12 ingrediente naturale pentru a curata aproape orice!

Oricine vrea o casa curata, dar curat in zilele noastre inseamna mai mult decat fara mizerie si noroi. Mai inseamna
fara chimicale potential toxice. Curatati actiunile voastre de curatenie prin renuntarea la produsele comerciale si
toxice in favoarea celor facute in casa. Cu aceasta lista de cumparaturi cuprinzand produse de baza ce se pot gasi la
orice magazin, puteti curata aproape orice.
Cu aceste produse usor de gasit, puteti curata aproape orice.
1. Bicarbonat de sodiu (praf de copt): frecare, albire
Utilizati bicarbonatul pentru a elimina mirosurile si pentru albire. O pasta de bicarbonat si apa poate ajuta la albirea
chiuvetelor si cazilor de baie, iar o cutie de bicarbonat in frigider, baie sau dulapuri ajuta la absorbtia mirosurilor.
2. Ceara de albine: lustruirea lemnului
uteti uita de produsele uleioase pentru lustrul mobilei in favoarea atotnaturalei ceri de albine. !asiti un crescator de
albine local, si mai si sprijiniti economia voastra locala"
3. Amidon de porumb si sifon (sau orice apa gazoasa nearomata): inlaturarea petelor
entru un tratament rapid al petelor de pe covoare ori draperii, acoperiti pata cu amidonul absorbant. #asati$l pe pata
circa %& de minute, apoi turnati sifon'apa carbogazoasa pentru a inlatura pata. (e asemenea incercati amidonul pe uleiul
care a picurat pe tesaturi. )ot pentru inlaturarea petelor puteti incerca produse precum solutia din enzime nautarle din
magazinul nostru http*''fara$chimicale.ro'magazin'fara$substante$toxice'sistemul$enzimatic$de$scos$pete$life$miracle'
4. Apa oigenata: dezinfectare, inlaturarea petelor
+pa oxigenata ,peroxidul de hidrogen- este un puternic dezinfectant. entru a omora mucegaiul, combinati
bicarbonatul de sodiu si apa oxigenata pentru a crea o pasta, aplicati$o pe mucegai si lasati sa stea pentru cateva minute
inainte de a o curata.
!. "amaia: inlaturarea petelor si mirosurilor
#amaile sunt o solutie excelenta pentru inlaturarea
mirosurilor din bucatarie. )receti o jumatate de lamaie peste
un tocator murdar si veti inlatura mirosurile grele cum ar fi
cele de ceapa sau peste. .ucul de lamaie adauga putere de
curatare solutiilor generale de curatat. Cititi mai multe
aici * http*''///.viataverdeviu.ro'0$metode$creative$de$a'
#. $apun de casa lic%id: putere de spumare
.apunul de casa lichid ,facut cu ulei de masline in loc de
untura de porc- este un sapun de uz general, pe baza de ulei
de masline, se poate folosi la spalatul vaselor, la curatarea
podelelor si la multe altele. entru o podea sau un zid'perete
curat, combinati o cana de otet cu mai putin de patru litri de apa fierbinte si cateva picaturi de sapun.
&. 'lei de masline: lustruirea lemnului
Uleiul de masline poate reconditiona lemnul in mod natural, ca si pielea si parul"
(. 'lei de pin: curatarea podelelor de lemn moale
Uleiul de pin reconditioneaza in mod natural podelele de lemn, si are miros proaspat
). 'leiuri esentiale de plante: miresme non*c%imice
(esi sunt fara chimicale, uleiurile esentiale pure sunt puternice. 1ntotdeauna faceti un test prin mirosire inainte de a
cumpara, pentru a va asigura ca nu sunteti sensibil'a la vapori, si manipulati cu prudenta uleiurile pure esentiale. Cateva
picaturi de ulei esential pot adauga putere antibacteriana si antifungica unei solutii de curatare. Mai important2 3le lasa
o mireasma proaspata. Cautati uleiurile esentiale pure, nediluate, in flacoane maroniu inchis sau albastre. astratile la
intuneric.
1+. $area: frecare
.area grunjoasa va da putere ca sa inlaturati grasimea. entru a curata petele insistente de sapun, combinati
bicarbonat de sodiu si sare grunjoasa si frecati.
11. $oda de rufe cristalizata (carbonat de sodiu): frecare, inlaturarea petelor si degresare
.oda de rufe este un puternic ingredient de curatare care actioneaza precum bicarbonatul, dar mai puternic. Utilizati
soda de rufe pentru curatarea toaletelor, sau amestecati cu apa pentru o solutie puternica de curatat de uz general. Multi
recomanda boraxul, dar studii recente ale !rupului de #ucru pentru Mediul 1nconjurator ,3nvironmental 4or5ing
!roup- au descoperit ca este exagerat de aspru. uteti inlocui boraxul cu soda de rufe, mai putin dura, in aproape orice
reteta.
12. ,tetul alb: dezinfectare, scoaterea petelor
Otetul alb este sursa energetica a curatarii. (ezinfectand si deodorizand, otetul este un produs de dorit pentru a scapa
de germenii ce bantuie anumite locuri precum mesele de bucatarie'blaturile, manerele de usi si telefoanele.
Cu putin efort si inventivitate putem elimina toate produsele chimice nenaturale din activitatea de curatenie a casei.
6oi ce alte solutii naturale mai folositi2 +steptam sa le impartasiti cu noi, nu uitati aici invatam impreuna"
Sulful, MSM si importanta pentru sanatate si frumusete
entru multa lume sulful este un mineral sinonim cu un miros puturos si cu un gust specific. .i intr$adevar asa este
" 7u este de mirare ca are un miros neplacut, devreme ce ii se mai spune si pucioasa. 1nsa chiar aceste calitati ale
sulfului il fac pe acesta sa fie, asa cum este catalogat de (avid 4olfe, cel mai important mineral pentru frumusete.
Componentele sulfului sunt iuti si asta pentru ca au proprietati de curatare a tesuturilor. Mirosurile neplacute in
natura, in mod special langa izvoarele calde, sunt produse de compusi de sulf.
.ulful este fundamental in frumusete. 3l da pielii o nuanta ca de flacara. Creeaza un lustru subtil precum aura din
jurul lunii pline. +duce cu sine o anumita aristocratie si eleganta. 1n natura sulful este gasit in
M.M ,metilsulfonilmetan-, un compus din sulf gasit in oceane, apa de ploaie, si toate creaturile vii.
3ste de asemenea gasit in aminoacizii * taurina, metionina, si cisteina si cistina ultimii trei fiind produsi de corp din
metionina , M.M sau alimente bogate in sulf. +minoacizii sulfurosi ne protejeaza de efectele radiatiilor si a metalelor
grele.
Metionina ajuta la eliminarea metalelor grele din corp. .e gaseste in mare concentratie in semintele de dovleac
crude. Cistina si cisteina se gasesc in semintele de canepa. Cistina se gaseste in par, 5eratina si insulina. Cisteina este
prezenta in piele, o face mai flexibila, si in colagen protejand aceste tesuturi de distrugeri. Cicatricele se formeaza de
obicei cand nu avem destula cisteina.
.ulful joaca un rol important pentru creier, tesuturile conective,colagen-, par, ficat, unghii, pancreas, piele si
fluidizarea bilei.
.ulful se afla in topul mineralelor din corp. 3ste stocat in fiecare celula si este in special prezent in mare concentratie
in incheieturi, par, piele si unghii. Cantitati adecvate de sulf au legatura cu frumusetea, parul mineralizat, si pielea
stralucitoare.
Sulful, colagenul si elasticitatea.
.ulful este prezent si esential in toate tesuturile conective care sustin si conecteaza toate organele. Colagenul este
proteina gasita in toate tesuturile conective precum si in oase si dinti. Colagenul bogat in sulf este cea mai gasita
proteina din corp. Colagenul retine fluidele si confera elasticitate si flexibilitate tesuturilor.
(iferiti compusi pe baza de sulf, precum este glucozamina dau cartilajelor rezistenta, structura. !lucozamina
construieste oase, ligamente, tendoane, piele, ochi si unghii.
.ulful este gasit in 5eratina, o proteina fibroasa care constituie 089 din unghii. .ulful da rezistenta, elasticitate si
flexibilitate unghiilor, pielii si parului.
Sulful pentru par, unghii si piele.
(atorita abilitatii sale de a construi si reconstrui colagen si 5eratina, sulful ne face parul, unghiile si pielea sa
straluceasca si sa radieze.
$ulful este cu ade-arat cel mai infrumusetator nutrient din alimentatie si cel mai bun cosmetic din lume.
:aile in izvoarele calde sulfuroase sunt deosebite pentru frumusetea pielii.
(e asemenea tratamentul cu namoluri sapropelice aduce un aport crescut de sulf. Cel mai cunoscut namol sapropelic
din ;omania este namolul din #acul )echirghiol, care poate fi gasit in Camara 6erde intr$o forma usor de livrat.
Cura balneara cu namol produce efecte favorabile ce persista timp indelungat prin modificarea capacitatii de raspuns
adaptativ la diversi stimuli.
Sulful si permeabilitatea celulelor si detoxifierea
.ulful regleaza echilibrul sodiu'potasiu din interior si din afara celulelor. +cest lucru face celulele mai permeabile si
mai capabile sa absoarba nutrienti si sa elimine toxine. .ulful ajuta la evitarea durerii si a inflamatiilor prin favorizarea
eliminarii toxinelor in afara celulelor. (e fiecare data cand toxine sunt eliminate din celule este eliminata si o cantitate
de sulf care neutralizeaza toxina. +sa ca sulful este un element vital in detoxifiere.
Sulful, diabetul si zaharul din sange
<aharul stabil este o componenta importanta a frumusetii, pentru ca excesul de zahar denatureaza colagenul si da stari
de spirit schimbatoare ducand la comportamente iritante.
.ulful este un component al insulinei. 3l actioneaza alaturi de tiamina si biotina intr$un metabolism in care zaharul
este normal. =ipoglicemia si diabetul sunt legate intr$un punct de o deficienta de sulf.
Sulful si repararea tesuturilor
.ulful ofera elasticitate, miscare, vindecare, si repararea tesuturilor. .ulful reduce cresterea de acid lactic si are
capacitatea de a reduce si elimina crampele la muschi, picioare si spate.
O cantitate adecvata de sulf in dieta poate ajuta la recuperarea cu >?9 mai rapida a atletilor .
Sulful si sistem imunitar
:acteriile benefice din stomac ,probioticele- folosesc alimente bogate in sulf pentru a construi diversi antibiotici
naturali care sa lupte cu infectiile. .ulful ajuta de asemenea in lupta impotriva parazitilor ,giardia, trihomonas, viermi-
MSM (Metilsulfonilmetan)
M.M este o forma organica de sulf care apare in toate organismele vii. M.M este un produs secundar al algelor care
cresc in oceane, care apoi este evaporat in aer , nori, care se transforma in ploaie si acesta cade pe pamant hranind toate
formele de viata.
(eoarece M.M este extrem de volatil si este distrus rapid prin gatit, multi oameni sunt deficienti in el. Chiar si cei
care consuma ra/ ,hrana vie- au nevoie de suplimentare pentru ca adesea hrana este crescuta in sere sau sisteme de
irigatii si nu beneficiaza de circuitul apei in natura, de ploi. M.M se gaseste in natura in doze mari in plante care sunt
udate mult de ploi sau de vreun parau sulfuros. .coarta de pin, semintele de pin, aloe vera, noni, ierburile salbatice, sunt
unele din cele mai bogate surse de M.M din natura.
MSM auta la alergiile la polen si alte mancaruri.
+juta in artrita, are efect antiinflamator si are un efect benefic pentru elasticitatea incheieturilor. #otiunea cu M.M
aplicata in exterior, poate trata dermatitele, eczema, psoriazis, cicatricele. .i datorita abilitatii sale extraordinare de a
neutraliza proteinele straine, vindeca aproape instantaneu muscaturile de insecte, tantari.
#ucreaza foarte bine in colaborare cu vitamina C pentru a construi tesuturi noi, este un potentiator, face toti nutrientii
sa lucreze mai bine.
MSM ! recomandari de folosire
are destul de sigur pentru a fi luat in cantitati mari, nu se cunosc efecte toxice. 3ste bine sa fie luat la inceput in
cantitati mici,@'A, @'% lingurinte de doua ori pe zi-. +poi puteti creste la @, % chiar B lingurite de % ori pe zi. Ca si cu
orice altceva faceti schimbarea incet pana corpul se deschide si apoi mariti dozele.
M.M are o afinitate pentru apa, deci este luat cel mai bine in apa de dimineata si seara.
M.M la noi in tara se vinde in capsule. ;ecomand desfacerea capsulelor si folosirea prafului din interior in apa sau
ceai. Capsulele sunt de obicei fabricate din gelatina rezultata din fierberea oaselor de animale.
entru inceput ,prima luna-, o capsula pe zi este destul. apoi se poate trece la una dimineata , una seara.
"limente cu reziduu de sulf.
+limentele de acest gen sunt cunoscute dupa continutul ridicat de proteine si gustul spicC, iute, incalzitor, precum in
usturoi, ceapa, mustar, ridichi, arugula, alga albastra$verde, polen, varza iute, durian, ardei iuti, brocoli, varza de
bruxelles, seminte de canepa, 5ale, maca, fitoplancton, frunze de mustar, multe crucifere domestice sau salbatice,
nasturelul, noni, ceapa, seminte de dovleac si spirulina.
Cum mancam aceste alimente
(aca ele nu sunt mancate cum trebuie, vor forma fermentare in intestine ducand la indigestie si gaze.
O combinatie de mustar, usturoi, ceapa, ardei iuti, pot provoca o curatare antiseptica de mucus.
.ulful este implicat in formarea acizilor bilei, care au importanta in digerarea si absorbtia grasimilor. (eci aceste
mancaruri bogate in sulf se combina bine cu mancaruri grase precum * avocado, nuci, uleiuri, seminte. +ceste
combinatii se fac de oameni de obicei intuitiv ,de exemplu avocado cu ceapa sau usturoi-.
+limentele sulfuroase consumate in exces vor produce gaze in organism datorita reactiei de incalzire pe care o
genereaza in intestine. +cest lucru poate fi combatut prin consumul de vegetale sarate care calmeaza efectul celor
sulfuroase precum * 5ale, telina, spanac.
+lgele de mare nespalate contin o cantitate mare atat de potasiu cat si de sodiu. (aca se consuma aceste alimente,
cantitatea de sulf din corp scade, pentru ca sulful este folosit pentru a echilibra balanta potasiu sodiu. +sta inseamna ca
algele merg bine impreuna cu alimente bogate in sulf.
entru o salata echilibrata folositi atunci grasimi D vegetale sulfuroaseD alge de mare.
Semne de deficienta de sulf#
+cnee, artrita, par crapat, unghii crapate, problemei gastrointestinale, disfunctii imunologice, accidentari musculare
persistente, disfunctionalitati ale plamanilor datorate inflamatiilor, pierderea memoriei, iritatii, cicatrici, vindecarea
inceata a ranilor. (e multe ori probleme care sunt etichetate deficienta de proteine , sunt de fapt deficiente de sulf.
$arintele Serafim %ose ! &' mult mai tarziu decat ne inchipuim()
3ste evident pentru orice crestin ortodox care este constient de ceea ce se intampla in jurul lui astazi, ca lumea se
apropie de sfarsit. .emnele vremilor sunt atat de evidente incat s$ar putea spune ca lumea se prabuseste spre sfarsit.
Care sunt unele din aceste semne2 $ +normalitatea lumii. 7iciodata asemenea manifestari si comportamente, ciudate si
nefiresti, nu au fost acceptate ca un fel de a fi precum in zilele noastre. Uitati$va doar la lumea dimprejur* ce se gaseste
in ziare, ce fel de filme ruleaza, ce este la televizor, ce anume gasesc oamenii ca este interesant si distractiv, la ce rad eiE
este cu totul ciudat. .i sunt oameni care incurajeaza deliberat acestea, desigur, pentru folosul lor banesc, si fiindca
aceasta este moda, caci exista o cerere anormala pentru acest fel de lucruri. $ ;azboaiele si zvonurile de razboaie,
fiecare tot mai rece si nemilos decat cel dinainte, toate fiind eclipsate de amenintarea razboi nuclear mondial de
neconceput, care ar putea fi declansat prin atingerea unui buton. $ ;aspandirea dezastrelor naturale* cutremure, si acum
vulcani F cel mai recent formandu$se nu departe de aici, langa parcul Gosemite, in California centrala F care deja
modifica tiparele climatice ale lumii. $ Centralizarea crescanda a informatiei si a puterii asupra individului, reprezentata
in particular de noul si imensul computer din #uxemburg, care are capacitatea de a pastra dosare cu informatii despre
orice om in viataE numarul sau de cod este HHH si este supranumit Ifiara de catre cei ce lucreaza la el. entru a facilita
lucrul cu asemenea computere, guvernul american intentioneaza sa inceapa din @08A eliberarea catre persoane unor carti
de +sigurare .ociala cu un numar ,aparent continand numarul de cod HHH- imprimat pe mana lor drapta sau pe frunte F
exact conditia care va predomina, potrivit +pocalipsei ,cap. @B-, in timpul domniei antihristului. (esigur, nu inseamna
ca prima persoana care va fi imprimata cu HHH este antihristul, sau slujitorul antihristului, dar o data ce te vei obisnui cu
aceasta, cine va putea rezista2 Mai intai te vor antrena si apoi te vor face sa ii te inchini lui. $ 1arasi, cresterea numarului
hristosilor falsi si al falsilor antihristi. Cel mai recent candidat doar in aceasta vara a cheltuit probabil milioane de dolari
facand publicitate aparitiei sale iminente pe televizoarele intregii lumi, promitand sa prezinte in acel moment un Imesaj
telepatic tuturor locuitorilor lumii. 1n afara oricaror puteri oculte care ar putea fi implicate in asemenea evenimente,
deja cunoastem destul de bine posibilitatile de prezentare a mesajelor subliminale prin radio si mai ales prin televiziune,
precum si faptul ca aceasta poate fi facuta de oricine ce poseda tehnologia de penetrare a semnalele normale de radio si
televiziune, fara sa conteze cate legi ar putea fi impotriva. $ rimirea cu adevarat ciudata facuta noului film de care toata
lumea in +merica vorbeste si il priveste* I3.)., care a facut ca efectiv milioane de oameni aparent normali sa isi
exprime afectiunea si dragostea pentru erou, un Isalvator din spatiul extraterestru care este in mod evident un demon F
o pregatire vadita pentru venerarea +ntihristului ce va veni. ,.i, incidental, recenzorul cinematografic al ziarului oficial
al +rhidiocezei !recesti din +merica, un preot ortodox, a recomandat din toata inima acest film ortodocsilor, spunand
ca este un film minunat, care ne poate invata despre dragoste, si ca toata lumea ar trebui sa il vada. 3ste un contrast
vadit intre oamenii care incearca sa fie constienti de ceea ce se intampla, si cei care se lasa purtati de dispozitia
vremilor.- +s putea continua cu detalii ca acestea, dar scopul meu nu este de a va infricosa, ci de a va face constienti de
ceea ce se intampla in jurul nostru. 3 mult mai tarziu decat ne inchipuimE +pocalipsa este acum.. .i cat de tragic este sa
vezi crestini, si mai inainte de toate tineri ortodocsi, cu aceasta tragedie incalculabila atarnandu$le deasupra capetelor,
care cred ca pot continua ceea ce numesc ei o viata normala in aceste vremuri groaznice, luand parte pe de$a intregul
la capriciile acestei generatii prostesti, adoratoare de sine, complet nestiutori ca paradisul nebunilor in care traim este
pe punctul de se prabusi, cu desavarsire nepregatiti pentru vremurile deznadajduite care ne stau inainte.. 7ici macar nu
mai este vorba de a fi un crestin ortodox bun sau slab, acum problema este* va dainui pana la sfarsit Credinta
noastra2 Cu multi, nu va dainuiE +ntihristul ce va veni va fi prea atragator, prea mult in duhul lucrurilor lumesti, incat
majoritatea oamenilor nici macar nu isi vor da seama ca si$au pierdut crestinatatea inchinandu$i$se lui. )otusi chemarea
lui =ristos ni se face auzitaE sa incepem a$i urma. Cea mai limpede exprimare in ziua de astazi a acestei chemari vine
din lumea ateista inrobita, unde exista suferinta reala pentru =ristos si o seriozitate a vietii pe care noi o pierdem cu
repeziciune sau am deja pierdut$o. Un preot ortodox din ;omania, ar. !heorghe Calciu, se gaseste acum aproape de
moarte intr$o inchisoare comunista pentru indrazneala de a$i provoca pe tinerii seminaristi si studenti sa$si lase deoparte
supunerea orbeasca fata de duhul vremilor si sa se apropie nevointelor pentru =ristos. (upa ce vorbeste de goliciunea
ateismului, el le zice tinerilor de astazi* 6a chem catre o lupta mult mai inalta, catre renuntarea deplina, catre un act de
curaj ce sfideaza ratiunea. 6a chem catre (umnezeu. Catre Cel ce transcende lumea pentru ca voi sa puteti cunoaste un
rai nesfarsit de bucurie duhovniceasca, raiul dupa care bajbaiti acum in iadul propriu, si pe care il cautati chiar si intr$o
stare de revolta neintentionataJ 1isus v$a iubit dintotdeauna, dar acum aveti optiunea sa raspundeti invitatiei .ale.
(rept raspuns, sunteti hotarati sa mergeti si sa purtati rodul ce va dainui. .a fiti propovaduitori ai lui =ristos in lumea in
care traiti. .a va iubiti aproapele ca pe voi insiva si sa ii faceti pe toti oamenii prietenii vostri. .a declarati prin fiecare
fapta dragostea aceasta fara de asemanare si netarmurita care l$a ridicat pe om de la starea de rob la cea de prieten al lui
(umnezeu. .a fiti prooroci ai acestei iubiri eliberatoare, care va va izbavi de toate constrangerile, redandu$va
integritatea pe masura ce va jertfiti lui (umnezeu. ar. !heorghe, vorbind tinerilor care au putina inspiratie sa
slujeasca :isericii lui =ristos deoarece au acceptat parerea lumeasca ,obisnuita si printre noi, in lumea libera- ca
:iserica este numai o grupare de cladiri sau o organizatie lumeasca, ii cheama la o constienta mai profunda a :isericii
lui =ristos si a faptului ca apartenenta formala la ea este insuficienta pentru a ne mantui. I:iserica lui =ristos traieste
si este libera. 1n ea ne miscam si vietuim, intru =ristos Cel care este Capul ei. 1n 3l avem libertate deplina. 1n :iserica
cunoastem adevarul si adevarul ne va face liberi ,1oan 8*B%-. 3sti in :iserica lui =ristos de fiecare data cand il ridici pe
cel cazut in intristare, ori cand faci milostenie celui sarac, si il vizitezi pe cel bolnav. 3sti in :iserica lui =ristos cand
esti bun si intelegator, cand refuzi sa te manii pe fratele tau, chiar si atunci cand ti$a ranit sentimentele. 3sti in :iserica
lui =ristos cand te rogi* K
*amaia, leac pentru trup si suflet
+umul si bobitele de tamaie tamaduiesc bolile de ner,i, racelile si alunga greutatile sufletesti
1n medicina noastra traditionala, plantele considerate sfinte au fost dintotdeauna folosite si in tamaduirea unor
afectiuni. utini stiu ca :iblia face referire la multe remedii medicinale. (intre ele, tamaia e considerata un dar regesc,
are o mare putere de vindecare si impiedica raspandirea molimelor. (aca stim cum s$o folosim in scop terapeutic, vom
descoperi ca tamaia rezolva multe suferinte, de la cele trupesti, pana la cele ale sufletului.
- rasina cu puteri miraculoase
1n cultul crestin, tamaia e intrebuintata inca din cele mai vechi timpuri, considerata Io buna mireasma al carei fum se
ridica spre cer ca simbol a rugaciunilor noastre. (e fapt, tamaia este sucul ,rasina- unor arbusti exotici care, ajungand in
contact cu aerul, se incheaga, la fel ca rasina brazilor. +rbustii din familia :urseraceae cresc in 1ndia, China, .omalia,
3tiopia si 3gipt, prin crapaturile stancilor din munti si in vecinatatea marii. (in incizii longitudinale facute in scoarta
acestui mic arbust, se scurge un lichid laptos. +cesta este colectat intre sfarsitul lunii martie si inceputul lui aprilie.
Liecare copac aduce dupa vechime, grosime si starea copacilor, trei pana la zece 5g de tamaie. Un copac poate fi
exploatat pana la patru ani, dupa care este necesara o pauza de mai multi ani. )amaia are diferite forme si culori, dupa
locurile si tarile din care provine. tamaia de +rabia, 3gipt si .omalia e galbuie si in forma de lacrimi, cea de 1ndia este
superioara, galbena. in antichitate, era una dintre cele mai pretioase marfuri, valoarea sa fiind apropiataa de cea a
aurului. )amaia intra ca ingredient la prepararea .fantului si Marelui Mir. +zi se foloseste pe scara larga tamaia
suntetica. (ar, in scop terapeutic, se recomanda tamaia naturala. +tentie la tamaia contrafacuta din diferite rasini de
brad sau molid" oate fi daunatoare.
Miloc terapeutic in 'uropa si "sia
)amaia, o substanta rasinoasa cu miros placut si aromatic, dezvolta bine aceasta aroma abia la temperatura de @&&Mgrade
C, cand se inmoaie fara a se topi. +re actiune farmacoterapeutica antiinflamatoare, antiseptica, astringenta, carminativa
si cicatrizanta, diuretica, expectoranta, sedativa. .tiinta contemporana nu poate explica, de pilda, efectele exceptionale
ale fumigatiilor cu tamaie in tratarea epilepsiei, a tulburarilor senzitive sau a psihozelor grave, dar exista numeroase
consemnari ale efectelor extraordinare ale acestui procedeu. 1n lumea araba, tamaia se dizolva in apa si se bea pentru
dureri de stomac. entru infectii ale cailor respiratorii o aprind pe carbuni, insipirand mirosul. )ot in medicina orientala,
boabele de tamaie de culoare galbuie rosiatica sunt folosite ca fortifiante ale psihicului. 1n 3uropa, tamaia a fost folosita
pana la mijlocul secolului N1N la alinarea durerilor reumatice. Medicina moderna pare a o redescoperi in terapia
cancerului, dizenteriei si febrei. 1n medicina populara si in cea manastireasca, este un pretios leac magic, cu virtuti de
protectie si de exorcizare. .e spune ca o bucatica de tamaie sfintita tinuta la gat apara de deochi, de blestem, de ispitele
7ecuratului, de boli si de toate relele.
.n parfum care ,indeca
Cum folosim tamaia in scop terapeutic2 1n primul rand, ca fumigatie. )amaia are un rol important in aromaterapie,
avand un puternic efect de relaxare. .e spune ca inhalarea fumului de tamaie ajuta la limpezirea mintii, substanta fiind
folosita frecvent pentru rugaciuni si meditatie. in acest scop, se poate folosi si uleiul esential de tamaie. +cesta are
efecte favorabile in afectiuni ale cailor respiratorii superioare ,bronsite, laringite, tuse-, fiind utilizat sub forma de
inhalatii, comprese sau in candela. 3ste tonifiant pentru piele, avand in acelasi timp proprietati antiinflamatoare si
astringente. 1nhalarea aburilor de tamaie este recomandata in anxietate, stres, stari tensionale. in stari de anxietate, se
face in dormitor o fumigatie cu tamaie, inainte de culcare. .omnul va fi foarte linistitor. )amaia sub forma de fumigatii
este adjuvant in psihozele si nevrozele grave. (e asemenea, masajul cu ulei esential de tamaie, pe fata si gat, are un rol
important pentru infrumusetarea pielii, pentru tratarea acneei. 3xtractul de tamaie se foloseste si in industria
parfumurilor, datorita calitatii sale de se evapora incet.
/eac pentru fumatori
.ub forma de tinctura, tamaia e buna in laringita, tuse, raceala. .e iau zilnic %&$B& de picaturi de tinctura de tamaie,
diluate in jumatate de pahar de apa. .uplimentar, se face gargara cu infuzie de tamaie, care are puternice efecte
antiinflamatoare si antiinfectioase. 1n caz de nisip si pietre la rinichi, nefrite si infectii urinare, dimineata, la orele 8 si la
orele @@, se ia cate o lingurita de tinctura de tamaie diluata intr$un pahar de apa plata sau de izvor. )ratamentul dureaza
%$B saptamani si se repeta de cate ori este necesar. )amaia dezinfecteaza, cicatrizeaza si marunteste pietrele de la rinichi.
)inctura se prepara prin combinarea a @& lingurite de tamaie naturala cu un pahar de alcool de 0& de grade. entru
inflamarea sanilor, se pun pe zona afectata comprese cu infuzie de tamaie. .e tin vreme de @$% ore pe zi. .e pare ca
tamaia poate vindeca si de tabagism. (r. :arbara ;itson sustine ca explicatia faptului ca majoritatea credinciosilor nu
fumeaza se datoreaza inhalarii de tamaie, care ar avea rolul de a reduce tentatia. 3a a demonstrat ca fumul de tamaie
actioneaza inhibitor asupra receptorilor nicotinici din creier. Medicul american ;onald :oris 6i5erC, nominalizat pentru
remiul 7obel pentru medicina, a dovedit ca inhalarea fumului de tamaie scade cu H&9 necesitatea de nicotina a
fumatorilor. .e pare ca inhalarea fumului de tamaie de %$B ori pe saptamana, vreme de %$B minute, e suficienta pentru a
scapa de acest viciu.
*amaia topeste pietrele de la rinichi
)amaia sub forma de tablete care se sug ajuta la inflamatii cronice ale gatului. .pecialistii in medicina si farmaceutica
cauta de mult timp un inlocuitor pentru cortizon care este folosit in aceste inflamatii cronice, se pare ca tamaia este un
leac foarte eficient. ietrele la rinichi pot fi eliminate cu bobite mici de tamaie si ulei de masline. 3ste un leac vechi care
da mereu rezultate bune. )ratamentul se tine %B zile. in prima zi, se incepe cu un bob de tamaie invelit in miez de paine,
care se inghite cu o lingurita de ulei de masline. + doua zi se iau doua boabe, si tot asa, pana la @% bobite, cantitatea de
ulei ramanand aceeasi. 1n a @B$a zi, numarul bobitelor scade. 3ste bine sa inghitim tamaia fara a o tine in gura, deoarece
daca atinge dintii ataca smaltul. entru a nu aparea accidente din cauza contrafacerilor, nu va fi folosita intern decat
tamaia procurata din magazinele si farmaciile naturiste, pe ambalajul careia se mentioneaza explicit ca poate fi
administrata pe cale orala.
Smirna, aroma cu efect de medicament
.mirna este si ea un ingredient sfint cu puteri medicinale. +re actiune antiinflamatoare a cailor respiratorii. 3ste
intrebuintata si ca antioxidant, antiseptic, astringent, carminativ, deodorant, sedativ si expectorant. .mirna ajuta la
curatarea ranilor si tratarea racelilor si a infectiilor fungice. pana la aparitia morfinei si a altor calmante de acest gen,
smirna era cel mai utilizat analgezic. in prezent, gasim aceasta rasina in componenta unor paste de dinti si a unguentelor
pentru tratarea problemelor dermatologice. Uleiul esential de smirna are efect puternic de relaxare asupra corpului, dar
poate fi folosit cu succes si in tratarea multor probme ale pielii* eczeme, dermatite, sau chiar rani usoare, precum si
pentru indepartarea infectiilor fungice. entru indigestie si balonare, se iau %$B lingurite de infuzie, cu un sfert de ora
inainte de a manca si la cateva minute dupa ce am mancat. +cest preparat are efecte stimulente puternice asupra
digestiei, pe care o normalizeaza. entru maini si picioare reci, se vor face frictionari energice ale mainilor si
picioarelor, cu infuzie concentrata de smirna ,obtinuta din B$A bobite din aceasta rasina, la o jumatate de pahar de apa-.
)inctura se prepara astfel* @& grame de smirna se lasa vreme de sapte zile sa se dizolve in @&& de ml de alcool alimentar
de 0& de grade, intr$un borcan inchis ermetic. (upa trecerea acestui interval de timp, preparatul se poate utiliza,
administrandu$se intern o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de %$B ori pe zi. 7u folositi decat smirna din
magazinele naturiste.
Cine stia ca semintele de busuioc au beneficii incredibile de sanatate0
(esi aparent banale, semintele de busuioc par sa fie un star in devenire. Ca majoritatea semintelor, ele dau pe$afara
de nutrienti si sunt considerate de unii a fi un superaliment precum semintele de chia. 1nsa semintele de busuioc sunt si
usor de gasit si chiar de crescut. Un alt lucru placut este ca semintele de busuioc se umfla in doar cateva minute, pe cand
semintele de chia ar putea lua ore intregi. 1ar textura lor este minunata, asemanatoare tapiocai. (oar pentru ca ele nu
sunt inca asa de Ila moda, nu inseamna ca nu sunt fabuloase.
1ata aici cate,a lucruri interesante despre semintele de busuioc#
+ceste seminte se mai numesc si sabja, in araba falooda, busuioc sfant tailandez ,care se pare ca este diferit de
busuiocul sfant-, )ulsi, selashi si turmaria. .i sunt binecunoscute peste tot in lume ca fiind principalul ingredient in
multe bauturi dulci asiatice.
3le sunt adesea utilizate in practici medicinale antice precum +Curveda si .iddha din 1ndia, si de asemenea si in
medicina traditionala chinezeasca.
.emintele de busuioc se umfla exact ca semintele de chia si pot fi utilizate in locul acestora in multe retete. #e puteti pur
si simplu arunca chiar si in smoothie dimineata. recum semintele de chia, ele nu au prea mult gust, ceea ce le face si
foarte versatile.
2eneficii de sanatate#
.acoritoare F .emintele de busuioc sunt racoritoare, de aceea sunt adaugate la multe bauturi racoritoare precum
falooda, rood afza, nimbu pani si la serbeturi.
.aceli etc. F .unt bune pentru dureri in gat, raceli si tulburari respiratorii.
/igestia F ele pot ajuta la digestie si pot usura constipatia.
Alinarea stresului F .emintele de busuioc pot avea un efect calmant si pot sa iti ridice starea de spirit.
Alinarea problemelor pielii F sunt bune pentru infectiile pielii.
0ierderea greutatii F .emintele de busuioc pot sa iti diminueze apetitul daca le consumi intr$o bautura gelatinoasa
inainte de masa.
2eneficiile nutriti,e ale semintelor de busuioc#
:usuiocul contine multi flavonoizi polifenolici, in special orientin si vicenin. +cestia furnizeaza beneficii
antioxidante.
Lrunzele de busuioc sunt bogate in multe uleiuri esentiale precum eugenol, citronelol, linalool, limonen, citral si
terpineol. +cestea furnizeaza beneficii antibacteriene si anti$inflamatorii.
Contin putine calorii si deloc colesterol.
1nalte nivele de betacaroten, luteina, zeaxantina, vitamina + si O.
Contin cantitati importante de minerale precum potasiul, manganul, cuprul, calciul si magneziul, si vitamina C si folati.
3xelenta sursa de fier la A&9 ratia zilnica pentru @&& de grame.
Cum se pregatesc semintele de busuioc
+dauga % lingurite de seminte uscate de busuioc la P$@ cana de lichid cald ,nu fierbinte- la alegerea ta ,apa sau suc-.
(upa ce semintele se umfla, poti alege sa scurgi lichidul in exces sau sa il incluzi. e masura ce semintele se umfla, ele
incep sa elibereze antioxidantii si enzimele lor digestive. #asa semintele sa stea in lichid pentru cel putin % minute, si
priveste$le cum se transforma intr$o textura gelatinoasa precum tapioca. 3le vor fi gata pentru a fi incluse in reteta ta
favorita. 3sti limitat doar de imaginatia ta.
Cum sa culegi semintele de busuioc
oti colecta semintele chiar de la propriile tale plante de busuioc. #asa busuiocul sa infloreasca, sa se ofileasca, si
apoi sa se usuce. Cand florile sunt uscate, poti pune florile in ceva plat si sa sufli bland resturile pentru a le separa si
colecta semintele maruntele si negre. .emintele de busuioc sunt pe deplin maturizate cand se desprind cu usurinta de
flori.
",ertisment
.upravegheaza intotdeauna copiii si batranii care beau bauturi cu seminte de busuioc. .emintele se pot lipi laolalta,
ceea ce poate cauza inecarea daca nu este folosit destul lichid pentru a face bauturile. Lemeile insarcinate si cele care
incearca sa ramana insarcinate nu ar trebui sa utilizeze busuioc, deoarece micsoreaza nivelul de estrogen.
2udinca din seminte de busuioc si fructe de padure
1egana si fara gluten2
0ortii: 4
1ngrediente
@ can de lapte de migdale, aromat cu vanilie daca doresti
@ cana de iaurt simplu, eu utilizez de nuca de cocos
% linguri de miere nefiltrata, plus A linguri pentru portii ,optional-
Un praf de sare, cat prinzi intre degete
Q cana de seminte uscate de busuioc
P l de fructe de padure, de orice fel
Q cana de migdale tocate, prajite
1nstructiuni
1ntr$un bol bate laptele de migdale, iaurtul, vanilia si % linguri de miere pana se uniformizeaza.
+dauga semintele de busuioc si lasa sa stea %& minute.
+mesteca, acopera si refrigereaza pentru cateva ore sau peste noapte.
Cand esti gata sa faci budinca, amesteca fructele cu restul de miere ,daca doresti- si migdalele intr$un bol separat.
1mparte budinca in patru castroane si toarna mixtura cu fructe de padure peste ea.
333
2autura traditionala tailandeza cu seminte de busuioc 4am Mengluc5
3ustoasa si nutriti-a2
0ortii: 2
1ngrediente
@ lingura de seminte de busuioc, doar de uz culinar
H linguri de miere nerafinata
% cani de cuburi de gheata
@ cana de apa rece
% ramurele sau flori de busuioc pentru ornament
1nstructiuni
Combina @ cana de apa si semintele de busuioc intr$un vas si lasa$le sa stea pentru @? minute.
+mesteca apoi mierea, cuburile de gheata si apa rece.
)oarna in doua pahare inalte si racite, ornate cu ramurele sau flori de busuioc.
.e serveste rece.
333
2autura cu seminte de busuioc si limonada
.acoritoare si nutriti-a2
, portie
1ngrediente
@ lamaie
% cani de apa
@ lingura de seminte de busuioc ,sabja-
? linguri de miere nerafinata
Un praf de sare, cat prinzi intre degete
1nstructiuni
Combina intr$un bol semintele de busuioc cu P cana de apa si lasa sa stea pentru @&$@? minute.
+dauga restul ingredientelor intr$un vas si amesteca.
Mancatul coii de pepene amplifica libidoul si furnizeaza si alte beneficii pentru sanatate
(e multe ori oamenii arunca parti ale fructelor si legumelor pe care le considera nesanatoase. 7u doar ca acest obicei
inseamna multa irosire, dar ar mai putea insemna si ca oamenii se lipsesc de beneficiile pentru sanatate pe care le
ignora. (e exemplu, desi multi oameni tind sa cojeasca partile albe ale unei portocale, aceste fibre sunt considerate a
avea cea mai inalta concentratie de flavonoizi. Cat despre 5i/i, este sigur sa mananci coaja maronie, deoarece contine
de trei ori mai multe fibre decat pulpa fructului. 1nteresant, nu2 )otusi o parte a unui aliment ce se pare ca are cele mai
putine sanse ca oamenii macar sa se gandeasca sa il manance este coaja pepenelui. 3i mananca pana la coaja, apoi
arunca restul. (in nou, o irosire ,cercetarile arata ca din ferma si pana la furculita, doar .U+ irosesc circa @H? de
miliarde de dolari prin aruncarea alimentelor- si sunt tone de beneficii pentru sanatate daca se mananca si coaja de
pepene.
.n a,ertisment# nu manca stratul exterior foarte ,erde, mai ales daca nu esti sigur de pro,enienta pepenului,
ar putea sa iti afecteze stomacul.
2eneficiile de sanatate ale mancatului coii de pepene
1) /upta impotri,a radicalilor liberi otrivit Rournal of the .cience of Lood and +griculture'Rurnalul .tiintei
+limentare si +griculturii, citrulina este un compus gasit in coaja de pepene si care joaca un rol in alungarea radicalilor
liberi. 3ste convertita intr$un aminoacid care in cele din urma furnizeaza protectie inimii si sistemului imunitar si face
ca toxinele daunatoare sa nu ramana in corp.
2) "r putea amplifica libidoul Cercetatorii de la )exas +SMTs Lruit and 6egetable 1mprovement Center'Centrul de
1mbunatatire a Lructelor si #egumelor au observat ca citrulina ajuta vasele de sange sa se relaxeze si poate chiar ajuta in
cazul tulburarilor erectile. (e fapt, capacitatea ei de a spori fluxul sanguin a facut ca citrulina din pepene sa fie numita
6iagra naturii.
6) $ierderea in greutate 1nca o data citrulina intra in joc. .tudiile au aratat ca in cazul consumului de citrulina,
acesta duce la o diminuare cu B&9 a cresterii in greutate. .e crede ca citrulina din coaja duce la o mai mica oboseala
musculara, ceea ce permite in consecinta ca oameni sa isi extinda durata sesiunilor de exercitii fizice si deci sa isi
controleze mai bine greutatea. Modurile prin care sa se consume coaja de pepene includ alegerea pepenilor organici si
adaugarea cojii la smoothie$uri sau doar muscatul mai adanc in partea alba a cojii atunci cand mananci pulpa zemoasa a
pepenelui.
%eteta budista, ,eche de 7888 de ani
+ceastU reVetU a unui farmacist, a fost gUsitU Wn @0>% Wntr$o mUnUstire budistU din )ibet. 3ra veche de ?&&& de ani.
$reparare#
+daugU B?& de grame de usturoi Wntr$un borcan de sticlU.
)oarnU %%&$%?& de grame de alcool de 0?$0H de grade.
"9'%*1SM'4*!
+lcoolul nu trebuie sU conVinU alte substanVe ca metanol.
Xnchide ermetic borcanul Yi pune$l Wn frigider @& zile.
Xn a @@$a zi, filtreazU conVinutul.
#ichidul rezultat se pune Wnapoi Wn borcan.
.e mai Vine la frigider WncU % zile.
*%"*"M'4*
(upU aceastU perioadU, remediul este gata pentru a fi folosit.
icUturile se iau cu lapte sau apU, Wnainte de masU, dupU cum urmeazU*
7UMZ; (3 1CZ)U;1
<iua @ $ Mic dejun @' r[nz %' CinU B
<iua % $ Mic dejun A' r[nz ?' CinU H
<iua B $ Mic dejun >' r[nz 8' CinU 0
<iua A $ Mic dejun @&' r[nz @@' Cina @%
<iua ? $ Mic dejun @B' r[nz @A' CinU @?
<iua H $ Mic dejun @H' r[nz @>' CinU @8
<iua > $ Mic dejun @%' r[nz @@' CinU @&
<iua 8 $ Mic dejun 0' r[nz 8' CinU >
<iua 0 $ Mic dejun H' r[nz ?' CinU A
<iua @& $ Mic dejun B' r[nz %' CinU @
<iua @@ $ Mic dejun @?' r[nz %?' CinU %?
<iua @% $ Mic dejun %?' r[nz %?' CinU %?
ContinuU cu %? de picUturi de trei ori pe zi, p[nU termini Wntreaga cantitate.
"C'"S*" *'%"$1' S' $-"*' +"C' :-"% - :"*; /" 7 "41!
9indec< urm<toarele boli#
Miocardul
+rteroscleroza
.inuzita
=ipertensiunea
:olile de plUm[ni
+rtrita Yi reumatismul
+fecViunile de vedere Yi de auz
1mpotenVa
#ipsa de apetit
!astrita, ulcerul Yi hemoroizii
CurUVU corpul de grUsimi Yi pietre
1mbunataeste metabolismul Yi venele vor redeveni elastice
)opeste cheagurile de s[nge
;egleazU greutatea corporalU
+bsoarbe tumorile interne Yi externe

Cum sa ,a curatati corpul in mod natural de parazitii intestinali
arazitii sunt organisme vii care traiesc pe seama unui organism gazda. arazitii isi obtin si utilizeaza nutrientii
organismului gazda, si facand astfel, afecteaza organismul gazda. 3i iau un numar de forme diferite si pot sa se dezvolte
foarte bine peste tot in corp. Cel mai adesea acestia traiesc in intestinele umane si afecteaza in mod decisiv starea de
sanatate a corpurilor in care se afla.
.e estimeaza ca, in medie, circa ?&9 dintre oamenii din tarile civilizate au o abundenta de organisme parazitare in
intestinele lor. (e asemenea fiecare corp uman astfel infestat cuprinde in jur de @ 5ilogram de paraziti si % 5ilograme de
toxine. arazitii patrund in corpul uman prin aerul pe care il respiram, mancarea pe care o consumam si apa pe care o
bem.
1n tarile lumii a treia, cea mai comuna cale de patrundere a parazitilor in organism este apa contaminata. Oricine
calatoreste intr$o tara straina ar trebui sa fie prudent atunci cand consuma apa. Canalizarea si igiena defectuoasa sunt
caile cele mai comune prin care oamenii se intalnesc cu parazitii. 1n tarile dezvoltate parazitii sunt raspanditi, cel mai
adesea, prin produsele din carne de porc, moluste, ca si prin alimentele si apa contaminata.
.unt mii de diferite tipuri de paraziti care sunt comuni pentru oameni. rotozoarele constau dintr$o singura celula si
se inmultesc intr$un numar enorm in interiorul intestinelor umane. Cei mai des intalniti paraziti protozoare sunt giardia,
neospora, amoebele, toxoplasmoza, crCptosporidium$ul si sarcocCstis$ul.
O alta forma de paraziti sunt viermii intestinali. +cestia includ teniile, oxiurii, viermii tropicali, viermii
rotunzi,limbricii- si altii. Multi dintre cei ce efectueaza o curatire vor vedea viermii in scaunul lor atunci cand acestia
sunt eliminati din corp.
.istemul imunitar al corpului ataca parazitii odata ce sunt identificati, insa, adesea parazitii sunt extrem de puternici
si se multiplica prea rapid pentru ca sistemul imunitar sa ii tina sub control. Unele dintre cele mai comune simptome
asociate cu parazitii intestinali includ diareea, gazele, balonarea, simptome de gripa, greturi, iritatii, dureri articulare,
oboseala cronica si sinuzita cronica.
:istrugeti parazitii din corpul ,ostru
arazitii iubesc zaharul si tot ceea ce se transforma in zahar. (eci cea mai buna cale de a infometa parazitii este prin a
utiliza postul sanatos si strategiile de curatare simultan cu eliminarea a cat mai mult zahar posibil din dieta.
Cateva plante si alimente actioneaza ca agenti antiparazitici foarte puternici. Uleiul din nuca de cocos extravirgin
este incarcat cu trigliceride cu lant mediu care intaresc sistemul imunitar in batalia sa impotriva agentilor patogeni.
Usturoiul crud si cepele ofera aminoacizi continand sulf, care sunt antiparazitici. Consumati sase linguri de ulei de nuca
de cocos crud, extravirgin, un catel intreg de usturoi si o ceapa rosie mare in fiecare zi pentru a va intari corpul
impotriva parazitilor.
Oregano$ul si in special uleiul esential de oregano este extrem de volatil si antiparazitic. Utilizati doua pana la trei
picaturi de ulei de oregano in apa cu lamaie proaspat stoarsa si beti acest amestec de trei ori pe zi. #a fel de bune sunt
cuisoarele, asa ca le puteti folosi ca inlocuitor, sau utilizati ulei de cuisoare si ulei de oregano. !himbirul, pelinul, nucul
negru sunt de asemenea utilizate in mod obisnuit in strategiile antiparazitice.
ostul cu bauturi fermentate precum, ghimbirul fermentat, 5ombucha, 5efirul din lapte de nuca de cocos, otetul din
cidru de mere, sunt unelte puternice pentru a va ajuta sa distrugeti parazitii. Multi specialisti in sanatatea holistica
recomanda dieta lichida de la B la %@ de zile, dieta cu putine calorii, bogata in bauturi fermentate, apa si lamaie proaspat
stoarsa. .uplimentele probiotice sunt puternic recomandate pentru a va ajuta sa distrugeti parazitii si sa reinoculati
intestinele cu bacterii benefice.
(upa perioada de curatare, este deosebit de important sa se utilizeze vegetale fermentate de inalta calitate. roduse de
genul 5imchi,varza murata coreeana-, varza murata si vegetale fermentate,murate-, toate ar trebui sa fie utilizate din
abundenta in dieta. +ceste alimente sunt bogate surse de #$glutamina, un aminoacid care ajuta la refacerea intestinelor.
+limentele fermentate mai contin tulpini puternice de bacterii bune, acizi organici si enzime care actioneaza tinand
parazitii departe de corp.
=andurile negre, parazitii sufletului
Cautati sa mentineti un stil de viata sanatos. Consumati cat mai putine alimente procesate si cat mai multe verdeturi si
alte alimente alcaline. arazitii ca si toxinele prospera intr$un mediu acid. +sa ca o alimentatie naturala, bogata in
legume , fructe , nuci, seminte si redusa in produse de provenienta animala va va ajuta foarte mult. (e asemenea
ganduri pozitive, rugaciunea, recunostinta, va vor ajuta sa mentineti si sa creeati un mediu alcalin, pozitiv si o bariera
impotriva parazitilor de genul ,ganduri negre, negative, barfa, invidie- , care au acelasi efect pe care il au parazitii
intestinali, dar, asupra mintii si sufletului nostru.
6 paraziti comuni care te mananca de ,iu
arazitii sunt o parte a vietii. 3i cauzeaza grave probleme de sanatate care, in unele cazuri, devin fatale. 7imeni nu
este ocolit de atacurile acestor creaturi rele. Oricare dintre noi, chiar si tu, are cel putin un tip de paraziti in corp. =ai sa
trecem in revista cele mai comune tipuri de paraziti care literalmente ne mananca pe dinauntru de vii.
+lamandul, flamandul anchilostom
Un numar estimat global la >A& de milioane de oameni sunt infectati. +nchilostomii sunt cauza principala de mortalitate
natala si infantila in unele tari in curs de dezvoltare. 3i mai infecteaza si cainii si pisicile. 7umiti in mod potrivit dupa
gurile lor incarligate ,hoo5/orm F viermele carlig-, anchilostomii se agata muscand peretele intestinal. Odata ce s$au
agatat, ei sug lacomi sangele gazdei lor. +ceasta pierdere de sange inseamna anemie pentru gazda ce nu banuieste
nimic. +nchilostomii pot depune circa B& &&& de oua pe zi si fiecare vierme traieste in general intre @ si ? ani.
=igantii limbrici
+cest vierme este cel mai mare ca dimensiune si unul dintre cei mai comun viermi paraziti la oameni. #imbricii giganti
pot creste pana la circa &,? m si pot depune %&& &&& de oua pe zi. Mai mult de doua miliarde de oameni sunt infectati cu
acest parazitE el cauzeaza un numar estimat la %& &&& de decese anual. 1nfectia intervine in mod tipic datorita igienei
precare, consumului de alimente contaminate cu materie fecala, si datorita animalelor de companie infectate. Odata
intrati in organism, ei sunt dificil de inlaturat, datorita unui strat lipidic ce ii protejeaza de acizi, baze si chimicale.
Semne si simptome ale infectiei cu limbrici
\ (urere abdominala
\ !reata
\ Oboseala
\ (iaree
\ Crestere in greutate
\ ierdere in greutate
\ 6iermi in voma sau fecale
Complicatii
#imbricii sunt organisme vii ce se hranesc si elimina fecale in interiorul gazdei. 3i isi pot face drum prin tesuturile
corpului, consumandu$le si fecalele lor sunt toxice pentru corp. +cestia se hranesc si cu nutrientii gazdei, ceea ce duce
la deficiente nutritive si malnutritie. (atorita marimii lor, limbricii pot bloca complet intestinele sau alte organe vitale,
ceea ce poate fi fatal.
Complicatiile includ#
\ 1nflamatii intestinale
\ 1nflamatii ale vezicii biliare
\ 1nflamatii ale pancreasului
\ +pendicite
\ Cardiomiopatie
\ 3ncefalopatie
\ eritonite
\ :oli renale
\ Cresteri anormale ale pielii
\ Orbire
=adilicioasa tenie
entru a fi exacti, acest parazit nu te mananca literalmenteE totusi se hraneste din tine. )eniile sunt cei mai lungi paraziti
din lume. 1n medie parazitii au circa A,% metri. Cea mai lunga tenie consemnata vreodata a avut @@,% metri, a fost
extrasa din .allC MaC 4allace prin gura in @00@. (incolo de faptul ca este ridicol de lung, acest vierme poate trai in
gazda timp de zeci de ani, si in mod tipic trece neobservat.
)eniile au o coroana de mici carlige in varful capului, cu care obisnuiesc sa se agate de interiorul intestinelor. .e
hranesc cu nutrientii tai, absorbindu$i prin piele. Carnea de porc, vita si peste este principala sursa de infectie.
Consumul pestelui crud, a carnii de vita sau porc care nu este gatita bine poate duce la infectarea cu tenie. Chiar si
carnea si pestele bine gatite pot fi o posibila cauza de infectie daca bucatarul nu are o igiena buna si reinfecteaza
mancarea.
Semne si simptome ale infectiei cu tenie
\ Loame constanta ,in special de dulciuri si mancare procesata' gunoi Fjun5 food-
\ Crampe si'sau dureri abdominale
\ ierderea poftei de mancare
\ Malnutritie
\ ierdere in greutate
\ Oboseala
\ !reata
\ (iaree
Chiar pot acesti paraziti sa pro,oace moartea0
(esi cel mai adesea parazitii trec neobservati, ei pot cauza moartea. Unii paraziti, precum tenia, pot sa se miste prin
intestin si sa cauzeze cresteri ale tesutului local acolo unde se stabileste, precum ar fi in creier, inima sau ochi. 1n creier,
ele pot cauza convulsii si vatamari majore ale sistemului nervos.
7 moti,e de a e,ita recipientele din plastic
Marele romancier american 7ormal Mailer a spus odata uneori cred ca exista o forta maligna eliberata in univers si
care este echivalentul social al cancerului, iar aceasta este plasticul. 3l infiltreaza totul. 3ste o metastaza. atrunde in
fiecare por al vietii productive.
+i crede ca acesta este un citat recent, ceva ce ar fi spus el dupa ce miscarea verde, ecologista, a devenit populara.
(ar nu F el a spus asta in @08B, inainte ca sa fi ajuns la descoperirile legate de substantele periculoase din plastic. Ce
uimitoare previziune a facut acesta.
lasticul isi are rolul lui intr$o societate moderna. 3ste parte esentiala a masinilor, calculatoarelor, telefoanelor
mobile, a jucariilor pentru copii F si practic aproape orice folosim zilnic. (ar exista un caz in care plasticul nu este
deloc binevenit F iar acela este cel al recipientului pentru mancarea pe care o mancam si apa pe care o bem.
