Suport Curs Amanetar 1

B&I
EDUCATION RESOURCES
Str. Traian,nr 56
Constana
SUPORT DE CURS
Specialiare! A"ANETAR
Co# no$enclator! %&'%('
&('(
1
2
CUPRINS
'. Co$)nicare *i etic+ pro,esional+ pa-. %
&. .esti)ne econo$ic+ pa-. /
0. A#$inistrarea stoc)rilor pa-.0(
%. "ateriale ))ale pa-.05
5. "ic #icionar #e ter$eni ))ali 1n acti2itatea pa-.6/
#e a$anetar
6.Nor$e #e s+n+tate 1n $)nc+ *i stin-ere a pa-.34
incen#iilor
3.5i*a post)l)i #e a$anetar pa-.4&
3
'.CO"UNICARE 6I ETIC7 PRO5ESIONA87
Concept)l #e co$)nicare
Cu 2500 de ani in urm, n Grecia antic apreau primii germeni ai
democraiei. Cei care stpneau mai bine arta comunicrii, se afirmau mai
uor n societate. rta de a comunica con!ingtor s"a numit retoric+.
#iecare om !orbete i scrie pentru a transmite ce$or$a$i gnduri$e,
sentimente$e sau dorine$e sa$e.
8i$9a:)l este capacitatea cu care este n%estrat orice om pentru a
n!a, a fo$osi un sistem de semne &gestica, mimica' i pentru a"i repre%enta
$umea &imaginaia'.
Co$)nicarea este cea care permite stabi$irea unei re$aii ntre
persoane. (a desemnea% aciunea de a comunica sau re%u$tatu$ acestei
aciuni.
Co$)nicarea )$an+ poate ,i!
;er9al+<
Non=2er9al+<
Interpersonal+<
Intrapersonal+.
Tip)rile #e co$)nicare )$an+ s)nt!
1. Co$)nicarea intrapersonal+ ) comunicare n i ctre sine*
2. Co$)nicarea interpersonal+ ) comunicarea ntre oameni*
3. Co$)nicarea #e -r)p ) comunicarea ntre membrii grupuri$or i
comunicarea dintre oamenii din grupuri cu a$i oameni*
+. Co$)nicarea #e $as+ ) comunicarea primit,fo$osit de un numr
mare de oameni.
+
Co$)nicarea interepersonal+ este cea mai important form de
comunicare i ce$ mai des fo$osit. -amenii nu pot e!ita acest tip de
comunicare* e.istena $or socia$ depinde de abi$itatea cu care pot anga/a
discuii cu a$ii. 0iaa de fami$ie, re$aii$e cu prietenii, acti!itatea profesiona$,
toate depind de aceast ca$itate.
Comunicarea interpersona$ se refer $a comunicarea fa n fa pentru a
te ne$ege pe tine i pentru a construi re$aii$e ta$e cu cei$a$i. 1entru a rea$i%a
acest $ucru trebuie de%!o$tate capaciti$e de autoana$i% , autocunoatere,
autoe.punere, precum i cunoasterea bariere$or si factori$or perturbatori care
ingreunea%a procesu$ comunicrii. -amenii triesc n comunitate n !irtutea
$ucruri$or pe care $e au n comun, iar comunicarea este moda$itatea prin care
ei a/ung s dein n comun aceste $ucruri. 1entru a forma o comunitate sau o
societate, ei trebuie s aib n comun scopuri, con!ingeri, aspiraii,
cunotine, o ine$egere comun.
Comunicarea este cea care asigur dispo%iii emoiona$e i inte$ectua$e
asemntoare, moduri simi$are de a rspunde $a ateptri i cerine.
Ni2el)rile #e co$)nicare s)nt!
'. 2er9al
&. para2er9al
0. non2er9al.
cestea sunt repre%entate astfe$2
ni2el)l 2er9al &a$ cu!inte$or' ) doar 34 din tota$u$ actu$ui de
comunicare*
354 " $a ni2el para2er9al &ton, !o$um, !ite%a de rostire'*
554 " $a ni2el non2er9al &e.presie facia$, po%iie, micare,
mbrcminte etc.'
6ac ntre aceste ni!e$uri nu sunt contradicii,comunicarea poate fi
eficace.
6ac ns ntre ni!e$uri e.ist contradicii, mesa/u$ transmis nu !a a!ea
efectu$ scontat.
5
Perceptia $esa:elor
7n ca%u$ unei comunicri !erba$e,un indi!id poate fi att receptor ct i
e$i+tor .
1entru o bun comunicare e$i+tor)l trebuie s respecte urmtoare$e
cerine2
s cunoasc pregtirea i comportamentu$ receptoru$ui*
s pregteasc atent mesa/u$*
s"i supra!eg8e%e gesturi$e proprii*
s fo$oseasc o tona$itate adec!at a !ocii*
s practice un debit adec!at*
s antrene%e receptoru$ n discuie*
s !erifice ne$egerea mesa/u$ui.
Cerinele pe care trebuie s $e respecte receptor)l sunt2
s cree%e o stare de spirit fa!orabi$ ascu$trii*
s participe $a discuie*
s"i concentre%e atenia asupra esenia$u$ui*
s"i e.erse%e corect memoria pentru a reine corect mesa/u$*
s"i e.erse%e corect au%u$*
s acorde atenie timbru$ui !ocii, gesturi$or*
s ascu$te atent u$tima fra% din mesa/ care sinteti%ea% idei$e
principa$e*
s i supra!eg8e%e propriu$ $imba/ a$ corpu$ui*
s fo$oseasca feed"bac9u$ pentru a !erifica ne$egerea mesa/u$ui.
Caracteristicile te$pera$entale ale personalit+ii
Cumprtoru$ cu te$pera$ent san-2in este !ioi, energic, optimist,
sociabi$, se adaptea% uor $a situaii noi de mediu i $a diferii oameni, este
sigur pe e$, ndr%ne i rapid n $uarea deci%iei de cumprare, dar nu accept
cu uurin sfaturi$e persona$u$ui din comer.
Cumprtoru$ cu te$pera$enet coleric este foarte ner!os, i iese
repede din fire, fiind nestpnit, se decide imediat asupra cumprturii, dar
nu suport contra%iceri$e, acceptnd destu$ de greu sugestii$e !n%toru$ui.
Cumprtoru$ cu te$pera$ent ,le-$atic este mai $ent, ca$m, rbdtor,
cu mimic i gesturi mai puin e.presi!e, mai re%er!at, nu"i e.prim !i%ibi$
gusturi$e i preferine$e, c8ib%uind mu$t pn ia deci%ia de cumprare, pentru
care accept sugestii$e !n%toru$ui.
:
Cumprtoru$ cu te$pera$ent $elancolic este foarte sensibi$,
impresionabi$, $initit, ne8otrt, a!nd ne!oie de spri/inu$ !n%toru$ui cu
condiia ca acesta s fie de$icat i p$in de tact.
Caracter)l este dimensiunea psi8o$ogic ce e.prim profi$u$ psi8o"mora$
a$ persona$itii i profi$ea% cte!a tipuri de consumatori2
- cons)$ator)l atot*ti)tor se consider competent n $egtur cu
orice produs,!rnd s fac do!ada acestei competene* n acest
ca%,adoptarea unui comportament a$ !n%toru$ui din care sa re%u$te
acordu$ su cu opinia consumatoru$ui este o regu$a genera$ !a$abi$*
- cons)$ator)l econo$ aprecia% mai toate produse$e n funcie de
bugetu$ su bnesc, c8ib%uind nde$ung pn cnd se decide s
cumpere, fiind foarte atent $a preu$ produsu$ui, !n%toru$ trebuie s
insiste mai mu$t asupra ca$itii produsu$ui i nu asupra preu$ui*
- cons)$ator)l i$p)lsi2 ia deci%ii de cumprare n mod subit, fr s
se gndeasc prea mu$t* e$ este impresionat de infiarea produsu$ui,
de marca $ui i nu admite s fie contra%is*
- cons)$ator)l ent)iast este impresionat repede de un produs pe
care $ $aud i $ admir* !n%toru$ trebuie s se a$ture acestui
entu%iasm ntrindu"i con!ingerea c a fcut o a$egere bun.
Te>nici #e co$)nicare interpersonal+
Co$)nicarea interpersonal+ este comunicarea ntre oameni i
pre%int urmatoare$e a!anta/e2
- d posibi$itatea emitoru$ui s"i e.prime idei$e rapid i uor*
- e.ist posibi$itatea contro$u$ui prin feed"bac9*
- se pot fo$osi te8nici persuasi!e, gesturi, mimic*
- e.ist posibi$itatea contro$rii f$u.u$ui informaiona$.
"esa:)l 2er9al depinde de respectarea caracteristici$or comunicrii
!erba$e2
- claritate<
- ac)ratee<
- e$patie<
- sinceritate<
- rela?are<
- contact 2i)al*
- in)t+<
"esa:)l tr)p)l)i depinde de po%iia corpu$ui. - po%iie grbo!it
afectea% !ocea n sens negati!.
3
"esa:)l para2er9al depinde de !o$umu$ i tria !ocii, ton, !ite% de
rostire, %gomotu$ de fond, fo$osirea pau%ei etc.
Etica pro,esional+ se raportea% $a2 obiectu$ muncii, cumprtor, ec8ipa
de $ucru, propria persoan etc.
Etica co$)nic+rii )$ane 1n raport c) c)$p+r+tor)l const n
ser!irea ci!i$i%at, amabi$itate permanent fa de c$ieni, crearea condiii$or
n care s se $ucre%e bine, organi%at, rapid, cu un consum minim ner!os.
Etica 1n raport c) ec>ipa #e l)cr) trebuie s cuprind ma.im
ne$egere fa de co$egi, sc8imb de cunotine profesiona$e, de cu$tur
genera$, de e.perien, ntra/utorare i spri/in, discip$in e.emp$ar pentru
sarcini$e profesiona$e.
Etica ,a+ #e propria persoan+ presupune ndep$inirea acestei meserii
frumoase i difici$e cu mndrie, cu demnitate, fr fa$s modestie, educarea
prin !oin, stpnirea proprii$or sentimente i manifestri, s nu manifeste
e.igene prea mari fa de cumprtori, i prea mici fa de sine.
8)cr)l 1n ec>ip+.
7n u$tima perioad se pune un accent tot mai mare pe $ucru$ n ec8ip, ceea
ce presupune o comunicare de grup.
.r)p)l #e $)nc+ repre%int minimum dou persoane care rea$i%ea% o
acti!itate sau o aciune comun.
5actorii care in,l)enea+ e,iciena -r)p)l)i s)nt2
- coe%iunea*
- mrimea grupu$ui*
- caracteristici$e persona$e a$e membri$or grupu$ui*
- compatibi$itatea membri$or*
- po%iia grupu$ui n ierar8ia organi%aiei*
- re$aii$e grupu$ui cu organi%aia i comunitatea*
- natura sarcinii i gradu$ de dificu$tate a$ acesteia*
- mediu$ n care i desfoar acti!itatea grupu$*
- sti$u$ conductoru$ui*
- re$aii$e de prietenie ntre membrii grupu$ui*
- moti!area grupu$ui n ndep$inirea obiecti!e$or*
- ni!e$u$ de participare a$ membri$or $a acti!iti$e grupu$ui*
5
&. .ESTIUNE ECONO"IC7
Patri$oni)l )nit+ii econo$ice
Patri$oni)l repre%int tota$itatea drepturi$or i ob$igaii$or cu !a$oare
economic ce aparin unei persoane fi%ice sau /uridice, precum i bunuri$e
economice $a care se refer.
B)n)rile econo$ice sunt2 terenuri$e, c$diri$e, maini$e, uti$a/e$e,
stocuri$e de materii prime, disponibi$iti$e bneti.
Drept)rile *i o9li-aiile sunt raporturi$e de proprietate n cadru$
crora se produc i se administrea% bunuri$e economice.
(cuaia dat de raporturi$e de sc8imb create ntre e$emente$e componente a$e
patrimoniu$ui este2
;<=<>?@( (C-=-A?C( 6>(1B<>? C< -;@?GC?? C<
C -;?(CB( 6( 6>(1B<>? D 0@->( E 0@->(
F? -;@?GC?? (C-=-A?CG (C-=-A?CG
1rimu$ termen a$ ecuaiei, 9)n)rile econo$ice, este de$imitat prin
structura de acti2, iar ce$ de"a$ doi$ea termen, #rept)rile si o9li-aiile,
prin cea de pasi2.
CB?0<@ 1B>?A-=?<@<? D 1H?0<@ 1B>?A-=?<@<?
I
Str)ct)ra sit)aiei patri$oniale!
ACTI; PASI;
'. ACTI;E I"OBI8I@ATE!
a' ?mobi$i%ri corpora$e
b' ?mobi$i%ri necorpora$e
c' ?mobi$i%ri financiare
&. ACTI;E CIRCU8ATE!
a' Htocuri
b' Creane
c' 6isponibi$iti bneti
0.ACTI;E DE RE.U8ARI@ARE
6I ASI"I8ATE
'. CAPITA8URI PROPRII
a' Capita$ socia$
b' >e%er!e
c'>e%u$tatu$ &profit sau pierde"re'
d' $te capita$uri proprii
&. PRO;I@IOANE PENTRU
RISCURI SI CAE8TUIE8I
0.DATORII
+.PASI;E DE RE.U8ARI@ARE
Caracteriarea ele$entelor patri$oniale
'. ACTI;E8E I"OBI8I@ATE
repre%int bunuri i !a$ori care au ca destinaie s deser!easc o
perioada nde$ungat acti!itatea uniti$or patrimonia$e*
nu se consum de $a prima ntrebuinare*
se c$asific n 3 mari grupe2 imobi$i%ri corpora$e, imobi$i%ri
necorpora$e i imobi$i%ri financiare*
aB I$o9ili+rile necorporale c)prin#!
1. C8e$tuie$i de constituire*
2. C8e$tuie$i de cercetare"de%!o$tare*
3. Concesiuni, bre!ete i a$te drepturi i !a$ori asimi$ate*
+. #ondu$ comercia$*
5. $te imobi$i%ri necorpora$e*
10
9B I$o9ili+rile corporale c)prin#!
1. Berenuri*
2. Construcii*
3. Aaini, insta$aii te8nice*
+. <ti$a/e, mobi$ier*
cB I$o9iliarile ,inanciare c)prin#!
1. Bit$uri de participare*
2. ?nterese de participare*
3. Creane imob$i%ate*
&. ACTI;E8E CIRCU8ANTE
au o micare mai rapid*
particip $a un singur cic$u de producie*
i transmit !a$oarea dintr"o dat asupra !a$orii produciei obinute*
se c$asific n 3 categorii2 stocuri, creane, disponibi$iti bneti*
aB Stoc)rile c)prin#!
1. Aaterii prime*
2. Aateria$e consumabi$e &e.p2 combustibi$, piese de sc8imb'*
3. -biecte de in!entar &e.p2 ec8ipamente de protecie'*
+. Arfuri*
5. mba$a/e*
9B Creantele c)prin#!
1. C$ienii*
2. (fecte$e de comer &cambia, bi$etu$ $a ordin,cecu$'*
cB Disponi9ilit+ile 9+ne*ti c)prin#!
1. Conturi curente $a bnci*
2. Casa*
11
E2al)area *i calc)laia
1rin e2al)are se ne$ege ace$ procedeu specific contabi$itii prin care
se cuantific i se e.prim n forma bneasc att e$emente$e patrimonia$e ct
i operaii$e referitoare $a transformarea, micarea acestora.
O9iect)l e2al)+rii $ repre%int toate e$emente$e patrimonia$e a$e
agentu$ui economic grupate n acti!e patrimonia$e i pasi!e patrimonia$e,
precum i c8e$tuie$i$e i !enituri$e i re%u$tate$e financiare obinute de acesta.
Principiile e2al)arii
a' Principi)l 2alorii #e intrare sa) al 2alorii conta9ile )
presupune drept cost de intrare !a$oarea re%u$tat din documente$e
/ustificati!e pre%entate $a intrarea bunuri$or n gestiune*
b' Principi)l 2alorii act)ale ) presupune stabi$irea !a$orii de
in!entar, !a$oarea ce se determin cu oca%ia in!entarierii sau
!a$oarea actua$*
c' Principi)l pr)#enei ) presupune ca e!a$uarea s se fac cu
precauie pentru fiecare e$ement patrimonia$, astfe$ nct s se
pre!in att suprae!a$uarea acti!e$or i !enituri$or ct i
sube!a$uarea pasi!e$or i a c8e$tuie$i$or*
Pre)rile ,olosite 1n e2al)area patri$oni)l)i
PRECU8 repre%int numru$ de uniti monetare necesare pentru a
!inde sau a cumpra o marf sau un ser!iciu $a un moment dat.
TARI5U8 repre%int numaru$ de uniti monetare ce acoper
prestri$e de ser!icii.
Principalele cate-orii #e pre)ri s)nt!
Pre)l #e 2Dnare al pro#)c+tor)l)i este un pre ca$cu$at pe
productor n funcie de cost)rile sale #e pro#)cie i de rata
pro,it)l)i.
Pre)l #e li2rare este preu$ $a care circu$ mrfuri$e ntre !an%tor i
cumprtor. cesta poate fi ca$cu$cat cu sau fr T;A &1I4'.
Pre)l c) ri#icata este preu$ stabi$it de angrosist*
Pre)l c) a$+n)nt)l este preu$ stabi$it de agenii economici
comercia$i care !nd mrfuri$e ctre popu$aie &en"detai$'.
12
CA8CU8U8 T;A
T;A &ta.a pe !a$oare adugat' repre%int un impo%it asupra consumu$ui,
a!nd $a ba% criteriu$ deductibi$itii. Conform acestui criteriu, agenii
economici care comercia$i%ea% bunuri sau ser!icii, ce intr n incidena B0
sunt ob$igai s2
o ca$cu$e%e i e!idenie%e T;A #e#)cti9il &$a ac>iiionarea bunuri$or
i ser!icii$or'*
o ca$cu$e%e i e!idenie%e T;A colectat+ &$a 2Dnarea bunuri$or i
ser!icii$or'*
o stabi$easc i regu$ari%e%e T;A #e plat+ sa) T;A #e rec)perat de $a
bugetu$ statu$ui*
Re-)lariarea T;A2
@a sfritu$ e.erciiu$ui financiar, n urma ca$cu$rii B0 deductibi$ i B0
co$ectat, unitatea patrimonia$ se poate af$a ntr"una din urmatoare$e
situaii2
T;A #e#)cti9il E T;A colectat+ T;A #e plat+<
sa)
T;A #e#)cti9il F T;A colectat+ T;A #e rec)perat<
Baa #e i$poitare pri!ind B0 este2
- bunuri$e i ser!icii$e stabi$ite de Gu!ern pentru o perioad de timp*
- cota #e i$poitare2 1I4 pentru bunuri i ser!icii comercia$i%ate n
interioru$ statu$ui*
- ( GeroB pri!ind e.portu$ bunuri$or*
Ter$en #e plat+2 $unar, pn pe 25 a$e $unii urmtoare, pentru B0 de
p$at &sau de recuperat' aferent $unii precedente.
CA8CU8U8 I"PO@ITU8UI PE PRO5IT
?mpo%itu$ pe profit este una din surse$e de formare a !enituri$or
bugetu$ui statu$ui. #iecare agent economic care obine profit este ob$igat s
!ire%e anumite cote de impo%itare.
Pro,it)l i$poa9il D profitu$ brut E c8e$tuie$i nedeductibi$e ) c8e$tuie$i
deductibi$e
13
Pro,it)l 9r)t D Bota$ !enituri ) tota$ c8e$tuie$i
Pro,it)l net D 1rofitu$ brut ) impo%itu$ pe profit
Contri9)a9ili!
- persoane /uridice romne*
- persoane /uridice strine*
- persoane /uridice mi.te.
Ter$en #e plat+2 se p$tete trimestria$, conform dec$araiei de impo%it pe
profit, pn $a 25 a$e $unii urmtoare trimestru$ui nc8eiat.
DOCU"ENTE DE E;IDENC7
6ocumente$e de e!iden sunt acte scrise n care se consemnea%
fenomene$e i procese$e economice care se produc n uniti.
Str)ct)ra #oc)$entelor cuprinde2
1. Antet)l ) adic denumirea i adresa unitii patrimonia$e care a
intocmit documentu$. cesta se scrie n co$u$ din stnga sus a$
documentu$ui.
2. Den)$irea antet)l)i ) se nscrie $a mi/$ocu$ acestuia, n partea de
sus.
3. Den)$irea a-ent)l)i econo$ic JpartenerK sau a$ persoanei fi%ice.
+. Conin)t)l operaiunii economice i e.primarea !a$oric a acesteia.
