LITERATURA SI OPERA LITERARA

1)Literatura
2)Literatura si conceptul de literatura
3)Opera literara
4)Imaginea artistica
1)Literatura(cuvantdin latinescul litera=litera,scriere)defineste totalitatea scrierilor dintr-o
limba si din toate domenileIn acest sens vorbim de literature artistica(beletristica),literatura
stiintifica de specialitateIn sens restrans prin literatura intelegem totalitatea creatilor literare
beletristice ,ce repre!inta arta cuvantului reali!ata prin valorificarea functiei e"presive a
limbii
2)Literatura este o arta a cuvantului(cuvantul #arta$ vine din latinescul ars-artis care in
sensul larg al cuvantului denumeste o activitate specifica omului care are drept
scop,producerea unor valori estetice si care foloseste mi%loace de e"primare cu caracter
specificLiteratura este o arta a cuvantului ca dansul,picture,sculptura&rtele se deosebesc
intre ele dupa materialul folosit si dupa tipul de comunicareLiteratura nu este posibila decat
in interiorul actului de comunicare nonverbale pe cand celelalte arte au in comun
comunicarea nonverbala si imagini nonverbale
3)Opera literara este o lucrare originala cu valoare estetica ce crea!a un univers imaginar si
coerent prin valorificarea tuturor valentelor limba%ului artistic
4)Imaginea artistica Orice opera artistica fiind produs al fanta!iei creatoare are la ba!a
imaginea artisticaImaginea artistica este modalitatea prin care arta isi e"ercita functia de
cunoastere'rin ea se reali!ea!a reflectarea artistica a realitatii prin cuvantul
culorii,sunete,etc(a este produsul imaginatiei creatoare care presupune crearea
noului,reali!area unui univers fictiv al operei sale pentru o forma
unica,inconfundabilaImaginatia creatoare inseamna fanta!ie,capacitate propie artistului

referatclopotelro
REALITATE SI !I"TIU#E I# OPERA LITERARA
)e!ultatul procesului imaginativ este $ictiunea &cest concept este re!ultatul unui proces
imaginativ care presupune utili!area unor elemente din realitate pentru crearea unei lumi noi
care nu se suprapune,nu se confunda cu realitatea ci o recrea!a,o concurea!a
In opera literara fictiunea se impleteste cu realitatea*criitorul recrea!a realitatea care este
transfigurata prin prisma autorului,conform propriei sale vi!iuni artistice
%i&iunea artistica Orice autor are propia sa vi!iune,modul sau propriu de a-si imagina
lumea,asa cum re!ulta din insasi opera sa&ceasta perspectiva proprie oricarui scriitor se
numeste vi!iune artistica
Te'tul $ictional
Trasaturile te'tului $ictional+

,e"tul fictional are trasaturi care decurg din faptul ca are la ba!a imaginea artistica&cestea
sunt+
-caracterul fictional al lumii repre!entate,autorul nu copia!a realitatea ci o recrea!a,o
repre!inta in maniera proprie(referentul este fictional)
-organi!are speciala a comunicarii,diferita de cea a comunicarii obisnuite,tipul de comunicare
specific te"tului fictional este comunicarea solemna
-o forma lingvistica deosebita manifestata prin limba%ul figurat
-te"tul constitue o e"presie a autorului,o e"teriori!are cat mai personala,originala starii sale
affective,caracter subiectiv,perspective subiectiva
-e"prima un adevar general sub aparenta unui adevar particular prin simboluri ale umanului
apartinand unei ordini a esteticului
-se adresea!a sensibilitatii receptorului prin imagini artistice
-limaba%ul are un caracter specific(cuvintele sunt folosite cu sensul lor figurat)
Te'tul non$ictional
Trasaturile te'tului non$ictional(nonliterar)+
-nu are la ba!a imaginea artistica
-referentul este nonfictional
-limba%ul este riguros,cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu(denotative),limba%ul
pastrandu-si functia lui tran!itiva de comunicare(autorul comunica nu se comunica)
-se adresea!a ratiunii receptorilor
referatclopotelro
STRU"TURA OPEREI LITERARE
"ompo&itia-repre!inta modalitatea organi!arii diferitelor elemente ale operei literare intr-o
structura unica si semnificativa
Titlul)este un mi%loc conventional de identificare a operei& fost utili!at inca din antic-itate,
insa s-a generali!at abia in secolul al-.I-lea odata cu inventarea tiparului,ca un mi%loc de a
distinge opera dar si ca un avertisment asupra continutului ulterior al acesteia("+in opera
lirica titlul poate fi o metafora,un simbol care concentrea!a semnificatiile intregului te"t care
are legatura cu continutul/neori acest titlu poate fi c-iar primul vers,o parte din acest vers
sau un cuvant care repetat pe parcusul intregii poe!ii dobandeste valoare de
laitmotiv,dobandind semnificatii simbolice
In opera epica titlul poate fi dat de persona%ul eponim al scrierii("+ #Ion$ de Liviu Lebreanu
#0altagul$,poate fi un simbol,poate concentra semnificatiile te"tului
Tema este aspectul cu caracter de generalitate care sta la ba!a operei literare si in %urul
careia se de!volta o intreaga lume imaginara&supra acestui aspect general al realitatii se
concentrea!a atentia scriitorului in cuprinsul operei sale(a poate fi sinteti!ata in termini
abstracti precum+dragostea,natura,viata,moartea ,destinul,copilaria,etc'oate fi e"primata
e"plicit dar in ma%oritatea ca!urilor ramane implicita decurgand din revenirea
motivelor,ema in opera literara depinde de preferintele autorului pentru anumite teme,de
epocile literare sau de curentele literare("+1(minescu poet romantic inspirit de temele si
motivele cultivate de romantici a abordat teme ca natura,iubirea,conditia omului de
geniu,folclorul
I*eea +fiecare opera literara cuprinde o anumita conceptie a scriitorului fata de problemele
vietii&ceasta este ideea scrierii("+in balada populara #1iorita$tema este atitudinea omului
in fata mortii iar ideea este comuniunea om naturaIn poemul #Luceafarul$de 1(minescu
tema este conditia omului de geniu iar ideea este ca geniul nu poate fii nici fericit ,nici inteles
de semenii lui
,otivul literar)repre!inta modalitatea prin care se reali!ea!a tema unei opera literare (l
poate fi o situatie cu caracter *e generalitate(("+incercarile la care este supus persona%ul din
basm),o ma"ima sau o formula care se repeat in momente variate ale aceleiasi opera sau in
creatii diferite(#fortuna labilis-soarta sc-imbatoare,vanitas vanitatum ,omnea vanitas-
desartaciunea desertatoare,totul este desartaciune,tempus irreparabile fuget-timpul trece sin nu
se mai intoarce)2iecare tema isi subinsumea!a un anumit numar de motive revenind in
momente diferite ale aceleiasi opere,motivul se imbogateste de fiecare data cu noi sensuri
In opera epica sau dramatica motivele sunt repre!entate de situatii,in timp ce opera lirica
apelea!a la obiecte,ma"ime sau numere simbolice((" de motiv literar+in lirica eminesciana
timpul,cadrul,luna,stelele,lacul,etc)
referatclopotelro
Lait motivul)motivul care se repeta pentru o anumita opera literara sau in totalitatea operelor
unui autor dobandind de fiecare data noi semnificatii1otivul central al unei opera literare
care constitue un liant al structurii operei literare se numeste lait motiv("+in opera
eminesciana timpul cu toate dimensiunile sale+timp obiectiv,subiectiv,$tempus irreparabile
fuget$ si altele devin un lait motiv
Incipitul)este o formula de inceput care se tine minte,este inceputul unei opera literare care
e"prima sau sugerea!a in mod concis semnificatia intregului te"t("emplu de incipit+in poe!ie
primele cuvinte,primele versuri,prima secventa poeticaIn opera epica sau dramatica
descrierea mediului,fi"area locului si a actiunii,referirea la un eveniment anterior sau la unul
in desfasurare,un dialog prin care se intra in actiune etcIncipitul poate varia de la autor la
autor sau in functie de tipul de tipul de te"t,poate fi brusc(e"abrupto)*e poate reali!e sub
forma unui prolog sau poate fi pus in relatie cu finalul,in basm el este repre!entat de formula
initiala specifica basmului
Prologul)este partea de inceput a operei literare in cuprinsul careia se anunta tema acesteia si
se introduce termenii conflictului,prologul are rolul de a genera atmosfera si a incita
imaginatia cititorului/neori prin prolog sunt anticipate c-iar anumite momente ale
actiuni'oate aparea fie ca un monolog e"po!itiv al autorului fie ca un dialog al persona%elor
!inalul)este partea de sfarsit a unei opera literare care evidentia!a vi!iunea scriitorului asupra
repre!entarii operei si asigura coerenta elementelor care compun intregul si vi!iunea artistica
ca o conclu!ie ce asigura unitatea te"tului(l reali!ea!a desc-iderea spre lumea cititorului
pentru ca finalul unei opera literare poate sugera posibilitatea de a continua actiunea(in opera
epica si dramatica)Indiferenta fata de elementele realatate (in opera epica sau dramatica sau
o conclu!ie ce re!uma atitudinea autorului fata de sentimentele e"primate de scrieri etc
(opera lirica)In opera epica sau dramatica finalul nu coincide intodeauna cu
de!nodamantul(in romanul #Ion$de Liviu Lebreanu de!nodamantul este repre!entat de
moartea protagonistului iar finalul de sarbatoarea satului2inalul poate fi repre!entat de o
descriere care reia incipitul (e"+in romanul #Ion si padurea span!uratilor$de LL),fie de un
dialog sau o replica prin care se re!uma lumea fictiunii(e"+finalul in nuvela #1oara cu
noroc$repre!entat de cuvantul batranei)'refigurarea unor evenimente care nu mai sunt
relatatate(finalul in romanul #(nigma Otiliei$)
Epilogul)este in opera literara partea finala cu valoare de conclu!ie(in opera epica sau
dramatica))olul sau este acela de a sublinia ideea principala a operei sau de a clarifica
evolutia ulterioara a persona%elor(e"+in romanul #(nigma Otiliei$ de 34alinescu intalnirea
lui 2eli" cu 'ascalocol)
&tat prologul cat si epilogul nu sunt elemente obligatorii in compo!itia operei literare,functiile
acestora fiind as asigurate in absenta lor de incipit si final
referatclopotelro
OPERA EPI"A
,rasaturile operei epice sunt+
-modul de e"punere predominant este naratiunea ca in orice opera epica,dar ea se imbina se
imbina maiestrit cu descrierea,cu dialogul,prin care scriitorul pune in lumina insusirile
persona%elor
-autorul isi e"prima in mod indirect ideile,sentimentele,trairile
-foloseste persoana a-III-a
-autorul crea!a persona%e care ii poarta ideile,sentimentele
-opera epica are actiune organi!ata in mai multe momente+e"po!itiune,intriga,desfasurarea
actiunii,punctual culminant,de!nodamant si ca in orice opera epica autorul se detasea!a de
subiect si narea!a obiectiv intamplarile care se desfasoara intr-un anumit timp si spatiu
Su-iectul in opera epica si momentele su-iectului.
