Obiceiuri de Pate

Etnografie, istorie i tradiii

Julia Maria CRISTEA, Viena


Poate multi oameni se intreab, de ce Patele, una dintre cele
mai importante srbtori cretine, nu are n fiecare an aceeai
dat? Mai mult chiar, de ce Patele ortodox, nu coincide cu cel
catolic? La primul Conciliu de la Niceea, din anul 32,
impratul Constantin ! a decis ca sarbtoarea crestin a
Pastelui sa aib loc la o saptaman dupa srbatoarea e"reilor
# Pasah. $stfel data ei este stabilit anual # prima duminic dup prima lun plin
de la nceperea primverii. La catolici, care folosesc calendarul %re%orian, aceasta
inseamn, cel mai de"reme 22 martie & cel mai tar'iu 2 aprilie( Ilustraie: Iisus n
grdina hetemanilor. !ur"mair #ans $%&'()%*(%+ pinacoteca din ,-nchen #
)upa traditia ortodox, Pastele nu poate sa cad inainte sau concomitent cu
sarbatoarea Pasah, de aceea exist mari diferente de timp, intre Pastele catolic si cel
ortodox(

.emnificaii ancestrale atribuite srbtorii Patelui

!n trile %ermanice Pastele este denumit Ostern & cu"ant ce#si are rdcina in limba
indoeuropean, semnificand* +a lumina, a strluci,, in en%le'a "eche ast, in germana
veche stan, mai tar'iu deri"and cu"antul -Osten-, adica punctul cardinal unde
rsare soarele si se arata $urora diminetii pe cer(
Pastele semnific lumina de dup solstitiul de iarn, +dimineata anului,, cand
intrea%a natur se tre'este la "iat, 'ilele incep sa de"in mai lun%i( Cu"antul Ostern,
semnifica de fapt .udul(
/ alta ipote' # numele 0eitei Prima"erii la "echii %ermani, Ostara, 1ustifica si
denumirea srbtorii Pastelui & 2Ostern/( )eoarece ea aducea din nou soarele
ar'ator pe cer, ceea ce fcea ca intrea%a natur sa se tre'easc la "iat, in cinstea ei
se fceau la inceputul prim"erii serbri spectaculoase, iar traditia de a se darui ou
colorate s#a pstrat pan in 'ilele noastre(
$celasi ritual exist si in $n%lia unde aceeasi 'eit a prim"erii se chema Eostra, de
aici denumirea Pastelui & 2Easter/.
!n spri1inul acestei afirmatii "in cu"intele asemntoare care semnific acelasi lucru &
0urora diminetii, in en%le'a "eche & 1asterne sau eostre; in latina Ostro3 in
feniciana # Astarte (Ashtoreth); in indiana veche Usra; in greaca Eos; in roman
Aurora. .oarele care rsare, sau $urora este simbolul pentru renasterea lui !isus,
care, in 4iblie este denumit* +Lumina lumii(,
!n trile din restul 5uropei denumirea Pastelui deri" din ebraic # Passah, Pessach
sau Paschah 6ce semnifica in 7Cartea exodului8 fu%a din 5%ipt9, astfel* in "echea
limb saxon Pascha; in latina veche Pasca3 in italian # Pas2ua3 in france' &
Pa2ues3 in %erman "eche a trilor nordice & Pas"ar3 in %otic & Pas"a3 in spaniol #
Pascuas3 in olande'a # Pasen3 in dane'a # Pas"e3 in finlande'a # Psiinen.
!ndiferent de nume, semnificatia este aceeasi, inceputul prim"erii, a timpului
luminos cand 'ilele de"in e%ale cu noptile(
!n 5"ul Mediu, exista in 5uropa si Mexic, un 1oc ritual executat de Paste sau de : mai,
care semnifica "ictoria luminii asupra intunericului( / min%e mare & cu diametru de
peste :m, din piele aurie, era rosto%olit de la est la "est, semnificand drumul soarelui
pe cer(

45teva modaliti i tradiii specifice de srbtorire a Patelui


!n 0nglia, Pastele este cea mai important srbtoare a anului, cand se trimit mai
multe felicitari decat la $nul Nou( Nu exist cas unde s nu fie ou "opsite, deoarece
ele sunt simbolul renasterii(