5. Se$n+t)rile ce$or care raspund de ntocmirea documente$or.
Clasi,icarea #oc)$entelor2
'. Din p)nct #e 2e#ere al conin)t)l)i!
a' 6ocumente de dispo%iie &e.p2 comanda, dispo%iia de $i!rare'*
b' 6ocumente /ustificati!e &e.p2 c8itana, statu$ de sa$arii'*
c' 6ocumente mi.te &e.p2 bonu$ de consum'*
2 . Din p)nct #e 2e#ere al circ)it)l)i!
a' documente interne*
b' documente e.terne*
1+
0. D)p+ $o#)l #e 1ntoc$ire!
a' documente primare &e.p2 bon de !n%are'*
b' documente centra$i%atoare &e.p2 borderou$ !n%ri$or %i$nice'*
%. Din p)nct #e 2e#ere al re-i$)l)i #e ,olosire!
a' 6ocumente cu regim specia$*
b' 6ocumente fr regim specia$, tipi%ate sau netipi%ate &e.p2 nota de
contabi$itate'*
Hntoc$irea #oc)$entelor se rea$i%ea% n conformitate cu norme$e
n !igoare, care reg$ementea% i circuitu$ documente$or conform unui grafic
din momentu$ emiterii sau primirii pn n momentu$ re%o$!rii sau c$asrii
documente$or n timp uti$.
;eri,icarea #oc)$entelor cuprinde2
1. 0erificarea formei documentu$ui*
2. 0erificarea ca$cu$e$or*
3. 0erificarea de fond*
+. 0erificarea rea$itii*
5. 0erificarea necesitii*
:. 0erificarea oportunitii*
3. 0erificarea $ega$itii.
Corectarea #oc)$entelor se face cu oca%ia !erificrii documente$or.
Corectarea erorilor prin radere sau tergere nu este permis.
Corectarea se face prin tierea cu o $inie a sumei sau a cu!ntu$ui greit
i scrierea corect deasupra urmat de semntura ce$ui care a fcut
corectura.
Pastrarea #oc)$entelor se face n ar8i!a unitii.
Doc)$entele speci,ice intr+rii #e $+r,)ri s)nt!
1. #actura*
2. #actura fisca$*
3. !i%u$ de nsoire a mrfii*
15
Doc)$entele speci,ice ie*irilor #e $+r,)ri s)nt!
1. 6ispo%iia de $i!rare*
2. ;onu$ de !n%are*
Doc)$entele speci,ice 1ncas+rilor *i pl+ilor s)nt!
1. C8itana*
2. ;onu$ de !n%are*
3. >egistru$ de cas*
Doc)$entele speci,ice #epoit)l)i #e $ateriale s)nt!
1. #ia de maga%ie*
2. @ista de in!entariere*
3. >egistru$ stocuri$or*
1:
CE ESTE A"ANETU8
1.Notiune
Amanetul este o specie a contractului de imprumut, in timp ce notiunea de casa
de amanet, potrivit noilor acte normative incidente, este o specie a institutiei
financiare nebancare, asa cum aceasta este definita de art.4 lit.a din O.G. nr.28/2006.
2.Reglementare
Materia analiata se bucura de o re!lementare e"presa vec#e, respectiv
$ecretul-le!e nr.2%6&/&'(6 pentru infiintarea )aselor de imprumut pe amanet,
publicata in *.Of. nr. 264 din &2 noiembrie &'(6 si $ecretul-le!e nr. (62&/&'(+
pentru completarea art.+ din le!ea )aselor de imprumurt pe amanet, publicat in *.Of.
nr.&%%/4 noiembrie &'(+, acestea fiind abro!ate partial de O.G. nr.28/2006 privind
re!lementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in M.Of nr.8' din (& ianuarie
2006 si ,e!ea nr.266/2006 pentru aprobarea O.G. nr.28/2006 privind re!lementarea
unor masuri financiar fiscale, publicata in M.Of. nr.%80 din % iulie 2006. -otodata,
asa cum vom arata, casa de amanet fiind, de fapt, o societate comerciala, sunt
incidente si dispoitiile din ,e!ea nr.(&/&''0 privind societatile comerciale
republicata in M.Of. nr. &066 din &+ noiembrie 2004, cu modificarile si completarile
ulterioare.
3.Obiectul
-rebuie facuta distictie intre obiectul contractului de amanet si obiectul de
activitate al casei de amanet, conform )A./. Astfel, daca contractul de amanet poate
avea ca obiect, potivit art.+ din $ecretul-le!e nr.2%6&/&'(60 obiectele mobiliare care
se afla in intrebuintare cu sunt0 #aine, rufarie, tacamuri, mobile etc1 obiecte pretioase0
!iuvaere, pietre, aur, ar!int, metale pretioase si alte pietre scumpe, asupra obiectului
de activitate al casei de amanet vom reveni in ceea ce urmeaa.
/u vor putea fi amanetate, potrivit art.8 din $ecret0 efectele consacrate cultului
reli!ios1 obiectele de ec#ipament si armament ale militarilor1 obiectele prevaute cu
marca unui stabiliment public1 sculele lucratorilor1 obiectele cu volum prea mare1
obiectele supuse la pericol de foc sau e"ploie, precum si efecte deteriorante1 efectele
13
lesne de sfaramat sau supuse stricaciunii1 obiectele despre care se stie sau se
presupune ca sunt furate.
Amanetarul este o persoana care activeaa intr-o firma specialiata pentru
acordarea de credite banesti, prin depunerea unui !a2, si se ocupa in principal cu
completarea documentelor de amanet si a re!istrului de casa, ne!ocierea pretului
obiectelor, inc#eierea, prelun!irea sau lic#idarea, depoitarea obiectelor amanetate,
aprecierea uurii obiectului, marcarea obiectelor amanetate destinate vanarii,
comercialiarea obiectelor.
Contractul de amanet este un contract de creditare temporara inc#eiat intre o
persoana 2uridica 3creditor amanetar4 si o persoana fiica denumita debitor amanetar.
Obiectul contractului il constituie acordarea unui imprumut ce urmeaa a fi !arantat
cu un anumit bun 3de re!ula mobil4, ce ramane in posesia creditorului amanetar.
5ecuperarea !arantiei se poate face doar dupa restituirea imprumutului si a dobanii
aferente, fapt ce trebuie realiat in termenul stabilit prin contract. 6n situatia in care
termenul e"pira, bunul amanetat devine proprietatea creditorului amanetar pana la
concurenta valorii creantei si a celorlalte obli!atii.
7restatorul 3creditorul amanetar4 trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale
pentru a putea inc#eia astfel de contracte, inclusiv sa detina un avi emis de catre
*/5.
Obiectul principal de activitate prevaut in Actul )onstitutiv al prestatorului trebuie
sa fie cel prevaut de )odul )A./ 64'2 Alte activitati de creditare, la care trebuie
mentionat e"pres0 8amanet9 sau 8!a29, dupa ca.
INRE.ISTRARI CONTABI8E 8A CASE8E DE A"ANET

Inregistrari contabile la casele de amanet
)asele de amanet sunt infiintate in baa ,e!ii nr. (&/&''0 privind
societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare.
$in punct de vedere 2uridic, amanetul 3!a2ul4 repreinta un contract
accesoriu, unilateral, real, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil
corporal sau necorporal pentru garantarea obligatiei (art. 1.685 din Codul civil).
15
.ste o !arantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca, cu deosebirea ca are
intotdeauna ca obiect, bunuri mobile care se incredinteaa creditorului sau unui tert.
Amanetul poate fi utiliat astfel drept !arantie la acordarea creditelor sub
forma !a2ului civil sau comercial cu sau fara deposedare. 5e!ula !enerala este aceea
conform careia bunul !a2at trebuie sa fie efectiv predat creditorului. 7redarea efectiva
se face prin traditie 3transmitere4 la bunurile corporale si prin remiterea titlului de
creanta la bunurile necorporale.
)reditorului ii este interis sa foloseasca bunul !a2at, are obli!atia
conservarii acestuia si este tinut la restituire dupa ac#itarea inte!rala a creantei
!arantate. 6n situatia in care, la scadenta, debitorul nu-si ac#ita datoria, creditorul are
dele!area de a trece la realiarea !a2ului, cerand instantei printr-o ordonanta,
autoriarea !a2ului prin0
: scoaterea bunului !a2at la vanare prin licitatie publica1
: atribuirea bunului amanetat creditorului, drept plata a datoriei.
,e!ea interice ca prin contractul de !a2 sa se stipulee claue prin care
creditorul ar fi autoriat sa-si insuseasca bunul amanetat in mod direct, fara a se
adresa instantei. 7lata procentuala 3partiala4 a datoriei nu conduce la stin!erea
partiala a !a2ului. Ga2ul este indiviibil si se stin!e numai prin plata inte!rala a
datoriei, inclusiv a dobanilor si a c#eltuielilor !enerate de conservarea bunului.
6ncepand cu intrarea in vi!oare a Ordonantei nr. 28/2006 privind unele
masuri financiar-fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, casele de amanet
fac obiectul inscrierii in 5e!istrul de evidenta desc#is la *anca /ationala a 5omaniei.
)u toate acestea, casele de amanet nu intocmesc si nu depun situatiile financiare
potrivit re!lementarilor contabile emise de *anca /ationala a 5omaniei, aplicabile
institutiilor de credit.
EXEMPLU
La data de 01.08.N, casa de amanet S.C. X S.R.L. inceie un contract cu o
persoana !i"ica #$, proprietara a unui set de bi%uterii din aur. &n ba"a contractului i
se imprumuta persoanei !i"ice suma de 1.000 lei, pe termen de 1' luni. (ersoana #$
va acita casei de amanet un comision de '0).
Comision * 1.000 + '0) * '00
Inregistrari contabile
Acordarea imprumutului0
1I
26+8
;Alte creante imobiliate9
%(&&
;)asa in lei9
&.000
si, concomitent, e"tracontabil se inre!istreaa bunurile primite in re!im de amanet0
80((
;<alori materiale primite
in pastrare sau custodie9
&.000
la scadenta !ot e"ista mai multe situatii#
$% Persoana &i'ica rambursea'a contra(aloarea im!rumutului &ara a cere
!relungirea termenului de rambursare a im!rumutului
,oban"ile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de
imprumuturi sunt considerate a !i venituri din prestarea de servicii !inanciare care,
potrivit prevederilor Codului !iscal, sunt operatiuni scutite de ta+a pe valoarea
adaugata, indi!erent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept ga% sunt sau
nu returnate.
%(&&
;)asa in lei9
=
26+8
+04
;<enituri din servicii
prestate9
&.200
&.000
200
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului
80((
&.000
20
)% Casa de amanet *otaraste retinerea bunului in !atrimoniul societatii ca
obiect de in(entar.
Caracteristicile bunurilor primite drept ga%-
: & lantisor % !rame > 2%0lei
: & perec#e cercei &0 !rame > %00 lei
: & bratara % !rame > 2%0lei
-O-A,0 20 !rame > &.000lei
?e inre!istreaa bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu
imprumutul acordat0
(0(
;Materiale de natura
obiectelor de inventar9
26+8
&.000
<aloarea de piata a pretului unui !ram de aur este %% lei/!ramul, prin urmare se face
evaluarea setului la valoarea de piata0
: & lantisor % !rame > 2+%lei
: & perec#e cercei &0 !rame > %%0 lei
: & bratara % !rame > 2+%lei
-O-A,0 20 !rame > &.&00lei
?e inre!istreaa obiectele de inventar la valoarea de piata 3diferenta pana la valoarea
de piata trece pe venituri4 0
(0(
;Materiale de natura
obiectelor de inventar9
+%8
;Alte venituri din
e"ploatare9
&00
C% Persoana &i'ica nu returnea'a im!rumutul la scadenta iar casa de amanet se
*otaraste sa (anda bi+uteriile
21
&n ca"ul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de
amanet datorea"a ../.0. pentru valoarea obtinuta din van"area bunurilor care au
devenit proprietatea sa.
7ret evaluat &.000
Adaos comercial %0= %00
-<A &'= 28%
6ntrarea in !estiune a bi2uteriilor retinute vandute ca marfa tertilor0
(+&
;Marfuri9
=
26+8
(+8
;$iferente de pret la
marfuri9
4428
;-<A nee"i!ibila9
&.+8%
&.000
%00
28%
)oncomitent, scoaterea din !estiune a bunurilor !a2ate0
80((
&.000
<anarea bi2uteriilor catre un tert0
%(&&
;)asa in lei9
=
+0+
;<enituri din vanarea
marfurilor9
&.+8%
&.%00
28%
22
442+
;-.<.A. colectata9
$escarcarea din !estiune a marfurilor vandute0
=
60+
;)#eltuieli privind
marfurile9
(+8
;$iferente de pret la
marfuri9
4428
;-.<.A. nee"i!ibila9
(+&
;Marfuri9
&.+8%
&.000
%00
28%
."i!ibilitatea -.<.A.0
442+
;-.<.A. colectata9
442(
;-.<.A. de plata9
28%
7lata -.<.A. in luna urmatoare vanarii bi2uteriilor0
442(
;-.<.A. de plata9
%(&&
;)asa in lei9
28%
,% Persoana &i'ica cere !relungirea termenului de rambursare a im!rumutului
cu 2 luni
$ata scadentei0 0&.&0./.
7entru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de &%=.
)omision perceput0 &.000 @ &%= > &%0
23
6n fisa contului 80(( se mai adau!a urmatoarele sume0
: comision suplimentar * 150 lei
.otal de plata (01.10.N) '00 1 150 * 250 lei de incasat
: &mprumut acordat * 1.000 lei
-O-A, G./.5A, > &.(%0 ,.6
NO- $
In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma
imprumutata se procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza
conform situatiilor B) si C).
E% Casa de amanet de comun acord cu !ro!rietarul retine comisionul !erce!ut
din im!rumutul acordat
)omision &.000 @ 20= > 200
Acordarea imprumutului, plata a 800 lei si retinerea bi2uteriilor cu o valoare de &.000
lei0
26+8
%(&&
;)asa in lei9
800
Concomitent, e+tracontabil, se inregistrea"a bunurile ga%ate cu toata valoarea
imprumutului acordat de 1.000 lei-
80((
&.000
,a scadenta, proprietarul bi2uteriilor returneaa suma imprumutata plus comisionul0
%(&&
;)asa in lei9
=
26+8
&.200
800
2+
462
;)reditori diversi9
+04
;<enituri din servicii
prestate9
200
200
Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului-
80((
&.000
6n caul in care, la scadenta, proprietarul nu se preinta cu suma repreentand
contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bi2uteriilor si ii
restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial.
462
;)reditori9
%(&&
;)asa in lei9
200
Cum &unctionea'a tran'actia.
I. Eta!a/0tabilirea (alorii articolului.
$e obicei clientul doreste o anumita suma de bani. 6n acest ca se
evalueaa obiectul astfel incat suma sa fie cat mai apropiata de cea dorita.
?e ia in considerare0 !radul de uura, pretul pe piata de ocaie in momentul respectiv,
pretul cu care poate fi vandut in caul in care nu este recuperat de client.
6n final, valoarea tranactiei este reultatul ne!ocierii intre cele doua parti.
II. Eta!a/Intocmirea contractului
?e intocmeste un contract in doua e"emplare, ambele cu
valoare de ori!inal, ce contin0 datele personale ale clientului, datele
firmei, descrierea articolului, suma imprumutata, comisionul raportat la numarul de
25
ile de imprumut. 6mprumutul se acorda pe minim % ile si ma"im (0 de ile cu
posibilitatea de prelun!ire. )ontractul se semneaa de ambele parti. )lientul poate
specifica o terta persoana care are dreptul de a ridica obiectul. 6n ca contrar, obiectul
se ridica numai personal la data scadentei, cand se confrunta datele din contract cu
datele dintr-un act de identitate. Obiectul restituit se verifica de ambele parti prin
confruntarea cu descrierea din contract.
6n caul in care obiectul nu este ridicat in momentul e"pirarii contractului,
e"ista o perioada de asteptare de % ile. ,a sfarsitul acestei perioade, obiectul este
scos la vanare.
$aca clientul doreste, in momentul cand prelun!este un contract el poate sa
ac#ite o parte din suma imprumutata, la care se calculeaa comisionul aferent.
Obiectele sunt pastrate in conditii de ma"ima securitate pana la data
scadentei. 6n acest sens casa de amanet A*riliant 6B/A detine cele mai bune mi2loace
de protectie0 sistem de alarma, contract cu firma de paa si protectie cu monitoriare
24#/24, sistem performant de suprave!#ere video 24#/24.
*unurile acceptate in !arantie sunt0*unuri de natura metalelor pretioase,
bi2uterii, obiecte de arta.
$ctele de identitate cu care (a !uteti legitima sunt#
*uletin de identitate, carte de identitate, adeverinta de identitate, pasaport. Actul de
identitate cu care va le!itimati trebuie sa contina toate datele de identificare si
termenul de valabilitate sa nu fie e"pirat.
Monogra&ie contabila case de amanet
7rimirea obiectelor in amanet, la valoarea convenita 3ne!ociata4
80(( > cu valoarea obiectelor amanetate
46& > %(&& - plata sumei de bani in sc#imbul obiectelor amanetate
,a sfirsitul perioadei de amanet
> 80(( - restituirea bunurilor amanetate
%(&& > 46& - restituirea sumei pentru care s-au amanetat bunurile
4&&& > =
+08
442+
%(&& > 4&&& incasarea comisionului
6n caul prelun!irii perioadei de amanetare se incaseaa doar comisionul fara a se
2:
inre!istra restituirea sumei pentru care s-au amanetat bunurile.
4&&& > =
+08
442+
%(&& > 4&&&
1. 6nre!istrarea obiectelor primite amanet
debit 80(8
2. 5estituirea obiectelor primite
80(8 credit
(. Acordarea imprumutului 0
46& > %(&&
4. 6ncasarea restituirilor de sume0
%(&& > =
46& - suma imprumutata
+66 - dobanda aferenta
%. 7reluarea obiectelor neridicate de debitori la finele perioadei de
rascumparare
(+& > = - la valoarea evaluata a bunului
46& - suma imprumutata
+66 - diferenta
concomitent se inre!istreaa si in credit 80(8
6. $aca la acordarea creditului precepeti si un comision operatiunea se
inre!istreaa0
46& > =
%(&& suma efectiv platita
+04 comision aferent
-1$M$N 2212
Program gestiune casa de
amanet
23
Multisocietate, retea, drepturi pentru fiecare utiliator
3estiuni, articole, tipuri de articole
Opetatiuni curente amanet0 adau!are contracte noi de amanet,
prelun!ire contracte amanet, lic#idare contracte de amanet
Operatiuni de viualiare detaliata a contractelor de amanet cu modalitati
de cautare comple"e
Operatiuni speciale case de amanet 3accesul este pe baa de parola la
nivel de administrator40 modificare contracte de amanet, ster!ere contracte de
amanet, creare /65-uri pentru contactele e"pirate
Operatiuni stoc ramas in re!im de consi!natie, stoc format din produse al
caror contracte de amanet au e"pirat
)alculul automat al sumelor 3comision, suma de plata4, ilelor de
valabilitate al contactelor, prelun!irilor, cat si e"pirarea contactelor
$iferentierea !arantiilor pe gestiuni diferite, e".0 aur si electronice
6esiri din consi!natie, bonuri de consum
5e!istru de casa - accesul la operatiuni ca modificare, adau!are, ster!ere
de inre!istrari este pe baa de parola la nivel de administrator
<iualiarea si listarea re!istrului de casa se poate face fara parola
?ituatii - listari contracte cu filtre si conditii comple"e
5aport de !estiune stoc produse din contractele e"pirate
*onuri fiscale
?istem de raportare inbunatatit, detectare solduri ne!ative
Obiectul contractului il constituie acordarea unui imprumut ce urmeaa a fi
!arantat cu un anumit bun 3de re!ula mobil4, ce ramane in posesia creditorului
amanetar. 5ecuperarea !arantiei se poate face doar dupa restituirea imprumutului si a
dobanii aferente, fapt ce trebuie realiat in termenul stabilit prin contract. 6n situatia
in care termenul e"pira, bunul amanetat devine proprietatea creditorului amanetar
pana la concurenta valorii creantei si a celorlalte obli!atii.
7restatorul 3creditorul amanetar4 trebuie sa indeplineasca anumite conditii
speciale pentru a putea inc#eia astfel de contracte, inclusiv sa detina un avi emis de
catre */5.
Obiectul principal de activitate prevaut in Actul )onstitutiv al prestatorului
trebuie sa fie cel prevaut de )odul )A./ 64'2 Alte activitati de creditare, la care
trebuie mentionat e"pres0 8amanet9 sau 8!a29, dupa ca.
25
Contract de amanet
Incheiat astazi .........................
la .............................................
I. Partile contractante
1.1. S.C. ........................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in
(localitatea) ....................................... , str. ................................... nr. ....., bloc .........,
scara ............, etaj ......, apartaent ........, judetul/sectorul ......................., a!and codul unic de
inre"istrare nr. ..................................., atribut #iscal ....................... si nuar de ordine in re"istrul
coertului ............/ ........./ .........., contul nr. ...................... deschis la ........................,
tele#on .........................., #a$ ......................., reprezentata prin ............................., cu #unctia
de ................................, in calitate de creditor amanetar si
1.%. (nuele si prenuele)..................................... cu doiciliul in
(localitatea) ........................................, str. ........................................ nr. ........ , bloc ............,
scara ............, etaj ..........., apartaent ........., judetul/sectorul .........................., nascut(a) la data de
(ziua, luna, anul).................................. in (localitatea).......................................,
judetul/sectorul ......................., #iul (#iica) lui ............................... si al(a) ............................., a!and
actul de identitate seria ........... nuarul ......................... eliberat de ............................, la data
de ..................., codul nueric personal ............................................... in calitate de debitor
amanetar
au con!enit sa incheie prezentul contract de aanet cu respectarea uratoarelor clauze&
II. Obiectul contractului
%.1. 'arantarea creantei debitorului aanetar in sua de ..................... cu o dobanda de ............... ( pe an,
care reprezinta ipruutul obtinut de la creditorul aanetar, con#or contractului de ipruut
nr. ........................... din (ziua, luna, anul) ...................................................................... .