*ubiectul-totalitatea faptelor si evenimentelor dintr-o opera epica
1omentele subiectului+
("po!itiunea+fi"ea!a coordonatele spatio-temporale,inclu!and si pre!entarea anumitor
persona%e(cadrul actiunii)
Intriga+repre!inta elementul,situatia care declansea!a conflictul
5esfasurarea actiunii+urmareste evolutia conflictului prin fapte si intamplari
'unctul culminant+se defineste ca momentul cel mai tensionat in care conflictul a%unge la
intensitatea ma"ima
5e!nodamantul+aduce solutionarea conflictului si inc-eierea actiunii
"oncepte *e perspectiva narativa in opera epica si instantele comunicarii narative
Perspectiva narativa-desemnea!a centrul de orientare al cititorului pe ba!a opo!itiei
narator-persona% prin doua tipuri narative(doua perspective sau doua puncte de vedere)
1Tipul narativ auctorial-are ca centru de orientare al cititorului naratorul in calitatea sa de
narator al actiunii,este specifica naratorului omniscient si obiectiv si naratiunii la persoana a-
III-a5iscursul narativ este obiectiv
referatclopotelro
2Tipul narativ actorial-(perspectiva narativa actoriala)punct de vedere actorial5esemnea!a
ca centru de orientare naratorul in calitatea sa de creator al naratiunii(naratorul persona%)(ste
caracteristic naratiunii la persoana I,se caracteri!ea!a prin e"istenta unui narator present si ca
persona%(actor)5iscursul narativ este subiectiv
Instantele comunicarii narative.autorul/cititorul/naratorul si persona0ul
Autorul-este persoana care crea!a opera literara in care isi e"prima sentimentele,ideile
Autorul concret-este creatorul real al operei literare, o personalitate independenta de opera
literara cu propria biografie,el apartine lumii reale nu celei fictionale,deci traieste intr-o
anumita epoca istorica
Autorul a-stract-este o versiune a autorului concret proiectata in opera(l este creatorul
lumii operei in care isi e"prima in mod indirect o anumita vi!iune asupra lumii,care se
deduce din tema abordata,subiect,idei,persona%e
"ititorul-este cel caruia ii este destinata opera literara
"ititorul concret-este destinatarul,receptorul operei literare,o persoana reala care traieste
intr-o anumita epoca istorica diferita de cea a autorului concret
"ititorul a-stract-este destinatarul pe care opera literara il presupune,il proiectea!a si il
contine implicit(l este imaginea ideala a receptorului capabil sa reali!e!e o lectura
corecta,corespun!atoare
#aratorul)este o instanta intermediara intre autor si el ce relatea!a evenimentele,este o
instanta tipica te"tului narativ literar
4aracteristici+
-este cel care povesteste o intamplare
-nu se confunda cu autorul,este o figura autonoma creata de autor ca si persona%ele
-cand naratiunea este la persoana I devine el insusi persona%,care apare in te"t si preia functia
narativa(autorul abstract este cel care a creat universal operei pe cand naratorul este cel care
comunica istorisirea)
,ipuri de narator+
#aratorul omniscient-este tipul de narator care domina universal operei,stie totul despre
persona%e si intamplarile pe care le relatea!a despre persona%e&cesta poate de!valui gandurile
ascunse ale persona%elor,
Omniscienta se reali!ea!a fie prin interventii directe si e"plicatii,fie prin comentarii si
generali!ari facute dintr-o perspectiva neutra
#aratorul o-iectiv-relatea!a voit,neutru si impersonal,nu intervine prin comentarii sau
e"plicatii
#aratorul persona0-este tipul de narator implicat direct in succesiunea evenimentelor(l
participa direct la actiune de cele mai multe ori ca persona% principal
referatclopotelro
#aratorul martor-este tipul de narator care asista in totalitate sau numai partial la
intamplari(l ia parte la actiune ca persona% secundar,are statutul de observator si este pre!ent
in momentele c-eie ale actiunii
#aratorul con$i*ent(colpotor)-este tipul de narator caruia i s-a relatat povestirea pe care la
randul sau o istoriseste(l relatea!a o actiune la care nu a participat dar in care se implica
afectiv
#arator mesager-este tipul de narator care transmite mai departe povestirea auditoriului din
te"t
#arator or*onator -este tipul de narator care isi asuma rolul de ordonator al scenariului
epic(("+comisul Ionita din volumul #6anul &ncutei$ de 1*adoveanu)
#arator repre&enta-il-este tipul de narator care sugerea!a discret perspectiva autorului
te"tului asupra faptelor pre!entate
#aratorul cre*ita-il-este cel care actionea!a si vorbeste in conformitate cu regulile care
ordonea!a lumea operei(l de!valuie ceea ce stie despre faptele relatate
#aratorul necre*ita-il-este cel care nu de!valuie tot ce stie despre intamplarile relatate(l nu
divulga anumite fapte sau detalii
Persona0ul
4e este persona%ul7
1odalitati de caracteri!are
4lasificarea persona%elor
1Persona0ul-este o categorie fundamentala a operei epice sau dramatice&cesta ocupa locul
principal in sistemul operei literare,este o individualitate infatisata dupa realitate,insa este
rodul fictiunii(persoana din realitate devine in opera literara persona%)
"onstructia persona0ului se reali!ea!a prin asocierea a doua dimensiuni+sociala,e"terioara
si psi-ologica interioara
"lasi$icari si tipologii+
a)5upa locul si importanta lor in structura te"tului+principale,secundare,episodice
b)5upa semnificatia epica+po!itive si negative
c)5upa punctul de vedere al raportului cu realitatea avem+persona%e
autobigrafice,istorice,legendare,fantastice,alegorice,etc
d)In functie de profun!imea anali!ei ps-i-ologice putem avea
persona%e+comple"e,unilaterale,anali!ate dintr-un punct de vedere,contradictorii,dilematice
e)5upa #rolurile$interpretate+protagonist,persona% oglinda(in conceptia caruia si in atitudinea
caruia eroul central se regaseste),persona% confident(cel care asculta si indeamna eroul
principal in actiunea lui)
referatclopotelro
,o*alitati *e reali&are si caracteri&are+
4aracteri!area prin nume(numele unui persona% poate fi semnificativ iar atunci cand da si
titlul operei se numeste persona% eponim
4aracteri!area directa reali!ata de+
a)narator prin portret fi!ic sau moral,comentarii,alu!ii,vestimentaie,etc
b)autocaracteri!area facuta de persona%ul insusi prin marturisiri si autoanali!e
c)facuta de alte persona%e prin marturisiri,descrieri,etc
4aracteri!area indirecta dedusa din+
a)actiunile,atitudinile,opiniile e"primate de persona%
b)mediul in care traieste(orasul,casa,interiorul,familia,grupul social)
c)limba%ul folosit
d)emblema care poate fi un obiect al persona%ului,un detaliu vestimentar sau de limba%,un loc
sau timp,semnificative pentru persona%
Suprapersona0ul este o realitate cu functie simbolica,un loc,un eveniment,un obiect care are
valoare centrala,determinand actiuni importante si se afla in relatie cu persona%ul principal
caruia ii configurea!a destinul(("+-anul din volumul #6anul &ncutei$ este un
suprapersona%,asemenea fantanei din povestirea #2antana dintre plopi$de *adoveanu,moara
din #1oara cu noroc$ de I*lavoci este un suprapersona% )
'ortretul-repre!inta descrierea unui persona% prin trasaturi care permit identificarea si anali!a
acestuia
,ipuri de portret+
a)'ortretul fi!ic(e"terior)descrie trasaturile fetei,tinuta,imbracamintea,silueta,vocea,etc(ste
reali!at printr-un vocabular concret
b)'ortretul ps-i-ologic,moral,interior,descrie trasaturile morale,calitati si
defecte,gesturi,aptitudini,etc(ste reali!at mai ales printr-un vocabular abstract
c)'ortretul mi"t cuprinde descrierea trasaturilor fi!ice si morale
d)'ortretul generali!ator cuprinde descrierea unei intregi categorii de oameni(descrie
persona%ul colectiv)
referatclopotelro
Poe&ia
"oncepte.
