Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa 321
Conform articolului 55 din Codul Muncii contractul individual de muncă poate înceta :
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ
prevăzute de lege.
Încetarea contractului de muncă prin acordul părţilor își are deci temeiul legal în art.
55 lit. b din Codul Muncii şi este una dintre cele mai eficiente, simple și onorabile modalități de
a înceta un contract de muncă. Acest mod de încetare a raportului de muncă este iniţiat fie de
angajator ,fie de salariat.
În general încetarea contractului de muncă prin acordul părţilor este iniţiată de către salariat
printr-o cerere adresată angajatorului prin care se solicită încetarea contractului de muncă la o
anumită dată.
Spre deosebire de situația demisiei, această modalitate de încetare a contracutului
individual de muncă nu este afectată de un termen de preaviz , astfel ,contractul de muncă poate
înceta oricând ( în ziua următoare, peste cateva zile sau chiar peste câteva luni).
Deoarece încheierea acestui contract este rezultatul consimțământului reciproc al părților,
mutuus conssensus, tot acordul lor de voință poate conduce la încetarea sa, mutuus dissensus.
Este o aplicare a principiului simetriei actelor juridice.
Inițitiativa unei părti de a înceta contractul prin acordul părtilor reprezintă o ofertă adresată de
către o parte celeilalte părți. Astfel, pentru încetarea valabilă a contractului de muncă este
necesară acceptarea ofertei, de catre destinatarul ei. 2
1
Art. 56, Codul muncii, lit. 1
2
Profesor Universitar Doctor Alexandru Ticlea in Tratat de Drept Muncii. Legislatie. Doctrina. Jurisprudenta
Acordul părtilor produce efecte juridice numai atunci când oferta uneia dintre părti, se
întâlnește cu acceptarea din partea celeilalte părți.
Așadar, nu este suficientă numai solicitarea uneia dintre părțile contractului de muncă ci
este absolut necesar ca și cealaltă parte să iși exprime neechivoc și expres dorința de a înceta
raportul de muncă.
De exemplu, nu este suficient ca salariatul să inregistreze o cerere prin care să se solicite
încetarea raporturilor de muncă în temeiul art. 55 lit. b) Codul muncii, fiind absolut necesar ca
acesta să aștepte și răspunsul favorabil al angajatorului. Lipsa răspunsului nu echivalează cu o
acceptare a solicitării, astfel că este total contraindicat să se interpreteze lipsa răspunsului ca o
achiesare la solicitare.
Decizia angajatorului de încetare a CIM prin acordul părtilor, fără ca salariatul să își fi
manifestat consimțămantul în acest sens, este lovită de nulitate.
În concluzie ,încetarea contractului de muncă prin acordul părtilor intervine în cazul în
care salariatul solicită încetarea raportului de muncă, iar angajatorul aprobă această solicitare.
Încetarea CIM prin acordul părților întrunește o serie de avantaje și dezavantaje atât
pentru angajator cât și pentru salariat.
1. Angajatorul înregistrează “o pierdere calculată”, limitată, a cărei valoare, daca este cazul,
se hotărăște prin negociere, evitându-se situațiile ca, în urma unei neînțelegeri
soluționate în favoarea salariatului, angajatorul să ajungă obligat la plata unei
compensații egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi
de care s-ar fi bucurat angajatul, de la momentul încetării contractului și până la
reintegrarea pe post sau până la rămânerea irevocabilă a hotărârii, în funcție de
solicitarea lucrătorului;
3. Cum am spus anterior, contractului de munca ia sfârșit, fără prea multe complicații, in
situatia in care nu doreste sa mai continue relatia de munca cu salariatul;
4. Data încetării contractului de muncă este data stabilită de comun acord cu lucrătorul.
3.2.2. Avantajele salariatului:
1. Angajatorul, este obligat de cele mai multe ori, să ofere o compensație pentru încetarea
raportului de muncă, în special în situatia în care încetarea are loc la inițiativa sa.
Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă,
comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen
de preaviz.3
Încetarea contractului de muncă prin acordul părţilor își are deci temeiul legal în art.
55 lit. c din Codul Muncii și înțelegem astfel atât din definiția demisiei, cât și din precizările art.
55 că din perspectiva dreptului muncii încetarea unui raport de muncă poate avea loc atât la
inițiativa angajatorului cât și la inițiativa salariatului.
