Publicistica eminesciana Eminescu isi incepe activitatea la cotidianul bucurestean "Timpul" la inceputul lui noiembrie 1877 si o incheie in iunie

1883. Poetul este chemat de la Iasi de Ion Slavici (care raspundea de partea literara si de politica externa a aziarului . Intr!o perioada critica pentru "Timpul#. $azboiul din %alcani se incheiase si se impunea discutarea cu mare pruden&a a problemelor politice. Slavici initiaza o campanie de presa'care este inau(urata de Eminescu cu articolul ")oroban&ii". In campanie nu sunt cruta&i nici liberalii dar nici conservatorii sau proprietarii ziarului' ceea ce a dus la dese con*licte intre poet si conducerea cotidianului. +ucerirea independentei tarii deschide noi perspective. Partidele politice isi elaboreaza noi pro(ramme de activitate. Eminescu este numit in *ebruaire 188, redactorse* si incepe sa dea orientarea politica a ziarului. Publica o serie de articole "Studii asupra situatiei"' ma-oritatea ca al doilea editorial. Se axeaza mai ales pe viata politica interna. .ste o perioada de maxima intensitate in activitatea sa. +onsolidarea pozitiei partidului liberal determina (ruparea -unimista din partidul conservator sa se orienteze spre liberali. +a urmare Eminescu lasa conducerea "Timpului# lui /.Pancescu in decembrie 1881. Poetul ramane prim redactor pentru partea politica. Publica trei articole pe saptamana si urmareste presa straina' in special cea (ermana. 0ctivitatea sa publicistic1 nu mai este la *el de intensa. Trece pe planul al doilea. In acesata periada de*initiveaza "2ucea*arul". 3rientarea politica a "Timpului" incep4nd din ianuarie 1883 determin1 sc1derea interesului lui Eminescu pentru ziar. Si!a incepul publicistica politica cu o polemica cu presa din Imperiul austro!un(ar in spri-inul revendic1rilor rom4nilor de sub st1p4nirea acestora si o incheie la "Timpul" tot cu o polemica' cu aceea5i presa din Imperiul austro!un(ar' in care condamna asuprirea na&ionala 5i practicile dema(o(ice din via&a politic1. Poetul isi reia activitatea publicistica in noiembrie 1888 prin colaborarea la "$omania libera". Pledeaza in articolele sale pentru schimbarea "relatiilor" de munca pentru a veni in spri-inul "celor nemultumiti"#. )e la "$omania libera" trece la "6antana %landuziei" la care colaboreaza in decembrie 1888 si in ianuarie 1887. 8iliteaza pentru ridicarea "starii i(ienice si materiale a cultivatorilor". 13 ianuarie 9,,: ; STI$I.T<$.$3
Nu exista un stat n Europa orientala, nu exista o tara de la Adriatica pana la Marea Neagra care sa nu cuprinda bucati din nationalitatea noastra. Incepand de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia si Hertegovina, gasim pas cu pas fragmentele acestei mari unitati etnice n Muntii Albaniei, in Macedonia si Tesalia, n ind ca n Balcani, in !erbia, n Bulgaria, n "recia pana dincolo de Nistru, pana aproape de #desa si de $iev.%&Mi'ai Eminescu( 15 ianuarie reprezinta o sarbatoare a Neamului romanesc de pretutindeni, Mihai Eminescu marcand in istoria romanilor cel mai important moment de afirmare a identitatii nationale, culturale si spirituale.Ne dorim cu totii sa ramanem demni de mostenirea spirituala lasata de Poet intru unitatea natiunii.