Arta poetica este o creatie literara in care autorul isi e"prima conceptia sa despre arta(despre
rolul artei,misiunea creatorului etc)
"oncepte legate *e poe&ie1Structura te'tului poetic+
1)5efinitia poe!iei
2)3enul liric
Poe&ia()termenul vine din latinescul #poesis$in traducere creatie),este opera literara cu
anumite caracteristici formale ,vers,strofa,rima,ritm,care e"prima un sentiment,o id8e,o
emotie prin imagini artistice'oe!ia poate fi lirica sau epica
2enul liric-este domeniul confesiunii(eul liric se comunica)
-se caracteri!ea!a prin subiectivism,sentimentele sunt traite cu intensitate si sunt e"primate in
mod direct
-compo!itia unui te"t liric urmareste sentimentele,gandurile,ingradatia si succesiunea lor
-foloseste forma versificata in e"primare
-este prin e"celenta domeniul e"primarii figurate
Structura te'tului poetic
(ul liric si raportul autor-poet-eul liric
Eul liric(sintagma obtinuta prin substantivi!area pronumelui personal de persoana I
singular)desemnea!a individualitatea creatoare care nu se confunda nici cu persoana lui
reala,nici cu biografia lui(ste o instanta neidentificabila prin care se face au!ita vocea
poetului,atunci cand rosteste #eu$ vocea lirica ne impune adevarul ei subiectiv pentru ca
desi se afirma ca in poe!ie 3eu4 este altul putem presupune ca acela care rosteste #eu$intr-o
poe!ie lirica vorbeste despre sine
,ipuri de lirism)elatia dintre ce se spune sic el care spune poate fi +
a)de identificare,lirism subiectiv
b)cu posibilitatea obiectivari in diferite persona%e liric,in cuvantul #mastile eului liric$
a)Lirismul subiectiv-este cunoscut si sub denumirea de lirica celui de tip confesiv printr-un
discurs liric la persoana I prin care poetul isi e"prima direct puternice trairi sufletesti(("+$1ai
am un singur dor$ de 1(minescu,$(u nu strivesc corolla de minuni a lumii$ de
L0laga,$2lori de mucegai$ de ,udor &rg-e!i,$'lumb$de 30acovia )&desea discursul
liric,care in unele poe!i este ascuns,impersonal,marcat grammatical prin persoana a-III-a
repre!inta tot lirismul subiectiv,printr-o perceptie subiectiva asupra realitatii,sentimente prin
intermediul cadrului natural
b) Lirismul obiectiv se defineste prin discursul liric in care autorul comunica cu cititorul prin
intermediul unor masti si a unor persona%e lirice$Lirica mastilor$ intr-un astfel de te"t
poetic,poetul isi e"prima sentimentele sale sub o masca straina(("$poe!ia #3losa$ de
1(minescu unde eul liric nu se poate identifica cu nici un persona% liric iar vocea care
comunica este impersonala si obiectivata$.remea trece,vremea vine9,oate-s vec-i si noua
toate$
referatclopotelro
Lirica rolurilor-apare mai ales in discursul de tip narativ in care putem identifica un fir
epic(in acest ca! poetul se asimilea!a cu unul sau mai multe persona%e lirice,("+poe!iile
studiate de ,&rg-e!i,poe!iile de dragoste ale lui 34osbuc,poemul #Luceafarul$,considerat o
sinte!a a vocilor sale,autorul e"primandu-se prin persona%e lirice devenite
simboluri(("+luceafarul s:mbol al absolutului,al finite superioare fata de imparat,s:mbol al
omului obisnuit incapabil sa-si depaseasca sfera
Poe&ia
14aracteristicile limba%ului poetic sunt+e"presivitatea,ambiguitatea si sugestia(le se leaga de
imaginea artistica(imaginarul poetic)
2Imaginea artistica
3'rocedeele artistice,figurile de stil+
-sintactice si de constructie+enumeratia,repetitia,paralelismul
sintactic,referentul,simetria,antite!a(figura de opo!itie)interogatia retorica,invocatia
retorica,figura de adresare,e"olamatia retorica
-semantice+epitetul,compo!itia,metafora,simbolul,o"imoronul(figura de
opo!itie),personificarea,alegoria,sinte!ia
-de insistenta+-iperbola
-de sunet+aliteratia,asonanta
4(lemente de versificatie(de pro!odie)
;*trofa==<o grupare de versuri,de obicei cu sens unitar
-monoversul(1 vers)
-disti-ul(2 versuri)
-tertetul(3 versuri)
-catrenul(4 versuri)
-cvinaria(= versuri)
-se"tina(> versuri)
-polimorfa(de la ?-12 versuri)
%ersul(sti5ul)de obicei urmand dintr-o poe!ie ,poate fi construit dintr-un singur cuvant
;.ersul albeste versul fara rima
;.ersul libereste versul fara rima,fara ritm(a fost cultivat de 3eorge
0acovia,,&rg-e!i,Lucian 0laga etc)
;,asura metricatotalitatea silabelor dintr-un vers
6Ritmulsuccesiunea regulata a silabei accentuate si neaccentuate dintr-un vers
-tro-eul( @ @)
-iambul(@ @)
-dactilul(@ @ @)
-amfibra-ul(@ @ @ )
-anapestul( @ @ @)
-poemul(@ @ @ @ )
-coriambul(@ @ @ @)
)ima potrivirea mu!icala,eufenica a sunetelor de la sfarsitul a doua sau mai multe
versuri,incepand cu ultima vocala accentuate
referatclopotelro
"URE#TE LITERARE
"urentul literar-este o grupare larga de scriitori si opere literare care se inrudesc prin
trasaturi comune care decurg din preferinta pentru anumite teme si motive literare,pentru
anumite persona%e sau modalitati artistice
'rincipalele curente literare
sunt+clasicismul,romantismul,realismul,naturalismul,e"presionismul,parna"ianismul,simbolis
mul si altele
REALIS,UL
Realismul este un curent literar care a aparut la mi%locul secolului al-AIA-lea,ca o reactie
partial antiromantica,ermenul provine din limba france!a #realiscu$derivat din cuvantul
#reel$in traducere real4a si in ca!ul clasicismului si romantismului si realismul este o
atitudine estetica eternal,in sensul ca elemente realiste au e"istat din totdeauna si vor e"ista
,rasaturile specifice realismului(estetica realismului)+
-spre deosebire de clasicism si romantism,realismul nu a avut un manifest program in care sa
fie sinteti!ate trasaturile acestuia,dar c-iar in absenta acestui manifest program realismul are
estetica sa proprie
-scriitorii realisti isi propun studiul realitatii
-genul literar preferat este epicul iar speciile literare cele mai cultivate sunt nuvela si
romanul,care descrie viata intr-un limba% caracteristic tuturor mediilor sociale iar realitatea
observata este #asa cum este si altfel decat este$Opera realista devine astfel mai reala decat
realitatea insasi
-acest program al scriitorilor realisti ogilndeste urmatoarele
trasaturi+obiectivitatea,tipictatea,veridicitatea(respectarea adevarului,principiul
verosimilului),si caracterul critic,iar persona%ul realist provine din toate mediile sociale ,este
persona%ul tipic(repre!entativ pentru o intreaga categorie de indivi!i)care evoluea!a in
impre%urari tipice
"LASI"IS,UL
1,ermenul de classic
24lasicismul,trasaturi specifice
14uvantul 3clasic$este folosit in mai multe sensuri+pentru a defini cultura antica si in acest
sens scriitorii antici sunt clasici,pentru adenumi modele,personalitati,e"emple si in sensul
acesta clasici sunt +(minescu,4reanga,4aragiale,*lavici si pentru a defini apartenenta unui
scriitor la curentul literar cunoscut sub denumirea de clasicism
24lasicismul este un curent literar care a aparut mai intai in 2ranta in secolul al-.II-lea de
unde s-a raspandit si in celelalte tari ale lumii,eoreticianul acestui curent a fost france!ul
referatclopotelro
Bicolas 0oileau,care in studiul sau intitulat+$&rta poetica$a sinteti!at intr-un program
trasaturile clasicismului1odelul ales de clasici pentru idealul de cultura si literatura si care
intruc-ipa idea de perfectiune specifica clasicismului a fost antic-itatea 3reco-latina*criitorii
clasici alegandu-si ca ideal perfectiunea si-au construit acest ideal printr-un nou concept de
literatura,o literatura care sa e"prime frumosul,binele si adevarul,care sa impleteasca utilul cu
placutul si sa il morali!e!e pe om,sa-l determine sa traiasca sentimente inalte,nobileO astfel
de literatura impune si un nou model de persona%,persona%ul clasic care sa intruc-ipe!e
e"emplar un ideal,model de ec-ilibru,perfectiune si ratiune/n astfel de persona% isi domina
sentimentele prin ec-ilibru,ratiune si obiectivare(detasare)intre iubire,pasiune si datorie,el
alege intodeauna datoria1a%oritatea persona%elor clasice sunt alese din randul nobilimii sau al
casei regale'e parcursul operei persona%ul clasic este dominat de o singura trasatura de
