ASIGURAREA CALITATII LA

STRUCTURILE SUDATE
 CE ESTE CALITATEA?

 In utilizarea tehnica, calitatea poate avea doua semnificatii:

 (1) caracteristicile unui produs sau serviciu care are
abilitatea de a satisface nevoile declarate sau implicite. (2)
un produs sau un serviciu fara deficiente
 Calitatea se refera la toate caracteristicile unui produs
(sau serviciu) care sunt solicitate de catre client. Calitatea
se refera la toate caracteristicile masurabile precum
corectia, mentenabilitatea, portabilitatea, testabilitatea,
uzabilitatea, fiabilitatea, eficienta, integritatea, reutilizarea
si interoperabilitatea. Este de asemenea definita ca si :
 Calitate a design-ului
 Calitate de conformanta
 Calitate a performantei
CONCEPTELE CALITATII

 Calitatea de proiectare se refera la

caracteristicile pe care producatorul le
specifica pentru un element dat.
 Calitatea de conformanta este gradul in
care specificatiile de proiectare sunt
urmate in timpul fabricatiei.
 Controlul calitatii reprezinta o serie de
inspectii, revizii si teste, utilizate pe
timpul ciclului de dezvoltare pentru a se
asigura ca fiecare produs indeplineste
cerintele impuse pentru acesta.
 CALITATEA DE CONFORMANTA
Asigurarea Calitatii traditionala se ocupa in mare parte cu
mijloace si metode de a atinge si a asigura atingerea

CALITATII DE CONFORMANTA

Calitatea conformitatii se leaga de fidelitatea cu care un

produs se conformeaza proiectarii.
Calitatea de Conformitate este profitabila nu costisitoare.

CALITATEA SLABA ESTE COSTISITOARE!

 COSTA CALITATEA?

Calitatea de Conformanta este profitabila, nu costisitoare !!!

CALITATEA SLABA ESTE COSTISITOARE!

Firmele care isi masoara costurile ‘’calitatii slabe’’ pentru prima

data sunt de obicei socati de ceea ce gasesc.

Reducerea costurilor ‘’calitatii slabe ’’ a fost comparata de catre

J.M. Jurn cu saparea dupa aur (Aur in Mina) deoarece se traduce
direct prin profit crescut si capacitatea mai mare de productie.
COSTA CALITATEA?

Costuri de Costuri de inspectie,testare,si alte

evaluare sarcisi care asigura ca produsul sau
procesul sunt acceptabile.

Costuri de esec Costurile

Calitatii Costuri de prevenire
extern

Costurile defectelor care Suma tuturor cheltuielilor pentru a

trec prin sistem preveni defectele

Costuri de esec
intern
Costurile defectelor aflate in sistem:
reparare,reconstructie piese.

CALITATEA SLABA COSTA!!!

 CE ESTE UN SISTEM DE CALITATE

Calitatea produsului depinde de multe variabile.

Procesele,organizarea,resursele si procedurile folosite de
producatori si furnizori pentru a controla aceste variabile
pentru a produce un produs de o calitate consistenta care
indeplineste specificatiile se numeste SISTEM AL CALITATII

Sistem al calitatii

PERSONAL MATERIALE MIJLOACE DOCUMENTATIE

 CELE 4 ELEMENTE CONTROLATE DE UN SC

 PERSONAL: pentru a efectua sau a superviza sarcinile de

productie [Competenta, instruire, identificare, motivatie, atribute]

 MATERIAL: pe care se aplica procesele de productie

(componente, asamblare,etc.)
[Tip,conditie,capacitate,cantitate,identificare]

 MIJLOACE : unelte,echipament si facilitati necesare pentru a

indeplini sarcina
[Tip,conditie,capabilitate,identificare,locatie,mediu]

 DOCUMENTATIE: intrare/iesire
(specificatii,desene,inregistrari,rapoarte,comenzi etc.)
[Continut,control,conditie,identificare,distributie]
CONCEPTELE CALITATII

 Politica de calitate se refera la scopurile si

obiectivele unei organizatii in privinta calitatii,
stabilite de conducere.
 Asigurarea Calitatii consta in functiile de audit si
raportare ale conducerii.
 Costurile Calitatii includ toate costurile suportate
in exercitarea calitatii sau in desfasurarea
activitatilor legate de calitate precum costurile de
evaluare, costurile defectelor si costurile defectelor
externe.
 Planificarea calitatii este procesul de evaluare al
cerintelor procedurii si a produsului si contextul in
care acestea trebuie observate.
 Evaluarea Calitatii este evaluarea masurii in care un
obiect testat indeplineste cerintele date.
 Planul de asigurare al calitatii reprezinta document
centralizator referitor la planificarea si verificarea
asigurarii calitatii.
 Sistemul de asigurare al calitatii este structura
organizatorie,responsabilitatile,procedurile,procesele
si resursele pentru punerea in aplicare de
management al calitatii.
SISTEMUL CALITATII CA STRATEGIE DE AFACERE

Exista companii, in special IMM-uri, care

implementeaza cerintele referitore la asigurarea calitatii
doar atunci cand acestea sunt cerute de catre client.

Asemenea companii neglijeaza valoarea strategica a

afacerii a unui sistem al Calitatii pentru :
 Cresterea competivitatii

 Imbunatatire a produsului

 Continuitate/crestere organizationala

 Motivare a personalului
SISTEMUL CALITATII CA TEHNICA DE ASIGURARE

Pentru Uniunea Europeana implementarea unui

Sistem de Asigurare a Calitatii de catre o companie
este o pre-conditie pentru un certificat valid de
evaluare al produselor la norme relevante. Siguranta
sporita si fiabilitatea mare solicitata de structurile
metalice au facut ca sistemele de asigurare a calitatii
sa fie implementate obligatoriu in toate fazele
proiectului (proiectare, fabricatie si operatiuni).
 ASIGURAREA CALITATII

ASIGURARE A CALITATII

METODA OBIECTIV
(de obtinere) (a demonstra)

CALITATE
- noteaza ceea ce faci
- realizeaza verificari
- realizeaza conform cerinte scrise
- prevenire a greselilor
- demonstreaza/documenteaza verificarile
- invață din greseli
 EVOLUTIA CONCEPTELOR SISTEMULUI CALITATII

Cele mai bune

Control
Control Management procese
Control statistic
Artizan Inspectie statistic Total
calitate calitate
procese al calitatii
ISO 9000

Schimbari majore de interes :

- de la calitate externa la calitate interna
-de la imbunatatire a produsului/serviciului
la imbunatatire a procesului
- de la audit de secunda parte la audit de
terta parte
 DE LA ARTIZAN LA CONTROLUL CALITATII

Proprietar de atelier, cunoaste totul –cumparator in legatura

-proprietarul instruieste muncitorii si verifica produsul final
(produs de calitate buna - cost optim al calitatii)

Atelier mai mare –diviziune a muncii – comercianti intermediari –

supervizori intermediari – produsul final verificat de intermediari

Fabrici – cantitati mai mari si utilizarea echipamente –

automatizare activitate si volum mare de produse – manageri si
supervizori intermediari - produs final verificat de inspectori
independenti.
DE LA ARTIZAN LA CONTROLUL CALITATII(CONT.)

Fabrici in dezvoltare –lanturi de management lungi - functii de

inginerie industriala –management de vanzari- inspectori
independenti- supervizori inspectori – Departamentul de
inspectie
Fabrici moderne –calitate buna datorata managementului –
planificare a calitii- functii de marketing – abordare preventiva
a calitatii-numar limitat de inspectori- Departamentul de
Control al Calitatii - (QC engineering etc.)

“Controlul calitatii reprezinta tehnicile si activitatile operative

care sunt folosite pentru a indeplini cerintele de calitate
.Implica tehnici care monitorizeaza un proces si elimina cauzele
performantei nesatisfacatoare in toate stagiile buclei calitatii.
‘’(ISO-Vocabular)
 CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII

Controlul Statistic al Calitatii a fost initial legat de aplicarea

de tehnici statistice si consideratii economice pentru
controlul calitatii.

Scopul a fost de a evita costuri de inspectii realizate în

procent de 100%, in timp ce concomitent vor scădea și
riscurile cumparatorului de a primi un produs defect, si
riscul producatorului de a respinge un produs bun.
 DIAGRAMA CAUZA-EFECT

Masuratori OM Masini

Supraveghere slaba Necalibrate

Defect echipament
de testare
Specificatii gresite Lipsa de concentrare Probleme cu sculele

Metode nepotrivite Pregatire inadecvata Vechi/uzat

Probleme
Calitative
Controlul inexact
al temperaturii Defect de la furnizor Proiectare slaba a procesului

Nu corescpunde specificatiilor Management calitate ineficient

Praf si mizerie
Deficiente in proiectare produs
Probleme de manuire
material

Mediu Materiale Proces

 TRANSFORMAREA UNEI ORGANIZATII
De la
Motivatie prin frica si loialitate
Atitudine: “Este problema lor”
Atitudine: “Modul in care am facut
mereu”
Decizii bazate pe presupuneri/
judecati bazate pe apeluri
Totul incepe si se termina cu
managementul
Gestionare a situatiilor de criza si
recuperarea
Alegere participativa sau stiintifica
a managementului
Catre
Motivatie prin viziuni comune
Proprietate asupra fiecarei
probleme care afecteaza
cumparatorul
Imbunatatire continua
Decizii bazate pe date si fapte
Totul incepe si se termina cu
cumparatorii
Sa o faci bine de prima data
Alegere participativa si
stiintifica a managementului
MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE (TQM)

In 1980 a fost lansata ideea conform careia o conducere de

calitate poate fi indeplinita doar prin aplicarea tuturor
instrumentelor si tehnicilor de calitate, la toate functiile si
nivelele unei companii. Aceasta abordare a fost numita
Managementul Calitatii Totale sau TQM. (In Japonia este
numit Control al Calitatii pe toata Compania)
TQM constituie un proces de imbunatatire continua a
performantelor persoanelor si ale intregii organizatii.
“Managementul Calitatii Totale este abordarea manageriala a
unei organizatii,centrata pe calitate, bazata pe participarea
tuturor membrilor, si tintirea unui succes pe termen lung prin
multumirea clientilor si este benefica pentru toti membrii
organizatiei si pentru societate’’.
(ISO-Vocabular)
TQM: MODELUL PROCESULUI PENTRU CALITATE

 Un proces este definit ca un “set de activitati corelate

sau in interactiune care transforma intrari in iesiri “.

S
C Conducere a
pentru C
L calitate t
C i L
I e s
r
I
E Masoara f
i Furnizarea
Analizeaza a E
N n Resurselor c
t
Imbunatateste N
T t
e i T
i

Dezvolta Calitate
Produs
Intrare Produs sau Serviciu Iesire
 Principiile de baza ale TQM

Abordare Conducerea manageriala

Domeniu Toata Firma

Scara Toti sunt responsabili pt. calitate.

Filozofie Prevenire nu detectare

Standard Corect de la inceput

Control Cost al Calitatii

Tema Imbunatatire continua

MANAGEMENTUL CALITATII TOTALE(CONT.)

O definitie a TQM ar putea fi :

Leadership
Informatie/analiza
Planificare strategica a calitatii
Management/dezvoltare de resurse umane
Management al calitatii proceselor
Rezultate de calitate, operationale si reproductibile
Focalizare pe client si satisfactia acestuia.
 CELE MAI BUNE PRACTICI TQM

Competitia globala incurajeaza companiile sa caute si sa

imite cele mai bune pratici.

Cele mai bune practici (Best practices) se refera la

alegerea unei metode care s-a dovedit a fi cea mai buna si
cea mai eficienta .
 BEST PRACTICES
Best practices se refera la metodele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente
pentru a atinge calitatea dorita.
Calitatea perceputa este condusa de diferenta dintre asteptarilor clientului si
perceptia acestora referitoare la acel produs sau serviciu.

