Este un miracol diplomatic ; Este o victorie suta la suta !

Si, desi n-am facut asta

niciodata o sa beau o sticla de sampanie ; El crede ca ma inselat, dar in realitate eu l-am
inselat. Aceste aprecieri se refera la pactul de neagresiune dintre URSS si ermania din !"
august #$"$. %rima apartine ambasadorului german la &oscova- contele 'rederic (erner von
der Sc)ulenburg-, a doua lui *itler iar ultima lui Stalin. +eclaratiile lui *itler si Stalin ne
arata ca amandoi sunt convisi ca si-au reali,at scopul.
Relatiile dintre cele doua state au debutat de pe vremea lui 'rederic al ---lea si a
tarinei Ecaterina a ---a. .ea mai importanmta consecinta a alintei celor doua puteri a fost
impartirea %oloniei /#00!, #0$", #0$1- la care s-a asociat si Austria2la prima si ultima3.
Relatiile dintre cele doua state se vor distanta de-a lungul urmatoarei perioade a4ungand in
timpul primului ra,boi mondial in tabere diferite-ermania facand parte din 5ripla Alianta
iar Rusia din 5ripla Antanta.
.el care a restabilit relatiile dintre cele doua state a fost 6enin care pentru a reveni
in tara a strabatut ermania intr-un vagon sigilat cu aprobarea autoritatilor germane.
ermanii nu s-au inselat deoarece 6enin a4uns la putere a semnat la 0 noembrie #$#0
+ecretul asupra pacii, care a desc)is negocierile cu %uterile .entrale si aliatii acestora,
negocieri care se vor inc)eia cu pacea de 7rest-6itovs8 din " martie #$#9.
%rin sistemul de la :ersailles amandoua statele au fost considerate proscrise,
ermania fiind considerata responsabila pentru i,bucnirea ra,boiului iar Rusia Sovietica din
cau,a noului regim instaurat care era incon4urata de un cordon sanitar pentru a impiedica
contaminarea cu bacilul comunist. .ele doua tari erau apropiate si de restaurarea %oloniei.
Rusia nu semnase tratatul de la :ersailles deci nu trebuioa sa ii accepte
clau,ele.ermania-a carui efectiv militar a fost redus la unul simbolic-vroia sa isi de,volte
economia militara pe teritoriul Rusiei Sovietice.
6a #; aprilie #$!! s-a semnat la Rapallo tratatul sovieto-german prin care cele doua
parti renuntau la despagubirile de ra,boi, isi acordau reciproc clau,a natiunii celei mai
favori,ate si restabileau relatiile diplomatice si consulare; ermania renunta la orice
pretentie pentru bunurile nationali,ate, in urma revolutiei. 5ratatul de la Rapallo a fost
urmat, in august, de un acord prin care era fi<at cadrul colaborarii militare dintre cele doua
state. ermania putea utili,a ba,ele militare sovietice iar re,ultatele cercetarilor urma sa
fie valorificat in comun.
6a != aprilie s-a semnat un nou tratat intre ustav Stresseman si >. >. ?restins8i.
%artile se obligau sa ramane neutre in ca,ul unui atac impotiva uneia dintre ele si sa nu
participe la un boicot economic indreptat impotriva uneia dintre ele. ermania-prospat
intrata in Societatea >atiunilor- se obiliga sa se opuna impotriva unei deci,ii luata de
forumul genove, impotriva URSS.
-n #$!9 Stalin a devenit liderul necontestat al ?remlinului. Stalin vroia sa cree,e un
conflict intre tarile capitaliste iar cand acestea vor fi slabite URSS cu o armata intacta sa
intervina si sa dicte,e o pa< sovitica.
@ data cu venirea la putere a na,istilor la "A ianuarie #$"" relatiile dintre cele doua
state s-au racit datorita propagandei anticomuniste si antibolsevica a regimului na,ist totusi
Stalin era convins ca interesele pe termen lung ale ermaniei o va aduce alaturi de el.