caracter care ramane nesc-imbata,si anume caracterele clasice
(e"+avarul,prostul,inganfatul)4lasicii prefera anumite specii literare ca
fabula,oda,satira,tragedia,comedia iar in dramaturgie au impus regula celor 3 unitati(unitatea
de timp,de loc,si de actiune)
Batura in scrierile clasice este doar un element de decor,este natura
frumoasa,natura,cadru,fara nici o legatura cu sentimentele fiintei umane
4ompo!itia unei opere clasice se caracteri!ea!a prin+riguare,simetrie,perfectiune,ec-ilibru
iar stilul este intodeauna inalt,armonios,ec-ilibrat care nu permite folosirea unor cuvinte
obisnuite,banale
"LASI"IS,UL RO,A#ES"
In literatura romana din cau!a conditiei specifice de ordin istoric dar si datorita stadiului de
evolutie al culturii si literaturii,clasicismul nu a patruns in secolul al-.II-lea ca in celelalte
tari europene ci cu mult mai tar!iu abia la sfarsitul secolului al-.III-lea si inceputul secolului
al-AIA-leaIn esenta acest curent patrunde la noi in epoca prepasoptista si pasoptista si ca o
trasatura specific romaneasca el coe"ista si patrunde in acelasi timp cu romantismul,pe care
nu il respinge ci il asimilea!a&stfel in ma%oritatea operelor literare din epoca
pasoptista(1C3D-1C>D)coe"ista trasaturile clasice cu cele romantice la acelasi scriitor si
uneori c-iar in cadrul aceleiasi opere(e"+Ion (liade )adulescu a impartasit ideile
clasicismului,a tradus #arta poetica$ de 0oileau si a manifestat trasaturile clasice insa a scris
poemul romantic inspirit din folclor #Eburatorul$3rigore &le"andrescu este denumit de
literatura un clasic de romantici si un romantic printre clasici ,prin faptul ca a abordat specii
clasice dar si motive si teme romantice(e"+pentru scriitorul roman cele 3 mari curente literare
+clasicismul,romantismul si realismul raman atitudini estetice permanente
referatclopotelro
RO,A#TIS,UL
1,rasaturile romantismului
2)omantismul romanesc
14a si celelalte doua curente+clasicismul si realismul,ca atitudine estetica
fundamentala,romantismul a e"istat din totdeauna,insa s-a cristali!at intr-un curent literar cu
o estetica bine definita,atunci cand conditiile au devenit favorabile
)omantismul a fost pregatit de o ampla miscare preromantica la sfarsitul secolului al-A.III-
lea si s-a cristali!ea!a intr-un curent literar in primele decenii ale secolului al-AIA-lea mai
intai in &nglia si 2ranta de unde se raspandeste si in celelalte tari ale lumii
,rasaturile romantismului(estetica romantica)+
&parut ca o reactie impotriva regulilor rigide ale clasicismului,romantismul se defineste in
opo!itie cu acesta'rincipalele sale trasaturi au fost sinteti!ate de scriitorul france! .ictor
6ugo in #'refata la drama 4roFel #devenita manifestul program de al romantismului'rin
aceasta prefata .ictor 6ugo a devenit teoreticianul acestui curent literar
)atiunii si ec-ilibrului specifice clasicismului,romantismul opune fante!ia
creatoare,sensibilitatea,subiectivismul si eva!iunea din pre!ent pe calea visului ,a somnului
intr-un cadru nocturn(visul,somnul,noaptea sunt motive romantice))omanticii sunt interesati
de folclor,mitologie,traditii,istoria nationala si mitologia,sunt teme frecvent intalnite in
literatura romantica,astfel iubirea este perceputa in latura ei tragica,ase!ata sub semnul
implinirii,al durerii,de!amagirii iar natura este in concordanta cu starile afective
e"primate1otive sunt luna,stelele,i!voarele,cadrul sunt frecvente in literatura romana*pre
deosebire de natura clasica conceputa ca un element de decor,natura la romantici,personificata
devine stare sufleteasca sau fiinta mitologica)omantismul impune si un nou persona% opus
celui clasic caracteri!at prin ratiune,ec-ilibru si dominarea sentimentelor,dimpotriva
persona0ul romantic din antite!a,din lumini si umbre,din calitati si defecte este eroul
e"ceptional care evoluea!a in impre%urari e"traordinareIn domeniul speciilor
literare,romanticii nu se limitea!a doar la cultivarea speciei literare,scriitorul are deplina
libertate in alegerea speciei literare,totusi romanticii prefera meditatia,elegia si impugn in
literatura nuvela si romanulIn dramaturgie este cultivata mai ales drama istoricaIn domeniul
stilisticii romanticii au impus ca procedee artistice predominante antite!a si ironia*criitorul
este liber sa utili!e!e toate nivelurile limbii pentru reali!area atmosferei,a culorii locale,etc
2RO,A#TIS,UL RO,A#ES"
2ara ca sa fie o copie a romantismului universal,romantismul romanesc are specificul
sau,trasaturile proprii adaugate la cele generale ale romantismului,confera acestui curent in
literatura noastra specificul sau
O prima trasatura este aceea ca la noi romantismul nu apare ca o reactie impotriva
clasicismului,ci din potriva coe"ista cu acesta,astfel el apare in literatura romana odata cu
clasicismul,la sfarsitul secolului al-AIA-lea(lementele clasice se impletesc cu cele romantice
in opera aceluiasi scriitor si uneori c-iar in cadrul aceleiasi opere,astfel scriitorul Ion (liade
)adulescu si-a manifestat preferintele clasice,a trades arta poetica a lui 0oileau,insa este si
autorul poemului romantic inspirit din folclor intitulat #Eburatorul$*criitori cum au fost
referatclopotelro
3&le"andrescu sau .&lecsandri au fost considerati de critica literara #clasici printre
romantici si romantici printre clasici$(i au abordat atat specii clasice cat si specii literare
romantice1(minescu cel mai mare poet romantic roman impleteste armonios in scrierile lui
pe teme si motive romantice vi!iunea clasica ec-ilibrata,structura si stilul clasic armonios cu
elemente romantice)omantismul romanesc trebuie strans legat de perioada cand s-a impus
epoca pasoptista(1C3D-1C>D)cu evenimentele care au dominat aceasta perioada,revolutia de la
1C4C si unirea de la 1C=G,de aceea el este perceput ca un curent de renastere nationala si
inceput de o noua literatura legata de idealurile timpului
Istoricii literari au identificat trei etape importante in evolutia romantismului romanesc+
;(tapa preromantica coincide cu primii ani ai secolului al-AIA-lea si cu activitatea lui
I()adulescu si 3-&sac-i in domeniul de!voltarii literaturii,teatrului romanesc si
presei*criitori ca I()adulescu,.4arlova,3rigore &le"andrescu sunt interesati de
folclor,istorie,si abordea!a in scrierile lor teme si motive romantice predominante ramanand
nostalgia trecutului si tema romantica
;4ea de a doua etapa coincide cu aparitia in anul 1C4D a revistei #5acia literara$infiintata de
1Hogalniceanu
;/ltima etapa cuprinde perioada postpasoptista dupa 1C>D si se prelungeste pana in prea%ma
primului ra!boi mondial*criitorul care domina aceasta ultima etapa este 1(minescu iar
prelungiri ale acestui curent se intalnesc in scrierile lui &1acedonsIi,O3oga,34osbuc etc
Revista 37acia literara si romantismul romanesc
&paruta in 1C4D la initiativa lui 1Hogalniceanu #5acia literara$este cea mai importanta
revista a epocii pasoptiste&sa cum arata si titlul revistei care sugerea!a idea de untate,revista
isi propune sa oglindeasca pe toti scriitorii romani,fie munteni,moldoveni sau ardeleni,sa fie
un repertoriu general al literaturii romaneIn primul numar al revistei,Hogalniceanu publica
articolul intitulat #Introductie$care sinteti!ea!a principalele idei ale romantismului
romanesc,de aceea el poate fi considerat manifestul program al romantismului
romanescImportanta lui pentru literatura noastra putand fi comparabila cu aceea a
manifestului program repre!entat de #'refata la drama 4roFel$ a lui .6ugoI*ea
$un*amentala care se desprinde din acest manifest program este necesitatea unei literaturi
nationaleHogalniceanu sustine idea unei literaturi nationale prin scrieri originale
deoarece$traductiile nu fac o literatura si omoara du-ul national$,Hogalniceanu nu respinge
traducerile din alte limbi dar sustine faptul ca ele nu fac o literatura,de aceea scriitorii romani
sunt incura%ati sa scrie inspirandu-se din frumusetile patriei,istoria nationala,traditii si