Publicistica (Cateva consideratii) Orice apropiere de Eminescu implica reverenta ordinarului in fata exceptiei. Pastrarea distantei stabilita de respect si veneratie s-ar putea sa fie cheia traducerii textului eminescian care, poetic sau nu , chestioneaza capacitatea noastra de intelegere si, de ce n-am recunoaste-o , ne tine-n frau, ne hartuieste cu intrebari subtile, ne infasoara intr-un " eb" de cai nestiute si bineinteles ne domina. ! un tur de forta. " sta in fata textului eminescian cu intentii analitice implica oarecare indrasneala, relativa la mine de vreme ce ocolesc poezia si ma avant in zona ceva mai terestra a pubicisticii. #ateta surprinzatoare $ %ice &urarasu 'n volumul "&.Eminescu (crieri Politice") "'storicii literari si esteticienii vor stabili intr-o buna zi cat de unitara a fost existenta materiala si sufleteasca a poetului, cata prezenta artistica si ideologica este in articolul sau de ziar ca si in poema cea mai hieratica....." !xista deci interferare fireasca intre pasirea terestra si zborurile astrale , subtilitatea geniului dizolva eventualele bariere si ne ofera imaginea complexa a unui univers pe care poate ni-l imaginam, ni-l dorim dar ramanem in afara lui. Ca publicist, Eminescu este un subiect controversat. Pentru unii "..asa cum poezia romana ar fi aratat altfel azi daca n-ar fi existat Eminescu, tot astfel si publicistica romaneasca- marcata esential de stralucirea si de forta exploziva a verbului sau gazetaresc" ("l. Oprea-"Eminescu-Opere vol.'*) , pentru altii) "Eminescu a fost inainte de toate lterat si nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au facut si fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi sa le cunoasca"( Ziarul "Viitorul" iunie 1!1"# Polarizare interpretativa care desminte orice idee de "bloc" de "granit" cum zice +oga, nu ca impenetrabil ci ca structura unitara in care varietatea de idei ar impieta perfectiunea eminesciana, complexitate de gandire in care trairea directa se sau ne se metamorfozeaza in profunzime, sta in fata noastra cu forme si fond, superficiala si adanca si ca de obicei ne da probleme. #ie ca scrie la "lbina, la #amilia, la Convorbiri literare sau ,impul Eminescu survoleaza lumea romaneasca a epocii cu virulenta observatorului inrait dar si cu sensibilitatea ganditorului provocat de intamplari si de ecouri istorice pe care le iubeste dar le diseca si mai ales le interpreteaza cu autoritate uneori profetica. Cam intre -./0 si -..1 Eminescu cerceteaza"spiritul secolului" in care framantari ma2ore implica natiunea noastra in formare pentru care lupta de afirmare spirituala de desfasoara in atmosfera beligeranta de eliberare a popoarelor din rasaritul !uropei, analizeaza realitatea imediata in lumina ecoului istoric pe care-l admira dar profeseaza superioritatea viitorului care nu trebuie sa fie"o simpla continuare" ci "rectificarea trecutului" 34otita asupra proiectatei intruniri la mormantul lui (tefan cel &are). #ilozofia lui asupra istoriei cere deplina acceptare a ideii de 4",'54! si P6O+6!(, excluderea uneia dauneaza celeilalte. 'n "(tudii asupra situatiei"(,impuil) este

