Prof. dr.

Nicolae Rmbu
Comunicare intercultural
Curs
Comunicare Public
Cuprins
l. Conceptul de comunicare intercultural
II. Multiculturalitate, interculturalitate, transculturalitate
II.1. Conceptul de cultur
II.2. Multiculturalitatea
II.3. Interculturalitatea
II.4. Transculturalitatea
II.5. Metisaul cultural
III. !tnocentrismul "i comunicarea intercultural
III.1. Preci#ri terminolo$ice
III.2. !tnocentrismul ca problem a comunicrii interculturale
III.3. Poporul % un construct cultural
III.4. &lteritatea ca distan' intercultural
III.5. Trei a(e ale alterit'ii. )ramatica *nt+lnirii cu Cellalt
III.,. Caracterul na'ional
I-. Caracteristicile structurale ale culturilor
I-.1. Percep'ia din perspecti.a comunicrii interculturale
I-.2. /epre#entarea "i trirea spa'iului
I-.3. Timpul din perspecti. intercultural
I-.4. Modelarea cultural a $+ndii
I-.5. 0imba ca Weltanschauung
I-.,. Comunicarea intercultural non.erbal
I-.1. )astronomia
-.1. )eo$ra2ia cultural a !uropei
-.2. 3eclinul 4ccidentului
-I. Probleme ale *nt+lnirii cu o cultur strin
-I.1. Competen'a intercultural
-I.2. 5tereotipuri "i preudec'i
-I.3. 6ocul cultural
-I.4. Trans2erul cultural
-I.5. 5tandarde culturale
1
l. Conceptul de comunicare intercultural
&t+t ca sinta$m, c+t "i ca disciplin, comunicarea intercultural este de dat relati.
recent. 7ire"te c *n toate epocile au a.ut loc *nt+lniri *ntre oameni care apar'ineau unor
culturi di2erite, *ns acestea au a.ut un caracter limitat. &st#i comunicarea intercultural
este un 2enomen $enerali#at, o e(perien' pe care, *ntr8o anumit msur, o trie"te
oricare om. 9nt+lnirea cu o cultur strin sau cel pu'in cu anumite mani2estri ale ei se
produce c:iar "i pentru cel mai pu'in dispus s colinde lumea. ! su2icient s desc:i#i
radioul, sa mane.re#i telecomanda tele.i#orului sau s na.i$:e#i pe internet pentru ca
lumea, cu di.ersitatea ei cultural, s te cople"easc.
Ca disciplin, comunicarea cultural a aprut pe de o parte, din necesitatea clari2icrii
teoretice a unei realit'i noi, pe de o parte, "i, pe de alt parte, spre a o2eri un anumit
spriin practic *n .ederea unui comportament adec.at la *nt+lnirea cu cellalt.
P+n la constituirea unei discipline sau a unui $rup de discipline care s studie#e
comunicarea intercultural au e(istat numeroase descrieri ale e(perien'ei de a tri pentru
un timp *n cadrul unei culturi strine. !(ist *n acest sens o literatur .ast "i 2ascinant,
plin de re2lec'ii pro2unde "i de descrieri tulburtoare ale contactului cu o alt lume. 9n
a2ara acestor scrieri, care 'in mai de$rab de literatur dec+t de "tiin', anumite aspecte
ale comunicrii interculturale au 2ost tratate, *nca din secolul al I;;8lea *n cadrul unor
discipline precum antropolo$ia, etnolo$ia, 2iloso2ia istoriei "i istoria culturii.
1

Temati#area e(plicit a comunicrii interculturale a 2ost 2cut pentru prima dat de
etnolo$ul "i semioticianul american T. <. <all. Conceptul de =intercultural
communication> a aprut pentru prima dat *n lucrarea sa The Silent Language,
2
publicat
*n 1?5?, "i a cunoscut o lar$ rsp+ndire.
9n anali#a culturii pe care o *ntreprinde, cercettorul american pleac de la un model
semiotic.
3
9n concep'ia sa, partenerii de dialo$ 2olosesc nu doar limbaul, ci "i o serie de
e(presii non.erbale, precum tonul, mimica, $esturile. 9n 2iecare cultur, ne$a'ia,
a2irma'ia, permisiunea, interdic'ia, uimirea, etc. sunt *nso'ite de $esturi, de e(presii
2aciale "i tonuri speci2ice. 9n ca#ul *n care acestea nu sunt corect interpretate,
comunicarea este ratat. 3e aceea =una dintre problemele8c:eie ale comunicrii
interculturale o repre#int comunicarea eronat @=miscommunication>A sau c:iar
ne*n'ele$erile @=misunderstandin$s>A
4
.
4 dat creat "i pus *n circula'ie, =intercultural> de.ine un termen in2la'ionist, sau 'ine dea
de o anumit mod.
5
9n sinta$ma =comunicare intercultural> el desemnea#, *n opinia
maorit'ii speciali"tilor, apartenen'a prota$oni"tilor unui proces de comunicare la culturi
di2erite. =Interculturale sunt toate acele raporturi *n care participan'ii nu se raportea#
e(clusi. la propriile lor coduri, con.en'ii, puncte de .edere "i 2orme de comportament, ci
*n care .or 2i descoperite alte coduri, con.en'ii, puncte de .edere "i 2orme de
1
Boc:en /e:bein, Einfhrung in die interkulturelle Kommunikation, *n .olC Interkulturelle Kommunikation,
Darr -erla$, TEbin$en, 1?F5, p. 1.
2
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, Interkulturelle Kommunikation. Interaktion, Fremdahrnehmung,
Kulturtransfer, Met#ler -erla$, 5tutt$art H Ieimar, 2JJ5, p. 3.
3
Boc:en /e:bein, o!. cit., p. F.
4
I"idem, p. ?.
5
<ans8BEr$en 0EsebrinG, Interkulturelle Kommunikation. Interaktion, Fremdahrnehmung, Kulturtransfer,
Met#ler -erla$, 5tutt$art H Ieimar, 2JJ5, p. 1.
2
comportament. 9n plus, acestea sunt trite "iHsau de2inite ca strine.>
,
Pe l+n$
=comunicare intercultural> se utili#ea# *n literatura de specialitate "i conceptul de
=comunicare interna'ional>. !le nu trebuie *ns con2undate. =9ntr8un ca# se *nt+lnesc
indi.i#i apar'in+nd di2eritelor culturi, *n cellalt, oameni apar'in+nd di.erselor na'iuni.
3ac na#iunea "i cultura s8ar suprapune, atunci n8ar e(ista nici o di2icultate conceptual.
3ar acest acord nu apare *n nici un ca# totdeauna "i pretutindeni.>
1
5unt cunoscute,
preci#ea#, )er:ard Malet#Ge, situa'ii *n care oameni care apar'in aceleia"i culturi sunt
despr'i'i de 2rontiere na'ionale, precum cur#ii. Pe de alt parte, con.ie'uiesc *n acela"i
stat popula'ii care apar'in unor culturi di2erite.
!(ist ast#i mai multe discipline care au ca obiect de studiu =strinul>, =cellalt>,
=alteritatea>C etnolo$ia, antropolo$ia cultural cu di.ersele ei ramuri, etnopsi:anali#a,
barbarolo$ia, (enolo$ia, etc. Comunicarea intercultural nu *nlocuie"te nici una dintre
aceste discipline, ci repre#int o completare 2ireasc a lor. !a a intrat mai *nt+i *n aten'ia
lin$.i"tilor, oarecum sub 2orma unei intero$a'ii pro.ocatoareC c+t de bine trebuie s8'i
*nsu"e"ti o limb strin ca sa nu8'i mai 2ie strinK 9n urma cercetrilor *ntreprinse *n
!uropa *n aceast direc'ie, *ncep+nd cu anii LFJ ai secolului trecut, au luat na"tere o serie
de discipline sau ramuri noi ale unor discipline precumC $ermanistica intercultural,
romanistica intercultural, psi:olo$ia intercultural, istoria intercultural a "tiin'ei,
peda$o$ia intercultural, 2iloso2ia intercultural.
F
3in cercetrile care cad *n s2era
comunicrii interculturale nu putea lipsi reli$ia care a repre#entat "i repre#int *nc un
element important al construc'iei identitare. /e.istele de specialitate n8au *nt+r#iat s8"i
2ac apari'ia, primele 2iind International $ournal of Intercultural Communication "i The
International and Intercultural Communication.
?

Ca e(presie, =comunicarea intercultural> este utili#at ast#i cu multiple semni2ica'ii.
!(ist, de pild, dispute *ntre speciali"ti dac *n.'area or$ani#at a unei limbi strine,
simpla receptare prin intermediul mass8media sau turismul intr *n cate$oria comunicrii
interculturale.
1J
Termeni precum =intercultural>, =interculturalitate>, =transcultural> etc.,
desemnea# ast#i realit'i numite cu totul alt2el *n urm cu mai bine de un deceniu.
11
4ric+t de di2erite ar 2i de2ini'iile date conceptului de =comunicarea intercultural>, dou
elemente sunt subliniate de maoritatea cercettorilorC *n primul r+nd, este .orba de un
proces de comunicare care se des2asoar *ntre persoane con%tiente de di2eren'ele lor
culturale
12
"i, *n al doilea r+nd, comunicarea este una inter!ersonal, direct, nemilocit.
=3ac e(ist o situa'ie de comunicare interpersonal *ntre membri ai di2eritelor $rupri
culturale, atunci aceast interac'iune poate 2i desemnat drept comunicarea
intercultural.>
13
&ceast de2ini'ie se *nt+lne"te cel mai des *n literatura de specialitate.
,
P. &. MrucG, Interkulturelle Enticklung und Konfliktl&sung, inC 0u$er N. und /en$er /. @<rs$.A, 'ialog
der Kulturen, Iien, 1??4, p. 345.
1
)er:ard Malet#Ge, Interkulturelle Kommunikation. (ur Interaktion )ischen *enschen +erschiedener
Kulturen, Iestdeutsc:er -erla$, 4pladen, 1??,, p. 31.
F
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 4.
?
C2. I"idem, p. 5.
1J
Bens 0oen:o22, Interkulturelle ,erst-ndigung. (um .ro"lem gren)"erschreitender Kommunikation,
4pladen, 1??2, p. ?.
11
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 1.
12
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 31, <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 1.
13
OlriGe 0itters, Interkulturelle Kommunikation aus fremds!rachendidaktischer .ers!ekti+e, Darr -erla$,
TEbin$en, 1??5, p. 2J.
3
=Comunicarea dintre PQR dou persoane din dou $rupuri e.ident di2erite este desemnat
drept comunicarea intercultural>
14
Onii autori =accentue# 2aptul c nu contactul dintre na'iuni sau culturi constituie obiectul
de studiu al comunicrii interculturale, ci contactul dintre persoane.>
15
3e aceea,
comunicarea pote 2i caracteri#at ca intercultural dac este at+t auditi+ c+t "i +i)ual,
preci#ea# un autor $erman.
1,
On alt cercettor de2ine"te comunicarea intercultural
drept =comunicare *ntre repre#entan'ii a dou @sau mai multeA culturi di2erite> "i o
distin$e de comunicarea interna#ionalC =Comunicarea intercultural poate a.ea loc, *n
principiu, "i *n cadrul unei na'iuni, "i anume *ntre repre#entan'ii di2eritelor etnii, a"a cum
comunicarea interna'ional poate a.ea loc "i *n cadrul aceluia"i spa'iu cultural.>
11
& de2ini comunicarea intercultural doar ca un raport Face/to/Face, cum se spune *n
literatura de specialitate, *nseamn a con2eri acestui concept o semni2ica'ie prea restr+ns.
9n s2era sa, a2irm cei care optea# pentru o semni2ica'ie mai lar$, intr nu numai
dimensiunea comunicati. a rela'iilor interpersonale, ci "i =comunicarea intercultural
mediati#at *n di2eritele ei 2orme, creia i se acord o importan' sporit *n toate
domeniileC aceasta *nseamn 2orme de repre#entare mediatic a comunicrii interculturale
*n 2ilm, tele.i#iune, radio, internet "i alte miloace de comunicare *n mas.>
1F
Ca disciplin, comunicarea intercultural se *ncadrea# *n r+ndul "tiin'elor culturii, alturi
de antropolo$ia cultural, etnolo$ie, etnlin$.istica, etnopsi:anali#a.
II. Multiculturalitate, interculturalitate, transculturalitate
II.1. Conceptul de cultur
4rice de2ini'ie a conceptelor de multiculturalitate , interculturalitate sau
transculturalitate depinde de perspecti.a asupra culturii. Ce se *n'ele$e, a"adar, prin
cultur K !(ist sute de de2ini'ii ale culturii, ast2el *nc+t o 2ormulare eseistic,
memorabil de alt2el, precum cea a lui !douard <erriot pare a 2i de re2erin' C =cultura
este ceea ce rm+ne dup ce ai uitat totul
1?
sau, con2orm unei alte .ersiuni, ea este ceea
ce rm+ne dup ce ai uitat tot ceea ce ai *n.'at.
Termenul cultura a aprut *n /oma antic *n conte(tul receptrii 2iloso2iei stoice, conte(t
*n care Cicero a2irm C =Cultura animi !hiloso!hia est.
>2J
Prin analo$ie cu 0ngri1irea sau
culti+area ogorului e(ist, a"adar, o *n$riire a spiritului.
21
&utorii cre"tini au interpretat
14
!rnst &peltauer, (ur 2edeutung der K&r!ers!rache fr die interkulturelle Kommunikation, *nC &nnelie
Nnapp8Pott:o22 H Martina 0iedGe @<$.A, 3s!ekte interkultureller Kommunikationsf-higkeit, Iudicium8
-erla$, MEnc:en, 1??1, p. 11.
15
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 1.
1,
Bens 0oen:o22, o!. cit., p. 11.
11
Mic:ael 5c:u$G, Interkulturelle Kommunikation 4Kultur"edingte 5nterschiede in ,erkauf und Wer"ung6,
-a:len -erla$, MEnc:en, 2JJ4, p. 52.
1F
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. F.
1?
P:ilippe MSnSton, 7istoire de mots culture et ci+ilisation, 7ondation Dationale des 5ciences PolitiTues,
Paris, 1?15, p. ,3.
2J
Cicero, Tusculanae dis!utationes, Cambrid$e Oni.ersitU Press, 1?J5, I., p. 113.
21
Iil:elm Perpeet, Kultur!hiloso!hie. 3nf-nge und .ro"leme, Mou.ier -erla$, Monn, 1??1, p. ?.
4
sinta$ma cultura animi drept cultura Christi, drept cultul lui C:ristos,
22
semni2ica'ie
predominant p+n *n perioada /ena"terii.
9n epoca modern, *n discursul 2iloso2ic, apare permanent opo#i'ia dintre status naturae "i
status culturae. 9n starea natural are loc o lupt a tuturora contra tuturor, cum spunea
T:omas <obbes, cultura 2iind cea care 2ace posibil .ia'a *n societate a indi.idului.
4 dat cu Iluminismul cultura nu se mai 2olose"te e(clusi. cu $eniti.ul. Pentru prima
dat *n istorie nu se mai .orbe"te doar despre cultura s!iritului, cultura sufletului, etc., ci
de cultura *n $enere. Treptat iau na"tere o multitudine de "tiin'e al cror obiect de studiu
*l repre#int cultura sau anumite aspecte ale acesteia. 3in perspecti.a 2iecrei discipline,
cultura este alt2el de2init "i, de asemenea, *n cadrul acestora e(ist .i#iuni di2erite asupra
acesteia. Multitudinea de2ini'iilor culturii a 2ost sistemati#at ast2el de cercettorii din
cadrul "tiin'elor culturiiC
1. Conceptul s!iritual/estetic al culturii, str+ns le$at de cele de art "i de formare. 9n
acest sens, cultura este *ntruc:ipat de operele *nc*rcate de .alori estetice "i
morale ale marilor scriitori, arti"i "i compo#itori.
23
2. Conceptul instrumental de cultur.
3. Conceptul antropolo$ic de cultur, de2init drept totalitatea .alorilor, simbolurilor,
modelelor de ac'iune de $+ndire "i de percep'ie, ritualurilor, tradi'iilor unei
societ'i. 9n sens antropolo$ic, cultura, a"a cum o de2ine"te <o2stede, este
=pro$ramarea colecti. a spiritului, prin care membrii unui $rup sau unei cate$orii
sociale se distin$ de ceilal'i>.
24
Comunicarea intercultural operea# cu acest concept antropolo$ic al culturii, de2init de
)eert <o2stede, printr8o 2ormul memorabil, so2tVare o2 t:e mind . 3ac ai uitat tot
ceea ce ai *n.'at, dac toat in2orma'ia acumulat s8a "ters din memorie, ceea ce rm+ne
este tocmai acest so2tVare, care repre#int cultura.
)eert <o2stede distin$e patru ni.eluri ale con'inutului conceptului de =cultur>, care
repre#int totodat elemente prin care o cultur se distin$e de celelalteC .alorile,
ritualurile, eroii "i simbolurile. -alorile repre#int nucleul culturii, de aceea *n'ele$erea
.alorilor celuilalt repre#int cel mai important moment al procesului de comunicare
intercultural. 9n ca#ul unor .eritabile maladii ale con"tiin'ei a(iolo$ice, precum tirania
+alorilor sau or"irea a8iologic ,orice comunicare intercultural este practic imposibil.
25
9n ultimul timp se constat *n cadrul cercetrilor di.erselor aspecte ale interculturalir'ii
tendin'a utili#rii tot mai 2rec.ente a conceptului de =standard cultural> *n locul celui de
=.aloare>.
2,
/itualurile sunt acele =r+nduieli> care sunt *n .i$oare *ntr8o anumit societate, de la
2ormele de salut, p+n ceremoniile de cstorie sau ritualurile de *nmorm+ntare.
=!roii> 2ac parte inte$rant dintr8o cultur 2iindc ei repre#int modele de comportament.
/eale sau, de cele mai multe ori, ima$inare, 2i$urile eroice sunt cele dinami#ea# spiritul
unei societ'i. 9ntotdeauna "i pretutindeni a e(istat un anumit cult al eroilor. !roul este
22
Carl87riedric: )eUer, Einfhrung in die .hiloso!hie der Kultur, Iissensc:a2tlic:e Muc:$esellsc:a2t,
3armstadt, 1??4, p. 14.
23
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 1J.
24
)eert <o2stede, Interkulturelle (usammenar"eit. Kulturen / 9rganisationen : *anagement, )abler
-erla$, Iiesbaden, 1??3, p. 1?.
25
& se .edea Dicolae /+mbu, Tirania +alorilor. Studii de filosofia culturii %i a8iologie, capitolul *aladii
a8iologice, !ditura 3idactica "i Peda$o$ic, Mucure"ti, 2JJ,, pp. 33,8313.
2,
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 12.
5
*nainte de orice un 4m Mare, *n sensul dat de T:omas CarlUle *n 2rumoasa lui carte
Cultul Eroilor. 3ar eroul, anali#at cu miloacele cercetrii "tiin'i2ice de ast#i, nu are
nimic sau aproape nimic din aura pe care i8au atribuit8o romanticii. !roul, *n sensul de
2i$ur cu care se identi2ic un anumit $rup al unei societ'i, poate 2i un anumit politician,
un sporti., un cantare' de succes, un om de a2aceri.
5imbolurile sunt *nsemnele unei culturi, precum cu.intele, ima$inile sau obiectele a cror
semni2ica'ie, con.en'ional de alt2el, este recunoscut numai de cei care triesc *ntr8un
anumit spa'iu cultural. 4 anumit .estimenta'ie, preci#ea# )eert <o2stede, poate de.eni
simbolul unei culturi, cum ar 2i .oalul islamic, 2ustele sco'ienilor, etc.
Cultura, a"a cum o de2ine"te )eert <o2stede din perspecti. antropolo$ic, cu cele patru
componente ale ei, .alorile, ritualurile, eroii "i simbolurile, transcende $rani'ele na'ionale
sau statale. To'i cei care recunosc nemilocit acelea"i simboluri, *mprt"esc acelea"i
.alori 2undamentale, se identi2ic acelora"i =eroi>, urmea# acelea"i ritualuri 2ac parte din
aceea"i cultur. !.ident c unit'ile culturale de2inite ast2el inter2erea#, c repre#entan'i
ai unor culturi di2erite pot a.ea =eroi> comuni, de aceea *n literatura de specialitate au
2ost introduse concepte preum metisa1 cultural, sincretism, hi"riditate, creolitate.
II.2. Multiculturalitatea
Conceptele de multiculturalitate, interculturalitate, transculturalitate sunt tot mai
2rec.ente nu numai *n discusul "tiin'i2ic, ci "i *n limbaul cotidian. 4ricine "tie c trim
*ntr8o societate multicultural , ca uni.ersitatea dintr8un anumit oras a
de.enit multicultural , ca e(ist tot mai multe 2amilii multiculturale , cet'enie
multicultural , etc. Cu pri.ire la de2ini'ia acestui 2enomen nu e(ist prea mari di2eren'e
*ntre speciali"ti. Prin multiculturalitate se *n'ele$e *n $eneral con.ie'uirea di2eritelor
culturi @*n sens antropolo$icA *n interiorul unui sistem social @de cele mai multe ori *n
cadrul unei na'iuniA
21
, c:iar dac aceast con.ie'uire este pa"nic sau con2lictual.
5e pare c termenul multiculturalitate a luat na"tere *n 1?41, *n 5.O.&., *n .reme ce
conceptul de societate multicultural a 2ost utili#at abia *n anul 1?,4, *n Canada.
2F
!(ist, con2orm e(per'ilor *n domeniu, trei modele de societate multicultural C
1. Modelul asimila'ionist care .i#ea# adaptarea cultural a minorit'ilor "i
imi$ran'ilor la cultura maoritat. 4 alt .ersiune a acestuia o constituie modelul
inte$rati., *n care asimilarea este pri.it ca un proces de lun$ durat, timp *n care
repre#entan'ilor unei culturi minoritare le sunt $arantate anumite drepturi care 'in
de educa'ie, reli$ie "i participare la .ia'a politic.
2?
5ocietatea 2rance# din cea de8
a Treia /epublic @1F11 8 1?4JA, preci#ea# <ans8BEr$en 0EsebrinG, este un
e(emplu de societate multicultural care urmrea o rapid asimilare a culturilor
minoritare, *n .reme ce societatea britanic de ast#i, ca "i cea $erman sau
american, ilustrea# .ersiunea inte$rati. a modelului asimila'ionist.
21
<ans8BEr$en 0EsebrinG, Interkulturelle Kommunikation. Interaktion, Fremdahrnehmung,
Kulturtransfer, Met#ler -erla$, 5tutt$art H Ieimar, 2JJ5, p. 1,.
2F
C2. &l2 Mint#el, *ultikulturelle ;esellschaften in Euro!a und <ordamerika= Kon)e!te, Streitfragen,
3nal>sen, 2efunde, Passau, Iissensc:a2ts.erla$ /ot:e, 1??1, p. 22.
2?
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 11.