3
Art. 81, Codul muncii , lit. 1
4.2. Motivarea demisiei si înregistrarea acesteia
Angajatul care dorește să înceteze raporturile de muncă cu angajatorul său nu este obligat
să motiveze decizia luată, transmiterea unei simple notificări scrise în acest sens fiind suficientă
pentru a produce efecte în mod valabil. Neprecizarea legală a faptului că demisia s-ar aplica
doar cu privire la o anumită categorie de contracte individuale de muncă, ne duce la interpretarea
că demisia se aplică tuturor contractelor individuale de muncă: contractelor încheiate pe durată
determinată, pe durată nedeterminată, contractelor cu timp parțial, etc.
Odată cu transmiterea demisiei către angajator, aceasta nu mai poate fi retrasă fiind un act
irevocabil.
Angajatorul are la rândul său obligația de a înregistra demisia salariatului.
Refuzul angajatorului de a înregistra demisia îi dă salariatului dreptul de a face dovada acesteia
prin orice mijloace de probă.4 În cazul în care angajatorul refuză înregistrarea demisiei adusă la
cunoștință de către angajat și acest lucru este probat de către salariat “prin orice mijloc de probă”
acestuia i se va aplica sancțiunea plății unei amenzi în cuantum de la 1500 lei până la 3000 lei. 5
Așa cum am specificat anterior, angajatul are dreptul de a nu-și justifica cererea de a
demisiona, acest lucru fiind consacrat în articolul 81 din Codul muncii litera 3.
Însă, asa cum se întâmplă în majoritatea cazurilor, regulile însumeaza și un număr de
excepții. În cazul de față excepția face referire la faptul că , un salariat angajat cu un contract de
muncă pe perioada determinată trebuie să aibă motive justificate exclusive de culpă pentru a
putea demisiona. În caz contrar, el poate fi tras la răspundere pentru prejudiciile aduse
angajatorului.
Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau,
după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20
de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai mare de 45 de zile
lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.6
Termenele de preaviz stipulate în articolul 81 din codul muncii fac referire la durata
maximă a perioadei de preaviz. Asta inseamnă că angajatul și angajatorul pot negocia o perioadă
4
Art. 81, Codul muncii, lit 2
5
art.260 alin.1 lit n
6
Art. 81, Codul muncii, lit.4
mai mică. Ca urmare a principiului protecției salariatului, aceste termene de preaviz pot fi
mișcorate însă nu și mărite.
Astfel, dacă angajatorul consideră că are nevoie de acest termen de preaviz pentru a nu
aduce prejudicii bunului mers al lucrurilor prin plecarea bruscă a unui salariat (a cărui poziție
poate fi considerată foarte importantă în cadrul organizației), atunci societatea se poate bucura de
întreg termenul de preaviz, în acest timp salariatul având toate drepturile și obligațiile stipulate în
contractul său de muncă, acesta producând în continuare efecte.
Dacă angajatorul consideră însă că nu are nevoie de un număr atât de mare de zile de
preaviz sau dacă prin contractul individual de muncă semnat de salariat sau prin contractul
colectiv la nivel de unitate sau de ramură este stabilit un alt termen de preaviz, se va aplica acesta
din urmă.
Deoarece preavizul este așa cum am stabilit un drept exclusiv al angajatorului, acesta
poate renunța integral la acest termen, situație în care ne-am afla în prezența demisiei “fără
preaviz”.
În acest ultim caz, al demisiei “fără preaviz”, ne aflăm și în situația în care angajatorul
nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă7, caz în care salariatul
poate demisiona fără a mai respecta termenul de preaviz (ex: angajatorul nu a plătit salariul
angajatului).
Tot in aceeași direcție, deoarece legiuitorul a considerat că fiecare funcție din cadrul unei
organizații este intr-o mai mare sau mai mică măsură importantă, a decis mărirea termenului
de preaviz, modificându-l astfel de la zile calendaristice la zile lucratoare8. Această decizie a
avantajat in mod evident angajatorii, care se pot bucura acum la maximum de zilele în care
salariatul se mai află efectiv la programul de lucru. Potrivit dispozițiilor noului Cod al Muncii,
termenul de preaviz a fost mărit nu doar cu privire la numărul de zile ci și cu privire la faptul că
în momentul de fată vorbim despre zile lucrătoare, deci despre timpul efectiv de lucru
(excluzându-se week-end-urile, sărbătorile legale, etc).
În perioada temenului de preaviz contractul individual de muncă poate înceta și prin alte
metode decât demisia. Din această cauză, pe intreaga durată a termenului de preaviz, salariatul
trebuie să respecte contractul de muncă.
