Poezia simbolist este exclusiv o poezie a sensibilitii pure.

Poetul simbolist nu este

interesat nici de poezia naturii n sine, nici de poezia social, nici de poezia de idei.
Obiectul poeziei simboliste l constituie strile sufleteti nelmurite, confuze, care, neputnd
fi formulate clar, sunt transmise pe calea sugestiei.
Sugestia este folosit drept cale de exprimare a corespondenelor/ a legturilor ascunse dintre
lucruri, prin cultivarea senzaiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori n imagini complexe
(sinestezii).
Mallarme: A numi un obiect nseamn a suprima trei sferturi din plcerea pe care i-o d un
poem, plcere care const n bucuria de a ghici ncetul cu ncetul; s sugerezi, iat visul nostru."
Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importan major n cadrul acestui curent. tilizat
n poezia anterioar !de pild, la romantici" pentru a exprima, a lmuri, a materializa o idee sau
un sentiment !simbolul explicit", la simboli#ti, funcia simbolului rmne aceea de a sugera
!simbol implicit".
nclinaia ctre stri sufleteti nedefinite, predispoziia pentru reverie, visare reprezint alte
trsturi ale poeziei simboliste.
n element definitoriu al poeziei simboliste l reprezint cutarea muzicalitii eterioare,
obinut nu numai prin ritmuri #i rime perfecte, ci mai ales prin repetiia obsedant a unor
cuvinte, a anumitor vocale sau a refrenului.
Pentru crearea sugestiei, simboli#tii folosesc adeseori versul liber, care exprim nesting$erit de
rigorile prozodiei mi#crile intime ale sentimentului poetic (muzica interioar)! Paul %erlaine:
uzica nainte de toate".
&imboli#tii au predilecie pentru anumite teme i motive" iubirea, nevroza, trgul provincial ca
element al izolrii, natura ca loc al corespondenelor.
#eprezentanii de seam ai curentului simbolist $n %rana sunt: precursorul '$arles (audelaire,
autorul poeziei Corespondene, considerat o adevrat art poetic pentru simbolismul francez,
)rt$ur *imbaud, Paul %erlaine !cu a sa Art poetique), &tep$ane Mallarme.
&imbolismul s+a manifestat $n literatura rom&n aproape sincronic cu simbolismul european,
avndu+, ca teoreticican pe )lexandru Macedons-i, conductor al cercului revistei Literatorul.
.niial respins de reprezentanii /unimii, de scriitorii de la Contemporanul, ca #i de orientrile
tradiionaliste !smntorismul #i poporanismul", simbolismul romnesc s+a impus prin poei
reprezentativi, dup anul ,011: 2imitrie )ng$el, 3tefan Petic, .on Minulescu #i 4eorge
(acovia.
!eorge "acovia - #niversul poetic
niversul poetic bacovian are la baz cteva motive specifice liricii simboliste.
5ste vorba, n primul rnd, de motivul singurtii, preluat din romantism. 6umai c, la
(acovia, solitudinea devine un sentiment sumbru, apstor, asociat cu spaiul camerei (izolarea)
sau cu spaii exterioare: parcul, strzile sau ora#ul de provincie. n mulime, eul poetic bacovian
se simte nstrinat, inadaptat, fr putin de comunicare cu ceilali, rtce#te fr sens, cu gesturi
absurde. &entimentul inadaptrii produce $nstrinarea i dorina de evadare. Motivul
solitudinii apstoare estel elementul de recuren n volumul de debut, din ,0,7: Plumb.
%olumul Scntei galbene !,087" aduce n discuie importana cromaticii n lirica bacovian. ntr+
un interviu din ,080, n revista %iaa literar, poetul declar: $iecrui sentiment i corespunde
o culoare. )cum . n urm m-a obsedat galbenul, culoarea deznde%dei... n plumb radi culoarea
galben. &ompu'ii lui dau un precipitat galben. (emperamentului . meu i convine aceast
culoare. )up violet 'i alb am evoluat spre galben., *lumbul ars e galben. +ufletul ars e
galben ,...- Altdat, n *lumb, pe ./'. . impresia colorat, mai simeam alta static, de
greutate. *lumbul apas cei . mai greu pe om... &t prive'te despre mine am fost 'i rm0n un
poet al decadenei."
4ama de culori este restrns n poezia lui (acovia, centrat pe cteva motive tipic simboliste:
ur&tul, plictisul, tristeea, monotonia. 5senial sugestiv, culoarea, n loc s reliefeze obiectul,
dimpotriv, estompeaz conturul, l dizolv, ntr+un fluid unic, n stare s impun o anumit stare
de spirit. 'ulorile, ca #i instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufleteasc. )stfel,
,
melancolia grav este sugerat de vioar #i clavir, n timp ce sentimentul de monotonie este dat
de culoarea violet, de armonic #i fanfar. %ioletul indic, de asemenea, un doliu cosmic.
6evroza este sugerat de verde crud, roz #i albastru, muzical ea fiind susinut de violin #i de
flaut. 4albenul sugereaz, a#a cum nsu#i poetul declar, depresia. 'ulorile intense,
strlucitoare, cu scprri preioase ca aurul relev o stare crepuscular. )lbul statuilor pe care
se las un apus de soare mre relev o stare crepuscular. 6egrul, limita cromatic, suscit
limita depresiv, ca n poezia cu acest titlu.
'umea oraului, a t&rgului de provincie, se constituie ntr+un motiv de larg recuren n lirica
bacovian. )batorul, pieele pustii, parcurile srccioase reprezint elemente ale universului
citadin care provoac spaim existenial #i, n acela#i timp, constituie fundalul pe care sunt
proiectate ipostazele umane specifice poeziei bacoviene: copii #i fecioare tuberculoase, o palid
muncitoare, poetul rtcind fr sens #i fcnd gesturi absurde. 9 imagine concludent a
spaiului urban este prezent n Amurg violet. 2ecorul este aici de o artificialitate intens studiat.
Punctul central este cromatica atipic !violet", disipat n atmosfer !amurg" #i n tot spaiul:
1ra'ul tot e violet.
Cadrul natural este trist #i dezolant n lirica bacovian. Ploaia #i ninsoarea au rezonan n
sufletul omului, aducnd monotonie, nevroz, c(in #i frig luntric.