Perceptia clientului
Diferenta

asupra produsului
Diferenta
clientului asupra

clientului asupra

clientului asupra

sau serviciului
produsului sau

produsului sau

produsului sau
Asteptarii ale

Asteptariil ale
produsului sau

produsului sau
serviciului

serviciului

serviciului

Asteptarii ale
Perceptia
serviciului

serviciului
Perceptia
clientului

clientului
asupra

asupra
Asteptari > perceptie Asteptari = perceptie Asteptari < perceptie

Calitatea perceputa Calitatea perceputa

este slaba este buna
 CALITATEA IN SERVICIUL TQM

 Calitatea Tehnica versus Calitatea Functionala

 Calitatea tehnica — Elementul central al bunului sau serviciului

 Calitatea functionala — Perceptia clientului despre cum

functioneaza bunul sau cum sunt livrate serviciile.

 Asteptari si perceptii
 Asteptari anterioare ale clientului (experiente ale unor servicii
generalizate si/sau specifice) si perceptia lor asupra performantei
serviciului afecteaza satisfactia lor cu un serviciu.
 Satisfactie = (Perceptia Functionarii) – (Asteptari)
 LACUNA MODELULUI TQM

Experienta Comunicare Imagine produs

anterioara
verbala sau serviciui

Asteptari client Perceptie client

privind un produs privind produsul
sau serviciu sau serviciul

Lacuna 4
Specificatii personale
client asupra calitatii

Produs actual sau

Lacuna 1 serviciu

Concept al
managementului Calitatea
despre produs sau specificata de
serviciu organizatie
Lacuna 3
Lacuna 2
 ASIGURARE A CALITATII : PRINCIPII DE
BAZA SI VALORI

 Integritate

 Independenta

 Prevenire/Imbunatatire

 Dovada obiectiva

 Identificare/Trasabilitate

 Segregatie
 INTEGRITATE

 Integritate personala :
 profesionala
 fizica

 Integritatea documentatiei :
 tehnica
 fizica
MODELUL EXCELENTEI EUROPENE IN CALITATE:

Faciliteaza (abordare calitate) Rezultate

Rezultate
Oameni
oameni

Conducere Asigurare si Feedback Rezultate

Strategie Procese clienti cheie ale
performantei
Parteneriate si Rezultate
Resurse societate

Inovatie si Invatare
 INDEPENDENTA

“Starea sau calitatea de a fi independent; libertatea fata de

influente, control, sau determinarea de către altul sau alții.
(Webster’s Dictionary)

Poziția AQ in organizație ar trebui sa fie una independenta, dar

independenta trebuie înainte de toate o atitudine profesionala a
personalului tehnic si a personalului care activează in domeniul
AQ.
Determinarea acceptării produselor nu trebuie sa fie influențată
de cost si considerații legate de program/planificare.
 IDENTIFICARE/TRASABILITATE

 Materiale

 Personal

 Masuratori

 Cerinte/verificari ale
proiectarii.

 Rapoarte

 Inregistrari

 Arhivare
IDENTIFICARE/TRASABILITATE MATERIALE

 Pentru produsele critice, certificarea conformității are valoare

redusa, daca nu exista o trasabilitate pana la materiale de
baza si materialele de adaos utilizate.
 Trebuie sa fie posibila utilizarea identificării produsului pentru
a urmări toate datele obiective care demonstrează
conformitatea documentației de proiectare.
 Trasabilitatea este realizata pe timpul fabricării si stocării, prin
intermediul unui lanț continuu de verificări, de etichetare,
marcare si identificare.
 MASURATORI ALE TRASABILITATII

 O măsura este definita prin comparația la cerințele unui

standard de referința.

 Pentru a asigura acuratețea unor măsurători trebuie sa fie

existe posibilitatea de a face referire la standarde naționale,
europene sau internaționale (sau coduri), prin intermediul
unui lanț neîntrerupt de elemente de comparație.
 CERINTE DE PROIECTARE/TRASABILITATE
A VERIFICARILOR
 Identificarea cerintelor de proiectare (prin numere progresive) si
trasabilitatea sunt necesare pentru asigurarea consistentei/
deplinatatii .
 Cerintele de proiectare pentru verificari (testare, analiza,
inspectie, aprobare proiect) si trasabilitatea sunt esentiale
pentru e demonstra faptul ca cerintele clientului sunt indeplinite.
 DOVEZI OBIECTIVE

 Daca nu este scris nu exista

 Daca nu este scris nu s-a intamplat

 Daca nu este scris este subiectiv

Dovezile obiective sunt date precum:

-analize de laborator
- rapoarte ale testelor
- clientii
- neconformitatile gasite.

Datele obiective trebuie arhivate pentru un timp pre-specificat,

de obicei pe durata de viata a produsului realizat.
 PREVENIREA

Schimbarea continua a denumirilor pentru sistemele de calitate

si adăugarea de noi instrumente nu ar trebui sa ne facă sa
confundam ceea ce a fost si încă este conceptul primordial al
managementului calității: PREVENIREA.

 Prevenire a problemelor acute/cronice

 Prevenire a re-aparitiei problemelor

 Metode si activități de prevenire

PREVENIREA PROBLEMELOR ACUTE/CRONICE

Varf Sporadic
Zona veche de
Control al calitatii
Costul calitatii slabe

Zona noua de control

al calitatii
Imbunatatirea
calitatii {
Timp
 IMBUNATATIREA CALITATII

Un proces de imbunatatire a calitatii include urmatorii pasi:

 Evalueaza starea actuala si problemele

 Defineste starea tinta catre care se tinde

 Identifica barierele si cauzele, de la radacina

 Dezvolta solutii de imbunatatire

 Implementeaza solutiile

 Monitorizeaza rezultatele.
 SEGREGAREA

 Segregarea are ca scop prevenirea utilizarii accidentale/

neautorizate de materiale, echipamente şi documente, cum ar fi:

 Material intrat si inca ne-inspectat

 Materiale neconforme
 Materiale care trec prin teste suplimentare
 Echipamente de masura necalibrate
 Resturi de materiale
 Documente de proiectare inlocuite.

 Zonele de segragare trebuie sa fie securizate si accesibile doar

personalului autorizat.
 ASIGURAREA CALITATII: TEHNICI/ELEMENTE DE BAZA

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Inregistrari

 Inspectii

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificari/Certificari Personal/ Producator.

 ORGANIZAREA
Aceasta este povestea a patru persoane:
TOATA LUMEA , CINEVA, ORICINE si NIMENI
A fost o treaba importanta de facut si TOATA LUMEA
trebuia sa o rezolve.
TOATA LUMEA a presupus ca CINEVA o s-o faca .
ORICINE ar fi putut sa o faca, dar NIMENI nu a facut-o.
CINEVA s-a suparat din cauza asta pentru ca treaba era
pentru TOATA LUMEA .
TOATA LUMEA s-a gandit ca ORICINE o s-o faca dar
NIMENI nu a realizat ca TOATA LUMEA o sa stea deoparte.
In final, TOATA LUMEA a dat vina pe CINEVA si NIMENI nu
a facut ceea ce ORICINE putea sa faca. Pentru ca nu a
ajutat pe NIMENI si cineva a concluzionat ca NIMENI nu
este cea mai importanta persoana din companie.
 ORGANIZAREA

O buna organizare inseamna :

 Responsabilitati si autoritati clare

 Un sistem managerial bine definit

 Linii de comunicare adecvate

 Independenta functiei calitatii
 ORGANIZARE: RESPONSABILITATI/AUTORITATI
CLARE

 Producător bine definit

 Structura organizatorica definita
 Descrieri scrise a locurilor de munca
(fise post)
 Responsabilități clar definite
 Potrivit cu autoritatea
 Competente si abilitati adecvate
 Poziții adecvate
ORGANIZARE:SISTEM MANAGERIAL BINE DEFINIT

 Mod de operare clar definit, al fiecărei unități a producătorului

 Interfețe funcționale si clar definite cu alte unități de producție
 Interfețe externe definite clar definite cu clienții, terțe părți
sau subcontractanți.
 ORGANIZARE: LINII ADECVATE DE COMUNICARE

 Metode de comunicare utilizate in cadrul firmei

 Flux de informații (intern si/sau extern)
 Cultivare atitudine deschisa si receptiva spre noutăți.
ASIGURAREA CALITATII: TEHNICI/ELEMENTE DE BAZA

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Inregistrari

 Inspectii

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificari/Certificari Personal/ Producator.


IERARHIA DOCUMENTELOR DE REGLEMENTARE

LEGI

DIRECTIVE
EUROPENE

REGLEMENTARI
Nationale/Europene

STANDARDE, REGLEMENTARI, INSTRUCTIUNI,

SPECIFICATII

STANDARDE PROFESIONALE
STRUCTURA DOCUMENTATIE SISTEM DE CALITATE
 MANUALUL CALITATII

Este documentul care descrie sistemul de management al

calitatii al unei organizatii. El este unic pentru fiecare
organizatie. Manualul calitatii nu trebuie sa intre in detalii,
acestea sunt continute in proceduri si instructiuni
Manualul calitatii are rolul de a:
- face clientul si angajatul conștient de filozofia si standardele
calității din companiei
- stabilește responsabilități pentru fiecare unitate
organizațională
- oferi instrucțiunii si ghiduri scrise pentru calitate
-servește ca baza de la care auditurile sunt efectuate.
 MANUALUL CALITATII

 Este recomandat ca manualul calitatii sa nu contina

in capitolele sale, date concrete sau documente de
tip inregistrari care isi pierd scopul pentru care au
fost introduse in manual dupa intervale scurte de
timp.
 E.g. manualul nu ar trebui sa contina obiectivele pe
anul in curs sau indicatori de performanta atinsi la
data scrierii manualului (aceste date nu vor mai fi
valabile in anul urmator), sau numele directorului
general ori al reprezentantului managementului
calitatii ( oamenii se pot schimba in timp), etc.
 CONTINUTUL M.C. CONFORM ISO 1013

Un MC ar trebui sa cuprinda minim urmatoarele:

 Titlu si domeniu de aplicare
 Cuprins
 Analiza aprobare si revizie
 Politica si obiective referitoare la calitate
 Organizare,respomsabilitate si autoritate
(organigrama)
 Referinte (lista a documetelor la care se face
referire dar care nu sunt incluse in manual)
 Descrierea SMC
 Anexe

52
 MANUALUL CALITATII

Manualul Calității este prefațat de o declarație a politicii de

calitate a Managerului General al Producătorului. Politica de
operare a companiei este descrisa in mai multe arii de
funcționare, precum subcontractarea, controlul proceselor,
control al achizițiilor, inspecții, control instrumente de
măsurare, instruire, ambalare/expediere etc.
Acesta descrie de asemenea, in termeni generali, cum vor fi
luate deciziile cu privire la conformitatea si cat de potrivit
este produsul.
Manualul Calității este divizat in secțiuni bazate pe ariile de
funcționare sau organizaționale.
 PROCEDURI DE CALITATE: CEI ȘASE
SLUJITORI CINSTIȚI
Inceputul poemului lui Rudyard Kipling “Puiul de Elefant” incepe
asa :
“ Țin șase slujitori cinstiți
(ei m-au învățat tot ce știu )
Numele lor este Ce si De Ce si Când si Cum si Unde si
Cine”
Aceste șase cuvinte : Ce, De Ce, Când, Cum, Unde si Cine, sunt
cele șase puncte pe care fiecare procedura ar trebui sa le
abordeze pentru a oferi un conținut clar si concentrat.

Standardul de baza ISO 9001 cere in mod obligatoriu un numar

de 6 proceduri.
De obicei acestea sunt denumite generic
proceduri de sistem iar cele pe care
organizatia alege sa le documenteze
(scrie) in plus se numesc generic
proceduri operationale.
 PROCEDURI DE SISTEM

In cadrul SMC se intocmesc obligatoriu 6 proceduri pentru

urmatoarele capitole ale SR EN ISO 9001:2008
- 1. Controlul documentelor; (modul in care trebuie tinute sub
control documentele din organizatie)
- 2. Controlul Inregistrarilor; (modul cum sunt tinute sub control
inregistrarile organizatiei)
- 3. Audit intern (modul in care se efectueaza auditul intern)
- 4. Controlul produsului/ serviciului neconform(modul in care este
tinut sub control produsul gasit neconform)
- 5. Actiune corectiva (modul in care se controleaza actiunile
corective)
- 6. Actiune preventiva (modul in care se controleaza actiunile
preventive).
PROCEDURI DOCUMENTATE NECESARE

 Comunicarea interna
 Analiza efectuata de catre management
 Competenta, constientizare si instruire
 Comunicarea cu clientul/ externa
 Determinarea si analiza cerintelor referitoare la produs
 Evaluarea in vederea selectarii furnizorilor
 Monitorizarea satisfactiei clientului
 Monitorizarea proceselor
 Monitorizarea si masurarea produsului.
PROCEDURI DE CALITATE: SCURTE SI
CONCISE

Procedurilor ar trebui sa fie cat mai scurte si concise (nu mai

mult de cinci pagini). Includerea schemei procesului este mereu
încurajata pentru a rezuma succesiunea pașilor de urmat pentru
realizarea unui produs.
AQ: ELEMENTELE/TEHNICILE PRINCIPALE

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Inregistrari

 Inspectii

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificari/Certificari Personal/ Producator.