Chestiunea decisiva este ca plasticul este facut din materiale toxice. 3ste un fapt cunoscut ca aceste toxine pot trece
in orice substanta intra in contact cu ele. .i iarasi este un fapt cunoscut ca atunci cand respectivii compusi care
constituie plasticul sunt ingerati, ei deterioreaza corpul la nivel celular si cauzeaza probleme de sanatate.
"ici sunt 7 moti,e pentru care ar trebui sa incerci e,itarea recipientelor din plastic.
1. Compusii toxici din plastic te pot imbolna,i.
+ devenit ceva obisnuit ca, pe masura ce imbatranesti, sa suferi de o gramada de probleme ale sanatatii. (ar este aceasta
doar parte din a imbatrani2 .au este poate rezultatul unei supraincarcari cu toxine a corpului2
3ste arhicunoscut faptul ca boala si tulburarile precum cancerul, +lzheimer$ul, artrita, bolile cardiace, afectarea
vederii si multe alte probleme de sanatate sunt in crestere. .$ar putea ca acest lucru sa fie in vreun fel asociat cu sporirea
cantitatii de plastic din vietile noastre2 ;ecipientele din plastic pentru mancare si bauturi au devenit populare destul de
recent ,in anii ]>&- si au devenit de atunci omniprezente in vietile noastre. )ot mai multe cercetari dovedesc ca acesti
compusi toxici gasiti in plastic provoaca probleme de sanatate, de la cancer si pana la sterilitate.
2. 4u exista un lucru precum plasticul sigur.
Materialele plastice care contin compusul supertoxic bisfenol + ,:+- au tot fost prezentate in ultima vreme la stiri. 1ar
din acest motiv, consumatorii au fost pacaliti sa creada ca daca un produs este fara :+, atunci el este foarte sigur.
(ar asta nu este adevarat.
Multe companii au fost prinse asupra faptului ca pot vinde mai multe produse daca sunt etichetate ca fara :+. (ar
ghici ce2 .$ar putea sa fie fara :+, dar in locul acestuia, respectivele companii utilizeaza :., un var de$al :+$ului,
care este la fel de toxic"
:. impartaseste multe dintre proprietatile benefice ale :+$ului, dar din nefericire are o alta proprietate in comun
cu :+* imita estrogenul, ceea ce inseamna ca probabil este la fel de nesanatos pentru noi ca si :+$ul pe care il
inlocuieste. (esigur, nu toate produsele fara :+ contin :., dar necazul este ca nu exista nici un mod prin care sa stim
pe care sa le evitam.
Concluzia finala este F nu poti avea incredere @&&9 ca vreun material plastic nu contine compusi care sunt toxici
pentru corpul tau.
6. $lasticul poate cauza sterilitate si probleme ale aparatului reproducator.
Capacitatea de a produce un copil sanatos este un miracol minunat si un eveniment uimitor in viata cuiva. (ar compusii
toxici gasiti in plastic ar putea sa faca acest lucru foarte dificil, daca nu imposibil, pentru milioane de oameni. Ceea ce
odinioara era speculatie, acum devine fapt, pe masura ce tot mai multe cercetari dovedesc ca aceasta este o problema
foarte reala.
(e exemplu, aproape toate materialele plastice contin chimicale toxice care au un efect negativ asupra imunitati si a
regularizarii hormonale, ambele afectand in mod direct fertilitatea. 1n mod specific, s$a descoperit despre :+ ca poate
cauza un risc crescut de avort spontan, ingreunand mult ducerea la bun sfarsit a sarcinilor. 7oi cercetari mai arata ca
toxinele gasite in plastic pot provoca malformatii congenitale si probleme de dezvoltare la copii.
>. Chimicalele din plastic pot duce la obezitate
3xista o gramada de motive pentru care traim intr$o lume in care tot mai multi oameni sunt supraponderali sau chiar
obezi. (ar unul dintre aceste motive ar putea fi cantitatea vasta de plastic cu care hrana si bauturile noastre intra in
contact. #a urma urmei, toate recipientele de unica folosinat in care este consumata mancarea sau bauturile sunt facute
din sau contin plastic.
7oi si interesante cercetari, publicate in 3nvironmental =ealth erspectives'erspective de Mediu in .anatate explica
faptul ca o chimicala folosita pe larg in plastic, numita bisfenol + di$glicidil eter ,:+(!3-, ar putea de fapt sa
determine celulele stem sa devina celule grase. otrivit unuia dintre autorii studiului, 3xpunerea la aceste feluri de
chimicale poate reprograma metabolismul tau si sa te determine sa stochezi calorii in loc de a le trece spre consum.
7. $lasticul este teribil pentru planeta noastra.
Lie ca esti un ecologist inrait sau ecologia este in josul listei tale de prioritati, miezul problemei este ca traiesti pe
planeta amant si tot asa si copiii tai, si copiii copiilor tai. Cu totii avem responsabilitatea de a pastra planeta cat mai
locuibila posibil.
Mai intai de toate, plasticul este, in majoritatea cazurilor, facut din petrochimicale printr$un proces energointensiv
care prin el insusi creeaza o gramada de poluare si evacuare de reziduuri toxice. 1deea este ca fiecare recipient de plastic
pe care il utilizezi face planeta mai putin locuibila. (e asemenea, majoritatea plasticului din lume nu este reciclat si
ajunge la gropile de gunoi, unde se degradeaza foarte lent, in sute de ani.
Care ar fi cele mai bune solutii pentru tine0
Cum am spus mai inainte, plasticul este o parte aproape inevitabila a vietii noastre zilnice. (ar este o mare diferenta
intre plasticul din calculatorul tau si plasticul ce ar putea veni in contact cu pranzul tau. )u nu iti mananci calculatorul.
Cea mai buna solutie la un pret permisiv, convenabil si care este intr$adevar una sigura, este sticla si anumite tipuri de
metal. +ici sunt unele dintre solutiile excelente de inlocuire.
%ecipiente pentru apa din sticla rezistenta# +ceasta sticla pentru apa are un strat de cauciuc care o face rezistenta
la spargere. +pa are un gust uimitor, cand e bauta din ea"
$aie de baut din otel inoxidabil sau din sticla# 1n special pentru copii, care prefera sa isi bea bauturile cu paiul, aceste
solutii sunt foarte bune.
%ecipiente din otel inox# ;enunta la vasele )upper/are din plastic si foloseste in locul lor recipiente din inox.
;ecipientele din sticla sunt si ele excelente, dar multe inca au capace din plastic.
%ezer,oare de apa din sticla sau ceramica# (aca ai un dozator de apa acasa sau la serviciu, tot mai multe companii
ofera unele cu rezervoare de sticla in locul celor din plastic.
"lternati,e la ,asele de gatit anti?aderente# .tratul antiaderent al vaselor tale s$ar putea sa fie un tip de plastic. 1n
locul acestora, alege vase ceramice sau din fonta emailata.
Surse de 2$" ascunse
Chiar daca inlaturi tot plasticul ce vine in contact cu apa si mancarea ta, sunt inca modalitati ascunse prin care :+$
ul extrem de toxic poate sa isi croiasca drum in viata ta. +ici sunt cele mai comune*
Chitantele de la casa de marcat# acest lucru socheaza, de obicei, majoritatea oamenilor. (ar cand pui mana pe o
chitanta si apoi mananci mancarea tot cu mainile goale, :+$ul ajunge in corpul tau. 3vita chitantele sau spala$te pe
maini imediat dupa ce ai atins vreuna.
Stratul de captuseala din maoritatea conser,elor. Cauta marci care nu utilizeaza :+.
.nele sticle si biberoane.
Multe ucarii si alte produse pentru copii.
.nele sticle de apa din aluminiu ,de obicei inoxul este sigur-.
2auturile carbogazoase si bere la doza
.tiu ca este apropae imposibil sa eviti folosirea obiectelor de plastic. 1nsa de fiecare data cand apare o astfel de
situatie , puneti urmatoarea intrebare. Cum pot face ceva bun pentru planeta si pentru propria sanatate2
'bola ! ,irusul in,izibil
sau cum isi platesc africanii propriul genocid
sursa: 4urnal si introspectii de mamica
+veti chef de un mic exercitiu de gandire si de niste bucati de puzzle asezate frumos, ca sa intelegeti mai bine noua
pandemie care ne ameninta din +frica si datorita careia din cifrele oficiale ni se spune ca au murit aproape @&&& de
oameni2 t. a pastra proportiile, trebuie sa va reamintesc ca anual mor intre %?&.&&&$?&&.&&& de oameni in urma
complicatiilor unei gripe.
Conform dictionarului medical online, avem urmatoarea definitie*
5bola 6 1irus A...7. apar8in9nd familiei filo-irusurilor, r:spunz:tor de o gra-: febr: %emoragic: (febr:, diaree,
des%idratare, %emoragii nazale, purpur:, -:rs:turi cu s9nge)
.i ia uitati$va ce poza frumos colorata avem noi aici. O vehiculeaza toate ziarele online la greu ca sa vedem si ce
urechiuse interesante are virusul 3bola. +propo, in caz ca nu stiati, forma asta de carnacior a fost inventata special
pentru virusul 3bola, probabil dupa ce s$a constatat ca celelalte fotografii care aratau doar niste banale pete informe
nu reuseau sa bage spaima suficient in oasele oamenilorJ
e 4i5ipedia in germana diagnosticul se pune asa*
/in punct de -edere clinic, infectia cu 5bola nu poate fi categoric deosebita de infectia cu -irusul ;arburg. 1irusul
poate fi do-edit doar in laborator, in sange, urina sau sali-a. Ca si standard de aur s*a $<AB="=< metoda C; (reverse
transcriptase), cu care sunt suficiente cate-a c>pii ale -irusului pentru o do-ada sigura. $i o do-ada a anticorpilor
speciali este posibila, dar acestia apar de regula abia mai tarziu in decursul bolii, deci absenta lor nu poate fi
considerata criteriu de ecludere a unei infectii acute.
(ar, dragii mei, noi stim prea bine de la biologul .tefan #an5a si chiar de la OarC Mullis, inventatorul metodei C;,
ca aceasta metoda 4. este standardizata si nu are cum sa identifice vreun virus
.
.a va explic ce am retinut eu din prelegerile biologului .tefan #an5a. Metodele indirecte de dovedire a virusurilor
demonstreaza doar prezenta unor acizi nucleici care existau dinainte in organism. 3ste simplu. Metoda C; de
inmultire a acizilor nucleici ar avea cat de cat sens daca in organismul nostru ar exista un numar foarte redus de acizi
nucleici. (aca ar exista doar cateva mii de virusuri, nici nu ar fi nevoie de o metoda de laborator extrem de
alambicata pentru a inmulti artificial acizii nucleici si pentru a postula apoi gata, asta e acidul nucleic al virusului. 1n
realitate, ceea ce vedem sunt doar structuri aparute spontan in urma operatiilor de extragere, fixare si uscare a probelor
in vederea studierii acestora cu microscopul electronic. ,1n acest context este relevanta de ex. si declaratia lui #uc
Montagnier in interviul deja celebru luat de (jamel )ahi, in care Montagnier recunoaste sincer ca nu a efectuat
niciodata purificarea -irusului ?=1-
Cu metoda indirecta $C% totul se poate manipula fara limita* in functie de caracteristicile acizilor nucleici
folositi, in functie de utilizarea de +(7 sau +;7 ca si sursa de pornire, sa va fie clar ca in ziua de azi -%1C14' poate
fi diagnosticat &poziti,) sau &negati,), inclusiv pisica din Urziceni. 3xact ca la frauda cu =16. Mai jos veti citi mai
multe despre acest gen de teste.
1n ce priveste dovezile stiintifice ale existentei virusului 3bola, haideti sa solicitam toti in mod oficial de la
Ministerul .anatatii si mai ales de la reprezentantul OM. in ;omania, vechiul nostru amic dr. 6ictor Olsavsz5C, sa ne
puna la dispozitie publicatia stiintifica peer$revie/ed care sa descrie*
metoda si etapele urmate in izolarea si purificarea acestui virus
secventionarea tuturor componentelor genetice
caracterizarea biochimica a proteinelor si acizilor nucleici
descrierea lungimii acidului nucleic izolat etc. si documentarea metodei folosite
doua fotografii* una a virusului asa cum se afla el in organism, una ,identica22- a virusului izolat.
+bia atunci s$ar chema stiinta. ana atunci ramane frauda.
.arlatanii astia chiar sunt de parere ca noi ne lasam prostiti sa credem ca artefactele nucleice denaturate si prezentate
de ei drept virusuri ar mai avea macar B9 din ceea ce s$a extras din celulele umane2 .e pare ca acesti asa$zisi
oameni de stiinta isi halucineaza o competenta fictiva de a reproduce viata in laborator, cand ei sunt de fapt niste mici
copii de gradinita care nu au inteles nici acum cum functioneaza natura.Oricum, cititorii blogului meu stiu demult ca nu
exista vreo dovada stiintifica a izolarii sau a existentei virusurilor patogene. (ar mai conteaza asta in prezent2 7u.
ostulam definitia, facem o poza colorata cu hotoshop, bagam bomba mediatica si gata, ce ne mai trebuie si dovezi
cand consumatorul deja e cu chilotii plini2
.i inca ceva* mi se pare mie sau colectia de simptome de mai sus este deja extrem de dilatabila si mai ales usor
aplicabila in mod arbitrar in +frica2
.a ne intelegem bine.
7u bagatelizez tragedia care se intampla in +frica.
Oamenii din +frica mor intr$adevar.
7umai ca nu mor din cauza vreunui virus fictiv.
3xista doua cauze principale pentru care mor acei oameni* -*%"91%'" si S.24.*%1*1". )oate simptomele
intra sub una din aceste doua diagnostice$umbrela.
(e exemplu, biologul .tefan #an5a explica foarte clar ca in prezenta oxidului nitric ,7O- care este produs constant
de organism in urma otravirii celulare, distrugerea rapida a functiilor ficatului, prin colapsul sistemului de coagulare,
duce la febra hemoragica, ce este prezentata pentru public in mod fraudulos sub numele de febra Marburg, febra
#assa, febra 3bola etc.
1ata ce scrie si jurnalistul medical =ans )olzin pe pagina impf5riti5. +m preluat si completat din articolul lui.
(in cate se pare, panica mediatica referitoare la epidemia de 3bola in +frica nu este de data asta doar un fulger in
tigaie, cum spun americanii.
.cenariul asta cu epidemia de 3bola a mai fost testat dealtfel pe piata mondiala de cateva ori, pentru a vedea reactia
publicului.
Modelul este de asemenea cunoscut* se ia o suma de simptome cunoscute ,vezi variola F dupa cum explica si
medicul austriac dr. Rohann #oibner-, apoi se lipeste o eticheta noua, iar diverse particule si proteine gasite la analiza in
sangele pacientilor ,cu teste care gasesc eact ceea ce li se indica sa caute si ce se afla de@a de la bun inceput in corpul
respecti-2- se declara ca fiind un virus care ar fi cauza bolii F iar creierul expertilor e inca in stare de repaos total,
caci anamneze serioase la pacienti nu sunt considerate necesare.
Consecintele*
@. +devaratele cauze ale simptomelor, care la fiecare pacient pot fi cu totul diferite ^cunoastem de la frauda cu
?=1 si $=/A * n.m._, sunt ignorate total, adica pacientul si starea lui de sanatate trec pe locul doi. .imptomele
relativ nespecifice ale unei imbolnaviri care poarta eticheta 3bola apar frecvent in constelatii de otraviri cu
pesticide si medicamente, care se adauga la starea grava de subnutritie a popoarelor din +frica si a apei putrede
pe care bietii africani sunt obligati s$o bea. 3vident, expertii nu sunt preocupati de asemenea detalii, din
moment ce e musai ca faptasul sa fie un virus"
%. 1steriile alarmiste ale asa$zisilor experti ,folosim aici intentionat cuvantul asa$zis, deoarece orice medic care
ignora imprejurarile si conditiile individuale ale aparitiei unor simptome este orice, dar nu un expert- au
determinat deja crearea unor programe de dezvoltare de medicamente si vaccinuri in valoare de miliarde de
dolari" .e aplica regula* cine urla mai tare virus", primeste cel mai mare institut de cercetare si apare la
televizor cu degetul ridicat a amenintare. Cum sa nu fie ispititor pentru bietii cercetatori2
)oata ciorba are e-ident si o dimensiune politico$economica. C(C$ul ,care este partial sub conducerea entagonului,
deci militarizat la greu"- detine un patent pe virusul 3bola. ardon, tulpina ;U7 F de la run for Aour life de asemenea
inselaciuni, evidentJ 3i bine, e interesant de stiut ca un patent pe o asemenea boala iti da dreptul legal sa posezi
toate patentele pe toate tratamentele medicamentoase impotriva acelei boli. Ce misto, nu2
Concomitent, se pare ca ,la cererea publicului isterizat"- L(+$ul ar fi aprobat punerea pe piata a unui medicament
inca netestat ,de$aia se declara epidemie, ca sa sarim etapele de testare""- al unei firme canadiene, )e5mira
harmaceuticals, ale carei actiuni acum au spart tavanul. +h, am mentionat ca unul din actionarii de la )e5mira este
MO7.+7)O2
Cu alte cuvinte, MO7.+7)O a investit cam un miliard de dolari in dezvoltarea si patentarea de medicamente
impotriva 3bolei. erfect timing pentru o epidemie" Mai conteaza ca medicamentele nu au fost testate si aprobate22
3te$na, si voi acum, va impiedicati de formalitati din astea jenante.
.trategia e exact ca la gripa porcina, unde au fost vandute milioane de vaccinuri si doze de )amiflu* demaram o
epidemie de toata frumusetea, cu mass media pe post de megafon al panicii, inscenam si cateva tragedii cu pacienti
albi ,ca negrii deja nu mai sensibilizeaza atat de tare-, dupa care sa vedeti cum se roaga fraierii de africani sa fie testati
si omorati cu zile de chimicalele patentate"(e exemplu, chiar acum, cand scriu acest articol, aflu ca avem si noi romanii
propriul nostru suspect de 3bola. Oh, dar nu va faceti griji" ;ata mortalitatii este intre %?$0&9 ,numai medicina alopata
trage la tinta cu asemenea precizie-, pe de o parte OM. zbiara ca epidemia de 3bola este o urgenta de sanatate
publica la nivel mondial, (++++; ,citat din articolul de mai sus-* tot -ineri, ;inisterul $:n:t:8ii informa c:
probabilitatea apari8iei infec8iei de febr: %emoragic: de tip 5bola pe teritoriul .om9niei este sc:zut:, iar statul rom9n
are capacitatea medical: de a ac8iona Bn cazul apari8iei unor cazuri de infectare cu febra %emoragic: de acest tip. e
buneee2
=ei, dar sa nu uitam nici de firma M+ :iopharmaceutical ,si ei cu un profit proaspat la bursa de vreo ?&9""-, care
au produs un ser magic ,de asemenea netestat si neaprobat ca medicament""- cu numele C;app, ser care este atat de
magic incat un doctor american care intr$o zi era in stare dramatica si se dadea pe moarte, a doua zi deja facea dus
si era vesel$cintezoi"
Cu alte cuvinte* +oleu, mor mamiculeJ oh, stati putinJ ia dati$mi serul ala secretJ oh, stati putin, nu mai morJ
oh, stati putinJ hai sa$mi fac un dusJ oh, stati putin sa citesc si stirileJ oh, ia te uita ce surpriza, pe B& iulie +gentia
+mericana de +parare si ;educere a +menintarilor ,care raspunde de amenintarile chimice, biologice, radiologice,
nucleare si prin explozibile- a alocat fonduri suplimentare companiei M+ :iopharmaceutical bazandu$se pe
rezultatele promitatoare ale acesteia. Chiar ca promitatoare" #$au testat la cateva maimute, gata, e numai bun de
experimentat pe africani"

hoto* +'epa
+lta bucata de puzzle este ca saptamana asta a fost aprobata si utilizarea la scara larga a unui test de diagnosticare a
infectiilor cu 3bola, test dezvoltat de armata americana ,atentie""-. )estul ar fi fost conceput initial pentru militari si
voluntari si urmeaza acum F daca tot avem epidemie F sa fie folosit la persoane care manifesta simptome de 5bola
sau care au fost epuse pericolelor unei infectii.
+sta mi$aduce aminte de un cercetator din documentarul <%e 5mperorDs 7eE 1irus ,despre frauda =16 si .1(+- care
a inceput sa rada de unul singur cand si$a dat seama singur ce rahat manca atunci cand a fost nevoit sa precizeze ca
testul se face pe criterii de diagnosticare( stabilite de producator "
(eci, exact ca si la parodia cu gripa porcina, C(C$ul are acum deja monopol pe )3.)3#3 cu care este identificat
asa$zisul virus, ca atare are monopol pe diagnosticare si pe decizia despre ce e 3bola si ce nu, cine este bolnav si cine
nu, ce este epidemie'pandemie si ce nu.
+vand in vedere ca $exact ca si la .1(+ si ca la gripa porcina$ foarte multi oameni reactioneaza intotdeauna pozitiv
la asemenea teste aleatorii si nestandardizate stiintific, e suficient un singur expert care la locul potrivit sa strige
3bola", iar pentru tara respectiva unde se declara focar epidemic asta deja inseamna o presiune politica si mai ales
economica imensa"" .$a vazut cu niste ani in urma la frauda cu .+;.* pe toata perioada panicii regizate cu epidemia
de .+;., exporturile din China au avut enorm de mult de suferit. Ceea ce evident se si urmarise.
1n .iria, alta tara antipatica, au declarat epidemie de polio ,care acum a disparut brusc in uitare, ca 3bola a devenit
vedeta zilei-, polio care evident nu avea nici ea de$a face cu virusul cat mai ales cu paraliziile cauzate de gazele de
lupta.+propo de asta, in oraselul nostru se construiesc zilele astea niste containere pt. a gazdui niste familii de
refugiati din .iria. 1n octombrie vor sosi. +bia astept sa$l iau pe (avid si sa mergem acolo in vizita, sa le uram acelor
oameni bun venit intr$o tara fara razboi, sa le ducem de mancare si o multime de jucarii pentru a le darui copiilor din
acele familii. .i nu, nu ma tem de virusul polio. :a chiar ma bucur ca voi avea ocazia sa aflu la prima mana detalii
despre situatia reala din .iria. O sa va informez.Cine stie, poate mai apar intre timp niste experti care sa detoneze in
presa o epidemie de 3bola si in 1ran F luam la rand toate tarile care s$au pus rau cu americanii sau care deranjeaza dpdv
economic pe cei din elita care ne vor imputinati pe planeta asta ,ca deh, s$a ajuns la limitele cresterii, bietii africani nu
au voie sa mai creasca din punct de vedere economic, ei oricum consuma prea multe resurse F resursele proprii, sa ne
intelegem, pe care li s*a interzis sa le eploateze de cand cu frauda incalzirii globale2$ si de aceea ei nu mai sunt
sustenabili pentru elita"-.
C(C$ul s$a autoproclamat deci din nou director de pandemii mondiale, peste OM. si peste toate celelalte autoritati
medicale din toate tarile, ca atare papusarii din spatele guvernului american detin in principiu puterea de a declara
oricand orice tara ca focar de epidemii sau chiar pandemii. .e repeta scenariul deja cunoscut de la gripa porcina.
(e exemplu, 7igeria este una din tarile unde americanii au mare interes sa$si vanda otravurile si in acelasi timp sa le
mai franeze si 1:$ul, ca sa nu$si ia nasul la purtare negrii astia tupeisti cu dezvoltarea economica. ai 7igeria a fost in
%&@B una din tarile cu cea mai mare crestere economica din lume. 7u era cazul sa le dam putin la cap22
1n plus, in 7igeria anul viitor sunt alegeri. resedintele tarii va candida din nou, desi nimeni nu$l vrea. 3l a declarat
stare de urgenta printre altele si pentru a mai incasa niste milioane de dolari ca ajutor umanitar de la OM., dar sa nu
cumva sa credeti ca acesti bani vor ajunge $cum ar trebui$ in aprovizionarea populatiei cu apa curata" 7u, ei vor
aluneca elegant in buzunarele firmelor farmaceutice ,care cu siguranta vor cotiza si ele olecuta la negru la campania
prezidentiala-, ca atare toate milioanele se vor duce pentru achizitionarea de 5ituri de testare si pentru tratamentul cu
medicamentele netestate si neaprobate"" Cu alte cuvinte, africanii sunt si cobai pentru medicamente si ,accinuri
experimentale si mai si platesc din greu pentru propriul genocid.6a las sa va ganditi putin la toate aceste implicatii,
sa trimiteti niste ganduri bune spre univers pentru destinul bietilor oameni din +frica si inchei cu rugamintea sa
raspanditi aceste informatii, pentru a deschide ochii oamenilor la toate aceste fraude.6a doresc sanatate si intelepciunea
de a ramane imuni la aceasta noua panica orchestrata de sarlatanii
:etoxifiere blanda pentru copiii ,accinati
(ragi mamici de copii vaccinati, daca ati ajuns pe acest blog ati inteles deja cat de controversata este tema vaccinarii
in lumea medicala, nu numai printre parinti. 6a inteleg. 3ste foarte greu de iesit din paradigma vaccinarii cand deja ati
ales sa vaccinatiE este foarte greu sa va asumati partea de `vina` care va revine fiindca ati avut incredere intr$un medic
care in cel mai bun caz era ignorant si in cel mai rau caz coruptE este foarte greu sa admiteti ca ati acceptat vaccinarea
deoarece nu erati informate si v$ati lasat manipulate prin frica.
Mai multe mamici m$au abordat si m$au rugat sa scriu o postare despre o posibila detoxifiere a copiilor deja
vaccinati.
O mamica naturopata pe care eu o admir mult va ofera sfaturi concrete despre masurile pe care le puteti lua pentru a
incerca sa eliminati din organismul copiilor vostri toxinele introduse prin intermediul vaccinurilor. 1n text am facut si eu
completari si unele corecturi. Ca intotdeauna, am rugamintea sa va faceti si singure temele si sa aprofundati tot ce scrie
mai jos mamica naturopata, sa adoptati sfaturile pe care le simtiti voi utile sau care se potrivesc cu experienta voastra
personala" O formula standard de sanatate nu exista.
`.tiu deja de la bun inceput ca o sa mi$o iau ... de la cei care cred ca vaccinurile sunt perfect sigure, ca injectarea ,in
primii H ani de viata ai unui copil- de A0 de doze de @H vaccinuri cu neurotoxine, substante cancerigene, antibiotice,
detergenti, +(7 strain si virusuri mutante si Ivii ^create in laborator * n.m._ nu ar fi niciun motiv de ingrijorareJ si
de la cei care cred ca medicina naturista ,care exista cam de la aparitia omului pe amant-, precum si credinta ca
organismul se poate vindeca singur ar fi escrocherie pura. (aca sunteti unii dintre aceia, acest articol nu este pentru voi.
(aca sunteti insa parintii unui copil care a fost vaccinat, a suferit o reactie adversa, are o boala cronica, sau daca
doriti sa preveniti aparitia unei boli cronice ca urmare a unor vaccinuri deja administrate... atunci poate este cazul de o
detoxifiere. (aca v$au convins dovezile stiintifice care arata ca toxinele acumulate prin vaccinare contribuie la aparitia
bolilor si daca vreti sa faceti ceva pentru a incerca sa scapati de toxinele depozitate in corpul copilului in urma
vaccinarii, acest articol este pentru voi.
+cest intreg concept de detoxifiere este de fapt destul de simplu. (upa principiile medicinei naturiste, multe `boli`
au la baza una din doua cauze* toxicitate si deficit ,nutritional- ^/r. ?amer insusi a afirmat ca 7oua ;edicina
3ermanica, respecti- cele ! legi biologice ale naturii, 7' se aplica la accidente, la intoicatiiFtoicitateFotra-ire sau la
deficientele de nutritie G n.m._. 3i bine, detoxifierea incearca sa restabileasca echilibrul, sprijinind canalele de eliminare
ale organismului prin legarea metalelor, chimicalelor si toxinelor, astfel incat acestea sa poata fi eliminate din organism
fara probleme. 6accinurile sunt in mod sigur toxice. Credeti ca ma insel2 6erificati cu atentie lista aditivilor.
+vem formaldehida ,substanta cancerigena-, avem mercur ,o neurotoxina, pe locul doi in lista substantelor cele mai
toxice cunoscute de om-, avem aluminiu ,o neurotoxina cunoscuta, care ramane inproportie de >?9 in organismul unui
nou$nascut si in proportie de pana la A&9 intr$un organism adult, fiind stocata in rinichi, splina, ficat, inima, creier,
ganglioni limfatici si muschi-, avem bromura de cetiltrimetilamoniu ,osubstanta periculoasa, inflamabila-, avem
glutamat de monosodiu ,la fel, o neurotoxina-, mai avem %$fenoxietanol ,o toxina periculoasa- si polisorbat8& ,un
detergent care strabate bariera hematoencefalica asociata cu efecte adverse grave, inclusiv moartea-, acestea fiind doar
cateva.
Cititi si despre celulele de fetusi avortati si rescrierea bibliotecii genetice prin vaccinare.
Cititi si despre distrugerea celulara prin injectarea de hidroxid de aluminiu.
:un, hai sa va economisesc timp, nici unul dintre ingredientele vaccinurilor 7U este sigur sau inofensiv, multe
raman stocate in organism si toate contribuie la aparitia bolilor, daca nu azi ... atunci maine. +h, dar lasa ca aceste
ingrediente sunt usor de eliminat din organism ^ni se tot spune_, numai ca nu, nu e asa. Corpul uman are nevoie de
rinic%i complet dez-oltati pentru a elimina multe dintre aceste ingrediente, iar rinichii unui bebelus nu sunt pe deplin
dezvoltati pana la varsta de @$% ani. O flora intestinala buna ,pe care ingredientele din vaccinuri o compromit total- este
necesara pentru eliminarea corespunzatoare a substantelor toxice, iar pielea ... incercarile pielii de a elimina aceste
toxine se vad cu ochiul liber* ele se cheama eczeme, si nu, nu sunt `normale`.
rotocolul detoxifierii in urma vaccinarii
3xista o conceptie gresita ca detoxifierea ar fi dura sau s$ar face doar prin chelare si post. #a copii, este extrem de
important ca detoxifierea sa se faca intr$un mod lent, bland si in cel mai sigur mod posibil. O detoxifiere dureaza de
obicei o luna, dar poate dura mai mult in cazul in care copilul vostru a suferit deja oreactie adversa. (upa ce
detoxifierea este completa, va puteti concentra pe problema de sanatate specifica a copilului vostru, pentru care este o
idee buna sa cautati un doctor naturist, un chiropractician'homeopat cu experienta in acest domeniu.
Mai jos aveti cateva idei blande de detoxifiere care se pot folosi la un copil care a fost vaccinat, pentru a ajuta la
eliminarea componentelor toxice si a anula unele efecte nocive ale vaccinurilor*
:aie de detoxifiere $ +ceasta baie poate fi folosita pentru a scoate ^J_ reziduurile celulare, metale si produse
chimice din organism. +daugati ? picaturi de ulei esential 0urification in apa de baie a copilului, impreuna cu cateva
degete de sare de mare de calitate f. buna. .e poate folosi si ca baie de picioare ,excelent pentru osmoza-.
robioticele $ Un probiotic este esential pentru restabilirea florei intestinale si echilibrarea organismului. +cest lucru
este foarte important mai ales cand copilul a avut deja o prima reactie adversa la un vaccin ,eczeme, infectii ale urechii,
artrita, diabet, boli gastro$intestinale, etc.-. ^..._
Ulei de peste omega B $ +cesta este deosebit de important in cazul in care copilul a suferit o reactie adversa sau i s$au
facut vaccinurile ;O;, (), ()a, sau anti$varicela. Ulei de ficat de cod fermentat ,cu unt- este considerat a fi superior
tuturor celorlalte uleiuri de peste.
)erapia cu coriandru $ Cercetatorul dr. Goshia5i Omura a descoperit ca frunzele plantei de coriandru pot accelera
excretia de mercur si aluminiu din organism. (aca dai organismului ceea ce are nevoie, el isi activeaza farmacia
interioara si se ,auto-vindeca, iar coriandrul are o legatura moleculara capabila de a lega metalele grele si de a le trage
din organism. )erapia cu coriandru este blanda si ieftina.
Cum se foloseste* Chelarea cu coriandru nu este eficace sub forma de pastile. uteti pune coriandru in suc sau in
smoothie, se poate consuma crud sau pune$l intr$un taco sau pesto. Copilul sa consume minimum @ lingurita pe zi, timp
de %$B saptamani. uteti face de asemenea o baie de detoxifiere cu doua picaturi de ulei esential de coriandru in cada, cu
cateva degete de sare.
.oc $ +ceasta este o planta extraordinar de benefica pentru copii si poate fi administrata ca sirop de soc sau sub
forma de supliment. ^J_
#aptisorul de matca are multe substante nutritive si contine toti cei 8 aminoacizi esentiali, ajuta la prevenirea bolilor
si combate stresul provocat organismului de vaccinuri. Lrunzele de maslin amelioreaza multe probleme de sanatate. +r
fi indicat sa dati acest remediu in cazul in care copilul vostru a fost vaccinat cu Ivirusuri vii, inclusiv ;O;, varicela,
vaccinul antigripal, O6, (), si ar fi, de asemenea, indicat dupa ()a.
6itamina C ajuta la contracararea vatamarilor produse de metalele grele, chimicalele si toxinele continute in
vaccinuri si intareste Isistemul imunitar ^respecti- scoate corpul din stari de -agotonie prea profunde G n.m._. Cel mai
bun mod de a obtine vitamina C este prin intermediul alimentelor, dar din moment ce detoxifiem, poate fi benefic sa
adaugam un supliment si sa$l dam copilului de mai multe ori pe parcursul zilei. 3u de obicei recomand vitamin
C che/ables, insa vitamina C cumparata sub forma de praf si forma lipozomala este, de asemenea, o optiune.
(ioxidul de siliciu ajuta la adunarea toxinelor din tesuturi in fluxul sangvin pentru a fi eliminate din organism. .tudii
privind acidul silicic arata ca acesta este o terapie non$invaziva eficienta pentru reducerea efectelor aluminiului in
organism, incetineste acumularea de aluminiu in tesutul cerebral si tractul gastro$intestinal, reduce substantial
biodisponibilitatea de aluminiu pentru oameni, reduce toxicitatea in plante si animale si imbunatateste excretia de
aluminiu in urina fara efecte secundare negative. Cu alte cuvinte, dioxidul de siliciu poate fi de ajutor intr$o detoxifiere
buna. oti achizitiona dioxidul de siliciu sub forma de mineral lichid, sare sau supliment pe baza de plante ,coada$
calului-.
;emedii homeopate $ Unii copii pot beneficia foarte mult de remediile homeopate. (e obicei, un homeopat sau medic
naturist va recomanda fie un remediu in functie de tipul constitutional al copilului si de efectele secundare prin care$a
trecut acesta ca rezultat al vaccinarii sau se va recomanda un fel de Ivaccin potentat ca remediu homeopatic, cunoscut
sub denumirea de `antidot la vaccin.`
1n cazul in care copilul a fost vaccinat impotriva varicelei, rujeolei, oreionului, rubeolei, poliomielitei, veti vrea un
antidot specific pt. varicela, ;O; etc. 1n cazul in care i s$a injectat vitamina O sau a fost vaccinat cu vaccinul anti$
hepatita :, veti vrea antidot pt. vitamina O si hepatita :. +ntidoturile, in general, nu au efecte secundare negative si se
gasesc sub forma de pastile usor de luat, care pot fi dizolvate sub limba sau zdrobite.
)erapia C3+.3 $ Medicul )inus .mits recomanda si a avut experiente pozitive la copiii bolnavi de autism in urma
vaccinarii folosind terapia C3+.3 ,Complete 5limination of Autistic $pectrum 5pression 6 5liminarea Completa a
;anifestarilor din $pectrul Autistic-. Liti foarte vigilenti in cautarea unui medic competent care sa aplice terapia
C3+.3 asa cum a fost ea conceputa de )inus .mits.
+pa $ Cand toxinele sunt Itrase din organism, e nevoie de lichid pentru a fi eliminate. Lunctia renala este completa
doar daca organismul dispune de suficient de multa apa. 3vitati apa carbogazoasa, produsele lactate, sucurile din comert
si incurajati copilul sa bea multa apa ,?$8 cesti- pe tot parcursul zilei. uteti s$o indulciti cu un pic de miere si lamaie
,pentru vitamina C-, sau puteti adauga clorofila lichida.
Masaj $ 1n timpul unei detoxifieri este deosebit de important sa Imulgeti ganglionii limfatici prin masaj bland.
.istemul limfatic este echipajul de curatare a organismului si masajul ajuta la activarea lui si la eliminarea deseurilor de
celule, proteine, excesul de lichid, microorganisme prinse in ganglionii limfatici etc.
;adacina de papadie $ .prijinirea ficatului in timpul unui detoxifieri este foarte importanta, deoarece ficatul
indeplineste peste ?.&&& de functii $ inclusiv filtrarea toxinelor. (esi exista mai multe plante care pot sprijini si curata
ficatul, niciuna nu este atat de sigura, eficienta sau la fel de ieftina precum papadia. apadia ajuta ficatul si vezica
biliara sa filtreze toxinele, purifica sangele, stimuleaza rinichii la eliminarea toxinelor prin urina si ajuta la
metabolismul celular.
uteti achizitiona papadie verde de la magazin ,pentru a o utiliza in sucuri si smoothie$uri- sau sub forma de pastile,
eventual ca si ceai de plante sau le culegi din propria gradina. (aca nu$ti vine sa crezi ca `iarba` din curtea ta ar putea
indeplini un astfel de rol important, as recomanda analiza studiilor despre papadie in baza de date ubMed. .unt destul
de impresionante.
+limente crude, sucuri si smoothie F +bsolut cel mai bun mod de a contracara efectele nocive ale unui vaccin este
prin alimente, iar modul meu preferat de a face acest lucru pentru copii este prin smoothies si sucuri* cel putin %$B
sucuri sau smoothie pe zi in timpul detoxifierii, pe langa mesele lor normale. uteti merge pe pagina mea de interest
pentru unele dintre sucurile si smoothie$urile mele preferate, de asemenea mergi si pe 3rgonomics of a
.moothiepentru alte sfaturi. 1ncearca sa incluzi in dieta copilului alimente cum ar fi broccoli, varza de toate felurile,
ridichea alba, usturoiul, ceapa, condimentele, eventual cu oua de la gaini crescute in aer liber.
.curta paranteza, cu un text de pe 6iata 6erde 6iu*
+limente care scot din organism metalele grele
$ectina, gasita in diferite fructe si legume este o fibra solubila nedigerabila despre care s$a descoperit ca poate chela
atat metalele grele din organism cat si alti poluanti din fluxul sanguin. +cesti poluanti sunt scosi apoi afara din sistem
prin urina. .urse bune de pectina sunt merele in special cele verzi, varza, bananele, sfecla, strugurii, morcovii si perele.
Coriandrul este un aliment excelent care indeparteaza metalele grele din organism. +cest este extrem de eficace pentru
metale precum mercur, aluminiu sau plumb. (espre aceasta planta se crede ca poate trece bariera sange$creier si ca
poate indeparta metalele grele din creier. (octorul ;obert C. +t5ins afirma ca daca folosima o doza de A&& mg de
coriandru pe zi , ne putem curata corpul de metalele grele in numai doua saptamani.
$atrunelul este extrem de eficace cand vine vorba de scos metalele grele din corp , in special mercurul. atrunjelul si
cruciferele precum broccoli, 5ale sau varza contin un antioxidant care creste productia de enzime detoxifiante din corp.
+limentele bogate in sulf, precum usturoiul, ceapa, ajuta corpul sa elimine metalele grel precum plumbul.
Chlorella este un chelator bland. +ceasta are peretii celulelor formati din trei straturi care contin micro fibre de
celuloza, care ajuta in detoxifierea metalelor grele. .e spune chiar despre chlorella ca este cel mai puternic chelator de
metale grele. )estele au aratat faptul ca , chlorella actioneaza foarte bine impotriva mercurului, plumbului, uraniului si a
cadmiului.
"cidul alfa lipoic este produs de catre corp si se regaseste in cantitati mai mici si in alimente precum * spanac, broccoli,
linte. Un alt specialist in acest domeniu (r. #Cn atric5, afirma despre acidul alfa lipoic faptul ca ar trece si acesta de
bariera sange Fcreier si ca ar fi capabil sa prinda metalele grele in miscare , prevenind astfel degenerarea celulelor.
/amaile prezinta o capacitate impresionanta de a chela metalele grele din corp. (octorul Nandria 4illiams, explica
faptul ca aceste citrice contin nivele ridicate de acid citric care reactioneaza cu metalele grele . Licatul reuseste apoi sa
indeparteze aceasta chelare mult mai usor usurand munca facuta de corp. ortocalele de exemplu nu ofera aceleasi
capacitati, continand o cantitate mult mai mica de acid citric.
ericolul metalelor grele nu trebuie subestimat , iar intr$o lume in care poluarea este la ea acasa, trebuie sa facem tot
ce ne sta in putinta sa ne protejam. 3ste important sa consumam cat mai multe alimente in stare cruda pentru a beneficia
de astfel de proprietatile magice ale acestora care ne curata si ne protejeaza.
+cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza in mod detoxifiant si depurativ in toate
patologiile legate de intoxicatia cu metale grele. $ .ee more at* http*''///.avantaje.ro'articol'detoxifierea$si$eliminarea$
metalelor$grele$din$organism$@%%>8@Hasthash.x#;LL8x&.dpuf
+cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza in mod detoxifiant si depurativ in toate
patologiile legate de intoxicatia cu metale grele. $ .ee more at* http*''///.avantaje.ro'articol'detoxifierea$si$eliminarea$
metalelor$grele$din$organism$@%%>8@Hasthash.x#;LL8x&.dpuf
"cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza de asemenea in mod detoxifiant si
depurativ in toate patologiile legate de intoxicatia cu metale grele.
:.M.S.". $ acidul dimercaptosuccinic $ este un agent chelator considerat a fi unul dintre cele mai bune remedii
contra intoxicarii grave cu metale grele, dupa cum ni se explica pe forumul ;Omedic.
(etoxifiere $ efecte secundare* la ce sa va asteptati
1n timpul unei detoxifieri pot aparea usoare efecte secundare cunoscute ca si `criza de vindecare.` Copilul poate fi
morocanos in primele cateva zile, poate prezenta o agravare a simptomelor, scaune moi, poate dormi mai mult sau poate
dezvolta simptome asemanatoare gripei. Cu toate acestea, de regula copilul nu va manifesta efecte secundare notabile.
Ce sa faceti dupa o detoxifiere
(aca nu aveti un medic naturist, va recomand sa va cautati unul competent, cu care sa rezonati, care sa va respecte si
sa$si ia timp pentru voi si copilul vostru. Cautati medici care sa fie pregatiti si in domeniul nutritiei, sa cunoasca terapii
alternative si sa ofere un plan de tratament care raspunde punctual si concret nevoilor individuale ale copilului vostru.
(aca nu aveti un asemenea medic in apropiere, sfatuiti$va cu alti parinti cu experienta si cu copii sanatosi, iar atunci
cand mai aveti momente de nesiguranta, treceti pe sucuri naturale proaspete. .ucurile sunt sigure si benefice pentru toti
oamenii, ele ajuta atat impotriva toxicitatii cat si a deficientelor nutritive.`
+sta va sfatuieste mamica naturopata Megan.
3u va sfatuiesc altceva*
@. +veti incredere in inteligenta si intuitia voastra de parinti care vor binele copilului"
%. 1nformati$va din surse independente"
B. 7u traumatizati copilul cu analize, nu$l bagati in sistemul de recrutare de clienti""
A. 7u mergeti la medic pt. orice fleac" Copilul va va percepe ca pe niste parinti incompetenti"
+ceasta postare va ramane o `/or5 in progress` si va rog sa$mi lasati comentarii multe cu experientele voastre, ca sa
putem completa articolul cu cat mai multe informatii"
.anatate si intelepciune va doresc, fie sa luati cele mai bune decizii pentru copilasii vostri"
Scapa de durerile articulatiilor si de inflamatii in mod natural!
1n general, durerile articulatiilor sunt cauzate de inflamarea excesiva a acestora, fapt care poate afecta serios sanatatea
unui om. entru a scapa de aceste dureri, poti apela la metodele naturiste, in contextul in care o gramada de plante au un
efect calmant si vindecator.
Cum poti sa scapi de dureri si sa?ti imbunatatesti mobilitatea0
1n primul rand, trebuie sa stii ca aceste inflamatii pot aparea ca rezultat al febrei, gutei, oboselii cronice, a diverselor
rani, iar in unele cazuri apar ca urmare a osteoporozei sau a artritei. 3xista mai multe plante care te pot ajuta in acest
sens, acestea eliminand inflamatiile si de asemenea contribuie la procesul de curatare al sangelui.
"rtrita reumatoida este rezultatul unui sistem imunitar foarte activ si poate duce la probleme foarte grave ale
articulatiilor.
+cestea sunt cateva dintre plantele si ierburile care te pot ajuta in aceasta problema*
1. *.%M'%1C./. 3ste o super planta si are numeroase proprietati de intensificare a sistemului imunitar si este
benefica in procesul de reducere al inflamatiilor de tot felul. (e asemenea, ajuta la atenuarea durerilor. Curcumina este
substanta activa din turmeric, multe studii aratand ca aceasta are un efect anti$inflamator comparabil cu cel al
hidrocortizonului sau al fenilbutazonei. .pre deosebire de medicamente, care au tot felul de efecte toxice asupra
organismului ,poate duce la formarea ulcerelor, sangerari intestinale, etc-, curcumina nu produce toxicitate asupra
corpului.
)urmericul este de asemenea recomandat persoanelor care sufera de +lzheimer, cancer sau cataracta.
2. =@1M21%./. +cesta este un alt anti$inflamator si anti$reumatic recunoscut in medicina aCurvedica pentru
proprietatile sale exceptionale. .tudiile au aratat ca acesta practic blocheaza agentii inflamatori din corp si suprima
activitatea prostaglandinei 3%, un important inflamator. +lte studii au aratat ca ghimbirul poate reduce simptomele
osteo$artritei de la nivelul genunchiului. (e asemenea, turmericul are un efect de subtiere asupra sangelui.
6. S'M14*' :' 14. +cestea sunt o excelenta sursa de Omega B, fiind ideale pentru vegetarieni si vegani. 3ste
demn de mentionat faptul ca cei care sufera de artrita si consuma produse animale, pot suferi grave inflamatii.
.emintele de in au de asemenea rolul de a intensifica sistemul imunitar si a$l `impulsiona` pentru ca acesta sa lupte
impotriva inflamatiilor.
7u fierbe si nu gati in niciun fel semintele sau uleiul de in, astfel Omega B va fi distrusa sau efectul ei va fi
considerabil scazut. 1ncearca sa consumi doua lingurite de seminte de in pe zi, iar beneficiile nu vor intarzia sa apara.
>. /'M4./ :./C'. +cesta va determina organismul tau sa produca corticosteroizi, care ajuta la reducerea
inflamatiilor. !licirizina este elementul activ care poate inhiba orice inflamatie. Cercetatorii au aratat ca glicirizina
sprijina eliberarea naturala a substantelor care inhiba inflamatiile. Cercetatorii au aratat ca lemnul dulce ajuta la
degajarea cortizolului, care in schimb ajuta la atenuarea durerilor cauzate de artrita. 3ste recomandat sa se ia sub forma
de suplimente, tinctura sau ceai. )otusi, este bine de stiut ca lemnul dulce nu este recomandat acelor care au tensiunea
ridicata.
7. %":"C14" :' 2%.S*.%'. +cizii grasi esentiali sunt extraordinari, ajutand la eliminarea durerilor de la
nivelul incheieturilor. ;adacina de brusture este o sursa bogata de grasimi, acestea fiind un tratament anti$inflamator
foarte eficient. .tudiile au aratat ca radacina de brusture are o capacitate deosebita, fiind de asemenea un agent
antioxidant si antibacterian eficient. ot fi luate atat sub forma de suplimente, cat si in tincturi sau ceaiuri.
H. M"4C"%.%1 C. $%-$%1'*"*1 "4*1?14+/"M"*-"%'. Multe dintre mancarurile comune pot fi
eficiente in reducerea inflamatiilor si a umflaturilor de la nivelul articulatiilor. Consumul regulat de alimente bogate
,somon, nuci, peste, etc- in Omega B poate reduce semnificativ simptomele acestor boli. (in aceasta categorie mai fac
parte alimente ca* ceapa, usturoiul, patrunjel, mustar, ridichi, afine, salata si lamaile.
.ursa* http*''///.realfarmacC.com'H$/aCs$naturallC$relieve$joint$pain$inflammation'
A.
Studiu# semintele de in contin BestrogeniC care determina regresia cancerului
.emintele de in au proprietati terapeutice remarcabile, cu peste ?& de utilizari potentiale in prevenirea si tratarea
bolilor, asa cum arata recenziile din literatura biomedicala de specialitate b
;olul semintelor de in in cancerul la san este unul dintre domeniile cele mai importante de studiu, daca luam in
considerare ca acest tip de cancer este in topul celor care afecteaza cele mai multe femei din ziua de azi, si ca cele mai
multe femei inca echivaleaza preventia cu radiografii mamare anuale care implica raze gama B&56p cu un compus
puternic cancerigen F ignorand cu desavarsire rolul dietei, precum si evitarea expunerilor chimice.
Cu un spectru nutritional atat de bogat, sunt multe motive pentru a include semintele de in in dieta zilnica, fie si
numai ca un aliment nutritiv. rincipalul motiv pentru care toata lumea este asa de incantata de semintele de in ,si pe
buna dreptate"- o reprezinta nivelul ridicat de acizi grasi Omega B, precum si densitatea de fibre mucilaginoase si
calmante pe care le contine. +cum, tot mai multe studii efectuate dezvaluie viata ascunsa necunoscuta pana in prezent
a semintelor de in, ca uzina medicinala de nutrienti, intarind inca o data declaratia etern valabila a lui =ipocrate
conform caruia mancarea poate fi si medicament.
1n %&&?, revista $tudii clinice asupra cancerului a publicat un studiu efectuat cu placebo care a implicat pacienti
ce au primit cate o briosa cu %? grame de seminte de in pe o perioada de B% de zile. (upa ce au observat o scadere a
indicilor tumorali si o crestere a mortii programate a celulelor ,apopteoza- la pacientii tratati cu seminte de in, autorii au
concluzionat*
.emintele de in incluse in alimentatie au potential de reducere a cresterii tumorilor la pacientii cu cancer la san.
.i alte experimente efectuate pe animale sprijina rolul pe care semintele de in il au in inhibarea cancerului la san. #a
cobaii cu imunitatea suprimata ,prin eliminarea timusului-, semintele de in si un extract pur de
secoisolaricirezinol diglucozid din seminte de in au dus la inhibarea cresterii tumorilor umane de cancer la san
transplantate la cobai, tumori alimentate de estrogen ,estradiol$@> beta-. .emintele de in nu numai ca inhiba productia
de estradiol, asa cum o fac medicamentele utilizate in chimioterapiile pe baza de hormoni inhibatori precum +rimidex
,creat de compania farmaceutica fondatoare a #unii de constientizare a cancerului se san"-, dar si impulsioneaza
metabolizarea estradiolului intr$o directie pozitiva prin generarea unei cantitati mai mari de %$hidroxiestron metabolit
bun, in loc de mai putin beneficului @H$ hidroxilestron.
3fectele anti$cancer ale semintelor de in nu se limiteaza doar la cancerul de san. .i in cazul cancerului la prostata, un
alt cancer cunoscut ca fiind receptiv la hormoni, se poate beneficia de aceste seminte remarcabile. 1ntr$un studiu din
%&&8 publicat in revista 3pidemiologia Cancerului, 1ndicatori bio si profilaxie, au fost selectati pacienti bolnavi de
cancer la prostata, cu cel putin %@ de zile inainte de operatia de extragere a cancerului, si au fost impartiti in A grupuri in
mod aleatoriu* @- grup de control ,dieta obisnuita- %- o dieta cu suplimente de seminte de in ,B& g'd- B- o dieta saraca in
grasimi A- o dieta saraca in grasimi cu suplimente de seminte de in.
+utorii au observat ca !radul de proliferare a fost semnificativ mai scazut , K &.&&%- in cazul pacientilor care au
consumat seminte de in. .tudiul a concluzionat*
Concluziile sugereaza ca semintele de in sunt sigure si determina modificari biologice care pot ajuta in cazul
cancerului la prostata.
Cum functioneaza semintele de in pentru pre,enirea siDsau regresia tipurilor de cancer asociate cu hormoni0
;aspunsul surprinzator este ca acest lucru se datoreaza activitatii de modulare si'sau hormonale specifice a semintelor
de in. .emintele de in contin un compus denumit fitoestrogen, care are abilitatea de a interactiona cu receptorii
estrogeni la nivel celular.
(esi in lumea medicala ,in special in domeniul oncologic- acceptiunea generala este de a categoriza toti estrogenii,
inclusiv fitoestrogenii, drept cancerigeni, tot mai multe dovezi contrazic aceasta acuzatie, atat in cazul semintelor de
in cat si pentru soia. 1ntelegerea biochimiei ne ajuta sa intelegem cum estrogenul din plante reduce activitatea de
estrogen din corp.
rodusii secundari rezultati in urma biotransformarii ce are loc ca urmare a fermentatiei in colon* respectiv,
enterodiolul ,37(- si enterolactona ,37#-, moduleaza nivelul de estrogen din tesuturile afectate de acesti compusi.
+cestia sunt slab estrogenici, ceea ce explica de ce atenueaza bufeurile femeilor ce sufera de insuficienta hormonala,
dar sunt si antiestrogenici, putandu$se lega la receptorii de estrogen si blocand estrogenii mai puternici ,atat endogeni
cat si xenobiotici- in acelasi timp.
+cest fenomen este cunoscut sub denumirea de Modulator de receptor estrogen selectiv ,.3;M-* abilitatea de a
stabiliza activitatea de estrogen prin scaderea acesteia intr$un tesut ,san-, si prin cresterea ei in altul ,oase sau creier-.
.oia contine compusul fitoestrogen genistina, un alt produs secundar rezultat in urma biotransformarii bacteriene, care
imparte si ea aceasta activitate duala .3;M.
(esi companiile farmaceutice au incercat sa reproduca efectele .3;M cu ajutorul unor compusi sintetici, deseori
efectele secundare, produse involuntar, depasesc efectele pozitive avute in vedere. +cesta este un motiv pentru care
descoperirea unor principii farmaceutice aplicabile cu alimentele, cum ar fi alimentele ca medicament, sunt atat de
pretioase in conditiile in care sistemul medicinei conventionale bazat pe produse farmaceutice incepe sa se prabuseasca
sub greutatea tot mai mare a propriei incompetente.