)oamna, anotimpul mo$ort al ploilor interminabile, pustie#te sufletul #i amore#te simurile ca
n poezia Nervi de toamn. *arna este infernal, domin ntreaga lume #i aduce cu sine pierderea
oricrei sperane, a oricrei iluzii din sufletul poetului, precum n poezia in vremuri.
+rimvara nu reprezint pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, ci dimpotriv, un
anotimp al nevrozelor, ca n Nervi de primvar sau Note de primvar. 'ldura infernal a
verii creeaz o atmosfer n care cadavrele se descompun, ca n poezia Cuptor. n mijlocul
acestui peisaj dezolant, poetul rtce#te singur, nstrinat de ceilali, fr putina de a comunica
cu lumea din jur, motivul singurtii asociindu+se cu izolarea, $nstrinarea, imposibilitatea
comunicrii.
*ubirea apare n poeziile lui (acovia ntr+un mod total diferit de lirica romantic. :emeia
constituie un refugiu, casa ei reprezint un loc de adpost, compasiune #i ocrotire, un loc unde
asprimile bolii #i ale mizeriei umane sunt alinate cu forme de atenie elementar, precum un ceai
sau un foc bine nutrit, ca n poezia ecembre.
,oartea apare la (acovia ca o senzaie de ani$ilare a ntregii existene, de dezagregare a
materiei #i a fiinei 2sf0r'itul continuu bacovian"3.
Moartea provoac rareori panic. 5a este de obicei dorit #i a#teptat ca un remediu al bolii
existeniale de care sufer poetul.
%olumele Cu voi !,0;1" #i Comedii !n "ond !,0;7" continu s zugrveasc viziunea de infern,
lumea absurd #i $alucinant, prezente #i n volumele anterioare, Plumb i Scntei galbene. 4.
'linescu vorbe#te de un anume manierism existent n volumul Comedii !n "ond.
ltimul volum, Stane burg#e$e !,0<7", cultiv cotidianul, biograficul, stereotipia actelor
umane, vocabularul prozaic, ironia discret. :r a sc$imba temele #i motivele liricii bacoviene,
denot un autor exigent cu = sine, a crui oper liric nu impresioneaz prin cantitate, ci prin vir+
tuozitatea ei.
2ac n primele dou volume, poetul reia obsesiv, cu insisten #i luciditate, limbajul, motivele #i
imaginarul simbolist, recurena avnd ca efect monotonia, artificialitatea #i uzura formelor, n
urmtoarele volume tinde ctre o individualizare a impresiilor, n contrast cu stilizrile
observate mai nainte. (endina de a zugrvi tablouri simetrice, construite, raionalizate este
dep'it acum. *oetul dore'te s noteze senzaia sa nemi%locit, ingenu 'i dureroas"4.
2in lumea bacovian nu se poate fugi, este o lume nc$is, fr iluzia unei transcendene
salvatoare, sensul existenei fiind vidul, nimicul. >raseul discursului liric bacovian, de la
simbolismul manierist la tranzitivitate, este c$iar drumul poeziei moderne.
8
+O-.*/ S*,0O'*S)/
?P@M(? de 4eorge (acovia
- art poetic simbolist +
)efiniie5 &onceptul de art poetic e6prim un ansamblu de trsturi care compun viziunea
despre lume 'i via a unui autor, despre menirea lui n univers 'i despre misiunea artei sale,
!ntr%un limba& literar care%l particulari$ea$.
?2ormeau adnc sicriele de plumb 3i flori de plumb #i funerar vestmnt+&tam singur n cavou ...
#i era vnt ... 3i scriau coroanele de plumb
2ormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, #i+am nceput s+l strig &tm singur
lng mort ... #i era frig ... 3i+i atrnau aripile de plumb.?
+oezia 1+lumb1 de 2eorge 0acovia (3443 5 3678) desc$ide volumul de debut, cu acela#i
nume, aprut n ,0,7, care a trecut aproape neobservat n epoc, mai nti pentru c *omnia se
pregtea s intre n primul rzboi mondial, apoi deoarece majoritatea poeziilor din acest volum
fuseser deja publicate n revistele vremii.
Poezia ?Plumb? se nscrie n universul *9ic specific bacovian, al ?atmosferei de cople#itoare
dezolare, A...B o atmosfer de plumb, n care plute#te obsesia morii #i a neantului #i o
descompunere a fiinei organice? !5ugen @ovinescu".
'ema"
Poeziei o constituie condiia de damnat a poetului ntr+o societate mesc$in, care nu+l nelege, o
societate superficial, neputincioas s aprecieze valoarea artei adevrate.
*deea exprim starea de melancolie, tristee, solitudine a poetului care se simte nctu#at, sufocat
spiritual n aceast lume care+l apas, n care se simte nc$is definitiv, fr a avea vreo soluie de
evadare.
+oezia poate fi considerat, aadar, o art poetic pentru lirica lui 2eorge 0acovia.
Semnificaia titlului. >itlul poeziei este simbolul ?plumb?, cuvnt care are drept corespondent
$n natur metalul, ale crui trsturi specifice sugereaz stri sufleteti, atitudini poetice:
+ greutatea metalului+ sugereaz apsarea su"leteasc;
+ culoarea cenu(ie+ sugereaz monotonia, angoasa;
- maleabilitatea metalului + sugereaz labilitate psi#ic, de$orientarea;
- sonoritatea surd a cuvntului )patru consoane (i o singur vocal) sugereaz !nc#iderea
de"initiv a spaiului e*istenial, "r soluii de ie(ire.
Structur, compo$iie, limba& poetic+
.ncipitul este marcat de imperfectul verbului ,dormeau ,, care sugereaz absena tririlor
interioare precum #i aciunile nefinalizate ale eului liric.
Poezia este alctuit din dou catrene, fiind prezente dou planuri ale existenei: unul exterior
sugerat de cimitir, cavou, ve#mintele funerare #i unul interior sugerat de sentimentul de iubire
care+i provoac poetului disperare, nevroz, deprimare, dezolare.
&trofa nti exprim simbolic spaiul !nc#is, sufocant, apstor n care trie#te poetul, ce poate fi
societatea, mediul, propriul suflet, propria via, destinul sau odaia. 9ricare dintre aceste spaii
este sugerat de simboluri din cmpul semantic al elementelor "unerare - ?sicriele de plumb?,
?cavou?, ?funerar vestmnt?, ?coroanele de plumb?+, trimind, ca stare, ctre iminena morii.