,
2. Modelul &part:eid .i#ea# o strict delimitare a culturilor minoritare, mer$+ndu8
se p+n la $:etoi#area acestora. 3e re$ul, &2rica de 5ud de dinainte de 1??5 este
men'ionat ca *ntruc:ipare a acestui model de societate multicultural, *ns
e(emplele sunt numeroaseC )ermania din timpul celui de8&l Treilea /eic:,
societ'ile coloniale. 9n asemenea societ'i =ori$inea este absoluti#at "i *ncadrat
*ntr8o ierar:ie.>
3J
On autor care a studiat *n mod direct timp de mai mul'i ani modelul &part:eid din &2rica
de 5ud a2irm c =sitemul &part:eid poate 2i pri.it ca un sistem politic ce presupune o
separare cultural e(trem *n sensul conceptului :erderian de cultur. Toate comunit'ile
etnice constituiau *n .remea &part:eidului monade *nc:ise.>
31
3ic'ionarele ne in2ormea#
c termenul &part:eid pro.ine dintr8una din limbile locale *n care =apart> *nseamn
=unic>, =distinct>, =deosebit>, a"adar aspectul cel mai accentuat de <erder *n de2ini'ia
culturii. 4 dat cu prbu"irea sistemului &part:eid din &2rica de 5ud, preci#ea# Paul
3rec:sel, se credea c .a disprea de la sine aceast se$re$a'ie cultural, *ns realitatea
s8a do.edit a 2i cu totul alta.. Cercetrile arat c dup abolirea acestui sistem politic
di2eren'ele culturale din &2rica de 5ud s8au ad+ncit "i mai mult *n loc s se estompe#e.
32
Cu toate acestea, =se poate constata at+t o interac'iune "i o comunicare sporite, c+t "i o
intensi2icare a con"tiin'ei de a 2i suda2rican. Doua constitu'ie a &2ricii de 5ud este o
ima$ine adec.at a acestei realit'i contradictorii. & 2ost in.ocat o unic &2rica de 5ud,
*ns cu cele 11 limbi proprii recunoscute p+n *n pre#ent "i cu "i mai multe culturi
autonome.>
33
3. Modelul policentric se caracteri#ea# printr8o con.ie'uire a di2eritelor culturi *ntr8
o societate *n care acestea sunt *n mod principial considerate e$ale. Cel pu'in *n
parte, =societ'i precum cele din !l.e'ia, Mel$ia, Canada "i tenden'ial Cali2ornia
corespund acestui model.>
34
!ste .orba de =societ'i 2r centru cultural "i 2ar
maoritate :e$emonic.>
35
Peter 5. &dler a a.ansat conceptul de =om multicultural>
3,
spre a desemna un indi.id care
nu recunoa"te di2eren'ele etnice "i culturale dec*t ca pe ni"te limite pe care le poate "i
trebuie s le *n2r+n$, put+nd de.eni treptat cet'ean al lumii. =4 persoan multicultural
apar'ine "i nu apar'ine *n *ntre$ime culturii sale. !a trie"te mai de$rab *ntr8o #on de
2rontier.>
31
3J
Claus 0e$$eVie, ,om deutschen ?eich )ur 2undesre!u"lik : und nicht )urck. (ur !olitische ;estalt
einer
multikulturellen ;esellschaft, *nC 0ot:ar Mredella H <erbert C:rist @<$.A, (ug-nge )um
Fremden, -erla$ der 7erberWsc:en Oni.ersitXtsbuc::andlun$, )ieYen, 1??3, p. 5J.
31
Paul 3rec:sel, .arado8ien interkultureller 2e)iehungen, *nC &ndreas Cesana, @<$.A, Interkulturalit-t.
;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, )utenber$ Oni.ersitXt, Main#, 1???, p. 11F.
32
& se .edea Paul 3rec:sel H Mettina 5c:midt, Sdafrika= Chancen fr eine !luralistische
;esellschaftsordnung : ;eschichte und .ers!ekti+en, Iestdeutsc:er -erla$, 4pladen, 1??5.
33
Paul 3rec:sel, .arado8ien interkultureller 2e)iehungen, *nC .ol. cit., p. 11F.
34
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 11
35
Claus 0e$$eVie, o!. cit., p. 5J.
3,
P. 5. &dler, 2e>ond cultural identit>, apud )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 21.
31
M. <. Prosser, The Cultural 'ialogue= 3n Introduction to Intercultural Communication, <ou$:ton
Mi22lin, Moston, 1?1F, p. 11.
1
II.. Interculturalitatea
=Interculturalitatea @*ntr8un sens descripti.A este o realitate, de aceea P... R nu se pune
*ntrebarea dac este posibil, ci cum este ea posibil.>
3F
4rice de2ini'ie a
interculturalit'ii, multiculturalit'ii sau transculturalit'ii presupune o anumit
semni2ica'ie a conceptului de =cultur>. 3in aceast perspecti. recursul la Bo:ann
)ott2ried <erder este obli$atoriu, 2iindc el este primul autor care .orb"te nu doar de
=cultur>, ci =culturi>. 9n celebra sa lucrare Ideen )ur .hiloso!hie der ;eschichte der
*enschheit, aprut *n mai multe .olume *n perioada 11F4 % 11?1, cultura apare ca 2iind
=s+n$ele e(isten'ei unui popor>
3?
. Tocmai de aceea, teoreticienii contemporani ai
interculturalit'ii consider conceptul :erderian de =cultur> ca 2iind inoperabil. !l nu
desemnea# o realitate, ci o 2ic'iune. Cultura, a"a cum a conceput8o Bo:ann )ott2ried
<erder, presupune omo$eni#are social, 2undamentare etnic "i delimitare
intercultural.
4J
3in aceast perspecti. =o cultur ar trebui s marc:e#e .ia'a
respecti.ului popor at+t *n linii $enerale, c+t "i *n amnunt,>
41
*ns o asemenea situa'ie nu
se *nt+lne"te la nici un popor sau na'iune. 7iind mult prea puternic asociat unei comunit'i
etnice, unui popor, conceptul :erderian de cultur, aprecia# Iol2$an$ Ielsc:, este
=separatist>, *n sensul c poate 2i lesne utili#at *n scopuri politice "i ideolo$ice. 3e alt2el
se poate constata c toate na'ionalismele, *n sensul ne$ati. al termenului, inclusi.
na'ional8socialismul $erman din cel de8&l Treilea /eic:, toate ac'iunile de separare "i
epurare etnic au la ba# un concept de cultur de inspira'ie :erderian.
Iol2$an$ Ielsc: consider c toate cele trei trsturi esen'iale ale conceptului tradi'ional
de cultur, a"a cum l8a de2init <erder, nu corespund *n nici un ca# societ'ilor moderne
care sunt *n ele *nsele di2eren'iate *ntr8o mare msur, *n sensul c mai multe culturi
con.ie'uiesc, pa"nic sau con2lictual, *n cadrul lor. 4mo$enitatea "i unitatea cultural
presupuse de <erder n8au e(istat probabil niciodat. =<erder *"i repre#enta culturile ca
s2ere *nc:ise sau ca insule autonome care ar trebui s se suprapun cu e(tinderea
teritorial "i lin$.istica a unui popor.>
42
&st2el conceput cultura, interculturalitatea este
$reu de repre#entat, din moment ce 2iecare cultur este un 2el de monad, ri$uros separat
de alte asemenea monade. =7iecare popor *"i are centrul 2ericirii sale *n sine *nsu"i, a"a
cum 2iecare s2er *"i are *n ea *ns"i centrul de $reutate.>
43
7ire"te c o asemenea idee a
2ost seductoare pentru entu#ia"tii romantici ai emanciprii popoarelor. 9n numele acestei
2ic'iuni s8au declan"at ample mi"cri de eliberare na'ional, *ns tocmai acest lucru
do.ede"te 2aptul c a.em de8a 2ace mai de$rab cu un concept ideolo$ic al culturii, dec+t
cu unul "tiin'i2ic, neutru din punct de .edere a(iolo$ic. 9n plus, a"a cum au e.oluat
e.enimentele istorice, conceptul unei culturi monadice se do.ede"te a 2i =periculos din
punct de .edere politic.>
44
5tricta separare a culturii proprii de cea strin presupune cel
3F
DotGer 5c:neider, @"er Toleran) und ihre ;ren)en, *nC &ndreas Cesana, @<$.A, Interkulturalit-t.
;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, )utenber$ Oni.ersitXt, Main#, 1???, p. 25F.
3?
Bo:ann )ott2ried <erder, Ideen )ur .hiloso!hie der ;eschichte der *enschheit, /. 0ZVit, Iiesbaden, p.
3,1.
4J
Iol2$an$ Ielsc:, Transkulturalit-t. (ischen ;lo"alisierung und .artikularisierung, *nC &ndreas
Cesana, @<$.A, Interkulturalit-t. ;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, ed. cit., pp. 4, % 41.
41
Ibidem, p. 41.
42
I"idem, p. 4F.
43
Bo:ann )ott2ried <erder, Ideen )ur .hiloso!hie der ;eschichte der *enschheit, apud Iol2$an$ Ielsc:,
o!. cit., p. ,3.
44
Iol2$an$ Ielsc:, o!. cit., p. 4F.
F
pu'in o anumit ad.ersitate 2a' de aceasta, ast2el *nc+t ultimele consecin'e teoretice ale
conceptului :erderian de =cultur> ar 2i =rasismul cultural>.
45

4 cultur monadic, *ntemeiat pe puritatea etnic absolut, n8ar putea comunica *n nici
un 2el cu o alt cultur. Conclu#ia la care aun$e Iol2$an$ Ielsc: *n urma anali#ei
critice a concep'iei lui <erder este urmtoareaC =Modelul clasic al culturii nu este doar
2als din punct de .edere descripti., ci "i periculos "i de nesus'inut din punct de .edere
normati..> Cel pu'in *n lumea contemporan, prin e(celen' una multicultural, cultura
trebuie conceput dincolo de opo#i'ia dintre ceea ce este propriu "i ceea ce este strin.
C:iar dac 2ac parte din cadrul uneia "i aceleia"i societ'i, culturile concepute ca ni"te
s2ere *nc:ise *n sine ar 2i lipsite de posibilitarea *n'ele$erii reciproce. !le s8ar putea a2la
cel mult *n permanente =ciocniri>, *ntr8un r#boi al tuturora contra tuturor. =Ormarea
lo$ic a .ec:iului concept al culturii, cu cerin'ele sale de omo$enitate interioar "i
delimitare e(terioar *n conte(tul multiculturalismului este tocmai "o.inismul "i
separatismul cultural.>
4,
Interculturalitatea cuprinde ansamblul 2enomenelor ce iau na"tere la *nt+lnirea dintre dou
culturi. &cest lucru re#ult din *ns"i anali#a termenului, *ns disputele apar *n momentul
*n care se ridic *ntrebareaC ce este culturaK =3ac ar 2i concepute culturile de ast#i ca
2iind insulare "i s2erice, atunci problema coe(isten'ei "i cooperrii lor n8ar putea 2i nici
ocolit "i nici re#ol.at P... R. 9ns culturile noastre nu mai au de facto de mult 2orma
omo$enit'ii, ci se caracteri#ea# *n mare msur prin amestecuri "i *ntreptrunderi.>
41
&ceast nou structur care dep"e"te conceptul tradi'ional de =cultur>, a"a cum l8a
de2init <erder, este numit transculturalitate.
II.!. "ransculturalitatea
Ideea unei culturi strict le$ate de etnicitate este, *n opinia mai multor autori
contemporani, dep"it. !a nu mai poate 2unc'iona nici macar ca 2ic'iune util. 5istemele
de comunicare *n mas au condus dea la un accentuat metisa cultural. 7orma'ia unui
indi.id, 2ie el urnalist, sa.ant, scriitor, etc, nu mai este marcat 2undamental numai de
cultura na'ional, ci "i de alte culturi. =Culturile actuale se caracteri#ea# *n $eneral prin
:ibridi#are.>
4F
In2iltrarea elementelor unei culturi strine *n cea proprie, spune Iol2$an$
Ielsc:, nu se re2er numai la 2orme precum Coca8Cola sau Mc3onaldLs, ci .i#ea#
*ntrea$a s2er a culturii, cu toate ni.elurile ei. =3e aceea nu mai e(ist nimic de8a dreptul
strin P... R. 6i, de asemenea, nu mai e(ist nimic de8a dreptul propriu. &utenticitatea a
de.enit 2olclor, ne2iind altce.a dec+t particularitate simulat pentru al'ii.>
4?
0imitele
stricte dintre cultura proprie "i cea strin sunt ast#i de neconceput.
Transculturalitatea, termen creat la *nceputul anilor L4J ai secolului trecut de antropolo$ul
cubane# 7ernando 4rti# @transculturaciAnA
5J
, caracteri#ea# nu numai societ'ile, ci "i
indi.i#ii. =Cei mai mul'i dintre noi suntem *n 2orma'ia noastr intelectual determina'i de
45
I"idem.
4,
I"idem, p. 5J.
41
I"idem, p. 51.
4F
I"idem, p. 52.
4?
I"idem, p. 52.
5J
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 15.
?
mai multe tradi'ii "i cone(iuni. Doi suntem bastar#i culturali. 3e pild, scriitorii
contemporani accentuea# 2aptul c nu sunt marca'i doar de o patrie, ci de di.erse alte
'ri cu care au 2ost *n contactC prin literatura $erman, 2rance#, italian, rus,
sudamerican sau apone#. 7orma'ia lor cultural este de 2apt transcultural.>
51
Ca 2enomen, remarc Iol2$an$ Ielsc:, transculturalitatea are o istorie *ndelun$at, *ns
*n epoca $lobali#rii a cptat o mai mare amploare. Mai mul'i autori ilustrea#
transculturalitatea ca 2enomen istoric recur$+nd la un pasa din piesa de teatru 'es
Teufels ;eneral , de Carl [ucGmaUer, care s8a bucurat de un mare succes *n anii L5J ai
secolului trecut C =... ima$ina'i. "irul strmo"ilor 38.oastr % de la na"terea lui C:ristos.
&tunci era un comandant roman, un .oinic ne$ru ca o mslin coapt care a adus P*n
2amilieR o 2at blond, de ori$ine latin. &poi a .enit *n 2amilie un ne$ustor e.reu de
mirodenii\ acesta era un om $ra. care a de.enit cre"tin mai *nainte de cstorie "i a
*ntemeiat tradi'ia catolic a 2amiliei. % Pe urm s8au adu$at un pedestra" din
)raubEndnen, un clre' suede#, un soldat al lui Dapoleon, un ca#ac de#ertor, un ucenic
morar din &lsacia, un .aporean solid din 4landa, un ma$:iar, un pandur, un o2i'er din
-iena, un actor 2rance#, un mu#icant din Moemia % "i toate acestea au 2ost trite pe /in %
P... R "i un )oet:e, un Meet:o.en, un )utenber$, un Matt:ias )rEneVald "i % a:] Ce mai]
Oit8te *n le(icon. &u 2ost cei mai buni, dra$ul meu] Cei mai buni din lume] 6i "tii de ceK
Pentru c acolo sau amestecat popoarele. 58au amestecat % ca apele din i#.oare, din
p+raie "i r+uri, a"a se str+n$ ele *ntr8un mare 2lu.iu, plin de .ia'.>
52
&"a s8au constituit =popoarele>, a"a se 2ace c PetZ2i 5andor, spre a lua doar un sin$ur
e(emplu, poetul na'ional al poporului ma$:iar se na"te *ntr8o 2amilie multiculturalC
mama sa era de ori$ine slo.ac si tatl poetului a.ea ori$ini s+rbe"ti. &rborele
$enealo$ic al multora dintre noi ar 2i o do.ad a 2aptului c multiculturalitatea "i
transculturalitatea au 2ost constante ale istoriei.
9n le$tur cu transculturalitatea, se pune *ntrebarea dac nu cum.a aceasta .a conduce *n
aceast epoc a $lobali#rii la o uni2ormi#are cultural. 9n opinia celor mai importan'i
cercettori ai acestui 2enomen istoric, transculturalitatea este de 2apt =str+ns corelat cu
procesul de creare a unei noi di.ersit'i.>
53
!ste .orba, de 2apt, de o alt abordare a
construc'iei identitare a indi.i#ilor "i comunit'ilor, abordare care 2acilitea# dialo$ul
cultural *n dauna con2lictului culturilor "i ci.ili#a'iilor. =Indi.i#ii pot decide ei *n"i"i cu
pri.ire la apartenen'a lor "i *"i pot $si ade.rata lor patrie departe de patria de ori$ine.
5"i "ene, i"i !atria.>
54
II.#. Metisa$ul cultural
9n cercetarea actual, *n locul conceptului de interculturalitate, care este mai cuprin#tor
dec+t cel de comunicare intercultural, % desemn+nd, de pild, 2enomene ce 'in de
amestecul lin$.istic, di2erite 2orme de sincretism din domeniul mu#icii, .estimenta'iei,
ar:itecturii, modalit'i di.erse de receptare a operelor dintr8o cultur strin,
55
etc. %
51
Iol2$an$ Ielsc:, o!. cit. p. 53.
52
Carl [ucGmaUer, 'es Teufels ;eneral, apud Paul 3rec:sel, .arado8ien interkultureller 2e)iehungen, *nC
.ol. cit., p. 113.
53
Iol2$an$ Ielsc:, o!. cit., p. 5?.
54
I"idem, p. ,1.
55
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p.14.
1
e(ist tendin'a de a se utili#a al'i termeni precum hi"riditate, hi"ridi)are, metisa1
cultural, sincretism. Toate acestea sunt 2orme de interculturalitate, a cror trstur
comun o repre#int corelarea creatoare sau contopirea elementelor culturale strine
=adesea ca urmare a contactelor interculturale nemilocite. Poate c cel mai .ec:i "i
totodat cel mai rsp+ndit concept pentru desemnarea 2enomenului interculturalit'ii este
conceptul de =metisa>, care a luat na"tere *n secolul al ;-I8lea, *n spa'iul cultural "i
lin$.istic portu$:e#,>
5,
desemn+nd mai *nt+i amestecul biolo$ic dintre di.erse etnii "i
care a de.enit mai t+r#iu un concept central al ideolo$iei coloniale. Con2orm
dic'ionarelor, metisaul este =ac'iunea de a *ncruci"a o ras cu alt ras pentru ameliorarea
aceleia mai pu'in .aloroase>
51
, termenul 2iind transpus *n mod meta2oric "i *n domeniul
culturii.
Teoriile postcoloniale ale culturii "i ale educa'iei, remarc <ans8BEr$en 0EsebrinG, au
contribuit la o nou interpretare a conceptului de =metisa>, aprut *n conte(tul
colonialismului. Pe de o parte, metisaul este pri.it de unii autori ca o 2orm de
construc'ie identitar intercultural *n conte(tul colonialismului "i, pe de alt parte,
metisaul cultural poate 2i interpretat ca o 2orm de re#isten' 2a' de cultura
cuceritorilor.
5F

&st#i termenul =metisa> 2ace parte =dintre reperele unui discurs =postmodern>, purttor
al tuturor ambi$uit'ilor postmodernit'ii *nse"i.>
5?
III. %tnocentrismul &i comunicarea intercultural
III.1. Preci'ri terminolo(ice
Termenul etnie % din $recescul ethnos, care *nseamn ras, popor, na'iune, trib
,J
% pare a
2i de la sine *n'eles, din moment de se .orbe"te 2rec.ent de 2rontiere etnice, de con2licte
interetnice, de rela'ii interetnice, de societ'i multietnice, etc. !tnolo$ii au in.entariat
p+n acum mii de etnii, dintre care apro(imati. ,JJ =constituie mari actuale sau
poten'iale state na'ionale. Mereu se pot constitui noi $rupe *n etnii "i pot cere
autodeterminarea % de re$ul un proces con2lictual.>
,1
&r trebui totu"i 2cute ni"te
distinc'ii clare *ntre conceptele de etnie, popor, na'iune, trib, ras, *ns n8a e(istat
niciodat un acord al maorit'ii comunit'ii "tiin'i2ice cu pri.ire la de2inirea acestora.
9n 7ran'a, de pild, termenul ethnie era utili#at *n ultima parte a secolului al ;I;8lea "i
*nceputul secolului al ;;8lea spre a desemna =popula'ii *ndeprtate *n spa'iu "i percepute
ca =primiti.e>. 9n acest sens, a 2ost asociat cu un alt termen, acela de tri", cu care .a
s2+r"i prin a se con2unda par'ial. & 2ost e2ectuat atunci o serie de alunecri semantice *n
scopul unei disocieri clare a cuplului etnie % tri" de substanti.ele !o!or sau na#iune,
5,
I"idem, p. 14.
51
)illes 7erreol, )uU BucTuois @coord.A, 'ic#ionarul alterit#ii %i al rela#iilor interculturale, !ditura
Polirom, Ia"i, 2JJ5, p. 411.
5F
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p.1,.
5?
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. 411.
,J
C2. )illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. 2F3.
,1
3ieter Nramer, 3nderssein, ein *enschenrecht. (ur 'iskussion um kulturelle ,ielfalt in (eiten der
;lo"alisierung, *n .ol.C Interkulturalit-t. ;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, ed. cit., p. 1.
1
acestea din urm 2iind re#er.ate societ'ilor =ci.ili#ate>.
,2
9n limbaul occidental
contemporan, #ulu, de pild, este considerat etnie, *ns =se spune despre corsicani,
bretoni sau basci c 2ormea# popoare]>
,3
9n $eneral, etnia desemnea# un $rup uman care se distin$e de celellate printr8un
etnonim, prin limb "i tradi'ie cultural comune, printr8un teritoriu *n care s8a derulat "i se
derulea# o istorie comun, prin sentimentul apartenen'ei la aceea"i comunitate. &"a cum
s8a remarcat de numero"i cercettori, o asemenea de2ini'ie nu poate 2i pri.it dec+t ca o
determinare 2oarte problematic a etniei, 2iindc aceasta poate e(ista 2r un spa'iu
propriu, 2ara o limba proprie, *n sensul c mai multe etnii pot .orbi aceea"i limb. 9n plus,
ar 2i $reu de distins, mai departe, *ntre etnie, popor, na'iune.
3in perspecti.a comunicrii interculturale, un autor $erman 2ace urmtoarele clari2icri
conceptualeC &"a cum =na'iunea poate 2i de2init ca etnia de.enit stat>, cultura
repre#int ansamblul obiecti.rilor etniei.
,4
=5pectrul obiecti.rilor culturale este amplu
"i di.ers\ el cuprinde ceea ce creea# omul, de la 2iloso2ie, reli$ie, art, mu#ic, literatur,
mituri "i p+n la obiecte ale .ie'ii cotidiene, precum :aine, biuterii, case, etc.>
,5
III.2. %tnocentrismul ca problem a comunicrii interculturale
Culturile, etniile, na'iunile "i tot ceea ce s8ar putea numi su"iect colecti+ =sunt
*ntotdeauna instrumente ale puterii "i ale intereselor politice.>
,,
!tnocentrismul este el
*nsu"i re#ultatul ocului unor asemenea interese. 5 urmrim c+te.a de2ini'ii date acestui
conceptC !tnocentrismul =desemnea# po#i'ia celor care consider c 2elul lor de a 2i, de a
ac'iona sau de a $+ndi trebuie s 2ie pre2erat tuturor celorlalte.> 7iind *nso'it de
sentimentul apartenen'ei or$anice a indi.idului la un $rup "i de con"tiin'a superiorit'ii
.alorilor acestuia *n raport cu celelalte, etnocentrismul este de re$ul asociat cu
=intoleran'a "i cu (eno2obia, cu rasismul "i cu sti$mati#area>.
,1

9n concep'ia unui autor $erman, etnocentrismul este strate$ia cultural =de a dob+ndi
identitate colecti. prin distin$erea unui $rup de celelalte, as2el *nc+t spa'iul social al
propriei .ie'i s 2ie radical delimitat ca spa'iu comun "i 2amiliar de spa'iul .ie'ii
celorlal'i.>
,F
&ceast *mpr'ire cate$oric a lumii *n =noi> "i =ceilal'i> este usti2icat
a(iolo$ic. -alorile po#iti.e sunt *ntotdeauna de partea =noastr>, cele ne$ati.e sunt
proprii =celorlal'i>. 3in perspecti.a oricrui tip de etnocentrism, lumea se *mparte nu
doar *ntr8un spa'iu 2amiliar "i unul strin, ci "i *n =omenesc> "i =barbar8neomenesc, *n
=ci.ili#at> "i =slbatic>, *n =luminos> "i =*ntunecat>.