subliniata ideea ca acele sisteme politice care nu sunt"conforme cu sentimentele si aspiratiunile tarii" nu sunt decat"productul unei imaginatii fecunde" Progresul ramane astfel in afara preocuparilor reale si evolutia istorica stagneaza. ""devaratul progres" este o"legatura naturala intre trecut si viitor, se inspira din traditiunile trecutului, inlaturand inovatiunile improvizate si aventurile hazardoase"(Curierul din 'asi) "titudinea conservatoare il implica in interpretarea prezentului ca o necesitate istorica minora, o treapta numai care sa asigure conectia dintre trecutul"&"6!" si viitorul cel putin pe masura acestuia. !ste intr-un fel explicabila aceasta atitudine xenofobica , prezentul romanesc al anilor 7/0-7.0 fiind acela al stradaniei de afirmare in contextul dominatiei straine, fie ea turceasca, in Principate sau austriaca in ,ransilvania si 8ucovina. 4ecesitatea afirmarii romanismului este consideranta ma2ora a publicisticii economico-politice a poetului. "4u la stat se gandea Eminescu" zice &urarasu "ci la natiune...." "firmatie oarecum superficiala ca formulare dar in esenta la subiect, pentru ca existenta si evolutia statului este conditionata de afirmarea si consolidarea natiunii, configuratia nationala ca unitate de limba, teritoriu si cultura 2ustificand in ultima instanta necesitatea statului. " fost, nu, gresesc, este Eminescu nationalist$ (igur ca este9 Chiar daca recapitularea operei eminesciene s-a desfasurat in climatul absurd al secolului trecut ( greu de crezut ca a trecut9), ,indiferent de seismografica interpretare a ceea ce !(,! Eminescu produsa de comentatorii lui, de critici mai mult sau mai putin remarcabili ( la :asdeu, la *enopol, la 'braileanu, la ;ovinescu,la Calinescu ,&urarasu, "l Oprea si ,sigur &aiorescu si altii...) stim ca el este un nationalist pentru ca dincolo de ideatica romantico-filozofica a poeziei sale apare personalitatea tumultoasa a omului framantat de problemele realului. "rticolele de la ,impul par a fi cele mai virulente cu privire la interpretarea momentului 7// si urmarile lui, batalia de afirmare a romanismului adresandu-se "strainismului" cu virulenta respingerii totale uneori. Cosmopolitismul politic si cultural ii repugna , este o"simulatiune". "Poate ca ar exista cosmopolitism daca el ar fi posibil. <ar el e imposibil. 'ndividul care are intr-adevar dorinta de a lucra pentru societate nu poate lucra pentru o omenire care nu exista decat in partile ei concretein nationalitati"(5bi patria, ibi bene) ,urcia, 6usia , "ustro-5ngaria, Occidentul european sunt elementele de referinta cu care poetul survoleaza atmosfera politica a vremii, locul romanilor intr-un conglomerat de forte ,care actioneaza facand abstractie de necesitatile unui popor tolerant)..."ni se pare ca nici un neam de pe fata pamantului nu are mai mult drept sa ceara respectarea sa dacat tocmai romanul pentru ca nimene nu este mai tolerant decat dansul"("(e vorbeste ca in Consiliul...") <incolo de atitudinea adversa fata de orice element strain, fie ungur, rus, polonez, turc, evreu, austriac, neamt se configureaza in articolele poetului formidabila siguranta a prezentei romanului in istorie, in lume si implicit in viitorul care il preocupa mai presus de orice ) "<aci sau romani, romani sau daci) e indiferent, suntem romani si punctum."