obiceiuriIncura%and o literatura nationala,Hogalniceanu sustinea ca specificul national,idea
de nationalitate sunt determinante pentru e"istenta unei literaturi nationale,deasemenea
autorul introductiei aborda si idea de critica literara obiectiva,$nepartinitoare$,Hogalniceanu
afirmand ca #v-a fi criticata cartea si nu autorul$Ideile sustinute in #introductie$ au generat
curentul de renastere nationala,e"presie a romantismului romanescLa c-emarea lui
Hogalniceanu raspund toti marii scriitori ai timpului,astfel c-iar in primul numar al revistei
4ostac-e Begru!!i a publicat nuvela istorica #&le"andru Lapusneanul$5easemenea
3&le"andrescu,.&lecsandri,0olintineanu,&lecu )usoB0alcescu au raspuns c-emarii lui
1i-ailHogalniceanu si prin scrierile lor au pus ba!ele unei literaturi noi,punctual de plecare
al unei literaturi moderne care mai tar!iu in epoca interbelica va fi perfect sincronica cu
literatura universala
referatclopotelro
U,A#IS,UL
14onceptul de umanism
2/manismul si renasterea
3/manismul romanesc
4/manismul si cronicarii
1Umanismul
'rin umanism in sensul larg al cuvantului se intelege tot ceea ce este omenesc,formele
fundamentale cele mai diverse de manifestare a omenescului,o atitudine po!itiva fata de om
ca fiinta armonios de!voltata din punct de vedere filo!ofic4onceptul s-a inc-egat in
antic-itatea 3reco-latina,anticii au fost primii care si-au manifestat incredere in posibilitatile
omului de a se perfectiona,ei identificau binele cu frumosul si adevarul pentru a-i e"prima
ceea ce este mai inaltator in fiinta umana
2Renasterea este o ampla miscare literara stiintica,culturala,cuprinsa intre secolele+AI.-
A.I,fiind e"presia cea mai tipica a gandirii umaniste prin dorinta de valorificare a traditiilor
antic-itatii si mai ales prin idealul omului universal&ceasta atitudine se leaga de ase!area in
centrul preocuparilor a perfectibilitatii fiintei umane armonios de!voltata prin dobandirea
unor calitati fi!ice si moraleInitial aceasta miscare s-a manifestat in Italia fiind repre!entata
de 5ante,1ic-elangelo,5a vinci,de unde s-a raspandit si in celelalte tari ale (uropei cum au
fost *pania prin *ervantes,&nglia-,-1ans,2ranta-2rancois )abelais si tarile nordice-
(rasmus din )otterdam
3Umanismul romanesc
Ideile umanismului au aparut in tarile romane mai tar!iu in secolul al-A.II-lea si la
inceputul secolului al-A.III-lea prin cronicarii moldoveni si munteni si 5imitri 4antemr
considerat punctual culminant al umanismului romanesc si cel mai important scriitor umanism
roman,personalitate de larga recunoastere europeana4u toate acestea e"ista in cultura noastra
si manifestari umaniste din celelalte tari ale (uropei,astfel Bicolaus Ola-us este primul nostru
umanist si scriitor in limba Latina ascendent din familia 5raculestilorIstoric si poet in limba
Latina,el a avut legatura cu mari personalitati renascentiste si in special cu (rasmus din
)otterdamBicolaus Ola-us este si autorul primei lucrari intitulate #6ungaria$in care pentru
prima data un om de cultura roman abordea!a si argumentea!a originea romana a poporului
nostrum,unitatea si latinitatea limbii noastre5easemenea se poate vorbi de o circulatie a
ideilor renasterii in spatiul romanesc in secolul al-A.-lea si al A.I-lea cand apar cei dintai
carturari romani instruiti in culturile clasice,cum au fost Bicolae 1inulescu,spatarul si
mitropolitii .arlaam si 5asoftei precum si voievo!ii luminati cum au fost Bea 3oe 0asarab
sau *tefan cel 1are renumiti prin eforturile lor de a mobili!a energii capabile sa tina piept
e"pansiunii otomane
4Umanismul si cronicarii
4el mai important moment al umanismului romanesc este repre!entat in secolul al-A.I-lea si
inceputul secal-A.III-lea prin scrierea de cronici apartinand cronicarilor moldoveni si
munteni prin care se disting cronicarii moldoveni 3/rec-e si 1iron 4ostin in secal JA.I-
lea si Ion Beculce in sec al A.III-lea urmand ca punctul culminant sa fie repre!entat de
5imitrie 4antemir,oti acestia au demonstrat in cronicile sale,in lucrarile lor atat originea
romana a poporului nostru cat si unitatea si latinitatea limbii romane&stfel umanismul
romanesc este preponderent legat de istoriografie,scrierea de cronici,speci ale literaturii
romane vec-i si forme incipiente ele pro!ei narative prin scrierea de cronici se evidentia!a
orientarea istorica si religioasa a umanismului romanesc,ot odata cronicarii se afla la granite
intre riguarea stiintifica a cronicii si primele manifestari literare sub forma de naratiune
referatclopotelro
8AS,UL "ULTURAL
In slava vec-e 3-asm$inseamna nascocire,scornire,ermenul defineste o specie a epicului
popular de regula in pro!a si culte cu larga raspandire,in care se narea!a intamplari fantastice
ale unor persona%e imaginare aflate in lupta cu forte nefaste ale naturiisau ale societatii
simboli!ate de !meu,balauri,vra%itoare,etcpecare le biruie34alinescu definea basmul drept
oglindirea vietii in moduri (l trebuie delimitat de poveste( realista,de legenda,care
urmareste e"plicarea unor fenomene naturale sau istorice)de snoava(scurta naratiune cu
caracter aneidotic)
4lasificarea basmelor se face in functie de persona%e,fapte narate,caracteristici ale
relatarii,locul celor intamplate+
-basme fantastice(dominate de elementul miraculous)
-nuvelistice(mai apropiate ca si povestea de realitatea concreta)
-animaliere(de!voltate din vec-ile legende la care se pot adauga sensuri alegorice)
*tructura basmului releva+
-o serie de formule tipice(initiale,medi si finale)
-persona% c-eie
-transfigurarea realitatii pana la ideali!are
,ema basmului se concreti!ea!a in aventura eroica a fiintei umane,care lupta pentru
apararea,recuperarea,obtinerea,impunerea unei valori,reusind in actiunea sa&ceasta valoare
este desemnata generic prin termenul de #bine$ si se constituie in opo!itie cu #raul$
)olul formulelor initiale si finale+
-inramea!a lumea pe care o comunica povestitorul,averti!ea!a asupra specificului ei
-fac trecerea de la lumea reala,din afara operei la lumea fitionala din interiorul operei
-averti!ea!a si pregatescascultatorul sa intre in conventia unei comunicari literare
-marc-ea!a distanta dintre comunicarea nonliterara si comunicarea literara
;,impul si spatiul basmului sunt mitice nedeterminante,au o ordine proprie in care nu
functionea!a nici o limita,evenimentele fiind proiectate in dimensiune fabuloasa2ormulele
initiale caracteri!ea!a acest timp fabulos prin corelarea unor elemente care in ordine naturala
se e"clude
;,iparul narativ al basmului cuprinde+
-o situatie initiala,de ec-ilibru
-un eveniment o impre%urare care dereglea!a ec-ilibrul initial
-o actiune de recuperare a ec-ilibrului si rasplatirea eroului
,oate acestea sunt situatii tip(functii),un grad mare de stabilitate indifferent de sine si in ce
mod le indeplineste,succesiunea functiilor este aceeasi,indiferent de basm,unele pot
lipsi(e"+inselaciunea,altele cum sunt pre%udicierea,calatoria,lupta,victoria sunt pre!ente in
orice basm)/nele functii sunt dispuse in perec-i+interdictie-incalcare,lupta,victorie,etc
Intriga basmului este intodeauna declansata de o situatie perturbatoare+
-un act neleguit,o pre%udiciere,un furt
-o deficienta,un nea%uns,o dorinta neimplinita
Persona0ele -asmului sunt.atat oameni cat si finite imaginare grupate in doua specii
opuse+persona%ele po!itive si negative au un caracter universal(fiul de imparat sau de om
sarac,fratele cel mic,!meu,imparatii@
-sunt secundate de donatori,persona%e care il pripe erou in actiunea sa
referatclopotelro
PO%ESTIREA
Povestirea-este o specie a genului epic in pro!a aflata ca amploare intre sc-ita si nuvela,in
care ni se pre!inta dintr-o perspectiva subiectiva,actoriala fapte pe un singur fir epic in
punctul de vedere al naratorului persona% sau martor la intamplari cu accentul pe fapte si
intamplari si nu pe persona%e
,rasaturi+
-naratiune subiectivi!ata