&tarea poetului de solitudine este sugerat de sintagma ?stm singur?, care, alturi de celelalte
simboluri creeaz pustietate sufleteasc, ?era vnt?, nevroz, spleen, ?scriau?. -epetarea
simetrica simbolului ?plumb?, plasat ca rim la primul #i ultimul vers al strofei nti sugereaz
apsarea sufleteasc, neputina poetului de a evada din aceast lume apstoare, obositoare,
stresant, sufocant.
;
&trofa a doua a poeziei ilustreaz mai ales spaiul poetic interior, prin sentimentul de iubire care
?dormea ntors?, sugernd disperarea poetului, ?strig?, ntr+o solitudine morbid, ?stm singur
lng mort?, dragostea nefiind nltoare, ci dimpotriv este rece, ?frig? #i fr nici un fel de
perspective de mplinire, ?atrnau aripile de plumb?.
-elaia de simetrieeste dat de prezena simbolului ?plumb?, a#ezat ca rim, de sintagma ?flori
de plumb?, aflat la nceputul versului al doilea din fiecare strof.
Poezia ?Plumb? este o confesiune liric, (acovia exprimndu+#i strile prin mrcile persoanei .
singularn sintagma ?stm singur?, care se regse#te simetricla nceputul versului al treilea din
fiecare strof.
.maginile surprinztoare #i inedite dau o profund semnificaie strilor suflete#ti exprimate,
poetul alturnd simbolului ?plumb? alte cuvinte, formnd sintagme extrem de sugestive: ?flori
de plumb? !via+moarte", ?amor de plumb? !oboseala psi$ic, sentimente apstoare", ?aripile de
plumb? !imposibilitatea mplinirii idealului".
)lte simboluri sunt verbele auditive a cror sonoritate strident, enervant sugereaz tristee #i
disperare, ?s strig? sau stare de nevroz, ?scrtiau?, precum #i intemperii ale naturii ce
simbolizeaz un suflet pustiit, ?era vnt? sau ncremenire #i rceal interioar, ?era frig?.
.mper"ectul verbelorsugereaz lipsa oricror stri optimiste, strile interioare ale poetului fiind
proiectate n ve#nicie, eternitate !?dormeau?, ?stm?, ?era?, atrnau?", aciunea lor neavnd
finalitate.
9 trstur specific liricii bacoviene o constituie, a#adar, relaiile de simetrie, att ca
simbolistic precum #i emoional. )stfel, imper"ectul verbului?dormea!u"?, aflat la nceputul
primului vers al fiecrei strofe, sintagmele?flori de plumb? la nceputul versului al doilea #i
?stm singur? la nceputul versului al treilea din fiecare strof sugereaz o stare de monotonie
(ar de sf&rit, o oboseal psi(ic venic.
Cromatica este numai sugerat n poezia ?Plumb?, prin prezena elementelor funerare:
ve#minte, flori, coroane #i plumb, iar olfactivul prin simbolul ?mort?.
Limba&ul artistic+
>onul elegiac al poeziei este dat de ritmul iambic ce domin aproape ntreaga poezie, alternnd
cu peonul i amfibra(ul.
,uzicalitatea este ilustrat de rima n cuvinte cu sonoritate surd, terminate n consoane
!plumbCvestmntCvntCplumb", de verbele la imper"ect!dormea, stm" #i de cele cu sonoritate
strident, onomatopeic!scrtiau, vnt, strig".
.mpresionat de valoarea cert a poeziilor bacoviene incluse n volumul Plumb?, )lexandru
Macedons-i public n revista ?:lacra? urmtoarea epigram:
?@ui 4.(acovia:
Poete scump, pe frunte pori mndre foi de laur
'ci singur, pn astzi, din plumb fcut+ai aur.?
Poezia lui (acovia este, nendoielnic, nscris n simbolismul european prin atmosfer, procedee,
cromatic, muzicalitate, definindu+, pe Poet ca fiind ?pictor n cuvinte #i compozitor n vorbe?
!M.Petroveanu".
Caracteristicile limba:ului /+articularitati
poezie simbolista/ *maginarul simbolist
Caracteristicile limba:ului $ntr5o poezie simbolist/+articularitile unei poezii simboliste/
*maginarul poetic simbolist
Plumb (2. 0acovia)
<
Introducere:
'urent literar aprut n :rana, simbolismul promoveaz necesitatea unei nnoiri a poeziei fa de
retorica romantic #i fa de impersonalitatea poeziei parnasiene. 5ste exprimat astfel, dorina
de a impune n poezie sensibilitatea #i visul, muzicalitatea ce se evideniaz nu numai prin
repetiiile cuvintelor, ci #i prin accentuarea unor sunete.
Poezia simbolist este dominat de ambiguitate, de nostalgie, de melancolie, ncearc s exprime
inefabilul, a#a cum propunea poetul francez ). *imbaud. &e urmre#te stabilirea unor
corespondene intime ntre eul liric #i lumea exterioar, precum #i posibilitatea de a da versurilor
mai multe interpretri.
&imboli#tii consider c nimic nu trebuie explicat n poezie, ci doar sugerat. 2e asemenea, ei
pledeaz pentru introducerea culorilor n poezie, dar sub forma nuanelor pentru a pstra idea de
impresie. 5lementul c$eie al acestei poezii devine simbolul, cu rolul de a sugera, iar el trebuie s
fie autentic #i spontan, o asociere spontan ntre senzaie, emoie #i imagine sensibil.
Poetul simbolist gnde#te n simboluri #i traduce n imagini, n mod direct, o anumit stare liric,
fr a implica raiunea. &e pune accentul pe imaginaie, pe idealism #i pe orientarea asupra lumii
interioare, care devine mult mai interesant dect exteriorul. &unt preferate anumite teme #i
motive, precum iubirea, reveria, natura, moartea, singurtatea, melancolia, culoarea, muzica.
Dn literatura romn, simbolismul cunoa#te patru momente importante.
Prima etap este cea a experinelor, cnd )lexandru Macedons-i teoretizeaz n revista
E@iteratorulF principiile acestui curent literar: EPoezia viitorului va fi numai muzic #i imagineF.