 INSPECTIE

 Ce este o inspecție?
 Caracteristici ale calității
 Standarde de fabricație
 Planificare inspecție
 Informații pentru inspecție
 Tipuri/tehnici de inspecție
 Puncte obligatoriu de inspectat (MIP)
 Gradul de inspectare
 Metrologie si calibrare echipamente
 CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR
CALITĂȚII
 Caracteristici de proiectare (funcționale)
 Asigura performanța

 Asigura viața/fiabilitatea

 Asigura siguranța

 Asigura interschimbabilitatea

 Asigura interdependenta.

 Caracteristici de Fabricație (non-funcționale)

 Legata de metoda de fabricație

 Pentru facilitarea fabricației de produse

 De a furniza informații despre producerea de

structuri.
CLASIFICAREA CARACTERISTICILOR CALITATII

Numărul mare si varietatea caracteristicilor calității face

adesea necesara evidențierea, in mod oficial, a diferenței
dintre ele, d.p.d.v. al importantei, pentru ca se poată acționa
corect de către toate pârțile implicate.
In special pentru inspecție:
- necesitate inspecții independente
- necesitate înregistrări rezultate inspecții
- responsabilitate pentru acceptare a defectelor.

Exemple de coduri de clasificare pentru caracteristici

dimensionale:
Critic
Major
Minor
Altele Nemarcat
 PLANIFICAREA INSPECTIEI

Planul pentru realizarea unor puncte de control general, pentru un

proiect sau o structura sudata, se numește Plan de Inspecție.
Aceste puncte de inspecție sunt in general stabilite in prealabil si
identificate prin :
 Cerințe contractuale

 specificații/coduri/standarde

 Fiabilitate si analiza de siguranță (ex. FEA etc.)

 Preocupări interne referitoare la calitate (ex., interfețe)

 Limitări de fabricație

 Experiența de operare a unui nou echipament.

De obicei planul de inspecție si de fabricație sunt corelate unul cu

celălalt.
 INFORMATII NECESARE PENTRU INSPECTII
 Cerințe contractuale/termene

 Liste cu desene de ansamblu/execuție

 Standarde/coduri de fabricație

 Certificate de calitate materiale de baza si de adaos

 Înregistrări de intrare/arhivare materiale (cantități/mediu)

 Certificate de calificare personal/producător

 Calificări proceduri sudare realizate de terță parte

 Rapoarte de realizare/inspecție (sablare, sudare, vopsire etc.)

 Documentație de livrare
 TIPURI/TEHNICI DE INSPECTIE

 Inspecție de proces

 Inspecție interna (de primă parte)

 Inspecție finală produs

 Inspecție subcontractanți (de secunda parte)

 Inspectie de terță parte.

 INSPECTII
Inspecțiile trebuie realizate pentru a asigura conformitatea
produselor primite cu cuvințelele solicitate pentru un anumit
produs. Inspecția finală ar trebui sa se realizeze într-o zona
specificata si doar ulterior acceptării/aprobării să se permită
transferul către încărcare si ambalare produs.
Ordine de achiziție/aprovizionare
- trebuie identificate toate elementele livrabile si înregistrări/
documente de calitate
- documentele trebuie sa fie valabile si disponibile la locatia de
inspectat
Instrucțiuni de inspecție
- trebuie stabilite pentru un grup de elemente ce verificări vor
trebuie realizate in prezenta inspectorului si in ce condiții.
Materiale respinse
-de obicei procesate pentru a se întoarce la furnizor
- câteodată procesate intern (impact asupra costurilor)
 INSPECTII

Utilizare date furnizorilor

In mod normal inspectarea/testarea completa trebuie realizata
pentru a verifica conformitatea elementelor primite cu
specificații contractuale relevante. Uneori asemenea activități
pot fi considerate redundante (si prin urmare omise) daca
există date relevante, solicitate la furnizor, care sa ateste faptul
ca sistemul de Asigurare al Calității al Producătorului a fost
auditat/certificat direct sau de către un organism de terță parte
agreat de beneficiar. In consecință, utilizarea datelor de la
furnizori trebuie să fie efectiva, din punct de vedere al
costurilor, însă fără a compromite controlul general de
conformitate a produsului finit.
Daune legate de transport
Elementele care sosesc sau sunt trimise la beneficiar trebuie
mereu verificate legat de daune de transport.
 INSPECTII

Uneori inspecții specifice sunt realizate pentru a:

 preveni pericolul de reparați tardive si de micșorare a

impactului costurilor asupra unui produs, datorita descoperirii
prea târzii a unor neconformități.

 Fi in conformitate cu standardele aplicabile (ex. Achiziție )

 Preveni expirarea timpului de garanție pentru obiecte scumpe

care nu sunt de imediata utilitate.

 Inspecția in-proces se utilizează pentru depistarea timpurie a

neconformităților înainte ca elementele să fie terminate și/sau
procesate in ansambluri mai mari.
 INSPECȚIA INTERNĂ

Inspecția internă se realizează, pe timpul realizării produsului,

in general, de care același operator care a realizat si operația
de fabricație. Inspecția internă solicită:
 O Procedura scrisă

 Operatori instruiți/certificați

 Instrucțiuni specifice scrise si criterii de tipul A/R

 Înregistrări cantitative a rezultatelor

 Trasabilitatea activităților operatorului

 Reverificarea probelor de către QA

Inspecția internă (Auto-inspecția) caracteristicilor critice este

permis doar pentru operații care vor fi ulterior verificate,
direct sau indirect, de către departamentul de AQ.
 INSPECTIA FINALA

Inspecția finală constă din inspectarea produsului si a

documentației de fabricație, la finalul producției, pentru a
verifica/confirma:

 Conformitatea cu cerințele din contract (incluzând

proiectarea/fabricația)
 Finalizarea tuturor activităților de fabricație (incluzând
inspecția si testarea)
 Rezolvarea in bune condiții a oricărei NCR apărute pe
parcursul fabricației
 Marcare corecta, incluzând serie-rea (daca este cazul)

 Documente de însoțire sunt complete/corecte

 INSPECȚIA DE SECUNDĂ/TERȚĂ PARTE
 Este o inspecție realizata de client/terță parte, pentru a
confirma conformitatea produsului cu cerințele contractuale,
pe parcursul realizării produsului si înainte de expediere.

 Inspecția la sursa (producător) poate implica si verificarea,

într-un mod coordonat, a funcționarii produsului si a oricăror
eventuale probleme legate de performantele tehnice.

 Acceptarea la sursa (producător): inspecție și acceptare la

unitatea/sediul furnizorului, înainte de expediere astfel încât
o inspecție viitoare sa nu mai fie necesara.

 Inspecția la sursă (producător) este recomandată pentru

elemente critice când nicio inspecție nu este probabila după
părăsirea facilitaților producătorului (ex. din cauza lipsei de
echipament specializat).
INSPECTIA (EXAMINAREA) NEDISTRUCTIVĂ

Se refera la tehnici de examinare utilizate pentru a inspecta

produsele pentru stabilirea imperfecțiuni interne/de suprafața
(porozitate, impurități, incluziuni, fisurări, delaminări etc.)
Aceste tehnici de examinare necesita o calificare dovedita din
partea unui operator de examinări nedistructive care sa poata
stabili valorile măsurate si apoi să interpreteze rezultatele.
Certificarea personalului NDT ar trebui să fie in conformitate
cu EN ISO 9712/ ASNT/Prescripții ISCIR.
Cele mai utilizate tehnici NDT utilizate sunt:
 Examinare Vizuala

 Examinare Lichide Penetrante

 Examinare Particule Magnetice

 Examinare cu Ultrasunete

 Examinare cu Radiații Penetrante (Rx sau Gamma).

 PUNCT OBLIGATORIU DE INSPECTIE(MIP)

 Punct obligatoriu de inspecție (MIP):

Activitate realizata de reprezentanții clientului/organisme de
terta parte, pentru a verifica daca operațiunile de fabricație si
control au fost realizate corespunzător.

 MIP-uri trebuie realizate in etapele importante ale procesului

de fabricație, in special in punctele de la care orice operație
ulterioara ar face imposibila evaluarea conformității operațiunii
precedente.

 MIP-uri ar trebui utilizate nu doar ca parte a procesului de

acceptare a unui produs, dar si pentru a verifica, la fata locului,
anumite elemente relevante, ale sistemului de calitate ale unui
producator.
 GRADUL DE INSPECȚIE

 Redundant

 Inspecție 100%

 Eșantionare Statistică

 Prima /ultima piesă

 Doar prin Audit.

 METROLOGIE ȘI CALIBRARE

O mare varietate de etaloane/instrumente de măsură și

instrumente sunt utilizate in industrie pentru
măsurări/examinări (ex. mecanice, termice, electronice, optice,
pneumatice etc.).
Funcția de asigurare a calității presupune si verificarea
adecvării, utilizării si mentenanței unor asemenea echipamente
in conformitate cu standardele relevante si la intervalele de
timp necesare si stabilite in standarde/reglementări.

Calibrarea
Set de operațiuni care stabilește, in condiții specificate, relația
dintre valorile indicate de un mijloc de măsurare și un standard
corespunzător sau valori cunoscute, derivate din standard.
 ACURATEȚEA MĂSURĂRII
Analogia țintei

 Precis dar nu exact

 Exact dar nu precis

 Exact si precis
 ACURATEȚE, PRECIZIE ȘI REZOLUȚIE

 Acuratețe:
Grad de potrivire al măsurătorii cu adevărata valoare a
parametrului. Diferența dintre valoarea măsurării și valoarea
adevărată este definită ca eroare.

 Precizie:
Abilitate a unui instrument de a da același rezultat atunci când
se face aceeași măsurare in aceeași maniera și în condiții
identice.

 Rezoluție:
Cea mai mica variație a masurandului ce poate fi pusă in
evidență la ieșirea echipamentului.
 MENTINEREA PRECIZIEI

Din momentul in care un instrument/echipament este pus in

funcțiune el începe sa-si piardă din acuratețe. Procedura
pentru menținere a preciziei trebuie sa includă:

 Numerotare a fiecărui echipament

 Stabilirea unei “Fise” de înregistrare pentru fiecare echipament
 Stabilirea unui interval de verificare pentru fiecare echipament
 Program annual de verificare
 Respectare si evidentiere a constatărilor/verificărilor
 Analiza rezultate, pentru a lua masuri de corectare (daca este
cazul)
 Analiza tendințe de variație a rezultatelor (mai mare/mică).
 INTERVAL DE VERIFICARE

Intervalul de verificare al fiecărui echipament este diferit si el

ar trebui sa se bazeze pe cerințele normelor sau pe
recomandări ale producătorului si experiența producătorului.
Intervalul de verificare al echipamentelor ar trebui sa ia in
considerare următoarele:

 Calendar

 Cat de intens este de utilizat fiecare echipament.

Aderarea producătorului la cerințele unui astfel de sistem de

verificare face diferența dintre un sistem implementat cu
adevărat sau unul doar in stadiul inițial.
 INREGISTRARI DE CALIBRARE SI CERTIFICATE
 Un sistem de înregistrare trebuie menținut si sa includă o lista
de instrumente/echipamente aflate sub control, in vederea
etalonării/calibrării periodice si a înregistrărilor referitoare la
fiecare calibrare realizată (conținând informații minime
suficiente pentru a permite repetarea calibrării, si cu
menționarea numelui persoanei si a datei la care a fost
realizată).

 Atunci cand etalonările/calibrările sunt executate de un

Laborator extern (acreditat) un Certificat de Calibrare va
trebui solicitat pentru fiecare activitate realizată.