%.%. )unul/bunurile care #ac obiectul "arantarii sus*entionatei creante este/sunt cele de ai jos&
................................................................................................................
%.+. ,!aluarea bunului/bunurilor s*a #acut prin acordul partilor, !aloarea ast#el stabilita #iind considerata !aloare
de inlocuire a lor.
In cazul in care e!aluarea bunului/bunurilor !a presupune operatiuni speci#ice pe care trebuie sa le asi"ure
creditorul si care iplica e#ectuarea de cheltuieli, acestea !or #i suportate de catre debitor.
III. Drepturi si obligatii
+.1. Creditorul aanetarare drepturile si obli"atiile de ai jos&
2I
0.AD"INISTRAREA STOCURI8OR
Cons)$ator)l 1n econo$ia #e pia+. De,inirea cons)$ator)l)i
@egea proteciei consumatoru$ui definete cons)$ator)l ca fiind
persoana fi%ic sau grupu$ de persoane fi%ice constituite n asociaii care
cumpr, dobndete, uti$i%ea% sau consum produse sau ser!icii n afara
acti!itii sa$e profesiona$e.
@egis$aia n domeniu$ proteciei consumatoru$ui pre!ede urmtoare$e
drepturi a$e consumatori$or2
1. dreptu$ de a fi informai corect, comp$et i precis asupra caracteristici$or
esenia$e a$e produse$or i ser!icii$or*
2. dreptu$ de a fi prote/ai mpotri!a riscuri$or de a cumpra un produs
care ar putea s pre/udicie%e !iaa, sntatea sau securitatea
consumatori$or*
3. dreptu$ de a a!ea acces $a piee care $e asigur o gam !ariat de
produse i ser!icii de ca$itate*
+. dreptu$ de a fi despgubii pentru pagube$e generate de ca$itatea
necorespun%toare a produse$or i ser!icii$or*
5. dreptu$ de a se organi%a n asociaii pentru protecia consumatori$or n
scopu$ aprrii interese$or $or.
:.
Noi)ni -enerale #espre $ar,+
"ar,a este un produs a$ muncii care satisface o anumit ne!oie i are o
anumit !a$oare.
;aloarea se e.prim prin pret, a crui mrime este determinat de
!a$oarea materii$or prime i au.i$iare, a materia$e$or ng$obate n produs, de
u%ura aparate$or i insta$aii$or te8no$ogice fo$osite, de timpu$ de munc
necesar pentru producerea $ui, dar i de modu$ n care satisface o anumit
ne!oie, adic de 2aloarea l)i #e 1ntre9)inare.
30
Criterii #e clasi,icare a $+r,)rilor!
a' dup fe$u$ materia$e$or2
- natura$e i sintetice
b' dup stadiu$ de pre$ucrare i fo$osire 2
" materii prime, produse semifabricate, produse finite
c' dup tipu$ ne!oii satisfcute2
" produse de prim necesitate &pine, $apte, spun'* produse de $u.
&bi/uterii, parfumuri'.
d' dup destinaie2
" mbrcminte, materia$e sporti!e, mrfuri de u% casnic,etc.
e' n funcie de pro!eniena produse$or2
" produse indigene i produse importate.
Clasi,icarea )nitar+ a $+r,)rilor 2ala9il+ pentr) orice ar+
c)prin#e!
fami$ie &sector'*
grup*
subgrup*
artico$*
sort.
Sector)l &fami$ia' este a$ctuit din produse cu carcateristici simi$are &e.2
sectoru$ produse$or a$imentare i sectoru$ produse$or nea$imentare'.
.r)pa , o parte din sector &e.2 grupa produse %a8aroase'.
S)9-r)pa, o parte din grup &e.2 produse de cioco$at'.
Articol)l, un anume mode$, tip de produse ce se deosebesc de a$te$e prin
mai mu$te proprieti &e.2 cioco$at ump$ut'.
Sort)l un produs anume, distinct ce se deosebete de a$tu$ printr"o
singur proprietate &e.2 cioco$at cu crem de iaurt, masa 100g'.
31
Propriet+ile *i caracteristicile #e calitate ale $+r,)rilor!
Propiet+ile sunt ace$e nsuiri a$e produse$or i ser!icii$or care dau
uti$itate mrfuri$or, ducnd $a satisfacerea unei anumite ne!oi. 1roprieti$e
genera$e a$e mrfuri$or cuprind2
- proprieti fi%ice*
- proprieti c8imice*
- proprieti te8no$ogice*
- proprieti microbio$ogice*
- proprieti organo$eptice.
Propriet+ile ,iice sunt2 masa &cantitatea de materie ncorporat ntr"o
marf', starea de agregare, poro%itatea, umiditatea, 8idroscopicitatea,etc.
Propriet+ile c>i$ice sunt2 compo%iia c8imic, stabi$itatea fa de
aciunea ageni$or c8imici,etc.
Propriet+ile te>nolo-ice sunt2 ma$eabi$itatea, ducti$itatea,etc.
Propriet+ile $icro9iolo-ice sunt2 fermentaia a$coo$ic, fermentaia
acetic,etc.
Propriet+ile or-anoleptice se determin cu a/utoru$ organe$or de sim
&aspect, cu$oare, form, tueu, miros, gust, arom, sunet, %gomot,etc'.
Caracteristicile #e calitate ale $+r,)rilor sunt proprieti cu
a/utoru$ crora se e!a$uea% $a un moment dat gradu$ de satisfacere a$
ne!oi$or2
1. Caracteristici te8nico"funciona$e &fiabi$itate, mentenabi$itate'*
2. Caracteristici economice &costu$ consumuri$or de combustibi$,
energie,etc' i caracteristici ergonomice &de confort , comoditate'.
3. Caracteristici socia$e2 eco$ogice &biodegradabi$itatea, ni!e$u$ de %gomot,
po$uarea i sanogenetice &!a$oarea nutriti!',etc.
+. Caracteristici psi8o"sen%oria$e2 estetice &form, $inie, sti$' i
organo$eptice &gust, miros, arom',etc.
Calitatea pro#)selor *i ser2iciilor
Cadru$ $egis$ati! pri!ind ca$itatea produse$or definete ca$itatea ca fiind
dat de tota$itatea proprieti$or care fac ca produse$e s satisfac o anumit
ne!oie de consum.
32
6eterminarea ca$itii produse$or se face prin urmatoare$e metode2
a' metode de $aborator ) presupun determinarea e.act a proprieti$or
produsu$ui fo$osind instrumentar adec!at, aparate specifice, substane
c8imice i se efectuea% numai $a productori, ntocmindu"se bu$etinu$
de ana$i%, certificatu$ de ca$itate care trebuie s nsoeasc produse$e
pn $a consumator*
b' metode$e psi8o"sen%oria$e ) presupun determinarea unor proprieti
a$e produse$or cu a/utoru$ organe$or de sim. Hunt metode$e ce se pot
fo$osi rapid, uor, nu necesit instrumente specia$e, dar sunt subiecti!e.
"arcarea, co#i,icarea, -arantarea calit+ii pro#)selor *i
ser2iciilor
"arca este semnu$ distincti! a$ctuit din anumite $itere, cifre sau
repre%entri grafice asociate ntr"un mod sugesti!, care se ap$ic pe produs
sau pe amba$a/. Aarca are ro$u$ de a indica originea mrfuri$or, de a garanta
ca$itatea, de a contribui $a promo!area produse$or i ser!icii$or, de a e!idenia
produse$e sau ser!icii$e unei firme. 1entru aceasta e necesar ca o marc s
ndep$ineasc urmtoare$e ,)ncii2
- s aib un carcter distincti!*
- s fie c$ar i e.presi!*
- s poat fi pronunat uor n orice $imb*
- s fie simp$ i uor de memorat*
Clasi,icarea $+rcilor!
1. dupa destinaie2 marca de fabric &Landia, 6acia' i marca de comer
&A(B>-, ;i$$a,etc.'
2. dup obiect2 marca de produse &Coca"Co$a, #anta' i marca de ser!icii
&;.C.>, Barom, 6istriga%'*
3. dup $ege2 mrci facu$tati!e i mrci ob$igatorii &$a bi/uterii'*
+. a$te mrci2 notorie &foarte cunoscut' i eco$ogic*
Co#i,icarea este operaia de transpunere ntr"un cod a$ e$emente$or
definitorii a$e mrci$or.
Co#)rile #e 9are cuprind informaii care se refer $a2
- e$emente$e de identificare a$e produse$or &denumire, productor,
masa'*
- caracteristici de ca$itate*
- pre*
33
Ter$en)l #e -aranie este inter!a$u$ de timp &$uni, ani' de $a data
!n%rii, n care productoru$ garantea% remedierea sau n$ocuirea
produsu$ui n ca%u$ defectrii, pe c8e$tuia$a sa, dac deficiene$e constatate nu
se datorea% uti$i%rii necorespun%toare a produsu$ui.
Ter$en)l #e 2ala9ilitate este inter!a$u$ de timp stabi$it de
productor, de $a data fabricrii produsu$ui n care acesta poate fi consumat i
n care trebuie s"i pstre%e caracteristici$e de ca$itate prescrise, dac au fost
respectate condiii$e de amba$are, transport, manipu$are, pstrare i consum
stabi$ite.
Stoc)rile, #epoitarea, p+strarea
Tip)ri #e stoc)ri
a' 7n funcie de perioada n care sunt identificate stocuri$e pot fi2
- stocuri iniia$e*
- stocuri fina$e*
b' 6up caracteru$ i destinaia stocuri$or deosebim2
" stocuri se%oniere*
- stocuri cu destinaie specia$*
- stocuri curente*
- stocuri de siguran*
c' 7n funcie de ni!e$u$ atins n procesu$ de rennoire distingem2
- stocuri minime sau de a$arm*
- stocuri medii*
- stocuri ma.ime*
Con#iiile -enerale #e #epoitare s)nt!
- dotarea spaiu$ui cu rafturi, suporturi, grtare, p$atforme, pa$ete*
- dotarea cu uti$a/e de pstrare a ca$itii produse$or &!enti$atoare,
frigidere, !itrine frigorifice'*
- e.istena instrumente$or de contro$ a$ parametri$or aeru$ui2
termometre, 8idrometre*
- asigurarea condiii$or igienico"sanitare &de%infecie, de%insecie,
derati%are'.*
- ordonarea mrfuri$or pe grupe, subgrupe, artico$e, sortimente*
- depo%itarea n funcie de amba$are2 sti!e, rafturi, !rac*
- n$imea sti!ei s nu depeasc 2 metri*
- distana fa de surse$e de c$dur2 1,5 m *
3+
- distana dintre sti!e s permit accesu$ $ucrtoru$ui*
- e!itarea a$turrii mrfuri$or ce mprumut cu usurin mirosu$ sau
care transmit sau absorb ume%ea$a*
- depo%itarea mrfuri$or inf$amabi$e n $ocuri specia$e.
%. "ATERIA8E U@UA8E
M$-ERI$LE U 4U$LE 5N-6LNI-E
"ATERIA8E
CARE SUNT DI5ERENTE8E INTRE AURU8 A8B SI P8ATINAI
7latina este de culoare alba, in timp ce aurul alb trebuie sa fie placat cu rodiu
pentru a-l face mai alb 3aurul alb este de un !ri desc#is / !albui4
7latina este cu apro"imativ 40= mai !rea decat aurul
7latina este de (0 de ori mai rar decat aurul, astfel incat pretul sau este
invariabil cu mult mai mare
7latina este, in !eneral '%= platina pura, in comparatie cu aurul, care este de
+%= aur curat.
7latina este mai !rea decat aurul, datorita densitatii si !reutatii sale. Aceasta se
!arie ca toate celelalte metale pretioase, insa aceasta este doar o deplasare a
metalului si nu o pierdere in volum
$aca aurul alb a fost placat cu rodiu, diferenta de culoare dintre aurul alb si
platina nu este viibila. )ele doua vor arata aproape identic atunci cand sunt
inca noi, cu toate acestea, placarea cu rodiu se va ua dea lun!ul timpului
lasand metalul cu o culoare usor !albena.
$URUL $L)
-ot aurul nostru alb este de &8 carate. .ste facut prin amestecul a +%= aur pur, cu
2%= alia2 de metale, inclusiv de ar!int si paladiu.
$e fapt nu e"ista Aaur albA, acesta fiind !alben pana cand va fi amestecat cu alte
alia2e. Aurul alb este de fapt de culoarea !ri / !albuie, deci este acoperita cu rodiu
35
pentru a-l face sa para mai alb. 7lacarea cu rodiu a bi2uteriilor din aur alb este o
practica comuna. Cn mod traditional a fost utiliat nic#elul, insa astai nu mai este
folosit din caua reactiilor cutanate pe care le provoaca pielii. /oi nu folosim nic#el
in nici una dintre bi2uteriile noastre.
5odiu este foarte similar cu platina si impartaseste multe dintre aceleasi proprietati,
inclusiv culoarea acestuia. .ste un metal foarte alb si este !reu de purtat, desi se va
ua dupa o perioada de timp. /u e"ista nici o e"plicatie cu privire la cat timp trebuie
sa duree placarea cu rodiu, totul depinde de !rosimea stratului de placare, conditiile
in care a fost aplicata si uura de i cu i a elementului.
7lacarea cu rodiu ar trebuie sa fie foarte rentabila 3oferim acest serviciu pentru D 204
si va tranformam bi2uteriile dvs. la starea sa initiala. <a su!eram sa va placati
bi2uteriile din aur alb cu rodiu o data pe an.
AURU8 .A8BEN
-ot aurul nostru !alben este de &8 carate. .ste facut prin amestecarea a +%= aur pur,
cu 2%= alia2 de metale, inclusiv cupru si inc.
?pre deosebire de aurul alb, care trebuie sa fie placat cu rodiu ca sa arate alb, aurul
!alben nu are nevoie de placare deoarece este de natura de culoarea !albena. Aurul
!alben este !reu de purtat si isi va mentine culoarea !albena, dar intotdeauna va arata
mai bine dupa ce a fost lustruit.
PL$-IN$
Aproape toata platina noastra este aproape pura 3'%0 7latinum4. .ste facuta prin
amestecarea a '%= platina cu %= alte alia2e metalice.
7latina este cel mai pretios metal folosit in crearea bi2uteriilor. ."ista foarte putina
platina pe pamant si se !aseste in foarte putine locuri din intrea!a lume. 5aritatea
platinei inseamna ca pretul sau este invariabil mai mare decat al aurului. Cn preent,
platina are pretul de trei ori mai mare decat aurul.
7latina are un luciu alb natural stralucitor si nu necesita placarea cu rodiu. /ivelul de
puritate al platinei este mult mai mare decat al aurului 3'%= in comparatie cu +%=4,
ceea ce o face #ipoaler!enic si potrivit pielii sensibile. .ste foarte !reu de purtat si
foarte dens, ceea ce o face mai !reu decat aurul si mai durabila decat alte metale
pentru bi2uterii. ?e !arie ca toate celelalte metale pretioase, dar o !arietura este
doar un deplasament de metal si nu o pierdere din volum.
3:
)u timpul, peste platina se depune o cocleala naturala, pe care multe persoane o
!asesc la fel de atractiva ca un finisa2 lucios. )u toate acestea, un luciu profesionist
va reconditiona bi2uteriile dvs. in starea lor initiala, daca asa preferati.
P$L$,IU
-ot paladiul nostru este aproape pur 3'%0 paladiu4. Marca paladiului a fost introdusa
pe 22 iulie 200', si este acum o marca le!al recunoscuta.
7aladiul este un metal nobil si face parte din cadrul !rupului de platina. 7aladiul este
recunoscut pe plan international ca fiind un metal pretios.
7aladiul este de culoarea alba, ca platina, si, prin urmare, nu are nevoie de placarea cu
rodiu3precum ca aurul alb4 pentru a-i da un aspect alb. /u isi pierde luciul si este
mult mai ieftin decat platina, motivul fiind densitatea mai mare decat a platinei
3paladiul are o densitate similara cu ar!intul4, si este foarte usor. 7aladiul este o buna
alternativa pentru veri!#ete de barbati, deoarece este mai ieftin decat platina avand in
esenta acelasi aspect, desi o multime de barbati prefera densitatea platinei care o face
sa fie mai substantiala.
Marca inseamna ca elementul a fost testat independent 3probat4 de catre un *irou de
7robe si !aranteaa ca aceasta este conforma cu un standard specificat de puritate. Cn
afara de e"ceptiile specificate, toate obiectele din aur, ar!int si de platina oferite spre
vanare trebuie sa fie de marca.
?istemul de MA5)E modern a inceput la ,ondra, in anii &(00 pentru a prote2a
publicul impotriva fraudei si a vanatoriilor fara scrupule. Marcile traditionale sunt
!ravate in elementele din metale pretioase 3platina, aur sau ar!int4, utiliand un pumn
de otel. ."ista o noua metoda de marcare cu laser, care devine din ce in ce mai
popular. ,ucrarile marcate cu laser, prin utiliarea laserului cu putere mare pentru
evaporarea materialului de pe suprafata metalelor, insemna ca un produs finit nu are
nevoie sa fie re-finisat dupa ce marcarea a avut loc.
5e!atul Fnit are un sistem de marcare independent si apartine !rupului )onventia de
la <iena 3din 200+4, care recunoaste marcile celorlalte tari. Cn unele tari, cum ar fi
Marea *ritanie, marca este alcatuita din mai multe elemente diferite, cu toate acestea,
in alte tari, precum .lvetia, marca este o constituita dintr-un sin!ur element,
indiferent de metal sau puritate / finete.
?imbolurile marcilor in Marea *ritanie contin trei marci obli!atorii0
&. 7ersoana care a facut bi2uteria 3marca producatorului4.
2. ?tandardul !arantat al finetii sau al puritatii.
33
(. Oficiul de 7roba care a marcat si testat elementul.
M.-A, G B6/.-.A/MA5)A 7F56-A-66
$rgint $ur Platina
800
'2%
'%8
'''
(+%
%8%
+%0
'&6
''0
'''
8%0
'00
'%0
'''
/ota0 aurul si platina noastra au marca +%0 respectiv '%0.
CER-I7IC$-E
Biecare piatra ce cantareste cel putin 0.2% carate 3calitatea ?6 sau mai buna4,
sau cel putin 0.(0 carate 3calitatea H 7&4, este certificata in mod independent de catre
una dintre cele % companii de certificare 3Anc#or)ert, 6G?, G6A, H$5 sau 6G64.
7uteti vedea daca produsul este certificat verificand detaliile produsului sub
A)ertificariA unde puteti observa un lo!o pentru un document de evaluare.
Fn certificat de diamant inseamna ca toate elementele diamantului ac#iitionat
au fost e"aminate si ri!uros testate. 5aportul dvs. de certificare este recunoscut ca
dovada al A)elor 4 )0 )ut/)laritI/)olour/)aratA insemnand taietura, claritate, culoare
si !reutatea-caratul diamantului dvs.
5aportul dvs. va fi cel mai probabil de la Anc#or)ert, 6G? sau G6A.
Anc#or)ert este o companie britanica 3o parte din *irmin!#am AssaI Office4, 6G?
36nternational ?ocietI Gemmolo!ical4 o companie britanica, si G6A o companie
americana. -oate sunt or!anisme independente care testeaa !radul si certifica
diamantul prin intermediul proceselor lor de e"aminare de specialitate. /oi folosim,
de asemenea, certificatele 6G6 si H5$ pentru anumite produse.
35
7ietre care cantaresc mai putin 0.2% carate si / sau mai putin de 0.(0 carate de
calitatea 7&, nu vor fi certificate, dar vor fi insotite de un document de evaluare
semnat drept o confirmare a calitatii diamantelor. Aceasta este o practica standard in
intrea!a industrie, de fapt, unele companii nu certifica nici o piatra care cantareste
mai putin de 0.(( carate. $ocumentul de evaluare pe care il veti primi in caul in care
piatra nu este certificata, este asi!urarea dumneavoastra ca ceea ce ac#iitionati este
autentic si este e"act asa cum este descris pe site-ul nostru.
CER-I7IC$-E $NC8ORCER-
)el mai cunoscut serviciu de certificare in 5e!atul Fnit - un
departament al A-#e *irmin!#am AssaI OfficeA 3fondata de un
act al parlamentului in &++(4, este cel mai mare oficiu de testare0
)onfirmarea !reutatii in carate, culorii, claritatii si taierii
diamantului ales de dumneavoastra.