-perspectiva narativa actoriala
-narator persona% sau martor la intamplarile povestite
-un singur fir epic cu accent pe fapte si intamplari si nu pe persona%e
-proiectarea faptelor si intamplarilor in trecut,povestite prin evocarea acestora
-oralitatea care presupune un permanent dialog,o stransa legatura intre narator si cititorul
ascultator
-un anumit ceremonial al povestirii,reali!area unei atmosfere specifice care crea!a suspansul
si mentin interesul cititorului ascultator
PO%ESTIREA I# RA,A
Povestirea in ramaeste o categorie a genului epic(numita si povestirenaratiune cu
cadru$povestire in povestire$)'ovestirile compun de multe ori un ciclu unitar:(e"+$6anul
&ncutei$de 1i-ail *adoveanu,$5ecamaronul 0ocaccio$)are o larga repre!entare din literatura
antica pana in cea actuala,modelul fiind #O mie si una de nopti$
4aracteristici ale povestirii in rama+
-timpul narativ se situea!a intr-un plan al trecutului
-modalitatea preferata de relatare este onoarea
-spatiul de desfasurare este privilegiat si ocrotitor(un topos)
-mai multi povestitori relatea!a intamplari pilduitoare respectand un ceremonial prestabilsi
desfasurand o arta a discursului memorabil
-interesul nu se centrea!a pe persona%e ci pe situatiile neobisnuite de unde re!ulta caracterul
etic,e"emplar al povestirii
;,oposul(din grecescul topos=loc)-termenu-l este considerat ca varianta pentru notiunea de
cliseu,a fost introdus de cultura romana de 54antemir,defineste constante pastrate prin
traditii,se refera cu precadere la opera epica si are in vedere teme,motive si imagini repetabile
de-a lungul evolutiei literaturii+%ertfa pentru creatie,comuniunea om-natura,.ictoria binelui
asupra raului sunt toposuri preluate din folclor de literatura culta(in descrierea 1oldovei)de
54antemir,1oldova descrisa de un topos ideal
referatclopotelro
#U%ELA
#uvela-(termenul vine din france!a$novell$,si italiana novella-noutate,nuvela)=este o specie
a genului epic in pro!a,cu o actiune mai ampla decat a sc-itei si a povestirii cu o constructie
mai comple"a,conflicte si persoba%e mai numeroase,accentul ca!and pe persona%e si nu pe
fapte si intamplari(este repre!entata si ca naratiune in versuri(e"+nuvela lui La 2ontaine)in
sensul actual al termenului este o creatie a )enasterii italiene si spaniole
4aracteristicile nuvelei+
-fapte verosimile
-titlul uneori se confunda cu numele persona%ului principal,alteori anunta tema(direct ori
s:mbolic)sau indica punctul de concergenta sau de conflict al elementului
subiectului(e"+&le"andru Lapusneanul$)
-urmareste un conflict unic,intinderea intre e"treme(e"ista nuvele de !ece sau o suta de
pagini)
-intriga este riguros construita subiectul si constructia sunt clar determinate
-actiunea se concentrea!a pe definirea persona%elor
-persona%ele sunt caractere de%a formate si se conturea!a in general in stari conflictuale
-relatia dintre narator si persona%e tinde spre obiectivare(naratorul nu se implica in subiect si
se detasea!a de persona%e
Tipologia nuvelei. (clasificare)+
-prin raportare la curentul literar,nuvela renascentista,romantica,realista,naturalista
-dupa criterile combinate ale subiectului cu modalitatea lui de tradare,in nuvela
istorica(#&le"andru Lapusneanul$ ),nuvela sociala ( #Berorocirile unui slu%nicar$de Bicolae
2ilimon),nuvela psi-ologica,nuvela fantastica,filo!ofica si mitica(#La tiganci$)
Repre&entarea speciei In literatura universala figurea!a intre speciile cultivate cu predilectie
in ultimile secole+
-in secoilul al-AIA-lea nuvela romantica,nuvela realista si naturalista(ce-ov)
-in secolul AA repre!entata de ,-1onn 6emineFag
-in literatura romana unii cercetatori intrevad incaputurile acestei specii odata cu cele 42 de
legende din #O sama de cuvinte$de Ion Beculce,ce cuprindeau si cateva subiecte de
nuvela(e"+legendele a-3?-a si 41 ce infatisea!a persona%e istorice precum 3-3-ica si spatarul
Bicolae 1ilescue"istente comple"e cu trasaturi ale unor eroi de nuvela)
-in secolul al-AIA-lea se constitue nuvela istorica romaneasca si este creatia unor scriitori de
formatie clasica dar receptivi la ideile naratoare ale romantismului si la trasaturile
realismului(4ostac-e Begru!!i,1Hogalniceanu)
*criitorii pasoptisti fac trecerea de la modalitatea cronicareasca de consemnare a faptelor
traite la opera de fictiune literara,reusind sa plasmuiasca eroi mai credibili ca viata sufleteasca
decat modele realeLa mi%locul secolului al-AIA-lea si in epoca marilor clasici nuvela are o
larga repre!entarenuvela romantica,fantastica,filo!ofica,realista,naturalista,psi-ologica,etc
In secolul al-AA-lea foarte multi romancieri scriu mai intai nuvele asemenea lui Liviu
)ebreanum,1arin 'reda,etc
referatclopotelro
#U%ELA !A#TASTI"A/!ILO9O!I"A
SI RO,A#TI"A
("emplu+$*armanul 5ionis$ de 1(minescu-nuvela mitica,$La tiganci$ de 1ircea (liade-
nuvela psi-ologica cu implicatii naturaliste,$In vreme de ra!boi$de IL4aragiale-
psi-ologica,$1oara cu noroc$de Ion *lavici
!antasticul)isi are originea in atractia pentru supranatural si pentru vis,a fiintei umane in
functia pe care o au acestea de a permite iesirea din limitele impuse conditiei saleKocul cu
posibilul a fost transmis in teme care se constitue intr-un adevarat repertoriu al genului+tema
dublului,tema pactului cu diavolul,tema calatoriei sufletului,tema calatoriei cosmice
;/niversul fantastic este populat cu fiinte stranii,cu obiecte neologice etc&ceasta lume
supranaturala are multe elemente in comun cu basmul,dar in acelasi timp are propriile ei legi
6!antasticulo categorie estetica definita ca un produs al imaginatiei sau fante!iei
'rincipalele sale trasaturi sunt+
-o noua dimensiune a duratei
-un alt ritm in succesiunea momentelor
-persona%e antrenate in aventuri fantastice
-vi!iune fabuloasa asupra lumii(opusa vi!iunii realiste ce crea!a impresia de verosimil,de
autenticitate,de adevar,credibil)
;(!itarea persona%ului,cititorului in nuvela fantastica=<aceasta e!itare,pendulare intre
interpretarea evenimentelor citite ca efect al unor cau!e naturale si interpretarea lor ca efect al
unor cau!e supranaturale,constitue trasaturile distinctive ale literaturii
fantastice(e"+3avrilescu,eroul nuvelei #La tiganci$ si cititorul acestui te"t fantastic)
,ransgresarea timpului repre!inta o caracteristica a universului de tip fantastic si consta in
incalcarea legilor temporale specifice ordinii naturale a lumii,prin fenomene de ing-etare
,incetinire,inversare,comprimare,dilatare
1etamorfo!a este transformarea unei fiinte sau a unui obiect in ceva diferit fata de natura
lui primara ,este specifica ordinii supraumane si apare atat in basme cat si in literatura
fantastica
;Lectarul unui te"t literar fantastic
In deci!ia asupra calitatii fantasticului,a unui te"t literar,lectarul are rol foarte important,spre
deosebire de te"tul realist unde rolul esential il detine autorul(naratorul)Bici un cititor de
literatura fantastica nu poate ramane,caci faptele insolite contra!ic mereu realitatea
perceptiilor sale din lumea incon%uratoare obligandu-l sa reactione!e,sa participle afectiv la
intamplarile narate
*eductia,teama,uimirea -sunt principalele forme de manifestare a implicarii cititorului in
povestirea fantasticaLecturanu e rela"area spirituala,ci o parcurgere tensionata a te"tului pana
la forma unei dispute mentale(intre narator si receptor)in privinta acceptarii finale sau a
negarii producerii unui fapt irational5e aceea intriga,constructie epica este diri%ata cu
abilitate de autor catre receptare favorabila a insolitului-nu ca pe o altalume drept o parte
integranta a insesi lumii reale
Lumea fantastica nu se ofera niciodata de la sine,ea trebuie cucerita,iar solutiile gasite de
receptorii acestui imaginar contradictoriu sunt mereu perfectibile si raman inepui!abile
referatclopotelro
#U%ELA PSI:OLO2I"A
Buvela psi-ologica (cultivata de IL4aragiale,0*tefanescu 5elavrancea,I*lavici si in
secolul al-AA-lea de 3ib1i-aescu,L)ebreanu,1arin 'reda)
Trasaturi.