6a 0 iunie #$"" se semna la Roma %actul celor patru in vederea revi,uirii tratatelor
de pace din #$#$-#$!A insa 'ranta a reusit sa goleasca pactul de continutul sau fiind un
parti,an al &icii -ntelegeri astfel putem spune ca %actul celor patru s-a nascut mort.
5otusi acest pact i-a dat mari frisoane lui Stalin care se temea de formarea unei coalitii a
tarilor capitaliste impotriva URSS astfel el s-a apropiat de marile democratii europene, mai
ales de 'ranta cu care va inc)eia la ! mai #$"1 tratatul de asistenta mutuala urmat la #;
mai de un pact asemanator cu .e)oslovacia.
.re,and ca *itler se va indrepta in Est, cum sustinea si in &ein ?ampf 'ranta si
&are 7ritanie ii permit sa reintroduca serviciul militar obligatoriu, la #; martie #$"1, iar la
0 martie #$"; sa remilitari,e,e Renania. 6a #9 iunie #$"1 &are 7ritanie inc)eia un acord
naval cu ermania prin care ii permitea ermaniei sa detina "1B din flota britanica.
6a scurt timp dupa acordulda la &unc)en-!$ septembrie #$"9- prin care ermania
ane<a o parte din .e)oslovacia intre ambasadorul german von der Sc)ulenburg si comisarul
poporului pentru afaceri e<terne &. &. 6itvino sa inceiat un acord prin care cele doua
puteri-ermania si URSS- se abtineau de la atacuri in mass-media. 6a receptia din #!
ianuarie #$"$ a corpului diplomatic *itler sa ocupat foarte mult de ambasadorul sovietic
fata de care pana atunci fusese foarte rece. +escifrat raportul lui Stalin de la .ongresul
al C:----lea al partidului arata ca acesta nu considera pactul anticomintern o piedica a
relatiilor sovieto-germane.
6a "# martie &are 7ritanie si 'ranta au garantat granitele %oloniei iar la #" aprilie au
facut acelasi lucru Romaniei si reciei. %entru ca aceste garntii sa insemne ceva trebuia
atrasa si URSS fara de care garntia nu era eficace .
%entru al stimula pe *itler Stalin la inlocuit pe 6itvinov care se indentificase cu
politica de incercuire si era evreu cu &olotov. 6a ## august au inceput necogierile dintre
&area 7ritanie si 'ranta si URSS. %rimele doua erau repre,entate de personalitati de mana
a doua / amiralul engle, +ar< si generalul france, +oumenc.
*itler spera sa inc)eie campania impotriva %oloniei pana la #1 octombrie dupa acesta
data incepand ploile si ceata dar pentru a o incepea era nevoit sa inc)eie un pact de
neagresiune cu vecinul estic. &olotov stia ca ermania este presata de timp si incerca sa
obtina cat mai multe avanta4e amanand negocierile. 6a #1 august in cadrul intalnirii dintre
&olotov si Sc)ulenburg diplomatul sovietic a e<pus problemele ce interesau guvernul
sovieticD#. %o,itia ermaniei fata de inc)eierea unui pact de neagresiune cu URSS; !.
+emers german pentru imbunatatire relatiilor sovito-4apone,e si evitarea incidentelor de
frontiera; ". arntii comune date statelor baltice. 6a #$ august in cursul primei audiente
acordat lui Sc)ulenburg &olotov a sustinut ca intai trebuia sa se inc)eie acordul economic
iar apoi cel politic. Sculenburg urma sa se intoarca la &oscova la !;-!0 august insa acesta
data nu-i convenea 'E)erului care pirintr-o telegrama ii solicita lui Stalin sa-l primeasca pe
Ribbentrop la !! sau !" august. :i,ita fulger a lui Ribbentrop din !" august #$"$ sa inc)eiat
cu semnarea pactului de neagresiune care era valabil #A ani iar in ca,ul in care nu era
denuntat cu un an inainte se prelungea pe inca 1 ani si semnarea protocolului aditional secret
privind delimitarea ,onelor de influenta ale celor doua tari. Acesta prevedea caD
#. -n ca,ul unei sc)imabari teritorial-politice in teritoriile tarilor baltice granita de nord a
6ituaniei formea,a granita sferelor de interes a ermaniei si URSS. -n legatura cu
aceasta ambele parti recunosc interesul 6ituaniei pentru regiunea (ilna.
