Mihai Eminescu

I.Zilele-mi copile si albe

Pe 15 ianuarie 1850 s-a nascut Mihai Eminescu, poetul care va fi considerat de criticii literari
cel mai important scriitor romantic din literatura romana. Poetul a fost al saptelea copil al lui
Gheorghe si al Ralucai Eminovici. Mai tarziu, numele sau de familie fost schimbat din Eminovici in
Eminescu de catre Iosif Vulcan, directorul revistei Familia.Aceasta revista a fost prima care a
publicat poeziile tanarului de 16 ani. Copilaria poetului a fost caracteristica unui copil crescut la tara,
care se bucura de libertatea de a cutreiera nestingherit imprejurimile satului natal. Vara, isi petrecea
timpul in plimbari lungi in jurul satului Ipotesti, strabatand dealurile, vaile, luncile si padurile. Uneori,
lipsea zile intregi de acasa, spre ingrijorarea parintilor sai. Iarna umbla pe la sezatori, unde ii placea
sa asculte doine si balade, proverbe, basme, zicatori, acestea reprezentand surse de inspiratie
pentru creatiile sale de mai tarziu. A fost mereu orientat catre natura si preocupat de modificarile pe
care fiecare anotimp le aduce in natura. ntre 1858 i 1866, a urmat cu intermitene coala
primar National Hauptschule la Cernui. ntre 1860 i 1861 a fost nscris la Ober-Gymnasium,
liceu german din Cernui. n 16 aprilie 1863 a prsit definitiv cursurile, dei avea o situaie bun la
nvtur.

II.Anii cind visam la academi

Intre 1869 i 1872 este student la Viena.Urmeaz ca auditor extraordinar Facultatea de
Filozofie i Drept (dar audiaz i cursuri de la alte faculti).Activeaz n rndul societ ii studen e ti
(printre altele, particip la pregtirea unei serbri i a unui Congres studenesc la Putna,cu ocazia
mplinirii a 400 de ani de la zidirea mnstirii de ctre tefan cel Mare), se mprietenete cu Ioan
Slavici; o cunoate, la Viena, pe Veronica Micle; ncepe colaborarea la Convorbiri literare; debuteaz
ca publicist n ziarul Albina, din Pesta. Apar primele semne ale bolii".ntre 1872 i 1874 a fost
student extraordinar la Berlin. Junimea i-a acordat o burs cu condiia s-i ia doctoratul
n filozofie. A urmat cu regularitate dou semestre, dar nu s-a prezentat la examene. n 2 octombrie,
Eminescu s-a nscris la Facultatea de Filosofie ca student extraordinar, ca simplu auditor deci,
deoarece i-a lipsit bacalaureatul. Aici a fcut cunotin cu Ioan Slavici i cu ali studeni romni
din Transilvania i din Bucovina. A reluat legturile cu vechii colegi de la Cernui i de la Blaj. S-a
nscris n cele dou societi studeneti existente, care apoi s-au contopit ntr-una singur
- Romnia jun. A nceput s creasc numrul scrisorilor i telegramelor ctre prini pentru
trimiterea banilor de ntreinere. n 18 martie 1872, a ajuns s constate c anul acesta e ntr-adevr
un an nefast din cauza bolii i a lipsurilor de tot felul, iar n 8 aprilie a cerut bani pentru a se nscrie
n semestrul al II-lea. Se plnge i de lipsa unui pardesiu. n 18 decembrie s-a nscris la
Universitatea din Berlin, ajuns aici cu ajutorul unei subvenii lunare de 10 galbeni, din partea Junimii.
De data aceasta Eminescu era nmatriculat ca student, pe baza unui certificat de absolvire de la
liceul din Botoani. Cursurile la care se nscrisese, sau pe care i le notase s le urmeze, erau foarte
variate: din domeniul filozofiei, istoriei,economiei i dreptului.

III.Cel mai de capetenie lucru era lectura

Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare,
doina, vis, melancolie.Legatura operei eminesciene cu devenirea noastra istorica nu poate fi
contestata, Eminescu fiind "modelul absolut spre care tind fara exceptie reprezentantii literaturii
romanesti. "ncursiunile filozofice ale lui Eminescu sustin coordonatele complexitatii poeziei
sale. Abordand atatea probleme fundamentale ce tin de viata si moarte, natura si iubire, geneza si
sfarsitul lumii, sau civilizatii, poetul subliniaza zbaterile si nefericirile omului de geniu, intr-o
societate total straina de el.Datele pe care ni le ofera opera lui Eminescu demonstreaza cu
prisosinta familiarizarea lui cu intreaga lume a ideilor si sistemelor filozofice si cu lirismul
tuturor timpurilor.
Eminescu modeleaza toate aceste filozofii, adaptandu-le firii si conceptelor personale. Imaginea
sa despre geniu (prin deosebita sa capacitate de a armoniza ratiunea cu fantezia) se diferentiaza
fundamental de conceptia lui Schopenhauer despre acelasi geniu. Omul de exceptie la Eminescu
nu mai este un damnat, un tip misterios sau tenebros; poetul roman il vede mai uman, ii daruieste

lumina stralucitoare si aspiratii omenesti superioare, desi isi pastreaza natura iesita din comun.