O ec#ipa de !emolo!isti cu inalta calificare va ofera o
e"pertia profesionista
5apoarte de inalta calitate, inclusiv ima!inea di!itala a
diamantului
3I
CER-I7IC$-E 3I$
G6A clasifica diamantele precum celebrul Hope $iamond si $e *eers
Millennium ?tar.
A creat faimosul A)ei 4 )sA 3claritate, taietura, culoare si !reutatea in carate4
este locul de nastere al sistemului international de !radare a diamantelor,
folosit de profesionisti care se ocupa cu bi2uterii din intrea!a lume
inscriptie laser a numarului de pe )ertificat pe diamante
C(>B?#?CB( ?G?
6G6 este cea mai cunoscuta certificare independenta
a pietrelor pretioase si al bi2uteriilor, precum o
institutie apreciata cu operatiuni in intrea!a lume.
6G6 este de asemenea o or!aniatie acreditata 6?O la
nivel mondial. 6n ultimii trei decenii, an!a2amentul
6G6 pentru servicii de calitate, e"perienta vasta,
e"pertia si reputatie pe termen lun! pentru
fiabilitate si inte!ritate au facut 6G6 un standard de e"celenta
in stiinta pietrelor pretioase si un evaluator de bi2uterii la nivel
mondial.
DIAMANTELE
CE E0-E ,I$M$N-UL .
,iamantul este un mineral care se !aseste in natura sub forma bruta si an
acelasi timp este o 76A-5A 75.-6OA?A. $in punct de vedere c#imic este
cea mai pura forma de carbon. )u cit $6AMA/-F, este mai pur cu atit
+0
duritatea lui creste a2un!and la limita ma"ima de 3&04, aceasta fiind cea mai
mare duritate posibila. $atorita duritatii e"trem de ridicate, sin!ura metoda de
slefuire fiind cu pulbere de $6AMA/-.
Masa $6AMA/-.,O5 se masoara in carate. & carat este e!al cu 0.200 !rame
, adiJ % carate insumeaa & !ram.
.valuarea $6AMA/-F,F6 se face dupa mai multe criterii, acestea fiind0
!reutatea 3 in carate 4, culoare 3 aici voi detalia in -6-,F, 8)uloarea
diamantelor9 4, claritate 3 aici depinde ce fel si cite incluiuni are respectiva
piatra K anumite imperfectiuni fiind cunoscute si sub denumirile de 8carbune9
sau 8!#eata9 4, taietura 3 aici voi detalia in -6-,F, A -aietura diamantuluiA 4.
$a. ."ista diamante sintetice 3 aici voi detalia in -6-,F, A $6AMA/-.
?6/-.-6). A
*riliantul este acel diamant cu taietura conica si cu cel putin %+ de fatete .
IMPOR-$N-$ 9CELOR :C9
Biecare diamant este unic. 7entru a calcula valoarea sa, e"pertii se refera la ceea ce ei
numesc 8)ei 4 )9 - culoare, claritate, taiere si carate. -oti acesti factori vor influenta
valoarea diamantului.
CULO$RE$
Culorile &olosite de Ro;al )i+uterii
Fn diamant poate imparti lumina intr-un spectru de culori 3ca o prisma4.
)uloarea intr-un diamant actioneaa ca un filtru si diminueaa spectrul de culori
emise. Mai putina culoare in diamant inseamna o !radare mai buna.
Grila de clasificare variaa de la $, care este complet incolor, la L, care este o
culoare !alben pal sau maro. $iamantele care sunt AincoloreA 3!raduate $, . sau B4
+1
sunt foarte rare si au preturi premium. $oar un e"pert poate face distinctia intre
clasificarile $, . sau B.
G, H, 6 si M sunt Aaproape incoloreA si repreinta o investitie buna. G si H sunt
uneori numite Aalbul rarA si sunt cele mai cautate dupa !rupul Aaproape incolorA.
Ma2oritatea diamantelor pe care le folosim sunt de culoare G sau mai bune.
$upa cum puteti vedea, culoare G este culoarea cea mai buna si este in topul !rupului
Aaproape incolor A. Acest !rad repreinta o investitie buna, deoarece pietrele incolore
pot fi foarte scumpe 3mai putin de 2= din diamante sunt clasificate de culoarea $4.
CL$RI-$-E$
Acest lucru ne spune daca un diamant este ireprosabil, adica fara imperfectiuni
sau daca e"ista ceea ce e"pertii numesc incluiuni, mici imperfectiuni care de multe
ori sunt inviibile cu oc#iul liber. $e fapt claritatea este o masura de puritate a
diamantului. Ma2oritatea diamantelor pe care le folosim sunt claritatea A?6&A sau mai
bune, ceea ce inseamna ca aceste imperfectiuni naturale sunt complet inviibile cu
oc#iul liber. /u veti vedea nici un semn in diamantul dumneavoastra.
Gradul 6B catre <? poate fi descrisa ca un !rad de lu". 6ncluiunile sunt dificile
de observat utiliand o marire de &0", in lumina buna, si nu sunt viibile cu oc#iul
liber. -oate diamantele clasificate intre 6B si <? ar trebui sa fie sclipitoare si
stralucitoare, si sa nu sufere nicio pierdere viibila din stralucire prin claritatea
redusa.
)lasificaril ?6& si ?62 repreinta o investitie buna. 6ncluiunile mici sunt
viibile prin marirea de &0", si pot e"ista unele lipsuri de stralucire abia viibile. )u
toate acestea, nu puteti vedea aceste mici incluiuni cu oc#iul liber. Orice diamant in
aceste clase vor fi, de asemenea, stralucitoare si sclipitoare. /ecunoscatorii nu vor
vedea diferenta dintre un diamant clasificat <? si un diamant clasificat ?6, fie in
termeni de incluiuni sau stralucire, fara a utilia marirea.
$iamantele care se incadreaa in consola 7iNuO 37&4, prin definitie, au
incluiuni care pot fi viibile cu oc#iul liber. )u toate acestea, in pietrele 7&
incluiunile ar trebui sa fie !reu de vaut sau foarte minore, iar 5oIal *i2uterii
utiliaa numai pietre 7& cu incluiuni, care sunt abia viibile. ?electam cele mai
+2
bune diamante 7&, astfel ca, desi acestea se incadreaa in suportul pentru 7iNuO, veti
vedea mai putin probabil orice semn in diamant cu oc#iul liber. Orice semn care este
viibil va fi foarte mica si !reu de detectat.
3I$ U< ,escriere Claritate
6B ,oupe )lean
Bara defecte
Bara defecte
<<?& <<?& 6ncluiuni foarte foarte mici Bara incluiuni viibile
<<?2 <<?2 6ncluiuni foarte foarte mici Bara incluiuni viibile
<?& <?& 6ncluiuni foarte mici Bara incluiuni viibile
<?2 <?2 6ncluiuni foarte mici Bara incluiuni viibile
?6& ?6& 6ncluiuni mici Bara incluiuni viibile
?62 ?62 6ncluiuni mici Bara incluiuni viibile
6& 6& - 7iNuO& 7iNuO & 6ncluiuni abia viibile
62 62 - 7iNuO2 7iNuO 2 6ncluiuni viibile cu usurinta
6( 6( - 7iNuO( 7iNuO ( 6ncluiuni foarte viibile
7atat Multe incluiuni
7atat !rav Boarte multe incluiuni
5espins A/ear GemA

-$IE-UR$
)and diamante sunt e"trase din pamant, nu arata nicidecum ca niste pietre
pretioase taiate si slefuite in bi2uteriile fine. -ransformarea acestor diamante brute in
niste lucrari perfecte necesita multa munca. -aierea si forma sunt deseori confundate
- Borma se refera la aspectul e"terior al diamantului 3cum ar fi rotunde, smarald,
printesa etc.4 -aierea se refera la calitatile refle"ive ale diamantului.
+3
$tunci cand un diamant este bine taiat lumina intra !rin tabelul de
diamante se de!lasea'a in !a(ilion si re&lecta aceasta lumina dintr/o !arte in
alta inainte de a o re&lecta ina!oi !rin tabelul diamantului. $ceasta lumina
creea'a un e&ect de blit !e care o cunoastem ca stralucire = scli!ire.
-aierea este descrisa !rin urmatoarele grade# Ideal E"celent 7oarte bine
)ine Re'onabil si 0arac=Neacce!tabil
Unele certi&icate nu s!eci&ica gradul de taiere al diamantului. ,eoarece
&olosim o (arietate de certi&icate inde!endente >$nc*orCert 3I$ I3I I30 si
8R,% nu !utem garanta ca gradul de taiere (a a!area in certi&icatul
dumnea(oastra. ,aca gradul de taiere nu este mentionat !e certi&icat acesta nu
!oate re&lecta calitatea !ietrei ac*i'itionate de catre d(s. Este ne(oie de un oc*i
&ormat !entru a +udeca calitatea unui diamant taiat noi &acand clasi&icarile cu
a+utorul unor !ro&esionisti cu o inalta cali&icare care aleg doar diamante !e
care le clasea'a ca 97oarte bine9 sau ?E"celent@. ,iamantul d(s. (a &i bine taiat
luminos si stralucitor (a garantamA
7ORM$
++
C$R$-UL
)aratul este o masura de !reutate, nu dimensiune. $iamantele sunt de fapt
evaluate in functie de !reutatea lor, nu in functie de marimea lor. $imensiunea reala a
unui diamant poate fi descrisa in milimetri, va ru!am sa consultati aceasta dia!rama
pentru conversia intre !reutatea in carate si milimetri.
/ota - a nu se confunda A!reutatea carateA cu Acarate / JarateA, care este metoda de a
determina puritatea aurului 3de e"emplu, &8 carate aur alb, &8 carate aur !alben4.
Fn carate este impartit in &00 de puncte - un diamant care este de P de carate
este de %0 de puncte. Greutatea in carate afecteaa pretul unui diamant mai mult decat
orice alt 84 )9. Fn diamant de doua ori mai mare, poate fi mai scump de patru ori.
$iamantele mai mari sunt descoperite mai rar decat diamantele mici, ceea ce
inseamna ca au o valoare mai mare. $in acest motiv, pretul unui diamant se ridica
e"ponential cu dimensiunea acesteia.
Atunci cand cumparati un diamant si trebuie sa decideti marimea acestuia, e"ista
cateva lucruri pe care sa le luati in considerare0
*u!etul dvs. - unii su!ereaa salariul pe & - 2 luni, sau orice altceva va puteti
permite. /u e"ista re!uli stricte, si totul tine de ceea ce va puteti permite.
+5
$imensiune vs )alitate - in caul in care partenerul dvs. prefera o bi2uterie mai
mare in dimensiuni, iar dvs aveti un bu!et pe masura, puteti ac#iitiona un
diamant mare care in termeni de claritate si culoare se claseaa la un nivel mai
scaut. $e e"emplu, un diamant de 0.%0 carate $ <<?& 3de lu"4 va fi mai
scump decat un diamant de 0.+0 carate G ?6& 3e"celent4, c#iar daca acesta este
mai mic in dimensiune. Optati pentru un diamant de 0.+0 carate daca credeti ca
partenerul dvs. ar prefera marimea in comparatie cu termeni precum culoare si
claritate.
$imensiunea de!etului - de!etele subtiri fac diamantele mici sa para mai mari.
Fn diamant de & carate va parea proportional mai mare daca este purtat de o
persoana cu de!etul subtire
0E-$RI
Asearea-instalarea-montarea unui inel, sau al oricarei bi2uterii, este o parte
inte!ranta a desi!nului de ansamblu. Bie ca sunteti in cautarea unui diamant
8?olitaire9, sau al unui inel cu trei pietre tip A-rilo!iaA sau un inel de eternitate, cu un
anumit numar de pietre, modul in care pietrele sunt aseate este un factor important in
determinarea formei si stilului sau.
0E-$RE$ CU 38E$RE
Aceasta este cea mai populara dintre toate setarile din caua modului in care
aceasta permite patrunderea cantitatii ma"ime de lumina din toate un!#iurile, ceea ce
face ca diamantul sa para mai mare si mai stralucitor. Acest lucru se datoreaa
faptului ca aceasta setare este compusa din !#eare metalice foarte mici care permit
ocrotirea diamantului, iar in acelasi timp permit ca diamantul sa fie viibil in mare
parte. Aceasta setare este cea mai populara la inelele cu diamant tip 8?olitaire9 3de
obicei pentru inele de lo!odna4 pietrele fiind de obicei mai usor de curatat.
0E-$RE$ -IP C$N$L
+:
Aceasta setare este folosita mai ales pentru inele de eternitate si veri!#ete,
deoarece diamantele 8cur!9 precum un rau si se poate imbo!atii, de asemenea, cu o
piatra centrala. $iamantele sunt aseate una lan!a cealalta intr-un canal de metal K
nici un metal nu separa diamantele astfel incat acestea sa formee o linie continua de
pietre. )reasta e"terioara de metal este lucrata peste mar!inile diamantelor, prote2and
astfel pietrele si oferindu-le o suprafata e"terioara neteda.
0E-$RE$ RU)/O1ER=)E4EL
O setare rub-over/beel utilieaa o 2anta de metal care incon2oara complet
diamantul. Aceasta setare prote2eaa mar!inile diamantului si il tine in si!uranta,
ideal pentru cei cu un stil de viata activ. Atunci cand o piatra este aseata in stilul
frecat, metalul este impins / frecat usor peste mar!inile de piatra. )u un beel simplu
set metalul inrameaa pur si simplu piatra, spre deosebire de a fi frecat peste mar!ini.
7rin ambele setari diamantele au un aspect curat si minimalist.
0E-$RE$ IN1I4I)IL$
?etarea inviibila va permite sa aveti ceea ce pare a fi un diamant mare, dar la
un pret mai accesibil, deoarece este alcatuit dintr-un !rup de diamante mai mici.
7ietrele stau una lan!a cealalta creand o suprafata solida de diamante fara metal intre
ele. Aceasta te#nica functioneaa prin centraliare diamantelor intr-un cadru de metal,
folosind santurile din fiecare brau de piatra, creand astfel impresia de o piatra mare.
0E-$RE$ -IP )$R$
+3
Aceasta setare este destul de similara cu setarea tip canal, cu e"ceptia ca
setarea tip bara utilieaa placi metalice intre diamante pana in varful acestora, prin
urmare aceste placi metalice sunt viibile. Cntrucat setarea tip canal foloseste un canal
de metal oriontal cu un rand de pietre in centru, setarea tip bara separa vertical
fiecare piatra cu o bara de metal. Aceasta setare poate fi, de asemenea utiliata pentru
a tine un sin!ur diamant, cu o bara amplasata pe doua parti ale acestuia intr-un un!#i
drept fata de trunc#i.
0E-$RE$ P$1$-$
?etarea pavata foloseste o multime de diamante mici, plasate foarte aproape,
pentru a crea un efect similar cu o strada pavata cu caldarim. Biecare diamant este
plasat intr-o mica !aura care a fost forata in trunc#i . *ucati mici de metal de pe
suprafata trunc#iului sunt frecati peste mar!inile pietrei, formand mici bile care tin
diamantul in loc. Aceasta setare este una dintre setarile cele mai dificile de realiat si
necesita un mester calificat si foarte rabdator.
0E-$RE$ -IP 3R$UN-E
?etarea tip !raunte este similara cu setarea pavata, diferenta fiind ca pietrele nu
sunt ApavateA pe suprafata de metal. 7ietrele sunt aseate intr-un sin!ur rand, una
lan!a cealalta.
0E-$RE$ -EN0ION$-$
Aceasta setare utilieaa presiunea metalului de pe trunc#i ca sa tina piatra
ferm pe loc, intre doua capete desc#ise ale metalului de montare. Metalul prinde
+5
diamantul de brau pe fiecare parte si foloseste un beel pentru o protectie in plus.
Aceasta te#nica suspenda piatra in trunc#i si este o setare populara si moderna.
7ORME ,E ,I$M$N-
."ista diferite forme - un diamant poate fi - rotund, de smarald,
patrata3printesa4 si stralucitoare, pentru a numi doar cateva. Modelarea un diamant
din piatra bruta poate dura o ora sau un an, in functie de marimea si calitatea pietrii.
7ietrele mai mici sunt mai dificile de modelat iar taietorii trebuie sa aiba rabdare si
indemanare pentru a face acele taieturi delicate care sunt necesare pentru a da unui
diamant scanteia si stralucirea necesara.
,I$M$N- -$I$- IN 7ORM$ )RILI$N- RO-UN,
Aceasta forma inre!istreaa peste +%= din totalul diamantelor vandute astai.
Borma rotunda este forma cea mai utiliata pentru un inel de lo!odna. .ste o taietura
e"terioara de %8 de !rade prin care se obtine stralucirea ma"ima pe care un diamant o
poate avea, ma"imiand reflectia si refractia luminii. $iamantele taiate in acest fel au
mai multa profunime decat latime, si, prin urmare, pot parea mai mici, dar acestea
sunt cele mai stralucitoare dintre toate formele.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E PRIN-E0$ >P$-R$-%
+I
Aceasta este una dintre cele mai populare diamante in forma de fanteie si este
popular pentru inele de lo!odna. -aietura tip printesa, inventat cam cu (0 de ani in
urma, este o forma noua, cea mai importanta in perfectiunea taiatului !enial, modern
de peste 60 de ani. -aietura tip printesa este in esenta o versiune patrata a taiatului
rotund, te#nic cunoscuta ca o taietura de diamant modificata in patrat. .ste un stil de
taiere care imbunatateste aspectul patrat / dreptun!#iular al pietrei pentru a obtine o
stralucire ma"ima, precum a face orice imperfectiunie mai putin viibila.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E 0M$R$L,
Aceasta forma a fost devoltata initial pentru taierea smaraldelor, pana cand a
fost descoperit ca este potrivit si pentru alte pietre. Fn diamant taiat sub forma de
smarald poate fi e"trem de coplesitor. Aceasta nu poate avea sclipirea diamantului
taiat rotund, dar prin liniile sale lun!i tinde sa produca scantei dramatice de lumina.
-aietura sub forma de smarald este dreptun!#iulara, cu colturile taiate, si este una
dintre formele de diamant ele!anta si sofisticata. $iamantele taiate sub forma de
smarald sunt mai putin costisitoare decat diamantele taiate sub forma rotunda sau
printesa.
50
,I$M$N- -$I$- R$,I$N-
Aceasta forma este o imbinare intre taietura printesa si de smarald. Acesta
combina cele mai bune caracteristici ale diamantului taiat rotund, ele!anta si colturile
in!ri2ite ale unui diamant taiat sub forma de smarald si o forma patratoasa
asemanatoare diamantului taiat sub forma de printesa. $iamantele taiate sub forma
radianta sunt similare pietrelor taiate in forma de smarald, insa aspectul este diferit
facandu-le mai stralucitoare. Aceasta taietura are +0 de fatete, pentru a ma"imia
stralucirea diamantului.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E M$RC8I4$
51
Aceasta forma a fost comandata de ,udovic al Q6< in Branta, si a fost baata
pe ambetul Marc#iei de 7ompadour. .ste o varianta a taieturii rotunde - alun!ita cu
capetele ascutite. Fn diamant sub forma de marc#ia este frumos atunci cand este
utiliat ca 8?olitaire9 sau atunci cand este imbo!atit cu diamante mai mici. Aceasta
forma poate ma"imalia valoarea in carate, facand diamantul sa para mult mai mare,
si tinde sa faca de!etele sa para lun!i si velte.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E P$R$
$iamantele in forma de para sunt deseori numite AlacrimaA din caua formei
lor. Aceasta forma este o combinatie a formei rotunde si marc#ia, o taietura de foc
cu linii ele!ante si o multime de scantei. $esi nu sunt o selectie traditionala,
diamantele in forma de para sunt ideale pentru confectionarea inelelelor de lo!odna
fie sub forma unei 8?olitaire9 3piatra unica4 sau ca o pietra umar de fiecare parte de o
piatra centrala.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E $00C8ER
52
-aiatura Assc#er a fost devoltata de fratii Assc#er din Olanda in secolul al
QQ-lea, si casti!a popularitate din nou. Acesta este adesea mentionata ca Ataietura de
smarald patrataA - pentru ca este patrat cu fatete lar!i si colturi taiate. Aceasta taietura
este proiectata pentru a fi atractiv, si desi nu sunt o selectie traditionala, diamantele
Assc#er sunt acum la moda pentru confectionarea inelelor de lo!odna.
,I$M$N- -$I$- 0U) 7ORM$ ,E )$38E-$=)$38E-$ CONIC$
$iamantele taiate sub forma de ba!#eta sunt alun!ite / rectan!ulare, si sunt
similare diamantelor taiate sub forma de smarald insa fara colturile taiate 3care fac
taietura de smarald mai de!raba octo!onal, alun!it4. 7ietrele in forma dreptun!#iulara
sunt de obicei taiate in trepte, prin urmare, sunt cunoscute sub numele de-taietura prin
trepte. *i2utierii din trecut foloseau aceasta taietura simpla pentru mai multe pietre
pretioase, inclusiv diamante, pentru ca era relativ usor de taiat, cu instrumente
limitate disponibile cu ani in urma. $iamantele taiate sub forma de ba!#ete sunt
potrivite pentru inele de eternitate, precum si in aseari tip canal, iar spre deosebire
de pietrele rotunde, ele pot fi aseate fara a lasa spatii intre diamante. $iamantele
taiate sub forma de ba!#ete conice sunt frecvent folosite ca pietre de umar pentru a
consolida o piatra centrala al unei alte forme.