 Când echipamentele sunt trimise pentru etalonări/calibrări

externe, o înregistrare oficială a expedierii va trebui tinuta la
dosar până când echipamentul este returnat.
AQ: ELEMENTELE/TEHNICILE PRINCIPALE

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Inregistrari

 Inspectii

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificari/Certificari personal/Producator.
 CE ESTE UN AUDIT?
Audit – proces sistematic, independent şi documentat în scopul
obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate,
pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de
audit.
Când se realizează un audit, este vital sa ne amintim ca scopul
auditului este:
GĂSIREA FAPTELOR, NU GĂSIREA GREȘELILOR

Criterii de audit – ansamblu de politici, proceduri sau cerințe,

utilizate ca o referință.

Dovezi de audit – înregistrări, declarații ale faptelor sau alte

informații, care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi
verificabile. (Toate dovezile de audit sunt măsurabile şi pot fi:
materiale, documente, înregistrări, mostre, declaraţii “verbale”
care se semnează apoi de către auditat, conformitatea unui
produs cu cerinţele specificate).
 AUDITURI

Audit de sistem

Audit de
conformitate

Audit de
proces

Audit al
produsului
 AUDIT DE SISTEM

Activitate documentata efectuată pentru a verifica, prin

examinarea si evaluarea dovezilor obiective, ca elementele
aplicabile ale sistemului calității sunt corespunzătoare si au fost
dezvoltate, documentate si implementate cu succes in
conformitate cu cerințele specifice.

Un audit de sistem cercetează daca există sau nu o organizare

si un sistem de asigurare al calității si cat de adecvate sunt ele
pentru a îndeplini cerințele invocate in contracte.

Este avantajoasa realizarea unui audit de sistem inainte de

începerea unei activități noi. Auditurile de sisteme sunt
asemănătoare cu analiza pregătirii pentru noi activități.
 AUDIT DE CONFORMITATE

Auditul de conformitate examinează daca sistemul de AC este

sau nu este implementat. Auditorul va examina dovezile
obiective care ar trebui sa fie generate de implementarea
sistemului. Auditorul trebuie sa se asigure de faptul că
auditatul respecta întocmai procedurile de AC existente.

Auditul de conformitate nu trebuie confundat cu o “inspecție”.

Cel din urma se preocupa de acceptarea produsului si eliberare
pentru prelucrare ulterioara. Auditul de conformitate analizează
si verifica daca sistemul de AC este implementat in mod
satisfăcător la toate nivelurile.
 AUDITUL DE PROCES

Analiza a elementelor unui proces și evaluare completa, corectă

sau condiționată de unele elemente care nu au putut fi
auditate.
 AUDITUL INTERN
 Audituri interne, sau audituri de prima parte, sunt planificate la
începutul fiecărui an in Planul de Audit Intern.
 Fiecare domeniu al firmei trebuie auditat cel puțin o data pe an.
Obiectivul este de a stabili daca tot personalul care are sarcini si
responsabilități in concordanta cu Manualul Calității, înțelege si
isi îndeplinește in mod satisfăcător sarcinile si responsabilitățile.
 Audit intern - Este efectuat de
către auditorii interni în propria
firma, în propriul organism
sau în propriul laborator.
 AUDIT EXTERN

Audit extern de secunda parte - Este

efectuat de către client sau de reprezentanţii
acestuia, la furnizorii posibili sau la furnizorii
acceptaţi.
Audit extern de terță parte - Este efectuat de
către un organism acreditat sau de inspectie,
în vederea certificării producătorului sau a
verificării calității unor produse realizate pentru
un client care a solicitat aceasta.
 PREGĂTIRE ȘI REALIZARE AUDIT

 Chestionar pre-audit si planifică revizita

 Selecție echipă de audit
 Notificarea audit si accept audit
 Ședința de deschidere
 Realizare audit
 Întâlnire auditori stabilire concluzii
 Prezentare concluzii audit firma
 Raport audit si urmărire rezolvare neconformități
 Raport de audit aprobat de structura de conducere
 Eliberare document de certificare.
 CHESTIONAR PRE-AUDIT ȘI VIZITĂ

 Pentru a colecta informatii de baza despre firma care urmează

a fi auditată.

 Pentru a se asigura ca firma înțelege scopul și obiectivele

auditului.

 Pentru a obtine manualul AC si procedurile de sistem si/sau

operaționale

 Pentru identificarea documentației de referință care sa fie

auditată.

 Pentru vizitarea unor facilități

 Orice alte documente considerate a fi relevante.

ALTE CLASIFICARI ALE AUDITURILOR

Audituri Programate:
 de evaluare preliminară;
 de certificare;
 de urmărire a rezolvării acţiunilor corective
stabilite;
 de supraveghere;
 de extindere a domeniului de certificare;
 de restrângere a domeniului de certificare;
 de reînnoire a certificării acordate.
ALTE CLASIFICARI ALE AUDITURILOR

Audituri Neprogramate:
 impuse de modificări semnificative ale sistemului
de management al calităţii din cadrul organizaţiei,
ale procesului, ale produsului sau ale serviciului;
 impuse de necesitatea de a urmări rezolvarea
unei anumite acţiuni corective.

Audituri Inopinate:
 realizate ca urmare a unor sesizări, reclamaţii la
adresa produsului/ serviciului/ procesului.
 NOTIFICARE AUDIT
 Un interval de timp rezonabil înainte de audit (de ex. Acordul
privind data cu 2 luni înainte de audit ,notificare formala cu 1
luna inainte de audit)

 Notificarea trebuie facuta in scris si va include :

 domeniu/nivel de referință audit
 Program/durată
 Nume auditor sef/auditor/expert/observator
 Ordinea de zi
 SEDINTA DE DESCHIDERE

 Introducerea persoanelor prezente:

 Întâlnirea cu conducerea
 Întâlnirea cu persoanele omologe

 Prezentarea agendei de audit (liderul echipei):

 Rezumarea sferei de audit si a procedurii
 Finalizarea agendei de detalii

 Prezentarea firmei si logisticii:

 Camerele alocate
 Accesul la documentație
 REALIZARE AUDIT
 Investigare utilizând lista de verificare pentru audit:
 Se utilizează lista de verificare de audit ca si ghid de discuții
 Nu toate întrebările trebuie puse, daca la ele s-a răspuns deja in alt
context
 Se vor adapta întrebările la competenta persoanelor omologe
 Se adaptează secvența întrebărilor cu circumstanțele (locații
auditate)

 Doar DOVEZILE OBIECTIVE trebuie luate in considerare (urme de

fapte precum rapoarte, semnături, certificate):
 Declarațiile nu sunt suficiente (ar fi de folos sa fie notate “ni s-a
spus ca…”)
 Sentimentele nu sunt suficiente pentru a concluzia privind
conformitatea cu cerințele.
 SEDINTA DE INCHIDERE

 Ședința de închidere:
 Întâlnire auditori

 Întâlnire cu conducerea organizației auditate

 Fiecare auditor prezinta concluziile si posibile clarificări

 Prezintă documentația care atestă acest fapt, ca

recunoaștere a faptului ca fiecare observație raportată
este indicată scriptic, pe timpul auditului.
 Liderul echipei de audit isi prezinta opinia in privința
rezultatelor auditului
 Solicita răspuns oficial si termene pentru fiecare
observație/element găsit ca neconform.
 RAPORTUL DE AUDIT

 Raportul de Audit:
 Scop audit
 Nivel de referință al cerințelor
 Membri echipei de audit
 Program Audit
 Personalul/Funcții contactate
 Însumarea rezultatelor/neconformități găsite
 Liste de Observații/NC/termene.
ACTIUNE CORECTIVA/IMBUNATATIRE CONTINUA

Pentru o actiune corectiva este nevoie de o abatere, de o

neconformitate aparuta.

Primul pas este de a cunoaste situatia concreta si a defini foarte clar

abaterea.

Al doilea pas este de a determina cauza sau cauzele (pot fi mai multe)
care a condus la aparitia neconformitatii.

Al treilea pas este de a stabili actiuni corective care sa elimine cauza

(sau cauzele) care a condus la neconformitate.

Se confunda frecvent notiunea de corectare cu notiunea de actiune

corectiva.

Corectare se refera la modul in care este tratat produsul

neconform iar actiunea corectiva la modul in care este tratata
cauza pentru care a aparut neconformitatea.
 CONCLUZII AUDIT

Concluziile auditului cuprind:

 referiri la gradul de conformitate a sistemului de management
cu criteriile de audit
 gradul de implementare, menţinere şi îmbunătăţire a
eficacităţii sistemului de management
 referiri la capabilitatea procesului de analiza efectuată de
management de a se asigura că sistemul de management este
în continuare corespunzător, adecvat şi eficace
 dacă este specificat în obiectivele auditului, recomandări
referitoare la îmbunătăţire, relaţii de afaceri, certificarea /
înregistrarea, sau activităţi viitoare de auditare.
 RAPORTUL DE AUDIT
Raportul de audit trebuie să conţină sau să facă o referire la:
 Perioada, obiective şi domeniu audit;
 unităţi organizatorice şi funcţionale şi procese auditate;
 identificare client audit;
 plan de audit;
 identificare reprezentanţi auditat şi membri echipa de audit;
 date şi locuri în care s-au desfăşurat activităţile la faţa locului;
 criterii de audit;
 Constatări, concluzii şi raport de audit.
- confirmare realizare obiective audit conform plan audit;
- zonele neacoperite, deşi făcând parte din domeniul auditului;
- opinii divergente nerezolvate între echipa de audit şi auditat;
acţiunile de urmărire convenite;
- declaraţie despre natura confidenţială a conţinutului;
- lista difuzare raport de audit.
 EXEMPLE DE NECONFORMITĂȚI MAJORE
 Nu este deloc tratată o cerinţă (capitol care trebuie procedurat)
din referenţial.
 O procedură nu se aplică deloc sau nu este aplicabilă.
 Nu este realizată analiza de management.
 Structura organizatorică (organigrama) nu este datată,
ştampilată şi semnată (nu are caracter oficial, pare “o ciornă”).
 Politica şi angajamentul managementului de cel mai înalt nivel nu
sunt oficiale (nu sunt datate, semnate şi ștampilate).
 Nu este efectuat nici un audit intern.
 Este confundat auditul intern cu analiza de management.
 Nu sunt tratate reclamaţiile la adresa produsului/ procesului/
serviciului.
 Nu sunt realizate instruiri.
 Nu există înregistrări ale instruirilor desfăşurate.
 Nu există o procedură de acţiuni corective şi nici o procedură de
acţiuni preventive.
 Este confundat sistemul de management al calităţii (SMC) cu
activitatea de control tehnic al calităţii (CTC) şi responsabilul
calităţii cu responsabilul CTC.
 EXEMPLE DE NECONFORMITATI MAJORE
 Sunt utilizate echipamente de măsurare şi monitorizare (EMM)
care nu sunt verificate metrologic etc.
 Nu există proceduri tehnice/ de execuţie/ de lucru, activitatea
desfăşurându-se exclusiv pe baza experienţei anterioare.
 Înregistrările sunt realizate în creion (pot fi şterse accidental sau
voluntar, ceea ce alterează informaţia primară şi “rupe”
trasabilitatea înregistrării, adică posibilitatea de a reconstitui
istoricul unui proces sau al unei activităţi, pornind de la intrare
spre ieşire şi invers).
 Difuzarea (distribuirea) necontrolată a documentelor SMC, adică
fără listă de difuzare, deci fără semnăturile persoanelor care
difuzează şi primesc respectivul document, fără data difuzării şi
fără numele, ediţia şi revizia respectivului document.
 O neconformitate majoră poate fi şi un cumul de neconformităţi
minore faţă de aceeaşi cerinţă din standardul de referinţă SR EN
ISO 9001:2008.
 EXEMPLE DE NECONFORMITĂȚI MINORE
 Nu este tratat complet un subcapitol din standardul de referinţă
SR EN ISO 9001:2008 (spun că “fac”, dar nu spun şi “cum fac”).
 Fişe de post incomplete, fără responsabilități în domeniul
implementării sistemului de management al calității (SMC).
 Proceduri de execuţie/ de lucru care conţin date incomplete
referitoare la parametrii tehnici de funcţionare.
 Condiţii de mediu insuficient monitorizate (de exemplu, lipsa
ventilatorului în încăperi supraîncălzite sau cu noxe).
 Înregistrări pe alocuri ilizibile.
 Criterii insuficient de consistente pentru evaluarea furnizorilor.
 Înregistrări incomplete referitoare la manipularea produselor,
depozitarea acestora etc.
 Înregistrări incomplete cu privire la evaluarea satisfacţiei
clientului produsului/ serviciului.
 Ambalarea defectuoasă a produselor (ambalaj pe alocuri
deteriorat, inscripţionare ilizibilă, incompletă sau eronată etc.).
 Instruiri realizate conform planificării, finalizate cu testare, al
căror suport nu se regăseşte însă la responsabilul calităţii.
 Exemple izolate de lipsă a semnăturilor procedurate, pe
documentele respective.
 EXEMPLE DE NECONFORMITATI MINORE
 Inconsecvenţă în utilizarea unor termeni, uneori în acelaşi
document (exemplu: “responsabilul calităţii” devine peste câteva
file “directorul calității”, apoi “responsabil AQ”, apoi “responsabil
calitate”, apoi “director calitate” etc.).
 Lipsa numerotării registrelor procedurate şi lipsa comentariului
final: “Prezentul registru conţine … file”, urmat de semnătura
corespunzătoare.
 Prezenţa accidentală a unor file din documentul în ediţia 1, revizia
0, în documentul aflat la ediţia 1, revizia 1.
 Lipsa semnăturii funcției responsabile de validarea transferului de
date dintr-un document SMC în altul.
 Curățenie insuficientă acolo unde standardele de firmă sau
tehnice o impun drept cerință.
 Atitudinea nejustificat neconformă faţă de clientul produsului
realizat/ serviciului prestat.
 Comunicarea internă defectuoasă, având ca efect înţelegerea
imperfectă sau distorsionată a cerinţelor clientului şi/ sau
acerinţelor standardului de referinţă SR EN ISO 9001:2008 etc
AQ: ELEMENTELE/TEHNICILE PRINCIPALE