'el de+al doilea moment i are n prim+plan pe poeii .uliu 'ezar &vescu, 2imitrie )ng$el,
3tefan Petic, care nclin ctre latura plastic a culorilor #i scriu un tip de poezie melancolico+
muzical. 9 alt etap este reprezenta de .on Minulescu, cu poeziile sale exotice, pline de
vitalitate #i de melancolie, ce propun sentimente vagi, iar pentru ultimul moment al
simbolismului romnesc este reprezentativ poetul 4eorge (acovia.
%olumele sale de versuri !EPlumbF, E&cntei galbeneF, E'u voiF" ilustreaz propria concepie
despre poezie, preferina acestuia pentru simbolurile culorilor, pentru motivele muzicale, pentru
singurtate, melancolie, spleen.
Motivarea apartenenei la simbolism a poeziei alese:
2intre poeziile primului volum, EPlumbF ilustreaz caracteristicile simbolismului, prin utilizarea
simbolurilor, prin te$nica repetiiilor, prin simbolismul culorilor #i dramatismul tririlor eului
liric.
)ema textului este condiia poetului care nu se poate adapta unei societi mesc$ine, artificiale,
limitate, lipsite de aspiraii. 2e fapt, el #i proiecteaz asupra universului exterior tririle,
folose#te cadrul ca pretext pentru comunicarea angoaselor. 2in aceast perspectiv, titlul este
sugestiv: GPlumbF trimite la spaiul nc$is, apstor, la existena mo$ort, lipsit de posibilitatea
nlrii, a idealului,.
Dn ceea ce prive#te structura, poezia este alctuit din dou catrene, care se remarc prin
simetrie, prin posibilitatea delimitrii unor secvene poetice. )stfel, textul este construit pe baza
termenului EplumbF, repetat n #ase din cele opt versuri, iar cele dou strofe pot fi nelese ca
dou secvene poetice, corespunztoare celor dou planuri ale realitii: prima strof reprezint
realitatea exterioar, cu toate elementele ei !cimitirul, cavoul", iar strofa a doua are n vedere
realitatea interioar, prin trimiterea la motivul iubirii.
Mesajul poeziei se organizeaz n jurul unor simboluri: Ecavoul E #i EamorulF , ce surprind
a#adar cadrul spaial apstor, n care eul poetic se simte claustrat, izolat. 5lementul temporal nu
apare, dar descrierile transmit sugestia nocturnului: E2ormeau adnc sicriele de plumbF.
-lementele decorului din EPlumbF !sicriele, florile, coroanele" sunt toate accesorii funerare
ieftine, tipice pentru societatea mediocr a#a cum sugereaz #i metaforele Eflori de plumbF,
Ecoroane de plumbF. 2e asemenea, sentimentul de angoas este accentuat #i de imaginile vizuale
H
structurate n jurul culorii gri, care transmite sugestia unui univers cenu#iu. &e #tie c poetul are
o percepie deosebit a culorilor n poezie: E:iecrui sentiment i corespunde o culoareF.
&imbolul culorilor devine a#adar un mijloc sugestiv pentru realizarea corespondenelor dintre
tririle suflete#ti #i decorul exterior. 'ulorile nu mai alctuiesc n poeziile bacoviene un miraj
optic, ci funcioneaz ca ni#te semnale psi$ologice ale sufletului eului liric, traumatizat de o
realitate brutal.
2intre motivele tipic simboliste, n poezie apar somnul i singurtatea. &omnul, prin ruperea de
lumea real, diurn atrage din nou sugestia morii: E2ormea ntors amorul meu de plumbF. 5ste
o moarte simbolic, afectiv, iar epitetul EntorsF exprim misterul, facnd n acela#i timp
referin la o credin popular auto$ton conform creia morii se intorc cu faa ctre apus.
Expresivitatea limbajului poetic:
2e aesemenea, eul liric se dedubleaz, #i prive#te tririle ca un spectator, dar solitudinea
transmite senzaia de golire interioar: E&tam singurIF !EPlumbF". Dn singurtate, sufletul
poetului devine trist, nelini#tit, stare agravat #i de realitile deprimante ale existenei !noaptea,
ploaia, melancolia", ceea ce genereaz acea stare ciudata, numit de simbolisti spleen. Poetul
apeleaz la sinestezie, deci la transferul ntre simuri: el #i vede amorul Edormind ntorsF.
9 posibila salvare a sufletului este sugerat prin metafora Earipi de plumbF, care transmite ideea
unei posibile nlri, a unui zbor, dar sugestia plumbului face ca acest zbor s e#ueze.
:recvena verbelor la imperfect are rolul de a accentua idea unei prelungiri la infinit a strii de
angoas, iar perfectul compus Eam nceputF #i conjunctivul Es+l strigF sugereaz ncercarea
zadarnic a eului liric de a se sustrage monotoniei.
)partenena textelor la simbolism se relev #i la nivel fonetic prin frecvena vocalelor inc$ise
EoF #i EuF, ce sugereaz depresia, nc$iderea #i c$iar la nivelul punctuaiei prin folosirea
simetric a punctelor de suspensie.
Dn ceea ce prive#te prozodia, rima mbrai#at, msura de ,1 silabe #i ritmul iambic, alternnd cu
cel amfibra$ic, sporesc muzicalitatea exterioar a versurilor.
Concluzie:
Poezia poate fi considerat, a#adar, reprezentativ pentru curentul simbolist, nu numai prin
evidenierea unor teme #i motive, ci #i prin folosirea unor te$nici specifice.
trsturile simboliste ale unei poezii de 2eorge 0acovia.
*+O)-./
Poezia simbolist Plumb desc$ide volumul cu acela#i titlu, aprut n ,0,7, definindu+, n
totalitate.
%O#,;'/#-/ /#2;,-<)-'O#
>extul poetic se nscrie n lirica simbolist prin: folosirea simbolurilor, te$nica repetiiilor,
cromatica #i dramatismul tririi eului liric. 2ramatismul este sugerat prin corespondena ce se
stabile#te ntre materie #i spirit. >extul nu cuprinde nici un termen explicit al angoasei, totul
putnd fi dedus din descrierea cadrului.
=-.>O')/#-/ /#2;,-<)-'O#
)itlul poeziei este simbolul plumb, care sugereaz apsarea, angoasa, greutatea sufocant,
cenu#iul existenial, universul monoton, nc$iderea definitiv a spaiului existenial, fr soluii
de ie#ire.