,?
&l'i autori de2inesc etnocentrismul
drept =tendin'a incon"tient de a pri.i alte popoare din perspecti.a propriei comunit'i "i
,2
Mernard 7ormoso, .ro"lema etniei, de)"ateri asu!ra identit#ii, *nC Martine 5e$alen @coord.A, Etnologie=
Conce!te %i arii culturale, !ditura &marcord, Timisoara, 2JJ2, p. 13.
,3
I"idem.
,4
3ieter Nramer, o!. cit., p. 1J.
,5
)er:ard Malet#Ge, Interkulturelle Kommunikation. (ur Interaktion )ischen *enschen +erschiedener
Kulturen, ed. cit. p. 43.
,,
3ieter Nramer, o!. cit., p.1?.
,1
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. 2F5.
,F
BZrn /Esen, Ethno)entrismus und interkulturelle Kommunikation, *n .ol.C Interkulturalit-t.
;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, ed. cit., p. 21.
,?
I"idem.
1
de a 2ace din propriile .alori "i norme standarde de apreciere.>
1J
3in acest punct de
.edere, tot ceea ce nu corespunde etaloanelor noastre a(iolo$ice este considerat in2erior.
9n toate de2ini'iile date etnocentrismului este pre#ent ideea c propria cultur repre#int
msura tuturor lucrurilor. &ceasta este *nso'it totodat de o apreciere e(a$erat a
propriilor .alori "i de tendin'a de subapreciere a .alorilor care stau la ba#a unei culturi
strine, considerat a" initio in2erioar.
4 supraapreciere a propriei culturi "i o subestimare a culturilor strine a condus *n ultim
instan' la 2aptul c poparele sau semni'iile strine nu puteau 2i desemnate drept
=comunit'i omene"ti>, strinul nu era considerat om *n *n'elesul deplin al cu.+ntului.
C:ine#ii, de pild, spuneau despre :uniC =&ce"ti barbari sunt ca ni"te animale>
11
, sau
$recii a2irmau c barbarii romani *n a2ara c:ipului nu au nimic omenesc *n ei. &cela"i
lucru *l .or spune romanii despre $ermani "i e(emplele ar putea continua. 4 asemenea
concep'ie asupra strinului usti2ica lic:idarea acestuia 2r ca aceasta s produc dileme
de ordin moral sau reli$ios. &cest aspect este comun tuturor etnocentrismelor duse la
e(trem, din &ntic:itate "i p+n la epurrile etnice de ast#i.
Colonialismul a 2ost, de asemenea, re#ultat al unui etnocentrism. 3in punct de .edere
cultural "i rasial popula'iile din colonii erau considerate in2erioare. 4 asemenea .i#iune
era *n contradic'ie cu idealul cre"tin al 2raternit'ii, *ns sentimentul culpei a 2ost
pre*nt+mpinat de repre#entarea c indi$enii nu ar 2i cu ade.rat oameni. Columb, de
pild, =nu .orbe"te despre oamenii pe care8i *nt+lne"te dec+t pentru c, la urma urmelor,
"i ace"tia 2ac parte din peisa. /e2eririle la locuitorii insulelor apar totdeauna printre
nota'iile despre natur, unde.a *ntre psri "i arbori... 6i conc:ide c, de"i $oi, indienii
par mai aproape de oameni dec+t de animale.>
12
Ideea c =primiti.ii> n8ar a.ea su2let,
ast2el *nc+t dac ar 2i omor+'i n8ar 2i .orba totu"i de crim 2cea parte din ideolo$ia
colonial.
9n perioada moden "i contemporan etnocentrismul s8a mani2estat "i se mani2est ca
na'ionalism. 5entimentul apartenen'ei na'ionale nu este *n sine ce.a ne$ati., ci doar
e(acerbrile acestuia, *nso'ite de ura 2a' de alte na'iuni sau popoare, desemnate prin
sinta$ma =na'ionalism e(tremist>. Ca 2orm a etnocentrismului, na'ionalismul e(tremist
nu recunoa"te toleran#a ca .aloare esen'ial a con.ie'uirii *ntr8un spa'iu multietnic "i
multicultural.
3e"i na'ionalismul a 2ost mai *nt+i un 2enomen european,
13
a de.enit treptat unul care
poate 2i obser.at pe *ntrea$a planet, at+t la statele na'ionale puternice, c+t mai ales la
cele constituite relati. recent "i care *ncearc ast2el s8"i conture#e c+t mai pre$nant
propria lor identitate na'ional.
!tnocentrismul este o concep'ie pro2und *nrdcinat *n su2letul omenesc. 3in
contradic'ia sa cu ideea e$alit'ii dintre oameni, proclamat pe toate continentele, a
re#ultat =relati.ismul cultural>.
14
3in aceast perspecti. nu e(ist culturi maore "i
culturi minore, ci culturile sunt prin esen'a lor di2erite, unice "i irepetabile *n ordinea
istoric, de aceea nu suport compara'ii. &ceast concep'ie, care presupune principiul
toleran'ei "i al respectului pentru .alorile celuilalt, *"i are ori$inea *n Iluminism.
1J
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 23.
11
C2. I"idem, p. 25.
12
T#.etan Todoro., Cucerirea 3mericii. .ro"lema Celuilalt, institutul Euro!ean, Ia"i, 1??4, pp. 35 % 3,.
13
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 2,.
14
I"idem.
1
=Problema etnocentrismului este o radical pro.ocare a comunicrii interculturaleC ea
repre#int abisul de netrecut dintre di2eren'a cultural "i discursul transculturalist sau
c:iar uni.ersalist. 9ntrebarea $ra. pe care o ridic pro.ocarea etnocentrismului sun
ast2elC Cum se poate *ntemeia "i a2irma propria particularitate cultural care repre#int o
condi'ie spiritual pentru supra.ie'uirea 2i#icK Totodat, cum putem s dep"im limitele
acestei particularit'i spre a pre.eni con2lictul dintre di2eritele culturiK>
15
On posibil
rspuns la aceast *ntrebare ar 2iC dialo$ul cultural. 5e .orbe"te ast#i *n e(ces de
con2lictul culturilor sau al ci.ili#a'iilor care este, din pcate, o realitate trist a lumii
contemporane, *ns e(ist "i un amplu "i 2ructuos dialo$ al culturilor.
III.. Poporul ) un construct cultural
9n literatura de specialitate nu e(ist o de2ini'ie unanim acceptat a conceptului de
=popor>. 5e constat, *n $eneral, dou tendin'eC pe de o parte, apropierea acestui termen
de etnie "i, pe de alt parte, de na#iuneC =&t+t din punct de .edere politic, c+t "i social,
re2erirea la popor poate pre#enta un caracter instrumentalC ea nu trimite la o realitate
primordial, ci 'ine de o lo$ic de control "i conducere a popula'iilor. !a poate 2i
manipulat *n di2erite moduri "i cu o mai mic sau mai mare e2icien', ast2el *nc+t acela"i
substanti. denume"te con2i$ura'ii 2oarte di.ersi2icate.>
1,
3incolo de orice de2ini'ie sau tip de de2ini'ie, ceea ce se nume"te !o!or, *n sensul *n care
.orbim, de pild, de !o!oarele Euro!ei, este un construct cultural "i istoric. Poporul nu
este o realitate preponderent natural, asemeni unui or$anism .iu, *n#estrat *n mod
natural cu un suflet sau cu un s!irit al sau, cum s8a spus, el nu este, de asemenea o
comunitate de =s+n$e> "i de limba, ci un simplu construct cultural "i istoric. Popoarele
!uropei repre#int o ilustrare a acestei idei.
4ricrui popor din !uropa *i sunt atribuite ni"te trsturi speci2ice, 2i(ate de cele mai
multe ori *n cli"eeC $ermanii sunt ordona'i, :arnici dar 2r sim'ul umorului, austriecii
sunt bi$o'i, sco'ienii "i ru"ii, cu V:isGU8ul "i cu .odca lor sunt be'i.ii continentului,
2rance#ii sunt cam "o.ini, olande#ii sunt 2ilistini, $recii "i polone#ii sunt considera'i
:aotici, estonienii ar 2i cam len'i *n $+ndire, italienii sunt teatrali "i *nclina'i spre 2ars,
popoarele balcanice sunt asociate r#bunrii "i incapacit'ii de a *nc:eia un compromis
re#onabil\ irlande#ii, spun en$le#ii, sunt cel mai 2ariseu popor, *ns nici en$le#ii nu arat
mai bine *n oc:ii irlande#ilor. Portu$:e#ii, *n acest ansamblu al cli"eelor, sunt cel mai
bine situa'i, trec+nd drept lini"ti'i, rbdtori ca nici un alt popor "i *nc alte asemenea
trsturi po#iti.e, dar care nu conduc la nimic.
11
9n birourile O. !. de la Mrussel circul
urmtoarea $lumC =Ce este iadul pe pm+ntK &tunci c+nd britanicii sunt "e2i, 2rance#ii
mecanici, $ermanii poli'i"ti, el.e'ienii curte#ani "i toate astea or$ani#ate de italieni.>
1F
3ac e(ist anumite trsturi colecti.e speci2ice, acestea sunt determinate cultural, nu *n
mod natural, prin simpla apartenen' =or$anic> la o anumit comunitate. 9n plus, nu
e(ist criterii clare prin care o anumit comunitate s poat 2i desemnat drept =popor>.
3eseori se in.oc limba. Poporul este *n primul r+nd o comunitate de limb, se a2irm *n
special *n spa'iul ortodo(, *ns "i suede#ii "i dane#ii se identi2ic drept popoare distincte
15
BZrn /Esen, o!. cit., p. 2F.
1,
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. 535 8 53,.
11
C2. Bose2 T:omas )Zller, 'ie ,&lker Euro!as, *nC 'as gemeinsame 7aus Euro!a, 3eutsc:er
Tasc:enbuc: -erla$, MEnc:en, 1???, p. ??.
1F
I"idem.
1
prin limb.
1?
!l.e'ienii, dimpotri., a"a cum se "tie, se consider un sin$ur popor, de"i *n
!l.e'ia se .orbesc patru limbi o2icialeC 2rance#a, $ermana, italiana "i roman"a.
FJ
)ermanii
"i austriecii se autoidenti2ic drept dou popoare distincte, de"i .orbesc aceea"i limb.
0ocuitorii insulelor 7eroe se simt un popor, di2erit de cel dane#, de"i limba "i istoria sunt
comune.
F1

Toleran'a cu care se trece cu .ederea distan'a dintre limb "i dialect este 2oarte di2erit. 9n
)ermania, de pild e(ist dialecte care sunt mult mai *ndeprtate de $ermana standard
dec+t olande#a. 6i totu"i olande#a este perceput ca o limb strin, *n .reme ce ".aba
este perceput ca un dialect al limbii $ermane.
F2
Dici reli$ia nu poate 2i un semn distincti. al poporului. 5+rbii "i croa'ii, ca dou popoare
di2erite, care .orbesc aceea"i limb au, *ntrade.r con2esiuni reli$ioase di2erite, *nsa
muntene$renii, care sunt maoritar ortodo(i, ca "i s*rbii, se simt un popor aparte, *nc+t "i8
au constituit propriul lor stat. &semenea e(emple sunt nenumrate, c:iar dac ne limitm
la continentul european. Dumeroase alte comunit'i s8ar putea considera popoare, c:iar
dac ast#i sunt inte$rate *n comunit'i mai .aste, numite, de asemenea, =popoare>.
5lo$anul e(tremei drepte 2rance#e @0e PenA, =7ran'a 2rance#ilor> nu .rea s spun altce.a
dec+t c aceast 'ar re.ine de drept poporului 2rance#. 3ar 7ran'a, ca de alt2el,
numeroase alte 'ri din lume, este de o di.ersitate cultural, lin$.istic "i etnic
impresionant. &pro(imati. 15^ din popula'ia 7ran'ei se *mparte *n 1JJ de etnii, multe
dintre acestea pro.enind din 2ostele colonii 2rance#e, restul de F5^ 2ormat din auto:toni
se *mparte *n "apte $rupe lin$.istice di2erite, care se simt etnii di2erite. 9n Mreta$ne, 25^
din cei apro(imati. 3,1 milioane de locuitori .orbesc bretona, un $rai celtic ce poate 2i
*n'eles "i *n _ara )alilor,
F3
*n sud.estul 7ran'ei locuiesc bascii "i catalanii, *n Corsica se
.orbe"te corsicana, mai apropiat de italian, 2iindc insula s8a a2lat p+n *n 11,? sub
stp+nire $eno.e#. =9nc de la 11JJ e(istau $rupri militante corsicane care luptau
pentru independen'a insulei % un con2lict care durea# "i ast#i.>
F4
7c+nd abstrac'ie de
limbile imi$rante, =poporul 2rance#> mai .orbe"te "i $raiul alsacian "i lu(embur$:e# al
$ermanei, 2lamanda, occitana.
F5
9n pri.in'a etniilor "i limbilor nici =poporul italian> nu se arat a 2i mai omo$en. 9n a2ar
de italian "i de numeroasele ei dialecte, ai cror .orbitori adesea nu se *n'ele$ 2r a
apela la italiana standard,
F,
*n -al dL&osta se .orbe"te 2rance#a, *n Tirolul de 5ud
$ermana, apoi ladina dolomitic, sarda, catalana, 2riulana, 2rancopro.ensala, occitana,
albane#a, slo.ena, croata.
F1
Termenul =popor> a 2ost *ntotdeuna *n !uropa asociat cu =patria> "i =patriotismul>. 9n
secolul al ;;8lea milione de oameni au murit apr+ndu8"i patriile lor. 5talin, *n &l 3oilea
/#boi Mondial, a mobili#at milioane de oameni *n =Marele r#boi pentru aprarea
patriei>, o =patrie> % O. /. 5. 5. % care ast#i nu mai e(ist, de"i *n numele ei s8au
1?
I"idem.
FJ
Marius 5ala H Ioana -intil8/dulescu, Lim"ile Euro!ei, !ditura Oni.ers !nciclopedic, Mucure"ti, 2JJ1,
pp. F1 % FF.
F1
C2. T:omas )Zller, o!. cit.
F2
I"idem, p. 1JJ.
F3
I"idem, p. 1J4
F4
I"idem, p. 1J4
F5
Marius 5ala H Ioana -intil8/dulescu, o!. cit. p. F?.
F,
C2. T:omas )Zller, o!. cit. p. 1JF.
F1
C2. Marius 5ala H Ioana -intil8/dulescu, o!. cit. p. ?2.
1
sacri2icat milioane de .ie'i omene"ti. 3e"i se .orbea de =popoarele so.ietice>, au e(istat
strate$ii de constituire a =poporului so.ietic>. &cest proiect de construct cultural8
ideolo$ic a e"uat, ca "i cel de construire a unei identit'i culturale iu$osla.e, altele *ns au
reu"it.
Problema patriotismului se pune ast#i *n cea mai mare parte a !uropei *n cu totul al'i
termeni. Patriotismul tradi'ional, con2orm cercetrilor, s8a diminuat 2oarte mult. 3incolo
de procentele re#ultate din sondaele de opinie, probabil c *nc mult timp maoritatea
europenilor se .or identi2ica at+t cu patria lor de ori$ine, c+t "i cu !uropa. 9n orice punct
al continentului s8ar a2la, europeanul se .a sim'i deopotri. "i acas "i *n strintate.
&.+nd *n .edere 2aptul c un 2oarte mic procent din popula'ia O.!. este 2ormat din
cet'eni care se consider *n primul r+nd europeni, probabil c *nc mult timp se .a .orbi
de =!uropa patriilor>, cum spunea 3e )aulle, sau de !uropa poporelor, cu toate
ambi$uit'ile le$ate de ace"ti termeni.
III.!. *lteritatea ca distan+ intercultural
&tunci c+nd este .orba de *nt+lnirea dintre culturi sau de comunicare intercultural intr
*n ocul repre#entrilor "i al perspecti.elor ima$inea unei interiorit'i sau 2amiliarit'i "i a
unei e(teriorit'i. =Interioritatea semni2ic o anumit cldur su2leteasc, si$uran',
obi"nuin', ea este #ona a ceea ce se *n'ele$e de la sine. 0a polul opus se a2l e(teriorul,
2ascinant dar *n acela"i timp amenin'tor, rece, periculos, strin.>
FF
3e aceea termenul
=strin>, a2irm )er:ard Malet#Ge, *n Interkulturelle Kommunikation, se do.ede"te a 2i
un termen8c:eie al *n'ele$erii 2enomenelor interculturale. Ce *nseamn, de 2apt, strinulK
7iecare are impresia c "tie s rspund la aceast *ntrebare, e.entual ar putea o2eri o
mul'ime de e(emple, *ns din punct de .edere "tiin'i2ic este 2oarte di2icil s 2ie de2init cu
preci#ie conceptul de =strin>. 6i nu este .orba doar de 2aptul c termenul *n sine este
ambi$uu *n toate limbile moderne, ci "i pentru c realitate pe care tinde s o desemne#e
este ea *ns"i dinamic. 9ntr8un limba mai 2iloso2ic se spune c e(ist o dialectic *ntre
ceea ce este strin "i ceea ce este 2amiliar. &lt2el spus, distan'a dintre elementul propriu "i
cel strin, numit *n literatura de specialitate distan# cultural
F?
sau distan#
intercultural
?J
este .ariabil *n ambele sensuriC se poate mic"ora sau mri. Ceea ce a 2ost
c+nd.a strin *'i poate de.eni 2amiliar "i in.ers.
5 urmrim c+te.a semni2ica'ii ale =strinului>, a"a cum sunt ele sinteti#ate de )er:ard
Malet#Ge, *n Interkulturelle KommunikationC
1. Strinul @'as FremdeA ca cel situat dincolo de o anumit limit de demarca'ie, de
$rani'a unui stat sau de 2rontiera simbolic a unei re$iuni. Interioritatea este *n
acest ca# una spa'ial, precum statul, 'ara, landul, sau c:iar localitatea. 9n
/om+nia, de pild, c:iar "i ast#i se spune *n sens peiorati. +enetici celor .eni'i
dintr8o alt localitate, oric+t de apropiat ar 2i ea "i sunt de re$ul pri.i'i cu
ne*ncredere de localnici.
FF
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 2F.
F?
&lois Iierlac:er, Interkulturelle ;ermanistik, *n .ol.C Interkulturalit-t. ;rund!ro"leme der
Kultur"egegnung, ed. cit., p. 154.
?J
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 33.
1
2. Strinul @'as FremdeA ca persoan marcat de o anumit straneitate, *n sensul de
ce.a insolit, necon2orm obiceiului locului, anormal *n le$tur cu normele *n
.i$oare.
3. Strinul ca 0nc necunoscut. 3in aceast perspecti., lui i se o2er posibilitatea de
a *nceta la un moment dat s 2ie strin. !l poate de.eni =de8al locului>, =de8al
nostru>, despo.r+ndu8se ast2el de statutul de =strin>.
4. Strinul care *n mod principial este ast2el, care niciodat nu .a *nceta sa 2ie
altce.a dec+t =strin>. 3istan'a intercultural .a rm*ne *n acest ca# pentru
totdeauna de nestrbtut.
5. Strinul ca cel care de.ine ast2el, care se *n8strinea#. =&ici este .orba de
cutremurtoarea e(perien' c c:iar "i ceea ce este propriu "i 2amiliar se poate
trans2orma brusc *n ce.a strin.>
?1
On con.ertit, *n sensul reli$ios al termenului,
int *n aceast cate$orie. &tunci c+nd este sincer "i pro2und, con.ertirea este un
act "ocant din punct de .edere cultural, de aceea i8au 2ost consacrate at+t de multe
lucrri impresionante sub aspectul tririlor descrise.
9n lucrri precum 9diseea, ?o"inson Crusoe sau Wilhelm *eister este pus *n e.iden'
dubla 2a' strinuluiC pe de o parte, el apare ca un pericol, 2iindc este necunoscut, pe de
alt parte, strinul, o dat cunoscut de.ine un partener de dialo$ ce miloce"te o
e(perien' cu totul nou.
?2
9n le$tur cu repre#entarea strinului se mani2est dou tendin'e opuseC (eno2obia "i
(eno2ilia. &"a cum o spune *nsu"i termenul, 8enofo"ia este o team 2a' de strini prin
simplul 2apt c sunt strini "i de aceea sunt trata'i cu ostilitate. =4pusul (eno2obiei ar 2i
8enofilia, cu.+nt rar, aprut la *nceputul secolului ;; pentru a e(prima atrac'ia deosebit
2a' de tot ce este strin "i care ar constitui, *ntr8o oarecare msur, o predispo#i'ie pentru
cosmopolitism. ;eno2obia, dimpotri. poate 2i corelati.ul spontan al etnocentrismului,
care const *n atribuirea unei superiorit'i absolute normelor "i .alorilor propriei
comunit'i.>
?3
Sentimentul strint#ii este criteriul dup care se stabile"te ceea ce se nume"te *n
literatura de specialitate distan# cultural sau distan# intercultural. Cu c+t este mai
intens acest sentiment, cu at+t distan#a cultural 2a' de cellalt este mai mare, "i in.ers.
3e"i este .orba de un 2actor subiecti. % sentimentul :, speciali"tii au elaborat metode "i
te:nici 2oarte precise de msurare a acestuia. On autor $erman e(empli2ic as2el
conceptul de =distan' cultural>C =4lande#ii, dane#ii, el.e'ienii le sunt mai 2amiliari
$ermanilor dec+t indienii, birmane#ii sau apone#ii. Onii ne sunt mai apropia'i, al'ii ne
sunt mai *ndeprta'i. Prin cu.intele =apropiat> "i =*ndeprtat> este .i#at o dimensiune
creia i se atribuie *n comunicarea intercultural o pro2und semni2ica'ieC dimensiunea
distan'ei trite dintre popoare "i culturi, =distan'a intercultural> sau, pe scurt, =distan'a
cultural>.
?4
Cu c*t mai apropia'i se simt cei care apar'in totu"i unor culturi strine, cu at+t
comunicarea "i *n'ele$erea se reali#ea# mai u"or, "i in.ers, cu c+t =distan'a cultural>
este mai mare, cu at+t comunicarea intercultural este mai di2icil.
?5
3incolo de o anumit
?1
I"idem., p. 3J.
?2
I"idem, p. 31.
?3
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. ,12 % ,13.
?4
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 33.
?5
I"idem, p. 34.
1
limit a acestei Kulturdistan), cum o numesc autorii $ermani, comunicarea este practic
imposibil.
'istan#a cultural dintre eu "i cellalt, dintre noi "i ceilal#i este *ntotdeauna relati.. =4
apropiere doar arti2icial este resim'it ca nesincer. 5trinul este aproape "i totodat
departe. 3epinde de percep'iile "i de descrierile noastre, c+t de aproape sau c+t de departe
ne este acesta 2iecruia dintre noi.>
?,
&tunci c+nd strinul nu poate 2i perceput *n mod
direct, ci prin intermediul unor unor =descrieri>, poate lua na"tere o ima$ine complet
eronat asupra celuilalt. 9n aceast pri.in', unii autori .orbesc despre o =etic a
descrierii strinului.>
?1
III.#. "rei a,e ale alterit+ii. -ramatica .ntlnirii cu Cellalt
Pare, poate, ne2iresc s se .orbeasc de =$ramatic> *n ca#ul alterit'ii, cu e(cep'ia
ca#urilor *n care ne re2erim de limba de comunicare intercultural. Onii teoreticieni
utili#ea# *ns sinta$ma =$ramatica descrierii> alterit'ii
?F
*n sensul *n care 7ernand
Mraudel a o2erit publicului =$ramatica ci.ili#a'iilor>. 4ric+t de bine documentat ar 2i un
cercettor al culturii "i al ci.ili#a'iei, el nu ne poate o2eri dec+t ni"te elemente $enerale
ale acestora, o =$ramatic> a lor. &"a cum nu po'i cunoa"te *n pro2un#ime o limb strin
doar cu autorul dic'ionarului "i al $ramaticii, ci trebuie s trie"ti cel pu'in un timp *ntr8
un mediu lin$.istic adec.at, sa te la8"i stp+nit de limb, cum ar spune 5c:leiermac:er,
nu po'i cunoa"te o cultur dec+t trind8o, abandon+ndu8te ei, cel pu'in pentru un timp.