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Înregistrări

 Inspecții

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificări/Certificări personal/Producător.
 RAPOARTE DE NECONFORMITATI

Se bazeaza pe DOVEZI DE AUDIT.

Trebuie sa conțină:
 o prezentare logică, uşor de parcurs şi de înţeles;
 să indice dovada de audit respectivă;
 să prezinte mai multe probleme similare în acelaşi raport de
neconformităţi: nu se elaborează câte un raport de neconformităţi
pentru fiecare constatare şi nu se încadrează mai multe
neconformităţi pe acelaşi element de sistem;
 încadrarea neconformităţilor faţă de:
 cerinţele standardului de referinţă SR EN ISO 9001:2008
 manualul de management al calităţii;
 procedurile de sistem şi operaţionale;
 instrucţiunile de lucru.
 NECONFORMITĂȚI:INVESTIGHEAZĂ
CAUZELE DE BAZĂ
Cauza de baza este adevăratul motiv pentru o neconformitate.
Este posibil ca simptomele problemei sunt identificate ca si
cauza, si sunt simptomele sunt apoi tratate, mai degraba decat
cauza.

Un defect atribuit erorii operatorului s-ar putea sa nu fie motivul

real daca operatorul nu a fost instruit, a avut instrucțiuni de lucru
greșite, sau lucra la un proiect cu cerințe de calitate redusă.
Pentru fiecare neconformitate este o cauza de baza:
Cauzele pot fi prevenite
u Prevenirea este întotdeauna cea mai ieftină.
 NECONFORMITATI: ACTIUNI CORECTIVE

Acțiunile corective ar trebui urmărite pentru a preveni reapariţia

neconformităţilor prin:
- Determinare şi documentare acţiuni, pentru a elimina cauzele
de bază
- Planificare acțiuni corective (ce, cine şi când)
- Identifica acțiunile intermediare.

Un Sistem de Acțiuni Corective ar trebui sa rezume şi să

colecteze datele neconformităților (inclusiv costurile)
- să determine nevoia/eficacitatea acțiunilor corective
- să iniţieze PIC (Proiecte de Îmbunătăţire a Calităţii), atunci
când este cazul.
AQ: ELEMENTE/TEHNICI PRINCIPALE

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri şi Înregistrări

 Inspecții

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificări/Certificări personal/Producător.
 INSTRUIRE
Existenta unor planuri documentate, proceduri si specificații nu
va determina o calitate mai bună dacă îndemânarea
personalului de fabricație nu este suficient de bună pentru a
urma instrucțiunile.
Instruirea in orice domeniu trebuie sa se bazeze pe:

-familiarizarea cu procedurile/specificațiile procesului scrise

-practicarea procedurii sub atenta observare sau sprijinul
instructorului
-testarea/inspectarea produselor, furnizând date despre
succes.

Pentru anumite procese, asta este tot ceea ce este necesar,

si înregistrările vor nota doar ca persoana a fost instruit la o
anumită dată.
AQ: ELEMENTELE/TEHNICILE PRINCIPALE

 Organizare

 Manual, Proceduri, Planuri si Inregistrari

 Inspectii

 Audituri

 Rapoarte de Neconformitate

 Instruire

 Calificări/Certificări personal/Producător.
 CALIFICARE/CERTIFICARI

 Calificare
 Calificare proces
 Calificare produs.

 Certificare
 Certificare sistem calitate
 Certificare conformitate produs
 Certificare personal
 Garanție produs.
 CERTIFICAT DE CONFORMITATE

“Un document semnat de

o organizație autorizată
ce afirma că furnizorul
unui produs sau serviciu a
îndeplinit cerințele
specificațiilor relevante,
ale contractului sau ale
reglementarilor.”
 AQ IN TIMPUL STAGIILOR IMPORTANTE

 Proiectare si Verificare

 Aprovizionare (Procurare)

 Fabricare

 Testare

 Acceptare/livrare
CICLUL DE VERIFICARE SI PROIECTARE
: CICLUL V

Cerinte, Demonstreaza si
Concepere Sistem Valideaza Sistem

Integreaza Sistem,
Spec. Sistem
Realizeaza Verificare
Plan de Verificare
Sistem

Specificatii CIient, Asambleaza, executa

Plan Verificare al CIient Verificare piese

Documente pentru Inspecteaza

plan de inspectie documente

Fabrica
si Codeaza
 PROIECTARE ȘI VERIFICARE

 Proceduri pentru documente tehnice

 Planuri de Verificare si Proiectare/Dezvoltare

 Suport d.p.d.v. AC de recenzare a proiectării interne pentru :

 productibilitate
 repetabilitate
 inspectabilitate
 testabilitate

 Recenzie d.p.d.v. al proiectării, referitor la posibila schimbare a

sistemului de A.C. și de impact asupra calității producției.
 TIPURI DE CERINȚE PENTRU
PROIECTARE
 Cerințe funcționale
Sarcini, acțiuni sau activități ce trebuie realizate de
către un sistem fără să specifice cum trebuie făcute.
 Cerințe de Realizare

 Măsura in care o funcție trebuie executată sau acoperită

din punct de vedere cantitativ, calitativ, al acoperirii,
promptitudinii sau al disponibilităților.
 Constrângeri de Proiectare

Condițiile limită în care proiectantul trebuie să se

încadreze, in timp ce trebuie să îndeplinească cerințele de
performanță și/sau sintetizare a elementelor sistemului
(siguranță, mediu, interfață, tehnologie etc.)
 CERINȚE DE PROIECTARE

 Cerințele de proiectare trebuie să fie:

 complete
 consistente
 clare
 verificabile
 Trasabile.

Funcția de AC trebuie să asigure faptul că cerințele de

proiectare sunt documentate în mod corespunzător și
verificările planificate constant și bine executate.
 ASIGURAREA CALITĂȚII PE TIMPUL
ETAPELOR IMPORTANTE
 Proiectare si Verificare

 Aprovizionare (Procurare)

 Fabricare

 Testare

 Acceptare/livrare
 CONTROLUL ACHIZITIEI

 Selectare a surselor de aprovizionare (procurare) pe baza

de proceduri si criterii de evaluare specifice

 Control al documentelor de aprovizionare (cf. EN 10204

etc)

 Audituri periodice (anuale) de supraveghere a furnizorilor

 ASIGURAREA CALITATII IN TIMPUL
STAGIILOR IMPORTANTE
 Proiectare si Verificare

 Aprovizionare (Procurare)

 Fabricare

 Testare

 Acceptare/livrare
 FABRICARE

 Materiale si control piese

 Control echipament de producție

 Curățenie și control contaminare

 Control procese de fabricație

 Control documente de fabricație

 MATERIALE SI CONTROLUL PIESELOR

 Controlul trebuie realizat pentru a se asigura ca materialele

si piesele/structurile din fabricație sunt:

 corecte /trasabile
 In conformitate
 In timpul perioadei de funcționare (dacă perioada
este limitată)

Asigurati-va ca trasabilitatea include verificari ale materialelor de bază

și de adaos și a produsului pe parcursul său.
Asigurati-va ca materialele cu termen de viata limitat sunt urmarite si
Etichetate, cu datele de expirare.
Asigurați-vă că produsul neconform este izolat și tratat corespunzător
 CONTROLUL ECHIPAMENTULUI DE
PRODUCTIE
 Odată cu dezvoltarea tot mai rapidă a tehnicilor de fabricației
și a tehnicilor de inspectare asistate de calculator vor trebui să
existe documente legate de:
 Structura de realizat
 Caracterizarea structurii și a activității sale
 Teste și aprobări înainte de utilizare
 Producție/inspecție controlată și documentată
 Securizare pentru a preveni falsificarea si utilizarea
greșită.

Funcția de AC trebuie sa aibă un rol principal și documentat în

validarea și controlul echipamentului de producție, incluzând
și orice program (software).
 PROCESE DE FABRICAȚIE

 Proces
O secvență predefinită de pașii menita să
atingă un țel sau un obiectiv.
 Proces de fabricație:

 Proces standard
 Proces special

 Proces critic .

Proces Standard: este bine documentat, a mai fost utilizat,

este bine înțeles/stăpânit și pentru care există o procedură
standard de inspecție.
 PROCES SPECIAL

Proces Special este un proces in care rezultatul nu poate

fi verificat într-un mod adecvat fără a distruge piesa
construită (ex. Tratament termic, lipire, sudare etc.).
Procesul special necesită:
 Calificare personal/proces

 Control parametri proces

 Înspecție nedistructivă

 Încercări distructive (ex. Analiza chimică,

încercare de tracțiune) cupoane reprezentative.
 Control periodic material/echipament utilizat la
instruire/certificare personal
 Menținere/arhivare înregistrări.
 PROCES CRITIC

Proces Critic nu este in mod necesar același ca si Procesul

Special.
Un proces critic poate sau nu să fie un proces special si vice-
versa.
Un proces critic este unul care:
4 În caz de eșec poate afecta performanța sau distruge
o parte importantă sau o funcție a sistemului.
4 În care calitatea nu poate fi doar evaluată prin
examinarea produsului final
4 A cauzat anterior probleme seminificative.

4 Cu care contractantul nu are experiență.

 PROCES CRITIC:DEFINITII

. DEFINITIE
-In caz de eșec poate afecta performanța sau
distruge o parte importantă sau o funcție a sistemului.

- Calitatea nu poate fi evaluată doar prin examinarea produsului final

- Un proces care a cauzat probleme anterior

-Unde o specificație este valabila dar nu este implementată

- Un proces cu care contractantul responsabil nu a mai avut experiență

 CONTROLUL PROCESULUI DE FABRICAȚIE

 Controlul Procesului de Fabricare

- Controlul procesului depinde de importanța procesului.

- Fiecare proces trebuie sa fie reglementat de o Specificație

a Procesului, incluzând metode de control, dispoziții/cerințe/
instrucțiuni de lucru referitoare la AC și criterii de tip A/R

- Necesită existența unei proiect de Liste de Proces pentru a

verifica dacă procesele sunt controlate și/sau specificate
corect. Fiecare proces va trebui clasificat ca standard, special
sau critic.
 CONTROLUL DOCUMENTELOR DE FABRICAȚIE
 Documente de fabricatie
 Identificat/trasabil la nr. Contract/Comandă de cumpărare

 Includ ediție/rev. Documente calitate, data eliberare

documente
 Realizează identificare obiect si dată fabricatie și inspecții
intermediare/finale
 Instrucțiuni de lucru/Proceduri pentru trasabilitatea
operațiunilor de fabricație si inspecțiilor.