Problematica istorico-politica a vremii este latura ma2ora a 2urnalisticii poetului, nu si singura, notele informative, epistolele memorative, stirile senzationale sunt obligatiile profesionale pe care poetul le accepta ca trebuie. Cronici teatrale, consideratiuni asupra literaturii vremii, probleme pedagogice,informatii mai mult sau mai putin interesante pentru noi ca evenimente dar sigur retinandu-ne atentia pentru ca au fost scrise de mana lui Eminescu formeaza o opera imensa si zic eu ciudat apendice a unuia dintre cei mai mari poeti pe care i-a dat lumea. $ea Nicolescu,$or.%an. &&

+4teva considera&ii despre Eminescu' publicistul Spre deosebire de percep&ia lui Eminescu ca poet na&ional' publicistica *ace obiectul polemicilor interdisciplinare prelun(ite' iat1 p4n1 =n pra( de secol >>I. +onsensul specialistilor!*ilolo(i' c4nd vorbesc depre lirica eminescian1 nu mai *unc&ioneaza atunci c4nd tema analizei este publicicstica. )e alt*el =n ima(inarul colectiv al rom4nilor este mult mai prezent .inescu!poetul (enial' emblema a culturii rom4ne5ti' dec4t Eminescu! ideolo(ul' promotor al unor valori care au marcat sub di*erite *orme ultimele doua secole. Eminescu!publicistul' se considera' este printre altele produsul unei revolu&ii culturale' politice 5i mentale ini&iat de (enera&ia pa5optist1' 5i care a constituit =nceputul modernit1&ii. 0r *i (re5it =ns1 s1 credem =n linearitatea implementarii modernit1&ii' mai ales c1 secolul al >I>!lea rom4nesc' la =nceputurile sale' era mai de(rab1 marcat de tardive a*init1&i cu structuri politice' sociale' 5i altele' care =n alte p1r&i ale .uropei erau de mult dep15ite. +ontemporanii lui Eminescu' elitele vremii erau imp1r&iti =n dou1 tabere' una sus&in1toare a liberalismului 5i cealalt1 conservatoare 5i sceptic1 la ideea importurilor culturale 5i oportunitatea lor =n Principatele $om4ne. "?unimea"' (rupare literar cultural1 5i politic1' av4nd ca lideri personalit1&i cum este Titu 8aiorescu' se situeaz1 =n cover(en&1 cu doctrina tradi&onalist1' conservatoare 5i reticent1 la implementarea institu&iilor occidentale. .i cocheteaz1 cu ideea rena5terii politice 5i culturale 5i' mai presus de toate' a scos literatura din impasul =n care a-unsese dup1 decenii de pa5optism artistic' *1c4nd posibil1 apari&ia unor personalit1&i de execp&ie' cum sunt 8ihai Eminescu!poetul' Ion 2uca +ara(iale!dramatur(ul' 0. ). >enopol =n instorio(ra*ie' %o(dan Petriceicu @a5deu !ale c1rui scrieri au dus la apari&ia lin(vistici romane5ti moderne! 5i al&ii. 0dversarii ideolo(ici ai -unimi5tilor erau liberalii care contestau necesitatea respect1arii tradi&iei' dintre care amintim pe I. +. %r1tianu' +. 0. $osetti' 8ihail Ao(alniceanu. Publicistica lui Eminescu este dominat1 de na&ionalism (cei drept unul critic ' iubire de &ar1 !ca sentiment responsabil' (rav 5i' uneori' tra(ic' lipsit de dema(o(ie. BCu cu *raze 5i m1(uliri' nu cu (arde na&ionale de *lorile m1rului se iube5te 5i se cre5te na&ia adev1rat1. Coi o iubim a5a cum este 5' cum a *1cut!o )umnezeu' cum a a-uns prin su*erin&ele seculare p4n1 =n zilele noastre. 3 iubim DE o iubim *1r1 a!i cere nimic =n schimb' nici