IV.El era luminos,sugestiv si plin de verva.(I.Slavici)

Cea mai realist analiz psihologic a lui Eminescu i-o datorm lui I.L. Caragiale care
dup moartea poetului a publicat trei scurte articole pe aceast tem: n Nirvana, Ironie i Dou
note. Dup prerea lui Caragiale trstura cea mai caracteristic a lui Eminescu era faptul c avea
un temperament de o excesiv neegalitate]. Viaa lui Eminescu a fost o continu oscilare ntre
atitudini introvertite i extravertite.Aa l-am cunoscut atuncea, aa a rmas pn n cele din urm
momente bune: vesel i trist; comunicativ i ursuz; blnd i aspru; mulumindu-se cu nimica i
nemulumit totdeauna de toate; aci de o abstinen de pustnic, aci apoi lacom de plcerile vie ii;
fugind de oameni i cutndu-i; nepstor ca un btrn stoic i iritabil ca o fat nervoas. Ciudat
amestectur! fericit pentru artist, nefericit pentru om!. Maiorescu a promovat imaginea unui
vistor rupt de realitate, care nu suferea din cauza condiiilor materiale n care tria, indiferent la
ironiile i laudele semenilor, caracteristica lui principal fiind senintatea abstract Ceea ce
caracterizeaz mai nti de toate personalitatea lui Eminescu este o aa covritoare inteligen,
ajutat de o memorie creia nimic din cele ce-i ntiprise vreodat nu-i mai scpa (nici chiar n
perioadele bolnave declarate), nct lumea n care tria el dup firea lui i fr nici o sil era
aproape exclusiv lumea ideilor generale ce i le nsuise i le avea pururea la ndemn. n aceea i
proporie tot ce era caz individual, ntmplare extern, convenie social, avere sau neavere, rang
sau nivelare obteasc i chiar soarta extern a persoanei sale ca persoan i era indiferent. n
realitate, aa cum se poate constata din poeziile sau scrisorile sale, i aa cum i
amintete Caragiale, Eminescu era de multe ori sub influena unor
impulsuri incontientenestpnite. Viaa lui Eminescu a fost o suprapunere de cicluri de diferite
lungimi formate din avnturi alimentate de visuri i crize datorate impactului cu realitatea. Ciclurile
puteau dura de la cteva ore sau zile, pn la sptmni sau luni, n func ie de importan a
ntmplrilor, sau puteau fi chiar de mai lung durat cnd erau legate de evenimentele care i-au
marcat viaa n mod semnificativ, ca legtura cu Veronica, activitatea politic din timpul studeniei,
participarea la ntlnirile Junimii sau ziaristica de laTimpul. Dm ca exemplu caracteristic acestor
crize felul n care descrie el nsui accesele sale de gelozie.

V.Tot mai citesc maiastra-i carte.(Al.Vlahuta)

Influenta copleitoare a poetului avea s vin din nltarea filozofic i din frumusetea expresiv
a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizndu-le, principalele elemente de recunoatere a
spiritualittii nationale, n afara creia nu exist creatie durabil. El nsui s-a proiectat cu voint i
neclintire n sfera specificului romnesc, spre care a adus ntregul orizont de inteligent i
sensibilitate european.Intre inzestrrile de baz ale lui Eminescu, farmecul limbajului a fost esential
n rapida ptrundere a operei lui spre sensibilitatea public. De altfel fr aceast nsuire, nici
celelate nu ar fi contat n definirea poetului. Niciodat pn la Eminescu, limba romn nu a sunat
cu atta plenitudine armonioasa, att de natural i firesc. Mai mult chiar, limpezimea i echlibrul
lingvistic din cele mai multe poezii creeaz impresia unei spontaneittI desvrite, cu toate c
variantele ilustreaz migloasa cutare "a cuvntului ce exprim adevrul"; iar Eminescu nsui i
stabilete raporturile cu limba romn n termeni de "lupt dreapt" ca pe o ncercare de "a turna n
form nou limba veche i-nteleapt".