-orientare spre universal realitatii immediate
-anali!a procesului de integrare a individului patriarc-al in modernitate si a efectelor
aromatice asupra vietii sale sufletesti(tipul inadoptabil)
-conflictele vi!ea!a nivelul e"istential al persona%elor nu numai pe cel social sau sentimental
-descopera comple"itatea sufletelor simple(taranii,targoveti,-angii,etc)
-temele predilecte+furia,obsesia,erosul,de!umani!area etc
-anali!a psi-ologica se impune in conte"tual preocuparilor stiintifice legate de ereditate(in
nuvela naturalista)tipurile umane etc
Obesrvatii+
-anali!a psi-ologica reali!ata de I*lavici,folosind mi%loace de investigatie,si de e"presie
realista
-anali!a psi-ologica a devenirii persona%ului se poate reali!e prin dialog stil indirect liber si
monolog interior
&nali!a psi-ologica-este o modalitate de sondare a subiectivitatii persona%elor pentru a
evidential tensiunile,cautarile,traumele vietii interioare'ana in secolul al -AA-lea elementele
de observatie psi-ologica erau dominatii de actiuneIn secolul al -AA-lea apare atat o
sc-imbare tematica,cat si o diversificare a te-nicilor de investigare a persona%eLor

,itul
1itul -este o poveste fabuloasa care cuprinde credintele popoarelor despre originea
universului si a fenomenelor naturii,despre !ei si eroi legendari'rin generali!are mitul
defineste o poveste,o legenda,un basm
In literatura romana e"ista mai multe mituri fundamentale printre care mitul e"istentei noastre
pastorale(1iorita),mitul erotic(ilustrat de !burator)mitul creatiei ca rod al
suferintei(1anastirea &rgesului)

!a-ulosul
(ste un mod de reflectare a lumii,definit in opo!itie cu verosimilul,credibilul caracteri!at prin
intamplari si persona%e care sunt e"clusive produsul imaginatiei fara correspondent in lumea
reala(caracteristicile pe care le implica universal de tip fabulos apartin
supranaturalului)&desea fabulosul este folosit ca sinonim al fantasticului,miraculosului si
straniului(basmul este numit fantastic termenul avand in acest conte"t sensul ca apartine
imaginarului,care nu are o e"istenta reala

Epopee
(ste o specie a genului epic,o naratiune ampla in versuri cu intriga comple"a,actiune
complicata in care se povestesc intamplari eroice,legendare sau istorice la care iau parte si
forte supranaturale(e"+$Iliada si Odiseea #si #(neida$de .ergilius,$,iganiada #de Ion 0udea
3aileanu)
referatclopotelro
RO,A#UL
Scurt istoric
,ermenul de roman vine din france!ul$roman$si a fost atestat mai intai in 2ranta incepand cu
a doua %umatate a secolului al-AIA-lea,cu toate ca originea sa este foarte greu de preci!at*e
stie ca din secolul al-AIII-lea devine o specie literara e"clusiv in pro!a
2iecarei perioade ii este specific un anumit tip de roman+
-de e"emplu in )enastere secolele AI.-A.I,romanul alegoric,eroic
-in secolul al -A.III-lea romanul de aventuri,sentimental,filo!ofic
-in secolul al-AIA-lea romanul realist
-in secolul al-AA-lea,cand romanul cunoaste o e"traordinara diversificare,romanul
realist,modern,obiectiv,noul roman,romanul de anali!a,etc
&sta!i romanul este cel mai frecvent tip de pro!a literaraIn conditiile in care granitele dintre
genurile si speciile literara traditionale disparIn literatura romana primul roman romanesc a
aparut in secolul al-A.III-lea in anul 1?D= si apartine lui 5imitrie 4antemir si se numeste
#Istoria -ieroglifica$In secolul al-AIA-lea romanul este intens cultivat in epoca pasoptista&u
scris romane+Hogalniceanu-#,ainele inimii$,5imitrie 0olintinenu-#1anoil si
(lena$etc,Bicolae 2ilimon si romanul sau #4iocoii vec-i si noi$publicat in 1C>?,marc-ea!a
un prim moment important in istoria romanului romanesc,urmat de ciclul de romane scris de
5uiliu Eamfirescu 1CC1-1CC2-1CG2,printre care #.iata la tara$si #,anase *catiu$iar in secolul
AA Ion *lavici cu romanele sale printre care #1ara$publicat in 1GD>,face trecerea spre epoca
interbelica,cand romanul romanesc a cunoscut o inflorire si o diversificare fara
precedentLiviu )ebreanu #Ion$,$'adurea *pan!uratilor$,1i-ail *adoveanu,$0altagul$,$2ratii
Kder$,$Beamul soimarestilor$etc4amil 'etrescu sau #/ltima noapte de dragoste intaia noapte
de ra!boi$,$'atul lui 'rocust,1ircea (liade cu #Bunta in cer$,$1ai trei$
5upa al doilea ra!boi mondial romanul romanesc ramane specia literara preferata de
pro!atorie printre care 1'reda #1orometii$,$1arele singuratic$,$5eliriul$,$4el mai iubit
dintre pamanteni$,$3roapa$,1ircea 4artarescu$Bostalgia$
7E!I#ITIA SI "ARA"TERISTI"ILE RO,A#ULUI
Romanul-este cea mai ampla specie a genului epic in pro!a cu o intriga complicata,o actiune
comple"a desfasurata pe mai multe planuri,conflicte puternice,sustinute de un numar mare de
persona%e si in care se folosesc nenumarate formule narative
"aracteristici.
-structura narativa ampla si intriga complicata
-desfasurarea subiectului pe mai multe planuri
-combinarea unor nuclee narative distincte
-un numar de persona%e deosebite ca pondere in ansamblul epic
-pre!entarea destinului unor persona%e bine individuali!ate sau a unor grupuri de indivi!i
-conflicte puternice,comple"e de natura interioara sau e"terioara
-o mare varietate de forme
referatclopotelro
RO,A#UL TRA7ITIO#AL
4lasificarea romanului este diversa,aceasta specie literara clasificandu-se dupa+
- amploare in+roman fresca,roman ciclic,roman fluviu etc
- curentul literar in+roman realist,post-modernist etc

-ceea ce repre!inta in raport cu realitatea in+roman fantastic,alegoric,etc
- structura te"tului in+roman traditional,modern,etc
- te-nica narativa in+roman de tip bal!acian,prouscian,roman de anali!a,roman subiectiv,etc
Romanul tra*itional&cest tip de roman a fost reali!at in literatura romana inca din epoca
pasoptista,a fost cultivat pe tot parcursul secolului al-AIA-lea si sporadic in 1G2D'rimele
romane traditionale ii apartin lui 5imitrie 0olintineanu,cel mai important roman traditional
din secolul al-AIA-lea este #4iocoii vec-i si noi$de Bicolae 2ilimon iar in secolul AA
romanele lui I*lavici si ale lui 1*adoveanu
Trasaturile romanului tra*itional.
)un astfel de tip de roman promovea!a originalitatea sufletului national prin atractia pentru
social istoric si spatiul geograp-ic romanesc,preocuparea pentru folclor si obiceiuri
-respecta tiparele scrisului accesibil si naratiunii omnisciente
-problematica abordata este sociala si psi-ologica de ilustrare a comple"itatii societatii si
individului,reflecta frecvent mediul rular si mai rar pe cel citadin
-persona%ele sunt tipuri representative pentru epoca si categoriile sociale pe care le
repre!inta,ele au un caracter constant si o evolutie previ!ibila
-structur te"tului narativ se caracteri!ea!a prin naratorul omniscient,timpul concret,obiectiv si
cronologic
-naratiunea vi!ea!a obiectivitatea asociind povestirea si dialogul ca moduri de e"punere
dominante
-conflictele esentiale sunt e"terioare de natura economica sau sociala iar actiunea se
desfasoara cronologic prin inlantuirea momentelor subiectului
-predomina stilul direct impletit cu cel indirect
referatclopotelro
RO,A#UL REALIST
Romanul realist)are trasaturile generale ale realismului si anume
obiectivitatea,tipicitatea,veridicitatea,caracterul critic iar persona%ul realist provine din toate
mediile sociale si este persona%ul tipic care evoluea!a in impre%urari tipice
In literatura universala modelul narativ realist este configurat de romanele unor scriitori
ca+0al!ac,,olstoi si *tend-alIn literatura romana primul romana primul roman realist este
#4iocoii vec-i si noi$de Bicolae 2ilimon urmat de romanele lui 5uiliu Eamfirescu-#4iclul
4omanestilor$urmat la inceputul secolului AA de romanele lui I*laviciiar in epoca
interbelica de romanele lui Liviu )ebreanu$Ion$,$'adurea span!uratilor$,de romanele lui
1*adoveanu$0altagul$iar in epoca postbelica romanul realist a fost cultivat de 1arin 'reda
Trasaturile romanului realist.