,I$3R$M$ ,I$M$N-E
,I$M$N-E )RILI$N- RO-UN,E
3reutate carat Marime >mm%
53
0.0%
0.&0
0.&2
0.&%
0.&8
0.20
0.2%
0.(0
0.((
0.(%
0.40
0.%0
0.60
0.6%
0.+%
0.8%
&.00
&.2%
2.40
(.00
(.20
(.40
(.+0
(.80
4.00
4.20
4.40
4.%0
4.80
%.00
%.20
%.%0
%.'0
6.00
6.%0
+.00
,I$M$N-E PRIN-E0$ >P$-R$-E%
0.06
0.08
0.&0
0.&(
0.&%
0.20
0.2%
0.(0
0.(%
0.40
0.4%
0.%0
0.%%
0.60
0.+0
0.+%
0.'0
&.00
2.00
2.20
2.%0
2.+0
(.00
(.20
(.40
(.60
(.80
4.00
4.20
4.40
4.%0
4.+0
4.80
%.00
%.2%
%.%0
5+
&.2%
&.% K &.+%
2.00
6.00
6.%0
+.00
,I$M$N-E 0M$R$L,
0.2%
0.((
0.40
0.%0
0.60
0.+%
&.00
&.%0
4 " (
% " (
% " 4
6 " (
6 " 4
6.% " 4.%
+ " %
8 " 6
,I$M$N-E M$RC8I4$
0.&0
0.20
0.2%
0.(0
0.(%
0.40
0.%0
0.6%
0.+0
0.+%
0.80
&.00 K &.20
4 " 2
% " 2
% " (
6 " (
+ " (
+ " 4
8 " 4
8.% " 6.%
' " 4
' " 4.%
' " %
&0 " %
$6AMA/-. 6/ BO5MA $. 7A5A
0.&%
0.(0
0.%0
0.+%
4 " (
% " (
6 " 4
+ " %
55
&.00 8 " %
,E0PRE $UR
1. PURI-$-E$
7uritatea aurului se masoara in Jarate.-ermenul provine de la baarurile din
antic#itate, unde 8carob9Kurile erau folosite pentru a cantari metalele
pretioese.Aurul pur are 24Jarate, dar puritatea lui determina un prRt mai mare
precum si o duritate si durabilitate scauta fata de aur aliat cu alte metale.
/umarul de Jarate indica procentul de aur pur al bi2uterii, dupa urmatorul tabel0
&000S +%0S %8%S
24J &8J &4J
2. M$RC$BE
Biecare bi2uterie din aur trebuie sa fie inscriptionata cu procentul de aur pur la
mie3 e". o bi2uterie de &4 J va fi marcata cu cifra %8%4,precum si cu marca de
!arantie proprie a producatorului sau marca de certificare a ?tatului 5oman.
3. CULO$RE$
Aurul in stare nativa este de culoare !albena. Metalele care se folosesc pentru
aliere cu aurul pentru ai mari duritatea, pot modifica culoarea acestuia,
reultand astfel un alia2 de diferite nuante1 !alben, alb ,rosu, verde, albastru.
)ele mai multe bi2uterii sunt cunfectionate din aur !alben si alb.Aurul alb este
obtinut prin alierea aurului pur cu ar!int si nic#el.Aurul !alben si rosu este
obtinut prin alierea aurului pur cu ar!int si cupru in diverse proportii care
afecteaa direct culoarea.
,E0PRE )IBU-ERII
1. IN3RIBIRE$ )IBU-ERIILOR
7entru in!ri2irea bi2uteriilor se ofera urmatoarele recomandari1
- evitati contactul cu sapunul, parfumuri, cosmetice si fi"ative1
- indepartati lanturile bratarile noaptea1
- pastrati lanturile intinse pentru a preveni ruperea1
5:
- filositi un material moale pentru a lustrui bi2uteriile din aur dupa ce le purtati.
,E0PRE PIE-RE
1. IN-RO,UCERE
7ietrele sunt creatii fascinante ce apar intr-o paleta variata de forma, taieturi sau
culori.O piatra naturala este caracteriata prin forma de cristaliare care-i da
frumusete si este cu atat mai valoroasa cu cat este mai rara si cu cat bucura mai
multe !eneratii. Gemolo!ii clasifica pietrele naturale in urmatoarele cate!orii0
a4 7ietre pretioase in cate!oria carora intra diamantul, rubinul, safirul si
smaraldul, apreciate pentru frumusetea si durabilitatea lor, utiliate pentru
confectionarea bi2uteriilor foarte scumpe.
b4 7ietrele fine ce desemneaa toate celelalte pietre transparente sau
translucide , mai putin valoroase , folosite in confectionarea bi2uteriilor mai
putin costisitoare.
c4 7ietrele ornamentale, translucide sau opace se utilieaa pentru
confectionarea bi2uteriilor comerciale.
d4 Materii or!anice pretioase ce provin din re!nul animal sau ve!etal. 3se da
tabelul4.
76.-5.
75.-6OA?.
76.-5.
B6/.
76.-5.
O5/AM./-A,.
MA-.566
O5GA/6).
75.-6OA?.
$iamantul
5ubinul
?afirul
?maraldul
Acvamarinul
Opalul
Ale"andritul
-opaul
Granatii
Lirconul
)uartul
fumuriu
)uartul ro
Ametistul
)itrinul
Ametrinul
-ananitul
Madeitul
/efritul
-urcoaa
,apislauli
?odalitul
A!atul
Maspul
Auritul
Malac#itul
)riocolul
)#iastolitul
Blorina
Benacitul
7erlele
)oralul
)#i#limbarul
Bildesul
*a!aua
53
*railianitul
Hiddenitul
Tunitul
)ordieritul
.pidotul
-urmalina
?erpentinul
2. E1$LU$RE$ PIE-RELOR
O piatra naturala se evalueaa prin patru caracteristici 3notate prin 4)4 .
a4 )arat > !reutatea e"primata in carate 3& ct.>0,2!41
b4 )olor > culoare 3 claritatea, stralucirea culorii4
c4 )ut > taietura 3!radul de perfectiune al taieturii41
d4 )laritI > repreinta incluiuni si felul acestora.
b4 ?tralucirea culorii.
$in punct de vedere al stralucirii culorii e"ista trei clase mari de calitate, notate
cu litere mari0
-7rima clasa care cuprinde cele mai valoroase e"emplare este notata de la $ la
H si cuprinde diamantele care privite cu oc#iul liber de un specialist apar ca
incolore.
-)lasa notata de la 6 la , simbolieaa pietrele care par incolore daca sunt de
dimensiuni mici, iar in caul cand sunt de dimensiuni mai mari, 3peste 0.2 ct.4
apar de o culoare mai difua
-)lasa notata cu simbolul M-L sunt pietrele la care intensitatea culorii este mai
slaba.
c4 -aietura.
7rincipalele tipuri de taieturi sunt0 brilliant cu %+ fatete, oval, para, mar!#i,
inima, smarald, ba!#eta, patrat, triun!#i, etc.
d4 )laritate 3!radul de puritate sau limpeime4 .
Grad
claritate
$enumire
en!lea
?emnificatii
6B
6nternallI
BlaUless
Bara incluiuni
<<?6 <erI, <erI 6ncluiuni foarte, foarte
55
?mall
6nclusions
mici.
<?6
<erI ?mall
6nclusions
6ncluiuni foarte mici.
?6
?mall
6nclusions
6ncluiuni mici
7 7iNue
6ncluiuni viibile cu oc#iul
liber.
3. CULORILE PIE-RELOR
,iamantul, 3carbon pur4. )ulori0incolor, !alben, verde, albastru, violet, ro,
rosu, brun , pana la ne!ru.
C Rubinul, 3o"id de aluminiu4.)ulori0rosu in diverse nuante, ro, carmine.
C 0a&irul, 3o"id de aluminiu4.)ulori0 albastru in diferite nuante, violet,
portocaliu, !alben, verde.
C 0maraldul, 3silicat de aluminiu si beriliu4.)ulori0verde, verde-bleu, pana la
verde-!alben.
C $c(amarinul, 3silicat de aluminiu si beriliu4. )ulori0 bleu descc#is, aproape
incolor pana la bleu inc#is.
C O!alul 3bio"id de siliciu #idratat4.)ulori0 alb, !ri, albastru, verde, oran!e,
verde.
C $le"andritul 3aluminat de beriliu4. )aracteriat prin pleocroism spectaculos
astfel ca la lumina ilei are culoarea verde, iar la lumina artificiala capata o
culoare rosie-meurie.
C -o!a'ul 3florosilicat de aluminiu #idratat4. )ulori0incolor, !alben, portocaliu-
brun, ro pal, rosu desc#is, albastru desc#is, mai rar, verde pal.
C 3ranatul, 3silicat de ma!neiu si aluminiu4. )ulori0 rosu desc#is pana la rosu
brun.
C 4irconul, 3silicat de irconium4.)ulori0 incolor, !alben brun, portocaliu, rosu,
violet, albastru, verde.
C Cuartul &umuriu, 3bio"id de siliciu4. )ulori0cenusiu fumuriu pana la maro
inc#is si ne!ru.
C Cuartul ro', 3bio"id de siliciu4.)uloare ro.
C $metistul, 3bio"id de siliciu4. )ulori0violet.
C Citrinul, 3bio"id de siliciu4. )ulori0 !alben transparent.
C $metrinul, 3bio"id de siliciu4. )ulori0 violet sau !alben.
C -an'amitul, 3silicat comple" de calciu si aluminiu4.)uloare albastru-violet.
5I
C )ra'iliamitul, 3fosfat basic de sodium si aluminiu4.)ulori0 !alben !alben-
verui.
C Cri'oberilul, 3aluminat de beriliu4.)ulori0 !alben auriu, verde !albui, verde
brun.
C 0!ineli, 3aluminat de ma!neiu4. )ulori0rosu, ro, violet, !alben, portocaliu,
verde inc#is, albastru.
C 8iddenitul si Dun'itul, 3silicat de litiu si aluminiu4.)ulori0!alben verui,
verde
C Cordieritul, 3silicat de ma!neiu si aluminiu4.)uloare albastru violet.
C E!idotul, 3silicat de calciu, aluminiu si fier4.)ulori0 verde si brun de diverse
nuante.
C -urmalina, 3borosilicate de ma!neiu, aluminiu, titan4.)ulori0incolor, !alben,
rosu brun, portocaliu, violet, albastru, verde.
C Badeitul, 3silicat dublu de sodium si aluminiu4. )ulori0 alb, verde, alb cu
puncte si pete veri, brun, ne!ru si violet.
C Ne&ritul, 3silicat basic de ma!neiu, calciu si fier4. )uloare verde.
C -urcua'a, 3fosfat dublu de cupru si aluminiu #idratat4. )ulori0 albastru ca
cerul, bleu-verui cu incluiuni de culoare nea!ra, bruna sau ocru4
C La!isla'uli, 3silicat basic de aluminiu si sodium4. )ulori0 albastru ultramarin,
indi!o.
C 0odalitul, 3silicat basic de aluminiu si sodium4. )ulori0 albastru, albastru-!ri,
albastru-violaceu.
C Bas!ul, 3bio"id de siliciu4.)ulori0rosu san!eriu, rosu inc#is, brun, brun-ne!ru,
!alben.
C $gatul, 3bio"id de siliciu4. )ulori0 alb-cenusiu, albastru pana la ne!ru,
denumit oni".
C Bas!ul, 3bio"id de siliciu4.)ulori0rosu san!eriu, rosu inc#is, brun, brun-ne!ru,
!alben
C $'uritul,3carbonat basic de cupru4. )ulori0 albastru, albastru-!ri, albastru-
violaceu.
C Malac*itul, 3carbonat basic de cupru4. )ulori0 verse desc#is pana la verde
inc#is.
C Cri'ocolul, 3silicat de cupru #idratat4. )ulori0 verde, albastru-turcoa,
albastru.
C C*iastolitul, 3silicat de alumini4. )ulori0 violet, verde, albastru, rosu,
portocaliu, !alben si incolor.
C 7luorina, 3florura de calciu4. )ulori0violet, albastru, verde, rosu, portocaliu,
!alben, incolor.
C 7enacitul, 3silicat de beriliu4. )ulori0de la incolor la !alben si ro.
C 0er!entinul, 3silicat basic de calciu, aluminiu si fier4. )uloare verde-!albui.
C Perlele sunt !eme de ori!ine or!anica care se formeaa in interiorul scoicilor
de apa marina sau apa dulce. Apar ca urmare a patrunderii unui corp strain intre
coc#ilie si mantaua scoicii, pe care scoica incearca sa-l iolee, secretand in
:0
2urul lui sideful.7erlele sunt appreciate dupa forma, marimea, stralucirea,
orientul si culoarea lor. $upa culoare pot fi roe, alb-ar!intiu, crem, auriu, bleu-
!ri sau c#iar ne!re.
$upa forma, pot fi rotunde sau de forma nere!ulata 3perle baroc4
7ot fi montate sub forma de coliere sau pe bi2uterii.)and colierul este dublu se
numeste incrucisat, iar cand este alcatuit din perle de aceeasi marime se
numeste c#oJer.)olierele alcatuite din perle care scad treptat ca dimensiune
spre capete, se numesc in cascada.
C Perlele de cultura, de calitati e"ceptionale pot a2un!e de la cateva sute de
F?$, pana la cateva eci de mii F?$. 5ecodul apartine unui sira! alcatuit din
2( de perle cu diametrul de &6-20 mm.,care s-a vandut la casa de licitatie
?ot#ebIVs in &'22 la suma de 2.( mil. F?$.
C Coralul. Gema de coral apare ca urmare a secretiei calcaroase a unei specii de
coelenterate 3vietati marine4, bo!ata uneori in saruri de fier, care-i da in acest
ca culoarea rosie. )oralul comun este de culoare rosie de diverse nuante, alb
curat, si mai rar albastru si ne!ru.
C C*i*limbarul este o rasina fosila produsa de anumite specii de plante, in
special conifere, cu milioane de ani in urma.7oate fi de culoare !albena in
diverse nuante, rosu, alb, verde si albastru.
C 7ildesul provine din masa cornoasa a coltilor de elefant. Are o culoare alb-
!albuie.
C )agaua provine din presarea la cald a placilor cornoase ale carapacelor de
broasca testoasa marina. Are culoare !albena, !alben-maronie.
7ietrele pot fi folosite pentru efectele lor curative , protectoare, ener!iante ,
ma!ice , dar Wnainte de a le simXi efectul asupra dumneavoastrY. , cristalele trebuie
purificate. 7ietrele au rol protector , ener!iant, curativ.
7ietrele preXioase , semipreXioase Zi cristalele transmit o vibraXie specificY care
intrY sau nu Wn reonanXY cu persoana care le poartY, de aceea trebuie sY ne ale!em cu
!ri2Y bi2uteriile.
7rimul pas Wn ale!erea unei pietre este selecXia din multitudinea de forme
e"istente. *riliantele rotunde de e"emplu sunt cele mai populare Zi considerate drept
forma idealY a unui diamant. . important sY nu se confunde forma cu tYietura . O
formY nu este neapYrat mai bunY dec[t alta . 7entru fiecare forma tYietura poate varia
de la idealY la slabY, ceea ce WnseamnY cY refracXia Zi dispersia luminii vor varia Wn
consecinXY.
O piatrY naturalY se evalueaY prin patru caracteristici 3 notate prin 4)4 0
:1
A . )arat > !reutatea e"primatY Wn carate 3 & ct. > 0,2 ! 4
*. )olor > culoare 3 claritatea, strYlucirea culorii 4
). )ut > tYietura 3 !radul de perfecXiune al tYieturii 4
$. )laritI > repreintY incluiuni Zi felul acestora.
SARAL!"L
Culoare # verde K smarald
-rans!arenEa # transparent p[nY la translucid , opac
,uritate # +,% K 8 pe scara Mo#s , firabil
LuminescenEa # de obicei nu preintY luminescenXY
Prelucrare # fatetat , tYietura tipicY 8 smarald 8 pietrele de bunY calitate .
Istoric
Mai este numit Zi re!ele pietrelor preXioase , smaraldul a fost cunoscut , e"tras
si folosit pentru bi2uterii , amulete Zi obiecte reli!ioase WncY de la Wnceputul istoriei,
iar multe dintre smaraldele e"cepXionale sunt pYstrate Wn teaure Zi colecXii mueistice.
)uloarea de neconfundat a pietrei este !eneral acceptatY ca definiXie pentru una dintre
nuanXele de verde 3 verde K smarald 4.
$strologie
AparY nativii din odiile ,eu Zi 5ac .
E&ecte tFmFduitoare
CntYreZte memoria , ascute mintea , trateaY arsurile stomacale , aerofa!ia Zi
insomnia , utiliat Wn tratarea ficatului , inimii , oc#ilor Zi al ulcerelor!astrice . 7iatra
se descarcY Wn apY cur!Ytoare Zi se reWncarcY la soare .
Prelucrare
7ietrele de bunY calitate sunt prelucrate prin tYietura specificY 8 smarald 8
pietrele limpei Zi transparente sunt tYiate ca Zi briliant .
Minerale asemFnFtoare
Olivina , verdelit , apatit , diopta .
:2
ImitaEii
?marald sintetic , spinel verde , dublete de sticlY cimentate cu ciment colorat .
Identi&icare
$eterminYri optice , filtru de smaralde , filtru )#elsea .
PrecauEii
$in caua fra!ilitYXii e"trem de mari , smaraldul trebuie prote2at de Zocuri
termice Zi presiuni ridicate . /u se curYXY dec[t cu apY Zi sYpun .
Roci ga'dF
5oci metamorfice , calcare , filoane #idrotermale .
$enumirea de 8 ?marald 8 provine din latinY 0 smaragdus preluat din !reacY 0
smaragdos care are o ori!ine mai WndepYrtatY din limba semitY barra3tu 4 piatrY
strYlucitoare 8 .
R"BI#"L
Culoare # roZu Wn diferite nuanXe
-rans!arenEa # transparent p[nY la translucid , opac
,uritate # ' pe scara Mo#s , firabil
LuminescenEa # puternicY , roZu K carmin
Prelucrare # fatetat , caboson , !ravat .
Istoric
AceastY piatrY de un roZu intens a fost e"trem de preXuitY , WncY din Antic#itate .
5ubinul era considerat piatra vieXii , care fortificY inima si redY vi!oarea . Cn
Antic#itate Zi Wn special Wn .vul Mediu i s-au atribuit puteri ma!ice . ?e spunea cY
rubinul Wi aparY pe credincioZi de diavol Zi de ciumY .
$strologie
AparY nativii din ?corpion , ,eu , 5ac .
E&ecte tFmFduitoare
:3
AfecXiuni cardio K vasculare , utiliat Wn tratamentul lentorii mentale Zi
problemelor oftalmolo!ice . $escYrcaXi piatra Wn apY rece , apoi o reWncYrcaXi pentru
scurt timp la soare .
Prelucrare
Batetat , caboson , !ravat
Minerale asemFnFtoare
?pinel , turmalina ro 3 rubelit 4 , pirop .
ImitaEii
)orindon sintetic , spinel , turmalina , sticlY , !ranat .
Identi&icare
$uritate , aspect , luminescenXY , densitate .
PrecauEii
BeriXi rubinul de temperaturi Wnalte , care Wi pot provoca sc#imbarea culorii . /u
ridicY probleme la curYXare dacY piatra nu preintY incluiuni .
Roci ga'dF
5oci metamorfice , pe!matite Zi aluviuni .
Rubine renumite
- /aUata 5ubin 3 ?,O5) 5 1 4'6.% Tarat 1 cel mai mare 5ubin 4
- .dUard 5ubin 3 &6+ Tarat 4
- 5osser K 5eeves K 5ubin 3 &(8.+ Tarat 4
- $e K ,on! K ?tarrubin 3 &00.(2 Tarat 4
- #riedensrubin & >ubinu$ pcii ' & 25 Larat '
,iamantele - clasificarea acestora si valoarea sint date de patru criterii folosite
de bi2utieri in evaluarea acestora. )uloarea este unul din ele, cu cit au mai putina
culoare cu atit sint mai pretioase. )#iar si un pic de culoare poate sa influentee
stralucirea acestuia.
)laritatea este masurata pe baa numarului, poitionarii, marimii si tipului de
pete sau defecte incluse. $iamante fara pete sau defecte sint foarte rare si costa
corespunator.
:+
?lefuirea este foarte importanta si are efectul cel mai mare asupra stralucirii
acestuia. )#iar si un diamant perfect din punct de vedere al culorii si claritatii daca nu
are o slefuire perfecta facuta intr-un mod professional poate arata sters, lipsit de
stralucire.
Greutatea/marimea este masurata in carate. Avind in vedere ca diamantele mari
sint mai rare decit cele mici, valoarea lor creste proportional cu caratele.