chiar=increderea ei' at4t de lesne de indus =n eroare' nici chiar iubirea' =nn1dit1 azi la lucruri str1ine 5i la oameni str1ini. Fi chiar dac1 amintirea noastra ar pieri =n umbra vremilor 5i s!ar 5ter(e din memoria tuturor' tot pe aceea5i cale a conserv1rii na&ionalit1&ii 5i &1rii vom st1rui' *1r1 a *ace =n aceast1 suprem1 privire nici o concesie prime-dioas1 ideilor veaculuiG. (Timpul H97 mai 1877 Ca&ionalismul critic nu admite =ndep1rtarea de adev1r' chiar dac1 acesta se *ace pe considerente na&ionale. )e alt*el este preocupat pe ansamblul operei sale de problema adev1rului 5i' dup1 cum vom vedea =n citatul care urmeaz1' aceast1 preocupare este mani*estat1 5i =n publicistic1. .l propuneI B Ca&ionalitatea =n marhinele adev1rului. 8ai concret ceea ce!i neadevarat nu devine adevarat prin =mpre-urarea c1!i na&ional' ceea ce!i in-ust nu devine -ust prin aceea c1!i na&ional' ceea ce!i ur4t nu devine *rumos prin aceea c1!i na&ional' ceea ce!i r1u nu devine bun prin aceea c1!i na&ional... Jn *ine' *apta rea ori (re5it1 nu devine bun1 prin aceea ca a *ost comis1 de un na&ionalist sau =n numele na&iunii' ci este si r1m4ne K (8anuscris' %0$'99:7 Principiul primordial' dup1 unii exe(e&i' este principiul identit1&ii na&ionale' idee a lui Eminescu care va avea in*luen&1 5i =n cultura interbelic1. Eminescu spuneI GSin(ura ra&iune de a *i a a cestui stat' pentru noi' este na&ionalitatea lui rom1neasc1' dac1 e vorba ca acesta s1 =nceteze de a *i rom4nesc atunci o spunem drept c1 ne e cumplit indi*erent1 soarta p1m4ntului lui B (Timpul' 31 iulie188, . Ca&ionalismul adev1rat re*uz1 complexul de in*erioritate *a&1 de str1ini. KIat1 sin(urul punct vulnerabil al pseudo rom4nilor no5triiI ru5inea de str1ini' teama de ei' un *oarte slab suro(at pentru *rica lui )umnezeu 5i adev1rata iubire de &ar1L 3pinia ce!o au despre noi str1inii e sin(ura considera&ie serioas1 pentru politicianii no5tri B (Timpul' 99 octombrie1881 . $ealitatea nu las1 loc =ns1 misti*ic1rilor 5i sunt recunoscute 5i unele de*ecte sau vicii' dup1 cum (1sim =n urmatorul text publicat =n Timpul din 9M septembrie 1878I GCestatornicia noastr1' iubirea de schimb1ri' deasa r1stunare a tuturor temerilor statului 5i rivalitatea copil1reasc1 de a =ntrece pe toat1 lumea a *1cut' at4t =n trecut c4t 5i =n prezent' s1 irosim o mul&ime de putere vie care se putea utiliza pe un teren *olositor' pe lucruri de nimic sau de!a dreptul stric1cioaseB. Publicistica eminescian1 nu este lipsit1 de accente pro*etice' lucide analize =n perspectiv1' care *ie 5i m1car =n parte au *ost con*irmate de evolu&ia istoriei. .l vede =ntr!un liberalism str1in de aspira&iile poporului rom4n doar o simpl1 *aza =n trecerea spre sisteme socialiste' care sunt respinse de publcistI GSuntem si(uri c1 victoria principiilor liberale socialiste =nsemneaz1 moartea oric1rii culturi 5i rec1derea =n vechea barbarieG. (Timpul' M au(ust1878 . )rumul c1tre liberate este privit ca o trecere (radual1 de la stadiul copil1riei la cel al maturit1&ii. )e aceea ea trebuie =n(r1dit1' disciplinat1' p4n1 la deplina asem1nare a semni*ica&iilor ei. Jn rela&ie cu ideea amintit1 mai sus este repspins1 e(alitatea ca *iind contrara libert1&iiI K+1ci pe c4nd iubirea de libertate e cel mai nobil instinct al omului' acela al e(alit1&ii are r1d1cina lui =n invidie 5i =n sl1biciuneB. Pentru o bun1 orientare a libert1&ii' Eminescu este adeptul unui absolutism luminat opus dema(o(iei parlamentare' consider=ndu!i (probabil motivat de exemplele din epoca I G3 m4n1 de oameni lacomi de avere 5i moraliceste putreziG. (Timpul' 17 septembrie1889 .