!n 6rana, se spune ca toate clopotele bisericilor 'boar in ;inerea Mare la <oma &
deci dou 'ile nu bat, in schimb, in )uminica Pastelui bat neintrerupt toat
dimineata(Credinta este ca aceste clopote ascund ouale "opsite prin %rdini, pentru a
fi %site de copii(

!n 7orvegia Pastele poart denumirea de Pas=, iar .ptmana Mare durea' din
dup amia'a 'ilei de miercuri 6inaintea >oiei mari9, pan martea urmatoare(.i aici
exist traditia !epurasului de Paste(

!n .uedia, Pastele este la fel denumit & Pas=, iar .ptmana mare incepe in
)uminica ?loriilor & pan in )uminica Pastelui( 5xista superstitia c in aceasta
saptaman, "ra1itoarele sunt deosebit de acti"e( Pentru a le anihila "ra1ile si actiunile
malefice, se aprind focuri mari, purificatoare( !n >oia mare este punctul maxim de
periculo'itate, deoarece "ra1itoarele mer% la serbarea lor pe muntele !la"ulla, unde
topie cu dia"olii in ade"rate dansuri or%iastice, pentru aceasta, femeile ascund
mturile, ca astfel ele sa nu poat sa mear% la intalnirea lor cu dracii( .e spune c in
)uminica Pastelui, "r1itoarele mer% la biserica, dar spun toate ru%ciunile in"ers, de
la sfarsit la inceput( !n aceasta 'i copiii imbrcati ca -P@s=rrin%er-# 6"r1itoare9 mer%
din cas in cas ca s primeasca dulciuri si bani( )ar nu cant si nu recit nimic,
simpla lor pre'ent ca "ra1itoare determin ofranda bene"ol(

!n 0ustria i ermania >oia mare este denumita r-ndonnerstag. adica >oia ;erde(
Pan nu demult, preotii catolici oficiau slu1ba din aceasta 'i, in oda1dii "er'i( )e fapt,
cu"antul deri"a de la reinen, care in limba "eche %erman insemna +a plan%e, si
reda suferinta lui !isus( Aotusi, de >oia ;erde exista traditia ca sa se mnance alimente
"er'i 6spanac, salata, supe si tarte speciale cu "erdeturi9( 5ste 'iua cand se seamn
patrun1elul, care, in superstitiile populare creste foarte %reu deoarece dia"olul il
+cheam inapoi de noua ori,( )oar dac este sdit in aceast 'i, dia"olul nu mai are
nici o putere asupra lui( / alta traditie este s se ascund oua "opsite in %rdini,
parcuri, pentru a fi cutate in prima 'i de Paste de ctre copii( !n .ambata Mare, se
aprind pe dealuri, pe malul apelor, focurile de Paste, denumite si ?ocurile lui >uda, in
care se arde tot ce nu mai este necesar, semn al reinoirii si purificarii prin foc(.lu1ba
de !n"iere nu are loc la mie'ul noptii ci seara( 4iserica este in be'na completa, in fata
ei se aprinde un foc mare, de unde +se ia lumina,(

!n Italia, tipic srbtorii este repre'entarea patimilor # Passion 4hristi, o procesiune
ce are loc pe str'ile oraselor in ;inerea Mare( Co'onacul tipic, are forma unui
porumbel & de fapt se numeste Colomba, in unele re%iuni Paloma di PasBua( Araditia
semnific propunerea de pace trimisa de locuitorii din Pavia, re%elui lon%obar'ilor &
$lboino( $u loc mari serbari campenesti unde ouale traditionale, sunt folosite si in
1ocuri %en 4occia sau <i%hella, sau pur si simplu concursuri de aruncat la tintaC
e"ident strine traditiei reli%ioase(