!. -n ca,ul unei sc)imbari teritorial-politice in teritoriile care apartin statului polone,
sferele de interese ale ermaniei si URSS vor fi delimitate de linia raurilor >areF,
:istula si San.
%roblema daca, in interesul ambelor parti este de dorit mentinerea unui stat polone,
independent, si cum va fi delimitat acest stat poate fi solutionata definitiv numai in
cursul viitoarelor desfasurari politice.
-n orice ca, cele doua guverne vor re,olva aceasta problema pe cale unei intelegeri
prietenesti.
". -n privinta sud-estului Europei , din parte sovietica este subliniat interesul pentru
7asrabia. %arte germana declara total de,interes pentru aceste regiuni.
=. Acest protocol va fi tinut de ambele parti strict secret.
-nca de la iceputul lunii august Stalin putea alege intre un acord cu anglo-france,ii sau
un acord cu germanii . Acceptand primul acord URSS trebuia sa apere %olonia impotriva
agresiunii germane varsandu-si sangel soldatilor pentru o tara impotriva careie luptase in
#$!A pe cand de pe urma celui de-al doilea acord URSS dobandea insemnate castigurii
teritoriale si asta fara paricipare la ra,boi. Alegerea a fost determinta si de credinta
intr-un ra,boi de durata o repetare a primului ra,boi mondial din care atat germanii cat
si anglo-france,ii vor iesi slabiti permitand Uniunii Sovietice sa intervina cu o armata
intacta si sa dicte,e o pa< sovietica. Acordul era in favoarea ambelor parti *itler
putand declansa agresiunea impotriva %oloniei fara a se teme de un ra,boi pe doua
fronturi, neutralitatea Uniunii Sovietice fiind rascuparata cu 'inlanda, Estonia, 6etonia,
si 7asarabia.
:a,and ca campania in vest se apropie de sfarsit nesemanand cu cea din timpul
primul ra,boi mondia Stalin incepe sa pune in aplicare articolele protocolului secret.
Astfel la !; iunie #$=A orele !! &olotov la convocat pe ambasadorul Romaniei .
+avidescu caruia i-a remis o nota ultimativa prin care URSS cerea 7asarabia si 7ucovina
de >ord la care era ane<ata o )arta cu scara de #D#.9AA.AAA pe care cu un creion gros
de culoarea rosie se trasase noua frontiera dar varful creionului acoperea #A 8m
smulgand astfel Romaniei si regiunea *erta. &olotov accepta un raspuns in != de ore.
Romania ramasa singura in fata Uniunii Sovietice accepta revendicarile teritoriale ale
URSS iar in noaptea de !0-!9 iunie . +avidescu pre,enta lui &olotov nota prin care
guvernul roman accepta revendicarile URSS urmand ca teritoriile mentionate sa fie
evacuate in decurs de patru ,ile . Astfel Romania pierdea un teritoriu de 1A.0;! 8mG cu
o populatie de ".$#1.AAA locuitori.
Alinta dintre ermania si URSS a durat ;;$ ,ile, 6a ultima intrevedere &olotov-
Sc)ulenburg din !! iunie orele 1,"A ambasadorul german dupa ce a anuntat ruptura
dintre 7erlin si &oscova a spus ca timp de ; ani se straduise sa stabileasca relatii
amicale intre cele doua state dar impotriva destinului nu se poate face nimic.