!sen'a $ramaticii alterit'ii const *n =trei a(e care sunt .alabile pentru orice *nt+lnire
dintre Ego "i 3lter.>
??
9ntr8o lucrare care a de.enit de re2erin' *n problema alterit'ii,
Cucerirea 3mericii. .ro"lema Celuilalt, T#.etan Todoro. a.ansea# ideea distin$erii a
cel pu'in trei a(e sau coordonate ale problemei alterit'iiC una a8iologic, apoi o a(
!ra8iologic "i, *n s2+r"it, una e!istemologic.
9n primul r+nd, este .orba, a"adar, de distinc'ia care se 2ace de 2iecare dat c+nd este
*nt+lnit strinul *ntre =bun> "i =ru>, apoi se pun *ntrebri de tipulC =*l iubesc sau nu8l
iubesc, sau P... R *mi este e$al sau *mi este in2erior @cci este de la sine *n'eles c, de cele
mai multe ori, sunt bun "i m pre'uiesc... A>
1JJ
, *mi este prieten sau du"man. /aportul
dintre Ego "i 3lter poate 2i caracteri#at drept ambi.alent.
1J1
Cellalt nu este prin sine
*nsu"i nici du"mnos, nici ru, nici in2erior. =&ceste udec'i de .aloare sunt principial
ambi.alente,>
1J2
repre#ent+nd, ca oricare alt udecat de .aloare, aprecieri ale unui
subiect *ntr8un anumit conte(t.
9n al doilea r+nd, spune Todoro., pe plan !ra8iologic are loc o ac'iune de *ndeprtare sau
de apropiere 2a' de cellaltC =*mbr'i"e# .alorile celuilalt, m identi2ic cu el\ sau *l
asimile# pe cellalt mie, *i impun propria8mi ima$ine\ *ntre supunerea la cellalt "i
supunerea celuilalt e(ist "i un al treilea termenC neutralitatea sau indi2eren'a.>
1J3
?,
C:ristian Ie:lte, 'ie Kultur des Fremden, *n .olC ,erstehen und ,erst-ndigung. Ethnologie : Benologie
:Interkulturelle .hiloso!hie, -erla$ NZni$s:ausen ` Deuemann, IEr#bur$, 2JJ2, p. 4,.
?1
C:ristian Ie:lte, o!. cit., p. 4F.
?F
I"idem., p. 3F.
??
I"idem., p. 3?.
1JJ
T#.etan Todoro., Cucerirea 3mericii. .ro"lema Celuilalt, Institutul !uropean, Ia"i, 1??4, p. 113.
1J1
C:ristian Ie:lte, o!. cit., p. 3,.
1J2
I"idem, p. 31.
1J3
T#.etan Todoro., o!. cit., p. 113.
1
&l treilea moment al *nt+lnirii cu strinul este cel e!istemic. Identitatea celuilalt poate 2i
cunoscut *ntr8o anumit msur sau poate 2i complet necunoscut, cum s8a *nt+mplat *n
ca#ul descoperirii &mericii. Cunoa"terea celuilalt nu implic *ns neaprat *n'ele$erea lui,
trans2ormarea lui *n =aproapele> =e$o>8ului, sau tratarea lui de la e$al la e$al.
Cunoa"terea celuilalt, a particularit'ilor sale, sau cunoa"terea des!re cellalt poate
constitui o teribil arm. =6tiin' *nseamn putere> este un principiu care se potri.e"te cel
mai bine *n acest plan. !l se aplic mai de$rab cunoa"terii oamenilor, spre a8i *n2r+n$e "i
a8i domina, dec+t cunoa"terii naturii. Prin cunoa%tere cellalt poate 2i *n.ins, poate 2i
nimicit sau trans2ormat *n scla.. 6i, *ntr8ade.r, se pare c &merica a 2ost cucerit nu at+t
prin 2or'a armelor, c+t prin 2or'a "tiin'ei, a cunoa"terii. &lt2el nu s8ar putea e(plica 2aptul
c un $rup de c+te.a sute de solda'i au cucerit un imperiu imens *ntr8un timp at+t de scurt.
=Compre:ensiunea ar trebui s 2ac perec:e cu simpatiaK>
1J4
&ceast *ntrebare pus de
T#.etan Todoro. este pur retoric, 2iindc "tie oricine c *n'ele$erea celuilalt conduce la
simpatie doar *n situa'ii e(cep'ionale. &"a cum o arat ca#ul cuceririlor coloniale sau al
altor tipuri similare de cucerire, cunoa"terea celuilalt este un moment esen'ial *n a8l
*n.in$e. 3e aceea Todoro. .orbe"te despre =parado(ul compre:ensiunii8care8ucide>,
1J5
ilustr+ndu8l admirabil cu *nt+lnirea dintre conc:istadorul spaniol CortSs "i Mocte#umaC
=CortSs *n'ele$e relati. bine lumea a#tec ce se de#.luie pri.irilor sale, cate$oric mai
bine dec+t *n'ele$e Mocte#uma realit'ile spaniole. 6i totu"i aceast compre:ensiune
superioar nu8i *mpiedic pe conc:istadori s distru$ ci.ili#a'ia "i societatea me(ican\
din contra, a.em c:iar impresia c tocmai datorit ei de.ine posibil distru$erea. !(ist
aici o *nln'uire *nspim+nttoare, *n care a *n'ele$e duce la a lua, "i a lua la a distru$e.>
1J,
&t+t cunoa"terea despre cellalt "i despre lumea lui, c+t "i *n'ele$erea sa sunt neutre din
punct de .edere a(iolo$ic. !le au o .aloare *n sine c:iar dac *ntr8un anumit conte(t sunt
utili#ate ca arme de represiune "i de e(terminare. =Parado(ul compre:ensiunii8care8
ucide>, spune Todoro., ar putea 2i *nlturat dac reu"ita acestei cunoa"teri =ar 2i *nso'it
de un re2u# a(iolo$ic. De8am putea ima$ina c, dup ce .or 2i *n.'at s8i cunoasc pe
a#teci, spaniolii *i .or 2i $sit at+t de demni de dispre' *nc+t s8i 2i declarat, pe ei "i cultura
lor, nedemni de a supra.ie'ui.>
1J1
3in scrierile spaniololor se poate a2la, spune Todoro.,
c prin multe aspecte ale personalit'ii, ale culturii "i ci.ili#a'iei lor, a#tecii pro.oac
asmira'ia spaniolilor.
9nt+lnirea dintre eu "i cellalt este totodat *nt+lnirea dintre dou culturi. 5trinul este
*ntr8o prim instan' =at+t repre#entantul c+t "i repre#entarea unei culturi strine.>
1JF

III./. Caracterul na+ional
Ideea c popoarele di2er *n pri.in'a =caracterului> lor este str.ec:e. Dimeni nu se
*ndoie"te de 2aptul c $ermanii sunt alt2el dec+t 2rance#ii, americanii sau oricare alt
popor, *ns este di2icil, aprecia# speciali"tii, de rspuns la *ntrebareaC care este speci2icul
unui anumit poporK =3ac aceast *ntrebare este pus celor ce nu se ocup *n mod
deosebit cu "tiin'ele sociale, atunci rspunsul const adesea *ntr8o enumerare de trsturi
1J4
I"idem, p. 121.
1J5
I"idem.
1J,
I"idem.
1J1
I"idem.
1JF
C:ristian Ie:lte, o!. cit., p. 43.
1
atipiceL,>
1J?
care nu sunt altce.a dec+t simple cli"ee sau stereotipuri, dincolo de care
descrierea spontan a =caracterului na'iona> nu trece niciodat.
0a un alt ni.el de abordare a problemei caracterului na'ional au 2ost elaborate lucrri care
s8ar putea *ncadra *n trei cate$oriiC lucrri cu caracter "tiin'i2ic, apoi eseuri, precum
3nali)a s!ectral a Euro!ei, de <ermann NeUserlin$, spre a ne opri la un sin$ur e(emplu
din numeroasele care pot 2i in.ocate, "i, *n s2+r"it, lucrri cu caracter ideolo$ic "i
propa$andistic, ce 2ac parte dintr8o anumit strate$ie de ima$ine.
Ipote#a unui anumit =caracter na'ional> care s8ar rs2r+n$e asupra maorit'ii membrilor
unei comunit'i este ast#i pri.it cu re#er.e de maoritatea cercettorilor. Probabil c
aceasta este o reac'ie la e(a$errile ="tiin'i2ice> despre caracterul na'ional din perioada
na#ismului "i, *n $eneral, din perioada interbelic. &numite trsturi ale =caracterului
na'ional> pot 2i determinate statistic "i interpretate ca atare. Corectitudinea $ermanilor,
spre a lua un e(emplu po#iti., este pro.erbial. Cercetrile arat *ns 2aptul c un procent
*nsemnat din popula'i )ermaniei este ast2el. 3ac n8ar e(ista dec+t trsruri po#iti.e ale
caracterului na'ional, cercettorii ar a.ea poate mai mult cura de a aborda cu miloce
"tiin'i2ice aceast tem. 3ar cum trim *ntr8o lume a suspiciunii, =ade.rul> este *nlocuit
adesea cu ceea ce poate o2eri un anumit $en de =diploma'ie "tiin'i2ic>.
3ac acceptm 2aptul c e(isten'a unui =caracter na'ional> este o realitate care poate 2i
studiat, nu o simpl 2ic'iune, atunci trebuie, de asemenea, s recunoa"tem caracterul
dinamic al su. Popoarele care se bucur ast#i de un anumit presti$iu sunt cele care au
2ost c+nd.a aspru criticate de repre#entan'ii lor de elit, critic ce a produs *n cele din
urm =sc:imbarea la 2a'> a lor.
I0. Caracteristicile structurale ale culturilor
9ntr8o mare msur, cei mai mul'i dintre noi nu suntem con"tien'i de trsturile
2undamentale ale culturii comunit'ii din care 2acem parte. &"a cum nu sim'im $reutatea
aerului, nu sim'im nici presiunea atmos2erei spirituale *n care trim. &cest lucru se
petrece numai atunci c+nd lum distan' 2a' de ea, c+nd o prsim pentru un timp spre a
tri *n atmos2era unei culturi strine. &tunci c+nd *nt+lne"ti persoane din alte culturi "i
*ncerci s stabile"ti cu acestea di.erse raporturi, consta'i c ei se comport dupa alte
re$uli dec+t cele care *n patria ta treceau ca 2iind de la sine *n'elese. 6i nu numai
comportamentul este alt2el, ci "i $+ndirea, modalitatea de percep'ie, reperele a(iolo$ice.
Indi.idul este modelat de atmos2era cultural *n care trie"te "i pe care o resimte ca
normal . 7ire"te c el are libertatea lui de a $+ndi, de a ac'iona, *ns toate acestea sunt
modelate cultural.
9n cadrul cercetrilor din domeniul interculturalit'ii s8a pus problema determinrii unor
cate$orii prin care o cultur se distin$e de o alta. &ceste cate$orii, numite de )er:ard
Malet#Ge, *n lucrarea sa Interkulturelle Kommunikation. (ur Interaktion )ischen
*enschen +erschiedener Kulturen, =caracteristici structurale ale culturilor> sunt
urmtoareleC caracterul na'ional, percep'ia, trirea timpului, trirea spa'iului, $+ndirea,
limba, comunicarea non.erbal, reperele a(iolo$ice, model de comportament, $rupri "i
raporturi sociale.
11J
&l'i autori adau$ acestora alte aspecte precum personalitatea, reli$ia,
1J?
I"idem
2
munca, institu'iile "i sistemul uridic, .estimenta'ia, concep'ia despre lume,
$astronomia.
111

I0.1. Percep+ia din perspecti1a comunicrii interculturale
Capacitatea de a a.ea sen#a'ii "i percep'ii pare a nu a.ea nici o le$tur cu atmos2era
cultural *n care se 2ormea# personalitatea. 7ire"te c e(ist di2eren'e indi.iduale *n ceea
ce pri.e"te 2acultatea de a percepe, dar acestea sunt naturale. 9n a2ara acestora, e(ist *ns
"i anumite aspecte ale percep'iei determinate cultural, sin$urele de alt2el care cad *n s2era
de interes a comunicrii interculturale. Cercettorii au pus *n e.iden' 2aptul c procesul
de constituire a sen#a'iilor "i percep'iilor =nu repre#int un domeniu i#olat al psi:icului,
ci se a2l *n str+ns corela'ie cu alte domenii ale psi:icului, precum aten'ia, $+ndirea,
limbaul, *n.'area, amintirea, emo'ia, etc.>
112
3eparte de a 2i un 2enome strict natural,
percep'ia este modelat cultural. 9n acest proces este an$aat *ntr8un mod insesi#abil
*ntrea$a 2iin' uman, marcat cultura *n care trie"te. Prin urmare, =oameni din di2erite
culturi percep lumea *n mod propriu.>
113
On e(pert *n sntate a 'inut o con2erin' *ntr8un sat a2rican, spre a8i in2orma pe localnici
despre pericolul pe care8l repre#int musca8'e'e. !(pertul .orbea *n en$le#, comunic+nd
cu stenii prin intermediul unui interpret. Pentru e(empli2icare el a 2olosit un model mai
mare al insectei, pentru ca publicul s poat percepe mai u"or toate detaliile. 0a s2ar"itul
e(punerii, localnicii au tras urmtoarea conclu#ieC =58ar putea s 2ie corect ceea ce
spune'i 38.oastr despre musc. 3ar pe noi nu ne pri.e"te aceasta. &le noastre sunt mult
mai mici.>
114
5e "tie c omul procedea# selecti. *n procesul de percep'ie. Criteriile acestei selec'ii sunt
at+t naturale, c+t "i culturale. On 2actor important care $u.ernea# acest proces *l
constituie =semni2ica'ia obiectului pentru subiect "i tocmai aceast semni2ica'ie .aria#
de la cultur la cultur.>
115
9n cadrul mor2olo$iei culturii a lui 7robenius aceast idee este
2ormulat ast2elC capacitatea omeneasc de percepere este in2luen'at de =starea
paideumatic.>
11,
Percep'ia culorilor, de pild, este *ntr8o mare msur modelat cultural, sub dou aspecteC
pe de o parte numrul culorilor recunoscute "i denumite di2er de la cultur la cultur "i,
pe de alt parte, simbolica acestora este 2oarte di2erit.
111
3intr8un mare numr de culori
"i nuan'e pe care oc:iul omenesc este capabil din punct de .edere biolo$ic s le perceap,
2iecare cultur selectea# pentru 2iecare domeniu un anumit se$ment din spectrul
cromatic, ce de.ine ast2el *ncrcat de semni2ica'ii speci2ice. =3ac, de pild, la noi e(ist
aproape doar un sin$ur cu.+nt pentru =alb>, esc:imo"ii posed pentru desemnarea culorii
#pe#ii o serie *ntrea$ de termeni.>
11F
11J
)er:ard Malet#Ge, Interkulturelle Kommunikation. (ur Interaktion )ischen *enschen +erschiedener
Kulturen, ed. cit., p. 42.
111
& se .edea <ans BEr$en <erin$er, Interkulturelle Kommunikation. ;rundlagen und Kon)e!te, &. 7rancGe
-erla$, TEbin$en H Masel, 2JJ4, pp. 143 8 15?.
112
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 4F.
113
I"idem.
114
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 32.
115
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 4?.
11,
0eo 7robenius, Cultura 3fricii, !ditura Meridiane, Mucure"ti, 1?F2, .ol. I., p. 21.
111
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 5J.
11F
I"idem.
2
9n pri.in'a simbolicii culorilor, di2eren'ele sunt "i mai mari. !uropenii "tiu c ro"ul
simboli#ea# iubirea, .erdele este asociat speran'ei, ne$rul semni2ic triste'e "i moarte,
etc. 3ar rela'ia simbolic este una pur con.en'ional. =5imbolurile sunt semne arbitrare,
2r o le$tur natural *ntre ; "i b.>
11?
3e aceea, nu este de mirare c *n alte culturi ro%ul
simboli#ea# pericolul sau moartea, *n altele .ictoria "i .ia'a. 3e asemenea, cenu%iul, care
pentru europeni este o culoare trist, indienii din re$iunile aride ale &mericii de Dord o
percep ca pe un simbol al 2rumuse'ii "i al bucuriei.
12J
Probabil c ambele semni2ica'ii sunt
le$ate de culoarea norilor aductori de ploaie, care *ntr8un ca# *nseamn o neplcere, *n
.reme ce *n cellalt ca# este .orba de o bine2acere. =&r 2i, a"adar, o interpretare eronat
dac s8ar considera co.orul indian predominant cenu"iu ca o e(presie a triste'ii.>
121
C:iar "i sim'ul tactil este modelat cultural. 7orme speci2ice ale percep'iei tactile se
*nt+lnesc, de pild, =la str+n$erea m+inilor, la contactele corporale, de obicei inter#ise,
*ns permise la dans... ,la btaia pe umr sau alte modalit'i de rela'ionare ce trec drept
semn al bunelor raporturi dintre oameni.>
122
9n a"a numitele =culturi ale contactului>,
precum cele latine sau rus, *n care contactele interumane sunt numeroase, sim'ul tactil
este puternic in2luen'at cultural.
3espre modelarea cultural a sim'ului tactil este .orba "i atunci =c+nd un me"te"u$ar
apone# pune pre' pe calitatea supra2e'ei unui produs, de pild, o .a#. C+nd acest obiect
este perceput ca plcut *nseamn c me"te"u$arul l8a lucrat cu dra$, iar utili#atorul simte
"i aprecia# acest lucru.>
123
I0.2. Repre'entarea &i trirea spa+iului
Pentru 2i#icieni, spa'iul este o dimensiune a cosmosului, perceput identic de 2iecare om.
7iloso2ii *ns sunt primii care au pus sub semnul *ntrebrii o asemenea concep'ie,
a2irm+nd c spa'iul este o cate$orie a intelectului, o rela'ie, o intui'ie pur a sensibilit'ii,
cum a *ncercat Immanuel Nant s demonstre#e *n Critica ra#iunii !ure.
9n cadrul cercetrii 2enomenelor interculturale s8a pus *n e.iden' 2aptul c spa'iul nu are
una "i aceea"i semni2ica'ie pentru to'i oamenii, dimpotri. repre#entarea "i trirea
spa'iului sunt pro2und in2luen'ate cultural. !rnst Cassirer remarca 2aptul c =trebuie s
anali#m 2ormele culturii umane pentru a descoperi ade.ratul caracter al spa'iului "i
timpului *n lumea uman. Primul lucru care de.ine clar printr8o ast2el de anali# este
acela c e(ist ti!uri 2undamental di2erite ale e(perien'ei spa'iale "i temporale.>
124
Credin'a c to'i oamenii =.d> spa'iul *n acela"i mod d na"tere la numeroase ne*n'ele$eri
*n procesele de cumunicare intercultural. =3e aceea este important s *n'ele$em c
e(ist di2erite concepte ale spa'iului, care nu trebuie dintru *nceput considerate ade.rate
sau 2alse, ele.ate sau mai pu'in ele.ate, aci.ili#ateL sau aprimiti.eL.>
125
&numite concep'ii despre spa'iu sunt aproape de ne*n'eles din perspecti.a culturilor
europene, iar acestea di2er la r+ndul lor "i prin 2elul *n care se raportea# la spa'iu.
11?
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 33.
12J
C2. )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 51.
121
I"idem.
122
0. N. 7ranG, Cultural !atterning of tactile e8!eriences, apud )er:ard Malet#Ge, o!. cit., 52.
123
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 52.
124
!rnst Cassirer, Eseu des!re om. 9 introducere 0n filosofia culturii umane, !ditura <umanitas, Mucure"ti,
1??4, p. ,,.
125
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 5,.
2
Cel care *nt+lne"te pentru prima dat sinta$ma =spa'iu personal> este *nclinat probabil s
se $+ndeasc la ceea ce se nume"te =spa'iu pri.at> @casa, de pildA, *ns *n cercetarea
intercultural cele dou concepte sunt cate$oric distinse. S!a#iul !ersonal, a crui
cunoa"tere este 2oarte important *n comunicarea intercultural, este spa'iul din urul
corpului nostru, pe care8l lum oarecum cu noi, ca o umbr. C+t de mare este acest
spa'iuK &ceasta depind de cultura la care ne re2erim. 5pa'iul personal al unui apone#
di2er de cel al unui american sau italian. 9n lucrarea The hidden dimension, antropolo$ul
america !dVard T. <all distin$e urmtoarele inter.ale ale spa'iului, caracteristice
anumitor situa'ii socialeC #ona intim @Intimate 3istanceA, *n care doar celor 2oarte
apropia'i emo'ional le este permis s ptrund, #ona personal @Personal 3istanceA, #ona
social @5ocial 3istanceA, care marc:ea# distan'a care trebuie pstrat 2a' de
necunoscu'i, sau =este caracteristic oarecum discu'iilor impersonale de a2aceri> "i #ona
public @Public 3istanceA.
12,
&ceasta din urm se instituie, de pild, *n ca#ul *nt+lnirilor
cu personalit'i marcante ale .ie'ii publice.
121
Trebuie s "tim care este limita spa'iului
intim al 2iecruia, spre a nu comite printr8o prea mare apropiere o =a$resiune>, trebuie, de
asemenea, s cunoa"tem celelalte distan'e spre a nu prea lipsi'i de tact, nepolitico"i sau
neci.ili#a'i. !(ist de alt2el o *ntrea$ "tiin' care are ca obiect aceste distan'e modelate
cultural numit de <all !ro8emica. Culturile au con.en.en'ii pro(emice di2erite, de aceea
*n *nt+lnirile interculturale apar numeroase ne*n'ele$eri "i situa'ii enante cu pri.ire la
spa'iu. =Ca "i al'i nord8europeni, en$le#ii sunt 2oarte sensibili la intru#iunile nepre.#ute
*n spa'iul lor intim, a"a c se a"a# la o distan' considerabil pentru a se asi$ura c una
ca asta nu se .a *nt+mpla. !(ist c+te.a strate$ii pe care "i le8au de#.oltatC una const *n
adoptarea unei 2i$uri ine(presi.e, menite a8i descuraa pe oameni s se apropie, o alta
2iind construirea unei bariere 2i#ice, 2ie prin *ncruci"area bra'elor, 2ie prin str+n$erea unui
pac:et sau a unei $en'i *n dreptul pieptului.>
12F
&ceste distan'e, speci2ice 2iecrei culturi,
pot 2i determinate statistic, a"a cum a procedat <all pentru spa'iul cultural occidental sau
apropiat acestuia.
12?
4 2oarte ri$uroas $estionare a spa'iului personal a 2ost constatat la $ermani. !dVard. T.