<eeditarea Patimilor este o ceremonie caracteristic .paniei si trilor
de traditie spaniol 6in $merica latin9( !n ,e8ic & .ptmana Mare,
sau .ptmana Patimilor poarta denumirea de .emana .anta
6sptamana .fant9 si durea' de la )uminica ?loriilor pan la
)uminica Pastelui( !n multe localitati scenariul Patimilor lui !isus,
biciuirea, rsti%nirea se reeditea' ca un ade"rat spectacol reli%ios
6"e'i po' st%(9( Pe str'i, in 'iua de Paste, mii de oameni, poart
foto%rafia lui 9uda Iscariot, pe care o bat, o rup in bucti, ii dau foc, pentru faptul c l#
a "andut pe !isus( !n 0ustralia, sin%ura 'i cand toate ma%a'inele sunt inchise prin
le%e, este ;inerea Mare( Nici 'iarele nu se editea' in aceasta 'i( /ule de Paste nu
sunt aduse de iepuras ci de !ilby & un soi de iepure cu marsupiu ca un can%ur(

!n .:0, exista traditia de peste :DD de ani, ca in a doua 'i de Paste 6luni9 fix la ora :D
dimineata, in %rdina de la Casa $lba din Eashin%ton s se +rosto%oleasc ouale/.
5ste o competitie a copiilor, care, se intrec 7s rule'e8 cu podul palmei, un ou de
Paste( Cine a1un%e cel mai aproape de linia de sosire cu oul intre%, este casti%tor si
primeste drept premFu, un ou din lemn cu auto%rafele presedintelui .G$ si sotiei sale(

!n ;usia, duminica Pastelui este srbtorita in mod festi"Cla cimitir( /biceiul s#a
format in urma cu decenii, cand, fiind inter'is s se mear%a la biseric, insasi
intrunirile erau prost "'ute, oamenii "i'itau mormintele familiei, unde, beau in
amintirea celor dra%i, o sticla de "odca( )e#a lun%ul timpurilor si mai ales dupa anii HD,
aceasta s#a transformat intr#o ade"arat srbtoare popular, astfel incat, de cati"a
ani, in 'iua de Paste, in Mos=o"a, exist linii speciale de autobu'e, care s faca astfel
fat multimii cltorilor, care se indreapt spre cimitirele orasului( .e mnanc
traditional & Iulitci 6o paine cu fructe si condimente9, si Pasa & o pr1itur cu multe
oua( .i se ciocnesc oua rosii, spunandu#se* +Christus Jos=resK, 6Christos a in"iat9, la
care se rspunde* +Eoistinu Jos=resK, 6$de"arat c#a in"iat9( Chiar dac are loc in
cimitir, serbarea este considerat + a "ietii,, a +in"ierii,, nu a mortii(

,ituri ancestrale ale popoarelor, legate de moarte i nviere < de fapt reflectarea
ciclului nentrerupt al vegetaiei.

Mitul rein"ierii, intoarcerii din moarte, exista inca din cultura
sumerian, in epopeea lui Lhil%ames( La sfarsitul anului, 'eul
creator al uni"ersului murea, pentru ca la inceputul Noului $n, sa
renasc( Gn exemplu in acest sens este faptul ca la iranieni, $nul
Nou 2Noru', se serbea' la echinoctiul de prima"ara & 2: martie(
Gn alt exemplu este mitul lui =>bele si 0ttis la fri%iani si la romani&
'eul prima"erii, a naturii care se tre'este la "iata, dup ce a fost
mort timp de trei 'ile, sarbatoare numita #ilaria la romani, a"and loc
pe 2 martie( .unt interesante in acest sens descoperirile
arheolo%ice, astfel sunt numeorasele altare 6ca acesta din Po?9 dedicate cultului
acestor 'eitti( ele au fost %site in apropiere de Petersdom # ;atican, atest data de
:H iulie 3MN # e(n(, repre'int pe lan% inscrieri, pinul .fant a lui $tis, un taur si un
berbec adus ca 1ertf( Cultul p%an a fost inter'is in anul 3H:6H29 de ctre impratul
Aheodosius(

La fel ,ardu" 6'eul suprem al panteonului babilonian in timpul lui Oamurabi & sec ;!!!
i(e(n(9 si @ammu? 6la sumerieni9 erau 'ei ai "e%etatiei care mureau si renasteau( Gn
alt nume a lui Aammu' era 0donis, el era adorat in 4abilon si .iria inca din sec( ;!!
i(e(n(, a"and si in Lrecia antica o importanta semnificatie( 6?ra'er9 In fotografie $dr(+
,ardu" pe un sigiliu babilonian
)e asemenea 'eii .in, .amas si 7ergal mureau si rensteau in fiecare an, ca
semnificatie a ciclului neintrerupt al naturii. .rbtorirea lui .in se numea .abattu,
dup care s#a dat denumirea srbtorii e"reiesti( Aot dup 'eul .in, a fost denumit
muntele .inai si desertul din "estul Palestinei(