1ntre timp, pe masura ce te bucuri de semintele de in ca aliment nutritiv, te poti proteja in acelasi timp de urmatoarele
afectiuni*
Cancer la san
iele uscata
=iperplazia de prostata
Cancer la san* revenire
(iabet Mellitus* )ip %
1mbatranirea pielii
Colesterol ridicat
#upus 7ephritis
Cancer la prostata
(eficit de atentie si hiperactivitate
:lepharitis ,ulcior-
:oli cardiovasculare
Colesterol* nivel #(#'=(#
(iabet* +fectiuni cardiovasculare
(islipidemie
C; ridicat
#ipsa de estrogen
:ufeuri
(isfunctii meibomiene
.indromul metabolic N
rostata* .+() ,timp dublu pentru antigenul specific prostatic-
+fectiuni ale pielii
Cancerul de colon
+diponectina* niveluri scazute
;inichi polichistici
Licat gras
Obezitate abdominala
+rterioscleroza
.i multe altele
.n ade,ar ascuns# soarele este un medicament cu spectru complet ce poate ,indeca pana si cancerul
ICei care au incercat sa convinga lumea ca .oarele, sursa principala de energie si viata a amantului, provoaca
cancer, au facut asta cu reaua intentie sa insele masele cu scopul de a le indeparta pe acestea de unicul lucru care poate
preveni boala F (ave Mihalovic, doctor naturopat si scriitor ^@_
+devarul este ca am fost sistematic mintiti despre soare si cancerul pielii timp de ani de zile. Cat de multi stiu ca nu
exista nici o dovada definitiva ca soarele si doar el poate cauza cancerul pielii2 ^%_
$oate soarele sa ,indece cancerul0
1n cartea .oarele vindecator')he =ealing .un, autorul ei, dr. ;ichard =obdaC documenteaza o larga gama de studii
care arata ca soarele protejeaza impotriva cancerului la san, colon, ovare si prostata. +cesta poate preveni si diabetul,
scleroza multipla, bolile de inima si hipertensiunea, osteoporoza, psoriazisul si tulburarea afectiva sezoniera ,)+.-.. ^B_
+poi este cazul doctorului =arland !. Call, care a fost diagnosticat cu cancer al pielii si a fost sfatuit de chirurg sa ii
fie inlaturat. 1n loc de asta, el a decis sa faca bai de soare ale zonei canceroase.
(upa o scurta perioada de bai continue de soare, cancerul pielii a disparut complet. 3l s$a intors la medicul lui curant
pentru confirmare, iar doctorul lui a confirmat ca respectivul cancer al pielii a disparut si nu mai era nevoie de nici o
interventie chirurgicala. ^B_
otrivit d$rului :ernarr <ovluc5, Itratarea cancerului este ajutata de baile de soare, scrie dr. <ane ;. Oime. Oime
scrie ca cei care au capatat mai multa insorire au avut mai putin cancer. 3xpunerea la soare vindeca cancerul prin
fortifierea sistemului imunitar si sporirea oxigenului din tesuturi. ^A_
Si totusi suntem aproape zilnic bombardati cu teribile Ea,ertismente) de la Eautoritati) cu reputatie,
indemnandu?ne, desigur pentru binele nostru, sa e,itam soarele cu orice pret.
4i,ele epidemice de fobie solara
(e exemplu dr. ;obin +shinoff, sef dermatolog si chirurg cosmetic la Centrul Medical al Universitatii =ac5ensac5
sfatuieste* I+plicarea de creme solare si expunerea deliberata la soare este aproape la fel de rea ca si expunerea la soare
fara nici un fel de crema sau lotiune.
3a continua* Inu capeti arsuri, dar razele U6 tot ajung la pielea ta. 3cranarea solara este importanta, dar ar trebui si
sa porti haine adecvate si sa te aperi pe cat de mult posibil de expunerea directa la soare. ^?_
ledeaza dr. +shinoff pentru un stil de viata gen vampir2 ;ealitatea este ca vasta majoritate a oamenilor, incluzand
doctorii, au fost inselati pentru a crede mitul ca soarele este toxic, cancerigen si un pericol mortal pentru sanatate.
(e aceea majoritatea oamenilor se ung din belsug si in mod servil cu lotiuni si creme antisolare toxice pe
piele oricand anticipeaza un contact direct cu razele soarelui. (ar de fapt cele mai conventionale dintre acestea sunt
biopericole cauzatoare de cancer. ^H_ ^>_
1ntre timp, industria cancerului, de multe miliarde de euro si industria lotiunilor antisolare toxice cu valori de alte
miliarde de euro fac profit cu aceasta pacaleala. +devaratii credinciosi sunt lasati sa se scarpine in cap de mirare pe
masura ce statisticile dezvaluie ca melanomul malign canceros al pielii este in continua crestere.. ^8_
:ai de soare in statiunile de helioterapie din +lpii 3lvetieni
:octorul soarelui
(r. +uguste ;ollier a deschis prima IClinica a .oarelui, europeana, in @0&B la #eCsin, 3lvetia. 3l a mai scris o carte
extrem de influenta* =elioterapia, fiind considerat cel mai faimos helioterapeut al lumii.
1n culmea activitatii sale, el a pus in functiune BH de clinici. (r. ;ollier a imbratisat credinta ca soarele era un
medicament neintrecut cu spectru complet. 3l si$a vindecat pacientii sai utilizand o dieta sanatoasa combinata cu
puterea soarelui.
rin @0BB, erau peste @H? de boli diferite care erau tratate cu succes prin helioterapie, inclusiv tuberculoza, ranile,
rahitismul, si multe altele. Moartea doctorului ;ollier in @0?A a a marcat sfarsitul terapiei solare, nu fiindca era
ineficienta, ci pentru ca a fost inlocuita cu Imedicamentele minune ale marilor companii farmaceutice. ^0_
"limente alcaline, alimente acide
Cancerul nu se poate dezvolta intr$un mediu alcalin oxigenat. Cea mai usoara modalitate de a va alcaliniza
organismul este sa consumati alimente alcaline, cu = ridicat.
= B
+pa carbogazoasa, :auturi energizante
=A
opcorn, Crema de branza, Unt, roduse de patiserie, aste, :ranza, Carne de porc, :ere, 6in, Ceai negru, Muraturi,
Ciocolata, 7uci prajite, Otet, <ahar, 1ndulcitori
=?
Majoritatea apelor purificate, +pa distilata, Cafea, .uc de fructe dulci, Listic, Carne de vita, aine alba, +rahide, !rau
=H
.ucuri de fructe, Majoritatea cereralelor, Oua, este, Ceai, Lasolea gatita, .panac gatit, #apte de soia, 7uca de cocos,
rune, Orez brun, Cacao, Ovaz, .omon
=>
+pele de izvor, +pa de mare
= 8
Mere, Migdale, ;osii, !rapefruit, orumb, Ciuperci, 7ap, Masline, :oabe de soia, iersici, +rdei gras, ;idiche,
+nanas, Cirese, Orez salbatic, Caise, Capsuni, :anane
= 0
+vocado, Ceai verde, .alata, )elina, Mazare, Cartofi dulci, 6inete, Lasole verde, .fecla, +fine, ere, .truguri, Oi/i,
epeni, Mandarine, .mochine, Curmale, Mango, apaCa
=@&
.panac, :roccoli, +nghinare, 6arza de :russel, 6arza, Conopida, Morcov, Castravete, #amai, #ime, +lge, +sparagus,
Oale, ;idiche, 6erdeturi, Ceapa
E.ite, ortodocFii ,in la biseric< Fi stau sup<raGi.
4oi aici ne bucur<m, a,em bucurii duho,niceFti, s<rim Hn sus) !
M<rturia unui fost penticostal
1oan Yi 1oana sunt doi tineri cUsUtoriVi care dupU multe cUutUri, Wnt[lniri Yi lecturi au descoperit adevUrul Ortodoxiei Yi
s$au botezat Wn preajma .UrbUtorii )Uierii Capului .f[ntului 1oan :otezUtorul a anului %&@@ la MUnUstirea utna. 1$am
rugat sU ne WmpUrtUYeascU puVin din cUlUtoria lor duhovniceascU. M$am nUscut Wntr$o familie numeroasU de penticostali.
UrinVii mei sunt foarte r[vnitori Yi de nezdruncinat Wn credinVa lor. XnsU eu dintotdeauna am simVit cU ceva nu este Wn
regulU cu credinVa aceasta. +cest sentiment a evoluat p[nU c[nd Wn urmU cu doi ani s$a umplut paharul. MU aflam la
6iena Yi mi$am zis cU nu mai calc Wn veci la ei. +m simVit aYa, pur Yi simplu, o presiune Wnc[t am zis cU dacU mai merg
mU autodistrug. Uit[ndu$mU Wn urmU Wmi dau seama cU (umnezeu a pregUtit calea pentru ca eu Yi soVia mea sU ajungem
la Ortodoxie. CopilUria 3u am fost fUcut pionier la utna c[nd eram Wn clasa a doua. +poi, ca sU vedeVi ce important este,
dupU @00& s$a introdus religia Wn YcoalU. ci cum pe atunci nu aveam posibilitUVi de a chiuli de la orU ca acum, chiar dacU
nu eram obligaVi sU rUm[nem la ora de religie ortodoxU F noi fUceam s[mbUtU religia noastrU F, rUm[neam de plictisealU.
e atunci venea preotul la orU, c[teodatU WnsoVit Yi de preoteasU. 7oi sectarii, deYi eram Wn minoritate, r[deam de colegi*
IUite, mU, ce fraieri sunt UYtiaJ, mai ales cU noi eram mai buni la muzicU. (ar, de exemplu, .finte (umnezeule de
acolo Wl Ytiu. Xmi dau seama cU acele ore de religie au avut efectul lor asupra mea, efect care a rUmas Wn timp. Mama mea
este din :ucovina. +m Yi un unchi care este mare pastor acolo. Mi$aduc aminte cum, copii fiind, mai mergeam Wn vizitU
pe la el pe acasU. 3i bine, eu am simVit de mic pe cel rUu F pe diavol F Wn casa lui. ci fraVii mei, care au rUmas
penticostali, spuneau cU l$au vUzut acolo pe cel rUu. +cum nu$mi dau seama cum l$or fi vUzut ei, cert este cU noi am
simVit puteri malefice Wn acea casU. .tUruinVa Xn credinVa penticostalU, de WndatU ce te$ai maturizat Wn credinVU F pUrinVii
decid acest moment F trebuie sU IstUrui ca sU primeYti (uhul .f[nt ,cf. #c. @@, 0$@B-. Irimirea (uhului .f[nt este
echivalentU la ei cu primirea Idarului vorbirii Wn limbi F glosolalia. +ceasta se Wnt[mplU Wn grupuri speciale, numite
stUruinVe F Wnt[lniri de stUruinVU pentru primirea (uhului .f[nt, care se Vin Wn special iarna, la care sunt prezenVi tinerii
care IstUruie Yi persoane Iexperimentate, care au primit deja Idarul Yi care Wi ajutU pe WncepUtori sU$l primeascU la
r[ndul lor. 3u m$am dus obligat fiind de pUrinVi. C[nd am mers pentru prima datU la stUruinVU, aveam @H$@> ani, am
venit acasU dupU jumUtate de orU. 7$am reuYit sU stau. 3ra ceva de speriat. 3i spun cU acolo nu trebuie sU vinU un om din
Ilume, pentru cU nu WnVelege Ilucrarea (uhului .f[nt, cU acolo sunt Itaine, este Im[ncarea cea tare care nu se
potriveYte pentru oricine ,cf. @ Cor. B, %E @A, %-. 3ra o gUlUgieJ Liecare urla, VipaJ " +colo trebuie sU te rogi, sU strigi
foarte tare F toVi rUguYesc dupU experienVa asta F, sU repeVi anumite cuvinte Wncontinuu, pe care Vi le Yoptesc ei la ureche
F de exemplu* Ibotez, botez, botezJ Xn acea gUlUgie, Wn acea atmosferU, la un moment dat pare cU se ajunge la
rezultatul dorit, adicU la glosolalie F care este de fapt o bolborosealU, o WncurcUturU de sunete, Wn care se repetU anumite
silabe, pe care nici tu nu le WnVelegi. 3i le numesc limbi WngereYti, limbi pe care oamenii nu pot sU le WnVeleagU. Unii chiar
cred cu sinceritate Wn fenomenul acesta. .e Wnt[mplU cU unii mai Yi tremurU Wn timpul Usta, spun ei, din cauza IprezenVei
(uhului .f[nt. Mama m$a certat cU de ce am plecat, cU o fac de ruYine* ICe o sU zicU fraVii2 I)rebuie sU stUruieYti, sU
ai (uhul .f[nt" I+i rUmas nebotezat, fUrU (uhul .f[nt2 7u eYti m[ntuit" [nU la urmU am prins IYmecheria Yi am zis
Yi eu c[teva cuvinte acolo, ca sU scap de ei. 7emulVumiri 3ste o mare diversitate de practici Yi chiar de doctrinU Wn cadrul
cultului penticostal. enticostalii mai spun* IUite, ortodocYii vin la bisericU Yi stau supUraVi. 7oi aici ne bucurUm, avem
bucurii duhovniceYti, sUrim Wn sus. (ar la o adunare bate mai tare toba, la alta nu este voie sU c[nte toba, Wn schimb
pastorul urlU mai tare pentru cU zice cU este Wn extaz, cU vorbeYte Wn limbiE sunt adunUri Wn care se c[ntU cu instrumente,
unde se sare ca la concert, Wn ideea mai modernU de manifestare a bucuriei prezenVei (uhului .f[nt. enticostalii
tradiVionaliYti, cum sunt cei din :ucovina, Wi criticU pe cei moderni pentru muzica pe care o folosesc Yi pentru atmosfera
de concert din cadrul slujbelor. 1ar cei moderni spun despre cei tradiVionaliYti cU sunt WnguYti. (e multe ori se contrazic
Wntre ei, mai ales la oraYe* +dunarea nr. @ zice Wntr$un fel, +dunarea nr. % altfelE unii spun cU este bine aYa, ceilalVi cU nu$i
bine aYaJ ci atunci nu mai WnVelegi nimic. e mine cel mai mult m$a deranjat lipsa de dragoste de la ei, deYi nu numai
la ei este aceastU lipsU. XnsU Wn cadrul cultului penticostal Vi se dU foarte mult Wn cap. 6edeVi, :iserica OrtodoxU are
dragoste, WVi dU multe Yanse. 3i nu au asta. (acU ai greYit cu ceva sau nu ai primit I(uhul .f[nt te duci direct Wn iad.
(in adolescenVU Wncepi sU vezi cU ceva nu e Wn regulU, cU nu ne comportUm firesc. .e vede cU suntem foarte WncordaViE
pentru cU Vi se spune Wntruna* I+ia nu ai voie, cealaltU nu ai voieJ ci am crescut cu Wncordarea aceasta. Xn general
existU multU nemulVumire printre credincioYii penticostali. XnsU puVini sunt dispuYi sU facU pasul i sU se desprindU.
Majoritatea se complac. Lacultatea (umnezeu a r[nduit ca eu sU fac facultatea la Oradea. +m locuit acolo o perioadU de
8 ani, rUstimp Wn care m$am Wmprietenit cu tot felul de oameni, printre care Yi ortodocYi Yi catolici. (intre toVi, pentru
mine cel mai mult a contat Wnt[lnirea cu un regizor, originar din :ucovina, ortodox, pictor de icoane. 3ra tUios, WVi
spunea verde$n faVU ce avea de spus. 3l tot mU fUcea sectar, tot Wmi zicea* ,,MUi, te autodistrugi" 3u nu prea credeam Yi
Wncercam sU nu$l bag Wn seamU. Xn schimb era foarte generos, dUdea Yi cUmaYa de pe el, dacU era nevoie. 7e invita la el
pe toVi colaboratorii, ne punea la masU, vorbeam. Cu felul lui de a fi mi$a st[rnit oarecum dorinVa de a gUsi frumuseVea
Ortodoxiei. (eja eram atras sU citesc despre ea. #a un moment dat mi$a zis* I(acU vrei, poVi sU vii cu mine la bisericU.
ci am fost o datU sau de douU ori. Mi$a venit greu, nu$mi plUcea la Wnceput. 3l era documentat. ci mai gUsea despre
penticostali, cU nu Ytia Wnainte sU ne Wnt[lneascU pe noi, Yi ne zicea* IUite, mUi, ce zice de penticostali, de baptiYti, uite
cine sunteVi voi, uite cum aVi apUrutJ 3u am studiat muzica Yi av[nd Yi ceva talent, m$am ocupat de departamentul
muzical din cadrul adunUrii. +m mai imprimat c[ntece Yi eram invitat sU fac turnee. Xn felul acesta am ajuns sU cunosc
situaVia adunUrilor din VarU, cu multe lucruri ascunse la prima vedere. XnsU faptul cU depindeam material de ei m$a fUcut
sU mU Yi desprind foarte greu, altfel cred cU aY fi fUcut$o mai demult. 6iena 3u deja cUutam de unul singur sU citesc
Wncet, Wncet despre Ortodoxie. Xi spuneam soViei* I3u nu m$aY mai duce la nici o bisericU. (acU vrei, eu m$aY duce mai
degrabU la ortodocYi. .oVia, mai ales, nu era obiYnuitU mai deloc. 3u deja mU obiYnuisem un pic, spre mirarea
prietenilor mei protestanVi care mU Ytiau mai modern, mai roc5er, mai liber* ICum poVi tu sU te conformezi acolo2 #a
un moment dat, am avut posibilitatea sU$mi iau un an concediu fUrU platU. 3ra Wn anul %&@&. ci am decis sU mergem la
6iena, eu av[nd Yi c[Viva fraVi acolo. #a 6iena am avut timp mai mult ca sU citim, sU cugetUm, sU cUutUm. rimele slujbe
ortodoxe la care am mers regulat au fost la biserica rusU din 6iena. MU g[ndeam ce va spune soVia. 3i WnsU i$a plUcut din
prima. 7e$au impresionat muzica, seriozitatea, somptuozitatea slujbelor, cu toate cU nu WnVelegeam nici un cuv[nt. .e
slujea Wn rusU Yi puVin Wn germanU. XnsU nu era nevoie de cuvinte pentru a simVi puterea care emana din rugUciuni Yi
c[ntUri. utna #a 6iena am Wnceput sU citim mai multe materiale despre Ortodoxie pe internet. Loarte mult ne$au ajutat
cuvintele Urintelui +rsenie apacioc, apoi Lilocalia, mUrturiile altor convertiVi, conferinVele, filmele ortodoxe darul,
Ostrov. e r[nd, unul din noi citea cu voce tare iar celUlalt asculta. )ot de pe internet am aflat ce trebuie sU facem ca sU
devenim ortodocYi. +m fost sfUtuiVi sU ne botezUm la o mUnUstire de cUlugUri. +m scris la utna, pentru cU despre ea
Ytiam mai multe WncU de copil, Yi pUrinVii ne$au rUspuns. +poi la sf[rYitul lui august %&@@ am venit Yi toate au decurs de
la sine* spovedania, naYii, botezul, cununiaJ .povedania a fost foarte interesantU pentru noi. ci la penticostali se mai
practicU mUrturisirea, cUtre pastor sau altU persoanU mai cu experienVU. (ar foarte rar. + fost cazul cu mine c[nd nu
primeam (uhul .f[nt la stUruinVU* I(e$aia n$ai primit, cU nu te$ai mUrturisit. 1a sU te mUrturiseYti" roblema este cU nu
este confidenVial. 1mediat aflU pUrinVii. ci soVia mea simVea din adolescenVU nevoia sU se mUrturiseascU. 3a tot timpul
zicea cU$i spune lui (umnezeu, dar WYi dorea sU$i spunU Yi unui pUm[ntean mUrturisirea. +m simVit o uYurare, o eliberare.
3ram WncordaVi, WmpovUraVi, cu o presiune pe noi care a dispUrut dupU ce ne$am spovedit. +poi WnsUYi viaVa noastrU
familialU s$a WmbunUtUVit, s$au vindecat niYte rUni. .imVim foarte multU binecuv[ntare. #a Wnceput, de at[ta bucurie Yi
acea liniYte cUzusem Wntr$o lene, parcU mU desfUtam aYa, prea tare, Yi mi$am zis* I.tai, mUi, cU de fapt trebuie sU faci mai
mult acum" 7e$am Wntors acasU cu o mare bucurie, bucurie care nu se poate descrie Wn cuvinte. Xn plus s$a schimbat
atitudinea noastrU faVU de oameni, felul cum vedeam oamenii. 3ram parcU normali acum. 7oi, c[nd am venit la :iserica
OrtodoxU ne$am simVit acasU, asta deYi ne$am nUscut Wn familii de penticostali. C[nd mergeam acolo simVeam cU nu
aparVin acelei comunitUVi, cU n$am ce cUuta acolo, simVeam cU nu am legUturU cu ei. e c[nd aici, ne$am simVit acasU. +m
gUsit ce cUutam. ;ugUm pe bunul (umnezeu sU ne pUstreze setea aceasta. +m luat de la utna Iceva ce nu putem
defini. (upU aceea au mai venit luptele, dar acel Iceva a rUmas, Yi amintirea acelor momente nu ni se poate Yterge.
C[nd vUd c[t de mult pierd, de c[te se lipsesc cei care nu vor sU cunoascU adevUrul, ce putere au rugUciunile ortodoxe,
ce mesaj, c[t har, Wmi vine Wn minte rugUciunea .f[ntului .iluan +thonitul* IMilostive (oamne, dUruieYte tuturor
popoarelor pUm[ntului sU )e cunoascU pe )ine, prin (uhul )Uu Cel .f[nt. +min. 1oan M. Material publicat Wn revista
ICuvinte cUtre tineri, anul %&@%, editatU de MUnUstirea utna
A moduri de a ,a asigura casa impotri,a surselor de cancer
Cand vine vorba de cancer, probabil ati vrea sa faceti tot ce puteti pentru a$l evita. (ar cum faceti asta cand se pare ca
totul in jurul vostru va supune unui risc de cancer2
+ici sunt sapte pasi importanti pentru a inlatura cele mai evidente riscuri de cancer din casele voastre. +cesti pasi
includ verificarea si inlaturarea* radonului, oalelor si tigailor teflonate, a machiajuui si produselor de igiena personala cu
ingrediente toxice, conservele si sticlele cu strat de :+,bisfenol +, plastic toxic-, mobila si produsele de curatenie, ca
si pesticidele si ierbicidele uzuale.
1. 9erificati?,a casa pentru a ,edea continutul de radon
;adonul este un gaz inodor si incolor care se formeaza prin dezintegrarea radioactiva a uraniului din pamant. (esi nu
il poti vedea sau mirosi, radonul poate patrunde in casa ta prin crapaturile din fundatie, putul de apa, materialele de
constructie si alte surse, si astfel sa contamineze aerul pe care il respiri.
(eoarece radonul este radioactive si cancerigenE expunerea la radon este cea de$a doua cauza in ordinea importantei
in ce priveste cancerul la plamani, dupa fumat.
,rice casa, fie ca este veche sau noua, cu sau fara subsol, bine izolata sau expusa curentilor, poate avea probleme cu
radonul. 1n .tatele Unite de exemplu, 3+,3nvironmental rotection +gencC F +gentia de rotejare a Mediului-
estimeaza ca aproape una din cincisprezece case are un inalt nivel de radon.
;adonul este masurat in picocuries pe litrul de aer sau pCi'l. +erul exterior are in general nivele de cca. &,A pCi'l, in
timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. @,B pCi'l. (esi se recomanda ca nivelurile de
radon din interior sa nu fie mai mari decat cele din aerul dinafara caselor, este de preferat sa se ia masuri doar daca
nivelul radonului din casele voastre depaseste A pCi'l.
+ceasta nu inseamna automat ca A pCi'l este un nivel sigur, totusi, intrucat 7U exista nivel sigur cand e vorba de
radiatii. Chiar si 3+ admite ca nivelele joase pun totusi riscuri pentru sanatate, si s$ar putea sa vreti sa luati precautii
suplimentare pentru a reduce si mai mult cantitatea de radon din spatiile interioare, chiar daca e de doar A pCi'l sau
chiar mai putina decat atat.
Masurarea ni,elului de radon si masuri de remediere
(in fericire masurarea radonului din casa este o chestie simpla, si daca nivelul este inalt, sunt moduri de a$l reduce
pentru a va proteja sanatatea.
Cel mai usor lucru este de a va cumpara un 5it de masurare a radonului ce pote fi utilizat de cumparatori si
costa in jur de @&& de lei. +cesta pote fi cumparat online sau de la magazinele locale de profil.
Costul masurilor de reducere a radonului depinde de marimea si modul de proiectare al casei tale si de
metodele specifice necesare+stfel un cost mediu ajunge undeva la A&&& de lei. .istemele de reducere a
radonului pot fi capabile de a reduce nivelul de radon din casa ta cu pana la 009. 3xista o varietate de moduri
prin care se poate reduce nivelul de radon *
3tansarea fisurilor din podele si ziduri
Marirea niveului de ventilare prin depresurizare prin conducte si ventilatoare, inclusiv sub dalele pe verticala
1nlaturarea dalelor de granit daca acestea emit inalte nivele de radon
1nlocuirea detectoarelor de fum bazate pe detectarea prin ionizare cu cele de tip fotoelectric
2. 1nlocuiti ,esela teflonata si e,itati tesaturile antipete
Un procent ridicat din vesela pe care o gasim spre vanzare in magazine, contine un strat antiaderent care contine
LO+ ,acid perfluorooctanoic- si alti compusi perfluorinati ,LCs-. +cestea sunt utilizate pentru a face materiale
rezistente la grasimi pentru impachetarea alimentelor si a hainelor astfel incat acestea sa reziste la patare. Chiar daca
sunt multe nume, daca articolul in chestiune este antiaderent sau rezistent la grasimi'pete, va avea un tip de strat
impregnat cu fluorinat care este bine sa fie evitat.
+mintiti$va ca vesela antiaderenta este perfecta atat timp cat nu incalziti tigaia. #a temperatura camerei practic nu se
elibereaza nici un pic de fluorinat in aer. (ar desigur scopul veselei antiaderente este sa serveasca prin incalzirea ei si
gatitul hranei, si atunci va loviti de probleme
3ste bine documentat faptul ca atunci cand tigaile antiaderente sunt incalzite, stratul incepe sa se descopuna,
eliberand toxine in aerul bucatariei. +tunci cand tigaia atinge BH& gr. Celsius ,ceea ce ia circa trei F cinci minute de
incalzire-, sunt eliberate cel putin sase gaze toxice. #a ?A& gr. C, straturile antiaderente ale veselei tale se descompun
intr$o substanta toxica de lupta cunoscuta drept L1:.
Cercetarile au dezvaluit ca aceste toxine se pot acumula in sangele tau cu o rata alarmanta si pot duce in timp la boli
cronice. oti pastra o expunere pe cat de minima posibil prin evitarea ,sau inlaturarea- produselor ce contin LC$uri.
+sta include*
6esela antiaderenta ,alege fie pe cea de sticla sau din ceramica-
Lloricelele de porumb se pot prepasra in dispositive cu aer cald
3vita ambalajele pentru alimentele grase ,incluzand ambalajele din hartie si carton impregnate-
3vita imbracamintea rezistenta la pete
3vita agentii de ignifugare si produsele care ii contin
6. Curatati?,a regimul de infrumusetare
Lemeile care utilizeaza zilnic machiaj pot absorbi aproape %,%?& 5g de chimicale in corpul lor in fiecare an, asa ca
aceasta chestiune nu trebuie tratata cu usurinta. +plicarea chimicalelor pe piele este de fapt mult mai rea decat ingerarea
lor, deoarece cand mananci ceva, enzimele din saliva si stomac ajuta la descopunerea si eliminare lor din corp. (ar
atunci cand aplici chimicalele pe piele, sunt absorbite direct in fluxul sanguin fara nici un fel de filtrare, asa ca,
chimicalele toxice din produsele de igiena si infrumusetare ajung in mare masura direct in organele tale interne.
3xista literal mii de chimicale utilizate in produsele de ingrijire personala si doar o mica parte din ele au fost vreodata
testate pentru siguranta. otrivit 1nstitutului 7ational de .iguranta a Ocupatiilor si .anatatii, aproape 0&& de chimicale
utilizate in cosmetice sunt cunoscute a fi toxice. 3ste imposibil sa fie listate toate, dar unele dintre cele mai comune
substante vinovate si care trebuie sa fie evitate cuprind*
.ulfatul lauril de sodiu,.#.-
araben
Ltalatii, inclusiv di$butil ftalatul ,(:-, di$metil ftalatul ,(M-, si di$etil ftalatul ,(3-
+romele de mosc
.ubstantele antibacteriene
@,A$(ioxane
Uleiul mineral, parafina si vaselina
=idrochinonele
Mercurul
lumbul
7anoparticulele
Lormaldehida
Atentie, pentru a e-ita formalde%ida si 1,4 dioanul, trebuie sa stiti ce sa cautati, intrucat ele nu sunt de obicei
listate pe etic%eta, cel putin nu cu acesti termeni.
1ngrediente comune cel mai probabil contaminate cu formaldehida#
euaternium$@?
(M(M hidantoina
1midazolidinil uree
(iazolidinil uree
$entru a e,ita 1,>?dioxanul, ,erificati aceste ingrediente care creaza 1,>?dioxan ca produs secundar#
3!$@&& stearat
.ulfat lauril de sodium
.ulfat miret de sodium
olietilena
Cetearil$%&
(in fericire, exista mult mai multe cosmetice naturale astazi decat in trecut. Cand vine vorba de produsele de ingrijire
personala, im place sa folosesc aceasta regula F daca nu o poti inghiti, nu o aplica pe corp. (e asemenea recomand
calduros utilizarea :azei de (ate pentru .iguranta Cosmetica rofunda a ielii intocmita de !rupul de #ucru pentru
Mediu ,3nvironmental 4or5ing !roupTs .5in (eep Cosmetic .afetC (atabase- unde puteti cauta o larga varietate de
produse si marci pentru a afla din ce sunt ele in realitate facute, si daca sunt sau nu sigure.
>. ',itati alimentele din conser,e si recipiente de plastic
:isphenolul + ,:+- este un compus des utilizat la recipientele si ambalajele alimentare de plastic, cum ar fi
captusirea interioara a conservelor metalice, in ciuda faptului ca mai mult de %&& de studii au aratat ca :+$ul este
daunator sanatatii umane. Utilizarea de :+ este atat de frecventa, incat cercetatorii au gasit ca 0?9 din cei care au fost
testati au avut un nivel periculos de :+ in corpurile lor.
3vitarea alimentelor conservate este probabil cel mai bun mod de a evita :+. Cercetari recente ale .colii de
.anatate ublica =arvard a dezvaluit ca alimentele si bauturile din conserva pot sa sporeasca nivelul de :+ din corp cu
@&&&9 in doar cinci zile" Cercetatorul sef a observat ca, data fiind aceasta noua descoperire, bunurile alimentare
conservate ar putea avea o chiar si mai mare contributie la nivelul de :+ din corp decat materialele plastice.
1nteresant, cercetarile au aratat ca te poti proteja de efectele daunatoare ale expunerii inevitabile la :+ prin
consumul de alimente fermentate traditionale, precum 5efir de la vacile hranite organic, legume fermentate, sau
consumul de suplimente probiotice de inalta calitate. +ceste alimente contin bacterii prietenoase, dintre care unele au
capacitatea de a descompune :+$ul si de asemenea de a reduce rata absorbtiei intestinale a acestui agent chimic. 3ste
insa normal faptul ca evitarea surselor de :+ este masura cea mai sigura. +ici sunt @& sugestii pentru a va ajuta sa va
reduceti expunerea la :+ in jurul casei*
Utilizati doar recipiente din sticla pentru sugari si vesela pentru sugari
.capati de vesela si cestile de plastic, si inlocuiti$le cu cele de sticla
Oferiti bebelusului jucarii din fibre naturale in loc de cele din plastic
(epozitati alimentele si bauturile in recipiente de sticla
(aca alegeti sa utilizati un cuptor cu microunde, nu o faceti cu alimentul intr$un recipient de plastic
Utilizati sticla, ceramica sau otel inoxidabil pentru canile folosite atunci cand calatoriti, mai degraba decat
cestile de plastic sau spuma poliuretanica
3vitati peliculele de plastic pentru a impacheta aliemntele, si nu puneti la cuptorul cu microunde nimic
infasurat in asa ceva-
(aca optati pentru utilizarea de ustensile si vesela de plastic, cel putin scapati de cele vechi, zgariate, evitati sa
le puneti in masina de spalat vase, si nu le spalati cu detergenti duri, care fac ca mai multe chimicale sa ajunga
in hrana voastra
3vitati utilizarea apei imbuteliateE filtrati$va propria apa utilizand un filtru cu osmoza inversa
1nainte de $ai permite medicului sa va puna o carie, intrebati daca materialul folosit contine :+.
7. Curatati?,a produsele de curatenie
Cercetarile au descoperit ca riscul de cancer la san este de doua ori mai mare printre femeile care raporteaza utilizarea
intensa a produselor de curatenie si a odorizantelor, risc comparat cu cel al femeilor care utilizeaza foarte rar aceste
produse. (esi este foarte dificil de dovedit ca expunerea la produsele de curatenie menajera in decursul a @&, %& sau B&
de ani este ceea ce a cauzat diagnosticarea lor cu cancer, este binecunoscut faptul ca substantele chimice utilizate
cauzeaza la modul real cancer, impreuna cu alte afectiuni grave cum ar fi probleme de reproducere si la copii probleme
de dezvoltare.
.ubstantele de curatire a mucegaiului si fungilor si cele ale odorizantelor au aratat cea mai mare corelare cu cancerul
de san. Unele dintre chimicalele cele mai ingrijoratoare pe care ati dori sa le evitati includ*
+romele sintetice de mosc
)erpenele
Lenolul
.olventii petrolieri
Ltalatii
:enzenul
.tirenul
Lormaldehida
:util etilglicol
)riclosanul ,antibacterian-
@,A$diclorobenzen
7onClphenol 3toxilatii de nonilfenol ,73-
#ista mea de strategii pentru prevenirea cancerului a inclus dintotdeauna reducerea expunerii la toxinele din mediu,
precum pesticidele, substantele chimice pentru curatenie si odorizantii sintetici. (in fericire, aceasta este o sarcina
relativ usor de indeplinit.
entru timpul cand ai nevoie de un pic de curatenie, unul dintre cele mai bune dezinfectante non$toxice este simpu*
sapun si apa. oti utiliza asta pentru spalatul pe maini, pe corp si pentru curatenia prin casa. O alta substanta pentru
curatire de orice fel care merge foarte bine pentru masa de bucatarie, tocatoare si bai este solutia de B9 peroxid de
hidrogen si otet. oti sa iti mai mentii casa foarte proaspata si curata facandu$ti propriile tale produse naturale pentru
curatenie utilizand lucruri pe care probabil le ai deja prin casa. 1nca cateva sugestii pentru a face solutii de curatenie
simple, eficiente si complet naturale*
Utilizati bicarbonat de sodiu amestecat cu otet pentru a curati scurgerile si cada de baie, sau presarati
bicarbonat impreuna cu cateva picaturi de ulei de lavanda sau arbore de ceai,tea tree , care au proprietati
antibacteriene- ca solutie de frecat baia si bucataria.
Otetul poate fi utilizat pentru a curati aproape orice in casa. 1ncercati sa il amestecati cu sapun lichid de de casa
in care untura este inlocuita de ulei vegetal, iar lesia este de potasiu si nu de sodiu, uleiuri esentiale si apa
pentru a curati podelele, ferestrele, baile si bucatariile. oate fi utilizat chiar si ca balsam de rufe.
eroxidul de hidrogen este mai sigur decat inalbitorul pe baza de clor pentru dezinfectare si albire.
6otca este un dezinfectant care poate inlatura petele de vin rosu, poate omora viespile si albinele si poate
reimprospata tapiteria,puneti$o intr$un pulverizator si pulverizati$o peste tesatura-.
(aca vrei intr$adevar sa utilizezi un produs comercial, cauta unul pe baze naturale. entru a vedea mai multe despre
ingredientele produselor obisnuite de curatenie, exista o baza de date ce poate fi inspectata si pe care ati putea$o gasi de
ajutor la 3nvironment, =ealth and .afetC Online ,3=.O F Mediu, .anatate si .iguranta Online-.
I. &1n,erziti?,a) materialele de constructie si mobilierul
Materialele de constructie utilizate in casele voastre pot fi o sursa majora de expuneri toxice de multe feluri, de la
emisii de formaldehida provenind de la produsele din lemn presat, pana la CO6 ,componenti organici volatili- de la
covoare si zugraveli, ca sa pomenim doar cateva. Mobilierul poate si el sa adaposteasca chimicale toxice.
(esi vopselurile au devenit mult mai putin toxice in decursul ultimilor %? de ani, majoritatea inca mai emite vapori
daunatori, precum CO6, formaldehida si benzen. +ceste tipuri de vapori pot fi eliberate zilnic timp de B& de zile dupa
aplicarea lor. 7ivele scazute pot continua sa scape in aer chiar si ani dupa aplicare, asa ca veti dori sa asigurati
ventilarea repetata a zonei. Un alt pericol este vopseaua pe baza de oxizi de plumb, care poate fi gasita in multe case
construite inainte de @0>8. Odata ce vopseaua incepe sa se cojeasca, elibereaza particule daunatoare de plumb care pot
fi inhalate. 1n @00@, s$a declarat public faptul ca plumbul este cea mai mare amenintare din mediul incojurator pentru
copii.
(in fericire devine tot mai usor de gasit vopsele de buna calitate si non$toxice, cunoscute ca avand nivele scazute de
CO6 sau fara CO6$uri. +tat marile companii producatoare de vopsele cat si marcile alternative mai mici ofera acum
o selectie de astfel de vopseluri. (e asemenea mai trebuie sa si limitati sau eliminati expunerea prin selectia atenta a
materialului din care sunt tesute covoarele, cum ar fi cele facute din lana, sau sa optati pentru podele non$toxice cum ar
fi podelele din lemn sau bambus. Unul dintre pericolele principale cand vine vorba de mobilier sunt agentii de
ignifugare* difenil eterii polibrominati ,:(3-. +cestia se gasesc in mod obisnuit in*
.altele
)apiterii, draperii si perdele
Carcasele televizoarelor si calculatoarelor si circuitele lor imprimate
.tudiile au conectat :(3$urile cu probleme de invatare si memorie, numar scazut de spermatozoizi si proasta
functionare a tiroidei la cobai si soareci. +lte studii pe animale au indicat ca :(3$urile ar putea fi cancerigene la
oameni, desi nu au fost inca confirmate.
Mai ales salteaua ta poate fi motiv de o deosebita ingrijorare, intrucat multe saltele contin nu doar :(3$uri, ci si
antimoniul toxic, acid boric si formaldehida. +chizitionarea unei saltele sigure poate fi problematica, intrucat
producatorilor nu li se cere sa eticheteze sau sa dezvaluie ce chimicale sunt continute de saltele. )otusi unii producatori
ofera acum saltele fara toxine, precum cele facute @&&9 din lana, care este rezistenta in mod natural la foc. Mai sunt
saltele care utilizeaza un material de tipul 5evlar antiglont in loc de chimicale pentru ignifugare. +cestea sunt
disponibile in unele magazine de saltele, si va vor ajuta sa evitati toxicitatea.
A. Mancati organic si ingriiti?,a gradina fara chimicale daunatoare
Multe pesticide si ierbicide sunt potential cancerigene, si ati putea fi expusi la ele fie prin intermediul alimentelor pe
care le cumparati, sau din propria gradina.
+gentia pentru rotectia Mediului a .tatelor Unite,U. 3+- considera H&9 din ierbicide, 0&9 din fungicide si B&9
dintre insecticide ca fiind cancerigene, si majoritatea mai si vatama si sistemul nervos uman. Unele dintre
pesticide'ierbicide clasificate ca probabile sau posibile uman cancerigene de catre U. 3+ includ*
Clordan
Carbaril
(iclorvos ,organo fosforice-
=eptaclor
ropoxur
hosmet
)etraclorvin
Los ,organo$fosforice-
#indan
ermethrin
;aspunsul, desigur, este de a opta pentru produse vegetale si animale crescute organic, si utilizarea metodelor de
gradinarit organice si non$toxice in jurul casei.
3ste binecunoscu faptul ca fructele si legumele crescute in mod conventional sunt adesea manjite cu nivele
inacceptabile de reziduuri de pesticide, dar sunteti expusi si atunci cand consumati produse de natura animala.
+nimalele crescute cu instalatii de hranire in spatii restranse mananca hrana plina de pesticide, iar aceste toxine
acumulate in carnea si gasimea lor in decursul vietii lor. Cand mancati carne de la animale de crescatorie, atunci ingerati
si aceste pesticide acumulate.
Ca produse proaspete, anumite fructe si legume tind sa fie mult mai contaminate decat altele, doar din cauza sunt
mult mai susceptibile la diferite infestari, si de aceea pulverizate mai masiv. Unele alimente sunt de asemenea mai
absorbante, cu coaja subtire si moale.
+stfel de alimente ar putea fi in capul listei voastre de cumparaturi organice. 3nvironmental 4or5ing !roup ,34! F
!rupul de #ucru pentru Mediu- produce un ghid anual de cumparaturi privitor la pesticidele din produse pe care il
puteti descarca. +cest ghid listeaza produsele cu cele mai inalte si scazute nivele de reziduuri de pesticide, ceea ce v$ar
putea economisi banii daca nu va puteti permite sa cuparati orice produs organic.
+limentele fermentate pot fi si ele de ajutor, intrucat s$a descoperit ca unele dintre bacteriile binefacatoare produse in
alimentele fermentate ajuta la detoxifiere in cazul insecticidelor organofosforice. Un studiu din %&&0 a aratat ca in
timpul fermentarii 5imchi$ului,varza murata coreeana-, insecticidul s$a degradat rapid pana in ziua a treia, si s$a
degradat complet in ziua a noua. atru bacterii producatoare de acid lactic au fost identificate ca fiind responsabile
pentru aceste efect.
1n sfarsit, nu utilizati pesticidele sintetice in gradina sau casa voastra, sau sub forma de substanta anti$insecte, sampon
anti$paduchi, spraC$uri pentru animalele de casa sau in alt mod. 3xista alternative naturale sigure si eficiente practic
pentru oricare probleme de dezinsectie cu care v$ati confrunta.
(e exemplu pudra de acid boric este o solutie de respingere pentru gandaci si furnici. resarati putin in colturile
interioare ale dulapurilor si in colturi sub mobila. 1nsectele vor cara substanta la cuiburile lor pe picioare si astfel va fi
omorat si restul insectelor. +cidul boric este non$toxic pentru animale si omoara doar insectele. .au, in cazul unui spraC
de gradina facut in casa care va descuraja majoritatea insectelor, utilizati pasta de usturoi combinata cu putin piper de
CaCenne ,piper rosu- sau hrean. +daugati putin din amestec intr$un bidon cu apa si lasati$l pentru o zi, doua, agitand din
cand in cand. ulverizati putin pe cateva frunze pentru a fi siguri ca nu este asa de puternic incat sa le arda.
entru mai multe detalii aupra acestor tipuri de solutii naturale impotriva daunatorilor de toate felurile, recomand
cartea ;elcii morti nu lasa dare(/ead $nails "ea-e 7o <rails) de 7ancarro/ si )aClor, sau vizitati site$ul lor
:eCondesticides.org. 3i au o sectiune cu solutii naturale facute in casa pentru o larga gama de daunatori impreuna cu
resurse pentru a gasi companii producatoare de solutii anti$daunatori care utilizeaza produse non$toxice.
(aca doriti sa gasiti alternative la produsele pline de chimicale vizitati site$ul* http*''fara$chimicale.ro
Con,ertirea $<rintelui MattheJ
Urintele Matthe/ Mar5e/ich, preoteasa ;ebecca Mar5e/ich i cei doi copii ai lor
Copil fiind, am crescut Wntr$o casU cu credin e amestecate. )atUl meu provine dintr$o strUveche familie de evrei
a 5enazi din olonia. 3l crede cU provenim dintr$o familie de preo i evrei ,Cohen-. Cu toate acestea, membrii familiei
mele din partea tatUlui sunt atei declara i. :unicul meu credea Wn (umnezeu i era eful masonilor din .tatul 7e/ Gor5.
:unica mea era atee i socialistU activU. Unul dintre prenumele mele este Oarl, Wn cinstea fratelui ei F iar fratele ei a fost
numit a a dupU Oarl Marx. )atUl meu Wnsu i este un ateu convins, cu toate cU merge la o sinagogU reformatU unde rabin
este o femeie lesbianU. +m crescut aproape fUrU nici o influen U evreiascU* doar spuneam WmpreunU, Wn fiecare an, o
rugUciune Wn ebraicU, de =annu5a, atunci c[nd aprindeam menora%. )oate rudele din partea tatei sunt atee. Xn prezent,
sunt singurul din familia mea care crede Wn vreun fel Wn divinitate.
(e cealaltU parte, dinspre mamU, provin dintr$un neam de luterani norvegieni i germani. 3a a crescut Wntr$o bisericU
luteranU conservatoare. C[nd pUrin ii mei au decis sU se cUsUtoreascU, mama mea a fost renegatU, pentru cU tatUl ei Wi ura
pe evrei. e bunicul meu nu l$am Wnt[lnit dec[t atunci c[nd era pe patul de moarte, iar eu eram Wn liceu.
(in cauza acestui amestec de religii, eu am fost i botezat i circumscris. 7a ii de botez au fost evrei. Xn copilUrie, din
c[nd Wn c[nd mergeam la o bisericU luteranU, dar asta nu era un aspect important al vie ii noastre. 3u credeam Wn
(umnezeu, dar nu tiam prea multe despre 3l, nici nu$mi pUsa de 3l.
Criza
Urin ii mei au divor at pe c[nd aveam zece ani i ne$am mutat, eu, fratele meu i mama, Wntr$un orU el din statul 7e/
Gor5, Wn mun ii Cats5ill. #a coalU nu mU puteam integra, a a cU mama a avut o idee. Lratele meu mergea deja la un cerc
biblic baptist pentru tineri i W i fUcuse mul i prieteni acolo, a a cU mama mi$a zis sU merg i eu. +m mers destul de
regulat, dar biserica tot nu intra Wn preocupUrile mele. XnsU eram adesea mi cat de cele pe care le auzeam.
e c[nd aveam @A ani, m$am Wmprietenit cu o fatU de care m$am WndrUgostit. rietenia noastrU a durat un an de zile,
dupU care ea a Wntrerupt rela ia. +m fost distrus i am fUcut o depresie. Cinci luni de zile pl[ngeam p[nU adormeam. Xntr$
o noapte mi$a venit un g[nd. Mi$am adus aminte cU am o biblie de la biserica luteranU i am decis sU fac o Wncercare*
ICe am de pierdut2 +m luat :iblia i am Wnceput sU citesc din cartea Lacerii, dar nu am gUsit nimic care sU mU ajute. #a
cercul biblic aflasem, WnsU, cU existU i un 7ou )estament, a a cU am deschis la 3vanghelia de la Matei. Xn ciuda lungii
genealogii din primul capitol, harul lui (umnezeu a lucrat. +m citit jumUtate din 3vanghelie Wn noaptea aceea. Xmi aduc
aminte cU am sim it o fricU sf[ntU tot timpul, cu toate cU nu Wn elegeam cele ce citeam. +m tiut atunci cU (umnezeu
existU, i mi$am dorit sU$# urmez.
+m Wnceput sU merg la cercul biblic Wn fiecare sUptUm[nUE apoi de douU i chiar de trei ori pe sUptUm[nU. Xntreaga mea
via U s$a schimbat Wn c[teva luni. .tUteam treaz p[nU la rUsUritul soarelui citind din :iblie. +m Wncercat sU$i aduc pe
mul i oameni la credin U" 1nteresant, i regretabil pentru mine acum* odatU am fost foarte aproape sU convertesc la
protestantism un amic grec$ortodox. 7u tiam nimic despre Ortodoxie, iar ortodoc ii pe care Wi cuno team nu erau
preocupa i de :isericU. + a cU, trebuia sU$i salvez, a a credeam.
'ntuziasm
(upU o vreme am Wnceput chiar sU ajut la Islujbele de la biserica noastrU. :isericile evanghelice nu sunt nici pe
departe liturgice" Xn loc de altar aveam o scenU unde Iforma ia de rugUciune c[nta. 3u c[ntam la saxofon Wntr$o
forma ie pe care am numit$o I+scultarea Unului. :iserica aceea fUcea parte din mi carea harismaticU, penticostalU.
C[teodatU ne vizitau i Iprofe iE unul chiar mi$a profe it odatU. Cuno team oameni care Ivorbeau Wn limbi, dar acest
lucru nu era ceva obi nuit la noi la bisericU. XnsU, Wn timpul Islujbelor, atmosfera se WncUlzea F pl[ngeam, ne clUtinam,
bUteam din palme i credeam cU sim im .f[ntul (uh Wn timpul celor mai intense momente. Mai ales Wn timpul
rugUciunii, credeam cU sim im cum (umnezeu ne WndeamnU sU vorbim oamenilor, ca i cum cu to ii eram profe i
Wntruc[tva. rivind Wn urmU, este c[t se poate de evident cU noi confundam emo iile i impulsurile omene ti cu inspira ia
divinU.
(upU numai doi ani de c[nd am Wnceput sU cred, am Wnceput un cerc biblic Wn liceu i mU pregUteam sU devenim un
mentor al tinerilor din biserica noastrU, cUci dUdeam sfaturi altor adolescen i. +m fost botezat din nou, pentru cU bapti tii
cred cU omul trebuie sU se boteze Wn deplinUtatea facultU ilor mintale, dupU s$a pocUit i #$a recunoscut pe =ristos ca
(omn i M[ntuitor.
Kndoial< i descoperire
Xn tot acest timp eram luptat de WndoialU. 3duca ia atee Wn care crescusem m$a WnvU at sU pun totul la WndoialU. Citeam
critici aduse :ibliei F presupuse contradic ii, dovezi cU cre tinismul este o inven ie, i multe alte articole care$mi
tulburau sufletul. <ile Wntregi petreceam Wntr$o mare tensiune, chinuit de g[ndul cU religia mea este o inven ie F poate cU
rela ia mea cu (umnezeu este numai Wn capul meu i are o explica ie psihologicU2 (in fericire, WnsU, am descoperit
apologetica. +m aflat cU existU o apUrare ra ionalU a cre tinismului. Loarte cur[nd am observat cU un argument care tot
apUrea se rezuma la un singur cuv[nt* tradi ie . Citind cUr i protestante, precum Ap:rarea lui ?ristos a lui #ee .trobel i
alte lucrUri apologetice de pe internet, am vUzut cU putem sU avem Wncredere Wn :iblie pentru cU putem sU avem
Wncredere Wn tradi ia apostolicU timpurie. (in moment ce putem avea Wncredere Wn .cripturU din cauza tradi iei, cum mai
poate fi adevUratU doctrina protestantU sola scriptura, adicU faptul cU numai .f[nta .criptura poate fi crezutU2
+cest g[nd mi s$a strecurat Wn minte Wncet, Wncet. Xntr$o zi, ca printr$o descoperire dumnezeiascU, mi$am pus
Wntrebarea* I(e ce cred eu, oare, cU biserica protestantU este adevUratU, c[nd ea are cel mult ?&& de ani2 XndatU am
Wn eles cU nu poate fi adevUratU, fiind a a de nouU, a a cU am pornit Wn cUutarea :isericii primare. +m cUutat pe internet
i mi$am dat seama cU trebuie sU aleg Wntre Ortodoxie i Catolicism. +m Wnceput sU vizitez ambele biserici. Xn ora ul
meu se afla singura bisericU ortodoxU din zonU i ea era deschisU numai jumUtate de an pentru grecii din 7e/ Gor5 care
veneau acolo Wn vacan U. .lujbele erau integral Wn greacU, cu excep ia c[torva ectenii mici care erau Wn englezU. reotul
era un om bun, cred cU a murit Wntre timp F Wl chema Urintele Mihai. +m mers i la o bisericU romano$catolicU. 6roiam
sU rUm[n deschis fa U de ambele tradi ii. 3ram Wn ultimul meu an de liceu, chiar Wnainte de facultate.
7u dupU mult timp, mi$a devenit clar cU :iserica OrtodoxU era cea corectU. i aceasta pentru cU am aflat de bisericile
monofizite ,coptU, armeanU etc.-. +m vUzut cU, de i bisericile ortodoxe i monofizite sunt despUr ite de @?&& de ani, ele
au o doctrinU foarte apropiatU, Wn timp ce :iserica CatolicU Wnva U ceva total diferit. ,7u spun cU biserica monofizitU este
ortodoxUE WnsU ei sunt Wn mod clar mai aproape de noi dec[t :iserica CatolicU.- 1magina i$vU un proces* doi martori, care
nu sunt prieteni, ba chiar W i sunt ostili unul altuia c[teodatU, spun cU un lucru s$a Wnt[mplat, Wn timp ce un alt martor
spune ceva cu totul diferit. 7u a i gUsi cU cei doi martori sunt mult mai credibili2 Mi$am dat seama cU :iserica CatolicU
nu poate explica cum de :iserica OrtodoxU i cea MonofizitU sunt at[t apropiate ca doctrinU, fUrU sU transparU faptul cU
doctrina lor are elemente noi. e l[ngU aceasta, vizita mea la biserica catolicU a fost dezamUgitoare. reotul mi$a dat
pliante scrise de catolici despre cum ar trebui noi sU ne bucurUm de toate religiile lumii prin practicarea metodelor lor de
rugUciune i de medita ie"
-rtodoxie i protestantism
)ot ce am aflat despre Ortodoxie mU ajuta sU Wn eleg cre tinismul. ineam legUtura cu un om de rugUciune, cite ul
+rsenie, cUruia Wi datorez dragostea mea pentru :isericU. Cu toate acestea, a fost o adevUratU luptU ca sU$mi determin
mintea i inima sU accepte Ortodoxia. (e exemplu, obi nuiam sU cred tot ceea ce spunea pastorul meu protestant ca i
cum venea din gura lui (umnezeu. (upU ce am Wnceput sU mU g[ndesc sU devin ortodox, el a Wnceput sU predice
Wmpotriva botezului copiilor i Wmpotriva cinstirii Maicii (omnului. tiam cU (umnezeu nu putea fi Wn :iserica
OrtodoxU i, Wn acela i timp, sU vorbeascU prin gura pastorului meu. rivind Wn urmU, lucrurile sunt clare F c[ iva ani
dupU aceea, acel pastor i$a pUrUsit so ia pentru o femeie care venea adesea la cercul nostru biblic. Cum putea
(umnezeu sU Wndemne un om nu numai la adulter, dar i la a se cUsUtori cu amanta2 :ineWn eles cU nu tiam cU aceste
lucruri se Wnt[mplau cu el Wn acea perioadU.
rotestan ii sunt tot timpul Wn cUutarea :isericii primare. XnsU, foarte pu ini dintre ei citesc vreun .f[nt Urinte* ei
citesc Wn principal :iblia i cUr i moderne care$i inspirU. e c[nd, dacU ar citi scrisorile .f[ntului 1gnatie de +ntiohia
,f@&>-, ar putea vedea cU 3uharistia este descrisU ca fiind )rupul adevUrat i .[ngele adevUrat al lui =ristos. 1ar dacU ar
citi Cate%ezele .f[ntului Chiril al 1erusalimului ,fB8H-, ar vedea credin a ortodoxU predicatU Wn secolul al 16$lea.
rotestan ii mai spun i cU nu putem avea Wncredere dec[t Wn .cripturU, pentru cU tradi ia poate fi alteratU. XnsU, propria
lor :iblie este produsul tradi iei. :iblia nu a cUzut din cer, ci cUr ile care o alcUtuiesc au fost puse laolaltU, Wn timp, de
cUtre sfin i episcopi aduna i Wn sinod i inspira i de .f[ntul (uh. +bia pe timpul .f[ntului +tanasie cel Mare ,fB>B-,
7oul )estament a luat forma finalU, cuprinz[nd scrierile pe care le avem astUzi. + a cU, dacU .criptura provine din
tradi ie ^ i nu invers_, de ce protestan ii condamnU tradi ia2
Un alt argument folosit frecvent de protestan i este acela cU Wnchinarea la icoane este idolatrie i cU evreii niciodatU nu
au avut icoane. XnsU, Wn 6echiul )estament, (umnezeu le$a poruncit evreilor sU facU perdele pentru templu brodate cu
imagini de heruvimi ,1e irea BH, 8- i sU facU Chivotul #egii, care avea, de asemena, imaginea unor heruvimi ,3vrei 0,
?-. e l[ngU aceasta, din 6echiul )estament este evident cU evreii arUtau o deosebitU cinstire Chivotului. :ineWn eles,
evreii aveau con tiin a cU, cinstind Chivotul, dUdeau cinste lui (umnezeu, a a cum facem i noi c[nd cinstim icoanele.