Perlele - devoltarea lor naturala in interiorul stridiilor este anevoioasa. Biecare
a &0.000-a stridie produce o perla naturala. 6n preent ma2oritatea perlelor sint din
cultura, in fiecare stridie se implanteaa o mar!ea minuscula pe care stridia apoi o
inveleste strat dupa strat formand in final perla. ,a fel ca si diamantele, perlele au
criterii specifice pe baa carora se stabileste valoarea lor. )uloarea specifica a
perlelor poate fi alb, crem, !alben, ro, ar!intiu si ne!ru. $easemenea acestea pot
avea si culori secundare care apar cind lumina se reflecta dintr-un anumit un!#i pe
suprafata perlei. Astfel o perla de culoare alba poate dintr-un anumit un!#i sa aiba
refle"ii ro.
?tralucirea/luciul sint date de straturile de nacru ale perlei care reflecta lumina.
/acrul este format din straturi din carbonat de calciu, cu cit perla este mai mare cu
atit luciul sidefiu al acesteia este mai intens. Acest efect sidefiu difera nu numai in
functie de marimea perlei dar si in functie de conditiile si locul unde a fost obtinuta.
$iferenta este viibila cu oc#iul liber c#iar si unui neprofesionist. $e aceea ru!ati sa
vi se arate mai multe tipuri si dimensiuni de perle pentru a observa diferenta, sa vi se
e"plice de unde provin si in ce mediu au fost obtinute. 6n acest fel veti putea ale!e
perla care sa vi se potriveasca. Borma perlei este si ea un indiciu asupra calitatii si
valorii acesteia. )u cit aceasta este mai rotunda cu atit valoarea este mai mare. 7erlele
rotunde sint cele mai rare, cele cu forme ovale sau asimetrice sint mai ieftine. 7entru
informarea dumneavoastra perlele provenite din AJoIa, -a#iti sau onele sudice sint
cele mai rotunde.
?uprafata trebuie sa fie perfect neteda pentru a fi de calitate, nacrul fiind format din
straturi, se poate intimpla la unele e"emplare sa e"iste one imperfecte.
Marimea perlei este deasemenea un factor important in stabilirea valorii acesteia.
7oate varia de la (.0 - +.0 mm., dar dorim sa mentiona ca perlele de AJoIa pot avea
6.0 - 8.% mm, in timp ce cele din onele sudice 3din ona -a#iti4 pot atin!e
dimensiuni de &( mm.
7erlele de -a#iti sint produse de stridia Apinctada ma"imaA si desi sint numite Ane!reA
ele au tente metalice si culoare identica minei de creion.
)i+uterii din !latina
:5
)ea mai mare calitate a platinei este reistenta si duritatea acesteia. )elelate metale
pretioase 3aurul !alben sau alb4 in momentul in care este !iriat sau lovit o mica
particica din acest material sare si se pierde. $in acest motiv putem observa in timp
reducerea in !reutate a bi2uteriilor din aur. Acest lucru nu este valabil in caul
platinii, fiind un material dur este folosit cu predilectie in producerea bi2uteriilor cu
diamante. ?in!urul efect al folosirii de lun!a durata a bi2uteriilor de platina este
instalarea unui efect patinat. *i2utierul, dar si dumneavoastra acasa puteti revi!ora
aceste bi2uterii prin frecarea cu un material moale sau utiliind o solutie blanda din
sapun si apa calda. 6n acest fel bi2uteriile vor capata luciul lor specific si aspectul nou.
Ma2oritatea bi2uteriilor din platina au o puritate de '%=, doar %= din alia2 este format
din iridium sau paladiu. 7entru a fi si!uri de calitatea si puritatea bi2uteriei din platina
ac#iitionata este recomandat sa va uitati la marca2 3'%0 7lat4.
)i+uterii din aur
Aurul este metalul din care inca din antic#itate s-au confectionat bi2uterii si accesorii
de impodobire. /u se pateaa, nu ru!ineste nu se corodeaa. $esi este un metal dur
totusi este cel mai maleabil metal pentru confectionarea bi2uteriilor.
Aurul pur este mult prea moale pentru a fi folosit in confectionarea bi2uteriilor
deoarece nu ar reista folosirii ilnice, asa fel incit se foloseste in alia2 cu alte metale
3ar!int, cupru, nic#el, inc4 pentru a-i da duritate si reistenta. /umarul de carate
indica puritatea sau ce procent din bi2uterie este aur. Marca2ul se face prin
mentionarea a doua cifre urmate de AJA, astfel 24J repreinta aur pur &00=.
24J > &00= aur
22J > '&,+= aur
&8J > +%= aur
&4J > %8,(= aur
&2J > %0= aur
&0J > 4&,+= aur
Aurul poate fi de mai multe culori 3alb, !alben, rosu4, culoarea fiind determinata de
doi factori0 tipul de metal folosit in alia2 si procentul de metal folosit in alia2.
Aurul !alben il puteti !asi in mai multe variante, cele mai intilnite fiind de &4J si
&8J.
Aurul de &8J contine in alia2 apro"imativ +%= aur pur, combinatia facindu-l mai dur
si astfel potrivit pentru folosirea de i cu i a bi2uteriilor. Aurul de &4J este compus
::
doar din %8,(= aur pur in alia2 fiind astfel si mai ieftin, culoarea !albena nu este atit
de intensa, dar alia2ul ii da o reistenta mai mare fiind folosit cu preponderenta in
confectionarea anumitor parti ale bi2uteriilor care trebuie sa fie mai dure 3incuietori4.
Aurul alb are aceleasi proportii de aur pur in alia2 la fel ca si cel !alben. 7entru a
obtine culoarea alba se AimbracaA intr-un strat de rodiu, un metal foarte dur si lucios.
6n functie de !rosimea stratului superior de rodiu pe parcurul purtarii intensive se va
putea observa un unele locuri cum iese la suprafata aurul !alben. ?in!ura solutie de
revi!orare, in caul in care c#iar nu doriti sa sc#imbati piesa de bi2uterie, este sa o
dati la bi2utier pentru a renoi stratul e"terior.
Aurul rosu isi are culoare de la alia2ul cu proportie mai mare in cupru
)i+uterii din titaniu
-itaniul este un material e"trem de dur, usor si reistent la coroiune si a fost folosit
inca de la inceputurile descoperirii lui in industia spatiala, aeronautica si in!inerie.
Biind reevat in e"clusivitate acestor domenii de activitate ela fost folosit si in alia2 cu
alte materiale pentru a capata o duritate mai mare. A aparut recent in productia de
bi2uterii, iar datorita calitatilor sale a capatat repede popularitate.
?n ca%u$ ine$e$or de titaniu acestea nu pot re"dimensionate deoarece metoda de pre$ucrare a meta$u$ui nu
permite acest $ucru. 1entru bi/uterii$e din titaniu este de recomandat sa se apa$e%e $a puritate 1004, aceasta
fiind suficienta a re%ista in fo$osirea de %i cu %i a bi/uterii$or. Greutatea acestui materia$ $"a facut atit de
popu$ar, este e.trem de usor fiind apro.imati! $a 1,3 din greutatea auru$ui. ?n specia$ barbatii care suporta
mai greu !erig8ete$e &atit psi8ic cit si fi%ic' sint p$acut impresionati de ca$itati$e si confortu$ !erig8ete$or din
titaniu, conform dec$aratii$or abia $e simt pe deget. C8iar daca pe parcursu$ purtarii pot apare mici %girieturi
prin o simp$a s$efuire sau po$is8are bi/uterii$e din titaniu isi capata imediat aspectu$ nou.
:3
G.MIC ,IC HION$R ,E -ERMENI U4U$LI 5N
$C-I1I-$-E$ ,E $M$NE-$R
$c*itarea unui contract de amanet Ac#itarea unui contract de amanet
incepe prin cautarea contractului in lista de contracte 3active, cu penaliari,
neac#itate, etc4 dupa numele clientului, numarul contractului, data crearii, etc.6n
momentul !asirii contractului ce se doreste ac#itat, se intra in pa!ina acestuia, unde
se poate vedea suma care a fost imprumutata, comisionul calculat 3care poate fi
compus din comisionul normal, comisionul de penaliare si eventual comisionul de
punere la dispoitie4. Ac#itarea contractului se face prin apasarea butonului \ Ac#ita
].
$ct aditional unui contractul de amanet Actul aditional unui contract de
amanet repreinta termenii in care se prelun!este acel contract de amanet, conditiile
fiind specificate in actul aditional. 7entru mai multe detalii, vei A)ontract de
amanetA.
$+ustare de !reE A2ustarea de pret se realieaa la crearea unui contract de
amanet. 7rin a2ustarea pretului se urmareste ca pretul calculat pe baa obiectelor
amanetate sa fie conform cu suma de bani de care are nevoie persoana care se
imprumuta. A2ustand pretul - de obicei in 2os - clientul va trebui sa plateasca un
comision mai mic decat cel corespunator sumei calculate.
:5
$(i' de insotire Aviul de insotire este documentul ce insoteste marfurile pe
timpul transportului, daca factura de livrare este intocmita ulterior.
)orderou de intrare in consignatie *orderoul de primire a obiectelor in
consi!natie este un formular care serveste la centraliarea obiectelor primite spre
vanare in consi!natie, fiind un document de incarcare in !estiune cu obiectele
primite spre vanare. ?e intocmeste, ilnic, de pretuitor sau persoana desemnata cu
evaluarea obiectelor primite de la deponenti, in doua e"emplare, si se semneaa de
acesta pentru predare si de !estionar pentru primirea obiectelor. .ste un document de
inre!istrare in contabilitate.
)orderou de (an'ari 7ersoanele impoabile care realieaY activitate de
v[nare de bunuri pe baY de contracte de v[nare-cumpYrare cYtre persoane fiice,
cu plata eZalonatY sub formY de avansuri, livrarea bunurilor efectu[ndu-se dupY
ac#itarea inte!ralY a contravalorii mYrfurilor contractate, nu au obli!aXia sY
WntocmeascY facturi fiscale pentru avansurile Wncasate dec[t la livrarea bunurilor, iar
pentru avansurile Wncasate ta"a pe valoarea adYu!atY se colecteaY pe baY de
borderou de v[nare 3Wncasare4.
Comision normal )omisionul normal este comisionul pe care il percepe casa
de amanet pentru fiecare i in care contractul de amanet este valabil. -otusi, atunci
cand persoana care s-a imprumutat restituie casei de amanet inainte de termen suma
datorata conform contractului, pentru ilele ramase din contract acest comision poate
fi inlocuit de comisionul de punere la dispoitie 3care de obicei este mai mic de cat
comisionul normal4.
Comision de !enali'are )omisionul de penalitati este comisionul perceput de
casa de amanet pentru fiecare i cu care clientul intarie sa ac#ite contractul. $e
obicei, comisionul de penaliare este e!al sau mai mare decat comisionul normal.
Comision de !unere la dis!o'itie )omisionul de punere la dispoitie este
comisionul pe care clientul il plateste catre casa de amanet la restituirea
imprumutului, atunci cand restituie imprumutul inainte de termenul prevaut in
contractul de amanet, pentru fiecare i ramasa din contract.
Con&igurari de ti!uri obiecte !entru amanet ,a sediu se introduce lista cu
obiectele ce pot fi amanetate Zi care vor putea fi alese apoi la ;-ipul obiectului9 la
momentul crearii unui contract de amanet.
Obiectul contractului il constituie acordarea unui imprumut ce urmeaa a fi
!arantat cu un anumit bun 3de re!ula mobil4, ce ramane in posesia creditorului
:I
amanetar. 5ecuperarea !arantiei se poate face doar dupa restituirea imprumutului si a
dobanii aferente, fapt ce trebuie realiat in termenul stabilit prin contract. 6n situatia
in care termenul e"pira, bunul amanetat devine proprietatea creditorului amanetar
pana la concurenta valorii creantei si a celorlalte obli!atii.
)ontratul de amanet este un contract prin care datornicul remite creditorului
sYu un lucru mobil spre si!uranta datoriei. )ontractul de amanet da creditorului
dreptul de a fi platit din lucrul amanetului, cu preferinta inaintea altor creditori.
)ontractul de amanet este un act inre!istrat, ce enunta suma datorata, specia si natura
lucrurilor amanetate sau o descrierea in le!atura cu calitatea, !reutatea si masura lor.
7restatorul 3creditorul amanetar4 trebuie sa indeplineasca anumite conditii
speciale pentru a putea inc#eia astfel de contracte, inclusiv sa detina un avi emis de
catre */5.
Obiectul principal de activitate prevaut in Actul )onstitutiv al prestatorului
trebuie sa fie cel prevaut de )odul )A./ 64'2 Alte activitati de creditare, la care
trebuie mentionat e"pres0 8amanet9 sau 8!a29, dupa ca.
Co!ia de siguranta a ba'ei de date ?i!uranta datelor este un aspect c#eie de
care se va avea !ri2a . Astfel, se va putea face o copie a baei de date oricand se
doreste, din meniul A)onfi!urariA de la sediu. Aceasta copie de si!uranta va contine
toate datele le!ate de contracte si obiectele provenite din contracte, de vanari,
documente, rapoarte, toate confi!urarile, etc.
Crearea unui contract de amanet ,a crearea unui contrat de amanet, se
cauta sau se adau!a un client in baa de date de clienti, apoi aceasta se selecteaa. 6n
caul in care avem de-a face cu un client nou, acesta poate fi introdus imediat in baa
de date, impreuna cu datele sale de identificare0 nume, prenume, adresa, localitate,
)/7, date )6.
Apoi se ale!e durata contractului, iar data de ac#itare se calculeaa automat de catre
pro!ram.6n caul in care ne aflam intr-o perioada de promotie 3stabilita de la sediu4,
se poate acorda o reducere de comision in functie de cantitatea de aur amanetata. $e
asemenea, pentru clientii vec#i este posibil sa se acorde reducere de comision in
functie de valoarea amanetata de acestia pana in monentul curent.?e adau!a unul cate
unul in pro!ram obiectele amanetate, specificand pentru fiecare dintre acestea0 tipul
obiectului 3e"0 bratara, cercei, inel, pandantiv, etc4, tipul aurului 3nou, vec#i4,
carata2ul, !rama2ul 3brut, dar se poate si a2usta4. <aloarea totala se poate a2usta in 2os
sau in sus 3dar in caul a2ustarii sumei in sus, suma a2ustata nu poate depasi 2%= din
valoarea calculata4.
$upa ce toate datele de mai sus au fost completate, prin simpla apasare a butonului \
)reaa contract nou ] se inre!istreaa in baa de date datele contractului. $in acest
moment va incepe calcularea automata a comisioanelor de catre pro!ram. )ontractul
de amanet se realieaa automat, impreuna cu ane"ele ce cuprind obiectele amanetate
si imputernicirea conform contractului.
30
,is!o'itie de !latF>incasare% $ispoitia de plata este un ordin scris prin care
se dispune incasarea unei sume.
7isa de maga'ie !entru sediu Acest raport este format de fapt din ( fiZe de
ma!aie0
fiZa de ma!aie a bi2uteriilor, care cuprinde stocul Zi soldul de bi2uterii provenite
din contractele de amanet nereiliate, precum Zi miZcYrile de bi2uterii la sediu0 niruri
care se creaY dupY ce bi2uteriile au fost prelucrate de bi2utier, avie de insoXire care
se creaa atunci c[nd transferYm bi2uterii la punctele de lucru sau cand retrimitem
bi2uteriile la alt punct de lucru, dupY ce au fost trimise Wnapoi la sediu1
fisa de ma!aie a aurului fra!mentar, care cuprinde stocul Zi soldul de aur
fra!mentar din ma!aie, precum Zi miZcYrile de aur fra!mentar0 niruri care se creaY
dupY ce bi2utierul a stabilit ca este aur fra!mentar, facturi de v[nare cYtre alte firme1
fiZa de ma!aie a ambala2elor, care cuprinde cantitatea de ambala2e aflatY in
ma!aie, niruri si transferuri de ambala2e 3avie de insotire4.
3rama+ a+ustat Grama2ul a2ustat este reultatul modificarii !rama2ului brut,
ca o consecinta a faptului ca in !eneral casele de amanet e"clud din !rama2ul brut
acele parti ale obiectului pe care nu le considera !arantii pentru acordarea
imprumutului catre client.
3rama+ brut Grama2ul brut este !rama2ul reultat din cantarirea unui obiect.
<aloarea vrama2ului brut este valoarea reala a intre!ului obiectului cantarit.
3rama+ ree(aluat Grama2ul reevaluat este !rama2ul reultat printr-o evaluare
ulterioara a obiectului amanetat, eventual in urma de!radarii de o anumita natura a
obiectului.
Lista in(entar bi+uterii 6nventarul de bi2uterii se creaY pentru o si anume Zi
pentru un punct de lucru pe care Wl selectYm din lista cu punctele de lucru. 5aportul
conXine lista cu bi2uteriile care se aflY in ma!aia fiecarui punct de lucru0 denumirea
bi2uterie, Jarata2ul, !rama2ul, valoarea de v[nare, valoarea de intrare, numYrul Zi
data recepXiei. ,a sfWrZit raportul conXine Zi totalul !rama2elor, valorilor de v[nare Zi
valorilor de intrare.
Lista in(entar contracte 6nventarul de contracte se creaa pentru o i anume
si contine lista cu contractele active la fiecare punct de lucru, numele clientului, codul
clientului, total !rama2 ec#ivalent la &4T, valoarea imprumutului, comisionul, totalul
31
de ac#itat, si pretul pe !ram. 7entru fiecare punct de lucru este calculat totalul pentru
ultimele 4 coloane iar la sfarsitul raportului sunt calculate totalurile pe firma.
Liste documente ?unt disponibile si alte rapoarte in vederea viualiarii
si/sau tiparirii la ma!aine in orice moment0 note de intrare-receptie, avie de
insotire. procese verbale, facturi bi2uterii, facturi fra!mente, c#itante, dispoitii de
plata dispoitii de incasare, contracte si acte aditionale, borderouri consi!natie.
Lucrul cu banca ?e pot inre!istra in platforma toate operatiile care se fac prin
banca, astfel incat toate aceste date sa poata fi centraliate .
Lucrul cu casa -oate operatiile in care sunt implicate miscari de bani 3intrari,
iesiri, transferuri4 vor crea automat inre!istrari in re!istrul de casa al fiecarui
ma!ain, respectiv al sediului. Astfel, aceste inre!istrari nu vor trebui sa fie adau!ate
manual.
Modi&icarea datelor unui client $atele clientilor pot fi actualiate oricand,
prin simpla selectare a clientului pentru care se doreste modificarea datelor
persoanale, si apoi modificarea campului/campurilor dorite.
Modi&icari de comisioane !entru amanet ,a sediu se pot confi!ura
comisioanele normale, comisioanele de penaliar si comisioanele de punere la
dispoitie. Fnele dintre aceste confi!urari se pot face c#iar si pentru fiecare ma!ain
in parte.
Modi&icari de !ret la amanet si (an'ari ,a sediu, Wn secXiunea ;Modificare
preXuri9 avem posibilitatea sa modificam preXurile de v[nare ale bi2uteriilor aflate la
punctul de lucru.?e selecteaY punctul de lucru, apoi se modificY preXurile din lista de
bi2uterii de la punctul de lucru respectiv. ?e apasY butonul ;ModificY preXuri9 si se
salveaY astfel modificYrile fYcute.Aceste modificari sunt Wnre!istrate Zi Wn raportul de
!estiune al punctului de lucru respectiv, prin crearea unui proces verbal.
Monetar Monetarul este un document 2ustificativ pentru evidentierea la
sfarsitul ilei a numerarului e"istent in casierie, corespunator marfurilor
comercialiate. 7e baa lui se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de
catre casier, respectiv vanator.6n conformitate cu ,e!ea contribuabililor nr. 82/&''&,
republicata, si ma!ainele de vanari de bi2uterii si amanet sunt obli!ate sa
intocmeasca ilnic si sa pastree acest formular.
32
NIR >nota de intrare rece!tie% /ota de intrare receptie este documentul in
care sunt specificate0 inventarul faptic cantitativ si indeplinirea conditiilor standard de
calitate.
Prelungirea unui contract de amanet ?e cauta contractul in lista de
contracte 3active, cu penaliari, neac#itate, etc4 dupa numele clientului, numarul
contractului, data crearii, etc.$upa ce s-a !asit contractul care se doreste ac#itat, se
intra in pa!ina acestuia, unde se poate vedea suma care a fost imprumutata,
comisionul calculat 3care poate fi compus din comisionul normal, comisionul de
penaliare si eventual comisionul de punere la dispoitie4 corespunator prelun!irii
contractului. 7relun!irea contractului se face prin apasarea butonului \ 7relun!este ].
)a reultat, se creaa un act aditional la contractul initial, acesta fiind valabil in
continuare pentru numarul de ile alese pentru prelun!ire.6n cadrul prelun!irii, se
poate da o reducere a comisionului, separat fata de cea din contractul initial.
5bservatie - 6e pot !ace pana la 50 de prelungiri de contract initial.
Proces (erbal de modi&icare de !reE 7rocesul verbal de modificare de pret
este doucmentul prin care, la modificarea pretului unui/unor obiecte, se specifica
valoarea acestora dinaintea modificarii si cea in urma modificarii pretului.