6aberge ) 4ele mai scumpe ou de Pate din lume

!si poate cine"a ima%ina c un sin%ur ou poate fi e"aluat la 2N milioane euro? Pare de
necre'ut, si totusi(((5"ident, nu este "orba de banalele %alinacee, care, desi de o
"esnicie ne asi%ur hrana cea de toate 'ilele, in ultima "reme au de"enit un pericol
public( Nu( .ub titlul modest de /G un %enial artist al meseriei Peter)4arl 6abergA a
creat cele mai fantastice lucrri de art, ade"rate bi1uterii, inestimabile, de o
frumusete ine%alabil( . rsfoim impreun pa%inile unei po"esti & ade"rate, care
pentru muritorii de rand pare ireal(((

/uale ?aber%P sunt considerate obiecte nepretuite din
lumea artei si bi1uteriilor( !n anul :QQ tarul $lexandru
!!!, a dorit s#i faca cadou sotiei sale, cu oca'ia
Pastelui, un ou deosebit( 5l s#a adresat bi1utierului
Peter#Carl ?aber%P, care lucra impreun cu tatl sau,
in atelierul acestuia din .t( Petersbur%, deschis in
:QN2(
<eali'area a intrecut orice asteptri( La prima impresie parea un ou obisnuit de %ina,
dar era fcut din aur, cu email, se deschidea, iar in interiorul sau era o %ina liliputan
din trei culori de aur 6%alben, rosu si "erde9, cu ochii din rubine(

Aarul $lexandru i#a druit aceasta opera de arta sotiei sale Maria ?1odoroJna, iar
entu'iasmul ei a fost atat de mare, incat ?aber%P a fost imediat numit bi1utier al curtii,
unde timp de 3: de ani 6:QQ#:H:R9, a reali'at pentru tarii dinastiei <omano", D de
asa 'ise ou, aceasta rmanand o ade"arat traditie, intrerupt prin %onocidul istoric
si intemeierea republicii(

!n :HDD, la 5xpo'itia Mondial de la Paris,
?aber%P a fost facut Ca"aler al Le%iunii de
onoare( Cel mai scump exemplar 6"andut la
%aleriile .othebSTs din Londra pentru 2N
milioane euro9 poart denumirea de 2/ul
!ncoronrii, si a fost facut cadou in :QHM
de ctre tarul Nicolae !! sotiei sale
$lexandra( 5l repre'int identic, la scar milimetrica, caleasca
imperial cucare $lexandra a mers la catedrala Gspens=S din
Mosco"a, unde a a"ut loc cstoria( /data cu re"olutia si
intemeierea dictaturii proletariatului, "estitele oua ?aber%P, au
fost "andute in lumea intrea%(
Pe februarie 2DDN, milionarul rus ;i=tor Eechselber%, a cumprat de la "estita
familie american ?orbes, nou ou ?aber%P, pentru o sum nedeclarat publicitatii &
'iaristii au presupus ca ar fi fost intre HD si :D milioane de dolari(
)e fapt, aparitia acestor oua#bi1uterii, de "aloare incomensurabil, nu este
intampltoare( La inceputul sec( U;!!, LudoJic U; a comandat unor pictori celebri
precum 4oucher si Eatteau, ou, pe care erau executate din penit, peisa1e
miniaturale(

6ocul tradiional din noaptea Invierii

5ste o preluare a traditiei p%ane, cand, cu prile1ul srbatorilor prim"erii, se
aprindeau focuri enorme, simbolul soarelui care in"in%e iarna, a luminii care domin
intunericul, a "ietii care in"in%e moartea( !n acelasi timp a"and rol de purificare, de
curtirea, de alun%are a tuturor spiritelor malefice ale iernii si de stimulare a fertilitatii(