Xn sf[r it, este o mare ironie, de care mul i protestan i nu$ i dau seama, anume cU sola scriptura nu se regUse te Wn
:iblie. Unde anume Wn :iblie po i gUsi un verset care sU afirme cU numai :iblia singurU poate fi consideratU drept
inspiratU2 7u existU niciunul. (e asemenea, unde Wn :iblie po i gUsi un verset care sU spunU care cUr i alcUtuiesc :iblia2
7u existU. LUrU sU$ i dea seama, protestan ii nu au respins tradi iaE pur i simplu au fUcut schimb Wntre tradi ia OrtodoxU
i una nouU, fUcutU de oameni.
-rtodox
#a Wnceputul anului al doilea de facultate am fost primit Wn :isericU prin mirungere. Xn facultate fUceam parte dintr$un
grup evanghelic i conduceam cercul lor biblic, unde propovUduiam pe fa U Ortodoxia. Mul umesc lui (umnezeu cU,
din cauza aceasta, unii dintre cei mai apropia i prieteni ai mei s$au convertit F unul este un fost penticostal, care acum
este ipodiacon Wn :iserica ;usU, altul este fiul unui pastor evanghelic i s$a botezat anul acesta, Wn .[mbUta lui #azUr.
+m Wnfiin at i o frU ie ortodoxU Wn facultate. +m Wnceput disputele cu o fatU penticostalU care era pre edinta unui cerc
protestant. Urin ii ei sunt am[ndoi pastori Wn biserica penticostalU. 3a a Wnceput sU vinU la Wnt[lnirile grupului ortodox i
acum este so ia mea.
pUrintele Matthe/ slujind Wn biserica MUnUstirii .f[ntul )ihon de <adons5
1mediat dupU facultate am venit la .eminarul Ortodox .f[ntul )ihon din .outh Canaan, ennsClvania, i am fost
hirotonit diacon, Wn anul %&@@, i preot, Wn %&@B. #ocuiesc la mUnUstire de cinci ani, lu[nd parte la (umnezeiasca
#iturghie Wn fiecare zi a sUptUm[nii. .untem binecuv[nta i sU$l avem pe stare ca pUrintele nostru duhovnic. Xn prezent
mU ocup de pangarul mUnUstirii i Wn cur[nd voi merge Wn ora ul +lbanC, statul 7e/ Gor5 pentru a pUstori o parohie.
:iserica MUnUstirii .f[ntul )ihon de <adons5, 4aCmart, ennsClvania
$reoteasa %ebecca Mar5eJich
(acU cineva mi$ar fi spus Wn urmU cu zece ani cU Wntr$o zi, nu numai cU voi deveni ortodoxU, dar i so ie de preot
ortodox, a fi spus cU este o nebunie. entru cU cea mai mare parte a vie ii mele nu am tiut aproape nimic despre
Ortodoxie i atunci c[nd am aflat ceva mai mult despre ea, tot pUreri gre ite aveam. +cum, c[nd Ortodoxia este Wn
cre tere Wn +merica, mul i protestan i aflU pentru prima datU despre ea.
+m crescut Wntr$o familie foarte religioasU. Urin ii mei erau foarte activ implica i Wn via a bisericii lor, devenind
pastori c[nd eu eram Wn liceu. :unicii mei au fost i ei pastori am[ndoi. 3ram penticostalU i Wmi plUcea foarte mult. i
eu eram foarte activU* Wn facultate am condus un cerc de studiu al .cripturii, eram una dintre cei care conduceau
rugUciunile la biserica noastrU i am ajutat la organizarea unui grup protestant Wn facultate. lUnuiam sU Wncep o coalU de
misionari penticostali dupU ce aveam sU$mi iau masterul Wn istorie.
Ca o ironie a sor ii, unul dintre catalizatorii convertirii mele a fost participarea la o conferin U penticostalU. (e fapt, a
fost un eveniment de o zi Wn care, mii de oameni, Wnghesui i Wntr$un stadion de fotbal, ineau post i se rugau pentru arU.
)o i studen ii au primit c[te o carte despre cum sU Wncepi o misiune Wn campusul universitar. +m primit cartea cu plUcere.
Cartea era penticostalU F nici pe departe ortodoxU. XnsU vorbea cu o a a de mare pasiune despre :iserica primarU Wnc[t,
dupU ce am citit$o, mi$am dorit foarte mult sU aflu cum se rugau primii cre tini i ce credeau ei.
Xn acel semestru am urmat un curs intensiv despre :iserica primarU. +m citit cUr i de dogmaticU i despre .fin ii
Urin i. M$am Wmprietenit cu un student la istorie care era ortodox. +m Wnceput sU dezbatem chestiuni teologice, ceea ce
m$a fUcut sU Wncep sU str[ng dovezi despre faptul cU Ortodoxia nu era a a de corectU precum penticostalismul. Ceea ce
este interesant este cU cu c[t studiam mai mult problema cu at[t Wmi dUdeam seama cU nu pot demonstra asta. (e WndatU
ce am aflat despre .uccesiunea +postolicU i despre .f[nta 3uharistie ca fiind prezente Wn WnvU Uturile primilor cre tini,
am tiut cU trebuie sU fiu ortodoxU. CUci cum puteam sU continui a fi cre tinU fUrU sU primesc )rupul i .[ngele lui
=ristos2
)otu i, una dintre principalele piedici pentru mine era via a spiritualU. 6Uzusem i auzisem despre multe minuni Wn
biserica penticostalU. 6orbisem adesea Wn limbi i Wncepeam sU WnvU cum sU fac profe ii. Xmi pUrea cU :iserica OrtodoxU
este sUracU din punct de vedere spiritual. XnsU nu puteam accepta marea diferen U de doctrinU dintre biserica penticostalU
i credin a :isericii primare. enticostalii nu cred cU 3uharistia este )rupul i .[ngele lui =ristos F ei cred cU este doar
un simbol, ceva care se face Wn amintirea lui =ristos. Ori, eu nu mai puteam crede aceasta. e mUsurU ce cuno team mai
mult Ortodoxia, am aflat cU existau minuni i Wn :iserica OrtodoxU. Unii oameni erau strUvUzUtori. Mai important, WnsU,
am aflat cU alte grupuri, unii pe care nici mUcar nu$i consideram cre tini, au i ei minunile lor. +ceasta m$a WnvU at cU nu
po i sU judeci o bisericU dupU minunile ei. e l[ngU aceasta, am cunoscut mul i oameni care au crezut cU li s$a Wnt[mplat
o minune, dar care aveau Wn continuare aceea i boalU. (acU vrei ca (umnezeu sU te vindece i a tep i ca aceasta sU se
Wnt[mple Wn timpul unei slujbe la bisericU, este oare o surprizU ca acestea sU aibU un efect placebo2
+m citit i scrierile Urintelui .erafim ;ose despre penticostalism. (e i a fost dur pentru mine sU le citesc, ele
con ineau multe argumente bune Wn favoarea faptului cU nu po i judeca o bisericU dupU minunile pe care le are. 3l
men ioneazU, de asemenea, faptul cU experien ele spirituale penticostale pot proveni de la demoni. +m cunoscut i alte
persoane care s$au convertit de la penticostalism la Ortodoxie i le$am ascultat experien ele. +cestea m$au Wncurajat
mult.
+m decis sU devin catehumen. + fost greu pentru familia mea, pentru cU ei erau , i WncU mai sunt- penticostali. + fost
greu i pentru mine pentru cU, de i eram foarte recunoscUtoare pentru faptul cU am crescut penticostalU, tiam cU trebuie
sU devin ortodoxU. Urin ii mei iubesc biserica penticostalU, la fel cum am iubit$o i eu. + mU despUr i de ea a fost foarte
greu. 1ar ceea ce a fUcut ca trecerea sU fie i mai tensionatU este faptul cU, pe c[nd am decis sU mU convertesc, am
Wnceput sU mU Wnt[lnesc cu studentul cu care obi nuiam sU am dezbaterile teologice. :ineWn eles cU mul i din jurul meu
credeau cU mU convertesc ca sU pot fi WmpreunU cu el. 7u era adevUrat, dar Wn mod cert Wmi era greu sU le explic.
+ trecut timpul de la acele zile dificile din timpul facultU ii. .unt ortodoxU de mai bine de cinci ani. M$am cUsUtorit cu
studentul acela ortodox, care acum este preot. 7e$am mutat Wn alt stat, pentru ca el sU meargU la seminar. + absolvit
seminarul acum doi ani, iar de atunci lucreazU pentru MUnUstirea .f[ntul )ihon. #ocuim pe terenul mUnUstirii WmpreunU
cu cei doi copila i ai no tri. (e c[nd trUiesc aici am descoperit c[t de tare mU Wn elam atunci, la Wnceput, c[nd credeam
cU via a spiritualU ortodoxU este mai slabU Wn compara ie cu cea a penticostalilor.
Xn penticostalism, oamenii sunt Wncuraja i sU vorbeascU despre experien ele lor spirituale. (in moment ce credin a lor
se bazeazU Wn principal pe ac iuni spirituale i minuni, a le discuta deschis WntUre te credin a tuturor. Xn Ortodoxie, WnsU,
via a spiritualU a unei persoane este intimU. Cu c[t trece mai mult timp de c[nd am devenit ortodoxU, cu at[t Wncep sU
Wn eleg, Wncet$Wncet, via a spiritualU ortodoxU. 3ste cu mult mai ad[ncU dec[t puteam bUnui. Xn bisericile penticostale,
oricine se poate Iobi nui sU i se Wnt[mple o minune. Oricine poate profe i i orice poate vindeca bolnavi. Liecare se
simte bine atunci c[nd tie cU este at[t de important. Xn Ortodoxie, WnsU, numai oamenii care sunt cu adevUrat aproape de
(umnezeu fac aceste lucruri. 7oi ne dorim sU fim asemenea sfin ilor, dar nu credem cU suntem sfin i. .merenia i faptul
a te vedea pe tine Wnsu i ca pe cel mai mare dintre pUcUto i sunt mai importante dec[t Ifacerea de minuni.
(e asemenea, penticostalii pun adeseori mare pre pe ceea ce simt. 3ste mult sentimentalism Wn slujbele lor. (upU ce
am devenit ortodoxU, am aflat cU nu$ i po i baza credin a pe emo ii. 3mo iile sunt trecUtoare F dispar Wntr$o clipU.
3mo iile sunt adesea doar ispite, nu ceva pe care sU W i fundamentezi via a spiritualU.
O altU diferen U interesantU este modul Wn care penticostalii i ortodoc ii Xl vUd pe (umnezeu. entru penticostali,
(umnezeu este un tatU care te iube te at[t de mult, dar tot te va os[ndi la un iad ve nic, dureros, plin de foc, dacU nu
accep i cre tinismul. +cesta este un fel de dumnezeu schizofrenic. Xn Ortodoxie credem cU (umnezeu ne iube te pe to i.
entru noi, iadul WnseamnU a fi despUr it de (umnezeu, i este alegerea noastrU, nu ne trimite (umnezeu acolo pentru cU
este m[nios din cauza pUcatelor noastre.
(e c[nd locuim l[ngU seminar am Wnt[lnit oameni cu experien e similare. Cel pu in jumUtate dintre seminari ti sunt
converti i de la protestantism. :iserica OrtodoxU c[ tigU mul i adep i dintre protestan i pentru cU oamenii cautU o
credin U deplinU. .unt a a de bucuroasU cU am descoperit Ortodoxia, o iubesc at[t de mult"
.ursa* http*''putna.ro'revista%&@A'articol@0
1ngredientele ,accinurilor (1)# *esuturile de fetusi a,ortati
+m mentionat cate ceva despre asta si intr$un articol mai vechi, dar acum vreau sa dezvolt putin.
.a nu uitam ca prin vaccinuri sunt inectate direct in organismul unui bebelus urmatoarele substante*
virusuri vii sau `amortite` ,impreuna cu (7+ strain"-, amestecate cu
aldehida formica ,substanta care abia in 2+11 a fost introdusa de (epartamentul de .anatate +merican pe lista
substantelor cancerigene-,
hidroxid de aluminiu,
sulfat si fosfat de aluminium,
mercur,
sulfat de amoniu,
fenoxCetanol ,antigel"-,
cloroform,
monofosfat si difosfat de potasiu,
gelatina,
polisorbat,
sorbitol,
acetona, solvent, decapant,
tributilfosfat,
glCcerol,
neomicina, sulfat de neomicina,
monosodiumglutamat ,de asemenea cancerigen"-,
hidroliza de caseina din pancreas de porc,
fermenti modificati genetic,
fenol ,acid carbolic-,
borax,
metanol,
coloranti,
resturi de proteine M;C?,
antibiotice,
endotoxine bacteriene,
fungi modificati genetic,
latex,
culturi de celule embrionale de pui,
resturi din culturi animale si umane ,da, celule de fetusi umani, de iepuri, de soareci etc.""-,
proteine straine cu celula mare, crescute pe rinichi de maimuta 3)C.
6a place lista2 7ota bene* aceste componente ale vaccinurilor sunt doar cele pe care le gasiti in diversele prospecte
fiindca producatorii sunt obligati sa le puna, dar ei nu sunt obligati sa le puna pe toate, ci doar anumite componente
dintr*o anumita parte a procesului de productie"" ;estul este considerat secret industrial.
Cu alte cuvinte, niste substante pe care le$ati evita ca pe 7ecuratul daca le$ati gasi pe eticheta vreunui produs
alimentar si nu ati vrea sa le consumati pe cale orala sunt injectate in organismul unui bebelus la cate-a luni de -iata"
=ellooooo, anCbodC home22
+dica, ma scuzati, doar un singur exemplu* aldehida formica din vaccinuri, cancerigena ,si asta se stia de mult, dar
doar de cativa ani a fost admis public"""-, este care va sa zica interzisa in industria de fabricare a mobilei ,nu cumva sa
va apucati sa va lingeti sifonierele"-, (+; este permisa pentru a fi 17R3C)+)+ in organismul unui bebelus de %
luni2222222
M$am oprit si la alte doua defecte de logica in caruselul vaccinarii, pe care le$am descoperit de curand ,%&@B-. +vand
in vedere ca toate compozitiile vaccinurilor sunt cunoscute doar de producatorul respectiv ,fiind considerate secrete
industriale"-, atunci haideti sa ne punem urmatoarele intrebari*
1) C=75 cunoaste eact <,A<5 =73.5/=57<5"5 secrete ale -accinurilor si in ce mod misterios actioneaza ele in
Hpre-entiaH bolilorI
2) Care este oare reteta uni-ersala prin care -accinurile cu compozitii diferite ar actiona fi la fel in pre-enirea
aceleiasi boliIII
M$a interesat sa aflu cat mai multe despre compozitia exacta a vaccinurilor, asa ca am gasit un site unde ele sunt cat
de cat organizate intr$o lista. +m spus mai sus ca producatorii de vaccinuri nu sunt obligati sa publice toate
ingredientele din vaccinuri, ele fiind considerate secret industrial" +stfel, ce cunoastem noi este doar varful aisbergului"
3i, in aceste conditii eu imi pun simpla intrebare* (3 U7(3 stiu toti producatorii de vaccinuri ,care isi pastreaza la
greu secretele industriale- C3 ingrediente trebuie folosite in vaccinuri, din moment ce fiecare firma foloseste alte
ingrediente222 Cine da pana la urma `reteta` unui vaccin si de ce exista atat de multe versiuni si de ce, io$te coincidenta,
toate in diversitatea lor se pretind `eficiente si sigure si eficace` in combaterea aceleiasi boli2 Cine controleaza
`ciulamaua` finala, din moment ce $de ex. in !ermania$ autoritatile care permit punerea pe piata a vaccinurilor nu
cunosc nici ele compozitia exacta a vaccinurilor tocmai din cauza pretextului cu secretul industrial2 1ntelegeti dilema
mea2 E$-
.a va dau cateva exemple ,din lista de mai sus-. ;estul le puteti controla si singuri, e chiar interesant.
6accinul :*a$ produs de 7ort% American 1accine, =nc. contine printre altele +mmonium sulfate, +luminum
hCdroxide, LormaldehCde, )himerosal, ertussis toxin, (iphtheria toxoid, )etanus toxoid, :ovine ,co/- serum,
Letuin.
6accinul :*a$ produs de $anofi 0asteur contine printre altele LormaldehCde, !lutaraldehCde, #atex, % $
henoxCethanol, ertussis toxin, ertactin, +luminum phosphate, (iphtheria toxoid, )etanus toxoid.
1nfanrix (:ta$) produs de 3lao$mit%Jline contine printre altele +luminum hCdroxide, LormaldehCde, #atex,
% $ henoxCethanol, olCsorbate 8&, ertussis toxin, Lilamentous hemagglutinin ,L=+-, ertactin, .odium
chloride, (iphtheria toxoid, )etanus toxoid.
@exa,ac$ul produs de A-entis 0asteur ;$/ contine printre altele +luminum hCdroxide, LormaldehCde,
.ucrose, ertussis toxin, Lilamentous hemagglutinin ,L=+-, (iphtheria toxoid, )etanus toxoid, :ovine ,co/-
serum, .odium hCdroxide, 6irus* =epatitis :, Medium @00, =aemophilus influenzae :, +cetic acid,
)rometamol, .odium hCdrogen carbonate, otassium dihCdrogen phosphate, (isodium phosphate dehCdrate.
1nfanrix @exa produs de !laxo.mithOline contine printre altele +luminum hCdroxide, % $ henoxCethanol,
ertussis toxin, Lilamentous hemagglutinin ,L=+-, ertactin, .odium chloride, +luminum phosphate,
(iphtheria toxoid, )etanus toxoid, 6irus* =epatitis :, Medium @00, 6irus* polio, =aemophilus influenzae :,
#actose.
6accinul @ep2 produs de Bio*<ec%nologA 3eneral (=srael) "td. contine printre altele +luminum hCdroxide,
6irus* =epatitis :, Chinese hamster ovarC cells, rotein contaminants.
6accinul @ep2 Com,ax produs de ;ercK contine printre altele +luminum hCdroxide, LormaldehCde, Geast,
6irus* =epatitis :, =aemophilus influenzae :, .odium :orate, +mino acids, (extrose, 7eisseria meningitides
OMC, Mineral salts, 7icotinamide adenine dinucleotide, =emin chloride, .oC peptone.
6accinul 'nergix?2 %ecombinant ,tot @ep2- produs de !laxo.mithOline contine printre altele +luminum
hCdroxide, )himerosal, Geast, .odium chloride, 6irus* =epatitis :, (isodium phosphate dehCdrate, .odium
dihCdrogen phosphate dehCdrate.
+cum la partea actuala. (e curand m$am contrazis cu o mamica intr$o grupa de Laceboo5. 3a sustinea* `de e. am
citit (nu mai caut site*ul) ca unul sau mai multe -accinuri au ca ingrediente celule din fetusi a-ortati (si alte tampenii
modificarea A/7 din cauza aceasta, etc)....o saptamana am citit apoi ingrozita de aceastaL nu este ade-arat -accinul
nu contine nici o asemenea celula scrie in prospect (pt. cine stie sa citeasca), doar a fost culti-at pe aceste celule ...ar
trebui sa eplice un biologFbioc%imist cum se fabrica, etc.`
+vand in vedere ca stiu sa citesc, m$am decis sa fac un pic de research ,pe situri oficiale- ca sa$i arat mamicii unde si de
ce se inseala.
1n @0HH, cercetatorii au extras tesut pulmonar de la un fat de @A saptamani, avortat, si au dezvoltat o tulpina de celule
cunoscuta ca M%C?7, care este utilizata in multe vaccinuri.
+lte celule de fat avortat mai sunt listate ca* fibroblasti pulmonari umani diploizi ,L1?6M-.
Cele doua grupe de celule fetale avortate, L1?6M si M%C?7, au fost cultivate in conditii de laborator, incepand cu
anii @0H&.
e situl guvernului american ,cea mai inalta autoritate ref. la vaccinuri- exista un tabel cu ingredientele vaccinurilor,
unde scrie clar `6accinurile........ CO7)17 celule M;C? si 41$B8`.
(eci este evident ca aceste celule sunt 17!;3(137)3, impreuna cu celelalte componente ale vaccinurilor" (oar nu$
si imagineaza cineva ca se pot creste proteinele respective pe celule fetale, iar la final ar exista posibilitatea sa fie
eliminate toate informatiile genetice din celulele$gazda"
+cum, iata unde devine si mai interesant studiul individual, daca vrem sa fim informati pe deplin.
6oi folosi doar un exemplu, dar el poate fi demonstrat pe mult mai multe vaccinuri.

1n prospectul romanesc al vaccinului ;O; se pomeneste de aceste ingrediente, (+; lipseste o fraza cruciala, care
este prezenta in schimb in `rezumatul caracteristicilor produsului` ,document oficial de pe situl +gentiei 3uropene pt.
Medicamente, pe care $atentie""$ il primesc doar medicii si farmacistii, nu si parintii"""-.
1ata fraza* `9accinul poate conGine cantit<Gi infime de albumin< uman< recombinant< (".r).`

e langa ca omiterea acestei fraze in prospect mi se pare o frauda fata de parintii care au dreptul sa stie 3N+C) ce
anume accepta sa li se injecteze copiilor lor, cred ca nu mai e nevoie sa explic ce inseamna cuvantul ;3COM:17+7)
si de ce vaccinurile sunt o ruleta ruseasca extrem de periculoasa pentru structura +(7$ului bebelusilor.
uteti citi mai multe si +1C1.
Mamica respectiva, ingrozita fireste, a opus rezistenta* `1a rog puteti sa*mi eplicati cum HrescrieH genetica A/7*ului
celulele de fetusi a-ortati din -accin, c%iar daca ar eista in compoziteI /aca eista publicat ce-aI $tiu ca
eperientele in -i-o sunt diferite de cele in -itro, corpul uman fiind foarte comple asa cum toti stim, stiinta nu a
descifrat toate procesele. <otusi eu nu am inteles cum se face rescrierea aceasta, nu sunt biolog si nici a-ocat...doar o
mama ingri@orata. 7u -a suparati dar nu cred ca puteti sa*mi eplicati intr*un mod credibilL de asta am zis ca ar trebui
impinsi specialistii sa publice in articole partile negati-e si poziti-e si sa le eplice in massmedia pe intelesul
nespecialistilor.`
3i bine, vedeti inca o data cum papusarii propagandei de frica au reusit sa determine f. multi oameni sa$si piarda cea
mai elementara logica" Ce vreau sa spun este ca daca pe mine, ca parinte constient si responsabil, teoria vaccinarii nu
ma convinge si mai exista posibilitatea $fie ea si `infima`$ de contaminare a +(7$ului copilului meu cu +(7 strain
obtinut din celule fetale avortate, 7U este obligatia mea sa dovedesc acea posibilitate. 1n realitate, cei care fac aceste
experimente biologice cu bebelusii nostri sunt cei care ar trebui sa explice in mod credibil ca o contaminare genetica nu
este posibila. .i ei nu pot explica in mod credibil si nici nu pot exclude o astfel de contaminare genetica. e3(.
ovara dovezilor ,BeEeislast- se afla deci in terenul producatorilor de vaccinuri. +tata timp cat stiinta nu a descifrat
toate procesele si nu mi se poate dovedi stiintific ca acea albumina ;3COM:17+7)+ si acele resturi de +(7 de fetus
avortat combinate cu substante cancerigene nu influenteaza zestrea genetica a copilului meu, eu de ce as juca ruleta
ruseasca2
O experta care studiaza vaccinarea de vreo @B$@A ani explica pentru nespecialisti cam asa* `Buba principala este
faptul ca -accinarea HrescrieH biblioteca proprie organismului, biblioteca in care se regasesc informatiile de genul
Hasta este proteina M specifica organismului, lucreaza asa si asa, locul ei este aici si aiciH. Componentele biologice ale
-accinurilor HstergH aceste informatii si le rescriu de genul Hproteina M este straina, trebuie ani%ilataH. $i cand se
HaltereazaH biblioteca ... apar conflictele ce genereaza bolile auto*imune`.
Cu alte cuvinte, avand in vedere ca unele `virusuri` vaccinale ,in fapt proteine cu informatii genetice, produse in
laborator- au peste 0&9 componente comune $alienate insa chimic$ cu corpul nostru, vezi studiile Oanduc despre
suprapunerea proteomului viral cu cel uman, apoi mai socotim si ce provine de la +(7 strain, mai socotim si
vaccinurile cu inginerie genetica, cum sa nu intelegi ca `rescrierea` genetica este masiva2
Cat despre impins specialistii sa ne spuna adevarul, haideti sa vedem ceva interesant. +m aflat de la o sursa din
interiorul ro)6 ca pentru emisiunea `6accinul $ Mit si adevar` din vara trecuta ,.17!U;+ echilibrata din intregul
peisaj )6 romanesc- un numar mare de medici au fost rugati sa vina la emisiune sau sa spuna macar cateva cuvinte* ei
bine, mai toti au spus ca .)1U adevarul despre cat de periculoase sunt vaccinurile, i$au felicitat pe realizatori pt. curajul
de a face emisiunea ,"""-, (+; toti au refuzat sa iasa in fata, de teama"" (oar dr. +drian Cacovean ,un chirurg si un OM
extraordinar- a avut curajul sa reprezinte vertical tagma medicala in acea emisiune"
;evenind la rescrierea bibliotecii genetice prin vaccinare, dr. ;ebecca CarleC explica si ea f. clar in articolul
`=nocularile: ade-aratele arme de distrugere in masa`*
`^..._ Asadar, intrucat -irusurile in@ectate nu pot fi eliminate din organism (moti- pt. care inocularea lor nu duce la
eantemul tipic pt. bolile copilariei facute natural2), persoana -accinata este de fapt infectata cronic N...O, nu prote@ata,
cum sustine superstitia -accinarii. =n realitate, prin -accinurile pe baza de A/7 se in@ecteaza plasmide, adica inele
inc%ise de A/7 recombinant care patrund in nucleul celulei si ii comanda acesteia sa sintetizeze proteine `antigenice`
codificate, deci aceste -accinuri -or modifica structura genetica a persoanei -accinate.`
Concluzie* cititi prospectele si rezumatul caracteristicilor produselor, informati$va corect si dupa aceea luati decizia"
.anatate si intelepciune va doresc"
1ngredientele ,accinurilor (11)# 'fectele inectarii de hidroxid de aluminiu
:ine$ati venit la o noua lectie de microbiologie cu biologul dr. rer. nat. .tefan #an5a ,articolul este din %&&B-.
+stazi ne descrie un biolog efectele injectarii de hidroxid de aluminiu in organismul uman prin vaccinuri.
=aideti sa vedem ce se intampla cand se administreaza unui bebelus B&& gg de hidroxid de aluminiu, asa cum sunt
ele continute intr$o doza de =3N+6+C ^-accinul intre timp retras de pe piata din cauza ca murisera suspect de multi
copii si nu a mai putut fi musamalizata tragedia22 * n.m._. 3ra recomandata injectarea musculara a A doze de
=3N+6+C, adica per total @,% mg de hidroxid de aluminiu, in primele H luni de viata ale unui bebelus. 3i bine, acolo se
depaseste de mii de ori doza de aluminiu care ar fi prezenta in mod normal ca si microelement.
Consecintele injectarii de aluminiu in organismul bebelusilor nu au fost cercetate niciodata.
#a adulti exista vreo %&.&&& de lucrari publicate pe aceasta tema, dar ele se refera doar la efectele locale ale injectiei,
la un anume tip de distrugere musculara care este tipic pentru aluminiul continut in vaccinuri.
1n aceste studii pot fi observate urmatoarele efecte aproape imediate*
@. +par reactii autoimune, care duc la necroze specifice si deci la vatamarea structurilor si functiilor musculare.
Consecinte* intarirea locului injectiei, febra, convulsii si paralizii.
%. +par necroze masive ale fasciculelor nervoase aferente si eferente, care indica o toxicitate generalizata.
=idroxidul de aluminiu actioneaza asupra membranelor neuronale ca un solvent puternic, distrugand tecile de
mielina ale neuronilor. Consecinte vizibile local* spasme, amorteala, paralizii.
.tudii de lunga durata nu au fost facute.
3fectele tarzii si de lunga durata ale administrarii de aluminiu le vedem in ". cercetarea despre oxidul nitric ,cercetare
rasplatita in @008 cu premiul 7obel pt. medicina- si in 2. rezultatele cercetarilor intreprinse de ischinger si =eine, care
au studiat si analizat substanta fundamentala , 3rundsubstanz - ca matrice regulatoare care inconjoara toate celulele.
". Cercetarea asupra substantei fundamentale ,matricea extracelulara- descrie doua moduri de actiune a metalelor
injectate in organism ,adica in substanta fundamentala-. Celulele si tesuturile atinse direct prin injectie sunt distruse
concomitent.
@. Matricea huasi$cristalina, formata dintr$un gel de polizaharide si proteine fibroase, care umplu spatiul
interstitial si care actioneaza ca un tampon impotriva presiunilor exercitate pe tesut, este atacata in capacitatea
ei de a da tesuturilor elasticitate, astfel fiind distrusa ,uneori ireversibil- capacitatea de a stabili ritmul si
directia proceselor metabolice din organism.
;ezultatele sunt blocade la nivel celular, tulburari de dezvoltare a caror intensitate depinde la fiecare individ de
capacitatea de `tamponare` a matricei individuale.
%. 1n matricea huasi$cristalina, metalele din vaccinuri ,in special aluminiul, dar nu numai- cauzeaza o tulburare
masurabila ,blocade sau devieri- a fluxului celular care ajunge in matricea extracelulara fara rezistenta
,supraconductivitate-.
;ezultatele sunt febra, convulsii, paralizii la nivel celular, precum si dezintegrarea tecilor de mielina care ar
trebui sa protejeze neuronii, deoarece fluxul celular curge practic pe tractul neuronal.
2. Cercetarea despre oxidul nitric a descris printre altele doua mecanisme esentiale de actiune pe termen lung ale
injectarii de metale in organism. Corpul uman reactioneaza la introducerea de substante straine producand oxid nitric.
+sa functioneaza de exemplu aparitia puroiului. +cest gaz ,oxidul nitric, avand simbolul chimic 7O- regleaza in
concentratii fiziologice printre altele tensiunea arteriala, procesele de eliminare, dar si capacitatea de a invata, respectiv
alinierea dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata in fazele ;3M ,rapid eAe mo-ement-. Cand in
organism sunt implantate, injectate substante straine care nu pot fi metabolizate ,sau macar eliminate mecanic prin
puroi"-, asa cum este cazul la aluminiu si alte metale toxice, atunci cand acestea nu pot fi transportate afara din corp nici
cu ajutorul celulelor macrofage, atunci corpul reactioneaza producand in permanenta oxid nitric.
(e indata ce ficatul ,prin productia de glutation i `proteina vietii`- nu mai poate neutraliza aceasta productie endogena
de radicali ,oxidul nitric este un radical chimic-, scade tensiunea. +ceasta este de ex. una din cauzele temutei septicemii,
cand se ajunge in organism la blocaje la nivel de diverse organe, datorita prabusirii tensiunii in vasele sangvine. 3fectul
subit al oxidului nitric este temutul soc anafilactic. 1n acest mecanism se afla si una din cauzele mortii subite a
bebelusului.
+lte cauze ale mortii subite a bebelusului, dar si ale asa$numitelor reactii post$vaccinale grave, se explica prin
intoxicarea indelungata cu oxid nitric endogen.
1ata doar % din mecanismele principale*
@. roductia constanta de oxid nitric influenteaza functiile de somn, visat si invatat, care duc la hiperactivitate,
tulburari in dezvoltare, paralizii, schizofrenie si uneori moarte.
%. roductia permanenta de oxid nitric distruge in special bacteriile endogene din toate celulele noastre, adica
mitocondriile care ne metabolizeaza oxigenul in corp.
Ce rezulta de aici este o scadere enorma a energiei celulare de care dispune organismul. 1n primul rand,
intoxicarea cu oxid nitric are ca efect distrugerea ireversibila a neuronilor, deoarece acestia au cele mai mari nevoi
metabolice si de aceea fiecare neuron poseda ca. B.&&& de mitocondrii in fiecare celula. Celulele ficatului, cu ca. %.&&&
de mitocondrii, sunt afectate imediat dupa aceea. Cand ficatul este `spart` de intoxicarea cu oxid nitric, rezultatul este
moartea subita ,moartea subita a bebelusului-. #a adulti, distrugerea rapida a functiilor ficatului, prin colapsul
sistemului de coagulare, duce la febra hemoragica, care este prezentata pentru public in mod fraudulos sub numele de
`febra Marburg`, `febra #assa`, `febra 3bola` etc.
3fectele pe termen lung ale intoxicarii sistematice cu acesti asa$numiti adjuvanti ,care sunt prezentati ca niste substante
`ajutatoare` inofensive- se reflecta de pilda printre altele si in dublarea malformatiilor congenitale ,.tudiul Mainz-, de
la %,09 in anul @00% la H,09 in anul %&&%. (aca mergem cu rationamentul in mod liniar, in alti @& ani vom ajunge la
@A9 si in %& de ani la %89 copii cu malformatii congenitale ,toate HineplicabileH, nu*i asa2 * n.m.-. 7icio societate nu
mai este capabila in ziua de azi sa compenseze aceste consecinte grave.
Cauza acestor malformatii genetice si degenerari neurologice este faptul ca, spre deosebire de nucleul celular al
celulelor eucariote, substanta genetica a mitocondriilor ,i acid nucleic extrem de mic, circular-, ca si a altor bacterii,
4. se poate repara singura in caz de ,atamare ,mutatii prin radicali-. Mitocondriile, si prin asta toate vatamarile
celulare acumulate in tot timpul de dinainte de reproducere, se transmit genetic doar prin ovule ,deci doar pe partea
materna-. 1n fiecare ovul, deja de la nasterea fiecarei fetite, se afla ca. ?&&.&&& mitocondrii, care poseda toate un
metabolism in repaus si care sunt vatamate ireversibil prin radicali, prin vaccinare, dar si prin antibiotice sau
chimioterapice.
b b b b b
1n filmul .ilent 3pidemic ,)he Untold .torC of 6accines-, cercetatoarea in microbiologie la Univ. Columbia #ucija
)omljenovic declara* `.tim din datele de cercetare ca din aluminiul pe care$l ingeram, doar &,%?9 ajunge in circulatia
sangvinaE pe cand la vaccinare, @&&9 este absorbit`.
.ustinatorii vaccinarii, mai ales dr. aul Offit, sustin ca la % saptamani dupa vaccinare 8?9 din aluminiu a fost eliminat
din organism prin excretie. (r. )omljenovic spune ca asemenea afirmatii nu au niciun sens, deoarece aluminiul ar fi un
adjuvant foarte prost daca ar fi excretat atat de rapidE in perspectiva alopata, intreaga premiza a unui adjuvant este sa
stea in organism si sa accentueze `raspunsul imunitar`. )omljenovic* `+vem date ,Medscape- care demonstreaza ca in
organismul uman, aluminiul ramane stocat pana la > ani"`
(r. )omljenovic* `+luminiul in vaccinuri este atasat de un antigen, deci nu poate fi excretat intrucat nu trece prin
rinichi, iar cercetarea pe animale arata ca aluminiul nu numai ca este retinut in organism, dar o parte din el este
transportat de catre macrofage direct in creierul animalelor si odata ajuns in creier declanseaza reactii inflamatorii
autoimune`.
(r. 3va 6anamee, profesor de biologie structurala la .pitalul Mt. .inai, afirma si ea mai departe* `+luminiul din
vaccinuri, cand este combinat cu fluoridul, formeaza un complet f. stabil* tetrafluorid de aluminiu. +cest tetrafluorid de
aluminiu este un f. bun imitator de fosfor, deci se va lega de receptori, iar acolo unde in mod normal ar aparea reactii ale
organismului la un atac celular, tetrafluoridul de aluminiu poate inhiba acele reactii.`
b b b b b
(oi oameni de stiinta israelieni, Gehuda .hoenfeld si 7ancC +gmon$#evin au publicat in %&@& in Rournal of
+utoimmunitC o lucrare cu titlul `+.1+ $ .indromul autoimun'inflamator indus de adjuvanti`. 3i au declarat printre
altele*
`1n ultimii ani, avem patru boli care sunt legate de expunerea la adjuvanti* siliconoza, sindromul razboiului din !olf
^soldatii fusesera -accinati la greu * n.m._, miofasciita macrofagica ,MML- si fenomenele post$vaccinale. ^..._ Mai
demult, acesti adjuvanti erau considerati inofensivi. (in pacate, studiile pe animale si oameni au demonstrat
capacitatea acestor adu,anti de a cauza ei singuri autoimunitate si boli autoimune`.
b b b b b
Mai avem si +1C1 un articol interesant despre rolul aluminiului in declansarea autismului, descris de (r. .tephanie
.eneff, cercetatoare la M1) ,Massachusets 1nstitute of )echnologC, una din cele mai reputate scoli universitare din
.U+-.
b b b b b
.per ca toate aceste explicatii stiintifice, verificabile la microscop, le vor deschide in sfarsit ochii si acelor mamici care
$dupa ce copiii lor nu au facut febra la vaccinare$ sustin in continuare ca `eu mi$am vaccinat copiii si nu au avut nimic`.
:a da, din pacate, dragi mamici, si inca cum"" #e$a fost afectata ireversibil capacitatea de dezvoltare, capacitatea de a
invata, echilibrul energetic etc. 7umai ca $vaccinurile fiind administrate intentionat si calculat copiilor pe cand sunt inca
bebelusi, parintilor le lipsesc termenii de comparatie* `Oare cum s$ar fi dezvoltat copilul meu fara acele neurotoxine2`
.anatate si intelepciune va doresc" 7u e niciodata prea tarziu sa schimbati macazul"
:etoxifiere blanda pentru copiii ,accinati
(ragi mamici de copii vaccinati, daca ati ajuns pe acest blog ati inteles deja cat de controversata este tema vaccinarii
in lumea medicala, nu numai printre parinti. 6a inteleg. 3ste foarte greu de iesit din paradigma vaccinarii cand deja ati
ales sa vaccinatiE este foarte greu sa va asumati partea de `vina` care va revine fiindca ati avut incredere intr$un medic
care in cel mai bun caz era ignorant si in cel mai rau caz coruptE este foarte greu sa admiteti ca ati acceptat vaccinarea
deoarece nu erati informate si v$ati lasat manipulate prin frica.
Mai multe mamici m$au abordat si m$au rugat sa scriu o postare despre o posibila detoxifiere a copiilor deja
vaccinati.
O mamica naturopata pe care eu o admir mult va ofera sfaturi concrete despre masurile pe care le puteti lua pentru a
incerca sa eliminati din organismul copiilor vostri toxinele introduse prin intermediul vaccinurilor. 1n text am facut si eu
completari si unele corecturi. Ca intotdeauna, am rugamintea sa va faceti si singure temele si sa aprofundati tot ce scrie
mai jos mamica naturopata, sa adoptati sfaturile pe care le simtiti voi utile sau care se potrivesc cu experienta voastra
personala" O formula standard de sanatate nu exista.
`.tiu deja de la bun inceput ca o sa mi$o iau ... de la cei care cred ca vaccinurile sunt perfect sigure, ca injectarea ,in
primii H ani de viata ai unui copil- de A0 de doze de @H vaccinuri cu neurotoxine, substante cancerigene, antibiotice,
detergenti, +(7 strain si virusuri mutante si Ivii ^create in laborator * n.m._ nu ar fi niciun motiv de ingrijorareJ si
de la cei care cred ca medicina naturista ,care exista cam de la aparitia omului pe amant-, precum si credinta ca
organismul se poate vindeca singur ar fi escrocherie pura. (aca sunteti unii dintre aceia, acest articol nu este pentru voi.
(aca sunteti insa parintii unui copil care a fost vaccinat, a suferit o reactie adversa, are o boala cronica, sau daca
doriti sa preveniti aparitia unei boli cronice ca urmare a unor vaccinuri deja administrate... atunci poate este cazul de o
detoxifiere. (aca v$au convins dovezile stiintifice care arata ca toxinele acumulate prin vaccinare contribuie la aparitia
bolilor si daca vreti sa faceti ceva pentru a incerca sa scapati de toxinele depozitate in corpul copilului in urma
vaccinarii, acest articol este pentru voi.
+cest intreg concept de detoxifiere este de fapt destul de simplu. (upa principiile medicinei naturiste, multe `boli`
au la baza una din doua cauze* toxicitate si deficit ,nutritional- ^/r. ?amer insusi a afirmat ca 7oua ;edicina
3ermanica, respecti- cele ! legi biologice ale naturii, 7' se aplica la accidente, la intoicatiiFtoicitateFotra-ire sau la
deficientele de nutritie G n.m._. 3i bine, detoxifierea incearca sa restabileasca echilibrul, sprijinind canalele de eliminare
ale organismului prin legarea metalelor, chimicalelor si toxinelor, astfel incat acestea sa poata fi eliminate din organism
fara probleme. 6accinurile sunt in mod sigur toxice. Credeti ca ma insel2 6erificati cu atentie lista aditivilor.
+vem formaldehida ,substanta cancerigena-, avem mercur ,o neurotoxina, pe locul doi in lista substantelor cele mai
toxice cunoscute de om-, avem aluminiu ,o neurotoxina cunoscuta, care ramane inproportie de >?9 in organismul unui
nou$nascut si in proportie de pana la A&9 intr$un organism adult, fiind stocata in rinichi, splina, ficat, inima, creier,
ganglioni limfatici si muschi-, avem bromura de cetiltrimetilamoniu ,osubstanta periculoasa, inflamabila-, avem
glutamat de monosodiu ,la fel, o neurotoxina-, mai avem %$fenoxietanol ,o toxina periculoasa- si polisorbat8& ,un
detergent care strabate bariera hematoencefalica asociata cu efecte adverse grave, inclusiv moartea-, acestea fiind doar
cateva.
Cititi si despre celulele de fetusi avortati si rescrierea bibliotecii genetice prin vaccinare.
Cititi si despre distrugerea celulara prin injectarea de hidroxid de aluminiu.
:un, hai sa va economisesc timp, nici unul dintre ingredientele vaccinurilor 7U este sigur sau inofensiv, multe
raman stocate in organism si toate contribuie la aparitia bolilor, daca nu azi ... atunci maine. +h, dar lasa ca aceste
ingrediente sunt usor de eliminat din organism ^ni se tot spune_, numai ca nu, nu e asa. Corpul uman are nevoie de
rinic%i complet dez-oltati pentru a elimina multe dintre aceste ingrediente, iar rinichii unui bebelus nu sunt pe deplin
dezvoltati pana la varsta de @$% ani. O flora intestinala buna ,pe care ingredientele din vaccinuri o compromit total- este
necesara pentru eliminarea corespunzatoare a substantelor toxice, iar pielea ... incercarile pielii de a elimina aceste
toxine se vad cu ochiul liber* ele se cheama eczeme, si nu, nu sunt `normale`.
rotocolul detoxifierii in urma vaccinarii
3xista o conceptie gresita ca detoxifierea ar fi dura sau s$ar face doar prin chelare si post. #a copii, este extrem de
important ca detoxifierea sa se faca intr$un mod lent, bland si in cel mai sigur mod posibil. O detoxifiere dureaza de
obicei o luna, dar poate dura mai mult in cazul in care copilul vostru a suferit deja oreactie adversa. (upa ce
detoxifierea este completa, va puteti concentra pe problema de sanatate specifica a copilului vostru, pentru care este o
idee buna sa cautati un doctor naturist, un chiropractician'homeopat cu experienta in acest domeniu.
Mai jos aveti cateva idei blande de detoxifiere care se pot folosi la un copil care a fost vaccinat, pentru a ajuta la
eliminarea componentelor toxice si a anula unele efecte nocive ale vaccinurilor*
:aie de detoxifiere $ +ceasta baie poate fi folosita pentru a scoate ^J_ reziduurile celulare, metale si produse
chimice din organism. +daugati ? picaturi de ulei esential 0urification in apa de baie a copilului, impreuna cu cateva
degete de sare de mare de calitate f. buna. .e poate folosi si ca baie de picioare ,excelent pentru osmoza-.
robioticele $ Un probiotic este esential pentru restabilirea florei intestinale si echilibrarea organismului. +cest lucru
este foarte important mai ales cand copilul a avut deja o prima reactie adversa la un vaccin ,eczeme, infectii ale urechii,
artrita, diabet, boli gastro$intestinale, etc.-. ^..._
Ulei de peste omega B $ +cesta este deosebit de important in cazul in care copilul a suferit o reactie adversa sau i s$au
facut vaccinurile ;O;, (), ()a, sau anti$varicela. Ulei de ficat de cod fermentat ,cu unt- este considerat a fi superior
tuturor celorlalte uleiuri de peste.
)erapia cu coriandru $ Cercetatorul dr. Goshia5i Omura a descoperit ca frunzele plantei de coriandru pot accelera
excretia de mercur si aluminiu din organism. (aca dai organismului ceea ce are nevoie, el isi activeaza farmacia
interioara si se ,auto-vindeca, iar coriandrul are o legatura moleculara capabila de a lega metalele grele si de a le trage
din organism. )erapia cu coriandru este blanda si ieftina.
Cum se foloseste* Chelarea cu coriandru nu este eficace sub forma de pastile. uteti pune coriandru in suc sau in
smoothie, se poate consuma crud sau pune$l intr$un taco sau pesto. Copilul sa consume minimum @ lingurita pe zi, timp
de %$B saptamani. uteti face de asemenea o baie de detoxifiere cu doua picaturi de ulei esential de coriandru in cada, cu
cateva degete de sare.
.oc $ +ceasta este o planta extraordinar de benefica pentru copii si poate fi administrata ca sirop de soc sau sub
forma de supliment. ^J_
#aptisorul de matca are multe substante nutritive si contine toti cei 8 aminoacizi esentiali, ajuta la prevenirea bolilor
si combate stresul provocat organismului de vaccinuri. Lrunzele de maslin amelioreaza multe probleme de sanatate. +r
fi indicat sa dati acest remediu in cazul in care copilul vostru a fost vaccinat cu Ivirusuri vii, inclusiv ;O;, varicela,
vaccinul antigripal, O6, (), si ar fi, de asemenea, indicat dupa ()a.
6itamina C ajuta la contracararea vatamarilor produse de metalele grele, chimicalele si toxinele continute in
vaccinuri si intareste Isistemul imunitar ^respecti- scoate corpul din stari de -agotonie prea profunde G n.m._. Cel mai
bun mod de a obtine vitamina C este prin intermediul alimentelor, dar din moment ce detoxifiem, poate fi benefic sa
adaugam un supliment si sa$l dam copilului de mai multe ori pe parcursul zilei. 3u de obicei recomand vitamin
C che/ables, insa vitamina C cumparata sub forma de praf si forma lipozomala este, de asemenea, o optiune.
(ioxidul de siliciu ajuta la adunarea toxinelor din tesuturi in fluxul sangvin pentru a fi eliminate din organism. .tudii
privind acidul silicic arata ca acesta este o terapie non$invaziva eficienta pentru reducerea efectelor aluminiului in
organism, incetineste acumularea de aluminiu in tesutul cerebral si tractul gastro$intestinal, reduce substantial
biodisponibilitatea de aluminiu pentru oameni, reduce toxicitatea in plante si animale si imbunatateste excretia de
aluminiu in urina fara efecte secundare negative. Cu alte cuvinte, dioxidul de siliciu poate fi de ajutor intr$o detoxifiere
buna. oti achizitiona dioxidul de siliciu sub forma de mineral lichid, sare sau supliment pe baza de plante ,coada$
calului-.
;emedii homeopate $ Unii copii pot beneficia foarte mult de remediile homeopate. (e obicei, un homeopat sau medic
naturist va recomanda fie un remediu in functie de tipul constitutional al copilului si de efectele secundare prin care$a
trecut acesta ca rezultat al vaccinarii sau se va recomanda un fel de Ivaccin potentat ca remediu homeopatic, cunoscut
sub denumirea de `antidot la vaccin.`
1n cazul in care copilul a fost vaccinat impotriva varicelei, rujeolei, oreionului, rubeolei, poliomielitei, veti vrea un
antidot specific pt. varicela, ;O; etc. 1n cazul in care i s$a injectat vitamina O sau a fost vaccinat cu vaccinul anti$
hepatita :, veti vrea antidot pt. vitamina O si hepatita :. +ntidoturile, in general, nu au efecte secundare negative si se
gasesc sub forma de pastile usor de luat, care pot fi dizolvate sub limba sau zdrobite.
)erapia C3+.3 $ Medicul )inus .mits recomanda si a avut experiente pozitive la copiii bolnavi de autism in urma
vaccinarii folosind terapia C3+.3 ,Complete 5limination of Autistic $pectrum 5pression 6 5liminarea Completa a
;anifestarilor din $pectrul Autistic-. Liti foarte vigilenti in cautarea unui medic competent care sa aplice terapia
C3+.3 asa cum a fost ea conceputa de )inus .mits.
+pa $ Cand toxinele sunt Itrase din organism, e nevoie de lichid pentru a fi eliminate. Lunctia renala este completa
doar daca organismul dispune de suficient de multa apa. 3vitati apa carbogazoasa, produsele lactate, sucurile din comert
si incurajati copilul sa bea multa apa ,?$8 cesti- pe tot parcursul zilei. uteti s$o indulciti cu un pic de miere si lamaie
,pentru vitamina C-, sau puteti adauga clorofila lichida.
Masaj $ 1n timpul unei detoxifieri este deosebit de important sa Imulgeti ganglionii limfatici prin masaj bland.
.istemul limfatic este echipajul de curatare a organismului si masajul ajuta la activarea lui si la eliminarea deseurilor de
celule, proteine, excesul de lichid, microorganisme prinse in ganglionii limfatici etc.
;adacina de papadie $ .prijinirea ficatului in timpul unui detoxifieri este foarte importanta, deoarece ficatul
indeplineste peste ?.&&& de functii $ inclusiv filtrarea toxinelor. (esi exista mai multe plante care pot sprijini si curata
ficatul, niciuna nu este atat de sigura, eficienta sau la fel de ieftina precum papadia. apadia ajuta ficatul si vezica
biliara sa filtreze toxinele, purifica sangele, stimuleaza rinichii la eliminarea toxinelor prin urina si ajuta la
metabolismul celular.
uteti achizitiona papadie verde de la magazin ,pentru a o utiliza in sucuri si smoothie$uri- sau sub forma de pastile,
eventual ca si ceai de plante sau le culegi din propria gradina. (aca nu$ti vine sa crezi ca `iarba` din curtea ta ar putea
indeplini un astfel de rol important, as recomanda analiza studiilor despre papadie in baza de date ubMed. .unt destul
de impresionante.
+limente crude, sucuri si smoothie F +bsolut cel mai bun mod de a contracara efectele nocive ale unui vaccin este
prin alimente, iar modul meu preferat de a face acest lucru pentru copii este prin smoothies si sucuri* cel putin %$B
sucuri sau smoothie pe zi in timpul detoxifierii, pe langa mesele lor normale. uteti merge pe pagina mea de interest
pentru unele dintre sucurile si smoothie$urile mele preferate, de asemenea mergi si pe 3rgonomics of a
.moothiepentru alte sfaturi. 1ncearca sa incluzi in dieta copilului alimente cum ar fi broccoli, varza de toate felurile,
ridichea alba, usturoiul, ceapa, condimentele, eventual cu oua de la gaini crescute in aer liber.
.curta paranteza, cu un text de pe 6iata 6erde 6iu*
+limente care scot din organism metalele grele
$ectina, gasita in diferite fructe si legume este o fibra solubila nedigerabila despre care s$a descoperit ca poate chela
atat metalele grele din organism cat si alti poluanti din fluxul sanguin. +cesti poluanti sunt scosi apoi afara din sistem
prin urina. .urse bune de pectina sunt merele in special cele verzi, varza, bananele, sfecla, strugurii, morcovii si perele.
Coriandrul este un aliment excelent care indeparteaza metalele grele din organism. +cest este extrem de eficace pentru
metale precum mercur, aluminiu sau plumb. (espre aceasta planta se crede ca poate trece bariera sange$creier si ca
poate indeparta metalele grele din creier. (octorul ;obert C. +t5ins afirma ca daca folosima o doza de A&& mg de
coriandru pe zi , ne putem curata corpul de metalele grele in numai doua saptamani.
$atrunelul este extrem de eficace cand vine vorba de scos metalele grele din corp , in special mercurul. atrunjelul si
cruciferele precum broccoli, 5ale sau varza contin un antioxidant care creste productia de enzime detoxifiante din corp.
+limentele bogate in sulf, precum usturoiul, ceapa, ajuta corpul sa elimine metalele grel precum plumbul.
Chlorella este un chelator bland. +ceasta are peretii celulelor formati din trei straturi care contin micro fibre de
celuloza, care ajuta in detoxifierea metalelor grele. .e spune chiar despre chlorella ca este cel mai puternic chelator de
metale grele. )estele au aratat faptul ca , chlorella actioneaza foarte bine impotriva mercurului, plumbului, uraniului si a
cadmiului.
"cidul alfa lipoic este produs de catre corp si se regaseste in cantitati mai mici si in alimente precum * spanac, broccoli,
linte. Un alt specialist in acest domeniu (r. #Cn atric5, afirma despre acidul alfa lipoic faptul ca ar trece si acesta de
bariera sange Fcreier si ca ar fi capabil sa prinda metalele grele in miscare , prevenind astfel degenerarea celulelor.
/amaile prezinta o capacitate impresionanta de a chela metalele grele din corp. (octorul Nandria 4illiams, explica
faptul ca aceste citrice contin nivele ridicate de acid citric care reactioneaza cu metalele grele . Licatul reuseste apoi sa
indeparteze aceasta chelare mult mai usor usurand munca facuta de corp. ortocalele de exemplu nu ofera aceleasi
capacitati, continand o cantitate mult mai mica de acid citric.
ericolul metalelor grele nu trebuie subestimat , iar intr$o lume in care poluarea este la ea acasa, trebuie sa facem tot
ce ne sta in putinta sa ne protejam. 3ste important sa consumam cat mai multe alimente in stare cruda pentru a beneficia
de astfel de proprietatile magice ale acestora care ne curata si ne protejeaza.
+cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza in mod detoxifiant si depurativ in toate
patologiile legate de intoxicatia cu metale grele. $ .ee more at* http*''///.avantaje.ro'articol'detoxifierea$si$eliminarea$
metalelor$grele$din$organism$@%%>8@Hasthash.x#;LL8x&.dpuf
+cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza in mod detoxifiant si depurativ in toate
patologiile legate de intoxicatia cu metale grele. $ .ee more at* http*''///.avantaje.ro'articol'detoxifierea$si$eliminarea$
metalelor$grele$din$organism$@%%>8@Hasthash.x#;LL8x&.dpuf
"cidul alginic, continut de algele marine ,in special de cele brune- actioneaza de asemenea in mod detoxifiant si
depurativ in toate patologiile legate de intoxicatia cu metale grele.
:.M.S.". $ acidul dimercaptosuccinic $ este un agent chelator considerat a fi unul dintre cele mai bune remedii
contra intoxicarii grave cu metale grele, dupa cum ni se explica pe forumul ;Omedic.
(etoxifiere $ efecte secundare* la ce sa va asteptati
1n timpul unei detoxifieri pot aparea usoare efecte secundare cunoscute ca si `criza de vindecare.` Copilul poate fi
morocanos in primele cateva zile, poate prezenta o agravare a simptomelor, scaune moi, poate dormi mai mult sau poate
dezvolta simptome asemanatoare gripei. Cu toate acestea, de regula copilul nu va manifesta efecte secundare notabile.
Ce sa faceti dupa o detoxifiere
(aca nu aveti un medic naturist, va recomand sa va cautati unul competent, cu care sa rezonati, care sa va respecte si
sa$si ia timp pentru voi si copilul vostru. Cautati medici care sa fie pregatiti si in domeniul nutritiei, sa cunoasca terapii
alternative si sa ofere un plan de tratament care raspunde punctual si concret nevoilor individuale ale copilului vostru.
(aca nu aveti un asemenea medic in apropiere, sfatuiti$va cu alti parinti cu experienta si cu copii sanatosi, iar atunci
cand mai aveti momente de nesiguranta, treceti pe sucuri naturale proaspete. .ucurile sunt sigure si benefice pentru toti
oamenii, ele ajuta atat impotriva toxicitatii cat si a deficientelor nutritive.`
+sta va sfatuieste mamica naturopata Megan.
3u va sfatuiesc altceva*
@. +veti incredere in inteligenta si intuitia voastra de parinti care vor binele copilului"
%. 1nformati$va din surse independente"
B. 7u traumatizati copilul cu analize, nu$l bagati in sistemul de recrutare de clienti""
A. 7u mergeti la medic pt. orice fleac" Copilul va va percepe ca pe niste parinti incompetenti"
+ceasta postare va ramane o `/or5 in progress` si va rog sa$mi lasati comentarii multe cu experientele voastre, ca sa
putem completa articolul cu cat mai multe informatii"
.anatate si intelepciune va doresc, fie sa luati cele mai bune decizii pentru copilasii vostri"
Moartea cerebrala si frauda donarii de organe
Motto#
NEsenta prostiei nu este sa nu stii, ci sa nu vrei sa stii...N
PP articol citit de #2.(!& de ori pana in august 2+14 PP
2ruce /ipton* `$unteti responsabili pentru tot ceea ce -i se intampla, din clipa cand constientizati ca sunteti
responsabili pentru tot ceea ce -i se intampla2`
.unteti sau vreti sa deveniti donatori de organe2 Cititi cu atentie acest articol.
ana in luna decembrie %&@B, daca m$ar fi intrebat cineva, si eu eram convinsa ca donarea de organe este o chestie
buna, umana, profund etica si de o moralitate impecabila.
e undeva este ca si cu vaccinarea* multi oameni traiesc cu iluzia ca este o chestie buna, pana cand $uneori loviti
oribil de destin$ incep sa se informeze cu adevarat despre subiectul respectiv.
e @8 decembrie a murit draga mea prietena :obo. 1n aceeasi zi in care am reusit in sfarsit sa dau de sotul ei la
telefon, am aflat ca fusese debransata de la aparate si i se recoltasera deja organele pentru transplantare""" (in
momentul ala am umblat peste B saptamani ca un zombie, lovita de tren, naucita, plangand in fiecare zi ore intregi,
nedormind nopti in sir, anesteziata de durere si de soc...
.i mi$am adus aminte de un mail primit acum o jumatate de an de la o familie de nemti care ma rugasera sa le trimit
si lor in format .pdf traducerea in romana a prelegerii dr. #oibner despre originea si istoria vaccinurilor, iar dupa aceea
imi trimisesera doua brosurele despre moartea cerebrala si donarea de organe, cu rugamintea sa$mi fac timp sa le traduc
si pe acelea in romana, fiindca ei merg des intr$o zona rurala din ;omania, unde oamenii nu sunt deloc informati despre
aceste aspecte. Liind atunci in focuri cu proiectul .ophie, am aruncat doar f. scurt un ochi pe documentele respective,
practic neinregistrand despre ce era vorba, si le$am salvat in ideea ca voi reveni la ele cand imi vor permite
prioritatile...
O sa$mi reprosez toata viata ca nu am parcurs atunci cu atentie textele respective, dar cred ca stiti si voi cum se
intampla cand ceva nu va atinge personal, e usor de ignorat si de blocat si de bagat capul in nisip si mers in continuare
prin viata cu ochii inchisi... #a vaccinare am avut norocul si am fost binecuvantata cu o prietena care mi$a deschis ochii
asupra acestei fraude inca dinainte de a ramane insarcinata, astfel incat m$am putut informa pe indelete si fara frica. 3i
bine, la capitolul moarte cerebrala si donare de organe eram total ignoranta... mai bine zis credeam $ca cei mai multi
dintre voi$ ceea ce auzisem la televizor si ce citisem prin ziare* ca e o chestie nobila, de o inalta tinuta morala, care
salveaza vieti si care ar trebui sa ne determine pe toti sa semnam cardurile de donatori.
3i bine, pot sa va spun ca de pe data de @0 decembrie si pana in ziua de azi am citit deja sute de pagini si materiale in
romana, engleza si germana pe aceasta tema, am stat nopti intregi si am urmarit zeci de prelegeri, interviuri, filme si
reportaje pe aceasta tema, m$am inscris pe doua grupe de Laceboo5 care se ocupa cu aceasta tema, cred ca la ora asta as
putea sa tin o prelegere de doua ore cu toate informatiile pe care le$am acumulat pana acum. Ca si pentru subiectul
vaccinarii, am simtit nevoia sa fac un research aproape exhaustiv, mai ales ca din cautarile mele pe internet a reiesit ca
nu mai exista niciun alt articol in limba romana de complexitatea celui pe care vi$l propun azi.
+rticolul de fata este, pe langa dorinta mea de a informa cat mai multi oameni, in primul rand o incercare de a$mi
spala pacatele fata de draga mea prietena, pe care am sa$mi reprosez toata viata ca nu am putut s$o salvez. 7u, nu de la
moarte, ci macar de la disectia pe viu care se cheama `donarea de organe`"""
Loto* 3nhuirer
(eja primele lucruri pe care le$am aflat de la sotul ei la telefon mi$au aprins beculetele. Medicii de ambulanta au dus$o
mai intai la un spital din apropiere, asta fiind prima chestie suspecta* nu l$au lasat si pe sot in ambulanta, desi ea isi
pierduse cunostinta si in indicatiile legale pentru paramedici scrie clar ca `0rezenta unui insotitor in ambulanta este
permisa atunci cand este pentru binele pacientului. /e asemenea, prezenta insotitorului este recomandata la
transportul copiilor sub 14 ani si al persoanelor care din cauza starii in care se afla nu pot da detalii despre ele insele. `
Cand sotul ei tocmai parca masina la acel spital, l$au sunat pe mobil ca sa$i comunice ca s$au razgandit si au dus*o la
A"< spital (aflat mult mai departe2), anume Clinica Bremen*;itte, care * -ai, ce HcoincidentaH * are si un centru de
transplantare afiliat222222 entru mine este clar ca soarta ei a fost decisa inca din ambulanta"
+poi, la clinica, sotul ei primea in fiecare zi un alt diagnostic de la cate un alt medic, unul mai evaziv ca celalalt* ba era
atac cerebral, ba era anevrism si o operau, ba era `ceva genetic, mai bine ca nu aveti copii, altfel putea fi transmis pe
linie genetica` ,""-. .$au eschivat cand el a intrebat daca a intrat ea singura in coma sau au bagat$o ei ca s$o stabilizeze.
1ntr$o zi l$au chemat sa discute si nu a aparut nimeni. + doua zi a aparut o doctorita noua, dupa ce iar a fost lasat sa
astepte cu orele. 1n final i s$a comunicat ca :obo intrase in moarte cerebrala, totul ireversibil, bla$bla$bla... si apoi a
venit si intrebarea inevitabila* `nu ne dati organele2` 3ra candidata perfecta* A? de ani, fara copii, somera, fara rude
langa ea cu exceptia sotului. 6a las pe voi sa trageti concluziile, caci eu nu mai am lacrimi, sunt impietrita.
.tiu ca articolul asta va fi o lectura extrem de dureroasa si neplacuta, care va va face pe alocuri sa vi se stranga
stomacul, dar daca tot ati ajuns aici va rog sa cititi cu atentie totul si sa va convingeti singuri, apelez ca intotdeauna la
discernamantul fiecaruia sa$si faca propria parere. (e data asta am sa incerc sa pun mai putine lin5uri in text, am sa pun
mai multe pe lista de surse din final, pe care va invit sa le parcurgeti ca sa fiti informati din surse medicale
independente despre ce inseamna cu ade-arat `darul vietii` de care vorbesc cu atata `abnegatie` cei care vor sa va
convinga sa va faceti card de donator"
b b b b b
`1nformarea` publicului larg
1n prezent se face peste tot o reclama tot mai insistenta pentru donarea de organe, caci disponibilitatea populatiei de a
dona a inceput sa lase de dorit in ultima vreme, mai ales datorita scandalurilor cu transplantari frauduloase. 1n !ermania
chiar zilele astea se judeca procesul unui celebru chirurg din !jttingen, care este acuzat ca a manipulat la greu listele de
transplantare, a falsificat ?&9 din actele pacientilor, a transplantat diverse organe unor pacienti care nu corespundeau
criteriilor legale'medicale etc., contribuind chiar la decesul prematur al unor pacienti. Ca si cum problemele ar exista
doar pe partea recipientilor de organe...
+sigurarile de sanatate ne trimit scrisorele in care suntem intrebati in formulari mieroase daca dorim card de
donatori. ana si in scoli si licee a inceput sa se discute subiectul" ;evistele lucioase gen .piegel sau .tern au pagini
intregi de reclama de pe care iti ranjeste cate o vedeta infatuata care tine in mana cardul de donator de organe*
moderatorul Mar5us #anz cu textul `Asta e la moda acum`, halterofilul Matthias .teiner cu textul `Cantareste putin,
dar are greutate`, actorul Olaus :ehrendt ,in imagine- cu textul `0entru mine este clar: asta se poarta acum, cardul de
donator de organe`.
Multe brosuri colorate si reclame la cinema sunt menite sa ne animeze sa ne punem organele la dispozitia altor
oameni. Mai ca incepi sa te jenezi daca vrei sa$ti pastrezi propriile organe dupa moarte""
:upa moarte... 3i, aici incepe problema. 1n caz ca nu stiati, nu sunteti morti atunci cand vi se extrag organele pe care
eventual vreti sa le donati" .unteti doar definiti ca morti.
1storia industriei de transplantare
.i intram direct in tema* problema majora a transplantului de organe este ca de la un mort nu pot fi obtinute organe
transplantabile" +cele organe sunt la fel de moarte ca si mortul. Organe vitale, care functioneaza, nu pot fi recoltate
decat de la un om viu. (a, ati citit bine, toti acesti oameni traiesc inca, dupa toate legile biologice, atunci cand li se
extrag organele. +sta ii ucide in realitate.
arca va si aud* `7u pot sa cred, nu e adevarat, pe cardul de donator scrie altceva"`. (a, pe declaratia respectiva scrie*
.ubsemnatul,a- ........... informat,U-Yi conYtient,U- asupra riscurilor
Yi beneficiului transplantului de organe,Vesuturi Yi celule umaneE Wn
concordanVU cu dispoziViile legale Wn vigoare referitoare la prelevarea
Yi transplantul de organe, Vesuturi Yi celule umane, declar cU sunt de acord cu Wnscrierea mea ca donator ,oluntar
post?mortem pentru urmUtoarele organe, Vesuturi Yi celule* ...........................
...................................................................
:uba apare la definitia de post$mortem, cu alte cuvinte ce se intelege mai nou prin sintagma dupa moarte, adica acum
intra in joc conceptul$jo5er de `moarte cerebrala`. (efinitia mortii cerebrale dateaza din @0H8, de cand Comisia ad hoc
de la =arvard Medical .chool a intocmit o lucrare `stiintifica` ,la comanda industriei medicale nou create, insasi
expresia ad hoc inseamna `anume pentru acest scop`"- pentru a redefini conceptul de moarte.
#a momentul acela existau doua probleme acute. 1n primul rand, medicina `progresase` atat de mult incat transplantul
de organe devenise posibil* profesorul Christiaan :arnard facuse deja primul transplant de inima, care ii adusese
renume mondial ,nu mai conta ca si recipientul decedase la @8 zile dupa transplant""-. Ceea ce putini stiu* :arnard
incalcase prin operatia respectiva toate standardele si legislatiile medicale si etice posibile, deci risca sa fie acuzat de
crima. Concomitent, un alt medic fusese acuzat si condamnat pe buna dreptate de crima in Raponia pentru un transplant
de la un `mort cerebral`...
3i bine, inainte ca pe :arnard sa$l astepte aceeasi soarta, proaspat solicitatul comitet de la =arvard a livrat exact la timp
`expertiza` care impunea conceptul abstract de moarte cerebrala ca noua definitie a mortii si recomanda ca moartea
cerebrala sa fie considerata moartea omului, oferind astfel peste noapte baza `legala` si `etica` pentru ca pe viitor
oamenilor sa li se extraga pe viu organele. Cum de pana atunci nimeni nu simtise nevoia sa dea o noua definitie mortii22
+bia cand s$au profilat la orizont castigurile grase pentru industria farmaceutica si a inceput sa fie nevoie de organe vii
si proaspete pentru transplanturi, s$a inventat si noua definitie.
Ca atare, `moartea cerebrala` nu a aparut si nu s$a dezvoltat prin aplicarea vreunei teorii sau metode stiintifice noi,
comisia de la =arvard nu a stabilit daca coma ireversibila era un criteriu adecvat pentru deces. Membrii comisiei erau
medici, teologi si avocati. (e aici se vede clar ca nu era vorba de o chestiune medicala, ci de una juridica"" Misiunea
declarata a comisiei a fost sa justifice cumva `moartea cerebrala` stabilita ca un nou criteriu al mortii, pentru a impune
eutanasia mascata. e scurt, raportul a fost facut ca sa corespunda deja scopului si concluziilor la care se ajunsese
anterior. .copul `expertizei` a fost declarat direct in text* `Intentia noastra principala este de a redefini coma
ireversibila ca nou criteriu al mortii... [...] Criterii depasite pentru a defini moartea pot duce la controverse in
obtinerea organelor pentru transplantare`...
Cu alte cuvinte, nu se facusera studii, nu a existat absolut nicio baza stiintifica pentru a sustine ipoteza ca moartea
cerebrala ar fi moartea reala, dar era nevoie musai de criterii noi, utilitare, anticipatorii, pentru a redefini moartea cu
scopul declarat al recoltarii de organeE .hah et al. au publicat in R Med ethics critica deschisa a noii `definitii` ,` fictiune
legala`-, dar era profit de facut, nu aveau ei timp de `maruntisuri` stiintifice...
(r. =enrC :eecher, presedintele comitetului de la =arvard, a comunicat direct si fara jena adevarul despre raportul
respectiv*
5ista intr*ade-ar un potential sal-ator de -ieti in noua definitie, care *cand -a fi acceptata* -a duce la o cantitate
disponibila mai mare de organe esentiale in conditii -itale, pentru transplantare, astfel -or putea fi sal-ate nenumarate
-ieti acum pierdute ine-itabilJ"a ce ni-el alegem sa numim moartea este o decizie arbitrara. ;oartea inimiiI 0arul
continua sa creasca. ;oartea creieruluiI =nima poate continua sa bata. 5ste necesar sa se aleaga un ni-el la care
creierul sa nu mai functioneze. 5ste ideal sa se aleaga un ni-el la care, desi creierul este mort, celelalte organe sa mai
poata fi folosite. Aceasta am incercat sa clarificam in ceea ce am numit noua definitie a mortii.
=enrC O. :eecher and =. 1. (orr, )he 7e/ (efinition of (eath* .ome Opposing 6ie/s, 1nternational Rournal of
Clinical harmacologC ? ,@0>@-*@%&
1n al doilea rand, in @0H8 mai exista si alta problema, care a fost si ea `rezolvata` prin `expertiza` de la =arvard.
)erapiile intensive $o ramura noua a medicinei, dar care se dezvolta fulgerator$ lasau tot mai multi pacienti intr$o stare
intermediara, intre viata si moarte. Oamenii respectivi vegetau uneori ani in sir fara a$si mai recapata cunostinta, iar
ingrijirea lor costa enorm de multi bani... 3xpertiza de la =arvard a `rezolvat` dintr$o lovitura si statutul incert al unor
astfel de pacienti. .i astfel s$au creat premisele perfecte, moartea era redefinita si accelerata $ marea industrie a
transplantului de organe luase nastere" 1ar cand spun industrie, ma refer nu numai la profiturile facute prin vinderea
organelor si prin transplantarea lor, ci si la miliardele castigate cu medicamentele imunosupresive pe care recipientii
organelor sunt obligati sa le ia o viata intreaga pentru ca organismul lor ,care nu se lasa pacalit- sa nu respinga organul
proaspat transplantatE medicamente imunosupresive care uneori pentru primitorii de organe se ridica la sume de mii de
euro pe lunaE medicamente imunosupresive care de cele mai multe ori contribuie la declansarea de cancere la pacientii
transplantati.
7u mai insist aici si pe aspectul subliniat intr$un studiu publicat in :ritish Medical Rournal in %&&&, conform caruia per
total transplantarea unei inimi nu reduce riscul decesului, ba chiar dimpotriva.
Ce este de fapt moartea2
(e ce un mort cerebral nu este mort
(a, in ziua de azi ne preocupam de orice, dar evitam mereu sa ne gandim la boli, la moarte. Credem ca stim deja tot ce e
de stiut despre moarte si oricum ne va ajunge mai devreme sau mai tarziu, deci de ce sa mai pierdem vremea sa ne si
gandim la asta2 3 clar ce e moartea... nu$i asa2
Chiar asa, ce este moartea2 Moartea este un proces. e vremuri moartea era considerata un fenomen complex... un
fenomen medical, teologic, filozofic, juridic... acum a ramas doar un fenomen medical, aflat exclusiv la cheremul
medicilor. 7u mai exista o definitie legala a mortii, in schimb exista definitia medicala*
`Qn prezent se poate -orbi de deces Bn dou: situa8ii diferite: c9nd apare Bntreruperea ire-ersibil: a func8iilor
respiratorie Ri circulatorie sau c9nd sunt Bntrerupte ire-ersibil toate func8iile sistemului ner-os central, inclusi- cea a
trunc%iului cerebral`
`3xpertiza` comitetului de la =arvard stabilise initial ca `mortul cerebral` nu avea voie sa aiba reflexe. Ulterior s$a
constatat ca aprox. >?9 din pacientii etichetati drept `morti cerebrali` aveau reflexe""
1n fine... (upa :ragomirescu ^@00H_ moartea este incetarea definiti-a si ire-ersibila a -ietii, prin oprirea functiilor
-itale, fiind rezultatul rupturii ec%ilibrului biologic care este necesar mentinerii -ietii, incetarea fenomenelor -itale
mergand pana la oprirea acti-itatii metabolice celulare.
:r. $aul 2Orne, un pediatru si neonatolog american care lupta de zeci de ani pentru informarea populatiei despre ceea
ce inseamna cu adevarat donarea de organe, descrie un `mort cerebral` astfel*
H=n acest caz, trupul este cald si fleibil. =nima ii bate, are culoare normala, temperatura si tensiune. ;a@oritatea
functiilor eista, inclusi- digestia, ecretia si mentinerea unui ec%ilibru al fluidelor cu eliminarea normala a urinei. 1a
eista adesea o reactie la inciziile c%irurgicale, creste tensiunea2 /aca este obser-at o perioada mai lunga de timp, o
persoana declarata Hin moarte cerebralaH -a arata semne de -indecare si dez-oltare si -a trece prin perioada
pubertatii, daca este copil.H
:r. "lan SheJmon, profesor de neurologie pediatrica la UC#+, a documentat peste @>? de cazuri de oameni
diagnosticati cu `moartea cerebrala`, care au supravietuit o perioada foarte lunga de timp. 3l argumenteaza ca creierul,
la fel ca orice alt sistem din organismul nostru, nu este singurul care defineste o persoana.Un `mort cerebral` este cel
mult un muribund fara functii cerebrale masurabile, dar cu functii organice active si de multe ori si senzoriale, de multe
ori si cu reflexe... 1ntrucat nu se poate constata cu precizie moartea tuturor neuronilor si ireversibilitatea tuturor
functiilor cerebrale, `moartea cerebrala` este un termen foarte periculos.
Medicul P/ 2ernat, in lucrarea lui f. importanta cu titlul `(espre definitia si criteriul mortii` ,@08@- afirma ca `definim
moartea ca incheierea permanenta a functionarii organismului ca intreg`.
3xpertul Camerei Lederale de Medici, prof. :ieter 2irnbacher, a declarat deschis in %&@&* `$e recolteaza organe de la
un organism -iu. <rebuie sa admitem ca oamenii aflati in moarte cerebrala nu sunt inca morti, dar ii putem totusi folosi
ca donatori de organe. "a eplantarea organelor unui mort cerebral se scot organe dintr*o fiinta umana -ie. `
+sa$numitul Presidents Council on Bioethics ,.U+- a stabilit clar in %&&8* moartea cerebrala nu este un criteriu
biologic, in conformitate cu stiintele naturii, pentru pronuntarea mortii. Consiliul de :ioetica admite ca supozitiile
facute pana atunci despre legatura temporala si cauzala dintre moartea cerebrala diagnosticata si dezintegrarea functiilor
corporale au fost infirmate empiric. 1ntegritatea organismului uman nu este data de suma organelor individuale. Creierul
nu este integratorul diverselor functii ale corpului, integrarea este o trasatura emergenta a intregului organism. Credeti
ca s$a deranjat cumva industria transplantarii de aceste constatari2
:r. :a,id L. ',ans scrie* `M$am intrebat de ce continui sa incerc sa fac cunoscut adevarul despre transplantare, dupa
B? de ani de eforturi destul de inefective. #a inceput m$a motivat descoperirea fraudei stiintifice si intelectuale implicate
in definitia de `moarte cerebrala` cand era clar ca se testau doar parti infime din creier. e masura ce trecea timpul,
motivele tot mai puternice au devenit ingrijorarea in ce priveste modul cum oamenii vulnerabili sunt pacaliti, mai ales
de catre autoritatile medicale, cu intentia de a obtine mai multe organe pentru transplant, cu orice pret, dupa cum se
pare. (aca milioanele de oameni care au semnat cardurile de donatori in ideea ca vor dona organele `dupa moarte` nu
au fost informati ca risca sa fie doar diagnosticati ca morti cu ajutorul unor criterii controversate in lumea medicala,
atunci ei au fost inselati, iar `acordul` lor de a dona organe nu este valabil din punct de vedere juridic.`
Conceptul de moarte cerebrala este `empiric si logic L+#.`, scrie cercetatorul in neurologie =erhard %oth.
sihiatrul Pohann?Christoph Student afirma ca este `absolut inacceptabil ca mortii cerebrali sa fie etichetati ca morti
si ca ei sunt doar `definiti ca morti deoarece medicii nu au curajul sa admita ca organele sunt extrase pe viu de la
persoane care inca au viata in ele`. Medicul internist /inus =eisler sustine ca un `mort cerebral` este o persoana vie
careia ii lipsesc anumite functii ale creieruluiE in procesul mortii, sistemul medical isi permite sa traga linia de separare
dintre viata si moarte dupa criterii arbitrare.
:r. med. Max?-tto 2ru5er, internist, a declarat*
`=n prezent moartea cerebrala este considerata in mod absurd ca moarte totala, desi nu eista do-ezi suficiente
pentru aceasta afirmatie. ;i*e rusine pentru profesia de medic, pentru colegele si colegii mei care nu se re-olta in mod
clar fata de modul cum este informata populatia in pri-inta transplantarii de organe. 0rin tacerea lor, ei fa-orizeaza
astfel o afacere intunecata, practicata fara etica si morala, o afacere care ignora demnitatea umana si bagatelizeaza
riscurile uciderii unei persoane aflate inca in -iata.`
Lundatia !ermana pentru )ransplant de Organe admite ca ksi dupa intrarea in moarte cerebrala pot fi constatate miscari
ale extremitatilorl, cum ar fi ksemnul lui #azarl F o miscare care seamana cu o imbratisare* k+semenea miscari pot fi
constatate la ca. >?9 din cei aflati in moarte cerebralal, recunoaste Lundatia.
Cardiologul german dr. $aolo 2a,astro afirma * `;eflexele sunt fenomene vitale, indiferent de locul unde apar si forma
in care se manifesta. Un mort, un cadavru nu are reflexe" Cei care sustin definitia mortii cerebrale afirma* sunt doar
reflexe, omul e mort. 3i bine, aceasta klogical tine cel mult de o ketica a eliminarii prin definirel si este in realitate o
incercare de tutelare a perceptiilor, cum a explicat si filozoful %obert Spaemann. acientii definiti ca morti cerebrali
ne arata clar multe procese vitale care au functii integrative* respiratia interna ,schimb de gaze intre sange si tesuturi-,
respiratia celulara, reglarea tensiunii, activitate cardiaca spontana, reglarea temperaturii, eliminare ,urina si fecale-,
procese metabolice, productie si eliminare de hormoni, productie de sange proaspat etc. Un om grav bolnav, un
muribund este inca pacient, nu este un mort.`
;eferitor la importanta `reflexelor`, sa nu uitam ca in conceptul initial formulat de Comitetul de la =arvard se vorbea
despre o kareflexie totalal ,deci lipsa totala de reflexe"-, (+; imediat ce s$a inceput cu practica de macelarire a
`mortilor cerebrali` s$a constatat ca >?9 aveau multe reflexe, de aceea repejor s$a modificat iar definitia, precizandu$se
ca trebuie sa exista doar o kareflexie cerebralal. +lba$neagra"
(intr$o prelegere a dr. $aolo 2a,astro*
`.a analizam problematica mortii cerebrale si dintr$o alta perspectiva, citind explicatiile fizicianului 3. .chrjdinger,
parintele mecanicii cuantice, care in @0AA pusese intrebarea kCum se explica prin fizica si chimie procesele din timp si
spatiu care au loc in interiorul limitat al unui organism viu2 Care sunt caracteristicile vietii2l. ;aspunsul lui suna asa*
kCand acel organism continua sa faca ceva, se misca, schimba substante cu mediul intr$o perioada mai lunga decat ne$
am astepta de la o bucata de materie moarta. ... Candva dispare acea calitate a organismului si ramane doar o bucata
moarta de materie... 1n fizica numim acest fenomen stare de echilibru termodinamic sau stare de entropie maximal $
+stfel, semnele vietii sunt rezistenta pe care o opune organismul prabusirii finale $ nu capacitatea de a se reproduce, de
a creste, de a se dezvolta, ci faptul ca este capabil sa ramana kin miscarel atata timp. (upa .chrjdinger, capacitatea
organismului de a se opune mortii este legata de ordinea caracteristica a moleculelor pentru care nu se aplica legile
obisnuite ale fizicii. +tata timp cat un om, un organism traieste, pentru acesta nu sunt valabile legile obisnuite ale fiziciiE
el nu intra in dezagregare, se elibereaza din entropieE abia in moarte, dupa incheierea procesului de deces se aplica legile
fizicii, ale entropiei* organismul intra in dezagregare, organele incep sa se dizolve, se tinde catre un echilibru
termodinamic. (upa considerente pur fizice, un om caruia i$a cedat creierul este un om viu" Organele acestui om pot fi
recoltate din singurul motiv ca el inca nu a intrat in stare de entropie, deci este inca viu" 1n cazul mortilor cerebrali, din
punct de vedere biologic, fenomenologic si fizic ,dar nu numai- este vorba de oameni vii" .unt oameni grav bolnavi,
oameni aflati pe moarte, insa un muribund este un om care inca traieste.` ,$c%rSdinger, Ce este -iata, 1)(&, To Jeller
* 7oua gandire despre -iata, 1))(-
Citind pana aici cred ca v$ati dat seama deja ca exista o mare diferenta intre moartea biologica, adica moartea reala, si
cea cerebrala, nou definita peste noapte de medicina `moderna` in scopuri bine determinate. !andirea mecanicista ne
face dealtfel usor de manipulat si ne tine dealtfel pe majoritatea intr$o inchisoare a spiritului, in care am ajuns sa
consideram ca doar creierul ne defineste, am uitat ca suntem de fapt niste fiinte foarte complexe, ca suntem mai mult
decat simpla materie sau masa biologica, iar sufletul si spiritul nostru nu se afla doar in trunchiul cerebral" (ar oricum
asta nu are nicio legatura cu definitia frauduloasa a `mortii cerebrale`, despre care stim acum ca a fost inventata doar
pentru a se da mana libera traficului legalizat de organe.
(efinim viata ca activitate cerebrala masurabila in prezent2
(escoperirile neurologice din prezent confirma ca ,iscerele noastre sunt invelite cu peste %&& de milioane de neuroni
,si miliarde de bacterii"-. +cest `creier secundar` este practic un duplicat al creierului din cap. )ipul de celule,
substantele active si receptorii sunt identici. .titi cum se spune ca `am decis din burta`. =ormonul care ne face
`fericiti`, serotonina, nu este produs atat in creier, cat in intestine" Creierul produce cam &,@$&,?ppm de serotonina, in
timp ce intestinul produce ?ppm. (e asemenea, nivelul de serotonina din creier nu se lasa influentat, in schimb avem $
prin alimentatie $ puterea de a modifica nivelul de serotonina din intestin.
6isele noastre, reflectia misterioasa a sufletului uman, sunt de asemenea influentate de serotonina produsa din intestine"
.a nu uitam de asemenea ca stiinta inca nu a reusit nici sa localizeze sau sa descifreze subconstientul" .i atunci cum sa
echivalam lipsa de activitate cerebrala cu sfarsitul vietii22
Loto* +rte )6
(r. Michael !ershon, profesor si presedinte al departamentului de anatomie si biologie celulara de la Universitatea
Columbia, 7e/ Gor5, a scris o lucrare cu titlul `+l doilea creier. :aza stiintifica a instinctului visceral ^..._`, in care
afirma ca noi, oamenii, avem in zona viscerala un organ inteligent si sensibil. 7ota bene* Creierul din cap si creierul
visceral folosesc aceiasi neurotransmitatori"
Michel 7eunlist, directorul 1nstitutului de Cercetare pentru :oli (igestive din 7antes, explica de asemenea ca sistemul
nervos enteric este de fapt primul nostru creier, dpdv cronologic.
+ propos, tot in acest context se explica si `sindromul colonului iritabil` care este intalnit la foarte multi copii care au
devenit autisti dupa vaccinare, avand in vedere ca mercurul si aluminiul din vaccinuri ataca toti neuronii"
Ca atare, atata timp cat acest `creier visceral` inca traieste, e clar ca nu se poate aplica definitia arbitrara moarte
cerebrala i moarte.
+celasi lucru se aplica si la inima si la tot ceea ce este legat de inima.
H=ntregul uni-ers este cuprins in corpul nostru, iar intregul corp este cuprins in inima. Astfel, inima este esenta
centrala a intregului uni-ers.H,;amana Maharshi-
Loto* Renzig>@ photocase.com
.tiati ca in inima exista o structura neuronala independenta ,"-, asemanatoare cu cea a creierului si ca inima influenteaza
functiile cerebrale2 .tiati ca inima are un camp magnetic de ?& pana la ?&&& de ori mai puternic decat cel al creierului2
Un camp magnetic care influenteaza sistemul nervos al altor oameni si care este masurabil si la cativa metri de corpul
nostru2 (e ce va surprinde2 1n toate traditiile vechi inima este privita de secole ca si centru al emotiilor, al intuitiei, al
intelepciunii, al pasiunii si al iubirii, ca si centru si poarta spirituala catre adevarata noastra fiinta.
1ata ca a inceput si stiinta sa admita. .tudii noi arata nu numai ca inima insasi este un fel de `creier`, ci ea comunica clar
cu creierul si influenteaza perceptiile si emotiile omului.
`.istemul nervos aflat in inima ,creierul inimii- ii permite inimii sa invete, sa$si aminteasca si sa ia decizii independent
de scoarta cerebrala. 7enumarate experimente au demonstrat ca semnalele trimise neintrerupt de catre inima spre creier
influenteaza in mod semnificativ functiile cerebrale inalte, care se ocupa cu perceptia, cunoasterea si prelucrarea
emotiilor`, afirma medicul ;ollin McCratC de la 1nstitute of =eart Math.
O descoperire si mai uimitoare a cercetatorilor de la 1nstitute of =eart Math este legata de campul magnetic uluitor al
inimii* componenta electrica a acestui camp este de H& de ori mai puternica decat cea a creierului, cea magnetica este de
aproape ?&&& de ori mai puternica" +cest camp al inimii pulseaza si trimite modele ritmice extrem de complexe in
intregul corp, astfel influentand un numar mare de procese biologice $ creierul insusi se sincronizeaza permanent dupa
acest puls electromagnetic. +stfel, campul inimii pune la dispozitie semnalul de sincronizare pentru intregul corp, cu
care ne putem armoniza constient pentru a fi in armonie cu propria noastra inima"
b b b b b
+spectele juridice in ;omania
#egea nr. % din ianuarie @008 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane spune asa*
/atele pe care trebuie s: le con8in: actul constatator:
I. /iagnosticul mor8ii cerebrale se stabileRte pe baza urm:toarelor criterii:
1. 5amen clinic:
$ starea de comU profundU, flascU, areactivUE
$ absenVa reflexelor de trunchi cerebral ,Wn mod special, absenVa reflexelor fotomotor Yi corneean-.
2. Absen8a -entila8iei spontane, confirmat: de testul de apnee (la un 0a C,2 de #+ mm ?g).
3. /ou: trasee 553, efectuate la # ore, care s: ateste lipsa electrogenezei corticale.
II. Cauza care a determinat moartea cerebral: trebuie s: fie clar stabilit:.
III. 5cluderea altor cauze re-ersibile care ar putea produce un tablou clinic Ri un traseu 553, asem:n:toare cu cele
din moartea cerebral: (%ipotermia, mai mic: de 3!UC, medicamente depresoare ale sistemului ner-os central,
%ipotensiune arterial: * presiune arterial: medie mai mic: de !! mm ?g).
I. /iagnosticul de moarte cerebral: -a fi stabilit de doi anesteziRti reanimatori diferi8i sau de un anestezist reanimator
Ri un neurolog sau neuroc%irurg, prin dou: eamin:ri repetate la un inter-al de ! ore.
(oar asa, in treacat, sa mentionam ca in !ermania se stipuleaza in protocolul de constatare a `mortii cerebrale` ca
intervalul minim trebuie sa fie de 12 ore, ceea ce subliniaza caracterul aleatoriu al intregii povesti.
(upa cum vedeti, din punct de vedere legal totul pare reglementat impecabil* nu se pot preleva organe decat cand a fost
stabilita `moartea cerebrala`. .i totusi, ceea ce nu se precizeaza deloc in textul legii este C"4: este cazul sau cand este
-oie sa se constate aceasta `moarte cerebrala`. +ici intervine, in buna traditie bir5en/aldiana, autoritatea exclusiva de
zeu a medicului* doar medicul are puterea si autoritatea deplina de a proceda la constatarea mortii cerebrale, intr$un
moment pe care il alege doar el" Medicului respectiv nu i se cere sa indeplineasca niciun fel de criterii. Cu viata unui
om in joc, el nu are nevoie decat sa presupuna ca la un pacient va interveni moartea cerebrala in %$B zile si deja poate
dispune stoparea medicamentatiei si inceperea testelor de constatare a mortii cerebraleE stoparea medicamentatiei si a
oricarui tratament e necesara, ca sa nu se `falsifice` rezultatele testelor de constatare a mortii cerebrale. (e asemenea,
medicul nu este obligat nici macar sa informeze familia pacientului despre ceea ce face, familia primeste mai tarziu doar
rezultatele testului"
.e pare ca legea care stipuleaza conditiile de cumparare a unei case este mai bine reglementata si acopera mai multe
drepturi ale individului decat legea care se ocupa cu extragerea de organe vitale din corpul pacientilor lasati la mana
deciziilor individuale ale medicilor. 1n rest, la orice operatie cat de mica aveti de semnat un balot de documente despre
riscuri ,deh, daca uita ceva risca sa fie dat in judecata-, dar de un `mort cerebral` care sa$si dea in judecata doctorul nu
prea am auzitE in plus, cred ca cel putin 0?9 din apartinatori nu au habar despre diagnosticul de moarte cerebrala, deci
hei, medicul are autoritate suprema si ca intotdeauna trebuie sa$l ascultam ca pe (umnezeu"
(esi e vorba de existenta unor oameni, vedeti bine cum legiuitorii nu au considerat necesar sa defineasca aceasta
procedura astfel incat orice fel de abuz sa fie imposibil, sau macar sa precizeze ca apartinatorii unui pacient aflat in
coma cerebrala trebuie sa fie informati si sa$si dea consimtamantul scris pentru procedura de constatare a mortii
cerebrale. +stfel, i se permite medicului respectiv sa decida singur, dupa criterii doar de el stiute, asupra vietii si mortii
pacientilor" 1n mod normal, un medic nu are voie nici macar sa$mi faca o injectie fara sa se faca pasibil de pedeapsa
,singura exceptie fiind cazul cand acea injectie mi$ar salva viata in mod explicit"-. 1n schimb are voie sa$mi intocmeasca
pasaportul pentru lumea cealalta"
"%*1C-/./ 22 ,Constitutia ;omaniei-
,@- (reptul la viata,
precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei
sunt garantate.

Cum este posibil ca legea sa acorde tacit unui medic autoritatea absoluta de a decide daca un om are dreptul sa traiasca
sau sa moara2 .i sa nu$mi veniti cu justificarea de carton ca medicii nu vor sa prelungeasca inutil suferinta pacientilor,
caci daca un `mort cerebral` este declarat oricum `mort`, de ce ar mai suferi22 1n mod normal, un medic poate sa faca
un singur lucru fara permisiunea unui pacient* sa$i salveze viata. Ori la constatarea mortii cerebrale nu se pune
problema de asa ceva.
#egea transplantului in !ermania mai precizeaza, cu o ironie sinistra, ca `moartea trebuie constatata dupa reguli
corespunzatoare stadiului actual al stiintei medicale`, in timp ce `moartea cerebrala trebuie constatata dupa reguli
procedurale corespunzatoare stadiului actual al stiintei medicale`. 6edeti ce diferenta fina si totusi bogata in
semnificatii2
img.ashx
Cat de sigura este metoda de diagnosticare a mortii cerebrale2
6a intrebati desigur* dar cum se stabileste moartea cerebrala2 Ce criterii mai mult sau mai putin `stiintifice` ,mai ales
alea in `consens`""- exista pentru a pune un diagnostic de moarte cerebrala2
3i bine, iata mai intai ce spune +cademia +mericana de 7eurologie*
1n ;omania exista un formular de declarare a mortii cerebrale. e aceeasi pagina puteti citi insa si despre masurile
extraordinar de intensive cu care bietul donator este `ingrijit` si `tratat` spre beneficiul potentialilor recipienti si in
vederea recoltarii organelor.
5ste important: terapia de pre-enire a atelectaziilor, men8inerea asepsiei
c:ilor respiratorii. Atelectazia Ri resuscitarea -olemic: ecesi-: sunt princi*
palele cauze de %ipoemie. Astfel se recomand: pentru pre-enirea atelectaziei aspira8ia frec-ent: a secre8iilor
tra%eale, Kinetoterapie respiratorie (drena@ postural, mane-re de epansionare a pl:m9nilor, tapota@ toracic, percu8ii
toracice), bron%oscopie precoce. ;odific:rile minime ale presiunii %idrostatice pot duce la modific:ri dramatice ale
con8inutul de ap: Bn pl:m9ni, Bn condi8iile alter:rii permeabilit:8ii membranei al-eolo*capilare (consecinta a
%ipersimpaticotoniei indus: de anga@are). <erapia de reple8ie -olemic: trebuie g%idat: astfel Bnc9t: presiunea -enoas:
central: s: fie men8inut: Bn @ur de ( mm?g, iar presiunea Bn capilarul pulmonar blocat: (*12 mm?g.
$tudii eperimentale au ar:tat c: albuterolul, Bmpreun: cu terapia diuretic:
accentueaz: clerance*ul apei pulmonare (12).
$e iau m:suri de combatere a transmiterii orizontale a germenilor Ri se
face antibioterapie Bn caz de semne clinice de infec8ie pe baza e-identelor
bacteriologice. "a pacien8i cu edem pulmonar acut neurogen se indic: de
monitorizarea %emodinamic: in-azi-:, cu cateter tip $Ean*3anz.
)oate acestea nici nu ar intra in calcul daca pacientul nu ar fi etichetat ca potential donator"
Mai avem pe site$ul +ctualitati in 7eurologie o alta definitie a criteriilor mortii cerebrale.
)estam sau ucidem2
)estarea clinica in vederea diagnosticului de `moarte cerebrala` include printre altele* `provocarea` corneei cu un
obiect, inteparea narilor, iritarea gatului cu un obiect, stimularea unei dureri pentru verificarea reflexelor, iritarea traheei
printr$un cateter, apasare ferma pe globul ocular, turnat apa cu gheata in urechi. entru confirmarea diagnosticului se
mai injecteaza uneori o substanta de contrast ,angiografie-, ceea ce la multi `donatori` aflati inca in viata duce la soc
anafilactic.
;etineti cronologia evenimentelor* desi e vorba doar de a testa (+C+ un pacient este mort cerebral, deja el este intepat
in ochi, brutalizat cu apa cu gheata in urechi si i se ia aerul minute in sir""
)estele pro forma de constatare a mortii cerebrale testeaza doar reflexele provenite din trunchiul cerebral ,pupilele,
clipitul sau reflexul oculocefalic-. (ar ce se intampla cu celelalte reflexe, care nu sunt declansate din trunchiul cerebral,
cum ar fi de exemplu cresterea tensiunii2 )ensiunea creste intotdeauna vizibil atunci cand `explantatorii` incep sa
spintece carnea cu fierastraul medical. +cest `reflex` este doar favoritul industriei farmaceutice cand e vorba de
betabloc5ere, de alphabloc5ere, de inhibitorii +C3, diuretice samd, brusc el nu mai conteaza22
#asand la o parte toate celelalte metode `stiintifice` de testare, puteti identifica cel mai usor aceasta constelatie de
frauda mondiala datorita faptului ca unul din testele facute in procedura de diagnosticare a mortii cerebrale este practic
o metoda sigura de a ucide un pacient aflat in coma cerebrala"" 3ste vorba de celebrul si controversatul, de multe ori
fatalul test de apnee. rof. Cicero !alli Coimbra M.(., h.(. +ssociate rofessor, (epartamentul de 7eurologie si
7eurochirurgie al Universitatii .mo aulo, explica extrem de clar cum multi dintre pacientii aflati in coma `ireversibila`
ar fi putut supravietui daca nu ar fi fost supusi la acest test de apnee, singurul care este obligatoriu in toate tarile in care
se lucreaza cu diagnosticul de `moarte cerebrala` si care risca sa -atameze si mai mult creierul. .a fie o coincidenta ca
acest test, cel mai periculos, este singurul obligatoriu peste tot2 Cum poate un medic, care a depus juramantul lui
=ipocrate de + 7U L+C3 ;+U, sa aplice un asemenea test unui pacient cu trauma cerebrala, test care 7U ii este de
folos pacientului, ci este conceput cu singurul scop de a accelera constatarea nou$definitei `morti cerebrale`, pentru a
recolta organele2
+cest test se face prin oprirea ventilatiei mecanice timp de pana la @& minute ca sa se vada daca pacientul poate
respira singur, fara ajutor. ;etineti ca oamenii aflati in `moarte cerebrala` sunt ventilati cu aparate care doar introduc
oxigen in corpul pacientilor, dar acel oxigen circula si este eliminat apoi fara ajutor $ lucru care la o persoana aflata in
moarte clinica nu se intamplaE un mort nu poate fi `ventilat`" +poi, ganditi$va la oamenii care traiesc cu un stimulator
cardiac fara de care inima le$ar ceda" .a$i consideram si pe ei `morti` numai fiindca viata lor depinde de un aparat22
3i bine, starea pacientului intotdeauna se inrautateste dupa acest test de apnee, explica prof. Coimbra.
)estul se face fara stirea apartinatorilor, iar rudele pacientului nu sunt informate aproape niciodata despre ceea ce se
intampla in timpul testului. Ca si la vaccinare, apartinatorii trebuie sa ia o decizie informata de a permite sau nu acest
test de apnee. Medicul care face testul este obligat sa informeze apartinatorii pacientului despre beneficiile si riscurile
acestui test, mai bine zis este obligat sa explice ca nu exista absolut niciun fel de beneficii pentru pacient, ci doar riscuri
care pot fi fatale" (ar aproape niciun medic nu face asta, fiindca atunci nu s$ar mai crea premisa diagnosticarii mortii
cerebrale"
3i bine, daca la acest test se constata ca pacientul $care de multe ori este muribund, dar nu inca mort"$ nu mai respira
singur, acesta este pentru personalul medical un semnal sa nu se opreasca ventilatorul, nu cumva sa le moara `mortul`,
ci sa se continue respiratia artificiala atata timp cat este nevoie, pana cand recipientul, recipientii sunt gata sa primeasca
organele. +bia dupa ce organele sunt excizate, `donatorul` este definitiv mort.
rof. Coimbra a tinut o prelegere in cadrul congresului `.igns of life` in %&&0, in care a explicat ca multi pacienti cu
traume cerebrale, chiar atunci cand sunt intr$o coma profunda, au sanse de a$si reveni si de a$si relua viata normalaE
tesuturile cerebrale pot fi doar in stare de repaos si nu neaparat distruse in urma reducerii fluxului de sange catre creier.
+cest fenomen, cunoscut sub numele de `penumbra ischemica`, nu era cunoscut cand au fost stabilite primele criterii
neurologice pentru diagnosticul de `moarte cerebrala`.
)estul de apnee ,ca treapta esentiala spre diagnosticarea mortii cerebrale""- poate duce la un colaps intracranian
ireversibil al circulatiei sangelui, la emfizeme, la acidoza respiratorie sau chiar la stopuri cardiace, prin care se
anihileaza definitiv orice speranta de imbunatatire neurologica a pacientului `testat`.
rof. Coimbra afirma ca testul de apnee este o procedura medicala complet lipsita de etica si inumana. Cand
apartinatorii unui pacient sunt informati despre brutalitatea si riscurile acestei proceduri, aproape toti isi retrag
permisiunea de recoltare a organelor celor dragi" rof. Coimbra a mai facut urmatoarea remarca* atunci cand un pacient
cu infarct este adus la urgenta, el nu va fi niciodata supus vreunui test pentru a se constata daca a avut stop cardiac, ci
dimpotriva, toata lumea se ocupa intensiv de el si inima lui este ferita de orice fel de factori de stres suplimentar. 1n
contrast, un pacient cu trauma cerebrala este supus la testul de apnee prin care organul deja vatamat ,creierul- trebuie sa
suporte un stres suplimentar, care ii pericliteaza si mai mult viata. (r. Goshio 4atanabe, cardiolog in 7agoCa'Raponia,
este de aceeasi parere, sustinand ca daca un pacient in coma cerebrala nu ar fi supus testului de apnee el ar avea sanse
de pana la H&9 de a$si reveni, in conditiile in care ar primi ingrijirea cuvenita"
rof. Coimbra explica ce se intampla cu tiroida oamenilor cu traume cerebrale. O hipotiroidie apare in corelatie cu
gravitatea traumei cerebrale si duce in mod sigur la moarte pentru pacientii aflati in coma cerebrala, ori tocmai tratarea
acestei hipotiroidii este `neglijata` de indata ce apare posibilitatea diagnosticarii `mortii cerebrale`. Cu alte cuvinte, in
locul unui tratament %ormonal care le*ar putea sal-a -iata, pacientii sunt supusi unui test potential ucigator, testul de
apnee. +cest test este facut exact la acei pacienti care sunt afectati cel mai puternic de hipotiroidie si deci arata reactii
reduse la dioxidul de carbon. 3ste posibil ca ei tocmai de aceea sa nu reactioneze la testul de apnee, deoarece nu mai
dispun de suficienti hormoni tiroidieni si'sau au o circulatie a sangelui mult slabita, deci nu neaparat fiindca centrul
respirator ar fi vatamat ireversibil.
+celasi aspect al recuperarii pacientilor cu traume cerebrale l$a preocupat si pe dr. (avid =ill, un anestezist britanic,
docent la Cambridge, care a declarat*
`<rebuie accentuat mai intai de toate ca se admit urmatoarele lucruri: 1) ca anumite functii sau macar anumite
acti-itati din creier pot continua sa eiste si 2) ca singurul scop in care un pacient este definit mai degraba ca mort
decat ca muribund este acela de a putea etrage de la el organe -itale. 'tilizarea criteriilor diagnostice actuale nu
poate fi interpretata sub nicio forma ca benefica pentru pacientul aflat e-entual pe moarte, ci este doar potential utila
(contrar principiilor %ipocratice2) pentru e-entualul recipient al organelor.`
$rof. Cicero Coimbra#
0rin testele de diagnosticare a mortii cerebrale
ucidem pacientii pentru a -erifica daca sunt morti.


rin dezvoltarea de teste precum tomografia cu emisie de pozitroni sau ;M7$ul, activitatea creierului care ofera
informatii despre, de ex., reactiile la durere, poate fi mai exact documentata decat cu diagnosticarea mortii cerebrale de
pana acum. (iverse studii arata ca pacientii aflati in stare de cunostinta minima , ;inimallA Conscious $tate, MC.-
reactioneaza la atingeri, la chipuri, la voci. +nestezistii britanici au cerut in anul %&&& ca donatorii de organe sa
primeasca anestezie totala, pentru a evita orice fel de durere posibila. -are cada,rele trebuiesc anesteziate00 .i in
!ermania s$au vazut multe cazuri in care multi donatori `morti cerebral` se miscau pe masa de transplant, provocand
niste socuri extreme personalului medical din sala de operatie, motiv pentru care acesti `morti cerebrali` aflati in moarte
nefinalizata primesc de multe ori medicamente relaxante in timp ce sunt spintecati ca sa li se recolteze organele unul
dupa altul.
;evista .piegel a publicat in @00A un articol cu titlul `+ntecamera mortii` in care printre altele gasim urmatorul pasaj*
`Cand echipele de chirurgi vin pentru explantare, anestezistul este deja la capul `mortului`. 1n timp ce chirurgii taie si
desfac corpul donatorului de la barbie pana la zona pubiana si prepara si scot organele unul dupa celalalt, anestezistul
are sarcina de a controla circulatia sangelui, respiratia, temperatura, adica tot ceea ce medicii numesc `functiile vitale`
ale donatorului. +bia cand este fixat si pornit tubul prin care este injectata perfuzia finala in corpul donatorului, vine
momentul cand medicii incep sa faca glume si sa se descarce prin ras de tensiunea acumulata. +tunci nu mai e nevoie
de sustinerea functiilor vitale. +bia atunci se da comanda* Anestezistul se poate retrage.`
Constatarea `mortii cerebrale` ii transforma pe pacienti in `conserve de organe` ,%uman -egetables-. O intreaga ramura
medicala, asa$zisa `conditionare a donatorilor`, se ocupa cu `terapia intensiva` a `mortilor cerebrali` care trebuie tinuti
cu orice pret inca putin `vii` in scopul recoltarii organelor.
1n special utilizarea si prepararea de tesuturi este acum la mare moda. +sa$zisa k)issue 3ngineeringl, cu care se
transforma tesuturile donatorilor in produse high tech, este o ramura in crestere. )ransplanturile obtinute aici de la un
singur donator pot fi impartite la saizeci de persoane si vandute in diverse tari. 1n .U+, unde exista cele mai multe
astfel de firme, se calculeaza valoarea tuturor partilor folosibile de la un donator la ca. %?&.&&& de euro, in conditiile in
care numarul posibilitatilor de utilizare creste si el. +cesta este motivul pentru care de mai multi ani se specifica pe
cardul de donator separat donarea de tesuturi
`(aca decizia despre viata si moartea unui om este facuta doar pe baza activitatii creierului`, argumenteaza neurologul
(etlef #in5e, `atunci ar trebui sa fie tabu orice fel de extragere de tesuturi cerebrale pentru a le transplanta altor
persoane`. .i totusi, deja din @08> neurologii au inceput si cu acest gen de proceduri* un medic mexican a
transplantat'implantat tesut cerebral al unor fetusi avortati in creierul unui pacient cu ar5inson ,/etlef "inKe *
<ransplant de creierF?irn-erpflanzung-. #in5e vede in aceste incercari cel mai clar exemplu pentru faptul ca medicii ar
fi pregatiti sa modifice din nou candva sau chiar sa renunte la definitia de `moarte cerebrala`, cand asta ar corespunde
cu scopurile si `progresele` medicinei de transplantare.
(eja s$au facut multe asemenea transplantari de tesut cerebral la pacientii cu ar5inson. 1n curand, speculeaza
neurologul #in5e, s$ar putea ca transplantarea de tesut cerebral sa devina mai importanta decat transplanturile de inima,
ficat sau rinichi, intrucat exista trei avantaje esentiale*
b3xista o cantitate semnificativa de tesut cerebral disponibil*
fetusii avortati anual in !ermania, de ex., corespund cantitativ
unui camion intreg de tesut cerebral.
b 7u prea exista probleme cu respingerea $ celulele sistemului imunitar
nu strapung bariera hematoencefalica, astfel incat ele nu pot ataca
tesutul strain din creier.
b 7umarul potentialilor recipienti este enorm* bolnavii de +lzheimer,
de ar5inson, epilepsie, scleroza multipla, schizofrenie, paralizii,
sunt doar cateva din bolile pe care medicii vor sa le `trateze` prin
transplantul de tesut cerebral.