<all a constatat c =$ermanii resimt spa'iul personal ca pe o prelun$ire a propriei lor
2iin'e.>
13J
P+n nu de mult, $ermanii construiau case *nconurate de #iduri *nale, as2el
*nc+t s nu se poat patrunde *n spa'iul lor personal "i pri.at nici mcar cu pri.irea. &cest
$en de aprare a =intimit'ii> se mai poate obser.a *nc la ar:itectura sseasc din
Transil.ania. 5pre deosebire de americani, la $ermani u"ile birourilor sunt *nc:ise, semn
c nu trebuie s ptrun#i *n acel spa'iu, cu e(cep'ia pro$ramului 2oarte strict de audien'e.
9n culturile asiatice distan'a interpersonal =depinde de casta sau de clasa din care 2ace
parte persoana cu care interac'ione#i. Cei dintr8o cast superioar pstrea# o anumit
distan' 2a' din cei din clasele de os.>
131
9n &merica 0atin spa'iul intim "i cel personal
sunt mult mai restr+nse dec+t *n O.5.&. 5udamericanii discut de la o apropiere care
pentru locuitorii 5.O.&. semni2ic 2ie a.ansuri se(uale, 2ie un pericol.
132
&tunci c+n un
12,
!dVard T. <all, The hidden dimension, apud )er:ard Malet#Ge, o!. cit, p. ,1.
121
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. ,1.
12F
Peter Collett, Cartea gesturilor euro!ene, !ditura Trei, Mucure"ti, 2JJ,, p. 12,.
12?
& se .edea &llan Pease, Lim"a1ul tru!ului. Cum !ot fi citite gCndurile altora din gesturile lor, !ditura
PolimarG, Mucure"ti, 1??3, pp. 33 8 34.
13J
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 5?.
131
I"idem, p. ,1.
132
C2. )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. ,1.
2
sudamerican intr *n dicu'ie cu cine.a din 5.O.&. se constat tendin'a primului de
apropiere, *n .reme ce nordamericanul se retra$e continuu "i de cele mai multe ori se
=baricadea#> *n spatele unui scaun sau al unei mese, spre a8l 'ine pe =intrus> dincolo de
limitele spa'iului su intim.
133
Pe direc'ia desc:is de repre#entan'ii mor2olo$iei culturii
134
, 0ucian Mla$a elaborea#
teoria spa'iului ca 2actor creator al incon"tientului colecti..
I0.. "impul din perspecti1 intercultural
Ca "i spa'iul, timpul a repre#entat *n mod constant un obiect pri.ile$iat al re2lec'iei
2iloso2ice. !l a 2ost conceput ca o substan', ca o realitate obiecti., sau, cum .a 2ace
&ristotele, ca o cate$orie. &l'i autori l8au conceput 2ie ca pe o simpl =repre#entare> sau
ilu#ie, 2ie ca pe o intui'ie pur a sensibilit'ii, cum se poate obser.a la Immanuel Nant.
3incolo de di.ersitatea de opinii a 2iloso2ilor despre timp, to'i erau p+n nu de mult
con.in"i de uni.ersalitatea timpului, de 2aptul c to#i oamenii s8au raportat "i se
raportea# la timp *n acela"i mod. 58a constatat *ns c at+t conceptul timpului c+t "i
modalitatea de raportare la timp sunt determinate cultural. =9n trirea "i *n ac'iunea
concret, timpul poate a.ea semni2ica'ii multiple.>
135
!(perien'a timpului este una 2undamental pentru om, mai ales pentru 2aptul c timpul a
2ost "i este mereu asociat cu =trecerea> sa, cu 2initudinea .ie'ii "i cu moartea. 3e aceea
atitudinea 2a' de timp a unuei culturi este una din trsturile ei esen'iale. &ntropolo$ii au
artat c e(ist di2eren'e radicale *ntre .i#iunea europeanului despre timp "i cea a
asiaticului sau a2ricanului, desi$ur, la modul 2oarte $eneral 2iindc europenii *n"i"i sunt
di2eri'i *n raportarea lor la timp, $estionarrea timpului "i trirea lui. On cercettor al
culturii &2ricii a auns la urmtoarea conclu#ieC =!uropenii "i a2ricanii au concepte total
di2erite ale timpului, ei percep alt2el timpul, au o alt repre#entare a lui. !uropenii sunt
con.in"i c timpul e(ist *n a2ara omului, *n mod obiecti., *n a2ara noastr, "i posed o
calitate linear msurabil>. Pentru a2ricani, dimpotri., =timpul este o cate$orie slab,
elastic, subiecti.. 4mul are in2luen' asupra con2i$ura'iei timpului, asupra cursului "i
ritmului su. PQR 9n transpunerea *n situa'ii reale, aceasta *nseamnC dac ne ducem *ntr8
un sat *n care dup amia# trebuie s aibe loc o adunare, *ns nu *nt+lnim pe nimeni, este
lipsit de sens s *ntrrebmC cC+nd .a a.ea loc adunareaKL /spunsul este de 2apt dinainte
cunoscutC aC+nd s8or aduna oameniiL.>
13,
3e"i este mult mai mic, distan'a cultural *n aceast pri.in' e(ist "i *ntre popoarele
!uropeiC =0a una dintre e(treme se a2l societ'ile capti.e timpului, unde nimeni nu poate
tri 2r ceas. &cestea sunt societ'ile =dependente de timp> % ele includ 'ri caC
)ermania, !l.e'ia, 5uedia, Dor.e$ia, 3anemarca "i Marea Mritanie. 0a cealalt e(trem
se a2l comunit'ile =independente de timp>, unde oamenii nu 2ac mare ca# de trecerea
minutelor, timpul pr+nd s nu oace nici un rol *n .ia'a lor. 5pania, Portu$alia, )recia
sunt cele mai bune e(emple, urmate *ndeaproape de sudul Italiei "i al 7ran'ei.>
131
9n
133
!dVard T. <all, The silent language, )arden CitU, DeV borG, 1?5?, p. 2J?.
134
& se .edea Dicolae /+mbu, Tirania +alorilor. Studii de filosofia culturii %i a8iologie, capitolul
*orfologia culturii, ed. cit., pp. 2J18235.
135
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 53.
13,
/Us#ard NapudciesGi, 3frikanisches Fie"er. Erfahrungen aus +ier)ig $ahren, Piper -erla$, MEnc:en H
[Eric:, 2JJ1, pp. 1?82J.
131
Peter Collett, o!. cit., p. 22?.
2
primele, despre timp se .orbe"te *n termeni economici % =timpul *nseamn bani> % *n
.reme ce *n )recia "i *n celelalte societ'i =independente de timp>, nu se trie"te sub
=teroarea ceasului>.
9n str+ns le$tur cu percep'ia timpului se a2l !unctualitatea. =3e c+nd e(ist ceasuri "i
de c+ns societatea occidental s8a te:nici#at "i s8a industriali#at, punctualitatea repre#int
o .irtute.>
13F
)ermanii sunt renumi'i pentru accentul pus pe punctualitate, *n .reme ce la
polul opus se situea# spaniolii, caracteri#a'i de )eor$e 4rVell ast2elC =9n 5pania, nimic,
de la o mas la o lupt, nu se *nt+mpl la timpul stabilit. Ca re$ul $eneral, lucrurile se
*nt+mpl prea t+r#iu. Dumai oca#ional % a"a *nc+t s nu te po'i ba#a nici pe *nt+r#ierile lor
% se *nt+mpl prea de.reme.>
13?
9n ceea ce pri.e"te percep'ia "i trirea timpului, culturile se di2eren'ia# *n 2unc'ie de
accentul pus pe trecut, pe pre#ent sau pe .iitor.
14J
Mritanicii sunt puternic orienta'i spre
trecut, *n sc:imb $ermanii =pri.esc departe *n .iitor, 2apt ce e(plic de ce pun un mare
accent pe educa'ie, pre$tire "i cercetare, 2c+nd aproape *ntotdeauna in.esti'ii pe termen
lun$.>
141
9n special societ'ile in2luen'ate de cal.inism sunt puternic orientate spre
.iitor.
142
3e aceea *n aceste societ'i, ca de alt2el *n *ntre$ spa'iul cultural protestant, sunt
pre'uite p+n la .enera'ie munca "i succesul *n a2aceri, ca 2undamente ale .iitorului, a"a
cum a demonstrat8o Ma( Ieber *n Etica !rotestant %i s!iritul ca!italismului. Puternic
orientate spre pre#ent sunt popoarele latinoamericane "i cele din ba#inul Marii
Mediterane.
143
3e asemenea, =popula'ia :ispanic din sud8.estul 5.O.&. trie"te *n mare
msur *ntr8un aici "i acum\ ceea ce este trecut este trecut iar .iitorul este *ntunecat "i de
neima$inat.>
144
&ntropolo$ul american !dVard. T. <all distin$e *ntre *ntre culturi monocrone "i culturi
!olicrone. Primele, din care 2ac parte 4landa, )ermania precum "i maoritatea
societ'ilor occidentale se caracteri#ea# printr8o ru$uroas plani2icare a timpului, prin
termene precise, prin ac'iuni care se des2"oar succesi., con2orm uui plan reali#at
*ntotdeauna la termen.
145
3in perspecti. policronic, speci2ic societ'ilor de ori$ine
latin, timpul este resim'it ca 2iind mult mai 2le(ibil "i indi.idul se poate an$aa *n mai
multe ac'iuni care se des2"oar *n acela"i timp, *ns 2r o ri$uroas plani2icare.
14,
Pentru
comunicarea intercultural important este urmtorul aspectC *ntr8o cultur monocron
*ncrederea *ntre partenerii de comunicare se c+"ti$ *n special prin pre#entarea desc:is a
in2orma'iilor importante "i 2olositoare, *n .reme ce *ntr8o cultur policron o mare
*nsemntate *n c+"ti$area *ncrederii partenerului *l are accesul liber la propriile sale
emo'ii.
141
9n comunicarea intercultural =ar putea s apar probleme atunci c+nd se *nt+lnesc
di2erite concep'ii despre timp, de pild atunci c+nd un partener pro.ine dintr8o cultur
puternic orientat spre trecut, iar cellalt, dimpotri., pro.ine dintr8una orientat spre
13F
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., 5,.
13?
Peter Collett, o!. cit., pp. 1F1 8 1FF.
14J
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 55.
141
Peter Collett, o!. cit., p. 23,.
142
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 55.
143
I"idem.
144
I"idem, p. F3.
145
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 2,
14,
I"idem.
141
Mic:ael 5c:u$G, Interkulturelle Kommunikation. Kultur"edingte 5nterschiede in ,erkauf und Wer"ung,
MEnc:en, 2JJ4, p. 14F.
2
.iitor.>
14F
3e asemenea, este lesne de ima$inat ce se petrece *ntr8o 2amilie multicultural,
c+nd un partener, prin cultura din care pro.ine este orientat spre pre#ent, a crui .ia' este
$u.ernat de principiul =trie"te8'i clipa>, iar cellalt, orientat spre .iitor, este preocupat
de a economisi "i de a in.esti pentru acest .iitor. Trecut, pre#ent "i .iitor sunt se$mente
temporale uni.ersale cu care se con2runt to'i oamenii "i toate societ'ile, *ns
semni2ica'ia acordat acestora di2er de la un spa'iu cultural la altul.
4 interesant teorie a timpului din perspecti. intercultural a 2ost conceput "i e(pus de
0ucian Mla$a *n Trilogia culturii. !l distin$e *ntre tim!ul/ha+u), tim!ul/flu+iu "i tim!ul/
cascad speci2ice culturilor orientate cu precdere spre .iitor, spre trecut sau spre
pre#ent.
14?
I0. !. Modelarea cultural a (ndirii
Du numai 2elul de a percepe, ci "i modul de $+ndire di2er de la cultur la cultur.
)er:ard Malet#Ge, *n Interkulturelle Kommunikation. (ur Interaktion )ischen
*enschen +erschiedener Kulturen, sinteti#ea# ast2el tipurile de $+ndireC lo$ic sau
prelo$ic, inducti. sau deducti., abstract sau concret, al2abetic sau anal2abetic.
15J
5e "tie c nimeni nu $ande"te strict lo$ic, respect+nd toate re$ulile "tiin'ei *ntemeiat de
&ristotel. 9n cultura occidental $+ndirea este *ns preponderent lo$ic, spre deosebire de
alte #one *n care modalit'ile prelo$ice sunt predominante.
)+ndirea inducti. pleac de la particular "i concret spre a aun$e la concepte $enerale "i
abstracte. 3emersul $+ndirii deducti.e este in.ers, de la $eneral la particular. =4amenii
din spa'iul cultural occidental *ncep *n mod normal cu particularul, cu 2aptele concrete,
speci2ice\ *n msura *n care ei obser. cum ac'ionea# acestea *n domeniul practic,
construiesc, plec+nd de aici, un model $eneral. 3ac ei consider modul de a $+ndi
inducti. ca 2iind natural, cei din numeroase alte culturi urmea# calea opus. !i *ncep cu
idei $enerale "i *ncearc s *ncadre#e 2aptele *n acest cadru.>
151
9n mod similar, e(ist
unele culturi care pun accentul pe modalitatea abstract de a $+ndi "i altele *nclinate spre
$+ndirea abstract.
=Modalitatea $+ndirii depinde *n mod e.ident "i de 2aptul c oamenii pot s citeasc sau
s scrie.>
152
5tudiile antropolo$ice, preci#ea# )er:ard Malet#Ge, au artat c dob+ndirea
capacit'ii de a citi "i de a scrie aduce cu sine o nou .i#iune asupra lumii, modi2ic
modalitatea tririi "i imprim noi trsturi personalit'ii. 9n pri.in'a modi2icrilor pe care
le su2er *n acest ca# $+ndirea, cercetrile antropolo$ice au artat c prin scris, at+t datele
despre lume, c+t "i prelucrarea lor sunt pro2und sc:imbate. =5ociet'ile anal2abete sunt
=*nc:ise> *n sensul c ele sunt le$ate de situa'ii, condi'ii "i lucruri speci2ice. Culturile care
nu cunosc scrisul, dimpotri., 2ac posibil o $+ndire abstract, impersonal, independent
de clipa pre#ent... 5crisul 2ace o cultur independent de o anumit persoan.>
153
14F
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 13F.
14?
& se .edea 0ucian Mla$a, Trilogia culturii, capitolul 9ri)onturi tem!orale, *nC 9!ere, .ol. ?, !ditura
Miner.a, Mucure"ti, 1?F5, pp. 11? 8 131.
15J
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., pp. ,3 8 ,4.
151
I"idem, p. ,4.
152
I"idem, ,,.
153
Mic:ael Nunc#iG, Communication and social change, 7riedric:8!bert85ti2tun$, Monn, 1?F5, p. ??.
2
9n comunicarea intercultural pot aprea ne*n'ele$eri atunci c+nd se *nt+lnesc persoane
care pro.in din culturi cu modalit'i de $+ndire di2erite.
I0.#. 2imba ca Weltanschauung
0imba repre#int principalul miloc de comunicare dintre oameni, dar *n acela"i timp "i
principala di2icultate, dac a.em *n .edere impresionanta "i p+n acum ine(plicabila
di.ersitate lin$.istic. 9n perioasa domina'iei coloniale en$le#e *n India au 2ost
in.entariate de ctre speciali"ti 11? de limbi di2erite "i 544 de dialecte.
154
9n ceea ce pri.e"te comunicarea intercultural, trebuie plecat de la o idee
despre limba a lui Iil:elm .on <umboldt din celebra diserta'ie @"er die
,erschiedenheit des menschlichen S!rach"aues 4 3su!ra di+ersit#ii 0n constituirea
lim"a1ului omenesc 6C limbaul nu s8a nscut din ne.oia de comunicare cu altcine.a,
ci din necesitatea interioar de procurare a intui'iei lucrurilor. &lt2el spus, limbaul
nu are un caracter instrumental. Con"tiin'a ia contact cu lucrurile numai prin
intermediul limbii, ast2el *nc+t limbile sunt cele care construiesc realitatea, *ns
=acest lucru se petrece *n di2eritele culturi *n moduri di2erite.>
155
4 limb nu este un
a$re$at mecanic de cu.inte "i de re$uli $ramaticale ci un mod de re8construc'ie a
lumii. Printr8o 2ormul memorabil, 0udVi$ Iitt$enstein spunea c =limitele
lim"a1ului meu semni2ic limitele lumii mele.>
15,
9n 2iecare limb e(ist o mul'ime de sinta$me intraductibile. Cum s traduci termenul
$erman Weltanschauung *n en$le#, *n rom+n sau *n oricare alt limbK !mil Cioran, cel
care "i8a *nsu"it 2rance#a ast2el *nc+t a de.enit un mare stilist al acestei limbi, nu putea
traduce =pere2ect> din rom+n *n 2rance# urmtoarea propo#i'ieC .urtm o noim
0m!reun.
151
!l se =2rm+nta>, de asemena, cum s8ar putea traduce *n 2rance# =m
2rm+nt>. &semenea e(emple sunt nenumarate *n toate limbile "i sunt intraductibile
pentru c nu 'in doar de limb. Cum s traduci *n $erman, italian sau *n alt limb =m
descurc>, sau =trebuie s 2ac rost de ce.a>K
3ac limba ar 2i un simplu instrument, un simplu miloc de comunicare, raporturile
noastre cu ea ar *nceta de *ndat ce am abandona8o *n 2a.oarea alteia. 5e pare *ns ca a"a
ce.a este imposibil, 2iind, a"a cum a demonstrat8o 5c:leiermac:er, nu noi stp+nim
limba, ci limba ne stp+ne"te pe noi, "i o 2ace c:iar "i atunci c+nd a.em impresia c am
abandonat8o complet, c am uitat8o de2initi.. Cioran a trit aceast e(perien',
sc:imb+ndu8"i limba spre a se elibera, o dat cu aceasta, de trecutul su rom+nesc. 3ar
limba pe care ai abandonat8o =te urmre"te *nc>, spre a 2olosi cu.intele lui !minescusau,
sau, cum spune Cioran, =o limb *n care ai *ncetat s mai scrii te apas ca un trup
mort.>
15F
In concep'ia lui Iil:elm .on <umboldt, reluat "i de#.oltat *n secolul al ;;8lea de al'i
autori, di2eren'ele dintre limbi nu constau *n di2eren'e de semne, ci 2iecare limb
constituie, *n esen'a ei, o .i#iune despre lume @WeltansichtA. =0imba comun este
e(presia "i totodat determinantul unei =.i#iuni despre lume> comune. Pe de o parte
154
C2. )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 12.
155
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 13.
15,
0udVi$ Iitt$enstein, Tractatus logico/!hiloso!hicus, !ditura <umanitas, Mucure"ti, 1??1, p. 1J2.
151
!mil Cioran, Scrisori ctre cei de/acas, !ditura <umanitas, Mucure"ti, 1??5, p. 25?.
15F
I"idem, p. 141.
2
modul *n care lumea este perceput "i trit este determinat *n mare msur de limb, dar
*n acela"i timp limba este e(presia tririi culturale speci2ice a lumii.>
15?
/aporturile comple(e dintre limb, cultur "i .i#iunea despre lume sunt studiate ast#i de
mai multe discipline, precum etnolin$.istica, etnopsi:anali#a, di2erite ramuri ale
antropolo$iei culturale. &st2el s8a descoperit, de pild, 2aptul c *ntr8o cultur cu c+t un
obiect este mai important "i mai plin de semni2ica'ii, cu at+t .or e(ista *n urul lui o mai
mare di2eren'iere lin$.istic. 3e e(emplu, *n #ona de c+mpie se distin$e *n $eneral *ntre
#pad "i $:ea', =*n .reme ce esc:imo"ii au peste o sut de termeni prin care ei e(prim
di2eritele lor e(perien'e cu pri.ire la #pad "i $:ea'.>
1,J
&semenea e(emple sunt
nenumrate *n literatura de specialitate. =Cu un secol *nainte e(ista *n araba clasic mai
mult de "ase mii de cu.inte re2eritoare la cmil, respecti. la culoare, 2orma corpului,
se(, .+rst, mi"care, condi'ie, ec:ipare, etc. 9ntre timp au disprut multe din aceste
cu.inte , pur "i simplu pentru c importan'a cmilei a sc#ut.>
1,1
!ste e.ident c *n aceste condi'ii nu pot 2i redate *ntocmai *ntr8o alt limb nici mcar
2ra#ele cele mai simple % 5c:leiermac:er c+nd se re2erea la traducere utili#a termenul
di+ina#ie % sau c:iar cu.intele cele mai simple, precum =da> "i =nu>. 3e pild, =apone#ii
sunt recunoscu'i pentru 2aptul c pun mare pre' pe rela'iile armonioase, ast2el *nc+t ei nu
recur$ la un =nu> clar "i direct\ de aceea au creat o *ntrea$ serie de termeni care se
2olosesc spre a e.ita =nu>8ul.>
1,2
0a 2el se petrec lucrurile *n lumea c:ine#.
Dici con'inutul denotati. al celor mai ri$uros de2inite concepte nu poate 2i *ntotdeauna
redat adec.at *ntr8o alt limb. 3imitrie Cantemir *ncercase s transpun *n rom+n
cate$oriile aristotelice su"stan#, cantitate "i calitate, termeni intra'i ast#i *n limbaul
comun, prin cein#, cCtin# "i feldein#.
1,3
Conceptele 2iloso2ice sunt practic de ne*n'eles
atunci c+nd distan'a cultural dintre cele dou limbi este prea mare. &pelm la traduceri
ca s ptrundem *n spiritul 2iloso2iei indiene, 2r s "tim c de 2apt ptrundem doar *n
spiritul traductorului. Dici indianul nu pricepe prea mult din 2iloso2ia european, nici
mcar atunci c+nd cite"te el *nsu"i *ntr8una din limbile europene. Ormtoarea mrturie
este simptomatic pentru modul de receptare al 2iloso2iei europene *n spa'ii situate la o
mult prea mare distan' cultural 2a' de !uropaC =On prieten indian, pro2esor de
2iloso2ie, mi8a relatat c nu a re2lectat nicioadat *n limba :indi asupra problemelor
2iloso2ice. !l nu se simte *n stare s 2ormule#e acum *n :indi problemele de 2iloso2ie
modern pe care le8a studiat *n en$le#.>
1,4

Denumratele dic'ionare su$erea# 2aptul c ar e(ista ec:i.alen'e lin$.istice *n di2erite
limbi, *ns acest lucru este .alabil doar la modul 2oarte $eneral. 5ensul unui cu.+nt poate
2i redat *ntr8o alt limb *ntr8un mod apro(imati.. Iat un e(emplu 2oarte simpluC cu.+ntul
=prieten>. Ce poate 2i mai simplu de tradus *ntr8o alt limbK 6i totu"iC =On cilian care
trebuia s treac un e(amen n8a putut *n'ele$e de ce pro2esorul nu a reac'ionat la
semnalele sale ce indicau 2aptul c el este totu"i un amigo al lui "i a e(aminat mai departe
*n mod normal. Con2orm *n'ele$erii lui, ar 2i trebuit ca al su amigo s8i 2acilite#e
15?
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 13.
1,J
I"idem, p. 14.
1,1
B. C. Condon H 7. bouse2, 3n introduction to intercultural communication, Mobbs8Merrill, Indianapolis,
1?15, p. 1F2.
1,2
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., pp. 14 8 15.
1,3
C2. Constantin Doica, Cu+Cnt 0m!reun des!re rostirea romCneasc, !ditura !minescu, Mucure"ti, 1?F1,
p. ?J.
1,4
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 144.