Ra!ort comisioane incasate de la clienti Acest raport cuprinde lista de
clienXi care au ac#itat comisioane Wn perioada de timp aleasY. 5aportul cuprinde
urmYtoarele informaXii0 codul clientului 3codul din baa de date4, numYrul
contractului, data contractului Zi comisionul inacasat. ?e afiseaY dupa fiecare client
Zi totalul comisioanelor ac#itate. 5aportul se creaY pentru un interval de timp
cuprins intre doua date calendaristice.
Ra!ort contracte cu obiecte su!rae(aluate ?e creaa pentru un interval de
timp cumprins intre doua date calendaristice Zi cuprinde lista de contracte din acea
perioadY care contin obiecte pentru care valoarea a2ustatY este mai mare dec[t
valoarea bruta.
Ra!ort contracte cu reducere de comision ?e creaa pentru un interval de
timp cumprins intre doua date calendaristice Zi cuprinde lista de contracte cu reducere
de comision care s-au creat Wn perioada respectivY, numYrul contractului, numele
clientului, data, precum Zi reducerea acordatY.
Ra!ort des!re acti(itatea &irmei )ontine totalul comisioanelor incasate,
situatia contractelor 3imprumut acordat, imprumut incasat, sold desc#idere si sold
inc#idere contracte4, vanari bi2uterii, vanari ambala2e, stoc bi2uterii, stoc ambala2e,
totalul transferurilor de bani, atat de la punctele de lucru la sediu, cat si de la sediu la
33
punctele de lucru. Acest raport se creaa pentru un interval cuprins intre doua date
calendaristice.
Ra!ort de gestiune 5aportul de !estiune se foloseste doar la nivelul punctelor
de lucru 3nu si la sediu4, si reflecta doar miscarile aferente bi2uteriilor ce au de2a pret
de vanare 3bineinteles la pretul de vanare nu la pretul lor de intrare4. ?unt aici la
intrari0 receptiile ce se fac pe baa avielor cu care se primesc bi2uteriile de la sediu,
procesele verbale de modificare de pret, respectiv la iesiri trebuie sa apara in afara
vanarilor aviele de retrimitere a bi2uteriilor la sediu 3acelea care nu se vand intr-o
anumita perioada4, si toate acestea sunt avidentiate si pentru ambala2e.
Ra!ort cu o!eratiile contabile ?e poate !enera fisa sa# pentru fiecare dintre
punctele de lucru 3inclusiv sediul4, pentru un interval de timp cuprins intre doua date
calendaristice. Aceste inre!istrari contabile pot fi descarcate intr-un pro!ram de
contabiltate si prelucrate mai departe.
Rece!tia de bi+uterii din contracte Atunci cand a2un! pentru prima data la
sediu, bi2uteriile reultate din contractele neonorate vor trece prin mai multe operatii
specifice 3in functie de modul de lucru al fiecarei case de amanet40
recantarire si marcare 3daca este nevoie41
scrierea caracteristicilor fiecarui produs 3marime, culoare, se", etc41
se vor realia urmatoarele documente0 nota de intrare-receptie la ma!ain, aviul
de insotire marfa si borderoul de intrare in consi!natie.
Registrul de casa 5e!istrul de casa este un document de inre!istrare operativa
a incasarilor si platilor. -oate inre!istrarile re!istrului de casa sunt facute pe baa
documentelor 2ustificative. Astfel se poate stabili soldul de la casa, la sfarsitul fiecarei
ile.
Registru de casa la ni(el de &irma Acest document se creaY pentru un
interval cuprins intre doua date calendaristice Zi cuprinde punctele de lucru Zi pentru
fiecare dintre acestea0 totalul Wncasarilor, totalul plYXilor Zi soldul pentru fiecare i din
perioada doritY.
Returul la sediu al bi+uteriilor ne(andute *i2uteriile de la un ma!ain care
nu s-au vandut, bi2uteriile care preinta defecte sau bi2uteriile care se doresc a fi
3+
vandute in cadrul altui ma!ain, pot fi transferte inapoi la sediu. 7entru a transfera
bi2uterii la sediu0
dintre bi2uteriile ce se !asesc in ma!ain, se ale! bi2utriile de transferat1
se selecteaa dele!atul care va face transportul bi2uteriilor1
se apasa butonul \ -ransfera ]. 5eultatul este crearea automata a unui avi
deinsotire, si aparitia in coada de asteptare de transferuri de la sediu a unui rand nou,
corespunator acestui transfer.
-rans&er ambala+e la maga'ine Cn secXiunea 8-ransfer ambala2e ma!aine9
se poate realia un avi de insoXire pentru ambala2ele care se transferY la
ma!aine.$upY efectuarea operaXiei de cumpYrare de ambala2e, acestea pot fi
transferate la ma!aine pentru a fi v[ndute. ?e ale!e ma!ainul unde dorim sY
transferYm ambala2ele, se ale!e dele!atul Zi se introduc cantiXatile pe care dorim sY le
transferam, apoi apYsYm butonul 8-ransferY9 si se creaa astfel aviul de insoXire
marfY.)antitaXile transferate se scad din fisa de ma!aie a ambala2elor.
-rans&erul bi+uteriilor la maga'ine Atunci cand se trimit bi2uterii de la sediu
catre un ma!ain, la ma!ainul respectiv se creaa o coada de asteptare a acestui
transfer, astfel ca acest transfer apare in pro!res in aceasta coada de asteptare a
transferurilor.,a sosirea la ma!ain cu bi2uteriile a dele!atului de la sediu, utiliatorul
de la ma!ain poate verifica aviul de insotire de la dele!at si il poate confrunta cu
aviul de insotire !enerat la sediu de catre pro!ram.5eceptia obiectelor se face
automat, printr-un sin!ur clicJ.5eultatul receptiei obiectelor este un avi de intrare-
receptie a obiectelor la ma!ain, !enerat automat, si care poate fi listat de catre
utiliator.$in acest moment obiectele sunt !ata pentru a fi vandute in cadrul
ma!ainului.
-rans&erul unui contract la sediu Atunci cand un contract devine neonorat,
acesta devine transferabil la sediu. Astfel, contractul va putea fi automat re!asit in
lista de contracte transferabile.5ealiarea transferului contractelor si a aurului din
contracte la sediu se face astfel0
?e filtreaa contractele care se doresc transferate 3dintre cele transferabile41
?e ale!e dele!atul care va insoti aceste contracte la ediu1
?e apasa un sin!ur buton \ -rasnfera contractele selectate ]. -ransferul
contractelor la sediu este o operatie comple"a, care presupune realiarea automata a
urmatoarelor documente0
35
)rearea notei de intrare-receptie la ma!ain pentru obiectele din contracte1
)rearea aviului de insotire a acestora catre sediu. ,a initierea acestui transfer, la
sediu va fi de2a viibil acest transfer in pro!res, care va putea fi receptionat din
momentul in care dele!atul va a2un!e cu obiectele la sediu.
1aloare a+ustata <aloarea a2ustata este valoarea reultata din modificarea
valoarii brute a unui obiect.
1aloare bruta <aloarea bruta este valoarea pe care o are un obiect in urma
cantarii acestuia, conform cu pretul pe !ram al obiectului respectiv.
1an'area de ambala+e la maga'ine Amabla2ele care se !asesc in ma!ain
pot fi oricand vandute 3eventual impreuna cu bi2uteriile4. <anarea de ambala2e se
realieaa in doar cativa simpli pasi0
?e selecteaa cate!oria de ambala2 din care face parte ambala2ul care se vinde1
?e selecteaa cantitatea de ambala2 spre vanare1
?e scrie numarul bonului de casa1
se apasa butonul \ <anare ].
1an'area de bi+uterii second/*and $in momentul primirii bi2uteriilor de la
sediu la ma!ain, acestea pot fi vandute om cadrul ma!ainului.O vanare de bi2uterii
se face in felul urmator0
?e scrie numarul bonului fiscal corespunator vanarii1
?e adau!a cate un obiect spre vanare 3automat prin citirea codului de bare41
?e apasa butonul \ )reaa vanare ]. 5bservatie- in ca"ul in care se !oloseste un
cititor de coduri de bare, atunci programul va recunoaste automat obiectul. 0cest
lucru este !oarte util in prevenirea !raudelor provenite de la anga%ati, acestia
neavand nici o posibilitate de a modi!ica vreuna dintre caracteristicile bi%uteriilor
vandute, pretul sau grama%ul acestora.
3:
6. NOR"E DE S7N7TATE HN "UNC7 6I
STIN.ERE A INCENDII8OR
8e-islaia prin2in# i-iena *i nor$ele #e protecie a $)ncii 1n
con,or$itate c) speci,ic)l loc)l)i #e $)nc+
1rotecia muncii este ansamb$u$ de aciuni i msuri care au ca scop
asigurarea ce$or mai bune condiii de munc i pre!enirea accidente$or de
munc sau a mbo$n!iri$or profesiona$e.
1rotecia muncii este reg$ementat prin urmtoare$e acte normati!e2
Constituia >omniei, @egea proteciei muncii, Motrri$e Gu!ernu$ui,
=orme$e de protecie a muncii, Htandarde$e de protecie a muncii,etc.
Asuri$e de protecie a muncii au caracter de $ege i sunt ob$igatorii pe
tot teritoriu$ >omniei. =erespectarea $or poate atrage sanciuni scrise,
pecuniare &bani' sau pena$e.
?nstructa/u$ de protecie a muncii poate fi2
1. introducti!, care se face ce$or nou ncadrai n unitate, e$e!i$or,
studeni$or*
2. $a $ocu$ de munc,instructa/ care se face de conductoru$ procesu$ui de
munc*
3. periodic, care se face tuturor anga/ai$or $a inter!a$e de timp stabi$ite
prin norme, n funcie de specificu$ $ocu$ui de munc*
33
Nor$ele -enerale #e protecie a $)ncii cuprind urmtoare$e
aspecte2
- $ucrtorii trebuie s poarte ec8ipament de protecie specific
fiecrui $oc de munc &8a$at, nc$minte, mnui,etc.'*
- norme$e specifice se stabi$esc pentru fiecare ramur a acti!itii i
pentru fiecare tip de acti!itate sau $oc de munc $a nceputu$
acti!itii*
- mese$e de $ucru i scaune$e trebuie s asigure n$imea optim a
p$anu$ui de $ucru n funcie de specificu$ muncii i n$imea
fiecrui e.ecutant*
- uti$a/e$e trebuie s fie dotate cu dispo%iti!e de protecie, de
siguran, de semna$i%are,etc.
?giena muncii este ramura medicinii umane care studia% $egtura
dintre om i mediu$ ncon/urtor i norme$e de pstrare a sntii n
procesu$ muncii.
7n domeniu$ igienei muncii sunt e$aborate regu$i de aprare a sntii
omu$ui i moda$iti de ap$icare a $or. genii noci!i sau no.e$e &ageni cu
aciune duntoare asupra omu$ui' pro!oac2 reducerea capacitii de munc,
s$birea re%istenei organismu$ui, bo$i$e profesiona$e, !tmari$e gra!e,
ocuri$e termice, asfi.ii$e, $ipotimii$e,etc.
Clasi,icarea no?elor!
- C8imice2 subsane c8imice, caustice, inf$amabi$e, e.p$o%i!e*
- 1u$beri industria$e2 praf de carbon, ciment, a%best*
- #actori de microc$imat2 temperatura, circu$aia i ca$itatea aeru$ui,
umiditatea aeru$ui, i$uminat necorespun%tor,etc.*
- Ngomote i !ibraii*
- >adiaii.
genii noci!i sunt specifici mediu$ui fi%ic de munc. Conductorii
procese$or de munc trebuie s cunoasc i s ap$ice msuri$e de igien a
muncii pentru a rea$i%a o amibian de $ucru fa!orabi$ sntii i securitii
$ucrtori$or.
I-iena in#i2i#)al+ *i starea #e s+n+tate a ec>ipei #e l)cr)
'.I-iena in#i2i#)al+ c)rpin#e!
a' ?giena corpora$2
- contro$ medica$ periodic*
35
- sp$area mini$or ori de cte ori este necesar &ob$igatoriu nainte de
ser!irea mese$or i dup fo$osirea grupuri$or sanitare*
- e!itarea sp$rii mini$or cu ben%in, motorin*
- sc8imbarea $en/eriei de corp dup transpiraie abundent*
- inter%icerea consumu$ui de buturi a$coo$ice*
b' ?giena mbrcmintei, n funcie de specificu$ muncii se refer $a
ntreinerea ec8ipamentu$ui de protectie.
&. I-iena loc)l)i #e $)nca se re,er+ la curenia, intreinerea i
!enti$area ncperii unde se desfoar acti!iti$e.
0. I-iena $e#i)l)i se re,er+ la protecia ce$or din /ur &oameni,
!egetaie, anima$e' fa de agenii noci!i. (.2 agenii economici care eman
fum sau diferite re%iduuri po$uante.
>espectarea cu strictee a norme$or de igien indi!idua$ i co$ecti! este
ob$igatorie pentru $ucrtorii comercia$i din sectoru$ a$imentar.
I-iena, s+n+tatea, paa *i nor$ele PSI la loc)l #e $)nc+
Incen#i)l este focu$ de mari proporii cu efecte distrugtoare
&de!astatoare' ce poate afecta oamenii sau imporante bunuri materia$e.
Cau%e$e incendii$or pot fi2 umane &pro!ocate, i din neg$i/en', te8nice
accidenta$e &scurtcircuite$e, scntei$e', natura$e &tr%netu$',etc.
7n cadru$ uniti$or comercia$e unde se concentrea% un !o$um
important de materia$e inf$amabi$e i e.ist potenia$e focare de incendiu,
instruirea persona$u$ui n prob$eme$e pre!enirii i stingerii incendii$or este
parte integrant a pre!ederi$or contractu$ui de munc.
=orme$e i msuri$e pentru pre!enirea i stingerea incendii$or se refer
$a2
- e.istena regu$amente$or de ordine interioar*
- pre$ucrarea norme$or referitoare $a pre!enirea incendii$or*
- ntocmirea p$anu$ui de depo%itare a bunuri$or materia$e inf$amabi$e*
- organi%area a$armrii, anunrii i stingerii incendii$or $a $ocu$ de
munc*
- constituirea ec8ipe$or de inter!enie pentru stingerea incendii$or*
- marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate*
- intocmirea p$anuri$or de e!acuare a persoane$or i bunuri$or n ca% de
incendiu*
3I
- proiectarea, e.p$oatarea i ntreinerea insta$aii$or te8no$ogice,
e$ectrice, de !enti$aie, de transport,etc*
- e.istena tab$ouri$or de distribuie i inter%icerea accesu$ui persoane$or
neautori%ate*
- inter%icerea fumatu$ui n medii pericu$oase*
- dotarea cu mi/$oace de combatere a incendii$or2 e.tinctoare, $opei,
g$ei, $%i cu nisip, paturi. He !a cunoate $ocu$ e.act a$ guri$or de
incendiu i a$ furtune$or. @a insta$aii$e e$ectrice se !or fo$osi e.tinctoare
de tip uscat.
Aateria$e$e uti$i%ate $a stingerea incendi$or sunt2 nisipu$, apa,
substane$e c8imice,etc.
1ro!ocarea incendii$or i nerespectarea msuri$or pre!%ute de
$egis$aie se sancionea% discip$inar, contra!eniona$ sau pena$ n
funcie de gra!itatea i comp$e.itatea situaiei.
Sec)ritatea $)ncii 1n )nit+ile co$erciale
Hurse$e de accidente n acti!itatea comercia$ sunt mu$tip$e2
nerespectarea regu$i$or de protecie a muncii i stingere a incendii$or,
fo$osirea unor uti$a/e e$ectrice defecte, e$ectrocutarea, accidentarea din cau%a
neg$i/enei uti$i%rii cuite$or, aparate$or de di!i%at me%e$uri, brn%eturi,etc.
"o#alit+ile #e acor#are a pri$)l)i a:)tor sunt diferite n funcie
de fe$u$ accidentu$ui.
1rimu$ a/utor repre%int un comp$e. de msuri de urgen care se ap$ic
n ca%u$ accidente$or naintea inter!eniei cadre$or sanitare. Ha$!atoru$ poate
fi orice persoan care are $a ba% un instructa/ minim corespun%tor. fi
sa$!ator imp$ic o deosebit responsabi$itate, cura/ i pre%en de spirit.
7nsuirea te8nicii de prim a/utor constituie o ob$igaie i o datorie
ceteneasc i%!ort din umanism. >efu%u$ de a acorda primu$ a/utor este o
gra! abatere etic i mora$.
Pri$)l a:)tor 1n ca)l r+nilor prin t+iere!
- acoperii rana i opriti sngerarea*
- pre!enii ntreruperea circu$aiei*
- transportai rnitu$ $a medic sau $a spita$*
Bieturi$e mici pot fi tratate cu ap curat, ap cu spun sau cu o so$uie de
curat rni$e. Aargini$e desc8ise a$e unei tieturi trebuie s fie puse cap $a
cap nainte de acoperirea tieturii cu un banda/ sau comprese. ;anda/e$e
50
trebuie s fie ap$icat so$id i sigur, dar nu prea strns ca s pun n perico$
circu$aia snge$ui.
Pri$)l a:)tor 1n ca)l #e entorse ale -lenei!
- ridicai picioru$ n sus*
- ap$icai un banda/ e$astic strns*
- scadei temeratura prin ap$icarea pac8ete$or cu g8ea pe banda/*
6up acordarea primu$ui a/utor, pentru reducerea dureri$or,%ona afectat
se ine n repaus. (ste necesar un e.amen medica$.
8)?aiile
Capu$ unei articu$aii poate iei din $cau$ su. ceasta se poate
ntmp$a uneori n ca%u$ unei fracturi i atunci capsu$a este afectat i nu
ncercai s punei $a $ocu$ ei articu$aia di%$ocat
Pri$)l a:)tor 1n ca)l ,ract)rilor!
- acoperii rana i oprii sngerarea*
- imobi$i%ai pe ct posibi$ partea accidentat*
- pre!enii ntreruperea circu$aiei*
- transportai cu atenie accidentatu$ $a spita$ sau medic*
Pri$)l a:)tor 1n ca #e otr+2ire!
- pro!ocai !oma*
- dai"i s bea mu$t ap, dac !ictima este contient*
- dai"i crbune medicina$*
- transportai !ictima $a medic, $a spita$.
Pri$)l a:)tor 1n ca)l ars)rilor!
- rcii %ona rapid cu ap rece*
- acoperii rana*
- obser!ai i !erificai respiraia*
- transportai accidentatu$ $a medic sau spita$.
Pri$)l a:)tor 1n ca #e electroc)tare!
- scoatei !ictima de sub inf$uena curentu$ui e$ectric*
- stingei focu$*
- reanimai !ictima*
- stropii"o cu ap rece*
51
- acoperii rana*
- transportai !ictima $a medic sau spita$.
7II$ PO0-ULUI ,E $M$NE-$R
5I67 #e POST
aferent contractu$ui de munc nr. ......... din data de .....................
Den)$ire post! manetar &cod C-> +21+01'
N)$e *i pren)$e oc)pant! ....................................................................
8oc)l #es,+*)r+rii $)ncii! $a sediu$ H.C. ;O? (ducation >esources H.>.@.
i conform dispo%iii$or
anga/atoru$ui
Departa$ent! 0n%ri
S)9or#onare! ..............................
S)per2iare! "
Relaii ,)ncionale! cu cei$a$i anga/ai ai firmei pentru obinerea de date i
informaii $egate de
specificu$ acti!itii sa$e.
Scop)l post)l)i! titu$aru$ postu$ui se ocup n principa$ cu e!a$uarea
bunuri$or aduse n ga/ de ctre
c$ieni, negocierea preu$ui, termenu$ui, duratei contractu$ui i comisionu$ui
aferent care se
nregistrea% n contract. =egocierea se rea$i%ea% n $imite$e pre!%ute prin
afiare $a $oc !i%ibi$.
Acti2it+i principale!
P comp$etarea documente$or de amanet*
P negocierea preu$ui obiecte$or*
P nc8eierea contractu$ui de amanet*
52
P pre$ungirea duratei contractu$ui de amanet*
P $ic8idarea contractu$ui de amanet*
P comercia$i%area obiecte$or*
P depo%itarea obiecte$or amanetate*
P aprecierea u%urii obiectu$ui*
P comp$etarea registru$ui de cas*
P marcarea obiecte$or amanetate destinate !n%rii.
Sarcini *i 1n#atoriri speci,ice!
Co$)nicarea interpersonal+
1. Primete clienii
P C$ienii sunt ntmpinai cu po$itee $a intrarea n casa de amanet.
P C$ienii sunt sa$utai cu respect, n conformitate cu regu$i$e i norme$e de
conduit.
2. Stabilete cerinele beneficiarilor
P Cerine$e c$ieni$or sunt stabi$ite prin uti$i%area unui $imba/ adaptat pentru
transmiterea i
primirea corect i fide$ a informaii$or.
P C$ientu$ este ascu$tat cu atenie, ncura/ndu"se $ibera e.primare a opinii$or.
P Ho$icitarea unor amnunte de $a c$ient se face cu rbdare, pentru co$ectarea
informaii$or
necesare satisfacerii cerine$or acestuia.