 Controlul documentelor de fabricație

 Acord al AC referitor la adecvarea, procentul si plasarea corectă
a inspecțiilor (orice schimbări ulterioare necesită acord scris al
AC)
 Acord al Biroului de Proiectare pentru procesele critice/speciale
(orice schimbare ulterioara necesită acord al Biroului de
Proiectare).
 ASIGURAREA CALITĂȚII PE TIMPUL
STAGIILOR IMPORTANTE
 Proiectare și Verificare
 Achiziționare

 Fabricație

* Testare

 Acceptare/livrare.
 TESTARE (CALIFICARE SI ACCEPTARE)

 Echipament si instalatii de testare/examinare

 Recenzii teste

 Verificare teste

 Documentație de testare:
 Proceduri testare
 Rapoarte teste.
 MANAGEMENTUL CALITĂȚII PE TIMPUL
STAGIILOR IMPORTANTE
 Proiectare si Verificare

 Achizitionare

 Fabricare

 Testare

* Acceptare/livrare
 APROBARE/LIVRARE

 AC va realiza supravegherea operatiilor de fabricație/inspecție

 AC va realiza supravegherea operatiilor de
impachetare/marcare
 AC va asigura ca documentatia aferenta este completă și
transmisă beneficiarului.

AC are un rol principal în activitățile de fabricație, inspecție,

aprobare și livrare.
 ASIGURAREA CALITĂȚII

Standarde de Asigurare a Calității

 PRINCIPALELE STANDARDE DE
MANAGEMENT AL CALITATII

Organizatiile doresc să proiecteze, să implementeze, să

certifice și să mențină un sistem de management al calității, să
fie certificate conform cerintelor unui standard.
 SR EN ISO 9000-Sisteme de management al calitatii. Principii
fundamentale si vocabular.
 SR EN ISO 9001-Sisteme de management al calitatii. Cerinte.
 SR EN ISO 3834-Cerinţe de calitate pentru sudarea prin topire
a materialelor metalice.
 SR EN ISO 19011-Ghid pentru auditarea sistemelor de
management
 SR EN ISO 9004-Conducerea unei organizatii catre un succes
durabil. O abordare bazata pe managementul calitatii.
STANDARDE MANAGEMENT CALITATE

Standardul ISO 9000 ajută la înțelegerea principiilor

fundamentale și la înțelegerea limbajului folosit în
managementul calității.

Standardul ISO 9001, contine cerintele pentru un sistem de

management al calității si reprezintă referința fundamentală
pentru implementare și pentru certificare.

Standardul ISO 19011 este un ghid pentru auditarea

sistemelor de management si este foarte util pentru auditori și
pentru cei care doresc să devină auditori și care cunosc și pot
interpreta corect cerintele standardului ISO 9001.

Standardul ISO 9004 se adresează celor care doresc să își

conducă organizatia la excelență în calitate.
 ISO 9001 CERINȚE
 Responsabilitate  Control produs furnizat
management client
 Sistem Calitate  Identificare și
 Revizie contract trasabilitate produs
 Control proiectare  Control proces
 Control date și  Inspecție și testare
documente  Control inspecție,
 Achiziție conformă măsurare și testare
(e.g. cerințe EN echipament
10204)
 ISO 9000
 ISO 9000 descrie elementele asigurarii calității în
termeni generici ce pot fi aplicați pentru orice
afacere.
 Tratează o întreprindere ca o rețea de procese
interconectate.
 Pentru a face parte din ISO procesele trebuie să
adere la standardele descrise.
 Elementele include structura organizatională,
proceduri, procese și resurse.
 Asigura planificarea calității, controlul calității,
asigurarea și imbunătățirea calității.
 ȚINTE ALE ISO 9000
 De la individ la echipă.
 De la individ la rol.
 De la produs la proces.
AVANTAJE CERTIFICARE ISO 9001

Avantaje pe plan extern:

- avantaj competitiv in raport cu concurența
- punctaj mai mare in cazul participării la licitații sau
a solicitării de credite
- mărirea încrederii clienților
- recunoaștere internatională.

Avantaje pe plan intern:

- scade costul cu defectele și crește beneficiul
- structura și modul de organizare al întreprinderii
devin transparente
- scade numărul de erori repetitive
- evită conflictele de competență și clarifică fluxul
informațional
- sensibilizează personalul către calitate.
 CLIENȚI

PERSONAL FURNIZORI
EN ISO 3834

ISO 9001 – Sisteme de

Management al calității.
Cerințe
SOCIETATE ACȚIONARI
ISO 9004 – Linii directoare
pentru îmbunătățire performanță

141
 CELE 8 PRINCIPII ALE
MANAGEMENTULUI CALITĂŢII:
1. Orientare către client
2. Implicare personal
3. Abordarea pe bază de fapte în luarea
deciziilor
4. Abordare sistemică a managementului
5. Abordare bazată pe proces
6. Leadership
7. Relații reciproc avantajoase cu furnizorii
8. Îmbunătățirea continuă.
SR EN ISO 9001 CERINTE GENERALE

a) identificare proceselor necesare SMC

b) determinare succesiune şi interacţiune procese,
c) determinare criterii şi metode necesare pentru asigurare
eficacitate operare şi control al proceselor,
d) asigurare resurse şi informaţi pentru operare şi monitorizare
procese,
e) monitorizare, măsurare şi analiza procese
f) implementare acţiuni necesare pentru realizare rezultate
planificate şi îmbunătăţire continuă a acestor procese.
 Control procese externalizate, care influenţează conformitatea
produsului/serviciului cu cerinţele
 controlul acestor procese trebuie să fie identificat în cadrul
SMC.
 CE ESTE UN PROCES?

Conform ISO 9001:

O activitate sau un ansamblu de activităţi care
utilizează resurse, şi este condus astfel încât să
permită transformarea elementelor de intrare în
elemente de ieşire ce pot fi considerate în proces.

144
 DESPRE PROCESE
O activitatea/un ansamblu de activităţi care transformă o intrare
într-o ieşire

Intrări Activitate Ieşiri

Resurse: Rezultate:
Personal Produse
Facilităţi/echipament Servicii
Materiale Performanţă
Metode (tehnici)

145
 TIPURI DE PROCESE
Clasificare rezultată din secțiunile ISO 9001
1. Procese de management (includ procesele aferente
planificării strategice, stabilirii politicilor şi obiectivelor,
asigurării comunicării, analize de management)
2. Procese de asigurare a resurselor (includ toate
procesele de asigurare a resurselor necesare ptr.
conducerea organizației, ptr. realizarea produselor si
ptr. măsurare)
3. Procese de realizare a produsului/serviciului (procese
care aduc plus valoare)
4. Procese de măsurare, analiza şi îmbunătățire (includ
procesele de măsurare, monitorizare si auditare,
acțiunile corective şi cele preventive).
O ALTĂ CLASIFICARE

Procese de management
Procese principale (de realizare a produsului/serviciului)
Procese de sprijin (suport).
PROCES PRINCIPAL – PROCESE PARȚIALE

Proces partial

Proces partial

Proces partial

Proces partial
CONTROLUL UNUI PROCES
Pentru o bună coordonare a transformării
elemetelor de intrare în elemete de ieșire
în vederea asigurării produselor, procesul
trebuie ținut sub control.

Metode de control:
 Dezvoltarea unor proceduri documetate
 Instruire, educație,experiența-competență
 Supervizare
 Harta proces
 Diagrame/imagini/formulare
 Software.
CUM ESTE MANAGERIAT UN PROCES?

Monitorizarea şi măsurarea proceselor:

asigură faptul că intrările sunt corecte, că activităţile de producție/inspecție
sunt corecte, că sunt obţinute rezultatele dorite, că se realizează
îmbunătăţirea continuă a procesului.

Intrare Activitate Ieşire

Resurse adecvate: Rezultate dorite

Personal calificat Produse de calitate
Facilităţi/echipament adecvate Servicii de calitate
Materiale corecte Satisfacţia clienţilor
Metode (tehnici) verificate
 Conceptul de integrare
Standardele ISO 9001 și ISO 14001 sunt bazate pe
conceptul PDCA, și au o structură similară:
Asigurare
Planificare
Implementare și operare
Evaluare a performanței
Îmbunătățire
Revizie management.
Conceptul de PDCA
CICLUL PDCA REPETAT PENTRU A CREA O
ÎMBUNĂTĂȚIRE CONTINUĂ
REALIZARE

Plan
Do
Act
Check
“Îmbunătățire”
continuă

Timp
 STANDARDE GENERICE:
ISO 9001 si ISO 14001 sunt standarde generice.

Generic înseamnă că aceleași standarde pot fi aplicate:

 Oricărei organizatii, mari sau mici, indiferent de produs
sau serviciu.
 În orice domeniu de activitate fie că este o
interprindere, administrație publică, sau un
departament al guvernului.
 E indiferent de domeniul de activitate al organizației
 Dacă vrea să stabilească un sistem de management
al calității, ISO 9001 în caracteristicile sale esențiale.
 Sau dacă vrea să stabilească un sistem de
management al mediului, ISO 14001 prezintă
caracteristici esentiale necesare a fi îndeplinite.
SISTEME MANAGERIALE:
 Sistem Managerial reprezinta activitățile
prestate de o organizație pentru a gestiona
procesele pentru ca:
 Produsele sau serviciile sale să îndeplinească
obiectivele organizației precum:
 Satisfacerea cerintelor clientului pentru
calitate
 Respectarea reglementărilor sau îndeplinirea
obiectivelor mediului.
SISTEME MANAGERIALE
 Toata lumea știe cine este responsabil
pentru a face, ce, când, cum, de ce și unde.
 Standardele sistemului managerial aduc
organizatiei un model international de urmat.
 Organizatiile mari,nu pot funcționa fără sisteme
manageriale.
 Standardele ISO 9001 si ISO 14001 sistemului
managerial realizează acum aceste activități
valabile pentru toate organizațiile.
CERTIFICAREA NU ESTE O CERINŢĂ

 Certificarea nu este o cerinţă a ISO

9001 sau a ISO 14001.
 Organizaţia poate implementa şi apoi să
beneficieze de sistemul ISO 9001 sau ISO
14001 fără a fi certificată.
 Organizaţia poate implementa aceste norme
din motive interne, fără să cheltuie bani pe
un proces de certificare din partea unui
organism de terţă parte.
CERTIFICAREA ESTE O DECIZIE DE AFACERI

Certificarea este o decizie care poate fi luată:

 Dacă este contractuală, reglementată sau
cerută de piaţă
 Daca îndeplinește cerinţele clientului

 Este parte a unui program de diminuare a

riscului managerial/sistemic sau permite
motivarea personalului prin stabilirea de
ţeluri clare.
FAMILIA ISO 14000

 ISO 14001 este un standard care descrie cerinţele

pentru un sistem de management al mediului.

 Este singurul standard din familia ISO 14000 care

poate fi folosit pentru certificare.
 Familia ISO 14000 include alte 21 de standarde care
pot ajuta aspectele specifice unei organizații,
precum auditarea, evaluarea mediului, analiza
ciclurilor de viaţă etc.
 BENEFICII ISO 9001 SI ISO 14001
 Model de satisfacere a clienților şi a altor părți interesate.
 Construiește calitate in produse si servicii, pornind de la
proiectare.
 Răspunde preocupărilor clienților si publicului şi se
conformează cu reglementările guvernelor.
 Se integrează în economia globală.
 Afaceri durabile
 Bază unificatoare pentru diverse domenii ale industriei
 Califica furnizorii pentru lanțuri de furnizare globală
 Suport tehnic pentru reglementări
 Transferul de mod de lucru pentru tari.
 Integrare regională şi internaţională
 Facilitează creșterea de cereri de servicii.
 Îmbunătățește eficienţa şi eficacitatea.
 Model de îmbunătăţire continuă.
SUDABILITATE

Sudabilitatea este aptitudinea unui oţel ca printr-un

anumit procedeu şi pentru un anumit scop să asigure,
în îmbinările sudate, caracteristicile locale şi generale
prescrise pentru construcţia sudată.
Aprecierea sudabilităţii oţelurilor se efectuează pe baza
următorilor factori:
• Comportarea metalurgică la sudare (compoziţie
chimică, caracteristici metalografice, caracteristici
mecanice, tendinţa de fisurare la cald sau la rece):
modul cum reacţionează oţelul faţă de acţiunea unui
anumit proces de sudare (în îmbinarea sudată şi în
ZIT).
160
• Comportarea tehnologică la sudare: posibilitatea de
a se realiza îmbinări printr-un anumit procedeu de
sudare în vederea realizării unor cerinţe specifice.
• Comportarea în construcţie sudată (operativă):
capacitatea oţelului de a prelua încărcări în anumite
condiţii de exploatare în cazul unei structuri sudate,
fără a periclita însă siguranţa construcţiei. Este
influenţată în principal de proiectare.