2
trecerea e(amenului prin *ntrebri mai u"oare. &lt2el el n8ar 2i un amigo, sau ar 2i trebuit
s strice prietenia mai de.reme.>
1,5
9n acest 2el, studentul cilian, con2orm standardelor lui
culturale, s8a sim'it trdat de prietenul su, pro2esorul. =7apte culturale 2oarte di2erite sunt
corelate cu termeni oarecum ec:i.alen'i precum Freund, friend, amigo. 9n O.5.&. se 2ace
repede un friend, *ns *n )ermania prietenia este asociat unei rela'ii mai pro2unde, iar
pentru ceea ce este amici'ia e(ist un cu.+nt de *mprumut.>
1,,
3ac aproape orice cu.+nt dintr8o limb are, pe l+n$ aspectul denotati., care se poate
transpune *ntr8o alt limb, "i o latur conotati., imposibil de tradus *ntocmai, "i care
a2ectea# comunicarea intercultural, nici tcerea nu este uni.oc, a"a cum o
demonstrea# numeroase cercetri din domeniul comunicrii interculturale.
=Comunicarea .erbal oac un rol semni2icati. *n culturile indi.idualiste. Tcerea trece
aici drept anormal "i suspect. !(ist c:iar obli$a'ia comunicrii .erbale, 2ie c:iar la un
ni.el super2icial "i banal. 9n culturile care pun accent pe colecti.itate, dimpotri., simplul
2apt de a 2i *mpreun este .#ut din perspecti. emo'ional ca 2iind su2icient.
Comunicarea nu trece drept o obli$a'ie.>
1,1
Prin urmare, tcerea este interpretat di2erit,
*n 2unc'ie de standardele culturale *n .i$oare *ntr8un anumit spa'iu. 9n numeroase 'ri,
tcerea este interpretat ne$ati., ca un re2u#, ca o nemul'umire, ca o critic. 5e "i spune
de alt2elC =6i tcerea este un rspuns.> =9n &sia de !st, Baponia "i 7inlanda @*n aceast
pri.in' sin$ura 'ar europeanA tcerea ca rspuns este absolut *n ordine. On pro.erb
c:ine# spuneC =9n'eleptul tace\ i$norantul .orbe"te.>
1,F
9n /om+nia se spune, =dac tceai,
2iloso2 rm*neai>, *ns con2orm standardelor noastre culturale, tcerea nu are aceea"i
.aloare ca8n lumea c:ine# sau apone#.
I0./. Comunicarea intercultural non1erbal
Tcerea, ca element paralin$.istic, 2ace parte din elementele comunicrii non.erbale.
!(ist culturi *n care se .orbe"te mult, altele *n care oamenii sunt mai cumpta'i la .orb,
cum se spune, mai tcu'i. 3ar tcerea, cum s8a obser.at, are semni2ica'ii di2erite de la
cultur la cultur. 3ac acestea nu sunt cunoscute se pot na"te situa'ii delicate *n procesul
de comunicare intercultural. 9n acest sens, iat relatarea unei e(perien'e, ce se poate
*ncadra *n cate$oria "ocurilor culturale, pe care a trit8o un apone# atunci c+nd a cltorit
*n O.5.&.C =C+nd am auns, *n 1?5J, *n O.5.&., am 2ost e(traordinar de surprins, c:iar
*ncurcat, de 2aptul c americanii trebuie s .orbeasc mereu "i pretutindeni, c:iar "i *n
timpul mesei... Du mi8am putut stp+ni impresia c americanii a.eau oroare de tcere, *n
.reme ce apone#ii pot sta 2oarte bine *mpreun 2r s spun un cu.+nt.>
1,?
Dici
occidentalii nu se simt mai *n lar$ul lor atunci c+nd sunt obli$a'i s respecte standardele
culturale nipone. =3e pild, .i#itatorilor $ermani ai Baponiei le .ine la *nceput 2oarte $reu
s se aplece, deoarece pentru ei plecciunea are ce.a de8a 2ace cu ser.ilismul>.
11J
1,5
C2. <ans BEr$en <erin$er, Interkulturelle Kommunikation. ;rundlagen und Kon)e!te, &. 7rancGe
-erla$, TEbin$en H Masel, 2JJ4, p. 3?.
1,,
I"idem, p. 3?.
1,1
Mic:ael 5c:u$G, o!. cit., p. 121.
1,F
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 112.
1,?
0. T. 3oi, The $a!anese !atterns of communication and the conce!t of 3mae, *nC 5. &. 5amo.ar H /. !.
Porter, Intercultural communication, ed. cit., p. 1?J.
11J
!rnst &peltauer, (ur 2edeutung der K&r!ers!rache fr die interkulturelle Kommunikation, *nC &nnelie
Nnapp8Pott:o22 H Martina 0iedGe @<$.A, 3s!ekte interkultureller Kommunikationsf-higkeit, ..... iudicium ...,
p. 3,.
2
&.+nd *n .edere di2icultatea sau de cele mai multe ori imposibilitatea de a *n'ele$e limba
celuilalt, recursul la limbaul $esturilor "i la alte 2orme de comunicare non.erbal este
2rec.ent *n ca#ul *nt+lnirilor interculturale. Pe de alt parte, c:iar dac utili#ea# aceea"i
limb, discursul este *ntotdeauna *nso'it de o anumit mimic, de un anumit ton, de
elemente a cror semni2ica'ie di2er de la cultur la cultur, uneori at+t de mult *nc+t
$estul care unde.a semni2ic =nu>, alunde.a semni2ic =da>.
111
9nc nu s8a auns la o sistemati#are unanim acceptat a 2ormelor de comunicare
non.erbal, cea mai des in.ocat *n literatura de specialitate 2iind cea *ntocmit de M.
&r$UleC limbaul corpului, pro(emica, un$:iul de orientare @*n care se st 2a' de o alt
persoanA, aspectul e(terior al unei persoane @inclusi. .estimenta'ia "i biuteriileA,
postura, mi"crile capului, mimica, contactele .i#uale, elementele paralin$.istice.
112
=7ormele de mani2estare ale comunicrii non.erbale sunt *ntr8o mare msur modelate
cultural. Ona "i aceea"i 2orm poate semni2ica *n di2erite culturi altce.a, uneori c:iar ce.a
opus, ceea ce este, ne*ndoielnic, o surs de $ra.e ne*n'ele$eri *n comunicarea
intercultural.>
113
<all distin$e *ntre culturi conte(tuale "i culturi neconte(tuale.
114
4rice proces de
comunicare se des2"oar *ntr8un anumit conte(t "i reu"ita ei depinde mai mult sau mai
pu'in de acesta. 9n culturile conte(tuale, precum cele din spa'iul latin din !uropa "i din
&merica, Baponia sau 'rile arabe, comunicarea are o important component implicit.
115
9n aceste spa'ii culturale 2ormele comunicrii non.erbale oac un rol 2oarte important. 9n
culturile neconte(tuale, precum !l.e'ia, )ermania, 'rile nordice, O.5.&, dimpotri.,
=comunicarea este e(plicit, uni.oc, linear, puternic orientat spre con'inut "i ba#at
*ntr8o mic msur pe comunicarea non.erbal.>
11,
&l'i autori operea# cu urmtoarele distic'iiC
8 Culturi *n care canalele non.erbale de comunicare sunt mai pu'in utili#ate "i *n
care presupo#i'iile tacite oac un rol minor.
8 Culturi *n care canalele non.erbale de comunicare sunt intens 2olosite.
8 Culturi *n care presupo#i'iile tacite sunt 2olosite *n mod special.
111
!(ist o bo$at biblio$ra2ie consacrat limaului trupului "i celorlalte 2orme de
comunicare non.erbal. &ici ne re#umm doar la c+te.a conclu#ii la care au auns
cercetrile din domeniul interculturalit'ii cu pi.ire la contactele .i#uale. 7elul *n care
pri.im "i mai ales 2elul *n care este abordat .i#ual partenerul de dialo$ este modelat
cultural. 9ntr8un mod 2oarte $eneral, cercettorii distin$ *ntre societ'i ale pri.itului
=minimal> "i societ'i ale pri.itului =ma(imal>.
11F
5e spune c oc:ii sunt o$linda
su2letului. !(cept+nd persoanele care au e(ersat *ndelun$ arta ascunderii, pe care $reu le
po'i =citi>, nu trebuie s 2ii e(pert ca s8'i dai seama din pri.iri ce se ascunde *n su2letul
unui om. 4 pri.ire poate 2i prietenoas sau ostil, interesat sau de#interesat, ironic sau
serioas. Toate acestea pot 2i *ns obser.ate doar *n ca#ul *n care standardele culturale
permit o pri.ire direct. =9n cultura occidental contactul .i#ual direct trece drept 2oarte
111
& se .edea Peter Collett, Cartea gesturilor euro!ene, capitolul D'aE %i DnuE, ed. cit., pp. 2?2 8 2??.
112
C2. )er:ard Malet#Ge, o!. cit., 1,.
113
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 11.
114
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 25.
115
I"idem.
11,
I"idem, p. 2,.
111
C2. !rnst &peltauer, o!. cit., pp. 21 8 22.
11F
& se .edea Peter Collett, Cartea gesturilor euro!ene, capitolul D.ri+itulE, ed. cit., pp. 145 8 15J.
3
important. &tunci c+nd o persoan nu8"i pri.e"te partenerul su de dialo$ trece drept
nesincer. 5e spuneC nu trebuie s te *ncre#i *n omul care nu te pri.e"te. 9n anumite culturi
asiatice, dimpotri., respectul *'i inter#ice adesea s8l pri.e"ti pe cellalt *n mod direct.
7emeilor asiatice nu le este de re$ul permis s8i pri.easc pe ceilal'i oameni % brba'i "i
2emei % *n oc:i. 5in$ura e(cep'ie o repre#int so'ul.>
11?
3in punct de .edere comunicati., rele.ante sunt =2rec.en'a, durata "i intensitatea
contactelor .i#uale.>
1FJ
Importan'a acordat de anumi'i cercettori comunicrii non.erbale este e(a$erat. 5e
a2irm c 1J^ sau c:iar mai mult din mesaele cuprinse *n 2lu(ul comunicrii sunt
non.erbale. On asemenea enun' este un 2ormidabil impuls dat unei produc'ii de carte
pseudo"tiin'i2ic, *ns .andabil.
I0.3. -astronomia
Onii autori includ printre di2eren'ele culturale esen'iale "i ceea ce man+nc "i 2elul cum se
:rnesc oamenii.
1F1
9n acest domeniu di2eren'ele culturale sunt uneori at+t de mari *nc+t
nu de pu'ine ori se pot constata ade.rate "ocuri culturale. )astronomia, cu tot ceea ce
'ine de ea, repre#int o tem creia i se acord o importan' deosebit *n comunicarea
intercultural. !ste 2oarte ade.rat c omul nu trie"te pentru ca s man+nce, ci mn+nc
pentru ca s triasc, sau, cel pu'in, a"a ar trebui s se *nt+mple din punct de .edere
a(iolo$ic. =& m+nca este o acti.itate de *ntre'inere a .ie'ii, dar "i de cunoa"tere, *n care
nu po'i dele$a pe altcine.a. &cest lucru nu este "tiut doar din mitul biblic al pomului
cunoa"terii. Copii mici ba$ *n $ur obiecte necunoscute pentru a dob+ndi o anumit
cunoa"tere, concep+nd m+ncarea "i cunoa"terea ca ac'iuni de apropriere similare.>
1F2
0ordul Palmerston spunea c m+ncarea "i butura repre#int su2letul diploma'iei.
&de.rul este c mesele comune au 2acilitat *ntotdeauna sc:imbul de idei, *n toate
domeniile. & cunoa"te arta culinar "i tradi'ia $astronomic a unei 'ri poate 2i de mare
2olos pentru comunicarea intercultural. =5ensul "i scopul m+ncrii nu se epui#ea#
niciodat *n stin$erea 2oamei P... R. M+ncarea a 2ost *ntotdeauna o surs aparte de plcere
sau de su2erin', a *nsemnat des2tare sau a st+rnit sil, ... a pricinuit r#boaie sau a adus
pacea, a 2ost semnul iubirii sau al urii, a o$lindit srcia sau bunstarea material, a ser.it
ca distinc'ie *ntre o #i obi"nuit "i una de srbtoare, a 2unc'ionat ca instrument de
domina'ie sau ca miloc de sociali#are.>
1F3
&ntropolo$ul Claude 0S.i85trauss spunea c buctria unei societ'i este un limba *n
care ea *n mod incon"tient *"i de#.luie structurile. C:arles de )aulle e(prima
e(traordinara di.ersitate cultural a 7ran'ei *n urmtorii termeniC =Cum se poate a"tepta
cine.a s $u.erne#e u"or o 'ar *n care e(ist 24, de di2erite sortimente de br+n#K>
1F4
11?
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 11.
1FJ
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. F2.
1F1
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 143.
1F2
&lois Iierlac:er, Interkulturelle ;ermanistik, *n .ol.C Interkulturalit-t. ;rund!ro"leme der
Kultur"egegnung, ed. cit., pp. 15F 815?.
1F3
I"idem, p. 15?.
1F4
C2. Bose2 T:omas )Zller, 'ie ,&lker Euro!as, *nC 'as gemeinsame 7aus Euro!a, ed. cit., p. 1J4.
3
6ampania a 2ost *ntotdeauna pre'uit c:iar "i de cei mai mari du"mani ai 7ran'ei. C+nd
Me2isto, *n Faust, de )oet:e, *l *ntreab pe Mrander ce dore"te, acesta rspundeC
=... !u a" .rea acuma,
6ampanieC s .d cum cur$e spuma]
0a ce8i strin nu prea renun'i u"or.
6i multe bunuri de departe sunt .enite.
)ermanul neao", pe 2ran'u nu8i prea *n$:ite,
3ar bea de stin$e .inurile lor.>
1F5
0. Conflictul ci1ili'a+iilor
0.1. -eo(rafia cultural a %uropei
Conflictul ci+ili)a#iilor nu este o simpl disput terminolo$ic "i semiotic, un con2lict
*ntre de2ini'ii "i semni2ica'ii, ci o realitate *n milocul creia trim, o problem politic nu
una academic.
7rontierele culturale nu coincid niciodat cu cele politice. 9ntr8unul "i acela"i stat
coe(ist, uneori pa"nic, alteori con2lictual, mai multe culturi. <arta ci.ili#a'ional
*ntocmit de 5amuel P. <untin$ton "i e(pus *n lucrarea Ciocnirea ci+ili)a#iilor %i
refacerea ordinii mondiale este de cele mai multe ori .#ut ca o carto$ra2iere precis a
spa'iului spiritual. 3istinc'ia dintre cultur "i ci+ili)a#ie este, *n opinia autorului american,
una doar de $rad, nu de esen', a"a cum o concep $+nditorii $ermani. Ci.ili#a'ia este o
entitate cultural .ast "i stabil. 9n $eo$ra2ia cultural contemporan se re$sesc doar
"apte sau opt mari ci.ili#a'ii. Cele mai importante state ale lumii 2ac parte din ci.ili#a'ii
di2erite.
Istoria umanit'ii este, *n concep'ia lui <untin$ton, istoria ci.ili#a'iilor. 3e alt2el,
sinta$me precum ci+ili)a#ia sumerian, egi!tean, greac, !ersan, etc. desemnea# "i
istoria acestor popoare. Ci.ili#a'iile sunt cele mai durabile 2orme de asociere uman "i de
a2irmare a identit'ii indi.i#ilor "i popoarelor. Dumeroasele :r'i ci.ili#a'ionale e(istente
semni2ic 2aptul c 2iecare ci.ili#a'ie este corelat unui anumit spa'iu. 7ire"te c limitele
acestuia .araia# *n timp, dar rm+ne un reper si$urC =lea$nul ci.ili#a'iei>, locul precis
*n care ea s8a nscut. Cu toate c domeniul 2ascinant al $eo$ra2iei culturale *n2lcrea#
lesne ima$ina'ia, e(ploratorii sistematici "i cercettorii ri$uro"i precum Ma( Ieber,
&rnold ToUnbee, !. 3urG:eim, 7ernand Mraudel, <ui#in$a, etc. nu *ncetea# s8"i 2ac
apari'ia.
9n opinia lui <untin$ton, o ci.ili#a'ie se de2ine"te nu numai prin 2actori obiecti.i, ci "i
subiecti.i. !lementele c:eie care de2inesc o ci.ili#a'ie au 2ost redate *ntr8o 2orm clasic
de atenieni, atunci c+nd i8au asi$urat pe spartani c .or 2i de partea lor *n 2a'a pericolului
persan. =5+n$e, limb, reli$ie, mod de .ia', acestea au 2ost ceea ce $recii a.eau *n
comun "i ceea ce *i distin$ea de per"i "i de al'i ne$reci. Totu"i dintre toate elementele
obiecti.e care de2inesc ci.ili#a'iile, cel mai important este, *n mod 2rec.ent, reli$ia.>
1F,
Ci.ili#a'iile care au e(ercitat un rol important *n istorie sunt asociate *n mentalul colecti.
1F5
Bo:ann Iol2$an$ )oet:e, Faust, !ditura Oni.ers, Mucure"ti, 1?F2, p. 1J1.
1F,
5amuel P. <untin$ton, Ciocnirea ci+ili)a#ilor %i refacerea ordinii mondiale, &ntet, 1??F, p. 5?.
3
marilor reli$ii sau con2esiuni, precum islamul, ortodo(ia sau catolicismul. 4 comunitate
etnic "i lin$.istic s2+"iat din punct de .edere reli$ios este, de asemenea, scindat
ci.ili#a'ional. 5+rbii, de con2esiune ortodo(, "i croa'ii catolici s8au mcelrit reciproc *n
con2lictul s+n$eros din 2osta Iu$osla.ie. =!(ist o semni2icati. coresponden' *ntre
*mpr'irea oamenilor, prin caracteristici culturale, *n ci.ili#a'iii "i *mpr'irea lor, prin
caracteristici 2i#ice, *n rase. &st#i, ci.ili#a'ie "i ras nu sunt identice. Popoarele
apar'in+nd aceleia"i rase pot 2i *n pro2un#ime di.i#ate prin ci.ili#a'ie\ popoarele de
di2erite rase pot 2i unite prin ci.ili#a'ie.>
1F1
9n $eneral, reli$iile misionare, precum
cre"tinismul "i islamul, con'in societ'i 2oarte di.erse din punct de .edere rasial.
4 ci.ili#a'ie este, *n concep'ia lui <untin$ton, cea mai e(tins entitate cultural, *n cadrul
creia se des2"oar .ia'a unor ansambluri spirituale mai restr+nse , numite culturi. 3e
2apt, distinc'ia dintre cultur "i ci.ili#a'ie de.ine acum o problem de perspecti.. 3e
pild, ci.ili#a'ia occidental, comun, *n esen'a ei, 2rance#ilor, en$el#ilor, $ermanilor,
italienilor, etc., cuprinde cultura acestor popoare. 0a r+ndul ei, pri.it *n sine, 2iecare
asemenea entitate spiritual de.ine ci+ili)a#ie, a.+nd multitudinea ei cultural. Cultura
din sudul Italiei este di2erit de cea din nord, sau, spre a lua un alt e(emplu, cultura din
Ma.aria "i cea din IErtenber$ 2ac parte din aceea"i ci.ili#a'ie $erman.
3intre elementele subiecti.e care de2inesc o ci.ili#a'ie, <untin$ton insist asupra
autoidenti2icrii. 7iecare om are ni.eluri di2erite de identi2icare. On re#ident al Parisului
se poate de2ini pe sine *nsu"i ca parisian, 2rance#, european, occidental, cre"tin, catolic.
=Ci.ili#a'ia de care apar'ine este cel mai rsp+ndit ni.el de identi2icare... Ci.ili#a'iile sunt
cel mai mare cnoiL *nuntrul cruia ne sim'im din punct de .edere cultural acas "i
deosebi'i de to'i ceilal'i ceiL de a2ar. Ci.ili#a'iile pot identi2ica un mare numr de
oameni, cum este ca#ul ci.ili#a'iei c:ine#e, sau unul 2oarte mic, cum este ca#ul
Caraibelor an$lo2one.>
1FF
Marile ci.ili#a'ii contemporane, a"a cum le de2ine"te <untin$ton, sunt urmtoareleC
sinic sau confucianist, comun C:inei "i comunit'ilor c:ine#e din sud8estul &siei,
1a!one), hindus, speci2ic nu numai Indiei, ci "i comunit'ilor indiene din a2ara acestui
stat, islamic, ortodo8, occidental, latino/american "i african. Con2lictele, *n lumea
contemporan multici.ili#a'ional, apar *n $enere de8a lun$ul liniilor de 2alie dintre
marile ci.ili#a'ii. /elu+nd o te# mult mai .ec:e, <untin$ton a2irm c *ntrea$a istorie
este $u.ernat de 2or'e ostile unele 2a' de altele. 9n !uropa, de pild, na'iunile moderne
s8au nscut *n urma unor lupte apri$e "i *ndelun$ate *ntre prin'i "i *mpra'i. 9ncep+nd cu
/e.olu'ia 7rance# din 11F? "i p+n la Primul /#boi Mondial, con2lictele sunt mai
de$rab *ntre na'iuni dec+t *ntre re$i.
9n 1?11, ca re#ultat al re.olu'iei bol"e.ice din /usia, con2lictele dintre state8na'iuni trec
*ntr8un plan secund *n raport cu cel dintre ideolo$ii. 9n timpul /#boiului /ece cele dou
superputeri, Oniunea 5o.ietic "i 5.O.&., *"i de2ineau identitatea prin ideolo$ie, ele
ne2iind state na'ionale. 3up 1?F?, an care simboli#ea# *nc:eierea /#boiului /ece,
coe#iunea, inte$rarea "i de#inte$rarea, con2lictul "i alian'ele sunt determinate de 2actori
culturali, nu ideolo$ici. 9n lumea contemporan politica $lobal este multipolar "i
multici.ili#a'ional, iar moderni#area este distins cate$oric de occidentali#are. Tendin'a
de a se 2orma o unic ci.ili#a'ie prin e(tinderea celei occidentale *n *ntrea$a lume a
*ncetat. 3e asemenea, ec:ilibrul de 2or'e *ntre marile ci.ili#a'ii s8a modi2icat. 4ccidentul
1F1
I"idem, p. 5?.
1FF
I"idem, p. ,J.
3
este *n declin *n .reme ce islamul e(plodea# din punct de .edere demo$ra2ic. 5ociet'ile
care au a2init'i culturale cooperea# tot mai str+ns, $ra.it+nd *n urul unui stat8nucleu al
unei ci.ili#a'ii tot mai puternice. =Preten'iile uni.ersaliste ale 4ccidentului *l aduc din ce
*n ce mai mult pe acesta *n con2lict cu alte ci.ili#a'ii, *ndeosebi cu Islamul "i C:ina\ la
ni.el local, r#boaiele liniilor de 2alie, *ntr8o mai mare msur *ntre musulmani "i
nonmusulmani, $enerea# calierea 'rilor *nruditeL, amenin'area escaladrilor rsp+ndite
"i, prin urmare, e2orturi din partea statelor de nucleu pentru a opri aceste r#boaie.>
1F?
5upra.ie'uirea 4ccidentului depinde de recunoa"terea caracterului multici.ili#a'ional al
lumii "i de rea2irmarea apartenen'ei americanilor la ci.ili#a'ia occidental.
5ociet'ile nonoccidentale, mai ales cele din &sia de sud8est, *"i de#.olt .erti$inos
economia "i 2or'a militar, ambele contribuind la cre"terea in2luen'ei lor politice. 3e
asemenea, con"tiin'a speci2icului lor cultural determin o respin$ere a .alorilor impuse de
4ccident.