)ema poeziei o constituie condiia poetului ntr+o societate lipsit de aspiraii #i artificial.
@umea ostil #i stranie, conturat de cteva pete de culoare este proiecia universului interior, de
un tragism asumat cu luciditate.
>extul este structurat n doua catrene construite pe baza lexemului plumb, care este reluat n
7
#ase din cele opt versuri ale poeziei. 'ele dou strofeC secvene poetice corespund celor dou
planuri ale realitii: realitatea exterioar, obiectiv, simbolizat de cimitir #i de cavou #i
realitatea interioar, subiectiv, simbolizat de sentimentul iubirii, a crui invocare se face cu
disperare, fiind #i el condiionat de natura mediului. 'irismul subiectiv este redat la nivelul
expresiei prin mrcile subiectivitii: persoana nti a verbelor+stm", am nceput, persoana . a
adjectivului posesiv 2amorul3 meu".
Strofa * surprinde elemente ale cadrului spaial nc$is, apstor, sufocant, n care eul poetic se
simte claustrat: un cavou, simboliznd universul interior, #i n care mediul nconjurtor a cptat
greutatea apstoare a plumbului. 5lementele decorului funerar sunt: sicriele de plumb",
vestm0ntul funerar", flori de plumb", coroanele de plumb", artificii funerare de duzin, tipice
pentru mica burg$ezie de provincie, *epetarea epitetului de plumb" are multiple sugestii
!cromatic, fizic + de apsare", insistnd asupra existenei .mo$orte, anoste, lipsit de
transcenden sau de posibilitatea nlrii. @umea obiectual, n manifestrile ei de ging#ie #i
frumusee + florile, este marcat de mpietrire. %ntul este singurul element care sugereaz
mi#carea, ns produce efecte reci, ale J morii: 7i scr0iau coroanele de plumb".
Cadrul temporal nu este precizat, dar atmosfera macabr poart sugestia nocturnului.
Stofa a *i5a debuteaz sub semnul tragicului existenial, generat de dispariiaC moartea
afectivitii: )ormea ntors amorul meu de plumb". 'uvntul ntors" constituie misterul
poeziei. 5ste vorba probabil, cum va spune (laga, de ntoarcerea mortului cu faa spre apus. 5ul
liric #i prive#te sentimentul ca un spectator, Aripile de plumb" presupun un zbor n jos, cderea
surd #i grea, moartea. ncercarea de salvare este iluzorie: 7i-am nceput s-l strig."
5lementele naturii primordiale sunt, n poezie, frigul #i vntul, care produc disoluia materiei.
&tarea de solitudine a eului liric este sugerat de repetarea sintagmei stm singur", care alturi
de celelalte simboluri accentueaz senzaia de pustietate sufleteasc.
Dnstrinarea, mpietrirea, izolarea, solitudinea, privirea n sine ca ntr+un strin, se circumscriu es+
teticii simboliste.
<ivelul fonetic, elemente de prozodie
@a nivel fonetic, cuvntul plumb cuprinde o
vocal nc$is de cte dou consoane Ggrele?, ceea ce sugereaz o nc$idere a spaiului. n restul
poeziei predomin vocalele o, i, u, dnd sentimentul golului existenial, al absenei, al vidului
luntric. &onoritile lugubre sunt obinute prin aglomerarea consoanelor dure: b, p, m, n, s, ', t,
.
n ceea ce prive#te prozodia, Plumb are o construcie riguroas, care sugereaz prezena morii,
prin nc$iderea versurilor cu rim mbri#at, msur fix de ,1 silabe, iambul alternnd cu
amfibra$ul.
'a nivel morfologic, se remarc prezena verbelor, n marea lor majoritate statice. >impul
imperfect desemneaz trecutul nedeterminat, permanena unei stri de angoas: dormeau, stm,
era, sc0r0iau, dormea, at0rnau. %erbele statice la imperfect sunt a#ezate cu precdere la nceput
de vers, iar acelor verbe crora nu le este atestat staticitatea n dicionar, li se reduce intensitatea
mi#crii. 'ele dou verbe, la perfect compus + am nceput #i, respectiv, la conjunctiv + s strig,
sugereaz disperarea poetului atunci cnd con#tientizeaz ca universul nconjurtor este cuprins
de atmosfera sumbr a morii.
%erbul a fi, impersonal, apare n dou versuri simetrice sintactic.
%ersul al treilea din prima strof se remarc prin elipsa verbului aficu sens existenial: 7i flori
de plumb 'i funerar vestm0nt, conturnd imaginea static #i sugernd o imagine impresionist.
)dverbul ad0nc" a#ezat lng verbul dormeau" sugereaz somnul ve#nic, moartea.
)propierea dintre somn #i moarte este clasic, att datorit nemi#crii pe care ambele stri o
presupun, ct #i faptului c ambele constituie o rupere de lumea real.
'a nivel sintactic, textul este structurat pe o serie de propoziii principale, independente,
coordonate prin juxtapunere sau copulativ. 2e asemenea, se remarc topica invers, cu subiectul
postpus: )ormeau ad0nc sicriele de plumb"; )ormea ntors amorul.
K
*epetarea conjuciei copulative 'f realizeaz suprapunerea de imagini pentru a reda aceea#i
stare.
@a nivel leical, se remarc prezena cuvintelor din cmpul semantic al morii5 sicriu, cavou,
funerar, coroan, mort. *epetarea acelora#i cuvinte are ca efect monotonia.
'a nivel stilistic, se remarc prezena simbolului central plumb, asociat metaforelor: flori de
plumb", coroanele de plumb", aripile de plumb" #i expresivitatea epitetului din versul:
)ormea ntors amorul meu de plumb"
CO<C';.*/
Prin atmosfer, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului #i a corespondenelor, zugrvirea
strilor suflete#ti de angoas, de spleen, poezia Plumb se ncadreaz n estetica simbolist.
poetica simbolista - poezie lirica - lirism subiectiv
2efinitie: 'onceptul arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea
despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in nirs si misiunea artei sale, intr+un limbaj
literar care+l particularizeaza.