Fiecare dintre aceste proprietăţi depind - ca şi

sudabilitatea unei componente – de material,
geometrie şi producţie, dar importanţa factorilor de
influenţă diferă pentru aceste trei proprietăţi.

161
162
Factorii care influenţează sudabilitatea metalurgică sunt:
a) Compoziţie chimică
b) Proprietăţile metalurgice influenţate de metodele de
producţie
c) Proprietăţi fizice.

Factorii care influenţează Sudabilitatea in construcţie sunt:

a) Cerinţe de proiectarea construcţiei
b) Condiţii referitoare la tipul de încărcare

Factori care influenţează sudabilitatea operaţională sunt:

a) Pregătirea in vederea sudarii
b)Realizarea sudarii
c) Tratament termic post-sudare.
163
Sudabilitatea unui material poate fi bună sau limitată.

Sudabilitate bună
Un material poate prezenta o bună sudabilitate in cazul unui
proces de sudare, de exemplu. Aceasta înseamnă că se poate
obţine o sudură puternică fără a se lua precauţii speciale cum ar
fi sudare la temperatură ridicată.
Sudabilitate limitată
In cazul procedeelor normale de sudare pot apare modificări în
material ceea ce înseamnă că structura nu satisface cerinţele.
Defectele de material (cum ar fi fisurile) pot apare, de asemenea,
în timpul şi după procesele de sudare. Dacă aceste defecte pot fi
evitate prin creşterea temperaturii de lucru şi/sau după tratarea
termică a sudurii atunci se spune că materialul are sudabilitate
limitată pentru metoda de sudare respectivă.
164
Ne-sudabilitate
Dacă o sudură nu satisface cerinţele privind rezistenţa sau
dacă imperfecţiuni de material apar în timpul sudării cu toate
că s-au luat precauţiile necesare atunci materialul trebuie
considerat ca fiind nesudabil. Un material ce nu poate fi sudat
prin procedeul de sudare cu arc electric cu electrod fuzibil
poate avea sudabilitate limitată. Sudabilitatea depinde de
conţinutul în carbon şi de carbonul echivalent.
Carbonul echivalent Ec se calculează cu formula:
Ec = C + Mn + Cr + Mo + V + Cu + Ni
6 5 15
formulă în care elementele de aliere sunt exprimate în
procente.
165
Cu cât conţinutul de carbon şi carbon echivalent este mai mare cu
atât este oţelul mai sensibil la durificare. Materialul gros asigură
răcirea rapidă a sudurii şi a metalului de bază. Răcirea rapidă
durifică materialul dacă conţinutul de carbon sau carbon echivalent
este suficient de mare.
Standardul EN 1011 dă mai multe detalii privind sudabilitatea.

SR EN ISO 3834 constă din 6 părţi, cu titlu general „Cerinţe de

calitate pentru sudarea prin topire a materialelor metalice”
- Partea 1: Criterii pentru selectarea nivelului potrivit al cerinţelor de
calitate
- Partea 2: Cerinţe de calitate cuprinzătoare
- Partea 3: Cerinţe de calitate standard
- Partea 4: Cerinţe elementare de calitate

166
- Partea 5: Documente aplicabile
- Partea 6: Ghiduri pentru implementarea ISO 3834
(SR CEN ISO/TR 3834-6)

SR EN ISO 3834 identifică măsurile care se aplică pentru diferite

situaţii. Se pot aplica în următoarele circumstanţe:
- în situaţii contractuale: specificaţia cerinţelor de calitate a sudurii;
- de către fabricanţii: stabilirea şi menţinerea cerinţelor privind
calitatea sudurii;
- de către comitetele ce întocmesc codurile de fabricaţie sau
standardele de aplicaţii;
- de către organizaţii care evaluează performanţa calităţii, ex. terţe
părţi, clienţi sau fabricanţi.

167
SR EN ISO 3834 poate fi folosit de organizaţii interne şi externe,
inclusiv organe de certificare, pentru a evalua capabilitatea
fabricantului de a îndeplini cerinţele clientului sau propriile cerinţe
ale fabricantului. El furnizează o metodă pentru a demonstra
capabilitatea unui fabricant de a realiza produse de calitatea
specificată.
A fost pregătit astfel încât:
a) este independent de tipul de construcţie fabricat;
b) defineşte cerinţele de calitate pentru sudarea în ateliere şi/sau pe
şantier;
c) oferă ghidare pentru descrierea capabilităţii fabricantului de a
produce construcţii care să satisfacă cerinţele specificate;
d) furnizează baza pentru evaluarea capabilităţii de sudare a
fabricantului.

168
El este util la demonstrarea capabilităţii fabricantului de a produce
construcţii sudate, îndeplinind cerinţele de calitate specificate, este
specificat în:
- o specificaţie;
- un standard de produs;
- o cerinţă reglementatoare.

Selectarea parţii din ISO 3834, care specifică nivelul cerut de cerinţe
al calităţii, ce trebuie să fie în concordanţă cu standardul de produs,
specificaţia, reglementare sau contract.
Fabricantul selectează una din cele trei părţi care specifică cerinţele
de calitate pe baza următoarelor produse:
- extinderea şi semnificaţia produselor critice din punct de vedere al
siguranţei;
- complexitatea fabricaţiei;

169
- domeniul produselor fabricate;
- domeniul diferitelor materiale utilizate;
- extinderea în care pot apare problemele metalurgice;
- extinderea la care imperfecţiunile din fabricaţie (e.g. lipsa de
aliniere etc.) afectează performanţa produsului.

Un fabricant care demonstrează concordanţa cu un nivel al ISO

3834 este de asemenea considerat că a stabilit concordanţa cu
toate nivelele ulterioare, fără necesitatea unei demonstraţii ulterioare
(ex. concordanţa producătorului cu cerinţele SR EN ISO 3834-2
demonstrează şi concordanţa cu SR EN ISO 3834 părțile 3 și 4).

170
Tabelul 0 — Comparaţie SR EN ISO 3834, Părţile 2, 3 şi 4

171
Sub-contractare
Atunci când un producător intenţionează să utilizeze servicii
sau activităţi subcontractante (ex. sudare, inspecţie,
examinare nedistructivă), informaţii necesare pentru a
satisface cerinţele aplicabile vor fi furnizate de producător
subcontractorului.
Subcontractorul va lucra sub ordinul şi responsabilitatea
producătorului
Producătorul se va asigura că subcontractorul poate fi în
concordanţă cu cerinţele de calitate specificate.
Informaţiile furnizate de producător subcontractantului vor
include toate datele relevante din verificarea cerinţelor şi
cea tehnică. Cerinţe suplimentare pot fi specificate dacă
este necesar pentru a se asigura complianţa
subcontractorului cu cerinţele tehnice.

172
Personal sudor
Producătorul va avea la dispoziţie personal suficient şi competent
pentru planificarea, efectuarea şi supravegherea producţiei sudate
conform cerinţelor specificate.
Sudorii şi operatorii sudori vor fi calificaţi prin examinări
corespunzătoare.
Producătorul trebuie să aibă personal adecvat de coordonare a
sudării. Coordonatorul sudor va avea autoritate suficientă pentru a
permite luarea deciziei privind oricărei acţiune necesară.
Sarcinile şi responsabilităţile sale vor fi definite clar.
Inspecţie şi personal pentru examinări
Producătorul va avea la dispoziţie personal suficient şi competent
pentru planificarea, efectuarea şi supravegherea inspecţiei şi a
încercărilor producţiei sudate
Personalul pentru examinări nedistructive va fi calificat/certificat în
mod adecvat.
173
Echipament
Echipament de producţie şi examinare
Următorul echipament va fi disponibil, la nevoie:
- Surse de putere şi alte maşini;
- Echipament pentru pregătirea rostului şi a suprafeţei şi pentru
tăiere, inclusiv tăiere termică;
- Echipament pentru preîncălzire şi tratament termic post sudare
inclusiv indicator de temperatură;
- Dispozitive de prindere şi fixare;
- Macarale şi echipament pentru manipulare utilizat în producţie;
- Echipament pentru protecţia personalului şi alte echipamente de
siguranţă, direct asociate cu procesele de producţie aplicabile;
- Cuptoare, vibratoare, etc. utilizate la tratamentul consumabilelor
pentru sudare;
- Facilităţi pentru curăţirea suprafeţelor;
- Facilităţi pentru examinări distructive şi nedistructive.

174
Descrierea echipamentului
Producătorul va ţine o listă cu echipamentele esenţiale, utilizate
pentru producţie. Această listă identifică articolele echipamentului
major, esenţial pentru o evaluare a capacităţii şi capabilităţii
atelierului.
Aceasta include, de exemplu:
- Capacitatea maximă a macaralei;
- Mărimea componentelor pe care atelierul le poate manipula;
- Capabilitatea echipamentului mecanizat sau automat pentru
sudare;
- Dimensiunile şi temperatura maximă a cuptoarelor pentru
tratamentul termic post sudare;
- Capacităţile privind echipamentul pentru laminare, încovoiere.
Alte echipamente trebuie să fie doar specificate prin numărul total
care acoperă fiecare tip general (ex. numărul total de surse de
putere pentru diferite procese).

175
Adecvabilitatea echipamentului
Echipamentul va fi adecvat pentru aplicaţiile în cauză.
NOTĂ: Calificarea echipamentului de sudare şi încălzire nu se cere
în mod normal, numai dacă se specifică acest lucru.

Echipament nou
După instalarea unui echipament nou (sau renovat), se vor efectua
încercări adecvate ale echipamentului.
Încercările vor verifica funcţionarea corectă a echipamentului.
Încercările vor fi efectuate şi documentate în concordanţă cu
standardele corespunzătoare, oricând este necesar.

176
Întreţinere echipament
Producătorul va avea planuri documentate pentru întreţinerea
echipamentului. Planul va asigura verificările de întreţinere a acelor
articole ale echipamentului care controlează variabilele listate în
specificaţiile procedurii relevante. Planurile pot fi limitate la acele
articole care sunt esenţiale pentru asigurarea calităţii produsului.

Inspecţie şi examinare
Se vor implementa inspecţii şi examinări aplicabile în puncte
adecvate în procesul de fabricaţie pentru a asigura conformitatea cu
cerinţele contractului. Localizarea şi frecvenţa unor astfel de
inspecţii şi/sau examinări vor depinde de contract şi/sau standard de
produs, procesul de sudare şi tipul construcţiei.

177
Inspecţia şi examinarea înainte de sudare
Înainte de începerea sudării, trebuie verificate următoarele:
- Adecvarea şi validitatea certificatelor de calificare a sudorilor;
- Adecvarea specificaţiei procedurii de sudare;
- Identitatea materialului de bază;
- Identitatea consumabilelor pentru sudare;
- Pregătirea rostului (ex. formă şi dimensiuni);
- fixarea, sudura de prindere/provizorie;
- orice cerinţe speciale în specificaţia procedurii de sudare (ex.
prevenirea deformaţiei);
- aranjamente pentru orice test de producţie;
- Adecvarea condiţiilor de sudare, inclusiv de mediu.