1n `moarte cerebrala` $ dar cat de mort2
Ca fiinta unica si irepetabila, omul nu este reprezentat doar prin creierul sau, ci si prin trupul sau, care traieste inca
in proportie de )&V dupa intrarea in Hmoarte cerebralaH W
(0rof. /r. med. "inus 3eisler)
Cand este vorba de moartea unui om, ar trebui mai intai sa raspundem la intrebarea* ce este omul2 Liindca deja de aici
incepe controversa, sustine autorul ;ainer :ec5mann. rintre suporterii ipotezei mortii cerebrale se afla multi
sustinatori ai unei imagini biologic$materialiste despre om, care reduce existenta umana la fenomenele masurabile
`stiintific` si `explica` gandirea sau constiinta umana cu ajutorul proceselor biochimice, respectiv electrice, la nivelul
creierului. Mda, din aceasta perspectiva incheierea activitatii cerebrale ar putea insemna moartea omului. (ar oare asa
sa stea lucrurile in realitate2
(efinitia `mortii cerebrale` este foarte controversata intre neurologi* oare `linia zero` in 33! dovedeste cu adevarat
incheierea oricarei activitati electrice in creierul mare2 +tunci de ce mai poate fi dovedit un rest de activitate cand se
face un 33! nazofaringian ,se introduce un electrod prin nas pana in apropiere de membrana creierului unde este situat
simtul mirosului $ .iec%%irn-2 .i ce semnifica faptul ca si creierul unui `mort cerebral` poate continua sa produca
hormoni2
+ propos de ceea ce ne defineste mai mult ca oameni, va invit sa va ganditi la un paradox* cand inceteaza activitatea
creierului, inima poate continua sa bata. Cand inceteaza activitatea inimii, in mai putin de cateva minute inceteaza si
orice activitate a creierului"
Loto* dapd
+sociatia germana 1nitiative O+O ,=nformare critica despre donarea de organe- a formulat urmatoarele idei cu
privire la procedura dubioasa a declararii mortii cerebrale.
.tiati ca...2
0ierderea completa a functiilor cerebrale * Hmoartea cerebralaH * nu se poate constata cu certitudine. 1iata si
moartea nu pot coeista intr*un om. 0oate un om sa fie HmortH si in acelasi timp sa aiba organe -itale de
donatII
;oartea cerebralaX este o definitie strict legala si fara baze stiintifice, creata doar pentru a putea etrage
oamenilor organe -itale fara pedeapsa legii.
,amenii aflati in Hmoarte cerebralaH trebuiesc %raniti, ingri@iti, supra-eg%eati si testati pentru
compatibilitatea cu primitorii de organe. "a ne-oie sunt resuscitati.
=n perspecti-a etragerii de organe, oamenii aflati conform definitiei in moarte cerebrala primesc intra-enos
medicamente pentru imbunatatirea circulatiei si a acti-itatii inimii, precum si antibiotice sau %eparina (care
poate duce la %emoragii cerebrale2). 5i sunt HconditionatiH, adica tinuti in -iata prin toate mi@loacele,
deoarece e -orba de prele-area de organe -itale.
,amenii definiti ca fiind in Hmoarte cerebralaH sunt calzi, iar digestia, metabolismul si respiratia celulara
functioneaza. /e obicei sunt subfebrili, dar ocazional pot dez-olta si febra. <ensiunea nu este constanta, ci
creste mai ales in timpul prele-arii organelor.
"a oamenii aflati in Hmoarte cerebralaH au loc in continuare %ematopoeza, di-iziunea celulara si c%iar
-indecarea ranilor.
$istemul renal este intact, se filtreaza in continuare sangele, iar urina se formeaza si se elimina. $unt produsi
in continuare %ormoni, c%iar si cei produsi in creier, a caror prezenta poate fi do-edita in fluul sanguin.
=n Hmoartea cerebralaH sunt detectabile 1& reflee la barbati si 14 reflee la femei. Barbatii aflati in Hmoarte
cerebralaH pot a-ea inca erectii.
Cei aflati in moarte cerebrala pot reactiona la stimuli eterni. /e asemenea, uneori apar miscari ale
membrelor superioare si inferioare.
Conform ;inisterului $anatatii din .omania, Yprotocolul de mentinere a potentialului donator are ca
deziderat: mentinerea in parametri optimi a functiilor organelor ce urmeaza a fi transplantate, implicit a
cordului, in acest scop fiind necesara mentinerea %omeostaziei generale.Z
Cel mai impresionant este faptul ca femeile aflate in "moarte cerebrala" in unele ca#uri pot aduce pe lume
un copil sanatos. Cea mai lunga perioada de sarcina cunoscuta pana acum a unei femei aflate in moarte
cerebrala a durat 1+& zileL ea a dat nastere prin cezariana unui baietel, care ulterior s*a dez-oltat normal.
`As dead as necessarA, as ali-e as possibleH
$ rof. Lranco ;est $
oate ca unii dintre voi nu vor dori sa creada realitatea sinistra pe care v$o prezint eu aici despre recoltarea de organe
si veti spune `3i, ce ma mai intereseaza ce se intampla cu mine, daca sunt mort si nu mai simt nimic"` $ ei, dar sunteti
siguri ca nu veti mai simti nimic2 Chiar cand se face 33! ,electroencefalograma- si aceasta arata un traseu plat in toate
derivatiile, nu avem nicio dovada ca organismul nostru nu ar mai simti nimic sau constiinta noastra, spiritul nostru ar fi
disparut... :anuim, dar nu putem fi siguri. (e ce2 entru ca stiinta nu poate dovedi sau masura starea de constiinta si
deci nu poate stabili cand spiritul nostru moare sau paraseste trupul. 7u stiu altii cum sunt, dar eu personal nu vreau ca
dreptul meu la viata sa fie anulat pe baza lipsei unor unde cerebrale.
Cat sunt de castigati recipientii de organe2
.copul nu scuza intotdeauna mijloacele"
1n primul rand, trebuie sa stiti ca datorita tulburarilor psihice si sufletesti grave cauzate de aceasta constelatie `donator$
recipient`, a aparut prompt si o ramura a psihiatriei ,O), ,rgan <ransplantation 0sAc%iatrA- care se ocupa cu
persoanele aflate pe lista de recipienti de organe, dar si cu persoanele care au primit un organ"
entru multi oameni nu este deloc simplu sa traiasca cu un organ strain. Unii au o relatie ciudata cu organul, ii dau un
nume si vorbesc cu el, altii pur si simplu nu$l pot accepta ca pe ceva care face parte din ei. oate ca exista motive
intemeiate pentru asta. Unii se lupta permanent cu remuscarile de a fi participat la moartea altor oameni. Multi isi
doresc sa stie al cui organ l$au primit, ziua in care ei l$au primit fiind ziua mortii altcuivaE acest lucru ii chinuie ,asa cum
este si normal, omenesc-. 1n acelasi timp, ei si familiile lor sunt ,trebuie sa fie"- recunoscatori donatorului" 3xista
nenumarate relatari ale oamenilor care au primit organe si a caror personalitate s$a modificat dupa transplantare, unii au
capatat de pilda alte gusturi la mancare, altii aveau cosmaruri permanente sau halucinatii, altii intrau in depresii
prelungite cu dorinta de moarte, majoritatea spuneau ca nu reuseau sa integreze organul strain in corpul lor... (e
asemenea, cei mai multi recipienti de organe nu mai pot duce o viata normala dupa transplantare, de aceea nu rareori
intalnim oameni care au fost `transplantati` de mai multe ori"
Cam pe aici vin unii cu obiectii de genul `ai, saracii oameni, daca nu primesc organe noi vor muri"` )ot ce se poate.
Un lucru insa sa va fie clar $ din cauza transplantarii un om moare intotdeauna: donatorul sau recipientul" .tiu ca suna
dur, dar asta e viata... Mi se pare ingrozitor de manipulativ ,si e o strategie""- sa se faca afirmatii de genul `+nual mor
@A.&&& de oameni din cauza ca nu sunt suficiente organe de transplantat`"" 3ste o minciuna sfruntata. +cei oameni mor
(17 C+U<+ unei boli care le distruge un organ sau uneori chiar din cauza `tratamentelor` alopate care la randul lor
distrug consecvent organele" 7imeni nu moare din cauza ca nu i se transplanteaza un organ" .e incearca aici aceeasi
strategie di-ide et impera aplicata si la vaccinare ,cu imunitatea turmei-, in ideea ca oamenii se vor sfasia intre ei intr$o
controversa eterna, fiecare cu interesele si cu adevarul lui, iar in timpul asta afacerea miliardelor castigate cu donarea de
organe merge mai departe, in lipsa unei dezbateri publice informate.
7u mai vorbim ca foarte multi recipienti mor din cauza complicatiilor aparute in urma transplantului, asta se uita f.
repede. osibilele complicatii incep cu respingerea organului de catre organismul recipientului, efectele secundare ale
terapiei, infectii, sangerari, insuficienta organului sau tumori canceroase aparute in special dupa `tratamentul` intensiv
cu imunosupresive.
)rebuie mentionat aici si faptul ca un transplant nu inseamna vindecare"" Cand un organ nu mai functioneaza cum ar
trebui, acest lucru are o cauza profunda, care de multe ori are un sens biologic. 1nlocuirea organului nu va rezolva
cauza, ci doar va oferi cel mult o bucatica in plus de viata, in niste conditii calitative indoielnice.
Un pacient care a primit un organ nou ,de ex. ficat- va plati anual pentru medicamente o suma de ca. @?&.&&& de euro"
(upa ? ani de la transplantare, statistica ne spune ca mai functioneaza doar >@9 din rinichi, H>9 din pancreasuri, >&9
din inimi, ?&9 din ficati si ??9 din plamani. (ar ce se intampla dupa ? ani si cu restul de B09, >B9, B&9, ?&9
resp.A?92 O parte din acestia sunt din nou pe listele de asteptare pentru un al doilea organ, iar unii au decedat.
.tatisticile nu ofera nicio informatie despre ei.
(r. R. #oibner* I=n realitate, transplantarea de organe nu mai reprezinta o senzatie in medicina si multi oameni au
reusit astfel sa supra-ietuiasca. 0e de alta parte, succesele reale in ce pri-este durata -ietii castigate astfel si mai ales
calitatea acestei -ieti sunt prezentate public intr*un mod mult prea optimist. Asteptarile fata de fezabilitatea te%nica a
-ietii sunt prea mari. $e -orbeste de H-indecareH prin transplantare de organe, care de fapt nu este niciodata -indecare,
ci doar o supra-ietuire in conditii reduse de sanatate si in dependenta de medicamente.
1n dubio pro vita
Un alt aspect care nu e deloc de neglijat* 1ntre anii %&&&$%&&?, dr. :eutschmann ,pe atunci directorul unei echipe de
transplant- a analizat si studiat %%A de protocoale de moarte cerebrala semnate de doctori. #a >& de cazuri ,deci o
treime""-, protocoalele erau gresite sau incomplete.
Medicii trebuie sa raporteze posibilii donatori de organe ,deci inca de aici se incalca legea confidentialitatii datelor
medicale222-. ;aportarea se face fara instiintarea si permisiunea apartinatorilor. 1n %&@%, in !ermania au fost raportati de
catre sectiile de urgenta %?0A de potentiali morti cerebrali ,deci retineti, potentiali, adica nici nu se diagnosticase
moartea cerebrala, dar ei erau deja raportati"""-, la care au fost chemati coordonatorii de transplant ,`agentii autorizati`
sau `contabilii mortii cerebrale`-, iar `moartea cerebrala` a putut fi diagnosticata doar la @?8A ,H@9-, dintre care @&AH
au fost transformati in donatori de organe ,HH9 din cei cu eticheta de `moarte cerebrala` si A&9 din numarul total"-.
1n alta ordine de idei, se cunosc deja mii si mii de cazuri cand oameni diagnosticati cu moarte cerebrala si$au revenit
dupa ce au fost ingrijiti corespunzator si traiesc in continuare, bine sanatosi.
(eci cum poate o metoda de diagnosticare sa fie `sigura` cand `mortii cerebrali` se trezesc22 #a fel cum si
vaccinarea ne `protejeaza` fiindca ne spune propaganda medicala asta22
.i ce efecte subtile are simpla existenta a acestui diagnostic de `moarte cerebrala` asupra atitudinii medicilor, asupra
modului cum este privit si ingrijit un pacient, asupra implicarii cu care personalul medical ar trebui sa lupte pentru
supravietuirea unui pacient2
Cine are dreptul sa decida momentul cand masurile de terapie se transforma din `centrate pe pacient` in `centrate pe
primitorul de organe`22 Ce$o fi in sufletul asistentelor medicale de la terapie intensiva cand se ocupa cu daruire de un
pacient, pana cand este exprimata suspiciunea de `moarte cerebrala`2 O sora medicala relateaza* `(e pe o clipa pe alta
se schimba nu numai statutul `obiectiv` al pacientului din grav ranit in mort cerebral, `cadavru viu`, ci se schimba si
dispozitiile cu privire la ingrijirea lui* in locul masurilor care sa$l ajute pe pacient, se aplica alte masuri, menite sa
pastreze cu orice pret functiile vitale ale organelor, in scopul prelevarii acestora. +ceasta asa$numita `conditionare` a
donatorului ii arunca pe asistentii medicali intr$o situatie emotionala greu de suportat.` Oare se gandeste cineva si la
problemele sufletesti pe care le creeaza industria de transplantare personalului medical implicat2
7imeni nu poate sa spuna cu certitudine daca pacientul'muribundul nu simte aceasta schimbare in `tratamentul`
primit. Comunicarea intre oameni nu are loc doar prin limbaj, ci si mai ales prin sentimente, prin vibratii si prin energia
cardiaca ,prea putin studiata"-. 1n plus, pacientul nu arata a `mort`, sangele ii circula, e cald, respira si nu se deosebeste
practic cu nimic de pacientii care sunt ingrijiti ca sa se insanatoseasca. .i pentru apartinatorii pacientilor imaginea vie a
celor dragi se contrazice flagrant cu orice diagnostic de moarte.
(aca aveti incredere atat de mare $ca si la vaccinare$ in opiniile `expertilor` si in integritatea personalului medical ,si
numai daca aveti nervi de otel-, va recomand sa urmariti prezentarea psihologului german ;oberto ;otondo ,care a fost
ani de zile asistent medical"-, unde incepand cu minutul ?*&& puteti urmari pe viu cum incepe testarea unui pacient in
,ederea diagnosticului de moarte cerebrala.

<ach (unlop de exemplu este un tanar care a avut norocul sa aiba un var care era asistent medical de terapie
intensiva si care nu s$a multumit cu diagnosticul de `moarte cerebrala` primit de la medicii care deja se pregateau sa
recolteze organele, ci si$a scos briceagul si l$a zgariat pe talpa pe <ach, astfel obtinand o reactie care i$a dovedit ca <ach
era inca in viata"" <ach si$a revenit si traieste si acum bine mersi. +h, iar la interviu a povestit cum ii auzise pe medici
diagnosticandu$l cu moartea cerebrala""
+spectele etice, morale si conceptia personala despre viata
1n contextul donarii de organe, este foarte interesanta conceptia fiecaruia dintre noi despre viata. ;eactia personala la
acest subiect poate fi un barometru care ne arata cum gandim cu adevarat despre viata, despre oameni, despre noi insine
in final. Ca atare, daca suntem o5 cu perspectiva dictata de industria transplantului, cum ca viata noastra ar depinde
exclusiv de functiile cerebrale, atunci intr$adevar viata ia sfarsit prin disparitia functiilor cerebrale masurabile tehnic,
asa$zisa moarte cerebrala. (upa motto$ul kscos stecherul din priza F stins televizorull se poate atunci utiliza restul
kmasinarieil fara remuscari.
Mult mai dificil este sa sustinem asa ceva daca noi consideram corpul nostru ca un cadou, ca un templu divin, sau daca
mergem si mai departe si avem convingerea ca exista o viata inainte de nastere si o viata dupa moarte, iar corpul este de
fapt un instrument al sufletului, construit de suflet in mod individual in viata de dinainte de conceptie, cum descrie de
ex. pedagogul %udolf Steiner in prelegerile lui despre 5arma. 1n acest punct ne$am putea intreba, in functie de
convingerile personale si de nivelul de evolutie spirituala la care am ajuns, oare cum traieste spiritul donatorului
donarea de organe si ce fel de legatura va uni destinul donatorului cu al recipientului ,stiut fiind din statistici ca apro.
$%& din donatori nu au luat ei insisi decizia de a*si dona organele22-.
(aca punem sub semnul intrebarii conceptul de moarte cerebrala, singura consecinta logica este punerea sub semnul
intrebarii a intregii industrii a transplantului. Urmatorul exemplu este menit sa ne demonstreze cat de indreptatite sunt
aceste semne de intrebare*
;enumitul neurochirurg si docent la =arvard dr. 'ben "lexander a avut ocazia sa se convinga pe propria piele ca
starea de constienta nu este neaparat legata de creier. Cu cuvintele lui* `Am patruns in lumea constiintei care eista
dincolo de limitele creierului fizic`. 7eurochirurgul s$a imbolnavit in %&&8 si a intrat in coma, pierzandu$si functiile
cerebrale care controleaza gandurile si emotiile. (upa > zile de coma, cand medicii il abandonasera si discutau despre
debransarea aparatelor , neurochirurgul s$a trezit brusc, si$a revenit si si$a reluat viata normala. 1n cartea `roof of
heaven`, el relateaza trairile fascinante pe care le$a avut in experienta lui si cum acestea i$au schimbat cu totul
perspectiva asupra vietii si mortii. 1ntrucat dr. +lexander este o capacitate in domeniul lui, e de sperat ca si colegii lui
vor citi cartea si mai ales sa speram ca acest consens actual despre asa$zisa `moarte cerebrala` va fi repus intr$o
dezbatere oficiala. (r. +lexander a constatat din proprie experienta ca viata nu se sfarseste cu moartea clinica si ca
exista o stare de constienta care nu e legata de creier. Cititi cartea, nu veti regreta"
relevarea de organe
entru a putea lua o hotarare responsabila pro sau contra donarii de organe, trebuie sa cunoastem in detaliu procedura
unei prelevari de organe, nu sa citim o brosura colorata si sa ne agatam de iluziile vandute de mafia medicala. e
undeva e o situatie asemanatoare cu propaganda agresiva pentru vaccinare, asezonata cu mustrarile de constiinta care ti
se impun daca nu vrei sa$ti injectezi copilul cu substante neurotoxice ca sa nu periclitezi `imunitatea de turma`. #a
donarea de organe se insinueaza ca nu esti generos, nu esti un bun membru al societatii, esti asocial etc. daca nu
semnezi pentru a fi spintecat si ciopartit de viu" (ar daca e ceva bun si nobil, de ce se manipuleaza, prezentand
publicului larg doar o singura fateta a problematicii22
Loto +ilmes, 4olfgang
auline 4. Chen, chirurg care lucreaza in industria transplantarii si pare convinsa de diagnosticul de moarte
cerebrala ,""-, isi descrie sentimentele astfel*
`=n ciuda a tot ceea ce stiu despre moartea cerebrala, tot mai am momente de nesiguranta. /e multe ori, cand tai cu
scalpelul pielea calda si moale a unui donator si -ad rosul debordant de sange bine oigenat, -ec%ile indoieli ale
mamei mele se si furiseaza in creierul meu. ;*am surprins gandindu*ma la -ietile donatorilor si le*am intrebat pe
asistentele care au stat de -orba cu familiile acestora ce impresie si*au facut. =n timp ce dau la o parte intestinele care
inca se contracta si trec din greseala cu mana peste ce a mai ramas din digestia lor, nu ma pot impiedica sa ma intreb
oare ce au mancat ultima oara si daca atunci, la acea masa, au a-ut -reo premonitie despre ceea ce li se -a intampla.
=n timp ce pri-esc ultimele picaturi de energie frenetica a inimilor lor cum se disipeaza in nefiinta, simt un regret ca eu
sunt singurul martor la sosirea tacerii eterne si ca membrii familiei s*au despartit de cei dragi cu sunetul inimii batand
in monitor. 7u numai o data, in timp ce recoltam organe, am a-ut indoieli. /ar nu asa cum se temea mama, din cauza
ca donatorii nu erau suficient de mortiL ce simteam era regretul ca trebuia sa*i tin in -iata in acest fel.`
Medicul si parlamentarul german (r. 4olfgang 4odarg a facut o cerere de a participa la o sedinta de recoltare de
organe si a fost refuzat cu explicatia ca `scena` arata ca un camp de batalie si nu poate fi suportata de niciun spectator.
1n timpul explantarii, se ajunge la pierdere totala de sange, in timp ce pe podea se intind prosoape si presuri pentru ca
medicii `recoltatori` sa nu stea in amestecul de apa si sange care se aduna pe jos. Cand se recolteaza si tesuturi si oasele
mari, restul de cadavru trebuie apoi sa fie mai intai `stabilizat` pentru imbalsamare ,de ex. cu cozi de matura-, impaiat
si cusut. Ochii scosi sunt lipiti cu pansamente sau inlocuiti cu ochi de sticla.
.tiati ca...2
0rele-area de organe se face de regula noaptea, dupa ce asistentele il aduc pe XdonatorulX -entilat din sala
de terapie intensi-a in blocul operator.
/onatorulX este pozitionat pe masa de operatie. Acest lucru poate pro-oca miscari ale corpului
HdonatoruluiH care pot nelinisti personalul medical prezent. /e asemenea, pot aparea caderi de tensiune la
XdonatorX care sa XnecesiteX pre-enirea mortii cardiace, cu alte cu-inte resuscitarea XmortuluiX.
/onatorul este legat de maini si de picioare, pentru a se e-ita miscarileL la un mort nu este ne-oie de
asemenea masuriL de asemenea, este dezinfectat si acoperit cu pansamente sterile.
/onatorului i se administreaza medicamente relaante si adesea cu efect anesteziant, care contin analgezice.
;ulti anestezisti renunta insa, la sfatul anumitor organizatii medicale, la utilizarea anesteziilor si
analgezicelor. 0roblema Asociatiei ;edicilor este ca aplicarea procedurilor de anestezie confirma faptul ca la
persoanele aflate in Hmoarte cerebralaH este -orba de fapt de oamenii inca -ii. Cu alte cu-inte, se ia in calcul
cu buna stiinta probabilitatea ca HdonatoriiH sa simta durerea in timpul prele-arii organelor.
"a o prele-are multi-iscerala, care poate dura mai multe ore, HdonatorulH bransat la aparatul de -entilatie
este HprelucratH de di-erse ec%ipe coordonatoare de transplant, alcatuite din pana la 2+ de medici.
=n timpul prele-arii de organe, medicii anestezisti sunt obligati sa mentina functiile -itale ale donatorului pana
cand ultimul organ a fost inlaturat. /aca e ne-oie, trebuie sa administreze medicamente, lic%ide, in unele
cazuri c%iar sange proaspat sau plasma pentru a asigura ec%ilibrul metabolic al donatorului.
0acientii aflati in Xmoarte cerebralaX raman conectati la aparatele de -entilatie si la monitoare pana la
inducerea stopului cardiac.
Loto* ;euters
(espre anestezierea mortilor cerebrali
1n contextul donarii de organe s$a intamplat tot mai des sa se observe asa$zisele `reflexe spinale`, adica miscari
spontane ale mortilor cerebrali, care evident deranjeaza procedura de recoltare a organelor acelor persoane. +sa s$a
inceput cu anestezierea `mortilor` sau cu administrarea unor medicamente care sa duca la relaxarea completa a
muschilor"
1ntrucat un pacient nu are voie sa mai aiba nicio urma de medicament in sange, (.O , Asociatia 3ermana pentru
transplantare- recomanda `pentru evitarea reactiilor autonome administrarea de substante relaxante ,de ex.
0ancuronium &,@?$&,%&mg'5g'greutate corporala-. Cresterea indusa vegetativ a tensiunii si a frecventei cardiace poate fi
evitata prin administrarea, de ex., de TentanAl &,@$&,Bmg'5g'greutate corporala`. Ce este cresterea indusa a tensiunii si
ce este LentanCl$ul2 O crestere indusa vegetativ a tensiunii apare cand `ne sare inima in gat`, cand incepem brusc sa
transpiram, cand tragem o spaima sora cu moartea, atunci se vede reactia sistemului nervos vegetativ. Cresterea
tensiunii vine de la productia accelerata de adrenalina. +drenalina apare in situatii de frica, durere sau stres ingrozitor.
LentanCl$ul nu este un simplu medicament, este un opiat si un anestezic de vreo @%& de ori mai puternic decat opiumul""
+ici este momentul in care trebuie sa ne intrebam* (3 C3 oare se considera ca `mortul` ar putea trece prin asemenea
stari de frica, durere sau stres ingrozitor incat sa aiba nevoie de asemenea anestezice22
6a las sa judecati cu propriul vostru discernamant.
+lte detalii despre donarea de organe
Cetatenii primesc informatii distorsionate, cu toate ca ;inisterul $anatatii si alte organisme competente sunt
responsabile cu elucidarea Xactului de transplantareX. $untem practic dezinformati atunci cand semnam:
H$unt de acord cu inscrierea mea ca donator -oluntar post*mortemWH din moment ce organele sunt etrase
dintr*un corp cu metabolism acti-, deci -iu22
HCand informam societatea despre prele-area de organe, nu mai obtinem organeH. ,rof. ichlmair-
'repturile individuale si de confidentialitate a datelor pacientilor sunt anulate( medicii sunt obligati sa
anunte la cel mai apropiat centru de transplantare orice potential donator de organe. Aceasta informare se
face fara instiintarea si acordul apartinatorilor. /e asemenea, tot mai multe spitale au coordonatori de
transplant proprii.
0otentialii donatori sunt tipizati de@a inainte de constatarea mortii cerebrale. 5i primesc uneori pre-enti- si
antibiotice, in interesul primitorilor de organe.
/in 1++ de pacienti susceptibili de a de-eni donatori, )4 nu detin card de donator si nu si*au dat personal
niciodata consimtamantul pentru a li se recolta organele.
)ctivitatea echipelor mobile de diagnosticare a mortii cerebrale, care sunt trimise de centrele de transplant
in *clinicile donatoare*, incalca legea transplantului. Aceasta lege stabileste ca moartea cerebrala
ire-ersibila trebuie confirmata de doi anestezisti reanimatori, cu eperienta in terapie intensi-a, sau de un
anestezist reanimator si un neurolog sau un neuroc%irurg. =ndependenta insa nu este garantata atunci cand cel
care pune diagnosticul -ine de la centrul de transplant. "egea stabileste clar separarea stricta intre
confirmarea mortii cerebrale si prele-area de organe.
Anestezistii reanimatori sunt obligati sa confirme moartea cerebrala G in scopul prele-arii de organe G de
doua ori la inter-al de 12 ore. /urata de asteptare se poate reduce insa la zero prin analize suplimentare cu
di-erse aparate. 5ista de asemenea multe diagnostice eronate.
+e e,ercita presiune financiara asupra clinicilor si asupra medicilor din spitale, pentru a participa la
prele-area de organe. ;edicii si spitalele obtin in prezent recompense financiare de la asigurarile medicale si
sub-entii publice.
;edicii din spitale implicati in diagnosticarea mortii cerebrale si in prele-area de organe obtin sume fie de
decontare.
Clinicile de donare primesc diferite sume fie. =n 3ermania[, de e. pentru scoaterea unui organ se platesc
2.+)+ euro, la multi*prele-are 3.3&+ euro, la intreruperea in timpul prele-arii 2.+)+ euro. =n Croatia multi*
prele-area se plateste cu &.+++ de euro, in $pania cu #.+++ de euro.
H0latileH efectuate ulterior de primitorii de organe se ridica la ni-elul sutelor de mii de euro, iar costurile
tratamentelor cu imunosupresi-e pt. impiedicarea respingerii organelor transplantate aduc industriei
farmaceutice castiguri de miliarde in fiecare an2
b .ursa* Conventia pentru prevederile de decontare in conformitate cu n @@ din #egea )ransplantului din &@.&B.%&&A
,`Compensarea fata de spitale in cazul donarii post$mortem`-
+partinatorii
+tiati ca J si apartinatorii sunt -ictimeI
luati prin surprindere
in stare de soc
neinformati
presati de timp
manipulati de medici
1n conditiile de mai sus, multi apartinatori se declara de acord sa doneze organele celor dragi, semnand pe textul
declaratiei* `(eclar ca inteleg gestul meu ca fiind un act profund umanitar`" )otusi, cand incep sa$i bantuie cosmarurile,
ei constientizeaza ca speranta lor ca din ceva rau a iesit ceva bun nu s$a implinit, pentru ca nu are cum sa se
implineasca.
Urmarea este de multe ori o trauma enorma*
* remuscari ca l*au lasat singur pe cel drag in ultimele clipe de -iataL
* groa#a, dupa ce s*au informat mai eact asupra procesului de recoltare a organelorL
$ furia pentru ca * intr*o clipa de mare restriste personala * li se impune practic asumarea raspunderii pentru moartea
cui-a.
<oate acestea sunt trecute sub tacere pentru public.
1n .U+, de exemplu, un ordin federal emis in @008 le interzice medicilor, asistentelor, preotilor din spitale si altor
lucratori din domeniul sanitar sa vorbeasca cu familia unui potential donator fara obtinerea in prealabil a aprobarii din
partea sistemului regional de prelevare de organe" (aca exista potential pentru transplant, un `solicitant desemnat`, cu
pregatire speciala, viziteaza mai intai familia pacientului, inclusiv familiile care se opun categoric donarii de organe.
(aca cineva din spital vorbeste mai intai cu familia pacientului, spitalul isi risca acreditarea si posibil finantarile
federale. (e ce2 (r. aul :Crne explica* `0entru ca Hsolicitantul specialH are pregatire in marKetingul transplantarii,
stie sa H-andaH conceptul de donare de organe, folosind anumite epresii cu greutate emotionala, cum ar fi Hsa oferi
darul -ietiiH, Hinima omului pe care*l iubiti -a bate in altcine-aH si alte asemenea platitudini, toate lipsite de o
semnificatie autentica. 7u uitati ca industria de transplant si donare este o afacere de multe miliarde de dolari. `
Cu alte cuvinte, haideti semnati aici ca doriti sa nu mai bata inima in corpul omului pe care$l iubiti, care devine astfel un
asa$zis `donator$cadavru cu inima batanda` ,`%eart beating cada-er donorH-, lasati$ne sa$i scoatem inima cand inca
bate si s$o transplantam la altcineva, care ne plateste noua niste sute de mii de dolari pentru acest `dar al vietii`...
Oare un om diagnosticat cu moarte cerebrala este doar un mort al carui organism simuleaza viata2 .au este un om viu
care a intrat in procesul mortii, dar a carui viata inca nu s$a sfarsit si de aceea trebuie respectata2
+lte detalii relevante despre prelevarea organelor
Cand este incizat corpul donatorului de la gat pana la simfiza pubiana, apar cresteri de tensiune, de frec-enta
cardiaca si de adrenalina. /e asemenea, pot aparea inrosiri ale pielii si semne de transpiratie. "a operatii
HnormaleH, asemenea semne sunt considerate reactii la durere, dar nu si la pacientii Hmorti cerebralH.
<oracele se desc%ide cu un fierastrau special, iar apoi se desface peretele abdominal si se fieaza.
,rganele sunt HeliberateH in timp ce inima continua sa bata, apoi sunt pregatite pentru recoltare.
Conser-area organelor este f. importanta. =n acest scop, ele sunt HclatiteH cu un lic%id racit (solutie de perfuzie
4\C). 0entru aceasta, medicii monteaza catetere speciale, tuburi micute si subtiri.
Cand in corpul inca -iu patrunde lic%idul rece care urmeaza sa elimine sangele, uneori cresc tensiunea sau
frec-enta cardiaca sau se obser-a spasme.
Concomitent, asistentii tin lobii peretelui abdominal desc%isi pentru ca operatorii sa toarne rapid cani intregi
de apa cu g%eata pentru racirea organelor si apoi sa aspire apa respecti-a. $angele trebuie de asemenea
aspirat cat se poate de complet la aceasta procedura.
Abia prin recoltarea organelor, la pacientul aflat in Hmoarte cerebralaH se instaleaza decesul.
5c%ipele de prele-atori recolteaza unul cate unul toate organele, -erificand calitatea acestora pe mesele de
preparare, dupa care parasesc sala de operatie cu recipientul frigorific in care se afla organele respecti-e.
Adesea, in final raman doar asistentii in sala de operatie, cu sarcina de a umple cu -ata sau cu tifon cada-rul
macelarit si de a coase la loc taieturile imense.
, moarte pasnica si decenta alaturi de apartinatori sau prieteni nu este posibila in cazul recoltarii de organe.
Cine isi da acordul pt. donare de organe trebuie sa stie ca -a muri in atmosfera sterila a unei sali de operatii,
printre medici si asistenti, cu anestezie sau fara (si nimeni nu stie pana in ziua de azi ce simte donatorul cand i
se recolteaza organele2).
0utem oare sa inlocuim asa usor imaginea omului ca Htrup, suflet si spiritH cu modelul mecanicist al medicinei
de transplantareI Constiinta omului, subconstientul nu pot fi masurate stiintific, de aceea nu se poate cunoaste
clipa cand sufletul paraseste trupul2
Asociatia 0rofesionala a Cadrelor $anitare din 3ermania:
"'emnitatea omului si respectul fata de moarte
trec pe planul al doilea in fata intereselor
transplanturilor medicale si a intereselor economice."
(.oberto .otondo, brosura H/onarea de organeH, 2++2)

entru credinciosi
ozitia :O; in aceasta controversa este de o ambivalenta care ma face sa vomit"
:O; este in principiu de acord cu ciopartirea celor care se afla in nou definita `moarte`, dar... `;oartea, ca
despartire a sufletului de trup, nu @ustifica ideea considerarii trupului ca un obiect, care sa poata fi folosit dupa bunul
plac al unor terte persoane.` 4)L22222
.au* ^transplantul_ `sa respecte -iata si c%iar moartea persoanei umane` $ pai CUM, cand persoana nu este moarta
nici dupa criterii biologice si nici dupa criterii bisericesti222222
+poi se mai precizeaza* `;oartea, in calitate de separare a sufletului de trup, ramane o taina. 7imeni nu -a putea
spune cu precizie ca separarea aceasta coincide cu moartea cerebralaL poate sa coincida, poate sa preceada sau poate
sa urmeze mortii cerebrale.` $ se poate mai ambivalent decat atat2
(aar mai tarziu avem... `Biserica binecu-inteaza orice practica medicala in -ederea reducerii suferintei din lume, prin
urmare si transplantul efectuat cu respect fata de primitor si de donator, -iu sau mort. <rupul omenesc neinsufletit
trebuie sa aiba parte de tot respectul nostru.` $ din nou labareala si abureala fara niciun fel de substanta"
1n schimb papa 1oan $aul al 11?lea a declarat intr$o scrisoare din februarie %&&? adresata +cademiei .tiintifice apale*
`5ista confirmari medicale si stiintifice coplesitoare pentru faptul ca inc%eierea totala si ire-ersibila a oricarei
acti-itati a creierului nu repre#inta o dovada a mortii. /isparitia totala a oricarei acti-itati cerebrale este imposibil de
constatat. Ireversibilitatea este o progno#a si nu un fapt constatabil medical. =n ziua de astazi, multi pacienti care cu
ani in urma ar fi fost considerati cazuri fara speranta pot fi tratati cu succes. `
`'n diagnostic al mortii pus eclusi- pe baza criteriilor neurologice este teorie, nu este un fapt stiintific. -icio lege nu
ar trebui sa incerce sa legali#e#e un act care este prin el insusi o faradelege.`
`.epet: o pre-edere legala care aduce pre@udicii dreptului natural la -iata al unui om ne-ino-at este nedreapta si ca
atare nu poate a-ea nicio -aloare de lege. /e aceea apelez din nou cu toata puterea la toti politicienii, sa nu emita legi
care sa ameninte din radacina -iata cetatenilor prin ignorarea demnitatii persoanei.`
`A pune capat unei -ieti ne-ino-ate in incercarea de a sal-a alta -iata, cum se intampla in cazul transplantarii de
organe -itale, nu atenueaza cu nimic faradelegea prin care i se ia -iata unui om ne-ino-at. -u se poate face un rau
pentru ca din el sa iasa ceva bun.`
)uristul ca depozit de piese de schimb
+veti mare grija, ;omania se afla pe primele locuri la numarul de `donatori` de organe ,benevoli sau nu"-.
Un alt aspect pe care sigur nu$l cunoasteti este ca in fiecare tara se aplica alte criterii pe baza carora puteti fi definiti ca
morti. 1ar daca ,a prinde Nmoartea cerebralaN in ,acanta intr?o tara straina, se aplica criteriile ,alabile in acea
tara ,cu exceptia cazului cand aveti la voi o declaratie internationala, semnata la notar, ca va opuneti @&&9 donarii de
organe-.
1n 2ulgaria, de exemplu, se merge in mod agresiv pe ideea de consimtamant implicit, deci daca se apuca baietii sa va
lipeasca eticheta cu moartea cerebrala si nu aveti declaratie oficiala si nu sunteti inregistrati in registrul oficial impotriva
donarii de organe, riscati sa deveniti automat donatori de organe, chiar daca apartinatorii vostri se opun, deoarece este
mare nevoie de organe"""
(in literatura gasita de mine, reiese ca in @00& (anemarca era singura tara din 3uropa al carei Consiliu de 3tica nu a
acceptat moartea cerebrala ca si criteriu al mortii. 7u am gasit date mai noi.
1ata un tabel despre cum se efectueaza testele pentru constatarea mortii cerebrale in diverse tari din 3uropa, ca sa
vedeti cam care sunt criteriile `stiintifice` de obtinere a pasaportului spre moarte.
Ministerul .ocial si al .anatatii din Spania are un asa$numit `!hid practic pentru procesul donarii de organe` ,3ood
0ractice 3uidelines in t%e process of organ donation-. +m sa va comentez cateva pasaje si va las sa judecati singuri
despre ce este vorba.
`Moderatorii ^in discutiile cu apartinatorii muribunzilor_ trebuie sa procedeze in mod deschis fata de orice rezultat al
discutiilor si sa faca eforturi pentru a obtine intotdeauna permisiunea de donare de organe ^asta e de@a un parado
care arata ade-aratele intentii2_. Loarte importanta este crearea unei relatii profesionale, de sustinere, pentru ca
apartinatorii sa poata castiga increderea necesara pentru acceptarea unei donari de organe ^lupul in piele de oaie2_.
+stfel, moderatorul trebuie sa cunoasca si sa utilizeze strategiile de comunicare necesare ^deci manipulare
profesionista2_. (iscutia cu apartinatorii este structurata si decurge in mai multe faze* deschiderea discutiei,
comunicarea mortii, rugamintea de a dona organe si incheierea discutiei. +ceasta ordine trebuie intotdeauna respectata,
este extrem de important ca apartinatorii sa inteleaga mai inainte de orice ca persoana draga este moarta, inainte
de a fi exprimata rugamintea de a dona organele ^e-ident, apartinatorii nu au -oie sa fie informati ca Hmort cerebralH
nu este acelasi lucru ca si HmortH_. ;ugamintea de a dona organele trebuie exprimata direct, clar si in cuvinte simple.
Coordonatorul de transplant poate mentiona ca donarea de organe este o posibilitate, un drept, un privilegiu sau o sansa
de a ajuta alti oameni. ;ugamintea poate fi formulata numai dupa ce membrii familiei au inteles ca persoana respectiva
este moarta ^adica cine-a trebuie sa le 5M0"=C5 apartinatorilor ca acea persoana este moarta, lucru care altfel nu
corespunde cu ceea ce -ad acestia22_. (aca apartinatorii refuza sa doneze organele, se pot face incercari de a determina
schimbarea parerii ^deci a se insista22_. Coordonatorii trebuie sa ia parte la cursuri speciale pentru a modera discutiile cu
apartinatorii ^deci toata treaba se face sistematic22_.`
1n aceste conditii, nu ne mai mira ca .pania este fruntasa in 3uropa la numarul de organe `donate`""
1n "ustria, se aplica `regula dezacordului`, adica daca vrei sa eviti spintecarea de viu trebuie sa te inscrii in registrul
central national de refuz al donarii de organe. +vand in vedere ca petrecem aproape in fiecare an o perioada din vacanta
in +ustria, noi deja am completat si am trimis prin posta formularele.
Ce e de facut daca nu vrem sa donam organe
1n %omania, din fericire, inca se aplica `regula consimtamantului`. (aca pana la acest punct al articolului ati realizat
ca 7U doriti sa vi se extraga organele ,pe baza unor criterii controversate- in timp ce inima va bate, atunci puteti sa va
inscrieti in ;egistrul national al donatorilor de organe, tesuturi si celule, completand urmatoarea declaratie pe care apoi
o legalizati la notar*
(3C#+;+d13
.ubsemnatul ^..._, domiciliat Wn localitatea ^..._, Vara ^..._, nUscut la data de ^..._, Wn localitatea ^..._, judeVul ^..._, Vara
^..._, cu C7 ^..._, fiul lui ^..._ Yi al ^..._, informat,U- Yi conYtient,U- asupra riscurilor Yi beneficiului transplantului de
organe, Vesuturi Yi celule umane, Wn concordanVU cu dispoziViile legale Wn vigoare referitoare la prelevarea Yi transplantul
de organe, Vesuturi Yi celule umane, declar cU 4. sunt de acord cu Wnscrierea mea ca donator voluntar post$mortem
pentru organe, Vesuturi Yi celule. (e asemenea, 4. sunt de acord ca Wn cazul unei traume cerebrale sU se facU asupra mea
teste de diagnosticare a morVii cerebrale"
.....................................................
otrivit legii, asupra hotUr[rii mele pot reveni oric[nd, cu condiVia ca actul scris de revenire sU fie semnat Yi de doi
martori.
(ata ....................................
.emnUtura ...............................
7otar ...................................
.ecoltarea de organe impiedica o moarte demna
Moartea este mult mai mult decat incetarea functionarii unui organ. Oamenii nu sunt compusi din bucati. 7atura nu
functioneaza asa. Omul este o unitate biologica, alcatuita din trup, spirit si suflet. Chiar daca tagma medicala implicata
in industria transplantarii ne vede altfel, suntem mult mai mult decat suma `componentelor` noastre... #a diagnosticul
,de multe ori pripit- de `moarte cerebrala`, intregul organism este inca in viata, vital, si doar creierul este vatamat uneori
ireversibil. 3ste adevarat ca aproape toti cei ale caror functii cerebrale inceteaza cu adevarat ireversibil sunt sortiti
mortii si este de inteles ca unii oameni nu sunt dispusi sa ramana ani in sir intr$o stare vegetativa, atarnati de aparate.
(ar acest lucru se poate evita si altfel, anume completand inca in timpul vietii o declaratie , 0atienten-erf]gung se
cheama in !ermania- prin care se explica limpede ca nu se doreste prelungirea artificiala a vietii.
(upa cum arata experimentele facute la 1nstitutul =eartMath, inima comunica nu numai cu creierul, ci si intr$un mod
biofizic $prin undele de presiune ale sangelui$ cu toate celulele, glandele si organele corpului. (e asemenea, inima
poseda cel mai puternic camp electromagnetic al organismului, se considera ca este cam de ?&&& de ori mai puternic
decat cel al creierului. Cand vorbim despre iubire, sentimente care ne definesc, intotdeauna facem referire la inima
,`inimioara mea`, `mi$a frant inima`, `mi$a furat inima`, `te port in inima mereu`-. Ca atare, (3 C3 sa acceptam sa fim
declarati morti si spintecati de vii doar fiindca creierul nu mai functioneaza dupa criteriile stabilite arbitrar de cartelul
medico$farmaceutic2
+m discutat cu o colega care are in f. multe privinte o perspectiva ceva mai egoista. Cand i$am prezentat o scurta parte
din informatiile de mai sus, mi$a replicat `(a, se poate ca unele chestii sa nu fie in ordine cu donarea de organe, dar
daca eu sau copiii mei am avea vreodata nevoie, e bine de stiut ca exista asa ceva`. 1$am trimis si mai multe informatii
si apoi i$am scris `Cand e vorba doar de luat, sigur ca este de inteles pozitia ta. (ar ca sa$ti dai seama daca esti total de
acord cu conceptul de donare de organe vitale, trebuie sa$ti imaginezi ca sotul tau ar fi diagnosticat cu moartea cerebrala
si tu ai fi pusa in situatia sa$ti dai acordul ca sa i se recolteze organele, stiind tot ce stii acum despre asta`. + urmat
tacere...
1n lumina tuturor acestor informatii, eu si sotul meu declaram in mod definitiv si irevocabil ca 4. suntem de acord sa
donam organe. "celasi lucru il declaram si pentru copilul nostru. (e asemenea, declaram ca 7U suntem de acord
ca datele noastre de pacienti sa fie transmise la (.O sau 3urotransplant. (eclaram si ca ne opunem oricarei forme si
oricarui test de constatare a mortii cerebrale.
1n acelasi mod declaram ca 4. suntem nici primitori de organe si refuzam orice transplant de organe. "celasi
lucru il declaram si pentru copilul nostru.
Of, stiu ca a fost un articol lung si obositor si nici macar nu am cuprins toate aspectele care trebuiesc luate in
considerare ,am sa$l mai completez pe parcurs-, dar am speranta ca acum stiti exact la ce sa va asteptati cand auziti
cuvintele ` donare de organe `. 6a doresc sa nu ajungeti niciodata in situatia scumpei mele prietene sau a sotului ei"
!anditi$va si cantariti bine toti factorii implicati, inainte de a lua decizia de a va pune eventual la dispozitia acestei
masinarii frauduloase. (aca va decideti in favoarea donarii de organe, nu uitati sa precizati pe declaratia respectiva ca
doriti sa primiti anestezie generala cand vi se vor scoate organele cu inima inca batand" (aca luati decizia ca nu doriti
sa ajungeti vreodata in situatia de a fi macelariti de vii, va rog mult raspanditi acest articol la toti cunoscutii, sa se
informeze cat mai multi oameni"
#ast but not least, incercati sa realizati ca trebuie sa va traiti viata din plin, constient, autentic, frumos, in asa fel incat
sa nu aveti nimic de regretat. +stfel, atunci cand va va veni timpul, sufletul vostru se va putea desprinde in mod firesc si
natural de ciclul prezent al vietii materiale.
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
-./) BE-E(
0a acest articol nu se vor aproba decat
comentariile cu argumente strict la obiect,
e,primate civili#at si competent.
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
1pdate 2 aprilie 3456(
Cred ca am atins limita ma,ima de comentarii, in ultimele #ile am tot publicat o multime de comentarii, dar ele nu
mai apar pe pagina, din pacate.
Imi cer mii de scu#e.
-tra,irea celulara prin ,accinareQ polio si oxidul nitric
+utor* (r. rer. nat. .tefan #an5a
$publicat in %&&@, in cartea `6accinarea, genocid in mileniul trei`$
)oti biologii si evident si autoritatile medicale precum si `specialistii` in vaccinare stiu ca viata nu se bazeaza pe
principiul luptei, ci pe cooperare, pe simbioza. )oate celulele noastre, dar in egala masura si cele ale animalelor si
plantelor si ciupercilor sunt rezultatul unei simbioze perfecte intre cele mai diferite tipuri de bacterii, care au produs un
nou tip de celule tot mai adaptate si performante. Conlucrarea biologica a diverselor bacterii din celulele corpului nostru
$sute si chiar mii aflate mai ales in celulele care necesita multa energie, adica neuronii si celulele hepatice$ determina
capacitatea celulelor de a se specializa. )ipurile de bacterii individuale nu ar putea niciodata reusi asemenea
performante. #a fel, viata pluricelulara nu este posibila decat atunci cand exista multa energie, obtinuta rapid. +cest
lucru este realizat in celulele organismului de catre `agregatele` noastre energetice, bacteriile. +ceste bacterii din
interiorul celulelor noastre poarta numele de mitocondrii. Mitocondriile, `uzinele energetice` ale celulelor noastre,
prelucreaza oxigenul pe care$l respiram si astfel produc energia de care are nevoie un organism pluricelular ca sa existe.
+ceste mitocondrii, precum si alte structuri bacteriene ale celulelor, poarta numele de endosimbionti. Mitocondriile
insa nu mai pot parasi celula, deoarece ele au transferat asupra celulei marea majoritate a functiilor lor. +stfel, cea mai
mare parte a acidului nucleic mitocondrial, despre care se pretinde in prezent ca ar fi `substanta genetica`, este
depozitata in nucleul celulei, unde poate fi protejata de factorii de stres exteriori si poate fi de asemenea reparata, lucru
care in mitocondria insasi, ca si in alte bacterii, nu este posibil. Celula este plina de multe alte bacterii, la care deja nu
mai poate fi observat direct ca au fost vreodata bacterii complete. +ceste bacterii si$au predat practic intregul acid
nucleic ,+(7- celulei si s$au specializat pe anumite functii cum ar fi sinteza materialului de constructie, transportul
intra$ si intercelular, mobilitatea si diviziunea celulara etc. ^Toarte interesant aici de aprofundat cum, iata, in 2+13 a
fost acordat premiul 7obel pentru descoperiri in domeniul transportului celular * n.m._
.tructurile stabile, pe care le creeaza celula si care pot parasi acea celula, sunt denumite in mod gresit virusuri.
Cuvantul virus inseamna in latina otrava. )oti expertii si toate autoritatile medicinei scolastice din secolele N6111 si
N1N stiau ca foarte multe boli, mai ales cele care apareau adesea concomitent la grupe de oameni, erau cauzate in
principal din cauza otravurilor adunate in apa murdara, dar si din cauza mancarurilor alterate. .tiinta instrumentalizata
politic din sec. N1N a pretins apoi ad hoc ca ar exista niste `patogeni` si mai mici decat bacteriile, deci patogeni
invizibili, care ar explica aparitia acelor boli la care nu se putea detecta prezenta niciunor bacterii. Cand a fost inventat
microscopul electronic in @0B@, ipoteza acestor patogeni a fost infirmata, deoarece de atunci si pana acum acestia nu au
fost identificati nici inainte, nici in timpul vreunei boli si nici dupa vreo boala. 7iciodata. .tructurile celulare minuscule
care pot parasi celula si care au fost observate adesea la bacterii, la plante mai rar iar la oameni si alte mamifere
exclusiv in celule conservate artificial in afara organismului viu, au primit numele negativ de -irusuri. 3xperimentele
facute cu bacterii au inceput sa fie interpretate in asa fel incat se dadea vina pe virusuri atunci cand celulele erau
distruse in mod artificial si apareau structurile virale care dealtfel sunt create tot de celulele organismului, pentru a ajuta
alte celule. :iologia care s$a desprins din paradigma razboiului defineste virusul ca `simbiont redus`, deoarece aceste
foste bacterii nu mai pot fi identificate ca bacterii decat cel mult prin acidul nucleic bacterian si prin proteinele
specifice. +cidul nucleic bacterian si proteinele, mai ales prin modul cum sunt produse, se deosebesc fundamental de
cele ale celulelor complexe, pe care le produce organismul omului, al animalelor, al plantelor sau al ciupercilor.
+stfel, un virus nu poseda metabolism propriu, ci doar o bucata sau doua de acid nucleic, infasurate intr$un invelis
proteic si acoperite cu invelisul celulei. Un virus nu este vreo vietate individuala, ci doar un `endosimbiont redus`
produs de celule, printre altele in scopul de a pune si la dispozitia altor celule acidul nucleic, proteinele si componentele
invelisului celular, atunci cand acestea au nevoie. .a ne gandim de exemplu doar la puseurile de crestere la copii sau la
situatiile in care anumite celule trebuie sa se inmulteasca rapid, pentru a sustine sau restabili starea de sanatate a
organismului. 7u exista nicio observatie biologica ce ar justifica supozitia ca aceste virusuri ar face ceva negativ sau
rau. (impotriva, singurele sisteme virus$gazda care exista pana in ziua de azi au aratat in mod clar ca virusurile formate
de organism joaca un rol foarte important in stabilizarea vitala a organismului. 1n apa marii exista de exemplu foarte
multe virusuri si niciodata nu s$a constatat ca baile in mare ar imbolnavi pe cineva. +u fost facute nenumarate
experimente cu virusurile existente $si acelea sunt f. putine$ si s$a demonstrat ca ele nu provoaca absolut nicio boala.
3vident ca autoritatile medicale si `specialistii` in vaccinare stiu toate astea demult, de aceea nici nu sunt capabili sa
raspunda la intrebarea* unde a fost do-edita si documentata eistenta -irusurilor impotri-a carora se -accineaza.
6irusurile sunt foarte stabile si de aceea pot fi deosebite usor de celelalte componente celulare, ale sangelui sau ale altor
lichide umorale. +sta se cheama izolare. O tehnica standard pe care o poate invata orice elev de liceu. Cu tehnicile din
prezent se pot reprezenta si elementele organice de baza ale vietii ,building blocKs of life-, iar daca acestea ar arata cat o
minge de fotbal, in comparatie cu ele virusurile ar arata ca 3verestul. 6irusurile sunt insa pe de alta parte atat de
minuscule incat nu pot fi vazute in microscopul optic, de care stiinta a beneficiat de prin @H>B ,+ntoine van
#eeu/enhoe5- si care entuziasmase intreaga societate, inclusiv pe !oethe in sex. N6111. )otul s$a schimbat insa in sec.
N1N, cand dintr$odata ,dupa cum am explicat in capitolul `<eoria infectiei si 0asteur, pe urmele cercetarilor prof.
3eison`- datorita unor decizii politice s$a intors foaia si autoritatile au inceput sa pretinda $in ciuda tuturor observatiilor
si experimentelor$ ca bacteriile si microbii, a caror multitudine, frumusete si eficienta provocasera atata entuziasm, ar fi
fost dintr$o data cauza tuturor relelor. 1ntreaga realitate biologica a fost rasturnata cu fundul in sus. Ca sa ma exprim mai
drastic* din acel moment si pana in prezent se pretinde ca pompierii ar fi cauza focului pe care ei vin sa$l stinga.
+cestea se intampla in ciuda faptului ca toate experimentele cu bacterii si ciuperci demonstrasera inca de pe atunci ca
bolile pe care ei incercau acum sa le explice astfel nu s$au lasat niciodata `transmise` prin experimente de `infectare` si
deci a fost demonstrat cu varf si indesat ca acele boli nu sunt transmisibile si microbii nu joaca niciun rol in
imbolnavire. .$a demonstrat acest lucru in toate domeniile medicale.
.tomatologul 4illoughbC (aCton Miller ,@8?B$@0&>-, care a lucrat in laboratorul lui ;obert Ooch si a incercat sa afle
daca o bacterie anume este responsabila pentru imbolnavirea parodontiului, descrie rezultatele cercetarilor lui din anii
@888$@880 intr$o publicatie din @80& dupa cum urmeaza*
`0%Aorr%ea al-eolaris nu este cauzata de o bacterie anume, care apare in fiecare caz de imbolna-ire, dar mai multe
bacterii pot contribui la aparitia simptomelor, la fel cum intr*un proces supurati- nu gasim doar o singura bacterie, ci
mai multe specii de bacterii. /e asemenea, din cate se stie, nu eista nicio bacterie care *in@ectata in gingia cui-a* sa
declanseze boala la persoane sanatoase.`
Celebrele postulate ale lui Ooch au fost ,re-formulate dupa cele ale lui =enle, tocmai pentru a masca frauda despre
contagiozitatea bolilor. 3l le$a descris astfel*
@. Organismul patogen se afla in mod regulat in leziunile cauzate de boala.
%. Organismul patogen trebuie sa poata fi izolat in cultura pura pe mediu artificial.