Poezia ?Plumb? de 4eorge (acovia !,LL, +l0HK" desc$ide volumul de debut, cu acelasi nume,
aparut in ,0,7, care a trecut aproape neobservat in epoca, mai intai pentru ca *omania se
pregatea sa intre in Primul *azboi Mondial, apoi deoarece majoritatea poeziilor din acest volum
fusesera deja publicate in revistele vremii.
Poezia ?Plumb? se inscrie in unirsul liric specific bacovian, al ?atmosferei de coplesitoare
dezolare, AB o atmosfera de plumb, in care pluteste obsesia mortii si a neantului si o
descompunere a fiintei organice?. !5ugen @ovinescu"
Principalele volume de poezii ?Plumb?, ?&tante burg$eze?, ?'u voi?, ?'omedii in fond?,
?&cantei galbene? atesta influenta simtirii lui 5dgar Poe, dar mai ales a simbolistilor francezi,
(audelaire si %erlaine.
.maginarul poetic transureaza realitatea concreta prin corespondenta elementelor din natura, ale
caror caracteristici rezoneaza in stari interioare lirice, viziune artistica specific simbolista prin
functia expresiva si estetica a simbolurilor, fonemelor si culorilor. @irismul subiectiv se defineste
prin marcile lexico+gramaticale ale eului liric, reprezentate de rbe si pronume la persoana .
singular: ?stam singur?, ?am inceput?, ?sa strig?, ?meu?, ceea ce atesta incadrarea poeziei in
categoria artelor poetice.
!&tructura si compozitia textului poetic"
Poezia este alcatuita din doua catrene, fiind prezente doua uri ale existentei: unul exterior sugerat
de cimitir, cavou, smintele funerare si unul interior sugerat de sentimentul de iubire care+i
provoaca poetului tristetea, spleenul !dezgust fata de orice+M.N", angoasa, oboseala psi$ica,
disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, spaima, degradarea psi$ica, dezolarea.
>ema poeziei este simbolista si. exprima conditia de damnat a poetului intr+o societate inc$istata,
sufocanta, superficiala, dezinteresata de valoarea artei adevarate, imagine construita prin
simboluri exterioare care insinueaza stari interioare depresi. .deea profileaza starea de tristete,
oboseala psi$ica, solitudine ale poetului care se simte incatusat, sugrumat spiritual iij aceasta
lume care+l apasa, in care sufletul este inc$is definitiv, fara a aa vreo solutie de evadare.
&emnificatia titlului. >itlul poeziei este simbolul ?plumb?, cuvant care are drept corespondent in
natura metalul, ale carui trasaturi specifice simbolizeaza stari sufletesti, atitudini poetice:
O greutatea metalului + sugereaza apasarea sufleteascaP
O culoarea cenusie + rezoneaza cu monotonia, angoasa, cenusiul existentialP
O maleabilitatea metalului + simbolizeaza labilitate psi$ica, dezorientareP
O sonoritatea surda a cuvantului !patru consoane si o singura vocala" inspira inc$iderea definitiva
a spatiului existential, fara solutii de iesire, ceea ce provoaca disperare, spaima, dezolare.
.ncipitul este marcat de imperfectul rbului ?dormeau?, care simbolizeaza absenta trairilor
L
interioare, incremenirea psi$ica, precum si actiunile nefinalizate ale eului liric, intrucat ?sicriele
de plumb? sugereaza imposibilitatea evadarii dintr+un spatiu asfixiant, care inabusa existenta.
&trofa intai exprima simbolic spatiul inc$is, sufocant, apasator in care traieste eul liric, care poate
semnifica societatea inabusitoare sau mediul dezolant, propriul suflet, propria viata, destinul sau
odaia. 9ricare dintre aceste spatii interioare este sugerat de simboluri din campul semantic al
elementelor funerare + ?sicriele de plumb?, ?cavou?, ?funerar stmant?, ?coroanele de plumb?+,
trimitand, ca stare, catre iminenta mortii:
?2ormeau adanc sicriele Pde plumb
&i flori de plumb si funerar stmant+
&tam singur in cavou . si era vant
&i scartaiau coroanele de plumb.? .
9ximoronul ?flori de plumb? are semnificatii simboliste: florile constituie elementul din natura
ca imagine a vietii, gingasiei, frumusetii, care, fiind ?de plumb?, corespund starilor de apasare
existentiala, povara, impas sufletesc ale eului liric. &olitudinea este exprimata sugestiv prin
sintagma ?stam singur?, care, alaturi de celelalte simboluri, proiecteaza in simtirea poetica
pustietate sufleteasca printr+un fenomen al naturii + ?era vant?, precum si nevroza, spleen, prin
rbul auditiv ?scartaiau?.
&trofa a doua a poeziei ilustreaza mai ales spatiul poetic interior, prin manifestarea sentimentului
de iubire: ?2ormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si+am inceput sa+l strig &tam
singur langa mort si era frig &i+i atarnau aripile de plumb.?
Primul rs al strofei dezlantuie o stare emotionala intensa, rbul ?dormea?, la imperfect, sugereaza
un sentiment de dragoste incremenit, tern si nefinalizat, iar epitetul ?intors? semnifica
Qintoarcerea spre apus?, cum ar spune @.(laga, ceea ce ec$ivaleaza cu moartea. 9 alta
interpretare simbolista se refera la neputinta rasfrangerii ?amorului? asupra cuiva drag, el fiind
?intors? si ?de plumb?, profiland crispare psi$ica, deprimare. 5ul liric face eforturi sa se salze din
ipostaza de prizonier al lumii ?de plumb?, sugerand disperarea, ?strig?, provocata de vietuirea
intr+o solitudine morbida, ?stam singur langa mort?, iubirea nefiind inaltatoare, ci dimpotriva,
rece,.?era frig?, fara perspecti de implinire, simbolizand degenerarea psi$ica. ltimul rs al
poeziei suprima orice speranta, aripile, ca simbol al zborului, al inaltarii, atarna si sunt ?de
plumb?, ceea ce presupune ?zborul in jos?, totala dezolare si prabusire sufleteasca a eului liric.
:inalul exprima sugestiv imposibilitatea evadarii, deprimarea totala si definitiva a eului liric,
care simte in profunzime disperarea neputintei de a se revigora spiritual: ?&i+i atarnau aripile de
plumb.?