3. Furnizeaz informaii
P ?nformaii$e sunt furni%ate printr"un $imba/ de specia$itate, adec!at
inter$ocutoru$ui.
P ?nformaii$e transmise sunt corecte i rspund so$icitrii c$ieni$or, iar
dificu$ti$e de
comunicare sunt n$turate cu ca$m.
P (!entua$e$e di!ergene cu c$ienii, opinii$e i sesi%ri$e acestora sunt
re%o$!ate cu
promptitudine , comunicate operati!, dup ca%, efu$ui direct, n !ederea
satisfacerii
e.igene$or formu$ate.
Or-aniarea loc)l)i #e $)nc+
1. Aplic dispoziiile referitoare la protecia unitii
Hcoaterea din funciune,acti!area sistemu$ui de pa%,a$arm se face conform
instruciuni$or firmei.
P cti!area sistemu$ui de supra!eg8ere !ideo se face cu operati!itate,
respectnd procedura.
P (!entua$e$e disfunciona$iti a$e sistemu$ui de protecie sunt comunicate cu
promptitudine
efu$ui direct.
53
2. Asigur igienizarea locului de desfurare a activitii
P 7ndeprtarea prafu$ui din camera de $ucru i de pe mobi$ier se face cu
materia$e adec!ate.
P Hp$area !itrinei se face cu ndemnare i operati!itate.
P Curarea birou$ui de $ucru se face cu rbdare i responsabi$itate.
P Curarea de praf a ca$cu$atoru$ui de birou ,1C"u$ui se face cu
contiincio%itate i atenie.
3. Pregtete locul de munc pentru primirea clienilor
P Hcoaterea din seif a obiecte$or destinate !n%rii se face cu gri/, n !ederea
e.punerii
acestora n !itrin.
P 1regtirea materia$e$or i instrumente$or necesare $ucru$ui se face cu atenie.
P 0erificarea funciona$itii ba$anei se face cu riguro%itate, conform
procedurii specifice.
P ran/area registre$or necesare se face $a $oc accesibi$.
. Aran!eaz obiectele aflate "n amanet
P ran/area obiecte$or af$ate n amanet se face n funcie de data scadent.
P -biecte$e amba$ate sunt inscripionate adec!at tipu$ui acestora.
P ran/area obiecte$or se face adec!at, n condiii siguran.
Co$pletarea #oc)$entelor #e a$anet
1. #dentific tipul de document
P ?dentificarea tipu$ui de document se face corect, cu responsabi$itate.
P ?dentificarea tipu$ui de document se face adec!at tipu$ui de operaiune de
efectuat.
P ?dentificarea tipu$ui de document se face cu respectarea pre!ederi$or
regu$amentu$ui intern
a$ firmei.
2. Pregtete documentul
P 6atarea documentu$ui se face corect i cite.
P 1regtirea numru$ui de e.emp$are a$e documentu$ui se face adec!at
pre!ederi$or
regu$amentu$ui intern.
P 1regtirea documentu$ui se face cu contiincio%itate, n timp uti$
3. $ompleteaz documentul
P Comp$etarea documentu$ui se face corect i comp$et, cu atenie.
P Hemnarea documentu$ui se face $a $ocu$ specificat.
P 0erificarea documentu$ui redactat se face cu riguro%itate i atenie.
. $ompleteaz registrele
P Comp$etarea registre$or se face corect i cite.
P Comp$etarea registre$or se face cu contiincio%itate, $a toate rubrici$e
acestuia.
P Comp$etarea registre$or se face cu promptitudine, conform pre!ederi$or
regu$amentu$ui intern.
5+
Ne-ocierea pre)l)i o9iectelor
1. Analizeaz obiectul de amanetat
P na$i%area obiectu$ui de amanetat se rea$i%ea% prin mi/$oace te8nice
specifice.
P Ca$itatea obiectu$ui este apreciat cu atenie i riguro%itate.
P 0erificarea caracteristici$or obiectu$ui se rea$i%ea% fr s aduc
pre/udicii ,deteriorare obiectu$ui.
P (!entua$e$e deficiene constatate sunt comunicate c$ientu$ui, cu
promptitudine.
2. Susine oferta de pre al obiectului de amanetat
P 1reu$ oferit este adec!at re%u$tatu$ui e!a$urii.
P 1reu$ oferit se ncadrea% ntr"o mar/ de siguran acceptabi$ interese$or
firmei de amanet.
P -ferirea preu$ui se face n funcie de so$icitarea c$ientu$ui, n $imite$e de
competen
acordate de ctre patron.
3. %egociaz suma amanet cu clientul
P =egocierea cu c$ientu$ a sumei amanet se face argumentat i cu po$itee.
P =egocierea cu c$ientu$ a sumei amanet se face adec!at caracteristici$or
obiectu$ui n cau%.
P cceptu$ de pre a$ c$ientu$ui este obinut conform termeni$or negocierii.
Hnc>eierea contract)l)i #e a$anet
1. &erific eligibilitatea clientului
P ?dentificarea date$or persona$e a$e c$ientu$ui se face prin studierea atent a
acte$or pre%entate de acesta.
P (!entua$e nec$ariti sunt $murite cu operati!itate.
P =endep$inirea e$igibi$itii c$ientu$ui este transmis acestuia cu po$itee
2. $ompleteaz contractul de amanet
P 0erificarea date$or referitoare $a c$ient se face conform pre!ederi$or
procedurii specifice.
P 7nregistrarea date$or referitoare $a obiect se face corect i comp$et.
P 7nregistrarea date$or referitoare $a obiect se face conform pre!ederi$or
procedurii specifice din firm.
3. $alculeaz comisionul sumei "mprumutate
P Ca$cu$area comisionu$ui se face corespun%tor sume$or acordate.
P Ca$cu$u$ comisionu$ui se face corect.
P Comisionu$ ca$cu$at este consemnat corect n contractu$ de amanet.
. 'libereaz suma amanet
P ($iberarea sumei amanet se face conform pre!ederi$or din contract.
P Huma amanet este e$iberat mpreun cu formu$aru$ de contract comp$etat.
P ($iberarea sumei amanet se face n ba%a semnturii c$ient" amanetar.
55
P ($iberarea sumei amanet se face pe ba% de contract"dispo%iie de p$at.
P ($iberarea sumei amanet se face conform procedurii interne a firmei.
Prel)n-irea #)ratei contract)l)i #e a$anet
1. Analizeaz solicitarea de prelungire a contractului
P Ho$icitare c$ientu$ui, de pre$ungire a contractu$ui de amanet este ana$i%at cu
atenie i
discernmnt.
P 1osibi$iti$e de pre$ungire a contractu$ui sunt ana$i%ate potri!it cerinei
c$ientu$ui i po$iticii
firmei.
P na$i%area so$icitrii se pre$ungire a contractu$ui se face n raport cu sume$e
mprumutate.
P 1re$ungirea contractu$ui de amanet este ana$i%at adec!at ne!oi$or e.prese
a$e c$ientu$ui.
2. $omunic clientului condiiile de prelungire
P Comunicarea c$ientu$ui a condiii$or de pre$ungire a contractu$ui de amanet
se face cu
operati!itate.
P Comunicarea c$ientu$ui a condiii$or de pre$ungire se face cu po$itee, cu
argumente c$are
adec!ate po$iticii firmei.
P Comunicarea condiii$or de pre$ungire se face potri!it specificu$ui c$ientu$ui
3. $ompleteaz nota de prelungire
P =ota de pre$ungirea a contractu$ui de amanet este comp$etat corect, cu
atenie.
P Comp$etarea notei de pre$ungire se face conform procedurii specifice.
P Comp$etarea notei de pre$ungire se face cu operati!itate i cu
responsabi$itate.
8ic>i#area contract)l)i #e a$anet
1. (eanalizeaz prevederile din contract
P >eana$i%area pre!ederi$or din contractu$ de amanet se face cu atenie i
discernmnt.
P >eana$i%area pre!ederi$or din contract se face conform pre!ederi$or
procedurii interne i a
po$iticii firmei.
P 1re!ederi$e din contract sunt ana$i%ate cu responsabi$itate.
2. (ecalculeaz comisionul
P >eca$cu$area comisionu$ui se rea$i%ea% conform date$or din contractu$ de
amanet.
P >eca$cu$area comisionu$ui se face conform procedurii interne a firmei.
5:
P >eca$cu$area comisionu$ui se face respectnd cu riguro%itate po$itica firmei.
3. (ecupereaz sumei amanet
P Huma amanet este recuperat corespun%tor pre!ederi$or din contractu$ de
amanet.
P >ecuperarea sumei amanet se face conform procedurii interne a firmei
P 6ocumente$e specifice sunt e$iberate corect, cu responsabi$itate i cu
operati!itate.
. (eturneaz obiectul)obiectele amanetat)e
P >eturnarea obiectu$ui,obiecte$or amanetate se face cu operati!itate i
preci%ie.
P >eturnarea obiectu$ui,obiecte$or amanetate se rea$i%ea% conform
pre!ederi$or din contractu$
de amanet.
P -biectu$,obiecte$e amanetate sunt !erificate $a returnare pentru a se
pre%enta n starea n care au fost primite.
Co$ercialiarea o9iectelor
1. Pregtete obiectele pentru comercializare
P Htarea obiecte$or supuse comercia$i%rii este !erificat cu atenie.
P 0erificarea strii obiecte$or n !ederea comercia$i%rii se face conform
pre!ederi$or din
contractu$ de amanet.
P -biecte$e supuse comercia$i%rii sunt !erificate adec!at tipu$ui i
caracteristici$or acestora.
P spectu$ comercia$ a$ obiecte$or este asigurat cu a/utoru$ unor materia$e i
une$te specifice.
P (.punerea obiecte$or pentru comercia$i%are se face dup inscripionarea
corespun%toare a
acestora.
2. $omercializeaz obiectele
P 1re%entarea ofertei de !n%are se face conform procedurii interne.
P Comercia$i%area obiecte$or se rea$i%ea% cu respectarea cerine$or c$ientu$ui.
P Comercia$i%area obiecte$or se rea$i%ea% cu respectarea preu$ui stabi$it.
P Comercia$i%area obiecte$or se face conform po$iticii firmei.
3. *ncaseaz contravaloarea obiectelor comercializate
P 7ncasarea contra!a$orii obiectu$ui comercia$i%at se face corect.
P @a ncasarea !a$orii obiectu$ui se ofer e.act restu$.
P 7ntocmirea documente$or specifice se face "corect, conform procedurii
interne.
Depoitarea o9iectelor a$anetate
1. Prote!eaz obiectele amanetate
53
P 1rote/area obiecte$or af$ate n amanet se face prin metode adec!ate.
P 1rote/area obiecte$or af$ate n amanet se face adec!at tipu$ui acestora.
P 1rote/area obiecte$or af$ate n amanet se face cu responsabi$itate.
P mba$area obiecte$or af$ate n amanet se face, dup ca%, cu gri/ i
contiincio%itate.
2. +rdoneaz ) aran!eaz obiectele amanetate
P -rdonarea obiecte$or se face prin a$ocarea de numere de ordine
P -rdonarea obiecte$or se face cu atenie, n ordinea intrrii.
P ran/area obiecte$or se face cu meninerea nregistrri$or corespun%toare.
P ran/area obiecte$or se rea$i%ea% n mod $ogic, n spaii specia$ amena/ate.
3. Asigur securitatea depozitrii obiectelor
P sigurarea obiecte$or se face prin ncuierea corespun%toare a spaii$or
amena/ate pentru depo%itare.
P Higurana obiecte$or este asigurat prin !erificarea periodic a sistemu$ui de
securitate.
P Hecuritatea depo%itrii obiecte$or af$ate n amanet este asigurat conform
procedurii interne a firmei.
Aprecierea ))rii o9iect)l)i
1. ',amineaz obiectul
P Caracteristici$e obiectu$ui sunt e.aminate cu atenie, prin metode specifice.
P (.aminarea caracteristici$or obiectu$ui se rea$i%ea% adec!at tipu$ui de
obiect.
P ?dentificarea caracteristici$or obiectu$ui se face cu riguro%itate.
2. &erific principalele caracteristici ale obiectului
P #orma sub care se pre%int obiectu$ este !erificat cu atenie i
responsabi$itate.
P Caracteristici$e fi%ice a$e obiectu$ui sunt !erificate prin proceduri specifice.
P Constatarea gradu$ui de u%ur a$ obiectu$ui se face corect, cu riguro%itate.
3. 'stimeaz valoarea real a obiectului
P (stimarea !a$orii obiectu$ui se face corect, n funcie de caracteristici$e
constatate.
P (stimarea !a$orii rea$e a obiectu$ui se rea$i%ea% innd seama de u%ur
,!ec8ime, mode$.
P (stimarea !a$orii rea$e a obiectu$ui se face corespun%tor po$iticii firmei.
Co$pletarea Re-istr)l)i #e cas+
1. Pregtete documentele pentru "nregistrarea "n (egistrul de cas
P 6ocumente sunt pregtite cu atenie, n ordinea datei de emitere a acestora.
P 6ocumente$e sunt sortate corect, pe categorii.
P 1regtirea documente$or pentru nregistrare se face conform procedurii
firmei.
55
2. *nregistreaz documentele
P 7nregistrarea documente$or se face corect i comp$et.
P 7nregistrarea documente$or se rea$i%ea% adec!at tipuri$or de operaiuni
efectuate.
P 7nregistrarea documente$or se face respectnd cu riguro%itate procedura
firmei.
3. &erific "nregistrrile
P 0erificarea nregistrrii documente$or se face permanent i operati!.
P (!entua$e$e erori constatate sunt semna$ate efu$ui ierar8ic cu
promptitudine.
P >emedierea erori$or se face, dup ca%, respectnd recomandri$e primite de
$a efu$ ierar8ic.
"arcarea o9iectelor a$anetate #estinate 2Dn+rii
1. #dentific marca!ele obiectelor din metale preioase- destinate
comercializrii
P (.aminarea obiecte$or din meta$e preioase se face cu atenie, n scopu$
identificrii mrcii
de tit$u.
P Hortarea obiecte$or nemarcate, marcate necorespun%tor se face cu atenie i
discernmnt.
P Compararea marca/e$or cu pre!ederi$e cata$oage$or de mrci $ega$e se face cu
responsabi$itate.
2. 'fectueaz analiza titlului obiectelor care necesit marcarea
P -biecte$e sunt ana$i%ate !i%ua$, cu atenie i contiincio%itate.
P na$i%area !i%ua$ se face uti$i%nd corect instrumente$e specifice
P Ca$itatea a$ia/u$ui este apreciat corect, conform mrcii de tit$u i a mrcii de
garanie.
P 6eterminarea tit$u$ui se face corect, prin metoda specific.
P 6eterminarea tit$u$ui se face respectnd norme$e specifice de sntate i
securitate n munc
i n domeniu$ situaii$or de urgen.
3. Aplic pe obiecte mrcile de garanie proprii
P $egerea poansoane$or de tit$u i de marc de garanie proprie se face
adec!at ca$itii
a$ia/u$ui din care este confecionat obiectu$.
P 1regtirea scu$e$or i dispo%iti!e$or necesare de face cu atenie i
operati!itate.
P p$icarea marca/u$ui se face cu ndemnare, prin $o!ire cu preci%ie, pentru
corecta
imprimare a mrci$or pe obiect.
P 0erificarea c$aritii imprimrii mrci$or se face cu atenie, uti$i%nd $upa, n
!ederea
5I
asigurrii uoarei identificrii.
P Comp$etarea documente$or specifice operaiuni$or de marcare se face cu
promptitudine,
corespun%tor fiecrui obiect.
P 1re%int un comportament profesiona$ n timpu$ %i$ei de $ucru*
P 1eriodic face propuneri de mbuntire a acti!itii prestate*
P 7mbuntete permanent pregtirea sa profesiona$ i de specia$itate*
P 1strea% confidenia$itatea informaii$or i a documente$or $egate de firm*
P <ti$i%ea% resurse$e e.istente e.c$usi! n interesu$ firmei*
P >espect pre!ederi$e normati!e$or interne i proceduri$e de $ucru specifice
postu$ui su*
P >espect instruciuni$e proprii de sanatate i securitate a muncii i oraru$ de
munc*
P >ea$i%ea% sarcini specia$e desemnate,de$egate de conducere.
S+n+tatea *i sec)ritatea $)ncii!
P $ucrtoru$ apt trebuie s ap$ice msuri$e corespun%toare, n conformitate cu
cunotine$e i
cu mi/$oace$e te8nice de care dispune, pentru a e!ita consecine$e unui
perico$.
P fiecare $ucrtor trebuie s i desfoare acti!itatea, n conformitate cu
pregtirea i
instruirea sa, precum i cu instruciuni$e primite din partea anga/atoru$ui,
astfe$ nct s nu
e.pun $a perico$ de accidentare sau mbo$n!ire profesiona$ att propria
persoan, ct i
a$te persoane care pot fi afectate de aciuni$e sau omisiuni$e sa$e n timpu$
procesu$ui de
munc.
P $ucrtoru$ are urmtoare$e ob$igaii2
" s uti$i%e%e corect maini$e, aparatura, une$te$e, substane$e pericu$oase,
ec8ipamente$e de transport i a$te mi/$oace de producie*
" s uti$i%e%e corect ec8ipamentu$ indi!idua$ de protecie acordat i, dup
uti$i%are, s
$ napoie%e sau s $ pun $a $ocu$ destinat pentru pstrare*
" s nu procede%e $a scoaterea din funciune, $a modificarea, sc8imbarea sau
n$turarea arbitrar a dispo%iti!e$or de securitate proprii, n specia$ a$e
maini$or,
aparaturii, une$te$or, insta$aii$or te8nice i c$diri$or, i s uti$i%e%e corect
aceste
dispo%iti!e*
" s comunice imediat anga/atoru$ui i,sau $ucrtori$or desemnai orice
situaie de
I0
munc despre care au moti!e ntemeiate s o considere un perico$ pentru
securitatea
i sntatea $ucrtori$or, precum i orice deficien a sisteme$or de protecie*
" s aduc $a cunotina conductoru$ui $ocu$ui de munc i,sau anga/atoru$ui
accidente$e suferite de propria persoan*
" s coopere%e cu anga/atoru$ i,sau cu $ucrtorii desemnai, att timp ct este
necesar,
pentru a face posibi$ rea$i%area oricror msuri sau cerine dispuse de ctre
inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i
securitii
$ucrtori$or*
" s coopere%e, att timp ct este necesar, cu anga/atoru$ i,sau cu $ucrtorii
desemnai,
pentru a permite anga/atoru$ui s se asigure c mediu$ de munc i condiii$e
de $ucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniu$
su de acti!itate*
" s i nsueasc i s respecte pre!ederi$e $egis$aiei din domeniu$ securitii
i sntii n munc i msuri$e de ap$icare a acestora*
" s dea re$aii$e so$icitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
Responsa9ilit+i ale post)l)i!
P rspunde pentru nendep$inirea sau ndep$inirea necorespun%atoare a
atribuii$or ce"i re!in*
P rspunde pentru pre/udicii$e create ca efect a$ acti!itii sa$e*
P rspunde de respectarea pre!ederi$or >.-.?. i a contractu$ui co$ecti! de
munc*
P rspunde de mbuntirea permanent a pregtirii sa$e profesiona$e i de
specia$itate *
P rspunde de pstrarea confidenia$itii informaii$or i a documente$or
$egate de firm*
P rspunde de uti$i%area resurse$or e.istente e.c$usi! n interesu$ firmei*
P respect pre!ederi$e normati!e$or interne i proceduri$e de $ucru pri!itoare
$a postu$ su*
P adopt permanent un comportament n msur s promo!e%e imaginea i
interese$e firmei.
A)toritatea post)l)i!
P 7n cadru$ ariei de prob$eme ce pri!ete acti!itatea pe care o desfoar,
conform atribuii$or,sarcini$or, >egu$amentu$ui ?ntern i deci%ii$or
anga/atoru$ui*
P (ste ob$igat s informe%e i s consu$te anga/atoru$ n ca%u$ prob$eme$or
deosebite sau care depesc competene$or sa$e de re%o$!are.
I1
Cerine speci,ice post)l)i Gspeci,icaiiB!
P studii medii*
P serio%itate, meticu$o%itate i adaptabi$itate.
Deplas+ri
P #rec!ena2 QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
P Condiii asigurate2 QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Relaiile c) alte #eparta$ente!
P descrise n >egu$amentu$ de organi%are i funcionare i n >egu$amentu$ de
ordine
interioar
Con#iii #e $)nc+!
P program norma$ de $ucru.
Salariare! Ha$ariu$ brut $unar este de QQQQQQQQQQQQQQQQQQ $ei noi, $a
care se adaug sporuri$e negociate.
5acilit+i! QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Sanci)nile ap$icate pentru nerespectarea sarcini$or de ser!iciu conform
rigori$or pre!%ute n fia de post sunt descrise pe $arg n >egu$amentu$ intern
&>-?'.
H.C. ;O? (ducation >esources H.>.@. m $uat $a cunotin,
RRRRRRRRRRR. RRRRRRRRRRRR
6ata2...................................
I2

Suport Curs Amanetar 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Amanetar 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B&I

S-ar putea să vă placă și