CAPITOLUL VII

PROPUNERI SI CONCLUZII
PROPUNERI
1. Controlul calitatii productiei este parte componenta a managementului calitatii productiei
si consta in verificarea corespondentei parametrilor de calitate ai productiei cu cerintele de calitate
stabilite si inscrise in documentatia tehnica sau normativele de calitate. Deci, controlul calitatii
consta in verificarea respectarii documentelor privind calitatea productiei, documente care au un
caracter obligatoriu. Controlul de calitate se incheie intotdeauna cu adoptarea hotararii de acceptare
sau neacceptare a productiei.
2. Controlul calitatii are diferite forme, corespunzator nivelurilor de conducere a calitatii
(control de receptie a materialelor prime, control pe operatii si faze de executie, control final, control
al comportarii in exploatare etc).
3. Controlul calitatii poate fi realizat de muncitorul executant (autocontrol), seful de echipa,
maistrul sau personalul sectiei insarcinat special cu aceasta, precum si de personalul
compartimentului de control tehnic de calitate al firmei, de personalul laboratoarelor de incercari sau
al statiilor si standurilor de incercare, al serviciilor tehnice, de personalul de la aprovizionare si
desfacere (merceologi, comisii de receptie), inclusiv de specialisti in auditul calitatii.
!. Controlul instantaneu este acela a carui perioada (moment) de efectuare nu este dinainte
stabilit, inspectiile efectuanduse dupa controlul pe operatii sau de receptie, de catre personalul
special insarcinat cu aceasta.
". Controlul activ al productiei sau procesului tehnologic sa se realizeze pe parcursul
fazelor tehnologice .
#. $n cazul controlului total, decizia calitatii se adopta pe baza rezultatelor verificarii
fiecarui stadiu fizic in parte.
CONCLUZII
Nu constructorul, ci beneficiarul decide calitatea. Calitatea e ercetia beneficiarului
desre fir!a si desre lucrarile reali"ate.
Princiiile esentiale e care se ba"ea"a calitatea lucrarilor ot fi sinteti"ate ca !ai #os$
% nu!ai beneficiarul e #udecatorul calitatii lucrarilor& nu!ai el deter!ina ni'elul de
(e)celent* al acestora, ni'el e care il 'rea intotdeauna&
% in !aterie de reali"are a lucrarilor +idrote+nice in cadrul in'estitiei
(A,ENA-AREA .I/ROENER0ETICA A RAULUI -IU* NU EXISTA CALE DE MIJLOC:
trebuie (facut bine de ri!a oara*& e necesara o discilina de fier si trebuie alicat un efort
constant entru eli!inarea defectelor sau 1reselilor.
Cand iti !er1e bine si nu stii de ce, este NOROC& cand iti !er1e bine si stii de ce, este
,ANA0E,ENT. ,ana1e!entul la toate ni'elurile tine sub control NOROCUL.
Asadar$
Asi1urarea calitatii resuune calitatea tuturor acti'itatilor .
I!le!entarea reala a Siste!ului de ,ana1e!ent al Calitatii trebuie sa contribuie la
bunastarea fir!ei.
Instruirea er!anenta si de'ota!entul ersonalului fata de calitate este un factor
ri!ordial entru obtinerea scoului$ trebuie atinsa erfectiunea, adica ZERO /E2ECTE
3P+ili 4. CROS456.
1%1