!@imbajul si expresivitatea textului poetic"
5xpresivitatea poeziei este sustinuta de rbele aflate la imperfect, care
profileaza actiuni si stari provizorii, nefinalizate, care permanentizeaza
nesiguranta, deruta existentiala, senzatia de incremenire si confuzie psi$ica,
nevroza: ?dormeau?, ?stam?, ?era?, ?scartaiau?, ?atarnau?.
'a elemente de compozitie, relatiile de simetrie sintactica de la inceputul rsurilor
+?dormeauCdormea?, ?si flori de plumbC pe flori de plumb?, sintagma ?stam singur?+ sunt
sustinute si de prezenta simbolului ?plumb?, asezat ca rima.
>e$nicile simboliste se manifesta prin corespondente muzicale, cromatice si olfacti, cu aportul
definitoriu al simbolului Muzicalitatea poeziei este realizata prin repetarea simetrica a simbolului
?plumb?, plasat ca rima la primul si ultimul rs, sugerand apasarea sufleteasca, neputinta eului
liric de a evada din acest spatiu obositor, strQesant, sufocant. %erbele auditi cu sonoritate
stridenta, v enervanta sugereaza disperare, ?sa strig? sau stare de nevroza, ?scartaiau?.
6atura ca stare de spirit sugereaza, prin fenomene dezagreabile, disconfort psi$ic si un suflet
pustiit, +?era vantQ% sau incremenire si raceala interioara, ?era frig?.
'romatica este numai sugerata in poezie, negrul,, prin ?funerar stmant?, iar policromatica florilor
si a coroanelor, fiind ?de plumb?, devine terna, cenusie, anuland orice forma a vitalitatii.
9lfactivul este numai sugerat prin simbolul ?mort?, dezvaluind prabusirea ineviila si definitiva a
simtirii poetice.
0
Prozodia. >onul elegiac al poeziei este dat de ritmul iambic ce domina aproape intreaga poezie,
alternand cu peonul si amflbra$ul, masura rsului fiind de ,1 silabe, iar rima imbratisata.
.mpresionat de valoarea certa a poeziilor bacoviene incluse in volumul ?Plumb?, )lexandru
Macedons-i publica in revista ?:lacara? urmatoarea epigrama:
?@ui 4.(acovia:
Poete scump, pe frunte porti mandre foi de laur
'aci singur, pana astazi, din plumb facut+ai aur.?.n concluzie, poezia lui (acovia este,
neindoielnic, inscrisa in simbolismul european prin atmosfera, procedee, cromatica, muzicalitate,
definindu+l pe poet ca fiind ?pictor in cuvinte si compozitor in vorbe? !M.Petroanu".
2eorge 0acovia 5+lumb
Poezia a dat numele primului volum de versuri al lui (acovia, aparut in ,0,7. rmarind celelalte
patru volume care i+au urmat, se poate ajunge la concluzia ca poezia EPlumbF poate fi
considerata expresia concentrata a creatiei bacoviene, si o adevarata definitie poetica a
originalitatii lirismului celui mai mare poet simbolist al literaturii romane. :orma de monolog
tragic din aceasta elegie sporeste drama lumii interioare a eului liric. 5a se consuma numai in
doua catrene, cate compun poezia. .ntreaga stare de spirit se concentreaza in semnificatiile celor
trei cuvinte+c$eie: plumb+cavou+singur. Pretextul sentimentului elegiac apartine realitatii
exterioare si este moartea. 2ealtfel, multe din cuvintele folosite in poezie fac parte din aria
semantica a acestei notiuni: sicrie, funerar, cavou, mort, plumb. Printr+o simetrie perfecta a
structurii compozitionale, datele lumii exterioare devin simboluri ale vietii sufletesti, ravasita de
durere: cavoul poate fi casa sau orasul in care locuieste poetulP sau poate mediul, lumea
mesc$inaP daca nu cumva si propriul trup in care salasluieste un suflet de plumb. )ceeasi
metafora poate sugera, deasemenea, imposibilitatea iesirii poetului dintr+un spatiu inc$is, in care
i se refuza posibilitatea realizarii aspiratiilor sale spirituale. Motivul singuratatii, al izolarii totale,
expresie poetica a stariii de spirit a tuturor poetilor simbolisti, este liantul confesiunii lirice. Prin
repetarea, la inceputul versului al ;+lea al fiecarei strofe a constructiei: E&tam singurIF, precum
si prin frecventa persoanei ., inclusa in desinenta verbelor: EstamF, Eam inceputF, Esa!+l" strigF,
sporeste emotia poetica, materializand lumea abstracta a simbolurilor. >ensiunea dramatica se
adanceste treptat, urmand o linie ascendenta. .maginea statica de la inceput, sugerata de
semnificatia verbului EdormeamF, apoi una dinamica, sustinuta de efectele auditive si
onomatopeice ale cuvintelor: EscartaiauF, Esa strigF sporesc emotia sufleteasca. :iind concentrat
asupra starii sale depresive, poetul amplifica decorul prin paralelismul intre starea naturii, a lumii
exterioare si lumea sufletului sau ravasit de durere: Esi era vant !I" si era frigF. .n structura
poeziei, cuvantul EplumbF staruie obsesiv, fiind repetat de cate trei ori in fiecare strofa si asezat
c$iar in rima versului intai cu al patrulea. 5l devine matafora+simbol, care sintetizeaza, prin
variate conotatii, semnificatiile intregului sistem de organizare a elementelor compozitionale.
)stfel, plumbul poate sugera apasare sufleteasca sfasietoare !prin greutate", monotonie si plictis
!prin culoarea cenusie", precum si impresia de cadere grea, fara ecou, catre un abis al sufletului +
cavoul. 2eterminant al substantivului concret, in trei situatii !Esicriele de plumbF, Ecoroanele de
plumbF, Eflori de plumbF" cuvantul dezvaluie o realitate obiectiva austera si dezolanta, care
copleseste sufletul, condamnandu+l la solitudine perpetua. .nsotind substantivul abstract, in doua
cazuri !Eamor de plumbF, Earipile de plumbF" simbolul confera versului sensurile unei meditatii
profunde asupra conditiei umane, a unei imposibilitati in comunicarea cu universul de afara.
,1
Publicata in volumul ?Plumb?, aparut in ,0,7, poezia ?@acustra? apartine
esteticii simboliste prin cateva trasaturi cum ar fi: simbolul, sugestia si analogiile,
corespondentele, teme si motive literare, muzicalitatea interioara, specificul
imaginarului si al limbajului poetic.