Primul foc de Paste s#a facut in anul MD in ?ranta, apoi in sec( U! s#a rspandit
traditia in spatiul %ermanic si de aici in restul 5uropei(
.imbolic si#a rsfrant semnificatia asupra lumanrii de Paste, ce repre'inta "ictoria
luminii asupra intunericului, a "ietii asupra mortii & prin in"ierea lui !isus( Prima oar si#
a semnalat pre'enta in anul 3QN in Piacenca, intr#o scrisoare a .f( Oeronimus( !n anul
N:M a fost folosit de papa 0osimus, din sec( ;!! se foloseste frec"ent la <oma, iar din
sec( U traditia s#a rspandit in lumea intrea%( La ;atican lumanarea de Paste are 2m(
La fel si in ;iena, cea existenta in ;oti"=irche(

Litur%hia din Noaptea !n"ierii, incepe cu focul, de la care 2se ia
lumin,, adic se aprinde lumanarea de Paste, care la catolici are
%ra"at pe ea prima si ultima liter a alfabetului %recesc # $lpha si /me%a, semnificand
c !isus Christos este inceputul si sfarsitul lumii(
5ste momentul care semnific renasterea Mantuitorului & Christos a in"iat & $de"rat
c#a#n"iat( La catolici, in tarile %ermanice, se spune* -Christus ist das Licht # Lott sei
)an=K-6Christos este lumina & .la"a )omnului9( )e la aceast lumanare, credinciosii
aprind propriile lumanri, cu care intr in biserica aflat pan atunci in intuneric deplin(
(
Ca o reminiscenta a cultului soarelui, s#a pastrat si traditia 2<otii de foc, existen in
toata 5uropa, la diferitele sarbatori, le%ate de solstitiii sau echinoctii( <oata este tinut
'ile intre%i in ap, pentru a nu lua foc( 5a are montat un lemn lun% ca un ax care#i
pstrea' echilibrul, pentru ca sa poat s se rosto%oleasc de pe deal pan 1os in
"ale si este umplut 6asa cum se "ede in ima%ine9, cu paie, crora li se d foc(<oata
este aprins in seara primei 'ile de Paste(

.finirea apei

!n cadrul slu1bei de !n"iere se face si sfintirea apei, care "a fi folosit apoi un an intre%
la bote'ul copiilor( Credinciosii isi iau acas din aceast ap sfintit, care e folosit
apoi in ca' de boal a oamenilor si animalelor

@raditii de Pate

Mancarea traditionala de Paste este friptura de miel( 5l este simbolul clasic al
animalului lipsit de aprare in fata fiarelor slbatice, 1ertfit in ;echiul Aestament(
.i !isus Christos a fost astfel denumit*, 2Pri"este, mielul lui )umne'eu, care "a
rascumpara pcatele lumii(, 65"an%helia dupa !oan :, 2H9( La inceputurile
crestinismului, carnea de miel care se manca de Paste, era pus mai intai sub altar,
binecu"antat si apoi consumat ca prim aliment(
)e fapt, traditia datea' din timpul fu%ii din 5%ipt 6cca :NDD i(e(n(9, cand & asa cum se
spune in ;echiul Aestament, fiecare familie, la porunca lui )umne'eu transmisa prin
Moise, a sacrificat un miel, cu san%ele cruia a uns canaturile portilor, astfel c !n%erul
Mortii trimis de )umne'eu in 5%ipt, a ocolit aceste case ale i'raelitilor, si a omorat toti
nou nscutii e%ipteni, din casele neunse cu san%e de miel(
Gn obicei le%at de fertilitatea pmantului# in tarile germanice, tranii "in in noaptea
de Paste la biseric, cu bete lun%i si mladite inmu%urite de salcie( Araditional inainte
de in"iere, in fata bisericii se face un foc urias, care "a fi binecu"antat de preot si de la
care 2se ia lumin,( Aranii aprind aceste bete in focul binecu"antat si le las s ard
pan ce o parte se carboni'ea', apoi in%roap in campul de cereale acest crbune,
impreun cu mlditele de salcie 6ce au fost si ele binecu"antate de preot9, aceasta
contribuind la obtinerea unei recolte bo%ate( 5xista credinta ca intre Paste si <usalii
cerurile sunt deschise( Cine moare in acest timp a1un%e direct in rai( Cine se naste
atunci "a a"ea o "iata frumoasa si imbelsu%ata( $m redat cate"a dintre numeroasele
traditii le%ate de Paste, intr#un alt articol aflat in arhi"a $L5</( Nu "reau s m repet(