B. O inoculare cu acea cultura la cobai duce la aparitia unei imbolnaviri asemanatoare.
A. Organismul poate fi gasit de asemenea in leziunile acestor cobai.
(ecisiv este aici punctul B* la cobai trebuie dovedita doar o imbolnavire `asemanatoare`" entru ca apoi sa se sustina ca
exista patogeni care $prin infectare$ cauzeaza la oameni aceeasi boala" 7umai ca exact aceeasi boala nu a putut fi
niciodata creata sau provocata prin asemenea experimente" ^1a amintiti de prof. ;a -on 0ettenKofer care a baut in fata
clasei de studenti un pa%ar cu bacili de %olera si apoi i*a trimis lui .obert Joc% o scrisoare cu salutari2 * n.m. _ +ici nu
mai vorbim de stiinta sau de cercetare, aici este vorba de frauda, care are ca si consecinta crime si genocid"
(e atunci se cresc in mod incestuos milioane si milioane de cobai, pentru a fi macelariti in laboratoare. .e injecteaza
mililitri de `extracte` in soricei, ca acestia sa dezvolte `boli asemanatoare`. +ceeasi cantitate convertita pt. greutatea
unui om ar rezulta in litri"" ai e clar ca intr$un organism abuzat intr$un asemenea hal va putea fi dovedita prezenta a
ceea ce i$a fost injectat" Cantitati demente de `extracte` sunt injectate in creierul cobailor pentru a demonstra ca exista
`tumori` si `cancerul` este contagios, ca exista `.1(+` si ca este `contagioasa`, iar vatamarile nutritive, intoxicarea si
inmultirea incestuoasa sunt declarate ca `:.3`, inclusiv `contagiozitatea`. )oate dovezile relevante sunt ignorate si
discreditate.
1nca din @0@& s$a inceput publicarea nenumaratelor experimente pe animale facute de eCton ;ous, pe care se bazeaza
intreaga `virologie`, din care a rezultat `retrovirologia` ,a lui eter (uesberg, printre altele, unul din cei mai cunoscuti
critici ai .1(+-. )oti acesti actori reprezinta ..$ul medicinei. 1n !ermania, ei sunt reprezentati de fostul elev al lui
(uesberg si !allo, prof. ;einhard Ourth, fost director al .ectiei .tiintifice a 1nstitutului ;obert Ooch si ani de zile
concomitent ,sic"- directorul Centrului Lederal de +dmitere pe iata a Medicamentelor din cadrul 1nstitutului aul
3hrlich"
+sa se cresc prin incest milioane de animale, de preferat embrioni de pui si soricei, fiindca sunt mici si cresc repede,
mai sunt si iradiati radioactiv in functie de `necesitati`, astfel incat sa dezvolte anumite simptome, despre care apoi se
pretinde ca sunt contagioase. (aca apoi mai sunt si `umflati` ,tot in mod `stiintific`, se intelege-, ei dezvolta si mai
rapid `imbolnavirile asemanatoare`. .i iata cum `stiinta` demonstreaza ca bolile sunt `contagioase`. 1ar daca unii cobai
pur si simplu nu vor sa dezvolte acele simptome la diferite experimente, atunci la aceste experimente se sustine ca acele
boli ar fi `genetice`. #a fel cum se poate specula de catre `experti` ca vatamarile postvaccinale nu au legatura cu
vaccinurile, ci cu ceva `defecte genetice`.
.a nu ne mai miram atunci ca in fiecare an cele mai bine dotate premii guvernamentale sunt inmanate prin fundatii asa$
zis independente numai celor care reprezinta crome de la crome a escrocilor si infractorilor din medicina actuala. @008,
de exemplu, premiul ;obert Ooch a fost inmanat unui cuplu de cercetatori, prof. atric5 .. Moore si prof. Guan Chang,
care au pretins ca descoperisera ,prin metode genetice indirecte, ca de, nevoia te face creativ"- `virusul de herpes uman
nr. 8`. rof. !eorg Olein de la 1nstitutul Oarolin5a din .toc5holm ,atentie* premii 7obel"-, care a fost de asemenea
distins cu medalia ;obert Ooch, nu s$a jenat sa rosteasca in discursul sau ceea ce stiu toti cei implicati* ` Cel mai prost
-irus este mai destept decat cel mai inteligent -irolog`. 7u e nicio gluma, totul poate fi citit in ;evista Medicala din %8
octombrie @008 ,^rzte*Ceitung-.
.i acum sa vorbim si despre poliomielita. (upa @0B@, toti `virologii` care in secolul N1N sustineau teoria virusurilor
periculoase au tacut malc. 1n @0B@, fizicianul 3rnst ;us5a inventase chiar in :erlin ,centrul mafiotilor epidemiilor de la
1nstitutul ;obert Ooch- microscopul electronic. +cum virusurile puteau fi facute vizibile" (atorita analizelor fizice
anterioare, printre altele cu raze ;jntgen, devenise clar ca acele componente celulare denumite `virus` erau prea mici
pentru a putea fi vazute in microscopul optic. (ar se vedeau cu microscopul electronic" :rusc, pseudovirologii au tacut
malc si au cam disparut de pe scena medicala publica, iar tumultul celui de$al doilea razboi mondial a distras atentia de
la experimentele facute de ei in lagarele de concentrare. Cei mai fiorosi dintre acest pseudovirologi au fost primiti cu
bratele deschise in .U+, pentru a defini poliomielita ,atentie* inflamarea substantei cenusii din maduva spinarii, nu a
creierului""- ca fiind cauzata de un virus si pentru a crea un vaccin. 3vident.
1nflamarile substantei cenusii din maduva spinarii, care in realitate erau de cele mai multe ori rezultatul vaccinarilor, au
fost ad hoc redenumite in poliomielita virala. .$a pretins ca virusul poliomielitei era atat de mic incat nu s$ar fi lasat
fotografiat cu microscopul electronic. (ar cum e cu microscopul electronic perfectionat in anii p>&$p8&22 ana in ziua de
azi nu exista nicio fotografie"
)ragedia vaccinala, mascata astfel si `justificata` pseudostiintific prin definitia de `polio`, a dus la reducerea cantitatilor
de adjuvanti si substante conservante din vaccinuri. 3vident, mai putin in vaccinurile pentru lumea a treia, acolo ele au
fost chiar folosite mai mult, astfel s$a reusit cu un numar mai mic de vaccinuri crearea strategica a multor focare si
`epidemii` de `polio` ,care, e-ident, trebuiau HcombatuteH ca si in ziua de azi cu tot mai multe -accinuri, mereu mai
multe -accinuri * n.m.-.
+poi a aparut in aprilie @0?? celebrul Ronas 3. .al5 cu vaccinul lui cu `virus inactivat de polio`, vaccin impus pe piata
printr$un sir de fraude incredibile cu colaborarea constienta a guvernului american si a `specialistilor` in vaccinare,
vaccin care a fost administrat peste noapte la milioane si milioane de copii americani, ceea ce a dus la o catastrofa
perfecta, care a cauzat aparitia a tot mai multe si tot mai grave cazuri de `polio`. (in nou pentru a masca si musamaliza
tragedia, s$a manipulat masiv definitia poliomielitei si s$a pretins inventia unui vaccin `mai bun`.
+stfel, de prin @0H&, vaccinul .al5 nu a mai fost folosit in .U+ si nici in !ermania, aliatul de baza. (in @0H& a fost
introdus un vaccin `mai putin periculos`, vaccinul oral, despre care s$a pretins ca ar fi fost inventat de +lbert :. .abin.
+cest vaccin ar fi continut virusuri `vii` dar `atenuate`, impreuna cu doze reduse de conservanti si adjuvanti. Mda, cam
cel mai inofensiv vaccin al tuturor timpurilor. Otravirea e dulce.
1n timpurile moderne in care se vorbeste despre reticenta crescanda la vaccinare, nici nu e de mirare ca din @008
`infectologii` recomanda iar vechiul vaccin al lui .al5, cu `virusuri moarte` ,sic"-. ai daca nu apar mancarimi si
roseata la locul injectiei, daca nu apar cazuri de deces dupa vaccinare, inseamna ca vaccinul nu e bun de nimic. 1n
emisiunea din > noiembrie %&&& de pe +;(, dr. 7assauer de la 1nstitutul ;obert Ooch s$a pronuntat despre copiii
paralizati, handicapati sau morti in urma vaccinarii cum ca ei ar fi `sacrificiile parintilor ca un ser-iciu in slu@ba
societatii`. +ceste lucruri sunt posibile pentru ca oamenii le permit. 3vident ca dr. 7assauer, la fel ca toti cei implicati,
stie exact ce s$a intamplat in istoria poliomielitei. #a fel si prof. +lexander #angmuir, responsabil pentru vaccinarea
antipolio si `eradicarea` poliomielitei. Cu alte cuvinte pentru a `eradica` prin vaccinare o catastrofa medicala cauzata in
cea mai mare parte de vaccinare.
)oate acestea le puteti citi in publicatiile originale ale oricarei biblioteci universitare medicale sau de asemenea in cartea
scrisa de .imone (elarue $ 6accinare'protectie* mit sau realitate2 ,@00%-. #a pagina @A> putem citi traducerea din cartea
lui #ouis ollen `(e ce nu vor fi vaccinati2`*
H, analiza stiintifica a datelor, eplica prof. 3reenberg ('ni-. Carolina de 7ord), precum si modul cum acestea au
fost manipulate, duc la concluzia ca eficienta -accinului $alK a fost etrem de supraestimata.H
H=n 1)!4 si 1)!!, la introducerea -accinului, imediat dupa publicarea studiului*pilot Ncand, absolut intamplator
bineinteles, producatorul de@a a-ea -accinul gata22 * nota $tefan "anKaO, s*au sc%imbat brusc si radical bazele de
diagnosticare a poliomielitei. =nainte de introducerea -accinului nu era ne-oie de teste de laborator si nici de o
perioada indelungata de paralizie pentru a pune diagnosticul polio. 'n pacient era declarat bolna- de polio cand era
eaminat o singura data si cand a-ea aceleasi simptome si dupa 24 de ore.H
H/e la introducerea -accinului, doar persoanele care ramaneau paralizate #+ de zile mai primeau diagnosticul de
polio. <oti cei la care paralizia disparea mai de-reme nu au mai fost luati in calcul in statisticile de dupa introducerea
-accinului. Acest truc a creat iluzia ca prin -accinare cazurile de polio se redusesera enorm, ba c%iar in ziua de azi
trebuie sa ne miram ca cifrele nu au fost si mai mari2 0rof. 3reenberg descrie de asemenea cum *in cazul cand un copil
-accinat se imbolna-ea de polio* i se mai faceau o intreaga serie de analize pentru a elimina orice dubiu, in timp ce la
un copil ne-accinat se facea intotdeauna o eaminare f. sumara.H
+cestea fiind spuse despre frauda cu `virusul` poliomielitei, ajungem la lectia de biologie pe care studentii la
medicina nu o invata niciodata. 6eti incepe sa intelegeti ce ar putea sistemul medical sa stie daca ar vrea si de ce
autoritatile fie nu va raspund, fie va raspund agresiv in momentul in care cereti dovezile stiintifice in baza carora se
vaccineaza.
1n ultimele decenii, biochimia s$a dezvoltat fulgerator. .a ne gandim de exemplu la Rohanna :ud/ig. Celebra
biochimista germana a revolutionat intreaga stiinta cu privire la grasimi si uleiuri. (escoperirile ei sunt decisive pentru
intelegerea tuturor functiilor corpului, mai ales a functiilor neuronilor si producerii de energie in corp prin mitocondrii,
a transportului de energie si substante din sange, prin matricea celulara, pana la celule. +ceasta matrice celulara, asa$
zisul organ superior care integreaza si controleaza toate functiile hormonale, neuronale, electrice si imunitare ale
corpului, a fost analizata sistematic de medicul austriac ischinger. rof. =artmut =eine a dus mai departe studiile lui
ischinger si a publicat rezultatele muncii sale de cercetare in cartea sa `;anual de medicina biologica. $istematizare si
matrice etracelulara * 0rincipii fundamentale si sistematica`. +ceste lucrari sunt premise de baza esentiale pentru
analiza stiintifica a functiilor vitale, pentru a le intelege mai bine. (e asemenea, pentru a intelege si repara vatamarile
cauzate de vaccinare.
remisa decisiva pentru a intelege toate aceste informatii este asadar `biochimia` ultimei jumatati a secolului trecut.
Concret, este vorba in mod special de un gaz diatomic care are un rol crucial in toate functiile vitale organice* o,idul
nitric. 1n @008 a fost acordat, in mod exceptional, premiul 7obel pentru o descoperire corecta* oxidul nitricE insa din
motive gresite* 6iagra.
+cest gaz, care are simbolul 7O, este implicat in toate functiile celulare esentiale, inclusiv la organismele care nu
dispun de functii imunitare, nervoase sau hormonale. Ca atare $si asta nu mira pe nimeni$ oxidul nitric joaca un rol
imens in tensiunea arteriala. 6iagra are ca efect indirect inhibitia descompunerii de 7O, prin aceasta relaxarea
musculaturii netede a vaselor si deci influxul sangelui in penis $ plus in general o scadere a tensiunii arteriale.
1n @00> a aparut la Cambridge UniversitC ress un manual despre descoperirile uluitoare referitoare la oxidul nitric din
a doua jumatate a secolului trecut* `7itric oxide in health and disease`, de R. #incoln, C.=.6. =oCle si !. :urnstoc5. 1n
acest manual se arata cum oxidul nitric in cantitati prea mari influenteaza si vatameaza pe termen lung toate functiile
organismului uman, dar in special productia de energie din mitocondrii. +ceste vatamari se transmit de la mame la
copii, stiut fiind ca `mitocondriile se formeazU prin diviziune. !enele din +(7$ul lor se transmit ereditar, pe linie
materna ,aceasta ereditate se numeste materna sau matroclina-`. +stfel, toate substantele chimice injectate in
organismul uman au un efect devastator* datorita lor corpul incepe sa genereze el insusi constant cantitati tot mai sporite
de oxid nitric si de asemenea functiile ficatului sunt atacate si vatamate, nemaiputand sa anihileze cantitatile tot mai
mari de oxid nitric produse de organism.
1n clipa cand corpul este tot mai lipsit de energie, energie care este masurabila in electroni si tensiune, ca de ex. in
situatii extreme de stres ,accidente, operatii etc.- sau in puseurile de crestere la copii, se naste usor un cerc vicios* prin
vatamarea produsa se elibereaza tot mai mult oxid nitric. Corpul incearca evident sa$si obtina energia pe alte cai $ asa
apare de pilda amiotrofia, dar la fel de bine si paraliziile partiale sau totale. 1n creier de exemplu, in conditii normale
cresterea cantitatii de oxid nitric in timpul noptii determina deconectarea axonilor responsabili cu memoria de scurta
durata, care astfel a doua zi sunt pregatiti sa inmagazineze din nou informatiiE prin aceasta, omul si in mod special
copilul este capabil sa invete. 1n cazul unor concentratii constant mari de oxid nitric, creierul nu mai este capabil sa
invete si sa asimileze normal, ceea ce poate rezulta intr$o paralizie a sistemului nervos central. +celasi lucru este valabil
si pentru maduva spinarii, iar frauda consta tocmai in faptul ca inflamarea substantei cenusii din maduva $in ciuda
cunostintelor avansate de biologie si biochimie$ este diagnosticata ca `poliomielita virala`.
(ogma teoriei infectiei a deturnat puternic orice fel de descoperire in domeniul `imunologiei`. (escoperirile din acest
domeniu anuleaza insa total `paradigma razboiului` si `gandirea medicala in termeni de razboi` pe care o propaga
lingaii vaccinarii. 1n prezent, oricine poate intelege ca lipsa de energie intr$un organism inseamna lipsa de electroni,
lucru prin care organismul ,sau anumite tesuturi- se afla in stare de stres oxidativ. Oxidativ inseamna `acid` atunci cand
ne referim la valorile p= si la echilibrul acido$bazic. +stfel se explica in mare parte si asa$zisele alergii si reactii
autoimune. +sa cade si ipoteza `raspunsului imun specific` si de asemenea si minciunile despre `anticorpii specifici`.
+sa cade intreaga constructie frauduloasa a vaccinarii.
b b b b b
1n speranta ca articolul biologului .tefan #an5a v$a mai deschis putin ochii la pericolele vaccinarii si va va determina sa
faceti si voi cercetari aprofundate pe baza materialelor furnizate in articol, va doresc ca intotdeauna multa sanatate si
intelepciune"
9accinati sau nu ,accinati ? dar nu din frica!
7u stiu daca ati citit argumentele mele impotriva vaccinarii, dar daca le$ati citit sper ca ati inteles din ele ca decizia
de a nu vaccina 7U se ia din frica.
1n orice conversatie despre vaccinare, va puteti da seama ca se recurge la manipulare atunci cand discutia capata
aspecte emotionale de genul `/ar se*nteapa copilul in cui ruginit si face tetanos` sau `1ai, e epidemie de po@arFpolio si
am citit ca se moare de la complicatiile po@arului si paralizam cu totii de la -irusul polio*KamiKaze`. 7u mai vorbesc de
atacurile la persoana gen `/a_ ce, fa, ai tu studii medicale ca sa -orbesti pe tema astaI`. 7u va lasati manipulati la un
asemenea nivel jalnic.
(in pacate la fel de manipulati sunteti si cand luati decizia de a nu vaccina bazandu$va pe argumente propagandistice
precum `bolile vaccinabile au fost eradicate` ,asta inseamna ca inca mai credeti in basmele sistemului medical despre
boli in general- sau cand nu vaccinati fiindca va temeti de efectele secundare ,adica puneti botul la minciuna ca
vaccinurile ar avea vezi (oamne si efecte `bune`, `nesecundare`-.
Lrica este intotdeauna un prost sfatuitor. (aca va traiti viata lasand frica sa fie un factor in deciziile voastre, traiti ca
niste lemmings, nu ca oameni liberi, independenti, stapani pe propriul destin.
(aca nu cititi degeaba blogul meu, atunci stiti ca trebuie sa va asumati raspunderea, sa va faceti temele, sa faceti
research cum trebuie, sa invatati sa va folositi ratiunea si discernamantul, sa va ascultati instinctul, dupa care va fi
extrem de simplu sa luati decizia cea buna, fara nicio picatura de frica.
1ata de exemplu un aspect interesant in discutiile despre vaccinare, care va poate fi barometru ca sa identificati
momentul cand conversatia este deturnata si aluneca de la nivelul rational la nivelul emotional. +ti observat ca $de
indata ce cineva afirma ca nu crede in beneficiile vaccinarii$ apar din partea provaccinalistilor explicatiile de genul `7u
s*a constatat nicio legatura cauzala intre -accinuri si autism` sau `5fectele secundare sunt foarte rare si nu se compara
cu a-anta@ele -accinarii`2 +dica vi se arunca si praf in ochi si sunteti plasati si in defensiva, dintr$o data voi sunteti cei
care trebuie sa aduca argumente impotriva vaccinarii. 7u cadeti in capcana"
3i bine, atunci e momentul sa intoarceti putin oglinda si sa ,va- puneti urmatoarele intrebari* (e ce sa ma concentrez
pe efectele secundare cand de fapt este vorba despre efectele principale ale vaccinarii22 .i continuam cu intrebari* Oare
exista dovezi stiintifice de dinaintea introducerii vaccinarii in masa ca vaccinurile ar fi eficiente si sigure2 Oare exista
studii pe termen lung, controlate, dublu$orb, cu placebo ,standardul de aur stiintific- care sa fi demonstrat inca dinaintea
introducerii vaccinurilor ca acestea ar proteja impotriva bolilor pt. care sunt puse pe piata2 e ce baze stiintifice au fost
introduse si aplicate vaccinurile atatea sute de ani2 Cam acestea sunt intrebarile esentiale.
ana si in 4i5ipedia ,care este o sursa total controlata de establishment"- gasim urmatoarea definitie a metodei
stiintifice*
;etoda stiintifica consta in urmatoarele faze:
,bser-area unui fapt
Tormularea unei probleme
0ropunerea unei ipoteze
.ealizarea unui eperiment controlat, pentru a testa -aliditatea ipotezei
0entru o siguranta sporita in tragerea concluziei, intregul eperiment trebuie sa fie controlat. 5perimentul
controlat este acel eperiment realizat prin te%nici care permit inlaturarea -ariabilelor care pot masca rezultatul.
=n acest tip de eperimente, se foloseste metoda dublu*orb, o metoda in care nici macar eperimentatorul nu stie decat
in faza analizei rezultatelor (sau in orice caz dupa culegerea datelor), care subiectFparticipant a facut parte dintr*un:
grup de test (un grup care -a fi efecti- testat)
grup de control (un grup care nu -a fi testat si care este folosit doar pentru a reduce influenta altor factori
(-ariabile) in afara de cei care se doreste a fi testati)
;evenind la vaccinare si aplicand criteriile de mai sus, se constata extrem de usor ca ,accinarea nu este o metoda
stiintifica. unct. +ici nu incape discutie in contradictoriu, nu incape zona de gri. (efinitia este stabilita international,
iar vaccinarea nu se incadreaza, nu indeplineste criteriile. .implu.
Cu alte cuvinte, vaccinarea este o metoda aflata inca in stadiul de eperiment si utilizata masiv si agresiv pe baza
argumentului major numit L;1C+. 1nsusi faptul ca nu se poate discuta in mod rational si obiectiv pro sau contra este
dovada dogmatismului rigid care guverneaza aceasta procedura experimentala.
7u exista in intreaga literatura medicala absolut nicio dovada stiintifica despre eficacitatea sau siguranta vaccinurilor.
)ot ce exista este `consensul` sau `se considera a fi...`, plus statisticile manipulate... 7u, multumesc, consensul nu ma
convinge, iar `se considera a fi` nu este echivalent cu `este`. .implu cand te concentrezi pe esential, nu2
+poi, pe langa faptul ca nu este o metoda stiintifica, vaccinarea se bazeaza pe teoria infectiei, care de asemenea nu
este o metoda stiintifica. .a explic si celor care citesc pentru prima oara astfel de informatii* teoria infectiei e aia care se
preda ca o dogma la facultatile de medicina si care incepe cu `:olile infectioase sunt produse de microorganisme
patogene, pe post de agenti infectiosi etc.`.
1n intreaga literatura stiintifica, nu exista nicio dovada a izolarii unui virus asa$zis `patogen`. rintre altele,
`dovezile` gen productia de anticorpi sunt 5a5a$ma5a* cum poti sa sustii ca anticorpii ar dovedi ceva, cand tu inca nu ai
produs dovada despre existenta corpilor2 Orice biolog competent si integru iti va rade in fata cand ii vii cu `dovezile`
existentei virusurilor prin prezenta anticorpilor. ;epet* in literatura de specialitate nu exista pana in ziua de azi nicio
publicatie care sa fi demonstrat izolarea si purificarea completa a unui virus `patogen`, fotografierea si caracterizarea
lui biochimica ,acesta fiind standardul de aur in virologie-.
(e asemenea nu exista nicio dovada in toata istorie medicinei ca microorganismele ar cauza boli. Ca atare frauda
stiintifica incepe de la insasi premisa folosita pentru a `studia` eficacitatea unor vaccinuri proiectate vezi (oamne sa ne
`apere` de ... ceva nedovedit inca. Laptul ca frauda continua si infloreste, iar cercetatorii mainstream primesc bugete de
milioane si milioane pentru `studiile` care sa `demonstreze` ca vaccinurile sunt `eficiente` tine de profit si mar5eting
pharma. recizez ca acest articol nu este pentru oamenii spalati pe creier care pun botul la o frauda atat de transparenta.
+cei oameni oricum au vaccinat din frica si nu vezi (oamne fiindca s$au informat stiintific si s$au convins de
beneficiile si siguranta vaccinurilor, sa fim seriosi. Ori, daca tot au vaccinat si cumva intuitia si remuscarile le spun ca
au gresit, aceia vor fi cei mai agresivi in dorinta de a$si justifica alegerile gresiteE in loc sa$si asume raspunderea si sa
incerce sa$si corecteze greselile pentru binele copiilor lor, ei raman incremeniti in proiect, fiindca nu cere niciun efort.
(ealtfel, e simplu de demontat mitul teoriei infectiei. Orientati$va si dupa postulatele =enle$Ooch, care spun asa*
HConditiile care trebuie indeplinite pentru a stabili daca un microorganism cauzeaza o anumita boala sunt
urmatoarele:
@. microorganismul trebuie sa fie prezent si obser-at in toate cazurile unei imbolna-iriL
%. microorganismul trebuie sa fie izolat de la indi-idul bolna- si apoi crescut intr*o cultura puraL
B. microorganismele crescute in cultura pura, cand sunt inoculate intr*un indi-id susceptibil, trebuie sa
reproduca boalaL si
A. microorganismul trebuie sa fie obser-at si recuperat din indi-idul supus eperimentului.H
)extul original, prezentat de dr. Ra5ob =enle in @80&, la prelegerea lui in fata Congresului 1nternational din :erlin,
suna asa*
H/aca s*ar do-edi: 1) ca parazitul este prezent in absolut fiecare caz al bolii respecti-e si neaparat in conditii care
corespund cu modificarile patologice si cursul clinic al boliiL 2) ca acel parazit nu mai apare la nicio alta boala ca
microb parazitar nepatogen si intamplatorL si 3) ca acel parazit, complet izolat din corp si crescut in culturi pure, este
capabil sa produca din nou acea boalaL atunci el nu ar mai fi doar o prezenta accidentala in cadrul bolii, ci in acest
caz nu ar putea fi e-itata concluzia ca parazitul este cauza bolii.H
O formulare de bun simt, care ne ajuta si mai mult sa demascam frauda ulterioara cu aplicarea dogmatica a teoriei
infectiei, teorie care deja de la punctul @ se impiedica si cade in bot.
3i bine, atata timp cat postulatul =enle$Ooch nu a fost nici macar o singura data reprodus in intreaga istorie a
medicinei, stiti ca aveti de$a face cu o frauda" (ealtfel profesorul german Max von etten5ofer, seful catedrei de 1giena
a Universitatii din Mqnchen pe vremea lui ;obert Ooch, a facut asa$numitul `experimentum crucium` si a baut un pahar
cu o cultura de `germeni de holera` in fata studentilor sai si nu s$a imbolnavit, ba i$a trimis dupa aceea lui Ooch si o
scrisoare cu salutari.
(upa aceea, mai pe la jumatatea secolului trecut, a venit si dr. ;obert R. =uebner ,7ational Cancer 1nstitute-, cu
dilema lui despre virusuri, care subliniaza si mai puternic imposibilitatea stiintifica de a demonstra patogenitatea
vreunui virus. Cititi si convingeti$va cu propriul rationament*

+m tradus si eu cateva articole ale unor medici si biologi din care va puteti informa si mai mult despre minciunile cu
asa$zisii `agenti patogeni`.
(ealtfel, pana si stiinta a reusit cumva sa$si mai spele obrazul de curand, prin diverse articole publicate in 7ature si
0ublic "ibrarA of $cience ,#o.- despre existenta unei flore virale naturale, despre faptul ca oamenii sanatosi au in
permanenta in organismul lor mii de `germeni` care sunt etichetati drept patogeni de catre sistemul medical. 1aca
prublema, fratioare"
1n studiul relevant este vorba de micuta ;Acoplasma 0neumoniae, bacteria bau$bau cu care sunt speriati parintii cum
ca ar provoca pneumonii, meningite, ar ataca nervii, creierul, urechile, inima, sangele etc., desi niciunde in literatura
medicala nu exista absolut nicio dovada stiintifica pentru asemenea afirmatii. 3i bine, iata ca pentru prima oara in
istorie, cercetatorii care au realizat un studiu au publicat si rezultatele experimentelor de control, cu concluzia*
78coplasma Pneumoniae este prezenta (si inofensi,a!!) si in organismul persoanelor sanatoase.
3i, cam la fel este si cu bacteria Clostridium <etani, celebra si temuta bacterie care $din perspectiva alopata$ ar sta la
panda prin grajduri, noroaie, balegi de cal, pamant, iar cand isi da rendez$vous cu un cui ruginit ar produce tetanos* in
realitate majoritatea oamenilor au in permanenta sporii acestei bacterii in tractul intestinal si deci nu poate avea loc
nicio `infectie`, nici din balega calului, nici din rugina cuiului... iar bacteriile $dupa cum stie oricine de la cel mai banal
curs de biologie$ nu elimina toxine decat in tesuturi moarte ,adica ajuta la descompunerea si eliminarea acelor tesuturi
moarte, dupa care dispar prin apoptoza, adica moartea celulara programata de insusi creierul nostru-. #a fel, este
ridicola afirmatia conform careia toxina tetanica, `neurotropa` si deci toxica pentru celulele neuronale, ar putea fi
`neutralizata` de vaccin. (e ce e ridicola2 entru ca mecanismul `protectiei` vaccinale se bazeaza in paradigma alopata
pe crearea de anticorpi, care exista doar in sange si nu au cum sa ajunga la sistemul nervos central unde actioneaza
toxina, dupa cum explica imunoloaga )etCana Obu5hanCch in cartea ei, )he 6accine 1llusion. 6edeti deci cum ipotezele
fara suport stiintific sunt usor de gasit si demontat.
1n concluzie, nu e nevoie de diplome medicale ca sa fim capabili sa gandim, e suficient sa ne folosim ratiunea si sa nu
ne lasam orbiti de frica, asa ajungem intotdeauna si fara greseala la concluzia logica si la adevar.
1n curand am sa traduc si am sa realizez subtitrarea unei prelegeri extraordinare a biologului dr. .tefan #an5a despre
frauda cu virusurile, dar pana atunci va recomand cu caldura sa va faceti temele temeinic, continuand si cu demontarea
mitului conform caruia =16 ar fi cauza .1(+. entru asta trebuie neaparat sa vizionati aceste materiale*
@. `=ouse of numbers` ,cu subtitrare romaneasca-
%. `)he 3mperorps 7e/ 6irus`
1n concluzie, purcedeti la propria munca de cercetare, cautati intotdeauna in literatura de specialitate dovezi stiintifice
si fapte demonstrate stiintific si mai ales nu lasati frica sau santajele emotionale sa va intunece ratiunea" +bia atunci veti
putea sta linistiti ca ati luat decizia corecta.
Multa sanatate si intelepciune va doresc"
:o 9accines "ffect Sexual -rientation0

1n %&@&, the 1nternational 4ee5lC Rournal of .cience ]natureT published an article called
MercurC causes homosexualitC in male ibises
+ccording to this article, methClmercurC seems to cause behavioural changes bC affecting the endocrine sCstem,
/hich controls the release of hormones in the bodC, an effect /hich in turn alters levels of the sex hormones
testosterone and oestradiol in male ibises. =e saCs that a parallel studC, /hich /ill be published soon, sho/s that there
are significant differences in endocrine expression bet/een exposed birds and controls. MercurC is a 5no/n endocrine
disruptor, but this is the first studC of endocrine disruption in birds, adds Lrederic5.
)he huestion arises /hether ethCl$mercurC in the preservative )hiomersal ,or )himerosal- present in some vaccines
or also other vaccine ingredients could have a similar effect on babC boCs. +n 1talian scientist believes that theC doE
needless to saC, his vie/s are controversial*
rrrrrrrrrrrrrrrr$
6accines roduce =omosexualitC, .aCs 1talian .cientist !ian aolo 6anoli
osted* &A'&@'%&@B
+n 1talian scientist is arguing that vaccinations produce homosexualitC.
!ian aolo 6anoli, a >&$Cear$old scientist, journalist and opponent of vaccinations, saCs that vaccines ma5e people
gaC.
6anoli, /hoTs a proponent of alternative medicine, recentlC spo5e /ith 6ice 1talCTs Matteo #enardon about his ideals.
=ere is a =uffington ost translation of the 6ice intervie/*
)he vaccine is introduced into the child, the child then gro/s and tries to find its o/n personalitC, and if this is
inhibited bC mercurC or other substances present in the vaccine /hich enter the brain, the child becomes gaC. )he
problem /ill especiallC be present in the next generations, because /hen gaCs have children, the children /ill carrC
along /ith them the (7+ of their parentTs illness. :ecause homosexualitC is a disease, even though the 4=O has
decided that it is not. 4ho cares" )he realitC is that it is so. 3ach vaccination produces homosexualitC, because it
prevents the formation of oneTs personalitC. 1t is a microform of autism, if Cou /ill. Gou /ill see ho/ manC gaCs there
/ill be in the next generation, it /ill be a disaster.
(espite these vie/s, 6anoli insists he supports same$sex marriage and gaC adoption. =e doesnTt blame gaC people
for their illness, just as he /ouldnTt blame someone /ho suffers from cancer or a heart attac5, he told
!aC.tar7e/s.
:ut /e have to saC that itTs an illness, something that does not respect the order of life, he told the outlet. One of
the main causes is represented bC vaccines, /hich go against life, disturbing our mind and our spirit. )he proof of that is
the big increase in the number of homosexuals. .ince mass vaccination began, this is the result.
rrrrrrrrrrrrrrr$
=ere is a second article about 6anoli and his vie/s*
Meet the scientist /ho claims ]vaccines made Cou gaCT
!aC .tar 7e/s intervie/s !ian aolo 6anoli, an 1talian scientist and journalist /ho made the headlines in 1talC for
his theorC
:C (aniele !uido !essa
%H March %&@B s
!ian aolo 6anoli claims that vaccines ma5e Cou gaC.
+n 1talian scientist and journalist is ma5ing the headlines in 1talC for claiming that vaccines cause homosexualitC.
!aC .tar 7e/s met >& Cear$old !ian aolo 6anoli, /hoTs no/ a celebritC in the Mediterranean countrC.
=e told !.7* ]:eing gaC is a disease, but /e have to love everCone, gaCs included, because itTs not their fault. )he
vaccines theC had made them homosexuals.T
+n 1talian online magazine labelled him as a ]grillinoT representative, a supporter and local politician of :eppe
!rilloTs Movimento ? .telle, a ne/ partC that gained the %&9 of the votes at the last elections.
7o/, 6anoli denies this* ]1Tve never had an official role in the partC, 1 /as a supporter but 1Tve al/aCs said /hat 1Tm
saCing because these are mC o/n ideas, nothing has been shared bC the partC.T
!aC .tar 7e/s met 6anoli to find out /hat he thin5s on homosexualitC and to discover /hC heTs no/ so famous in
1talC.
4hat is homosexualitC2
Lirst of all, 1 have to saC that 1 am in favor of gaC marriage and adoption bC #!:) people. 1n mC life, 1 had a lot of
gaC friends.
1 donTt blame them, as 1 donTt blame /ho suffers from cancer or heart attac5. :ut /e have to saC that itTs an illness,
something that does not respect the order of life.
One of the main causes is represented bC vaccines, /hich go against life, disturbing our mind and our spirit.
)he proof of that is the big increase in the number of homosexuals. .ince mass vaccination began, this is the result.
.o, if homosexualitC is an illness, /e can trC to find a cure to itJ
1n some cases /e can find a cure, but sometimes the po/er of vaccines is too strong and theC have destroCed the
internal order for ever.
+ cure must /or5 on our mind, everC illness is something coming from our brains. 4e can saC that homosexualitC is
li5e autism.
(o Cou believe in !od2
)he official church, everC church of everC religion, is completelC crazC. )he !od of #ove exists, but it is not that of
our priests.
1 thin5 that the :ible has al/aCs been misunderstood. 1 studied it and 1 can saC that it /as the first scientific boo5, itTs
full of useful suggestions.
(onTt Cou thin5 that saCing that gaCs and lesbians are sic5 means stigmatizing them2
=omosexualitC is, obviouslC, a deviance. :ut everCone is deviant, in a certain /aC. 7ature is made of men and
/omen, not of strange mixes.
3verCone is deviant, but the real challenge is understanding that everCone must be understood and tolerated and, /hC
not, loved.
4e have to change our societC, /e have to understand that humanitC is going to/ards the depths of tragedC.
1 5no/ that gaCs are better than some straights, sometimes. )heir embrace is /arm and real.
.aCing that, are Cou supporting Cour business2 (o Cou ma5e moneC from this2
7o, absolutelC. Often 1 have to paC to defend mC ideas. 1Tm a naturopata, a scientist /ho does not believe in the
official science.
+t least one million 1talians believe in /hat 1 do believe. 1n the past 1 had a companC, /or5ing in the transport sector,
1 used to finance mC ideas /ith the revenues.
:ut official doctors made me close the companC, because theC /ere against mC ideas.
)he Movimento ? .telle distanced itself from Cour remar5s. 4hat do Cou thin52
)heC chased me a/aC last /ee5. 1Tve never said that 1 /as the official spo5esman of the #ombardCTs section of the
partC.
:ut no/ itTs obvious to me* theC are not readC to understand the truth of mC ideas, so 1Tm not going to support that
partC again.
rrrrrrrrrrrrrrrr
osted bC 3r/in +lber on @> (ecember %&@B
4aFterea Hn maternit<Gile romRneFti ! abuzuri, umilinG<, situaGii degradante

#a solicitarea unor ascultUtoare care acuzU situaViile degradante Yi abuzurile din timpul naYterii, .UnUtatea LM vU
prezintU neregulile din maternitUVile rom[neYti. Ce drepturi ale mamei Yi ale copilului sunt WncUlcate Wn timpul travaliului
Yi imediat dupU naYtere2 (e ce majoritatea femeilor nu sunt informate cu privire la procedurile medicale la care sunt
supuse Yi nu li se cere acordul2 Cum decurg primele minute din viaVa copilului Yi de ce mama Wl Wnt[lneYte uneori abia a
doua zi2 Xn fine, care sunt efectele psihologice ale acestor abuzuri2 (espre toate acestea, am stat de vorbU cu 1rina
opescu, moaYU de profesie Yi preYedinta +sociaViei pentru 7aYtere 7aturalU Yi +lUptare.
$ubiectul -a fi dez-oltat Bn emisiunile urm:toare, prezent9nd pozi8ia actorilor implica8i: ;inisterul $:n:t:8ii,
Colegiul ;edicilor, '7=CT, eper8i interna8ionali.
$copul acestor emisiuni nu este de a generaliza Ri de a acuza to8i medicii * eist: cadre medicale dedicate Ri
profesioniste, cum Ri locuri Bn care naRterea se desf:Roar: respect9nd recomand:rile medicale Bn domeniu. /in
declara8iile mai multor femei care au n:scut Bn .om9nia pare c: eist: totuRi destule locuri Bn care mamele Ri copiii
tr:iesc Bnc: traume Bn timpul naRterii. /espre aceste situa8ii -: in-it:m s: discut:m G indiferent dac: sunt multe sau
pu8ine.
,biecti-ul este de a genera o dezbatere public: pe aceast: tem:, astfel Bncat Bnc9t aceste abuzuri s: nu mai aib: loc Bn
nicio maternitate.
:-S"% %+1# http#DDJJJ.rfi.roDarticolDstiriDsocialDnasterea?maternitatile?romanesti
Care sunt neregulile din momentul intern<rii unei femei Hn tra,aliu pRn< la momentul naFterii0 $roceduri
inutile, situaGii degradante, drepturi Hnc<lcate, orice poate intra Hn aceast< categorie(
Ca sU Wncepem cu internarea, existU o practicU foarte Wnt[lnitU a declanYUrii travaliului Wnainte de termen. Medicii spun
`%aide8i c: sunt de gard:, -eni8i la data cutare Ri s: Bncerc:m s: declanR:m naRtereaa. .au mai rUu* `-eni8i la data
cutare Ri -: fac cezarian:a. LUrU motive medicale F aYa se justificU Yi procentul enorm de cezariene Wn ;om[nia.
Motivele nu au nicio legUturU cu sUnUtatea mamei sau a copilului. (eci declanYarea forVatU a naYterii $ acesta ar primul
abuz.+poi, faptul cU femeile din ;om[nia sunt internate Yi Ipuse sU nascU Wn ciuda faptului cU uneori au ajuns cu
dilataVie micU sau contracVii false. #i se spune* I.:m9i Bn spital Ri de aici Bncolo gr:bim noi naRterea: rupem
membranele, punem perfuzii, B8i d:m medicamente, ne ocup:m noi, demar:m tra-aliula. Ca Yi cum femeia nu e
competentU sU WYi nascU propriul copil, ci trebuie sU vinU cineva sU facU niYte intervenVii Yi iese copilul imediat. 3 o
fabricU, o maYinUrie care vrea sU grUbeascU totul, sU eficientizeze situaVia Yi mai ales sU nu scape pacienta din spital.
Knainte s< mergem mai departe, s< l<murim ce,a. :e regul<, gr<birea naFterii se produce Hn preama aFa?
zisului termen de naFtere a copilului, stabilit de medic Hnc< de la Hnceputul sarcinii. S< HnGelegem c< e ce,a relati,
Fi c< un copil trebuie s< se nasc< fix atunci cRnd se declanFeaz< naFterea Hn mod natural0
+cea zi anunVatU de medic nu reprezintU termenul de naYtere, ci o datU probabilU a naYterii. )ermenul naYterii este de ?
sUptUm[ni Wn jurul acestei date. +dicU o naYtere normalU poate apUrea oric[nd Wntre B> Yi A% de sUptUm[ni. +tunci c[nd
declanYUm naYterea la B> de sUptUm[ni, pentru cU oricum suntem chipurile la termen, facem un abuz. oate cU bebeluYul
Ula s$ar fi nUscut Wn mod normal la A@ de sUptUm[ni, pentru cU atunci ar fi fost plUm[nii lui maturi, atunci ar fi fost gata
sU respire, sU mUn[nce Yi sU facU tot ceea ce trebuie sU facU odatU venit Wn lumea asta. (acU l$am forVat sU iasU cu o lunU
mai devreme, WnseamnU cU am scos de acolo un prematur. 1ar asta se Wnt[mplU foarte des"
:eci declanFarea forGat< a naFterii ! fie c< e ,orba de cezarian< sau alte inter,enGii. "cesta ar fi primul abuz.
Mai departe0
Mai departe avem tot felul de practici Yi politici care de fapt WncalcU grosolan drepturile pacientului. Mama nu e
informatU cU are dreptul la refuz Wn ce priveYte procedurile care i se fac, nu Ytie despre consimVUm[ntul informat, cU are
dreptul la WnsoVitor Wn timpul travaliului Yi al naYterii, la vizite nerestricVionate ale tatUlui. +Ya ceva nu se Wnt[mplU Wn alte
VUri Yi nu este legal nici la noi sU se Wnt[mple.
SpuneGi c< pRn< Hn momentul naFterii femeia nu e informat< cu pri,ire la ce 1 se HntRmpl<# ce proceduri
urmeaz< s< i se fac<, care sunt riscurile, ce are dreptul s< refuze..
7u este informatU Wnainte, nu i se expun riscurile procedurilor medicale la care e supusU fUrU sU fie WntrebatU, deYi de
cele mai multe ori nu e vorba de urgenVe. +poi, nu i se explicU ce alternative existU Yi nu i se spune cU poate refuza unele
lucruri cu care nu e de acord. .unt multe proceduri de rutinU inutile Yi abuzive* perfuzii, monitorizare continuU c[nd nu
existU vreun risc, restricVia de a merge la toaletU, restricVia de a m[nca sau de a bea apU, restricVia de a te miYcaJ .unt
restricVii care te WmpiedicU sU$Vi fie bine practic. )ravaliul dureazU Yi presupune durere, iar atunci c[nd mama e liberU sU
se miYte, durerile sunt mult diminuate. Lemeia are nevoie de libertate, de acceptare, de WnVelegere, de respect. Consider
cU nevoile de bazU ale femii Wn travaliu nu sunt respectate Wn majoritatea maternitUVilor din ;om[nia.
:e ce se HntRmpl< asta0 ' mai comod pentru medici Fi asistente sau nu exist< spaGiu destul0
Mi$e foarte greu sU dau un rUspuns clar. .unt multe spitale care au Wntr$adevUr o salU comunU de travaliu. 3 o salU cu
multe paturi Wn care mai multe femei, trei$patru$cinci$Yase mame la un loc, care WYi trUiesc simultan travaliul Yi naYterea,
fiecare Wn c[te un pat. Ceea ce e groaznic de dureros Yi de umilitor. (in punctul meu de vedere, este pur Yi simplu o
privare de libertate. Xn majoritatea cazurilor, nu existU motive medicale pentru care sU fii forVatU sU stai Wn pat. #a mine
urlau* I$tai Bn pat, c: aRa trebuiea. ci apoi* I7u te dai @os c: 8i se rupe colul. +sta e o pUcUlealU foarte tristU" 7u are
voie sU intre nimeni, eYti singurU Yi pUrUsitU.. (eci eYti la m[na lor. +i intrat Wntr$un loc Wn care eYti Wnchis dupU uYi cu
pazU, cu cartele la intrare, nu poVi ieYi, nu poate intra nimeni la tine.. trebuie sU faci ce Vi se spune, nu ai opViuni. Chiar
dacU eYti informat, nu ai de ales. #ucrurile merg Wntr$un tUvUlug.
)oate astea se rUsfr[ng asupra stUrii emoVionale a femeii, care e extrem de importantU Wn timpul naYterii. 3a ar trebui
sU se simtU confortabil, sU se simtU Wn siguranVU, are nevoie sU se simtU repectatU Yi acceptatU cu durerea ei Yi cu felul Wn
care se manifestU Wn aceastU durere.
+tunci c[nd nu Wi sunt Wmplinite aceste nevoi de bazU, fireYte cU nesiguranVa emoVionalU Wn care se aflU are efecte Yi aYa
ajungem la o patologie a travaliului, cu efecte fizice, recunoscutU Yi studiatU Wn lumea medicalU.
)ravaliul devine extrem stresant Yi mult mai dureros, dilataVia poate sU nu mai progresezeJ .unt zeci de astfel de
cazuri la care am fost martor pur Yi simplu. Lemeia intrU Wntr$o patologie pentru cU hormonii travaliului nu au cum sU
mai funcVioneze Wntr$un mediu plin de stres Yi de intruziune p[nU la urmU.. cU travaliul se desfUYoarU cel mai bine pe
Wntuneric. Ori peste 0&9 dintre femei stau ore Wn Yir Wn niYte lumini orbitoare, Wn maternitUVi. lus cU stau cu alte femei
l[ngU, plus cU sunt controlate de cinci persoane diferite, fUrU sU Ytie de ce. 3 controlul de internare, apoi controlul de pe
secVie Yi aYa mai departe. 7u Ytim cine sunt oamenii Uia, dar vin unul dupU altul Yi ne fac controale ginecologice. 7u e
doar o lipsU de respect, e o mare umilinVU prin care e nevoitU sU treacU femeia Wn timpul travaliului. 3 o situaVie absolut
degradantU.
:up< un tra,aliu de felul <sta, urmeaz< cel mai important moment pentru mam< Fi pentru copil# naFterea. '
momentul pentru care femeile se preg<tesc cRt pot de bine Hn cele S luni de sarcin<, pentru care merg la cursuri,
despre care citesc. Cum decurge0

Cel mai mare abuz e cU experienVa asta ne e furatU. .e Wnt[mplU zilnic, Wn maternitUVile rom[neYti. +r putea sU fie o
transformare, o Wmplinire extraordinarU, dar ajunge sU fie o traumU Wn cele mai multe cazuri. Xn primul r[nd din cauza
privUrii de libertate, de alegere, de explicare a procedurilor, de a cere consimVUm[ntul. Mama trebuie sU WYi exprime
acordul Wnainte sU fie apUsatU cu cotul pe burtU. 3 vorba de cotul moaYei. Mama ar trebui sU WYi dea consimVUm[ntul
Wnaintea unei epiziotomii, care se face pe bandU la noi Yi care nu e necesarU dec[t Wn maxim @&$@?9 din cazuri. Kn alte
G<ri, epiziotemia f<r< moti, medical clar este considerat< mutilare genital< ! exact aFa se numeFte. Xn ;om[nia,
se practicU Wn peste 0&9 din cauzuri Yi e consideratU procedurU de rutinU. Mama nu e mUcar avertizatU ce urmeazU sU 1 se
Wnt[mple. 7u au dreptul sU WYi secVioneze perineul pentru cU aYa se face. Zsta nu e un motiv medical.
Mai departe, avem masa se naYtere. 3ste de fapt o masU de consult ginecologic. oziVia de naYtere ar trebui sU fie la
alegerea femeii, sU decidU ea cum se simte confortabil sU WYi nascU copilul. +ltfel se simte Wntr$o zonU de panicU Yi de
stres, care dUuneazU foarte mult expulziei bebluYului. (in nou ducem lucrurile Wntr$o zonU de nesiguranVU din punct de
vedere medical. ComplicUm lucrurile. ur Yi simplu, copilul coboarU mai greu, este impins.. adicU vine asistenta care se
urcU pe burta mamei Yi o forVeazU. 3 o procedurU abuzivU.
+t[ta timp c[t nu existU motiv medical, nicio persoanU nu are dreptul sU Wi spunU mamei cum sU stea, sU Wi interzicU sU
aibU pe cineva apropiat care sU o VinU de m[nU Yi sU o Wncurajeze, sU Wi punU perfuzii, sU Wi taie perineul, sU Wi forVeze Wn alt
fel naYterea pentru cU dureazU prea mult, cU se grUbeYte medicul sau pentru cU trebuie eliberatU sala. +stea nu sunt
motive medicale, nu Vin de sUnUtatea mamei Yi a copilului.
XncU ceva* la noi Wn VarU, Wn majoritatea maternitUVilor, mama e WncurajatU sU WmpingU p[nU nu mai poate, p[nU Wi ies
ochii din cap, c[nd nu simte WncU sU facU asta. Lie cU nu are dilataVia potrivitU, fie cU nu a cobor[t suficient copilul. Cum
e WncurajatU sU WmpingU2 6U spun ce am trUit eu Yi ce am vUzut Wn alte situaVii de naYtere* Qmpinge tare, Bmpinge lung,
%aide c: B8i omori copilul. 7u Bn8elegi c: B8i omori copilulI +sta se aude WncU Wn spitalele noastre Yi nu e Wncurajare. 7$ai
cum sU aduci o mamU Wntr$o zonU de panicU doar pt cU nu ai timp sU o laYi sU WmpingU Wn ritmul ei, Wn felul Wn care simte.
3xpulzia decurge Wn mod firesc, Wn funcVie de reflexul de expulzie al copilului. Mama Wl simte Yi nu Wl poate contracara.
(eci Hmpinsul forGat Fi la comand< este un abuz. Ca Fi ameninGarea c< Hi faci r<u propriului copil
Mai departe, cum ar trebui s< fie primele clipe din ,iaGa mamei Fi a copilului, imediat dup< naFtere0 :estul de
des se HntRmpl< c< bebeluFul e luat Fi e dus unde,a, mama altunde,a, iar cRnd se HntRlnescu depinde de
bun<,oinGa cadrelor medicale.
.tudiile medicale care aratU cU primele ore dupU naYtere sunt vitale pentru bebeluY. ot fi traumatice sau pot fi pline
de extaz Yi ataYament faVU de mama lui, cum ar fi firesc sU fie. Kn alte G<ri, exist< niFte proceduri stricte pentru asta.
Kn primul rRnd, nimeni nu are ,oie s< despart< mama de copil Hn primele dou< ore dup< naFtere. (e ce2 7u este o
fiVU, nu e un moft, nu e o excentricitate, ci e o nevoie a copilului de a sta l[ngU mamU. +colo se WncUlzeYte, acolo o simte,
Wi aude inima Yi respiraVia, Wi simte mirosul, ea e singurul reper cunoscut pentru copil. e pieptul mamei, copilul se
colonizeazU cu singurii germeni prietenoYi Yi nepericuloYi pentru el. 7u are nevoie de germenii de la doamna asistentU
din braVe, nici de cei din patul de spital. +colo Wncepe viaVa copilului Wn cel mai sigur mod, emoVional Yi fizic. Cordonul
ombilical trebuie l<sat s< pulseze atRta timp cRt pulseaz<, nu trebuie secGionat imediat F versul a ceea ce se
Wnt[mplU Wn majoritatea cazurilor, c[nd este tUiat Wn primele secunde. Xn felul Usta copilul este forVat sU respire pulmonar
Yi nu mai are bac5$up$ul de s[nge Yi celule stem de care are nevoie Wn primele minute.
Mai departe, acest copil proaspUt nUscut este considerat din pUcate un obiect murdar. 3ste privit ca ceva foarte
murdar, care trebuie imediat luat, spUlat, verificat, sU vedem dacU nu e ceva Wn neregulU. Scorul "$="% (nota de la
naFtere) se poate face f<r< probleme pe pieptul mamei. +m fUcut asta de zeci de ori, e foarte simplu Yi nu este nicio
problemU. +Ya se face Yi Wn alte VUri. 7u trebuie dus undeva ca sU Wl evaluezi. )oate studiile aratU cU Yi prematurii care
sunt stabili se recupereazU mult mai repede dacU sunt lUsaVi pe pieptul mamei, Wn contact piele pe piele. )rebuie lUsaVi
acolo ca sU iniVieze alUptarea.
[nU aici am vorbit despre copil. (in punct de vedere al mamei, e altU problemU. 3 o situaVie absurdU* copilul pentru
care a trecut prin travaliu, la care s$a g[ndit Wn cele 0 luni de sarcinU, pe care abia aYtepta sU Wl Wnt[lneascU, e luat dintr$o
datU Yi dus nu se Ytie unde, ca sU i se facU nu se Ytie ce. Xl vede doar aYa de departe Yi Wl aude url[nd. :a i se spune cU are
plUm[ni buni, auzi ce pl[nge. CWnd de fapt un copil pus pe pieptul mamei nu urlU, nu are o traumU, este un bebeluY
liniYtit. .igur cU scoate niYte sunete, tuYeYte, eliminU secreVii, dar nu p[nge aYa cum fac copiii nUscuVi cu forVa Yi apoi
separaVi de mamele lor. 3 o traumU foarte mare pentru mamU. Chiar dacU la nivel conYtient o mamU poate accepta cU aYa
se face la spital, trauma la nivel subconYtient rUm[ne pe viaVU. 3 cineva pentru care a suferit, pe care abia aYtepta sU Wl
vadU Yi nu se Wnt[mplU. .unt separaVi fUrU explicaVii Yi pl[ng unul dupU celUlalt. -rice mam< simte c< Hn momentul <la
se rupe ce,a Hn ea Fi nu HFi g<seFte liniFtea pRn< cRnd nu Hi este adus Hnapoi copilul. $erioada asta e ca o pr<pastie
Hntre ei doi. Cunosc mame ce au tr<it puternic aceast< traum<. :up< ce au auns acas<, era ca Fi cum Fi?ar Hnfia
propriul copil ? nu exista Hntre ei nicio leg<tura, din cauza desp<rGirii de el Hn spital. .unt copii care pl[ng foarte
mult dupU ce au fost separaVi brusc de mamU, iar ea nu se simte competentU, nu reuYeYte sU Wi liniYteascU. +u pierdut,
fiecare, ataYamentul care se instaleazU firesc Wn primele ore Yi Wn primele zile dupU naYtere, adicU tocmai c[nd ei au fost
separaVi.