178
Inspecţia şi examinarea pe timpul sudării
În timpul sudării, se vor verifica următoarele, la intervale regulate
sau prin monitorizare continuă:
- parametrii de sudare esenţiali (ex. curentul de sudare, tensiune
arc şi viteza de lucru;
- temperatura de preîncălzire/intre treceri;
- curăţirea şi forma rândurilor şi straturilor de metal depus;
- scobirea la rădăcină;
- secvenţa de sudare;
- utilizarea corectă şi manipularea consumabilelor pentru sudare;
- controlul deformaţiei;
- orice examinare intermediară (ex. verificarea dimensiunilor)

179
Inspecţia şi examinarea după sudare
După sudare complianţa cu criteriile relevante de acceptare vor
trebui verificate:
- prin inspecţie vizuală;
- prin examinare nedistructivă;
- prin examinare distructivă;
- forma şi dimensiunile construcţiei;
- rezultate şi înregistrări ale operaţiilor post sudare (ex. tratament
termic post sudare, îmbătrânire)
Situaţia inspecţiei şi a examinării
Se vor lua măsuri, după caz, pentru a indica de ex. prin marcarea
articolului sau prin card de traseu, situaţia inspecţiei şi examinării
construcţiei sudate.

180
Neconformităţi şi acţiuni corective
Se vor implementa măsuri pentru controlul articolelor sau activităţilor
care nu sunt conforme cu cerinţele specificate pentru a preveni
acceptarea lor accidentală. Când se efectuează reparaţia şi/sau
rectificarea de către producător, trebuie să fie disponibile descrierile
procedurilor corespunzătoare la toate posturile de lucru în care se
efectuează reparaţia sau rectificarea. La reparaţie, se vor inspecta,
examina articolele conform cu cerinţele originale.

Calibrarea şi validarea echipamentului de măsurare, inspecţie şi

examinare
Producătorul va răspunde pentru calibrarea adecvată sau validarea
echipamentului de măsurare, inspecţie şi examinare. Toate
echipamentele utilizate pentru a evalua calitatea construcţiei vor fi
controlate corespunzător şi vor fi calibrate sau validate la intervale
specifice.
Normativele de referinţă sunt specificate în Tabelul 9. 181
 Înregistrările privind calitatea trebuie arhivate o perioadă minimă de
cinci ani în absenţa altor cerinţe specifice.
Aplicare
Tabelul 1 — Sudori şi operatori sudori
Procedeu de Norma ISO ISO 3834- ISO 3834- ISO 3834-
sudare 2:2005 3:2005 4:2005
paragraf paragraf paragraf

ISO 9606-1,2,3,4,5
Sudare cu arc ISO 14732,
electric ISO 15618-1,
ISO 15618-2

Sudare cu 7.2 7.2 7.2

fascicul de ISO 14732
electroni
Sudare cu laser ISO 14732

Sudare cu gaze ISO 9606-1

182
 Tabelul 2 — Personal de coordonare a sudării
Procedeu de sudare Norma ISO 3834-2 ISO 3834-3 ISO 3834-4
ISO paragraf Paragraf paragraf
Sudare cu arc electric
Sudare cu fascicul de
electroni ISO 14731 7.3 7.3 nici unul
Sudare cu laser
Sudare cu gaze

Tabelul 3 — Personal pentru examinări nedistructive

Procedeu de Norma ISO ISO 3834-2 ISO 3834-3 ISO 3834-4
sudare paragraf paragraf paragraf
Sudare cu arc
electric
Sudare cu
fascicul de ISO 9712 8.2 8.2 8.2
electroni
Sudare cu laser
Sudare cu gaze
183
Tabelul 9 — Calibrare şi validare a echipamentelor de măsurare,
inspecţie şi încercare
Procedeu de Norma ISO ISO 3834-2 ISO 3834-3 ISO 3834-4
sudare paragraf paragraf paragraf
Sudare cu arc
electric
Sudare cu fascicul ISO 17662 16 16 nici unul
de electroni
Sudare cu laser
Sudare cu gaze

Coordonarea sudării – sarcini şi responsabilităţi (cf. SR EN ISO 14731)

Sarcinile şi responsabilităţile personalului implicat în activităţi de sudare
trebuie să fie clar definite deoarece fiecare activitate trebuie asociată un
anumit număr de sarcini şi responsabilităţi precum:
- specificaţii şi pregătire,
- coordonare,
- control,
- inspecţie sau examinare.

184
In cazul in care într-o firmă cu specific de sudură activitatea de
coordonare a sudării este exercitată de mai multe persoane
trebuiesc stabilite şi clar definite responsabilităţile fiecărei persoane
de coordonare a sudării, în mod individual.
Coordonarea sudării constituie responsabilitatea producătorului,
însă anumite sarcini şi responsabilităţi pot fi exercitate şi de către
subcontractanţi.

Producătorul trebuie să numească cel puţin un singur coordonator al

sudării. Responsabilul cu coordonarea sudării poate delega sarcini
specifice de coordonare a sudării, cu condiţia ca responsabilitatea
să fie clar definită şi ca persoanele să fie calificate.

185
O identificare clară a coordonatorului sudor desemnat trebuie să
existe cu privire la:
- Poziţia in organizaţie şi responsabilităţile.
- Extinderea scopului autorizării de a accepta prin semn[tura din
partea organizaţiei producătoare de ex. specificaţie procedură,
rapoarte de supraveghere, necesare pentru a îndeplini sarcinile
stabilite.
- Extinderea scopului autorizării de a realiza sarcinile stabilite.
Pentru toate sarcinile stabilite coordonatorii sudori trebuie să fie
capabili să demonstreze cunoştinţele tehnice adecvate care să
permită ca astfel de sarcini să fie efectuate în mod satisfăcător.

186
Personalul responsabil cu coordonarea sudării trebuie să
dețină:
Cunoştinţe tehnice multilaterale
Personalul de coordonare al sudării trebuie sa posede cunoştinţe
tehnice complete privind planificarea execuţia, supravegherea şi
examinarea tuturor sarcinilor şi responsabilităţilor în domeniul
fabricaţie în sudură.

Cunoştiinţe tehnice specifice

Personalul de coordonare al sudării acolo unde cunoştinţele tehnice
sunt suficiente pentru planificarea, execuţia, supravegherea şi
examinarea sarcinilor şi responsabilităţilor în domeniul fabricaţiei în
sudură într-un domeniu tehnic selectiv sau limitat.

187
Cunoştinţe tehnice de bază
Personalul de coordonare al sudării acolo unde cunoştinţele tehnice
sunt suficiente pentru planificarea, execuţia, supravegherea şi
examinarea sarcinilor şi responsabilităţilor într-un domeniu tehnic
limitat care implică numai construcţii sudate simple.

Sarcini referitoare la sudare ale coordonatorului sudării:

• Verificare cerinţe referitoare la produs si producător:
• Verificarea tehnică
• Sub-contractare
• Personalul sudor
• Existență calibrare/verificare echipament de sudare
• Planificarea producţiei
• Calificarea procedurilor de sudare
188
• Consumabile pentru sudare
• Materiale
• Inspecţie şi încercări înainte de sudare
• Inspecţie şi încercări în timpul operaţiei de sudare
• Inspecţie şi încercări după sudare
• Tratamente termice post sudare
• Lipsa conformităţii şi acţiuni corective
• Măsuri şi acţiuni necesare (reparaţii sudură, reevaluare suduri
reparate, acţiuni corective)
• Identificare şi trasabilitate
• Înregistrarea calităţii

Pentru fiecare caz sarcinile coordonatorului sudor vor fi selectate

din EN ISO 3834, după caz.

189
 ASIGURAREA CALITĂȚII

Partea III : Tehnici speciale

 TEHNICI DE STATISTICĂ

 Controlul procesului de statistică

 Proba de acceptare statistică

 CONTROLUL PROCESULUI DE
STATISTICA(SPC)
 Controlul procesului de statistică este folosit pentru:

 Menținerea unui proces in limite pre-definite (evaluează

şi corectează performanţa procesului)
 Determină capacitatea procesului

 Controlul procesului de statistică se bazează pe principiul

conform căruia:

UN PROCES TREBUIE CONTROLAT STATISTIC ATUNCI CÂND

VARIAŢIA OBSERVATĂ ÎN PRODUCŢIA POATE FI ATRIBUITĂ DOAR
UNOR CAUZE ALEATORII.
PERFORMANŢA PROCESULUI ŞI CAPACITATEA
PROCESULUI
 Performanţa procesului
Este comportamentul de zi cu zi al unui proces inclusiv toate
efectele aleatoare si cauze atribuite.

 Capacitatea procesului
Este o estimare a celei mai bune performante pe care un
proces se consideră că este capabil să o realizeze, cu toate
efectele cu variații controlabile, cauze-atribuite eliminate.

PERFORMANŢĂ - CAPACITATE = POTENŢIAL DE

ÎMBUNĂTĂŢIRE
 COSTURI ASCUNSE ALE CALITĂŢII
Există un “efect de multiplicare” intre costurile eşecurilor şi
“adevăratele costuri ale defectelor”. Costurile eşecului sunt doar
vârful unui “aisberg”.
 EVOLUTIA SISTEMULUI DE CALITATE:
PERSPECTIVA

Proces
Sistem Instructiuni
Metode Organizatie Continuu
De si
Artizan Echipa definite De
Calitate Standarde
imbunatatire
 EVOLUTIA: “ARTIZAN”
 Persoanele care lucrează independent chiar în cazul unei echipe
sunt încă foarte multe.
 De multe ori ‘’artizanii’’ capabili vor compensa resursele şi/sau
abilităţile care lipsesc dintr-o organizaţie.
 “Artizanii” au abilităţi esenţiale si experienţa care este adesea
sunt greu de înlocuit.
EVOLUȚIA: ECHIPA

 Majoritatea proiectelor de dezvoltare necesită un efort

de echipa, in zilele noastre.
 Echipele sunt adesea formate din “artizani”
 Termenul se bazează in principal pe persoane specifice,
in special liderul echipei.
 EVOLUTIA: METODE DEFINITE

 Metodele actuale sunt definite pentru fiecare activitate a firmei.

 De exemplu metodele de producţie, de control de inventariere, de
înregistrare, comunicare, de arhivare etc.
 Utilizarea corectă a acestora conduce la uniformitate în dezvoltarea unei
firme si permite comunicare corespunzătoare între membrii echipei.
 Fiecare metodă necesită îmbunătăţiri sau revizii periodice.
 EVOLUŢIA : ORGANIZAŢIA

 Organizațiile se bazează pe funcţii, nu pe persoane specifice.

 Acesta le dă o independenţă mai mare în schimbarea/rotaţia
personalului
 Funcţiile permit separarea atribuţiilor şi o mai clară instruire
 Funcţiile si persoanele pot fi schimbate flexibil.

Aceasta flexibilitate face utilizarea resurselor şi a abilităţilor mai

eficientă.
 EVOLUŢIA: SISTEM DE AQ

 Sistemul AQ asigură cadrul care definește rolurile, procesele şi

metodele folosite într-o organizație.
 În cazul dezvoltării SMC aceste elemente sunt la fel de
importante ca şi orice alt domeniu tehnic din cadrul firmei.
 Un sistem generic AQ s-ar putea să nu fie de ajuns  s-ar putea
sa fie nevoie de un anumit nivel de detaliere si adaptare, specific
fiecărei firme. În acest fel firmele au dezvoltat sisteme de
management al calităţii.
ISO 15504 CICLUL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

Rezultate îmbunătăţire
Îmbunătățiri
Valide
instituţionalizate
Examinează Susţine
necesități îmbunătăţirea
organizație Confirmă
îmbunatățire
Monitorizează
activitate
Îmbunătățiri
Cerere de
implementate
Iniţiere reevaluare
îmbunătăţire
Rezultate
evaluare
analizată Implementează
Inițiază proces îmbunătățirea
de îmbunătățire
Execută Aprobă planul
Evaluare de acțiune
Analizează
proces
Plan preliminar rezultatele și
program realizează
îmbunătăţire plan de
Rezultate acțiune
evaluare
MOTIVAȚII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PROCESELOR

De ce vreti să îmbunatățiți procesele?

 Trebuie să îmbunătățim calitatea produselor noastre

 Vrem să fim mai buni decât competitorii noștri
 Ne trebuie mai multa eficiență
 …
 Cumpărătorul mi-a cerut asta!
VĂ MULŢUMESC !!!