$limentele si plantele sfintite in noaptea de Paste se pstrea'a ca leacuri si talismane(
.area este folosit la sfintirea fantanilor, slnina ca leac pentru boli ale "itelor,
busuiocul pentru "indecarea durerilor de %at si farmece, tmaia se pune pe 1ar cand
sunt furtuni "iolente, salcia este tamaduitoare, cine in%hite trei mu%uri de salcie scap
de temperatura( Cine bea 'ilnic apa in care a pus coa1a pisat de salcie uscat, scap
de durerile reumatismale(

!nteresant cat de mult ade"r exist in aceast superstitie sau mai bine spus practic
popular( !n documente antice despre cultura sumerian, e%iptean si asirian,
precum si a amerindienilor se mentionea'a folosirea scoartei de salcie impotri"a
durerilor si febrei( Parintele medicinei, medicul %rec Oipocrate 6 NRD&3M i(e(n(9 in
scrierile sale aminteste de o pudr amar obtinut din scoarta de salcie, foarte
eficient impotri"a durerilor si febrei( !n :MH3, preotul 5dmund .tone din Chippin%
Norton # $n%lia, folosea si el scoarta salciei ca remediu eficace impotri"a febrei(!n
:QHM din .alix & numele botanic al salciei, s#a sinteti'at acidul acetil#salicilic adica
ceea ce cunoastem sub prima denumire dat de firma 4aSer & adic aspirina, dar
asupra numelui descoperitorului prerile sunt foarte contro"ersate, desi se afirm ca
patentul apartine lui ?elix Ooffmann(

4alendarul taranului roman si austriac

5ste interesant pro%no'a recoltei fcut de lucrtorii campului, in functie de felul
"remii( $m fcut un paralelism sumar, dar similar, Calendarul Aranului exist la toate
popoarele, le%at de srbtorile crestine sau pur si simplu de anumite srbtori ale
anului din alte reli%ii(

)ac plou in 'iua de Pasti, tot timpul pan la <usalii "a fi ploios 6Marian9( )aca bate
%rindina campurile in 'iua de Pasti, atunci se crede ca tot anul e nenorocos
6Man%iuca9( !ata acum corespondenta acestor pro%nosticuri meteorolo%ice in Aara
$lpilor* Ploaia de Paste aduce mancare srac, Pastele insorit aduce mancare bo%at
6Osterregen bringt magere Kost, /Ostersonne fette und reichliche9( )ac de
Paste plou, atunci plou in fiecare duminic pan la !naltarea la cer(6Wenn's am
Ostertag auch regnet am ingsten, / so regnet's alle !onntag bis
"fingsten9()aca plou de Paste, toata "ara "a fi pmantul setos # secet( 6Wenn's
Ostern regnet, ist die Erde den gan#en !ommer$berdurstig)

)aca Pastele cade de .f( Lheor%he, se asteapt mare 1ale(6Wenn Ostern auf
%eorgi f&llt, / erartet gro'es Weh die Welt)( )ac Pastele cade in luna martie, se
"a face mult %rau 6Ostern im (&r# )ers*richt ein gutes +rot,ahr(9

Aoate aceste datini, traditii si superstitii & din foarte multele care au existat, unele
uitate, altele inca practicate, se datorea' incorporarii in srbtoarea Pastelui a
ritualurilor precrestine le%ate de "enirea prim"erii si renasterea naturii, a datinilor
stra"echi de celebrare a cultului* strmosilor, a unor di"initti din natur, a unor
fenomene naturale, sau practici ma%ice le%ate de fertilitatea pamantului si oamenilor(

Poate c acum, cand practic 2fu%im prin "iat, fr s a"em prea mult timp s "edem
si s ne bucurm de frumusetea ei, ni se "or fi prand puerile, mituri ce apartin unor
alte timpuri de mult apuse(((.i totusi, s incercm barm pentru cele trei 'ile, s a"em
seninatatea, linistea si de ce nu? & inocenta strbunilor nostrii si mai ales aceeasi
bucurie a preaplinului sufletesc, de .fintele sarbatori ale Pastelui(
4hristos a inviatK

Julia Maria CRISTEA
Bin volumul:C.rbtori, traditii ritualuri, mituriC