Cred c< e important s< l<murim Fi problema al<pt<rii. Mame care au n<scut de curRnd, confirm< c< se
HntRmpl< Hn continuare pe ceas# toGi copiii sunt al<ptaGi la 6 ore. :ac< le e foame mai de,reme, de regul< li se d<
lapte praf, adesea f<r< Ftirea mamei. Cum ar trebui s< se HntRmple0
6reau sU subliniez ceva foarte important* alUptarea Wncepe Wn prima orU de viaVU. 3 o regulU. :ebeluYul are instinctul
de supt foarte activ Wn aceastU primU orU de viaVU, dupU care Wncepe sU se diminueze uYor, p[nU chiar dispare, dacU nu e
pus la piept. )ocmai de asta Wn maternitUVile din lumea civilizatU niciun copil nu e separat de mamU Wn primele douU ore
dupU naYtere. 3 regulU Yi nu se WncalcU dec[t Wn cazuri excepVionale, c[nd viaVa unuia e Wn pericol iminent. .unt ore sfinte
pentru mamU Yi copil, nu se discutU. Orice alte proceduri trebuie sU fie lUsate pentru mai t[rziu.
(acU nu respecVi acest instinct de supt, care este de fapt instinctul de supravieVuire ,copilul se caVUrU singur, cautU
s[nul mamei Yi Wncepe sU sugU- ratezi startul Wn alUptare. utem sU reparUm, sU vedem cum rezolvUm, dar de multe ori
apar probleme. Xncep complicaViile, mameloane de silicon, copii care s$au obiYnuit deja cu biberonul. +r fi at[t de
simplu sU prevenim toate astea. Lemeile din ;om[nia se uitU mirate cU au lapte. 7ormal cU au lapte, femeile dupU
naYtere au lapte" (ar ele nu Ytiu asta, pentru cU li se spune din maternitate cU poate nu vor avea lapte, cU poate nu Ytie
copilul sU sugU. 3 o prostie" Xn majoritatea cov[rYitoare a cazurilor, femeia are lapte Yi e perfect capabilU sU WYi hrUneascU
bebeluYul Wn prima orU de viaVU. ci e important pentru am[ndoi ca asta sU se Wnt[mple.
#i se induce ideea cU nu e destul, ba mai sunt trase de s[ni pentru demonstraVie. #i se spune cU nu e destul, cU nu e
bun, cU e apU chioarU, cU e nevoie de perfutzii cu glucozU pentru copil, cU mai bine la biberon... 3 o subminare a
Wncrederii femeii Wn capacitatea ei de a fi mamU. 1ar asta poate dura mai mult sau mai puVin, uneori o viaVU. 7u se Ytie ce
efecte are pe termen lungJ
:e ce se HntRmpl< aFa0
7u Ytiu. robabil cU e vorba de rutinU Yi de mentalitUVi. ersonalul medical din ;om[nia iese foarte greu din cutuma
Wn care a trUit @&$@? ani sau mai mult. (in pUcate, studenVii noi WnvaVU sU facU la fel. +m trecut recent prin Lacultatea de
MedicinU, Yi asta se predU. Cumva sunt obligaVi sU respecte aceste lucruri. Lormatorii lor sunt cu ochii pe ei, nu pot fi
rebeli. )rebuie sU intre Wn turmU, nu pot ei sU fie altfel. +Ya se face* naYterea e forVatU, copilul de despUrVit de mamU, la
neonatologie e hrUnit cu biberonulJ +poi vin mamele, dar copiii dorm pentru cU sunt sUtui. Lemeilor li se blocheazU
canalele pentru cU acel copil nu suge, fac furia laptelui. 7u$i nimic, Wncepe o altU rutinU* desfundarea canalelor, mulsul Yi
aYa mai departe. 3 un Wntreg circuit care se declanYeazU din cauza despUrVirii mamei de copil.
ci toate astea sunt profitabile p[nU la urmU pentru sistemul medical. (ar nu pentru mamU Yi pentru copil. Lemeile
trebuie sU iasU din blazare. .U fie pregUtite sU WYi cearU drepturile. entru ele Yi pentru copiii lor. .U nu se mai mintU cU
sunt doar c[teva zile Yi vor trece cumva. (e fapt, zilele alea sunt Wnceputul noii vieVi. + noii vieVi de pUrinVi Yi a noii vieVi
a copilului Wn lumea asta. )rauma care se Wnt[mplU atunci e ca un filtru pentru copilul Ula. O duce cu el o perioadU lungU.
ci nu Ytim c[nd se va Wncheia.
Kn ce m<sur< putem ,orbi de abuzuri Fi de stres post?traumatic Hn urma acestor proceduri greFite care se
HntRmpl< Hn spitalele din %omRnia0
+m Wnt[lnit foarte multe femei F fie Wnainte de prima naYtere, fie la al doilea sau al treilea copil F care Wmi spun* eu
nu pot s< nasc aFa, Hn maternitate suntem ca niFte ,ite la t<iere. 7u putem sU ni se facU asta, e un chin, o oroare. Ori
naYterea e cu totul altceva. 3xistU mame care ies Wntr$adevUr cu simptome de stres post$traumatic Yi ajung sU facU
depresii pe care le duc dupU ele.. 1ar asta afecteazU relaVia pUrinte$copil, dar Yi relaVia de cuplu Yi de familie Wn general.
.tudiile ne aratU cU experienVa naYterii influenVeazU major riscul de depresie post$natalU. #ucrurile astea sunt cunoscute,
dar probabil cU mai dureazU p[nU vor ajunge la urechile celor din maternitUVi. ;olul celor de acolo este sU ajute mama Yi
copilul. (in pUcate, Wn momentul Usta, ei sunt cei care abuzeazU grav at[t mama c[t Yi copilul Wn momentul naYterii. .unt
multe motive* din ignoranVU, din rutinU, din orgoliu, din cauzU cU sistemul merge prost, cU salariile sunt miciJ .unt o
grUmadU de explicaVii, dar niciunul nu compenseazU ce trUieYte mama Yi copilul la naYtere, Wntr$o maternitate care nu are
pic de respect pentru ei.
*otul este sa crezi cu toata fiinta Tnastere naturalaU
7astere acasa, 7astere naturala, 7astere naturala nemedicalizata7ovember B&, %&@BComments* %B
<oni ne impartaseste eperienta nasterii celui de*al doilea baietel al ei, Andrei ("a multi ani bebe Andrei2 ) c%iar
azi de $f Andrei. , nastere in-aluita de pace, liniste, libertate, calm, suspans si bucurie. , nastere acasa in prezenta
unei moase independente. ;ultumesc <oni pentru po-estea ta2 "a multi ani pentru toti cei care poarta numele Andrei si
Andreea si sa fiti sanatosi2
Consider copii ca fiind cea mai mare minune si implinire in viata unei femei si implicit intr$o familie. Mi$am dorit
foarte mult al %$lea copil si inainte de a veni am avut convingerea ca am fost pregatita de acest minunat suflet sa il aduc
pe lume exact asa cum este firesc si natural lasat de la (umnezeu.
+m avut aceastra incredere in mine de a naste natural ,fara nici un fel de interventie- inca de la primul copil al nostru.
1nsa acum a fost mult mai profunda credinta. Ca o convingere din toata fiinta ca nu am nevoie de analize ecografii
inutile vizite la medic etc . 1n definitiv ce pune (umnezeu in fiecare din noi este exact ceea ce trebuie si avem nevoie.
Consider ca este esential sa avem aceasta incredere. (aca e dat sa apara vreo problema, este de neevitat indiferent
cate masuri de siguranta luam noi precum analize, eco etc.
1ntr$o astfel de situatie in care iti este data binecuvantarea de a aduce pe lume un sufletel este foarte important sa
avem incredere ca totul va fi bine si ca vom primi ceea ce meritam. 3 de la sine inteles ca frica este principalul inamic
pentru care recurgem la interventiile de mai sus in consecinta e necesar sa lucram cu ea si sa o eliminam . .au sa
eliminam orice risc din mintea noastra .
7e$au ajutat foarte mult plimbarile in natura, vizite in locuri cu incarcatura energetica si spirituala deosebita * chilia
arintelul +rsenie, 1zvorul arintelul de la .ambata, mormantul de la rislop etc.
1mediat ce mi$am dorit sa am al doilea copil a si aparut fara inarziere. ractic ceea ce iti doresti din adancul sufletului
se si implineste, devine realitate. )otul este sa crezi cu toata fiinta.
Cum a fost sarcina2 +m avut o perioada foarte buna. Lara greturi, ameteli, stari de rau, mirosuri, pofte etc. 3xceptia
au fost primele %$B luni in care am simtit nevoia sa dorm mai mult si starile de irascibilitate crescute.
Cum a fost pregatirea pentru copil2 Consider ca a venit pe lume un alt creator, suflet special unic ,ca noi toti-.
Ce am facut noi*
+m iesit in natura mai des ,locuim in :ucuresti unul din cele mai toxice orase-.
+m fost la cursul =Cpno:irthing tinut de (itta (epner.
+m facut relaxari prin muzica linistita.
+m facut exercitii de respiratie.
+m fost rezervati sa spunem cunostiintelor, rudelor despre decizia de a naste acasa pentru a nu primi fricile
celorlalti.
+m luat legatura cu moasa 1rina opescu.
+m fost la cateva vizite la moasa.
+m ales sa nu cunoastem sexul copilului pentru a avea o surpriza la nastere.
+m facut de % ori analize la sange. +u iesit normale si la inceput si la sfarsit.
+m facut o ecografie simpla in saptamana B>,? la rugamintea moasei care a durat ?$@& minute.
<iua 7asterii
+ fost o zi normala de luni cu activitati zilnice obisnuite, eram in saptamana B8. +u inceput contractiile in jur de
@8*B& dar am crezut ca sunt contracti false care vor trece si am luat nospa singurele pastilute pe care le$am mai folosit
ocazional.
1nsa contractiile au continuat sa vina la intervale regulate cam @& min. arca sunt o masinarie. (e unde stie corpul sa
faca asa ceva la un interval asa precis2 6a dati seama ce masinarie perfecta a facut (umnezeu2
e la %&*B& am sunat$o pe moasa sa ii spun de contractii care nu se opreau si m$a rugat sa le monitorizez in
continuare si sa ii spun la cat timp vin si cat dureaza o contractie.
Contractiile veneau la @& min si durau cam @ minut dupa care s$a micsorat timpul intre contractii de la @& la H$?
minute. +m sunat dupa o ora si douazeci de minute sa ii spun ce am constatat si am primit imediat verdictul* 17
.3+;+ +.)+ 7+.)3M. Moasa a trimis$o pe doula ;aluca :radea cu care lucreaza ca sa ma asiste pana ajunge ea.
Cand a ajuns ajutorul nostru pe la ora @@ contractiile incepusera sa devina mai puternice, nu am mai urmarit durata si
nici intervalul, pur si simplu am inceput sa ma relaxez.
+m simtit nevoia sa merg sa stau pe 4C si in acelas timp imi venea sa imping. +m avut senzatia sa imping puternic
de B ori. 1ntre timp sotul meu a umplut cada cu apa calduta.
1n clipa in care am intrat in apa am simtit cum ma imbraca senzatia de cald si de usor, m$am relaxat cu adevarat.
.tateam in cada dar apa nu imi acoperea corpul complet. artea umerilor si pieptul erau partial afara din apa. M$am
simtit foarte bine cand ;aluca ma stropea cu un prosop pe zonele ramase afara din apa. M$a ajutat sa ma detasez
aproape complet de timp de loc si de durere.
#a scurt timp dupa ce am intrat in apa bebelusul a iesit usor cu caputul in afara dupa care s$a retras. +m simtit
capusorul copilului si l$am atins usor cu mana, aceasta a fost prima lui incercare.
#a scurt timp ,B$? min- bebelusul a facut a doua incercare, de data asta a iesit cu caputul mai mult, dar s$a retras si
acum. + doua oara am reusit sa$i vad foarte bine caputul si eram nerabdatoare sa il vad afara cu totul.
1ntr$un timp mult mai scurt decat la a doua incercare ,cam %$Amin- bebelusul a iesit de data asta fara cale de
intoarcere, frumos si usor, in liniste. +m trecut foarte usor de la relaxare la bucurie.
(urerea pe care am simtit$o a fost ca o presiune in zona bazinului in momentele cand am stat pe 4C, iar cand am
intrat in apa s$a calmat.
(upa ce a iesit bebelusul l$am luat in brate si am stat cateva minute cu el la piept. :ebelusului i s$a auzit vocea dupa
ce am iesit din baie, ceea ce ne$a bucurat pe toti dar s$a oprit foarte repede.
+m iesit destul de repede din apa fara ajutor, cu bebe inca legat prin cordon de mine. +m infasat bebelusul cu scutece
din bumbac si l$am tinut permanent in contact cu pielea mea stand intinsa pe pat si asteptand expulzia placentei.
Cam la %& de minute a iesit si placenta, cordonul ombilical a fost lasat pana in momentul in care nu a mai pulsat.
(upa ce taticul a taiat cordonul cu ajutorul moasei bineinteles, am imbracat bebelusul si l$am pus la piept sa suga, dupa
care am facut si masuratorile. 3ra un bebe sanatos de B,8? 5g si ?B cm .
7e$a uimit pe toti instinctul si viteza cu care bebe a prins mamelonul, fiind foarte precis si hotarat.
)rebuie sa spunem ca in tot acest timp fratiorul lui mai mare Matei, a fost prezent si s$a bucurat foarte mult, fiind
entuziasmat. 3l a ales sa doarma impreuna cu fratiorul lui si cu mamica.
Matei a fost cel care a ales si numele bebelusului dorind sa il cheme +ndrei, dupa un baietel de la gradinita cu care
era prieten.
Multumim si suntem recunoscatori pentru modul in care bebelusul nostru ne$a indrumat sa il aducem pe lume, cu
calm, blandete si natural. +m ales sa impartasim povestea nasterii bebelului nostru, gandindu$ne ca poate fi de ajutor si
altor mamici care isi doresc sa traiasca o asemenea experienta.
1n acest proces nu au existat vizite la doctor regulate, ecografii lunare Bd, Ad, ?d etc, am fost scutiti de spagile de a ne
vedea propriul copil dupa nastere, precum si de orele de vizita in care ai dreptul sa intri sa il vezi. (e asemenea am
scapat si de asistentele acre care sunt foarte dragute numai cand le dai ceva in rest nu te baga in seama. +m fost scutiti
si de vaccinurile obligatorii care sunt facute in spital. Mamica a vazut si a fost alaturi de propiul copil de la inceput.
:ebele a avut posibilitatea de a primi celulele stem care se pierd in momentul taierii cordonului ombilical.
Ca o observatie personala, am aflat numai de la cateva cunostinte, faptul ca acuma a devenit o moda, testul
amiocentezei ca obligatoriu. )oate aceste analize fiind inutile sarcina decurgand normal fara probleme, dupa parerea
mea sunt doar niste interese materiale.
(oresc sa multumesc lui (itta, 1rinei, ;alucai si tuturor moaselor si doulelor care depun suflet si energie pentru a
informa si sprijini mamicile sa ia cele mai bune decizi pentru copilasii lor.

C<snicia este mila lui :umnezeu
CUsnicia este mila lui (umnezeu" Un strop de rUbdare i (umnezeu ne bucurU. 3u, cu darul lui (umnezeu, am un so
minunat, Cristian, i > Wngera i* Maria, 1oana, 7icolae, (umitru, arascheva, etru i avel.
#a drum am pornit, in minte clar, cu g[nduri mari, sfinte* sU Wmi fac datoria, sU am mul i copii, sU fiu ascultUtoare"
+cum, dupU @B ani, cu teamU vUd ce g[scU eram" (e la primul copil au Wnceput sU iasU la luminU patimi"
+bia apoi, dupU ce am nUscut primul i al doilea copil, au Wnceput sU iasU din mine rUutU i, minusuri, lipsuri, a Wnceput sU
iasU cuvio ia, ca sU zic a a. 3u aveam o pUrere bunU despre mine. Mult, mult, mult se smeresc copiii, mult poartU copiii
din neputin a noastrU, foarte mult din nepriceperea noastrU. Cu adevUrat sunt smeri i, Wnc[t de la copil la copil, m$am
gUsit, m$am vUzut Wn ce hal sunt.
Xnainte sU mU cUsUtoresc mi$am zis* IO sU mU cUsUtoresc, o sU am copii mul i. IO sU am cinci copii, asta mi$am
propus eu, asta Wnsemna sU am copii mul i. OdatU ne$am Wnt[lnit cu ni te prieteni i prietenii aceia ziceau cU o sU aibU doi
copii. 3u, dupU ce ne$am despUr it de ei, i$am zis lui Cristian* ICum poate sU zicU cU o sU aibU doi copii2 (acU Wi dU
(umnezeu mai mul i2 i Cristian mi$a zis* I:ine, dar tu cum zici cU o sU ai cinci copii2 +cela i lucru. i mi$am dat
seama cU avea dreptate. CU sunt doi, cU sunt cinci, tot punem o limitU.
Xmi aduc aminte cU aveam ni te ispite Wnainte de a$l na te pe al patrulea copil dar am uitat, s$au luat de la mine, chiar
asta este. Xnainte sU$l nasc pe al patrulea copil, de exemplu, aveam o tulburare WnlUuntrul meu, i anume legatU de
numUrul de copii. Cu un copil mU sim eam bine, cu doi copii e totul perfect, e WncU bine. C[nd a apUrut al treilea copil
am Wnceput sU am g[nduri* I3 ru ine sU ai trei copii. MU certam cu mul i oameni, mi se pUrea cU se uitU lumea la mine
cU am trei copii i deja mU certam cu ei Wn g[nd. (eja mU justificam, fUrU sU Wmi spunU nimeni nimic. #a al patrulea copil
nu tiu ce s$a Wnt[mplat, nu mai in minte, dar s$a luat de la mine aceastU nelini te. i Wmi aduc aminte cU la al patrulea
copil am gUsit, am Wn eles un lucru* a$l lUsa pe (umnezeu sU plineascU mUsura, am Wn eles lucrul acesta.
Copiii sunt cu adevUrat o binecuv[ntare" Mare este dragostea lor" 3u sunt departe, strUinU de bisericU, la mine nu$i
nimic, totul este mila lui (umnezeu pentru copila i. + adar cum sU pui numUr2"
Xnainte lucra doar Cristian i eu stUteam acasU cu patru copii i nu ne ajungeau de niciunele. Casa oricum era a
cumnatei, n$aveam ma inU, o duceam foarte greu. 7u ne descurcam. 3l de i muncea mult aducea foarte pu ini bani
acasU i eram nemul umitU din pricina asta, eram foarte nemul umitU. I3u sU stau acasU cu copiii, de diminea a p[nU
seara* spalU$i, culcU$i educU$i pe to i F de i asta este, de fapt, o binecuv[ntare F I i el munce te, face ce$i place, i
aduce i bani pu ini.
#a un moment dat, in minte i acum, nu aveam nimic, nici mUcar p[ine nu aveam ca sU pun de m[ncare la copii i eram
foarte supUratU i dUdusem fr[u liber la supUrare. Xn mine se luptau douU lucruri atunci* de o parte nemul umirea,
WndreptU irea i de cealaltU* cel pe care Wl ocUram, cel pe care Wl asupream, cel de care eram eu nemul umitU era so ul meu
pe care eu Wl iubesc. Xl iubesc sau nu Wl iubesc2 3ra aceastU luptU WnlUuntrul meu care a ie it, iarU i din mila lui
(umnezeu, la suprafa U. 3u zic cU lupta aceasta o ducem continuu WnUuntru nostru. Xl iubeam i Wl ocUram Wn acela i
timp. i m$am Wntors, efectiv a fost o luptU de a mU Wntoarce, de a nu mU mai WndreptU i, m$am Wntors eu Wmpotriva mea,
ca sU zic a a. i am cUlcat eu pu in pe dreptatea asta care Wmi stUtea Wn g[t i am zis* I=ai mUi, chiar a a sU fie, sU nu fie
nimic de m[ncare Wn casa asta2 i am gUsit mUlai sau macaroane, am gUsit ceva, pe care le$am fiert, am pus ni te ulei,
copiii au m[ncat, s$au sUturat i a fost totul bine.
7u a trebuit dec[t sU fiu de fapt sincerU i sU nu mU mai WndreptU esc Wn nemul umirea mea. +ceea cred cU a fost o bUtUlie
c[ tigatU. (in momentul acela s$au lini tit, s$au limpezit lucrurile i mul umesc lui (umnezeu. [nU la urmU, sU fim
sinceri, omul de care sunt nemul umitU poate are i el un chin, o nemul umire dar dacU Wl iubesc cu adevUrat trebuie sU
caut sU Wl Wn eleg, sU vUd care este problema, nu sU Wl asupresc. (acU cu adevUrat Wmi pasU de so ul meu, dacU cu adevUrat
Wl iubesc, dec[t sU Wi dau Wn cap, mai bine hai sU vUd ce am de fUcut, ce pot sU fac.
3u fiind medic de familie acum, c[nd vin la mine mUmicile i zis* I(oamnU doctor, cum sU dau de m[ncare la copil2
IMamU, dacU eu am putut sU fac lucrul acesta, sigur pute i i dumneavoastrU. este toate mila lui (umnezeu.
bbb
[nU la al patrulea copil eu am Wncercat sU fac totul c[t mai bine, sU am un program. Ori ca Wn armatU, ori nu e bine.
)rebuia sU fie totul fUcut bine, i ca sU fie totul fUcut bine, trebuia sU fie fUcut la timp, program* rugat, m[ncat, spUlat,
culcat, construit, lipit, plimbat, adus Wnapoi Wn casU. LUceam totul ceas, din datorie, de fricU. #a al patrulea copil nu am
mai putut sU fac lucrul acesta. +m cedat, nu am mai putut.
Xn momentul acela a lucrat iarU i mila lui (umnezeu. #$am vUzut pe Cristian, m$am uitat la so ul meu cum face el. 3l se
ducea la lucru ziua i noaptea lucra iarU i. 3l fUc[nd informaticU lucra fel de fel de lucruri care lui Wi plUceau. ur i
simplu nu avea lini te dacU nu fUcea lucrul acesta. i stUtea noaptea i lucra, i WnvU a alte i alte programe, Wn #inux, i
fel de fel de aplica ii. Omul acesta putea sU nu doarmU deloc toatU noaptea i a doua zi se ducea la lucru i era lini tit cu
copiii. i m$am uitat eu la el i zic* IMUi, dar cum poate omul2 <iua munce te, noaptea munce te, i mai este i lini tit
pe deasupra. i m$am uitat la el i am Wn eles cU de fapt asta nu Wmi convenea mie* I3l face ceea ce$i place i eu nu fac
ceea ce$mi place. +ici deja era o problemU. ICum adicU eu nu fac ceea ce$mi place2 3u am grijU de copii. 7u$mi place
sU am grijU de copii2 i a Wnceput ceva sU lucreze. (e asta zic cU Wntotdeauna (umnezeu lucreazU prin con tiin U. [nU
la urmU pe orice mamU, orice tatU, orice om, tot Wl ajutU (umnezeu, numai sU fie sincer cu el Wnsu i.
3l face ceea ce$i place, se bucurU de ceea ce face, se simte Wmplinit, se odihne te Wn lucrarea lui. +tunci mila lui
(umnezeu a lucrat. M$am uitat la mine i zic* I :omnule, dac< faci cu bucurie ceea ce faci, ai odihn<. +tunci pur i
simplu mi$am dat seama cU eu fUceam lucrurile cu datorie, fUceam lucrurile acestea pentru cU a a trebuia sU le fac, dar
nu mU odihneam Wn ele.
(acU nu era totul perfect eram nemul umitU, eram neodihnitU, eram neWmplinitU, eram nervoasU, eram obositU, eram
m[nioasU. i c[nd am Wnceput sU Wn eleg sU mul umesc lui (umnezeu pentru fiecare lucru, sU mU bucur de ceea ce fac, sU
mU bucur de copiii mei atunci am Wnceput sU mU odihnesc, am Wnceput sU pre uiesc lucrurile. + a am ajuns sU mU
odihnesc Wn copiii mei. .$au schimbat multe de atunci. i e at[t de firesc sU zic* I.lavU ie (oamne"
#a al patrulea copil am Wn eles lucrul acesta* fac ce pot, fUrU sU mU lenevesc, iar mai departe lucreazU (umnezeu,
pline te (umnezeu mUsura. +m sim it cU este o legUturU, o WntrepUtrundere Wntre bucurie i a$1 mul umi, a avea
recuno tin U fa U de (umnezeu, pentru ceea ce am. +m Wnceput sU dau slavU lui (umnezeu pentru fiecare lucru i mU
odihneam Wn asta.
Lac ce pot, pu in, tot (umnezeu ne$a dat con tiin a i atunci dupU d[nsa merg chiopUt[nd iar dragostea copiilor ne
poartU neputin a"
#egat de via a de familie, totdeauna simt, tiu c[nd Wmi fac sau nu$mi fac datoria. Unul din primele lucruri pe care m$a
WnvU at pUrintele duhovnic a fost sU ascult de con tiin UE sU fiu sincerU cu mine WnsUmi i con tiin a Wntotdeauna Wmi va
spune. +cesta a fost unul din primele lucruri pe care le$am aflat, cu mila lui (umnezeu pentru cU e harul lui (umnezeu
peste tot. Con tiin a aceasta Wmi spune c[nd gre esc fa U de copil. (e exemplu, la un moment dat am observat cU sunt
mai drUgu U cu al i copii, vorbesc mai frumos. i m$am g[ndit IMUi, dar eu cu copiii mei de ce sunt a a durU2 7$am i
eu un cuv[nt de m[ng[iere, o vorbU mai dulce2 i mi$am propus sU mU g[ndesc cU nu sunt ai mei i sU mU port cu ei ca
i cum nu ar fi ai mei. i c[nd m$am dus la pUrintele duhovnic, i$am spus ce mi$am propus* IUrinte, mi$am propus sU
cred cU nu sunt ai mei. i pUrintele mi$a spus at[t de frumos* I#a drept vorbind, Cristina, nici nu sunt ai tUi. +tunci cu
adevUrat am Wn eles, nici nu sunt ai mei. 3u aveam o vorbU c[ndva* I7$am casU ,casa este a cumnatei-, n$am ma inU
,ma ina ne$a dat$o cineva i cu greu anul acesta am reu it sU o plUtim, dupU vreo H ani-. 7$aveam nimic dec[t copiii.
+sta era tot ce aveam i acum am Wn eles cU de fapt nici copii nu aveam.
Xn educa ia copiilor ascult de aceastU con tiin U care lucreazU. .unt convinsU de asta pentru cU dacU lucreazU la mine,
care sunt cum sunt, sigur lucreazU i la altul care sigur e mai bun ca mine.
"pa e ud<, mam<
#egat de problemele intime, delicate, despre care e greu sU discu i cu copiii, e bine cU s$au petrecut transformUrile
acestea Wn mine de la al patrulea copil Wncoace. +m apucat sU mU Wndrept p[nU sU facU MUriuca mea @& ani, ceea ce este
important. +dicU p[nU pe la @& ani, mai ales la fete, bine este a a sU nu simtU o rUcealU, mai ales din partea mamei,
pentru cU dupU aceea, dacU p[nU Wn @& ani nu avem aceastU grijU, dupU @& ani Wncepe sU i$o caute Wn altU parte, mai ales
fetele pU esc lucrul acesta. (eci lucrul acesta, mul umesc lui (umnezeu, la mine l$am Wndreptat, pentru cU aveam o
duritate, i l$am Wndreptat mai Wnainte. +m aflat pe la 8 ani ai MUriucUi mele i Wn % ani de zile, Wncet, Wncet am recuperat.
+cum e mai bine, doar cU vorba unei prietene* I)rebuie sU$i spui copilului cU apa este udU, cU dacU se bagU Wn apU, se
udU. Copiii mei au fost la un moment dat de unii singuri Wntr$o tabUrU, unde majoritatea copiilor erau necunoscu i, nu
tiau de post, de o cumin enie. i a fost o ispitU. +dicU au rUmas singuri la filme, singuri cu televizorul pe m[nU. + fost
un pic mai delicat i atunci au vUzut cU apa este udU. [nU la urmU a fost bine, zic eu. +dicU au vorbit cu noi, au priceput
lucrul acesta. (ar au Wn eles, au Wn eles gre eala.
Copiii au o bunUtate, chiar dacU fac prostii, nu o fac cu un scop, nu o fac premeditat. (e aia, am Wn eles cU de fapt pe
copil n$are rost sU Wl Wntrebi I(e ce ai fUcut cutare lucru2. 3 o pierdere de timp, mai rUu te cuprinde m[nia, gre e ti, nu
are nici un rost. Mai bine Wmi explic eu de ce, nu are rost sU Wl Wntreb pe copil. +sta WnvU eu, sU nu judec copiii. Mai bine
mU judec Wnt[i pe mine dacU este o problemU, trebuie sU caut la mine problema mai Wnt[i i apoi la copil dacU nu merge.
(ar Wnt[i eu.
+sta mU chinui acum, sunt Wntr$o cUutare foarte grea pentru cU vUd la copiii mei multe lipsuri i Wmi dau seama cU e u or
sU Wl speli, sU Wl hrUne ti, sU$l Wmbraci, sU$l culci F asta e u or F problema este educa ia copilului, adicU nu sU$l cer i, ci sU$
l mustri. + a cum nu spunem ImU ceartU con tiin a ci ImU mustrU con tiin a, a a ar trebui sU facU i mama, sU$i mustre
pe copii, nu sU$i certe.
Xn educa ia copiilor lini tea din casU conteazU.
2<rbat i femeie
3u cu mila lui (umnezeu am un so credincios, mUcar WncearcU" +dicU am de cine asculta" +bia Wn cUsnicie am aflat ce
m[ng[iere, ce binecuv[ntare este ascultarea" Mare lucru sU nu judeci so ul" .U ai Wncredere Wn el" .U$l iube ti cu
adevUrat" Cu din ii sU in de (umnezeu i mai bine renun la mine dec[t la omul pe care$l iubesc. 7u vreau sU mU rup de
el. Mai mult face omul din fa a mea dec[t o g[scU"
3u chiar le$am spus la finii no tri* ILemeia sU aibU Wncredere i sU asculte de bUrbatul ei" +sta mi se pare mie cel mai
important.
+poi, uneori nouU, mamelor, nu ne convine, dar sunt lucruri pe care numai mama le are i culmea, mama este
nemul umitU cU Ide ce trebuie sU facU ea lucrul Ula2 ur i simplu pentru cU ea are acest dar. (Um dovadU uneori de
at[ta rUutate F I(ar de ce sU fac eu i celUlalt sU stea2 OdatU m$am vUzut fUc[nd lucrul acesta. )rebuia sU fac un lucru
cu copiii mei i$am Wnceput sU fiu nemul umitU i supUratU i m[nioasU pe copii. )otul a pornit de la g[ndul cU trebuie sU
fac acel lucru. I(e ce trebuie sU$l fac eu2 +m Wnceput sU mU supUr i nici mUcar n$am mai apucat sU$l fac. .unt daruri
pe care le are mama, cU este mamU, i trebuie sU facU lucrul acesta pentru cU ea are aceste daruri p[nU la urmU. :Urbatul
nu le are. (egeaba mU supUr pe Cristian, pentru cU pur i simplu el nu vede lucrurile alea, n$are nici un pic de rUutate.
7u le vede i cu asta basta. F I1$ai dat i tu, tatU, la copilul Ula ceva sU mUn[nce2 F I7u. i$mi zic* IMUi, ce vinU are2
3u trebuia sU fiu l[ngU copil sU$i dau sU mUn[nce, nu tata. 3i aicea este con tiin a care$ i spune, ca mamU, ce trebuie sU
faci i n$ai fUcut.
Liecare tie treaba lui. 3u nu mU bag peste so ul meu. 3l tie ce are de fUcut. + a cum eu tiu ce am de fUcut i am
con tiin a care$mi spune, a a sunt convinsU cU are i Cristian o con tiin U de tatU, care sunt convinsU cU nu$l lasU. (eci
eu sunt convinsU cU fiecare are nelini tea lui. 3u n$am nevoie i de nelini tea lui Cristian. Mi$ajunge a mea. (eci nu$l
judec pe Cristian, sau Wncerc.
Cununie
Oamenii care nu sunt cununa i nu$ i dau seama, nu tiu lucrul acesta, nu gustU din (umnezeu. ot sU guste din
(umnezeu i fUrU dar cred cU Wmplinirea este Wn )aina Cununiei. ur i simplu trebuie sU ascultUm i cu asta basta.
3u in minte cU Wl iubeam at[t de tare pe Cristian Wnc[t nu voiam sU mU mai rup de el. (upU cununie eu am sim it o pace.
Cum sU nu ai libertate c[nd te cununi cu omul pe care Wl iube ti2 .U te mai g[nde ti la libertate2 +i libertate, oameni
buni" Mai liber dec[t sU zici hotUr[t, sU iei o hotUr[re i sU zici I(a, Wl iubesc, mU leg cu el de g[t cu douU m[ini. oate
sU iasU prost dar trUim i vom vedea. i la mine a ie it prost cU dUdeam cu oala goalU Wn masU i n$aveam nimic dar
problema era la mine. 3 grea cununia dar toate sunt grele.
.U fii necununat e o Wn elare" Xmi pare rUu, dar e dureros. )e lipse ti de at[tea binecuv[ntUri" 7e trebuie un strop de
smerenie i un strop de curaj" O WngUduin U, $apoi (umnezeu umple"
:ar la suflet0(
OdatU, cred cU era @@$@% noaptea, am cobor[t Wn fa a blocului, sU mU mai limpezesc la minte la rUcoarea i Wn bUtaia
v[ntului, Wntr$un loc Wn care puteam sU fiu doar eu, pomii, (umnezeu drUgu ulE i st[nd acolo a a eu, zic* I1a sU vedem*
Wn seara asta au m[ncat, m[ine diminea U le dau de m[ncare a a, la pr[nz o sU aibU a a, seara o sU fie a a, hai cU e bine.
)oatU ziua le$am WmpUr it, au de m[ncare, sunt bine copiii. i m$am lini tit. i apoi Wmi vine un g[nd* I(a, dar la suflet
ce dai de m[ncare2 i$n momentul acela am zis* I#a suflet ce dau de m[ncare2 Mi$a venit acest g[nd, mila lui
(umnezeu. i$atunci zic* IMU duc i fac ni te metanii. M$am ridicat, m$am dus Wn casU, metanie pentru fiecare. +poi
c[nd i$am spus pUrintelui duhovnic ce s$a Wnt[mplat, mi$a spus* I(a, a a este. i o carte de citit, i o vorbU bl[ndU,
dulce, m[ng[ietoare, poate sU fie hranU pentru suflet.
Cu adevUrat trebuie sU ne Wngrijim i de hrana sufletului. + a cU eu acum le citesc la copila i, seara la culcare sau Wn
timpul zilei. +cum le citesc din IMUria sa, 7eagoe :asarab i, mul umesc lui (umnezeu, le plac aceste cUr i. #e citesc
din .f[ntul #uca, chirurgul, doctorul cel fUrU de argin i. Caut sU le citesc i le place.
e mine mU ajutU mult i faptul cU ei se spovedesc.
$rofesie i mam<
3u mU duc la serviciu i lipsesc foarte mult de acasU. (ar asta mU apasU. 7umai datoritU faptului cU Wmi las copiii destul
de mult fUrU datoria mea de mamU, fiindcU Wn casU trebuie m[ncare, copila ul trebuie m[ncat, spUlat, nu trimis la coalU
fie cum. Uneori Wmi vine sU las tot i sU stau cu copiii mei i sU mU bucur de ei i sU$i iubesc i sU$i J Of, aici lucrez,
aici caut. Xntr$adevUr, se WmpacU mai greu, dar se poate.
%ug<ciune
#a Wnceputul cUsniciei mele, fUceam rugUciunea de diminea U, nu mU g[ndeam sU n$o fac, fUceam i rugUciunea de searU.
(acU stau sU mU g[ndesc c[tU rugUciune fac acum i c[tU rugUciune fUceam atunci F atunci fUceam mult mai multU
rugUciune dec[t acum. (ar acum am altU con tiin U a prezen ei lui (umnezeu dec[t o aveam atunci. +cum Wnsu i faptul
cU mU vUd Wn halul Wn care mU vUd acum, eu cred cU este un lucru bun pe c[nd atunci fUceam ce trebuie, eram plinU de
mine, eram dreaptU, pe c[nd acum vUd cU nu a a stau lucrurile. i totu i de i acum nu stau Wn genunchi c[t stUteam
atunci, acum mul umesc lui (umnezeu i pentru lumina zilei, pe c[nd atunci nu dUdeam doi bani pe lumina zilei. i e
at[t de firesc sU zic* I.lavU ie (oamne" +cum am cu totul alte criterii.
(eci la Wnceput fUceam rugUciunea teoretic, din datorie. (upU care, c[nd am dat de greu a scUzut rugUciunea, m$am
Wmpu inat. +sta pentru faptul cU nu era fUcutU bine. (ar Wncet, Wncet am Wnceput sU$# g[ndesc ,sau gUsesc- cumva pe
(umnezeu Wn toate. i Wntr$un alt fel a crescut prezen a lui (umnezeu, con tiin a lucrUrii, prezen ei lui (umnezeu i
recuno tin a fa U de (umnezeu. .$a transformat rugUciunea. (e acum sunt la faza Wn care trebuie sU mU a ez iar la
rugUciune, Wn care simt chemarea rugUciunii, simt pur i simplu F sU mU Wntorc la rugUciune. .imt nevoia, setea de
rugUciune. +cum copiii au crescut i apar probleme mai delicate. .imt cU dacU fac rugUciunea lucrurile se vor limpezi,
se vor a eza, i WnlUuntrul copiilor mei F vor vedea cU apa este udU, fUrU sU le vorbesc eu prea mult.
Cu copiii, c[nd erau mai mici, fUceam rugUciunea WmpreunU seara la culcare. (iminea a mai rar. +cum n$o mai fac. 3i
au i duhovnic. Urintele la fiecare le$a dat i un canon. 3i W i fac canonul, fiecare, at[t c[t are el* unul cinci metanii,
unul apte metanii, unul I)atUl nostru.
Mie mi$e sete. (acU mi$e sete de (umnezeu mU duc duminicU, mi$e sete, mU duc la .f[nta #iturghie, nu pot sU stau fUrU
ea. +sta tiu copiii. XncU se plictisesc la .f[nta #iturghie copiii. 7ormal. (ar ei simt setea mea i cred cU p[nU la urmU se
vor limpezi i WnlUuntrul lor. Urintele duhovnic mi$a zis foarte simplu cU dacU eu cred i dacU trUiesc ceea ce cred o sU$
mi fie foarte simplu sU le zic copiilor. entru cU tiu ceea ce simt, pentru cU am trUit, pentru cU trUiesc ceea ce vorbesc, i
caut sU$i explic, Wi dau din trUirea mea celuilalt. (acU nu trUiesc lucrul acesta n$am cum sU$i explic un lucru i sU$l fac sU
Wn eleagU un lucru pe care nici eu nu$l cunosc. i lucrurile sunt foarte fire ti i foarte simple.
)otul este mila lui (umnezeu, pentru copii. Ce poate omul, omul cel ve nic nesincer i$n luptU cu el Wnsu i, nemul umit
i neWmpUcat2 Xn via a de familie cele mai importante mi se par acestea* sinceritatea, glasul con tiin ei i credin a.
Miezul cUsniciei este binecuv[ntarea copiilor" !reul ne este Wntotdeauna acela i* noi Wn ine" 3u Wncerc sU$mi fac datoria
de mamU, sU ascult de con tiin U, at[t c[t mU duce i pe mine mintea. i (umnezeu face restul. (ar tot din grija copiilor.
CU doar nu sunt ai mei.
/auzia si ingriirea lauzei dupa nastere
7asterea in ochii unora inseamna sau se finalizeaza cu momentul expulziei copilului.1nsa de fapt aceasta este un
proces mult mai complex decat ne putem imagina si daca ajungem sa scapam detalii importante din vedere,riscul ca
mama sa treaca prin perioade dificile vor fi inevitabile.(e aceea este bine ca viitoarele mamici care isi doresc sa nasca
acasa sa aiba langa ele oameni calificati in a putea observa procesul de dupa nastere,deoarece factori importanti cum ar
fi drumul retragerii uterului,parametrii dupa care trebuie sa se ghideze starea mamei sa poata fi explicati si urmariti.
/".V1" +1V1-/-=1C"
#auzia se defineste ca perioada de timp in care are loc retrocedarea modificarilor generale si locale induse de starea
de gestatie, cu revenirea la starea morfofiziologica premergatoare acesteia.
#auzia debuteaza imediat dupa perioada a 16$a a nasterii si se intinde pe o perioada de ? $ 8 saptamani. relungirea
acestei perioade apare la femeile care alapteaza si la care instalarea primei menstruatii apare dupa H $ > luni sau mai
mult.
1nvolutia modificarilor locale si sistemice se realizeaza in trei etape*
@.#auzia imediata* cuprinde primele %A ore dupa nastere mai putin primele A ore postpartum care reprezinta perioada
a 16$a a nasterii. Xn aceastU perioadU persistU riscul complicaViilor hemoragice, cauzele fiind cele cunoscute*atonia
uterinU, resturi placentare, rupturi de pUrVi moi, tulburUri de coagulare.
%. #auzia propriu zisa* ,secundara- cuprinde zilele %$@% dupa nastere. e parcursul acestei etape are loc involutia
uterina, acesta devenind dupa @% zile organ pelvian. )ot acum are loc cicatrizarea patului placentar cu modificarea
caracterului lohiilor.
B. #auzia tardiva* ,indepartata- intre @B zile si H $ 8 saptamani. 1n acest perioad are loc refacerea treptat a
endometrului, astfel 1ncat dupa H$8saptamani reapar ciclurile menstruale ,in absenta alaptarii-.
Modificarile organismului matern care apar in lauzie afecteaza in grade diferite sistemele materne.
Modific<rile metabolice
ModificUrile metabolice prezente Wn timpul sarcinii persistU Yi Wn timpul lUuziei Yi regreseazU complet dupU trei
luni.+stfel, Wn lUuzie putem avea*
$ hiperlipidemie
$ alterarea toleranVei la glucozU
$ hipercoagulabilitate
$ modificUri ale funcViei cardiace Yi ale )+
$ modificUri ale funcViei renale
+ceste modificari trebuie cunoscute si interpretate ca patologice numai daca persista mai mult de B luni de la nastere.
Modific<rile locale (genitale) Hn l<uzie#
ModificUrile organelor genitale externe
6ulva
Xn primele zile postpartum dispar edemele Yi varicele vulvare,reapare tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar, dar
persistU un grad de beanVU a vulvei. 6aginul revine treptat la dimensiunile iniViale, fisurile vaginale se cicatrizeaza.
(upa %$B saptamani se refac si pliurile si columnele vaginale dar mai putine reliefate decat in antepartum.
(in punct de vedere microscopic, Wn primele @& zile de lUuzie are loc o regresie a epiteliului vaginului ,datoritU
titrului estrogenic scUzut-, acesta fiind de tip atrofic. Ulterior nivelurile de estrogeni cresc determin[nd regenerarea
mucoasei vaginale.
erineul
#a nivelul acestuia se produce refacerea Yi cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul naYterii ,rupturi spontane sau
epiziotomii- daca acestea au avut loc.
1nelul himenal
#a acest nivel se produc rupturi profunde Wn timpul naYterii, care prin cicatrizare vor duce la formarea carunculelor
mirtiforme,cu sensul de tubercul sau excrescenta-.
ModificUrile organelor genitale interne
.terul
#a acest nivel se produc fenomene de regresie Wn ceea ce priveYte volumul, geutatea, consistenVa, structura, poziVia Yi
funcVia acestuia.
@.ModificUri macroscopice ale uterului
;evenirea la dimensiunile iniViale poartU denumirea de involuVie uterinU.1nvoluVia uterului se verificU prin raportarea
WnUlVimii fundului uterin faVU de cicatricea ombilicalU. (acU dupU naYtere gUsim fundul uterin la nivelulombilicului,
scUderea acestuia se va face cu @$@,? cm'zi, astfel Wnc[t dupU ziua a@%$a uterul devine organ pelvian.3xistU situaVii de
falsU sub involuVie uterinU, Wn special Wn condiViile unei vezici urinare pline care eleveazU uterul..ubinvoluVia uterinU se
poate Wnt[lni Wn anumite situaVii fiziologice*naYteri cu feVi macrosomi, gemelarU, hidramnios, naYterile prin operaVie
cezarianU sau patologie* resturi placentare infecVii uterine ,endometrite-,asocierea sarcinii cu fibrom uterin.
Concomitent cu volumul scade Yi greutatea uterului* de la @&&& gr. dupU naYtere, la ?&& gr. prin ziua a >$a, B&& gr. Wn
ziua a @A$a ca la sf[rYitul lUuziei sU c[ntUreascU H&$@&& gr.%.
ModificUri microscopice ale uterului
1nvoluVia miometrului se produce prin resorbVia edemului interstiVial a unora din fibrele musculare. Xn paralel are loc
o diminuare marcatU a vascularizaViei miometriale cu reducerea calibrului vaselor Yi dispariVia sinusurilor sangvine.
(upU naYtere, endometrul este reprezentat doar de stratul profund ,bazal- Yi parVial de stratul spongios. ornind de la
acest stadiu, endometrul suferU mai multe modificUri pe parcursul lUuziei*
$Laza de regresie $ Wn primele A$? zile de lUuzie, Wn care se completeazUeliminarea celulelor din stratul superficial al
endometrului.
$Laza de cicatrizare $ p[nU Wn ziua a %?$a. Xn aceastU perioadU are locreepitelizarea cavitUVii uterine, fUrU determinism
hormonal.
$Laza de proliferare $ zilele %H$A? Wn care se reface endometrul subinfluenVa stimulului estrogenic.
$ Laza de reluare a ciciului menstrual$ Wntre zilele A%$A8 Wn condiViile lipsei alUptUrii. #a femeile care alUpteazU
endometrul rUm[ne Wn faza de proliferare precoce Yi menstruaViile Wn general nu apar. :locarea ciclurilor menstruale la
femeile care alUpteazU se datoreazU nivelurilor crescute de prolactinU.
Colul uterin
(upU naYtere, colul uterin este Yters Yi dilatat de @& cm,fiind moale, edemaViat cu mici rupturi la nivelul orificiului
extern.;efacerea colului uterin parcurge mai multe etape*
$ canalul cervical se constituie imediat Yi revine la lungimea normalUdupU A $ ? zileE
$ orificiul intern se reface dupU ?$H zileE
$ orificiul extern se reface dupU @& zile schimb[ndu$Yi WnsU forma dincircular ,la nulipare- Wn fantU transversalU ,la
femeia care a nUscut pe cale vaginalU-.
Canalul cervical rUm[ne deschis, permiV[nd pUtrunderea unui deget, Wn primele @& zile, asigur[nd Wn acest fel drenajul
lohiilor. (upU @A zile el este practic Wnchis.
ModificUri generale Wn lUuzie*
(upU o naYtere eutocicU,nascut pe cai naturale-, lUuza prezintU o stare generalU ,fizicU Yi psihicU- bunU. e parcursul
lUuziei au loc modificUri importante, Wn sens invers faVU de cele din sarcinU, ajung[du$se dupU H sUptUm[ni la parametrii
morfologici si funcVionali preexistenVi sarcinii.
.istemul cardiovascular
1mediat postpartum, volemia creYte datoritU resorbViei edemelor, dispariViei Yuntului arterio$venos placentar Yi
pUtrunderii Wn circulaVie a s[ngelui din compartimentul uterin. Xn primele zile de lUuzie volumul sanguin revine la valori
normale.(ebitul cardiac Yi presiunea venoasU centralU revine la normal Wn aproximativ % sUptUm[ni.
ulsul Yi )+ revine la normal Wn primele %$B zile.
+paratul respirator
ModificUrile induse de sarcinU dispar Wn primele % zile postpartum.
+paratul digestiv.
Xn general apetitul este bun, iar senzaVia de sete este mai accentuatU. (atoritU persistenVei vagotoniei este posibilU
prezenVa constipaViei. Lrecvent apare o crizU hemoroidalU Wn primele zile postpartum.
"paratul urinar
rimele zile de lUuzie se caracterizeazU prin poliurie.(ilatUrile Yi hipotonia cUilor urinare retrocedeazU Wn aproximativ
AsUptUm[ni. e parcursul lUuziei pot sU aparU pierderi involuntare de urinU.
ModificUri hematologice
(atoritU pierderilor de s[nge din timpul naYterii hemoglobina Yi hematocritul pot sU scadU. #eucocitele rUm[n
crescute >$@& zile dupU care revin la normal. Xn prima sUptUm[nU de lUuzie existU o tendinVU la hipercoaguabilitate.
.istemul endocrin.
.e produc modificUri hormonale importante Wnspecial a hormonilor specifici sarcinii*
$hormonul lactogen placentar dispare Wn primele %$A ore postpartumE
$ estrogenii Yi progesteronul scad Wn zilele 8$@&E
$ =C!,=uman chorionic gonadotropin- scade Wn zilele H$@%E
$ prolactina scade brusc dupU @% zile dacU femeia nu alUpteazU
.istemul nervos
#Uuzia se caracterizeazU printr$o uYoarU labilitateneuro$psihicU datoratU, Wn special, dezechilibrelor hormonale induse
de sarcinU.
.istemul musculo$articular
#axitatea articularU dispare pe parcursul lUuziei prin dispariVia relaxinei ,hormon placentar-. lanYeul pelvin WYi reiau
tonicitatea Yi rezistenVa. ;Um[ne WnsU un anumit grad de relaxare a hiatusuluigenital Yi o slUbire a diafragmului
urogenital.
eretele abdominal WYi reia tonicitatea persist[nd WnsU Wn majoritatea cazurilor o diastazU redusU a muYchilor drepVi
abdominali. ;elaxarea simfizelor osoase de la nivelul centurii pelvine dispare Wn lUuzie.
*egumentele
=iperpigmentarea feVei ,cloasma gravidicU- Yi a liniei albe dispare treptat. Cicatrizarea vergeturilor le fac sU ia culoare
albU$sidefie.
.upravegherea clinicU a lUuzei
.copul urmUririi lUuzei constU Wn posibilitatea de a depista complicaVii severe care pot apUrea Wn aceastU perioadU Yi
care pot pune Wn pericol viaVa lUuzeiYi de asemenea de a diagnostica modificUri mai discrete, dar care, netratate pot
influenVa nefavorabil fertilitatea, sexualitatea sau echilibrul metabolic al acestor femei.#Uuzia imediatU este de fapt a
patra perioadU a naYterii, Yi poate prezenta complicaVii asemUnUtoare cu celelalte perioade ale naYterii. Xn aceastU
perioadU lUuza este bine sa ramana Wn atentia moasei,aceasta ocupandu$se de urmUtoarele Wngrijiri*
$ urmUrirea )+ Yi a pulsului la @? min.E
$ urmUrirea uterului care trebuie sU fie contractat* globul de siguranVU al lui inardE
$ urmUrirea cantitUVii de s[nge pierdut, care nu trebuie sU depUYeascU Wn abundenVU un ciclu normal.
#Uuzia propriu$zisU.
#Uuza trebuie sa aiba parte de atentie maxima dupU o naYtere necomplicatU pe cUi naturale B zile, urm[nd ca la H
sUptUm[ni de la naYtere femeia sU se prezinte la un consult ginecologic de bilanV. .e vor urmUri urmUtorii parametri*
$ starea generalU
$ curba termicUE$ )+ Yi pulsul lUuzei
$ anomaliile de micViune Yi defecaVie
$ declanYarea secreViei lactate
$ involuVia uterinUE$ aspectul lohiilor
$ vindecarea plUgii perineale
$ edeme ale membrelor inferioare sau semne de alarmU pentru apariVia unei tromboflebite profunde la nivelul
membrelor inferioare
$ curba ponderalU
.tarea generalU a unei lUuze se amelioreazU rapid dupU primele douU ore de la naYtere. #Uuza trebuie WncurajatU sU se
mobilizeze precoce, sU isi asigure o igienU adecvatU a mainilor, sanilor si perineului Yi sU WnceapU alUptarea.
ContracViile uterului Wn lUuzie sunt mai intense Wn timpul alUptUrii datoritU descUrcUrii de ocitocinU. rocesul se
datoreazU prezenVei reflexului mamo$uterin* stimularea mamelonului duce la descUrcare de ocitocinU. +ceasta face ca
alUptatul natural sU aibU efecte benefice Yi asupra mamei.
#ohiile reprezintU secreViile organelor genitale pe Wntreaga perioadU alUuziei. 3le suferU modificUri cantitative,
calitative Yi colorimetrice Wn diverseleetape ale lUuziei. Xn fapt, lohiile reprezintU s[ngele Yi secreViile rezultate din
procesele de vindecare ale plUgii placentare precum Yi a leziunilor canalului de naYtere la care se adaugU resturi ale
mucoasei deciduale, lichid amniotic, vernixcaseosa.Cantitatea lohiilor este variabilU de la caz la caz, Wn medie fiind de
@&&&$@?&& ml pe Wntreaga duratU a lUuziei. .curgerile de lohii mai abundente dupU actul suptului se datoreazU contracViei
uterului ,reflexul mamo$uterin-.#ohiile au un miros fad Wn mod normal, lohiile fetide semnal[nd prezenVa unei infecVii.
e parcursul lUuziei cantitatea de lohii scade Yi deasemenea apar modificUri ale aspectului acestora ,scara lohiometricU-*
$zilele @$B $ lohiile sunt sangvinolente ,lohii rubra-E
$ zilele A$? $ serosangvinolenteE
$ zilele H$@& $ seroase ,lohia fusca-E
$ zilele @&$%@ $ gUlbui ,lohii flavo-E
$ zilele %%$A% $ alb lUptoasU, redusU cantitativ ,lohia albU-.
Uneori Wntre zilele %&$%? ale lUuziei poate sU aparU o micU hemoragie cuduratU de @$B zile ,mica menstruaVie-. (upU H
sUptUm[ni de la naYtere la femeile care nu alUpteazU, endometrul se reface Yi reapar ciclurile menstruale.
(aca alaptarea continua si dupa perioada lauziei*
$Wn 8?9 din cazuri persistU amenoreeaE
$ Wn @&9 din cazuri apar menstruaVii neregulateE
$ Wn ?9 din cazuri apar menstruaVii neregulate cu cicluri ovulatorii.
Xn primele zile de lUuzie transpiraVia este foarte abundentU.3voluVia plUgii perineale trebuie sU fie spre vindecare per
primam, sU fiesuplU, nedureroasU Yi fUrU semne inflamatorii.lUgile perineale apar datoritU rupturilor spontane sau a
epizio'perineo$tomiilor.
entru a reface structurile perineale sunt necesare o corectU suturU a leziunilor, asepsie Yi antisepsie corespunzUtoare,
igienU localU. 1giena localU constU Wn spUlarea cu apU Yi argint coloidal a regiunii perineale dupU fiecare emisie de scaun
sau urinU. Xn cazul hematoamelor perineale este necesar drenajul acestora.
1nfectarea plUgilor perineale se recunoaYte prin apariVia localU a semnelor celsiene ,roYeaVU, tumefacVie, cUldurU
localU -.(acU toVi parametrii sunt normali, apreciem lUuzia ca fiziologicU,obiectiv al urmUririi ulterioare fiind de a
optimiza refacerea funcViilor reproductive Yi psihologice ale mamei.(acU parametrii de urmUrire sunt anormali, trebuie
sU identificUm complicaVia apUrutU Yi sU o tratUm adecvat.
)oate aceste aspecte sunt aduse spre viitoarele mame intr$o forma pe intelesul limpede al fiecareia in cadrul
.eminarului de 3ducatie prenatala, afla mai multe aici.