Politica $lobal contemporan este 2undamentat cultural. /i.alitatea dintre superputeri
este *nlocuit cu con2lictul ci.ili#a'iilor, con2lict pasibil oric+nd de ampli2icare prin
propa$area sa *n r+ndul 'rilor *nrudite. 3e pild, *n r#boiul din 2osta Iu$osla.ie, /usia
ortodo( a spriinit diplomatic, poate "i militar, 5erbia, Croa'ia "i 5lo.enia catolice au
2ost sus'inute de 'rile preponderent catolice, *n .reme ce bosniacii musulmani au primit
autor din partea &rabiei 5audite, Turciei, Iranului, 0ibiei "i a altor 'ri musulmane. &cest
spriin, de o parte "i de alta, n8a a.ut *n esen' o moti.a'ie ideolo$ic, economic sau
politic, ci e(clusi. cultural.
/#boiul din Iu$osla.ia a a.ut loc *ntr8o #on de 2alie cultural, la $rani'a dintre
ci.ili#a'ia occidental8catolic "i cea ortodo(. =_ri cu a2init'i culturale cooperea#
economic "i politic. 4r$ani#a'ii interna'ionale ba#ate pe state cu trsturi culturale
comune, ca de e(emplu Oniunea !uropean, au cu mult mai mult succes dec+t cele care
*ncearc s transcead culturile. Timp de patru#eci "i cinci de ani Cortina de 7ier a 2ost
principala linie de di.i#iune *n !uropa. &ceast linie s8a mi"cat c+te.a sute de Gilometri
mai la est. !a este acum linia ce separ popoarele cre"tint'ii occidentale, pe de o parte,
de popoarele musulmane "i ortodo(e, pe de alt parte.>
1?J
Toate e.enimentele sunt, con2orm opiniei lui <untin$ton, modelate ci.ili#a'ional. 3e
pild, cultura islamic e(plic *n mare parte e"ecul rsp+ndirii democra'iei *n cea mai
mare parte a lumii islamice. 3e asemenea, e.enimentele din societ'ile postcomuniste din
!stul !uropei "i din 2osta O./.5.5. sunt pro2und in2luen'ate de identit'ile lor culturale.
=Cele care au o mo"tenire cre"tin8occidental 2ac pro$rese *n direc'ia de#.oltrii
economice "i a politicii democrate\ "ansele pentru de#.oltarea economic "i politic sunt
incerte *n 'rile ortodo(e "i palide *n republicile musulmane.>
1?1
!.enimentele din !uropa petrecute dup 1?F? par s con2irme *n mare parte .alabilitatea
teoriei lui <untin$ton pri.ind $eo$ra2ia cultural a !uropei. 7rontiera estic a ci.ili#a'iei
occidentale separ 7inlanda, !stoia, 0etonia "i 0ituania de /usia. Mai spre sud,
obser.m c o parte din Melarus "i din Ocraina sunt *n$lobate ci.ili#a'iei occidentale.
!ste lesne de obser.at c acestea sunt .ec:ile teritori polone#e, ane(ate 2or'at 2ostei
O./.5.5., *n condi'iile *n care Polonia a 2ost =mutat> mai spre .est, acord+ndu8i8se drept
compensa'ie teritotii $ermane. Mai departe, 2rontiera de .est a 4ccidentului urmea#
1F?
I"idem, p. 21
1?J
I"idem, p. 31.
1?1
I"idem, p. 31.
3
arcul Carpa'ilor. /om+nia este scindat *ntre 4rient "i 4ccident, Transil.ania, Manatul "i
Cri"ana 2iind despr'ite ci.ili#a'ional de Moldo.a, 3obro$ea, Muntenia "i 4ltenia. 9n
Malcani 2rontiera cultural desparte Croa'ia "i 5lo.enia catolice de 5erbia, Muntene$ru "i
Macedonia ortodo(e, dar "i de Mosnia multietnic.
Pri.ind :arta cultural a !uropei *ntocmit de <untin$ton, nu .reau s 2ac aici dec+t trei
obser.a'ii. 9n primul r+nd, aceast repre#entare a a.ut un imens succes pentru c a .enit
*n *nt+mpinarea a"teptrilor publicului occidental, a crui .i#iune tacit despre identitatea
colecti. este totu"i o anumit 2orm de etnocentrism. Pentru <untin$ton, etnocentrismul
este de la sine *n'eles construc'ie identitar, ast2el *nc+t el *nsu"i nu mai re2lectea# asupra
acestuia.
1?2
9n $eneral, concep'ia lui <untin$ton coincide cu ima$inea pe care cei mai
mul'i dintre occidentali o au despre $rani'ele estice ale ci.ili#a'iei lor. 3incolo de Carpa'i
*ncepe !stul slbatic, barbaria, mi#eria, slbticia. 9n al doilea r+nd, :otarul .estic al
ci.ili#a'iei occidentale, de la Marea Dordului la &driatica delimitea# e(tremitatea
.estic a unei arii culturale 2ormate din ortodo(ie "i islam. 9n te(tul e.ocat mai sus,
popoarele musulmane "i ortodo(e sunt oarecum *nrudite. 3e unde aceast asociere care
pare stranie "i necon2orm realit'iiK /spund acestei *ntrebri prin cu.intele lui 7ernand
MraudelC =On istoric turc de ast#i a sus'inut c ora"ul Constantinopol s8a predat, c a 2ost
cucerit din interior *naintea asaltului turcilor. 3e"i e(cesi., te#a nu este ine(act. Practic,
Miserica 4rtodo( @dar am putea spune ci.ili#a'ia bi#antinA a pre2erat uniunii cu latinii,
sin$urii care *i puteau sal.a, supunerea 2a' de turci. Du .orbim de o cdeci#ieL, luat
repede pe teren, *n 2a'a e.enimentului. !ste .orba de re#ultatul unui lun$ proces... care ,
#i de #i, a accentuat repulsia $recilor 2a' de apropierea de latini, de care *i despr'eau
di.er$en'ele teolo$ice.>
1?3
7aptul c *ntre turci "i catolici, ortodoc"ii i8au pre2erat pe turci,
este un ade.r dureros care .ine *n contradic'ie cu do$ma aprrii ci.ili#a'iei occidentale
*n 2a'a in.a#iei otomane de ctre popoarele ortodo(e din sud8estul !uropei. 3ocumentele
arat c, *ntr8ade.r, dornic de independen', biserica bi#antin, repre#entat atunci de
un patriar: antiunionist, a predat turcilor Imperiul "i Cre"tintatea. &ntipatia 4rientului
2a' de 4ccident era cunoscu "i a st+rnit reac'ii pe msur. 9n acest sens Petrarca a2irma
c =ace"ti sc:ismatici s8au temut de noi "i ne8au ur+t din rrunc:i.>
1?4
Prin urmare,
asocierea ortodo(iei cu islamul, *n mentalul colecti. occidental, este str.ec:e "i *n parte
usti2icat. Memoria istoric occidental a re'inut desi$ur c *n 1,F1, la asediul -ienei,
rom+nii au participat de partea turcilor.
9n al treilea r+nd, )recia ortodo( "i Turcia islamic sunt membre D.&.T.4. "i, *n .iitor,
ambele membre ale Oniunii !uropene. C+t de =occidental> este Turcia s8a putut constata
*n perioada r#boiului din IraG. 9ntre Turcia "i ci.ili#a'ia occidental este, deci, o alian'
ba#at pe interese $eostrate$ice, nu pe a2init'i culturale. )recia, de"i este situat dincolo
de 2rontiera cultural a 4ccidentului, a 2ost inte$rat *n structurile sale tot din
considerente de ordin cultural. !a a 2ost lea$nul ci.ili#a'iei occidentale. =5pre deosebire
de s+rbi, rom+ni sau bul$ari, istoria $recilor era intim le$at de cea a 4ccidentului. 9n
momentul de 2a', )recia este, de asemenea, o anomalie, outsider8ul ortodo( din
or$ani#a'iile occidentale. !a nu a 2ost niciodat un memru comod al O.!. sau al D.&.T.4.
"i a a.ut di2icult'i *n a se adapta principiilor am+ndurora.>
1?5
9n anii care au trecut din
1?2
BZrn /Esen, Ethno)entrismus und interkulturelle Kommunikation, *n .ol.C Interkulturalit-t.
;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, ed. cit., p. 2F.
1?3
7ernand Mraudel, ;ramatica ci+ili)a#iilor, !ditura Meridiane, Mucure"ti, .ol. I. p. ,4.
1?4
&pud 7ernand Mraudel, o!. cit., p. ,5.
1?5
5amuel P. <untin$ton, o!. cit., p. 23F
3
momentul *n care <untin$ton 2cea aceast obser.a'ie, de alt2el c+t se poate de corect,
procesul de inte$rare european a 'rilor din !stul !uropei, inclusi. a celor ortodo(e, a
pro$resat. Pentru /om+nia "i Mul$aria, 'ri preponderent ortodo(e de.enite *ntre timp
membre O.!., )recia ar putea 2i un bun e(emplu.
0.2. 4eclinul 5ccidentului
5pre deosebire de 4sVald 5pen$ler, <untin$ton .orbe"te de declinul 9ccidentului *n
termenii economiei, statisticii, demo$ra2iei. 3up o lun$ perioad de e(isten' relati.
autonom, ci.ili#a'iile intr *n contact unele cu altele, 2ac sc:imburi de .alori "i bunuri
culturale, intr *n 1ocurile schim"ului, *n sensul lui 7ernand Mraudel. 3ar anumite
ci.ili#a'ii au re2u#at constant orice in2luen' e(tern, orice comunicare esen'ial, orice
perturbare a ordinii e(iolo$ice proprii. Marcel Mauss obser.a c oricare ci.ili#a'ie demn
de acest nume are repulsiile "i re2u#urile sale. &ceast selec'ie .aloric pe care o
ci.ili#a'ie o e2ectuea# 2a' de altele, o e(ercit "i 2a' de ea *ns"i, de cele mai ulte ori
incon"tient, trans2orm+ndu8se imperceptibil. &ceste re2u#uri interne sau e(terne pot 2i
durabile sau de scurt durat. 5tudiile de psi:anali# a culturii pun *n e.iden'
semni2ica'ia acestor acte de selec'ie a(iolo$ic.
&pari'ia ci.ili#a'iei occidentale, *n secolele al -III8lea "i al I;8lea, a repre#entat un
.eritabil impact *n $eo$ra2ia spiritual a umanit'ii, c:iar dac timp de c+te.a sute de ani
ea a 2ost *n urma C:inei, Islamului, Mi#an'ului. 9ntre secolele al ;I8lea "i al ;III8lea,
4ccidentul a *nceput s se de#.olte, prelu+nd elemente de la ci.ili#a'iile bi#antin "i
islamic. 9n aceea"i perioad On$aria, Polonia, 'rile scandina.e "i baltice au 2ost
con.ertite la cre"tinismul occidental, iar 2rontiera estic a acestei ci.ili#a'ii a 2ost stabilit
acolo unde ea se a2l "i ast#i.
Treptat, 4ccidentul *"i e(ercit in2luen'a asupra tuturor celorlalte ci.ili#a'ii, unele,
precum cele andine "i me#oamericane, 2iind practic suprimate, altele subu$ate,
coloni#ate, *n2r+nte "i umilite. Islamul, care timp de c+te.a secole s8a situat *n 2runtea
istoriei, a 2ost subordonat in2luen'ei occidentale, ca "i C:ina sau India. =Dumai ci.ili#a'ia
rus, apone# "i etiopian, toate trei $u.ernate de autorit'i imperiale e(trem de
centrali#ate, au 2ost capabile s re#iste atacului occidental "i s8"i men'in o semni2icati.
e(isten' independent. Patru sute de ani rela'iile interna'ionale au constat *n
subordonarea altor societ'i de ctre ci.ili#a'ia occidental.>
1?,
&ceast impresionant
e(pansiune a a.ut di.erse cau#e, dar, *n opinia lui <untin$ton, sursa principal a 2ost de
natur te:nolo$ic. 9ntr8o mare msur, pro$resul 4ccidentului a depins de e(erci'iul
2or'ei. &cest lucru este uitat de occidentali, dar nu "i de ceilal'i.
9n secolul al ;;8lea e(pansiunea 4ccidentului a *ncetat "i o dat cu declinul su a
*nceput "i re.olta *mpotri.a sa. !l mai e(ercit *nc o semni2icati. in2luen' asupra altor
ci.ili#a'ii, dar mai mult ca reac'ie 2a' de ceea ce se *nt+mpl *n cadrul acestora. 3ate
certe, pe care <untin$ton le inserea# *n cartea sa, atest 2aptul c 4ccidentul este o
ci.ili#a'ie *n declin. Puterea sa politic, militar, economic "i "tiin'i2ic este *n scdere
2a' de cea a altor mari ci.ili#a'ii. 9n mod parado(al, .ictoria sa *n /#boiul /ece a
*nsemnat de 2apt s2+r"itul domina'iei mondiale a ci.ili#a'iei occidentale. 9n special
societ'ile asiatice s2idea#, din multe puncte de .edere, 4ccidentul. &ceste sc:imbri *n
raportul mondial de putere conduc, spune <untin$ton, la o a2irmare cultural sporit a
1?,
I"idem, p. 12813.
3
societ'ilor nonoccidentale "i la o sporit respin$ere a culturii europene. 3ar declinul
4ccidentului, ne asi$ur <untin$ton, este un proces lent, care poate dura mai bine de
patru secole, c+t a 2ost ne.oie pentru ascensiunea sa. Onii autori consider c ci.ili#a'ia
occidental a atins apo$eul *n urul anului 1?JJ. 3e alt2el aceasta este "i perioada *n care
declinul repre#int o tem de pro2und medita'ie "i subiect a numeroase cr'i "i studii.
'eclinul 9ccidentului, celebra carte a lui 5pen$ler, a aprut *n 1?1F, dar a 2ost
conceput, con2orm mrturiei autorului, mai de.reme. 5uccesul ei enorm este
simptomatic pentru interesul "i poate *n$riorarea unui public lar$ 2a' de decderea unei
ci.ili#a'ii at+t de $lorioase.
3eclinul treptat al 4ccidentului 2a.ori#ea# procesul de rena"tere a altor ci.ili#a'ii.
-alorile "i institu'iile sale au 2ost atracti.e pentru cei din alte spa'ii culturale, 2iindc ele
erau .#ute drept surs de putere "i de prosperitate. &st#i o asemenea concep'ie nu mai
este acceptat *n sud8estul &siei. =0ocuitori acestei re$iuni nu atribuie de#.oltarea lor
economic impresionant mportului culturii occidentale, ci mai de$rab aderen'ei acestei
culturi la propria lor cultur. !i a2irm c au reu"it deoarece sunt di2eri'i 2a' de
occidentali.>
1?1
Mai mult dec+t at+t, uni.ersalismul ci.ili#a'iei occidentale tinde s 2ie
*nlocuit cu cel asiatic. Te#a con2orm creia =.alorile asiatice sunt .alori uni.ersale "i
.alorile europene sunt doar europene>, .e:iculat tot mai des, a aprut ca o consecin'
2ireasc a cre"terii *ncrederii *n sine a &siei de 5ud8!st, "i repre#entarea culturii
occidentale *n termeni tot mai ne$ati.i.
Du pu'ine sunt criticile aduse teoriei lui <untin$ton, *ns dincolo de acestea, concep'ia sa
=repre#int una din cele mai in2luente teorii despre comunicarea intercultural.>
1?F
&cest
*nceput de secol nu este numai o epoc a con2lictului culturilor "i ci.ili#a'iilor, ci "i una a
dialo$ului dintre acestea. =Comunicarea intercultural trece drept premisa esen'ial a
coe(isten'ei pa"nice a culturilor.>
1??
0I. Probleme ale .ntlnirii cu o cultur strin
0I.1. Competen+a intercultural
=Competen'a intercultural, tot mai cutat pia'a muncii, a de.enit *n ultimele decenii *n
toate domeniile pro2esionale "i par'ial *n a2ara acestora un conce!t/cheie al calificrii.>
2JJ
Du *nt+mpltor sunt tot mai numeroase mani2estrile "tiin'i2ice despre competen'a
intercultural, ca "i pro$ramele de studiu "i institutele de cercetare orientate cu precdere
spre aceasta. Competen'a intercultural, se a2irm de ctre maoritatea speciali"tilor,
repre#int un moment esen'ial al oricrei cali2icri pro2esionale a secolului al ;;I8lea.
Competen'a intercultural este capacitatea unei persoane de a de a comunica adec.at "i
de a ac'iona e2icient *n raport cu o persoan marcat de o cultur strin. &ceasta
presupune *n'ele$erea sistemului de .alori al =strinului>, empati#area cu el, cunoa"terea
nu numai a limbii acestuia, ci "i semni2ica'ia $esturilor, a mimicii, a intona'iei, a
simbolurilor esen'iale ale culturii sale. Competen'a intercultural are o latur co$niti. "i
1?1
I"idem, p. 133.
1?F
<ans8BEr$en 0EsebrinG, Interkulturelle Kommunikation. Interaktion, Fremdahrnehmung,
Kulturtransfer, Met#ler -erla$, 5tutt$art H Ieimar, 2JJ5, p. 3J.
1??
I"idem, p. 31.
2JJ
I"idem, p. ?.
3
una a2ecti..
2J1
!(ist persoane care e(celea# pe una din aceste laturi, *ns e(perien'a
intercultural este 2undamentul oricrui tip de competen' intercultural.
Ca orice 2acultate a su2letului omenesc, competen'a intercultural poate 2i sporit prin
educa'ia intercultural, a crei problematic este a#i intens de#btut pe plan
interna'ional. 9n sens lar$, educa'ia intercultural este o prelucrare a =e(perien'ei de .ia'
interculturale>
2J2
care poate 2i dob+ndit prin turism, sc:imburi academice "i oricare alt
2orm de contact cu atmos2era unei culturi strine. 9n sens restr+ns, educa'ia intercultural
este o 2orm or$ani#at de dob+ndire a competen'ei interculturale. 3e la $rdini'ele
bilin$.e, care au ca scop nu doar *nsu"irea unei limbi ci "i asimilarea unei culturi strine
"i p+n la studiile doctorale "i postdoctorale *n strintate, cele mai multe sisteme de
*n.'m+nt din !uropa .i#ea# "i 2ormarea competen'ei interculturale. !tapele acestui
proces, a"a cum sunt ele sinteti#ate de <ans8BEr$en 0EsebrinG, *n lucrarea sa
Interkulturelle Kommunikation. Interaktion, Fremdahrnehmung, Kulturtransfer, sunt
urmtoareleC
1. Etnocentrismul ca pre'uire *n e(ces a propriei identit'i culturale *nso'it de re$ul
de nerecunoa"terea ade.ratelor .alori ale altor culturi.
2. 3ten#ia acordat unei culturi strine "i repre#entan'ilor ei.
3. Com!rehensiunea sau capacitatea de a interpreta adec.at .alorile "i simbolurile
altor culturi.
4. 3cce!tarea sau predispo#i'ia de a respecta di2eren'ele culturale, c:iar "i cele care
sunt 2undamental opuse propriilor noastre repere a(iolo$ice.
5. 3!recierea sau respectul pentru alte .alori "i standarde culturale, p+n la o
anumit 2orm de identi2icare cu ele.
,. 3do!tarea inten#ionat a .alorilor, standardelor culturale "i sistemelor de
simboluri ale =celuilalt>
2J3
.
9n ultim instan', procesul de educa'ie intercultural detrermin trecerea de la o prea
mare concentrare asupra propriei culturi, de la etnocentrism, la toleran' "i respect pentru
culturile strine, la etnorelati.ism.
2J4
0I.2. 6tereotipuri &i pre$udec+i
9n procesul sociali#rii omul *"i 2ormea# anumite repre#entri sau ima$ini despre alte
culturi "i popoare. =Ima$inea unui popor repre#int totalitatea trsturilor care8i .in *n
minte unei persoane atunci c+nd se $+nde"te la acel popor.>
2J5
&ceste ima$ini pot 2i 2oarte
elaborate sau e(trem de simple, limit+ndu8se la c+te.a trsturi. &semenea ima$ini
simpli2icate despre anumite popoare, etnii, sau $rupuri se numesc ima$ini stereoti!e sau
stereoti!uri. &"adar, stereotipul este o =2orm de $+ndire ri$id "i super2icial, un cli"eu
cultural, o repre#entare despre ceilal'i dup cate$orii stabilite a priori.>
2J,
Con2orm altei
2J1
I"idem, p. 1J.
2J2
I"idem, p. ,,.
2J3
C2. I"idem, p. ,?.
2J4
C:ristop: I. MarmeUer, Interkulturelles *anagement und Lernstile. Studierende und Fhrungskr-fte in
Frankreich, 'eutschland und Fue"ec, Campus -erla$, 7ranG2urt am Main, 2JJJ, p. 3J2
2J5
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 1JF.
2J,
<er.S Carrier, 'i)ionario della cultura. .er lGanalisi culturale e lHincultura)ione, 0ibreria !ditrice
-aticana, Cittf del -aticano, 1??1, p. 3?1.
3
de2ini'ii, =un stereotip este e(presia .erbal a unei con.in$eri cu pri.ire la o $rupare
social sau la o persoan ca membru al acesteia. !l are 2orma lo$ic a unui enun' care
atribuie sau contest *ntr8un mod neusti2icat, simpli2icator "i $enerali#ator, cu o tendin'
emo'ional8.alori#atoare, unei clase de persoane anumite calit'i sau modalit'i de
comportament.>
2J1
9n orice cultur e(ist numeroase stereotipuri despre alte na'iuni "i popoare, numite
heterostereoti!uri, dar "i despre ea *ns"i, numite autostereoti!uri. =9n plus, e(ist
repre#entri stereotipe despre ce anume stereotipuri credem noi c au alte popoare despre
noi.>
2JF
5e pune *ntrebarea, *n ce msur stereotipurile se a2l *ntr8un anumit acord cu
realitatea la care se re2er, 2iindc, spre deosebire de preudec'i, ele au 2orma lo$ic a
unui enun'. !le 'in, a"adar, de o anumit 2orm de cunoa"tere, de aceea unii autori le8au
numit =scurtturi co$niti.e,>
2J?
*ns p+n acum nu s8a auns la o conclu#ie 2erm cu
pri.ire la .aloarea acestei =cunoa"teri>. &numi'i cercettori sunt de prere c
stereotipurile at trebui s con'in cel pu'in =un s+mbure de ade.r>, *n .reme ce al'ii aduc
ar$umente *n 2a.oarea ideii c ele sunt construc'ii mentale complet 2alse sau pur
2ic'ionale.
21J
9n .ia'a lor de #i cu #i, oamenii nu sunt con"tien'i nici de heterostereoti!uri, nici de
autostereoti!uri, acestea 2unc'ion+nd la ni.el mental ca ni"te =sc:eme de percep'ie>
211
. 9n
msura *n care stereotipurile se comport ca un creteriu de selec'ie percepti., contribuie
ast2el la *ntrirea con.in$erii oamenilor *n =ade.rurile> lor despre ceilal'i "i despre ei
*n"i"i.
5tereotipurile sunt repre#entri 2oarte stabile, *ns nu de2initi.e. !le se sc:imb la
inter.ale mari de timp sau *n urma unor e.enimente cu mare impact asupra publicului.
5pre deosebire de stereotipuri, unde accentul cade pe latura co$niti., c:iar dac este
.orba de o cunoa"tere minimal, de cele mai multe ori eronat, !re1udec#ile sunt ni"te
aprecieri, ni"te 1udec#i de +aloare despre alte popoare preluate 2r un e(amen critic din
ima$inarul colecti.. 4 ast2el de apreciere este *nso'it de =o atitudine de respin$ere sau
ostil 2a' de o persoan care apar'ine unui anumit $rup pentru simplul 2apt c ea apar'ine
acelui $rup "i pentru c se presupune c ea ar a.ea calit'ile reprobabile care se atribuie
$rupului respecti..>
212
Ca "i stereotipurile, preudec'ile sunt dob+ndite *n procesul de sociali#are.