'aracteristicile limbajului poetic, expresivitatea, ambiguitatea, sugestia,
sustin caracterul simbolist al poeziei lui 4eorge (acovia si se realizeaza prin
te$nici specifice liricii bacoviene. >rasatura specifica simbolismului, cultivarea
simbolului, se realizeaza inca din titlu. 'u sens denotativ, lacustra reprezinta o
locuinta primitiva, din paleolitic, temporara si nesigura, construita pe apa si
sustinuta de patru piloni. Podul care pastra legatura cu lumea terestra era noaptea
tras de la mal pentru a+i proteja pe locatarii casei de pericolul lumii exterioare. 'u
sens conotativ, titlul sugereaza faptul ca eul poetic este supus pericolului agresiunii
din partea lumii exterioare, de care se izoleaza, devenind in felul acesta un
insingurat, un prizonier al propriei lumi.
>ema poeziei reprezinta un nucleu al operei bacoviene: dezagregarea
cosmica si regresiunea in $aosul primordial amorf, descompunerea spirituala sub
efectul ploii, alienarea fiintei sub presiunea materiei coplesitoare, descompunerea
lenta a sinelui si a materiei. >onalitatea elegiaca se realizeaza prin elemente ale
prozodiei clasice: versul mediu, de opt silabe, ritmul iambic, rima combinata. .n
strofele a doua si a treia rimeaza doar versurile al doilea si al patrulea. .n prima si
in ultima strofa, monorima in silaba ?+and? sugereaza bocetul, plansul cosmic al
materiei. Poezia depaseste insa cadrul prozodiei traditionale, prin utilizarea unor
te$nici ale muzicalitatii interioare: rima interioara + ?aud+plangand?, ?tresarind+
asteptand?, aliteratia din versul ?>ot tresarind, tot asteptand?, laitmotivul cu
sonoritate de aliteratie ?&unt sigur?, pauzele marcate de linia de pauza si punctele
de suspensie. &ursele sugestiei si ale expresivitatii se regasesc la fiecare nivel al
textului poetic.
&ugestia plansului universal, realizata prin imaginea ploii, se produce, din
punct de vedere fonetic, prin frecventa vocalelor ?a?, ?o?, ?u?, ultimele doua fiind
vocale inc$ise.
@a nivel lexico+semantic, predomina cuvintele din sfera semantica a apei:
?plouand?, ?plangand?, ?ude?, ?val?, ?pod?, ?mal?. )mbiguitatea, caracteristica a
limbajului poetic, provine din utilizarea simbolurilor si a metaforei, a cuvintelor cu
valente conotative multipe, a corespondentelor si analogiilor, a sugestiilor auditive.
'uvantul ?sugereaza? nu defineste poezia simbolista. @a nivel morfologic, se
remarca abundenta verbelor la prezent: ?aud?, ?sunt?, ?dorm?, ?tresar?, ?mi se
pare?, ?simt?, ce sugereaza starea de asteptare. 4erunziile ?plouand?, ?plangand?,
?tresarind?, ?asteptand? sugereaza monotonia, tristetea cosmica. :olosirea repetata
a verbului ?aud?, sustine imaginea auditiva: plansul launtric devine plansul
intregului univers. 'u privire la figurile de stil, se observa rolul central al
,,
simbolului, utilizarea aliteratiei, prezenta rara a metaforei: ?aud materia plangand?,
refrenul.
.maginarul poetic se organizeaza in jurul a doua simboluri: ploaia,
reprezentand dezagregarea eului, tristetea, melancolia, descompunerea materiei si
lacustra, simbol al limitarii orizontului uman. 'ompozitia poeziei se realizeaza prin
elemente de recurenta, laitmotivul ?sunt sigur? si motive simboliste precum:
moartea, ploaia, golul, noaptea, plansul. Poezia este alcatuita din patru catrene,
dispuse in mod simetric. 'onstructia ei este circulara. @umea imaginata ca un cerc
inc$is este redata prin repetitia versurilor: ?2e+atatea nopti aud plouandC &unt
singur si ma duce un gandC &pre locuintele lacustre?.
&trofa intai exprima, in mod simbolic, dezagregarea materiei, sub
actiuneaunei ploi permanente, plasata in atemporalitate: ?2e+atatea nopti aud
plouand?. Perceptia alunecarii in acvatic se face gradat, de la o reactie personala, in
regim intim, la inregistrarea unei reactii cosmice: ?aud materia plangand?. .zolarea
poetului este exprimata direct: ?sunt singur?.
.n strofa a doua, este amplificata imaginea elementului acvatic, prin o serie
de simboluri, precum: ?val?, ?pod?, ?mal?. &tarea de nevroza, de iritare, provocata
in prima strofa de plansul si dezagregarea materiei, se coreleaza cu spaima, in
strofa a doua, sentimente generate de pericolul iminent: ?.n spate ma izbeste un
val?. *eactiile instinctuale primeaza, eul fiind redus la contururile acestora: ?>resar
prin somn, si mi se pareC 'a n+am tras podul de la mal?. Motivul somnului poarta
sugestia mortii, caci somnul bacovian este ?un somn intors?, care se transforma in
cosmar.
&trofa a treia amplifica starea de neliniste, de singuratate a poetului, prin
regresiunea in ?golul istoric?, metafora a inceputurilor lumii. &inguratatea este
proiectata in eternitate prin intermediul versului: ?Pe+aceleasi vremuri ma gasesc?.
>eama de neant produce exasperare. 2ezagregarea se extinde la nivelul intregului
univers: ?pilotii grei? ai lumii launtrice se prabusesc sub actiunea distrugatoare a
apei. &e observa sugestia motivului biblic al potopului.
ltima strofa o reia simetric pe prima, cu exceptia versului al doilea, ?tot
tresarind, tot asteptand?, care se realizeaza ca o prelungire a ideii din primul catren.
)ccentul cade aici pe planul subiectiv, relevand trecerea de la universal la
individual.
Poezia ?@acustra? este reprezentativa pentru limbajul poetic bacovian.
&ursele expresivitatii se regasesc la fiecare nivel al textului poetic, avand, la nivel
global, efecte auditive care sugereaza plansul cosmic al materiei, ?sfarsitul
continuu? bacovian.
,8