transport in comun duce la o concurenta
foarte mare in domeniul transportului public
0 cresterea numarului de taximetre duce, deasemenea, la dezvoltarea
concurentei si este o amenintare asupra taximetrelor existente.
Paralela intre transportul din londra 's. Transportul din !ucuresti
I3bunatatirea in*rastructurii
Bucurestenii inca nu percep importanta noii in!rastructuri. Cnii sustin ca mai multe
drumuri "or incura8a dependenta de automobile, in timp ce altii sublinia'a ca lipsa de
in!rastructura agra"ea'a bloca8ele rutiere. Mn timp ce noua in!rastructura "a continua sa se
regaseasca in strategia de ansamblu, prioritatea trebuie sa o constituie un mai bun
management al in!rastructurii e(istente si realocarea capacitatii unor moduri de transport mai
sustenabile, ca urmare a lipsei de spatiu in orase. &educere cotei de automobile pentru
calatoriile urbane prinH
=escura8area prin reducerea capacitatii rutiere sau a locurilor de parcare sau inter'icerea,
prin pietoni'area centrelor oraselor. 7rearea de carpooling #na"eta cu masina in care !iecare
conduce prin rotatie$ si cai SaglomerateT.
Ta.a urbana
Mmpunerea de ta(e de parcare sau intrare in anumite 'one ale oraselor, cum este ca'ul
oraselor Londra, -slo si Stoc<3olm, in care so!erii platesc intrarea in 'one centrale
aglomerate. Cnele "ec3icule pot !i scutite de aceste ta(e. Banii ast!el colectati pot !i
rein"estiti in transportul public si imbunatatirea in!rastructurii. Mn ciuda succesului acestei
metode #in Londra tra!icul a !ost redus cu pana la ./G, aglomeratia cu 3/G iar emisiile de
7-. produse de tra!ic cu ./G, inregistrandu0se anual contributii de pana la :/ milioane lire
sterline la bene!iciile transportului in economie$, ta(a pe aglomeratie ramane contro"ersata
din punct de "edere politic si scumpa datorita costului ridicat al microelectronicii si
comple(itatii administrarii. Pretul in!rastructurii, impo'itarea ecologica sau ta(ele de
aglomeratie au de parcurs un drum lung in ameliorarea e!ectelor negati"e ale transportului
asupra sanatatii umane. Ta(a de aglomeratie din Londra constituie do"ada ca implementarea
unui sistem de ta(are este politic posibila.T
")lo3erarea
Mn!rastructura nu a tinut pasul cu cresterea numarului de auto"e3icule, re'ultand mari
intar'ieri ale calatoriilor. Mn Londra tra!icul rutier este acum mai lent decat in 'ilele in care se
circula cu trasura.
!iblio)ra*ie:
3ttpHNNro.?i<ipedia.orgN
3ttpHNN???.ratb.roNinde(.p3p
3ttpHNN???.metrore(.roN
3ttpHNNlondra.mae.roN
3ttpHNN???.ecomaga'in.ro