0I.. 7ocul cultural
5entimentul de pro2und de#orientare pe care8l trie"te o persoan la *nt+lnirea cu o
cultur strin este desemnat *n literatura de specialitate drept g"oc cultural>. !l
repre#int o e(perien' traumati#ant pe care au descris8o e(ploratorii "i misionarii care
au auns *n locuri *n care se .orbeau limbi complet necunoscute lor, unde obiceiurile "i
2J1
O. huast:o22, So)iales ,orurteil und Kommunikation, 7ranG2urt am Main, 1?13, p. 31.
2JF
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 11J.
2J?
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. ,2F.
21J
C2. )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 11J.
211
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. ,2F.
212
/. Mer$ler, H M. 5i(, Stereot>!e und ,orurteile, apud )er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 11,.
3
tradi'iile erau stranii.
213
=6ocul cultural este ceea ce se *nt+mpl c+nd un cltor se
pomene"te deodat *ntr8un loc unde =da> poate sa *nsemne =nu>, unde =pre'ul 2i(> e
supus tocmelii, unde a 2i lsat s a"tep'i *n anticamera unui birou nu repre#int un moti.
de suprare, unde r+sul poate s *nsemne m+nie. !ste ceea ce se *nt+mpl c+nd re$ulile
psi:olo$ice 2amiliare, care8l aut pe indi.id s e(iste *ntr8o societate, sunt deodat
anulate "i *nlocuite cu altele care apar ciudate sau de ne*n'eles>
214
.
6ocul cultural desemnea#, de asemenea, e2ectul disturbator pe care8l produc sc:imbrile
prea rapide ale societ'ii asupra persoanelor insu2icient pre$tite pentru a se adapta.
g!2ectele "ocului cultural pot 2i mai mult sau mai pu'in $ra.e C de#orientarea, an(ietatea,
(eno2obia, alienarea.>
215
&ceste e2ecte sunt resim'ite c:iar "i de repre#entan'ii unor culturi
care s8au impus ele *nsele *n *ntrea$a lume. =7enomenul de "oc cultural e(plic *ntr8o
mare msur sentimentele de *nstrinare, de#orientare "i 2rustrare care *i c:inuie pe
americani c+nd au de8a 2ace cu alte societ'i. !l pro.oac o *ntrerupere a comunicrii, o
interpretare $re"it a realit'ii, o incapacitate de adaptare.>
21,
3in perspecti.a didacticii interculturale "ocul cultural este go reac'ie de de#rdcinare, "i
c:iar *n mai mare msur de 2rustrare sau de respin$ere, de re.olt "i de an(ietateQ \ pe
scurt, , o e(perien' emo'ional "i intelectual care apare la cei care, sco"i din conte(tul
lor printr8o *nt+mplare sau din moti.e pro2esionale, sunt pu"i *n situa'ia de a trebui s
aborde#e *ntr8un 2el strinulQ &cest "oc este un miloc important de con"tienti#are a
propriei identit'i sociale, *n msura *n care este re$+ndit "i anali#at.
211
Maoritatea
cercettorilor acestui 2enomen iau *n considerare "i consecin'ele po#iti.e pe care le poate
a.ea "ocul cultural asupra personalit'ii.
Trebuie remarcat 2aptul c o reac'ie de tip "oc cultural se produce numai c+nd distan'a
cultural dep"e"te o anumit limit. On $erman care .i#itea# pentru prima dat 7ran'a,
5pania sau Italia nu poate 2i "ocat de *nt+lnirea cu aceste culturi, *n sc:imb *ntr8o
cultur asiatic sau a2rican s8ar putea con2runta cu aspecte complet necunoscute, *n 2a'a
crora tririle sale ar putea cpta aspectul unui "oc cultural. Printre simptomele acestuia
se numr "i o aten'ie e(a$erat 2a' de alimentele din 'ara $a#d, :ipersensibilitate 2a'
de cele mai ne*nsemnate maladii "i dureri, re'ineri maore *n a stabili contacte cu
localnicii.
21F
=9n $eneral, 2enomenul ="ocului cultural nu poate 2i dec+t cu di2icultate
e(primat descripti. "i conceptual. Probabil c acesta este principalul moti. al 2aptului c
cercetarea din cadrul "tiin'elor sociale a auns doar la pu'ine conclu#ii 2erme despre
acesta.
21?
3up opinia lui )er:ard Malet#Ge, rm+n *nc desc:ise *ntrebri cum ar 2iC
=Care sunt persoanele care triesc un "oc cultural "i care nuK 6i de ceK C+t de mult
durea# un "oc culturalK Ce se poate 2ace pentru a dep"i mai repede "oculK Printr8o bun
pre$tire pentru strintate poate 2i redus sau c:iar e.itat "ocul culturalK>
22J
5 remarcm, *n primul r+nd, c unele *ntrebri din cele de mai suns sunt pur retorice.
!.ident c, de pild, *n.'+nd limba 'rii $a#d, adaptarea .a 2i mai u"oar. 9n al doilea
213
C2. <er.S Carrier, 'i)ionario della cultura. .er lGanalisi culturale e lHincultura)ione, 0ibreria !ditrice
-aticana, Cittf del -aticano, 1??1, p. F1.
214
&l.in To22ler, Iocul +iitorului, Mucure"ti, 1?13, pp., 22823.
215
Ibidem, p. F2.
21,
&l.in To22ler, o!. cit., p. 23.
211
)illes 7erreol, )uU BucTuois, o!. cit., p. 3,?.
21F
)er:ard Malet#Ge, o!. cit., p. 1,,
21?
I"idem
22J
I"idem, pp. 1,,81,1.
4
r+nd, conceptul de ="oc cultural desemnea# un comple( de 2actori subiecti.i, o trire,
o reac'ie personal la standarde culturale radical di2erite de cele din 'ara de ori$ine. 9n
apari'ia "i dep"irea *ntr8o anumit 2orm a unui "ocul cultural contribuie nu numai
distan'a cultural, ci "i personalitatea *n#estrat cu o anumit sensibilitate. 3ac aceasta
este dublat de un e(traordinar talent, atunci "ocul cultural poate de.eni sursa unor mari
crea'ii. 9nt+lnirea "ocant cu o alt cultur a constituit un e.eniment maor *n procesul
de crea'ie al unor autori precum Paul )au$uin, )ibbon, !mil Cioran. Du oricine de.ine ,
cel pu'in *ntr8o anumit msur, creator la *nt+lnirea cu o alt cultur, *nc+t !minescu
a.ea tot dreptul s se adrese#e ast2el celui care, *ntors din 4ccident, la to.ar"ii si
spune .eninoasele8i nimicuri C Ce a scos din .oi &pusul, cnd nimic nu e de scosK
3incolo de impulsurile creatoare pe care le poate st+rni impactul cu o cultur strin, "i
care sur.in, totu"i, *n ca#uri e(cep'ionale, 2oarte mul'i oameni sunt trans2orma'i *n sens
po#iti. *n urma unor asemenea e(perien'e. !i de.in mai luci#i 2a' de cultura 'rii de
ori$ine, preiau insesi#abil anumite concepte din cultura 'rii $a#d, de.in mai toleran'i.
9ns contactul cu o cultur strin nu $arantea# totu"i o sc:imbare po#iti., nici dup ce
"ocul cultural a 2ost dep"it. Ima$inile ne$ati.e "i atitudinile depreciati.e, constat
)er:ard Malet#Ge, *i 2olosesc adesea indi.idului ca mecanisme de autoaprare "i ca atare
ale nu numai c sunt pstrate "i aprate cu *n.er"unare, ci persoana *n cau# percepe
selecti. doar acele 2enomene care8i con2irm "i8i *ntresc preudec'ile.
221
3e2ni'ia conceptului de g"oc cultural> presupune o anumit *n'ele$ere a culturii. )eert
<o2stede a 2ormulat o de2ini'ie a culturii des in.ocat ast#i C Cultura este so2tVare o2
t:e mind
222
, a"adar o pro$ramare mental care se presupune c8l aut pe 2iecare
membru al societ'ii s ac'ione#e e2icient *n cadrul ei. 9n opinia lui <o2stede cultura
cuprinde, pe l+n$ .alori ele.ate, "i o mul'ine de lucruri obi"nuite ale .ie'ii, precum
2ormele de salut, masa, e(punerea sau ascunderea emo'iilor, distan'a corporal 2a' de
ceilal'i, etc. 9n orice societate, toate acestea sunt re$late cultural, sunt controlate "i
procesate de un 2el de so2tVare . 3in aceast perspecti. g"ocul cultural> este o reac'ie
mental "i emo'ional la un so2tVare strin. Du se spune *n 2a'a unei situa'ii sau unor
lucruri nea"teptate C am rmas blocat K 7iin'a noastr rm+ne blocat atunci c+nd nu
recunoa"te so2tVare 8ul strin. 3istan'a cultural poate 2i e(plicat *n aceea"i termeni C
cu c+t so2tVare 8ul strin este mai *ndeprtat de al meu, cu at+t distan'a cultural este
mai mare.
0I.!. "ransferul cultural
Prin =trans2er cultural> este desemnat procesul de transpunere dintr8o cultur *n alta a
=in2orma'iilor, discursurilor, te(telor, ima$inilor, institu'iilor "i modalit'ilor de
ac'iune.>
223
&cest proces se mai nume"te "i =trans2er intercultural> "i cuprinde, pe l+n$
elementele in.ocate mai sus, "i =dimensiunea cultural a trans2erului obiectelor,
produselor "i bunurilor de consum. Procesele de trans2er cultural pot atin$e toate
dimensiunile pe care le cuprinde conceptul antropolo$ic al culturii>
224
, deci .alorile,
ritualurile, eroii "i simbolurile.
221
I"idem, p. 112.
222
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 11.
223
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 12?.
224
I"idem.
4
3e"i sinta$ma =trans2er cultural> este de dat recent, 2enomenul pe care8l desemnea# a
2ost o constant a istoriei. 9ntr8o anumit 2orm, toate culturile au 2cut sc:imb de .alori
"i de bunuri, de idei "i de institu'ii, *ns *n lumea contemporan trans2erul cultural a
cptat propor'ii planetare. Trans2erul cultural cuprinde trei momenteC procesul de
selec'ie, de mediere "i de receptare.
225

Procesul de selec'ie cuprinde ale$erea obiectelor care .or 2i trans2erate *ntr8o alt cultur.
3e e(emplu, =din produc'ia de carte a unui spa'iu cultural % cum ar 2i cel de limb
2rance# % este ales de 2iecare dat doar un mic se$ment pentru traduceri>.
22,
Du doar *n
ca#ul traducerilor, ci *n oricare alt 2orm de trans2er cultural se pune problema ale$erii
unui numr restr+ns de elemente =trans2erabile>.
Trans2erul cultural se reali#ea# 2ie prin ini'iati. personal @urnali"ti independen'i,
traductori, etcA, 2ie prin institutele de mediere cultural @institute culturale de stat,
departamente de politici culturale ale ministerelor de e(terne, di.erse institu'ii culturale
interna'ionale, posturi de tele.i#iune precum =&rte>A, sau, *n al treilea r+nd, prin mass8
media.
221
Procesul de receptare const *n inte$rarea sau asimilarea *ntr8o anumit msur a tot ceea
ce constituie obiect al unui trans2er cultural. 9n literatura de specialitate sunt distinse cinci
2orme de receptare interculturalC
1. Trans!unerea este o 2orm de trans2er cultural care urmre"te redarea c+t mai
2idel a ori$inalului *ntr8o alt cultur.
22F
Traducerea se *ncadrea# *n aceast
2orm, dac 2acem abstrac'ie de 2aptul c *n special *n ca#ul te(telor 2iloso2ice "i
literare transpunerea *ntr8o alt limb este "i o interpretare.
2. Imita#ia cuprinde totalitatea 2ormelor de =crea'ie epi$onal>
22?
, *n care =modelul
lin$.istic "i cultural strin rm+ne u"or de recunoscut *n crea'ia proprie. !(emple
pentru aceasta sunt *n domeniul literar imita'ia romanelor istorice dup modelul
lui Ialter 5cott *n toat !uropa, cum este ca#ul lui -ictor <u$o.>
23J
Tot *n
domeniul imita'iei intr "i emisiuni T- tip TalGs:oVs, 2ilme tip Iestern sau, =*n
domeniul economic, imita'ia metodelor "i practicilor de mana$ement de 2actur
american *n alte culturi, *ncep+nd cu anii L4J ai secolului trecut.>
231
3. Forme de ada!tare cultural sunt acele modi2icri pe care le su2er obiectele
culturale *n procesul de receptare, de pild titlul unei cr'i. Titlul romanului lui
5amuel Mutler, The Wa> of 3ll Flesh a 2ost tradus *n limba rom+n prin Ii tu +ei fi
#rCn. Dumeroase 2orme de adaptare intercultural pot 2i *nt+lnite *n domeniul
reclamei. 3e pild, aceea"i ima$ine a unui produs destinat publicului 2rance# este
*nso'it de un te(t care pune accentul pe trire, pe emo'ie, pe aspectele estetice, *n
.reme ce te(tul $erman al reclamei este mai obiecti., centrat pe in2orma'ii.
232
225
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 132.
22,
I"idem.
221
I"idem, p. 133.
22F
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 134.
22?
Mernd NortlXnder, 2egren)ung : Entgren)ung. Kultur/ und Wissenstransfer in Euro!a, *nC 0ot:ar
Bordan H Mernd NortlXnder @<$.A, <ationale ;ren)en und internationaler 3ustausch. Studien )um Kultur/
und Wissenschaftstransfer in Euro!a, DiemeUer -erla$, TEbin$en 1??5, p. F.
23J
<ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., p. 134.
231
I"idem.
232
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., pp. 1348135.
4
4. Comentariile. =Trans2erul intrercultural de te(te, discursuri, practici "i institu'ii
este adesea *nso'it de anumite 2orme de comentariu.>
233
&cestea au rolul de a
su$era publicului o anumit interpretare.
5. ?ece!tarea !roducti+ cuprinde 2ormele de *nsu"ire creatoare a bunurilor
culturale strine. ?emake8ul, spre a lua un e(emplu din lumea 2ilmului, 2ace partte
din aceast cate$orie. 3e asemenea, =numeroasele 2orme de remodelare
intercultural, re8conte(tuali#are @?e/Konte8tualisierungA "i reinterpretare a
obiectelor culturale, discursurilor "i practicilor, care sunt desemnate *n $eneral
prin conceptele de =/ecUcla$e culturel> "i =Cultural /ecUclin$> pot 2i *n'elese ca
procese de receptare producti..>
234
0I.#. 6tandarde culturale
Conceptul de standars cultural a 2ost introdus spre a da mai mult ri$oare cercetrii
di.erselor aspecte ale comunicrii interculturale. &cele .alori, norme, re$uli "i atitudini
*ntr8o cultur care modelea# percep'ia, $+ndirea udec'ile "i ac'iunile membrilor ei cu
pro.ire la *ntre$ul domeniu al interac'iunii dintre oameni sunt desemnate drept standarde
culturale centrale. Prin urmare, standardele culturale sunt re$ulile de oc speci2ice ale
.ie'ii sociale *ntr8o cultur.
235
Cunoa"terea standardelor culturale este esen'ial pentru *mbunt'irea comunicrii
interculturale,
23,
2iindc ele sunt re$uli sociale, con.en'ii. &le(ander T:omas de2ine"te
acest concept ast2el C Prin standarde culturale se *n'ele$e toate 2ormele de percep'ie,
$+ndire, .aloare "i ac'iune care sunt pri.ite de maoritatea membrilor unei anumite culturi
pentru ei *n"i"i "i pentru ceilal'i ca normale, de la sine *n'elese, tipice "i obli$atorii. &t+t
comportamentul propriu, c+t "i cel strin, este apreciat "i re$lat pe ba#a acestor standarde
culturale centrale.
231
&mbele de2ini'ii citate mai sus se re2er la standardele culturale
centrale. 9n cadrul cercetrii interculturalit'ii se distin$ trei 2orme de standarde
culturale C *n primul r+nd, cele centrale, apoi, standarde culturale speci2ice, care
ac'ionea# doar *ntr8un anumit domeniu "i, *n al treilea r+nd, standarde culturale
conte(tuale.
23F
Indi.i#ii sunt sociali#a'i *n anumite standarde culturale ast2el *nc+t ei nu
sunt con"tien'i de ele p+n *n momentul *n care nu se con2runt cu cele ale unei culturi
strine. 9n mai multe proiecte de cercetare standardele culturale au 2ost descoperite pe
ba#a interac'iunilor care s8au des2"urat *n mod problematic. !le au 2ost, ca s spun
ast2el, descoperite inducti., ca dia$no#e ale problemelor de comunicare aprute.
23?
Pentru e(empli2icare, redm c+te.a standarde culturale c:ine#e *n paralel cu cele
$ermane, a"a cum au 2ost ele sistemati#ate de <ans BEr$en <erin$er, *n lucrarea
Interkulturelle Kommunikation. ;rundlagen und Kon)e!teC
233
I"idem, 13,.
234
I"idem, p. 13F.
235
/., MarGoVsGU H &., T:omas, Studienhal"er in 'eutschland / Interkulturelles 9rientierungstraining fr
amerikanische Studenten, Schler und .raktikanten, <eidelber$, 1??5, p. 1.
23,
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 1?4.
231
&le(ander T:omas, ,on der fremdkulturellen Erfahrung )ur interkulturellen 7andlungskom!eten), *n
.olC Interkulturalit-t. ;rund!ro"leme der Kultur"egegnung, ed. cit., pp. 233 8 234.
23F
C2. <ans8BEr$en 0EsebrinG, o!. cit., pp. 1?.
23?
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 1F2.
4
1. ;uan8i, care se traduce *n limbile europene prin sistem de rela#ii, *ns acoper un
domeniu mult mai .ast dec+t indic aceast sinta$m, domeniu care se *ntinde de la cel
pro2esional p+n la cel se(ual.
24J
=4 asemenea re'ea este mai important *ntr8o societate
colecti.ist dec+t *ntr8una indi.idualist. &ceasta este ad+nc *nrdcinat *n lumea
c:ine# @prima atestare *n urul anului 5JJ *.e.n.A. To'i su.eranii C:inei p+n la comuni"ti
au constituit asemenea re'ele, care adesea sunt pri.ite la noi drept corup'ie. ;uan8i este
durabil, deseori pstr+ndu8se o .ia' *ntrea$. !l obli$ la autor "i la a 2i de partea
cui.a.>
241
9n cadrul unui ;uan8i, preci#ea# <ans BEr$en <erin$er, rela'iile 2unc'ionea# *n
urmtorul modC =& *l cunoa"te pe M, patronul restaurantului, M *l are ca c:elner pe C, sora
lui C, s8i spunem 3, este cstorit cu !, patron al unui atelier mecanic... Prin urmare, !
'ine "i el de ;uan8i, de aceea & poate s8"i lase ma"ina la reparat la !.>
2. Tactul. !ste cunoscut 2aptul c *n cadrul unor discu'ii cu o mi# precis, c:ine#ii nu
trec niciodat direct la subiect. =!i mai de$rab *"i re#er. mult timp pentru a pune la
punct di2erite strate$ii care au ca scop e.itarea unei di#armonii.>
242
Iat un e(empluC On
urnalist britanic a primit urmtorul rspuns scris de la un #iar din capitala C:inei, la care
trimisese spre publicare un articolC =&m citit manuscrisul 38.oastr cu o nemr$init
satis2ac'ie. 3ac am da publicit'ii contribu'ia 38.oastr, ne8ar 2i imposibil *n .iitor s
publicm o lucrare de un ni.el mai sc#ut. 3ar pentru c e de neima$inat ca *n urmtorii
o mie de ani s mai primim ce.a de .aloare comparabil, suntem ne.oi'i, cu prere de
ru, s . returnm di.ina 38.oastr lucrare.>
243
Dumai cunosc+nd standardele culturale c:ine#e po'i interpreta cum se cu.ine o asemenea
reac'ie.
5tandardele culturale $ermane sunt *n multe pri.in'e cu totul di2erite. Iat dou dintre
cele pre#entate de doi cecettori pentru studen'ii americani din )ermaniaC
1. 4rientarea dup re$uli. =Pentru orice e(ist o re$ul a crei respectare este
considerat ce.a de la sine *n'eles.>
244
&cest standard al culturii $ermane este de alt2el
cunoscut de oricine, 2iind totodat un stereotip n *ntrea$a lume. !ste e.ident c *ntr8o
cultur *n care re$ula unanim acceptat este s2+nt, un sistem de rela'ii de tip ;uan8i
nu s+ar putea na"te niciodat. &ceasta nu *nseamn c *n realitate absolut to'i
$ermanii respect acest standard cultural. !(ist "i *n )ermania anumite sisteme de
rela'ii apropiate ca tip de ceea ce *n /om+nia se numesc =pile> "i care *n $erman, *n
ar$on, se numesc =-itamin M.>, de la =Me#ie:un$en> @rela'iiA, dar acestea repre#int
e(cep'ia care *ntre"te re$ula.
2. Comunicarea interpersonal direct. =&spectul de con'inut al comunicrii are
prioritate 2a' de aspectul rela'ional.>
245
&cest standard cultural $erman este, de
asemenea, cunoscut. 3eseori acest aspect a 2ost interpretat ca lips de maniere.
Diet#sc:e 2cea urmtoarea remarcC =)ermanului *i place =2ranc:e'ea> "i
=bonomia>C c+t e de comod s 2ii 2ranc "i bonom]>
24,
24J
I"idem, p. 1F4.
241
I"idem.
242
I"idem, p. 1F5.
243
I"idem.
244
/., MarGoVsGU H &., T:omas, o!. cit., p. ,F.
245
I"idem, p. 53.
24,
7riedric: Diet#sc:e, 'incolo de "ine %i de ru, !ditura <umanitas, Mucure"ti, 1?22, p. 1,F.
4
On standard cultural este un etalon pentru apreciere, ac'iune, comportament, Con2orm
standardelor culturale c:ine#e po'i 2i apreciat ca 2iind nepoliticos de direct *ntr8o anumit
discu'ie, *n .reme ce $ermanii, con2orm etaloanelor lor culturale te consider e(cesi. de
prudent *n e(primare.
5e pune *ntrebarea, care este raportul dintre standarde culturale "i stereotipuriK Oneori ele
coincid. On anumit stereotip se do.ede"te a 2i un standard cultural, precum cele $ermane
le$ate de ordine "i de respectarea strict a re$ulilor. &t+t un standard cultural, c+t "i un
stereotip repre#int o reducere a unei realit'i comple(e la ce.a tipic, spre a constitui un
miloc e2icient de orientare *n cadrul unei culturi. 3i2eren'a const *n 2aptul c elementul
tipic pe care8l repre#int standardul cultural este re#ultatul unei cercetri "tiin'i2ice, al
anali#ei "i al re2lec'iei, ceea ce nu se poate spune despre stereotip.
241
&cesta din urm doar
din *nt+mplare s8ar putea s corespund *ntr8o anumit msur realit'ii la care se re2er.
5tereotipurile au *n ele *ntotdeauna ce.a polemic. !le sunt elemente de di2eren'iere *ntre
ceea ce este propriu "i ceea ce este strin cu o puternic *ncrctur emo'ional. 9n tot
ceea ce a2irmm =stereotipic> despre ceilal'i, este .orba "i despre noi *n"ine. 9n sc:imb,
standardele culturale sunt neutre din punct de .edere a(iolo$ic "i emo'ional, asemeni
oricrui concept "tiin'i2ic.

241
<ans BEr$en <erin$er, o!. cit., p. 1?,.
4