7
art. 81 alin. 8 din Codul Muncii
8
de la 15 zile calendaristie la 20 de zile lucrătoare în cazul funcțiilor de execuție și de la 30 zile
calendaristice la 45 de zile lucrătoare în cazul funcțiilor de conducere
Nerespectarea contractului individual de muncă poate fi luată drept abatere disciplinară,
angajatul putând fi sanctionat disciplinar inclusiv prin desfacerea contractului de muncă. Nu este
totuși permisă concedierea salariatului pentru fapte realizate anterior prezentării demisiei.
În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat,
termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.9
Daca cele doua parti decid incetarea contractului individual de munca inainte de terminarea
perioadei de preaviz, cauza incetarii contractului va fi considerata acordul partilor, nu demisia.
9
Art. 81, Codul muncii, lit.6
10
Art. 81, Codul muncii, lit.7
5. Modele cereri de încetare a contractului individual de muncă
Domnule director,
Vă multumesc .
Semnătura
Data
Domnule Director,
Subsemnatul………………………………,domiciliat în…………………………………,
Str………………….., nr……, jud…………., posesor al CI seria ……, nr …………, eliberat
de…………………….. la data de…………., CNP ______________, avand funcția de
………………………………………………..la societatea/compania condusă/administrată de
dumneavoastra, SC…………………………….., vă rog să-mi aprobati încetarea raporturilor
de muncă cu societatea ,conform articolului 55, lit. b), Legea nr.53/2003-Codul Muncii (acordul
părților), începând cu data de ................. .
Vă multumesc .
Semnătura
Data
6. Actele obligatorii furnizate de angajator la încetarea contractului
Angajatorul este obligat de lege să-ţi elibereze o serie de acte în caz de demisie,
însă numai dacă le soliciţi – documente necesare pentru atestarea activităţii desfăşurate de către
salariat, durata activităţii, salariul, cât şi vechimea în muncă, în meserie sau specialitate.11
Dacă demisioneazi cu preaviz va trebui sa soliciți angajatorului:
decizie de încetare în original,
adeverinţă de vechime în original
fişa de lichidare
orice alte documente care sunt necesare şi atestă vechimea în muncă, relaţia de angajare sau
stagiile de cotizare.
Totodată, la solicitarea angajatului sau a unui fost angajat, angajatorul este obligat să
elibereze copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind înscrierile referitoare la
persoana angajatului.12 Angajatorul poate elibera şi un document care să ateste detaliile relaţiei
de muncă, aşa cum rezultă din registrul general de evidenţă şi din dosarul de personal.
În cazul încetării contractului de muncă prin acordul părţilor, la data convenită de acestea,
angajatorul are obligaţia de a furniza angajatului următoarele acte, la cererea celui din urmă:
Mai mult, Codul fiscal prevede13 că plătitorul de venituri are obligaţia „să elibereze
contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind:
datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale
acordate, impozitul calculat şi reţinut.”
11
articolul34, alineatul 5 din Codul muncii.
12
articolul 8, alineatul 3 din Hotărârea Guvernului 500/2011 privind registrul general de evidenţă
a salariaţilor
13
articolul 59, alineatul 2
Cuprins
Codul muncii
"Tratat de Dreptul Muncii. Legislatie. Doctrina. Jurisprudenta", autor Profesor Univesitar
Doctor Alexandru Ticlea
"Memorator de Legislatia Muncii", autor Consilier Juridic Gabriela Dita
PortalCodulMuncii.ro
http://www.portalhr.ro/demisia-din-perspectiva-actualului-cod-al-muncii/
http://www.codulmuncii.ro/titlul_2/capitolul_6/art_81_7.html
http://www.portalhr.ro/ghidul-demisiei-toate-informatiile-pe-care-trebuie-sa-le-stii-
inainte-sa-renunti-la-un-loc-de-munca/
http://www.legestart.ro/ce-acte-trebuie-sa-primesti-de-la-angajator-in-cazul-unei-demisii/
http://legestart.ro/incetarea-contractului-de-munca-prin-acordul-partilor-vs-demisie-
clarificari-si-diferente/
http://www.juridice.ro/331522/demisie-acordul-partilor-sau-concediere.html
https://concediere.wordpress.com/2014/07/20/cerere-de-incetare-a-contractului-de-
munca-prin-acordul-partilor/