-sursa de inspiratie in romanul realist este lumea de !i cu !i,pe care autorul o recrea!a
respectand principiul adevarului
-coerenta este o trasatura fundamentala a romanului realist,care il face pentru cititor credibil si
convingator
Instantele narative in romanul realist+
)autorul isi propune sa oglindeasca lumea in toata comple"itatea ei,crea!a ca un deniurg
ilu!ia unei lumi aevea,a vietii obiective mai reala decat realitatea insasi si aspira spre totalitate
in planul continutului si al formei
)naratorul este omniscient si obiectiv,face o relatare voit neutral si impersonala a
evenimentelor la care ia parte persona%ul si nu intervine prin comentarii si e"plicatii,lasand
persona%ele sa se miste si sa se carateri!e!e singure
)cititorul este introdus intr-un univers care este sau devine familiar si despre care va fi
informat si documentat'entru cititorul romanului realist detaliul este foarte pretios pentru ca
ii ofera ilu!ia realului(l cititorul se identifica mai putin cu persona%ul principal si mai mult cu
naratorul omniscient
)persona0ul devine in romanul realist o instanta importanta a discursului narativ,el are rolul
de mediator in relatia autot-narator-cititor'ersona%ul este e"ponential pentru o categorie
sociala prin felul in care isi traieste drama4a orice persona% realist repre!inta o tipologie,este
persona% tipic care evoluea!a in impre%urari tipice iar evolutia sa este reali!ata prin opo!itii si
corelatii cu alte persona%e
referatclopotelro
STRU"TURA RO,A#ULUI REALIST
)omanul realist respecta prin structura sa principiul cau!alitatii si al coerentei,are o
desfasurare cronologica logica iar perspectiva narativa este auctoriala1aterialul epic bogat
nu e"clude anali!a psi-ologica care este facuta insa din perspectiva naratorului omniscient
,conflictul este generat de obicei de dorinta de parvenire a unui persona%,de lupta de putere sau
pentru o po!itie sociala mai buna,de iubirea impartasita sau neimpartasita,interesata sau
de!interesata,de obtinerea unei mosteniri etc
5escrierea facuta de narator are functia de a pre!enta cadrul actiunii,de a crea atmosfera,de a
include elemente cu valoare simbolica sau de anticipare,de a crea impresia de verosinilitate a
lumii fictionale

4oerenta
se reali!ea!a prin succesiunea descrierilor a scenelor,episoadelor intr-o ordine care implica
antite!a,gradatia sau paralelismul

4onstructia subiectului evidentia!a succesiunea naratoriala cronologica
Incipitul are o valoare importanta in constructia subiectului romanului realist prin renuntarea
la conventii ce estompea!a distinctia intre realitate si fictiune,prin el se surprinde cadrul unei
lumi e"istente in care naratiunea pare ca se inscrie in desfasurarea vietii insesi,e"+descrierea
mediului+oras,strada,casa,fi"area timpului, si a locului actiunii,un dialog prin care se intra in
mi%locul evenimentelor sau referirea la un eveniment anterior sau la unul aflat in desfasurare

E'po&itiunea
-se poate reali!a prin convocarea(adunarea persona%elor principale cu un anumit
prte"t,e"emplu+-ora in romanul #Ion$de Liviu )ebreanu)sau adunarea cu scopul %ocului de
table sau de carti in #(nigma Otiliei de 3eorge 4alinescu,calatoria in acelasi compartiment
etc
7e&no*amantul
-este cert ca marc-ea!a o re!olvare a conflictelor,nu lasa loc interpretarilor cititorilor asa cum
se intampla in romanul cu final desc-is
!inalul
-evidentia!a vi!iunea scriitorului care intentionea!a sa reali!e!e o interpretare a lumii la fel de
comple"a si de adevarata ca si lumea reala'rin final se asigura coerenta elementelor care
compun intregul precum si unitaea vi!iunii artistice2inalul poate coincide sau cu
de!nodamantul
referatclopotelro
RO,A#UL REALIST 7E TIP 8AL9A"IA#
& fost creat de scriitorul france! 6onori de 0al!ac&cest tip de roman are trasaturile
generale ale romanului realis+obiectivare,veridicitate,coerenta,tipicitate,etcla care se adauga
trasaturile speci$ice cum sunt+
-studiul societatii si al cau!elor,efectelor sociale pre!entate prin intermediul tipurilor sociale
pre!entate de persona%e etc,principalul obiectiv al scriitorului unui astfel de tip de roman
-preferinte pentru teme ca+mostenirea,paternitatea,arivismul etc
-pre!entarea tipurilor umane in stransa legatura cu mediul social
-accentul cade pe amanunte tipic semnificati(in conceptia lui 0al!ac romanul trebuie sa fie
#adevarat in detaliu$)
-te-nica narativa bal!aciana presupune+ma"ima obiectivare,naratorul omniscient,fi"area
caracterelor in spatiu sit imp,descrierea amanuntita a cadrului actiunii,interesul pentru
ar-itectura cladirilor,interioare,opere de arta,crearea de tipuri prin surprinderea a ceea ce este
esential,prin aspecte fi!ice,vestimentare,trasaturi morale,pre!entarea persona%ului intr-o
diversitate de circumstante care ii configurea!a personalitatea
Acceptii ale termenului 3mo*ern4 in literatura(se defineste in opo!itie cu termenul
#traditional$)

-fiecare epoca afirma scriitori novatori care sunt moderni prin atributiile creatiei lor
-in operele scriitorilor din perioadele mai vec-i se pot identifica astfel de elemente estetice
prin care devin contemporani prin esenta moderna a creatiei lor
Literatura romana moderna-incepe de la 1C3D-1C4D etapa din care datea!a preocuparile
scriitorilor pentru actuali!area problematicii si a formelor de e"presie artistica in spiritual
(uropean
In perioada interbelica Liviu )ebreanu si 6'0enges anunta orientarile moderne ale pro!ei
secolului AA 4enaclul$Eburatorul$condos de critical literar (Lovinescu promovea!a aceasta
orientare ca e"presie a modernismului opus traditionalismului
4aracteristicile operelor literare moderne
a)opo!itia fata de subiectele si normele narativ-traditionale
b)inlaturarea ideilor unanim acceptate,a falsemituri a repre!entarilor conventionale
c)intelectuali!area procesului artistic prin preocuparea pentru+
-viata citadina
-problematica specifica intelectualuilui
-ca!urile de constiinta
d)e"perimentarea noilor formule artistice
referatclopotelro
RO,A#UL ,O7ER#
4a model=<romanul de anali!a,cunoscutsi sub denumirea de roman de tip proustcian(de la
creatorul acestui tip de roman1arcel 'roust)noul romanIn literatura romana a fost
teoreti!at,printre altii si de 4amil 'etrescu si repre!inta cea de a doua orientare moderna a
pro!ei interbelice
;)omanul subiectiv(romanul de anali!a)=este o scriere in care atentia scriitorului se
concentrea!a asupra psi-ologicului
6Instantele narative.
Autorulmedia!a intre cititor si persona%,isi propune sa absoarba lumea in interiorul
constiintei(l nu mai este deniurg in lumea imaginarului,ci descopera limitele e"istentei
umane,are o perspectiva limitata si subiectiva,completata adesea cu opinii programatice
despre literatura
"ititorulse identifica cu naratorul alaturi de care investig-ea!a lumea launtrica a
persona%elor,are acces in intimitatea persona%elor-narator si prefera e"plorarea sufletului in
locul e"plorarii lumii
#aratorulse afla in iposta!a de persona%-narator ce inlocuieste naratorul omniscuient din
romanul realist obiectiv,ceea ce potentea!a drama de constiinta
Persona0uleste dilemmatic,sfasiat de contradictii,un individ
singular,imprevi!ibil,inadept,-ipersensibi,cunoscut din interior este fie persona%ul narator fie
persona%ul reflector,purtatorul de cuvant al autorului,se sporeste impresia de autencitate si
ilustrea!a modernitatea vi!iunii artistice,este un cautator al semnificatiilor al sensului
actiunilor
;Opera
'roblematica este dominant anali!atica,investig-ea!a trairile eroilor si mediul citadin
;4onstructia se caracteri!ea!a prin+
-acronica ce inlocuieste cronologia,principiile cau!alitatii si coerentei specifice romanului
realist,nemaifiind respectate(acronie=artificial in constructia unui te"t narativ care implica
neconcordanta intre timpul real si al desfasurarii evenimentelor si cronologia lineara a
naratiunii lor)
-rememorarea accidentala a nui eveniment anterior,rasturnari cronologice
-analepsa
-actiunea este discontinua cu reveniri in timp si spatiu
-atentia acordata faptelor banale,lipsite de semnificatii ma%ore fara sa fie refu!ate inseratiile in
planul social
referatclopotelro