.xist1' *1r1 =ndoial1 concepte cheie ale discursului publicistic eminescian. Nnul din ele' semibarbaria' este *olosit pentru a ilustra starea unui popor care a selectat din dialectica barbarie!civiliza&ie doar viciile lor. Semibarbaria e o *az1 ne*ast1 din via&a unui popor care trece brusc' neor(anic' de la barbarie la civiliza&ie. %arbaria este considerat1 o stare s1n1toas1 a unui popor care dore5te s1 asimileze temeinic bine*acerile civilizatiei. GNn popor barbar e bun1oara reli(ios. +ivilizarea lui reli(ioas1 adevarat1 vine atunci c4nd' prin pro(resul lent al propiei sale maniere de a vedea =n materi reli(ioase credin&ele *ormale' adesea supersti&ioase' se schimb1 =n convin(eri morale. )ar c4nd el admite de la alt popor numai ster(erea credin&ei *ormale' *1r1 a o =nlocui prin convin(erea moral1 5i reli(ioas1' atunci el r1m4ne 5i *1r1 una 5i *1r1 altaO are numai r1ul civiliza&iei 5i r1ul barbariei' e semibarbarG (Timpul' 9: octombrie1881 . Ideeile sociale ocupa un loc important =n textile de care ne ocup1m. Eminescu este convins c1 la temelia libert1&ii 5i a dezvolt1rii economice 5i sociale st1 munca' munca e*ectiv1 5i valori*icarea inteli(ent1 a resurselor naturale. Jn viziunea lui bo(1&ia const1 =n virtualitatea muncii 5i nu =n valoarea bo(1&iilor naturale. K%o(1&ia nu este =n aer sau =n p1m4nt' ci =n bra&e' iar unde lipsesc bra&ele' sau calitatea produc&iei e proast1 nu poate *i nici vorba mac1r de &ar1 bo(at1G. (Timpul' 18 decembrie 1877 . 8unca *izic1 5i cea intelectual1 se condi&ioneaz1 5i completeaz1 reciproc' un corp inte(ral s1n1tos posed1 o minte a(er1 5i vie 5i bra&e puternice. +ea mai e*icient1 promovare social1 este cea pe baz1 de merit 5i nu ereditar1I KJn societatea veche toate clasele stateau =n raporturi at4t de bine inseminate precum stau di*ertile or(ane =ntr!un corp *iindu!5i unul altuia de a-utor reciproc 5i necontest4ndu!5i unul altuia *unc&ionareaG (Timpul' 9M iulie188, Nna dintre cele mai controversate teme din publicistica eminescian1 este le(at1 de rela&iile cu str1inii' mul&i dintre comentatori sus&in4nd c1 pozi&ia lui este exclusiv xeno*ob1 5i antisemit1. )e alt*el redescoperirea lui Eminescu!ideolo(ul =n perioada interbelica a accentuat acest aspect. 8i5carea le(ionar1' cea mai radical1 dintre curentele politice in*luente =n epoc1' consider1 aceast1 parte a operei lui Eminescu pro*etic1' poate din aceasta cauz1 =n anii dictaturii comuniste publicistica sa era trecut1 =n umbr1. 2ocul lui Eminescu =n literatura rom4n1 (vorbim acum de Eminescu!poetul ' este *1r1 =ndoial1 acela pe care!l merit1. )incolo de opera lui literar1 descoperim un personapreocupat de soarta &1rii sale' de nea-unsurile curentelor politice ale epocii 5i' mai ales' de a scoate =n eviden&1 calit1&i reale sau ima(inare ale $om4niei tradi&ionale. Pentru consecin&ele mai mult sau mai pu&in ne*aste de mai t4rziu ar *i nedrept s1!l consider1m extremist' mai ales c1 =n vremea lui Eminescu nu a *ost perceput ca un publicist cu mare in*luen&1. 0bia dup1 17,, imporatan&a lui a crescut (radual p4n1 la ran(ul de pro*et al 2e(iuni 0rhan(helului 8ihai. .ste important s1 luam din opera lui 8ihai Eminescu doar ceea ce e mai bun 5i s1 l1s1m speciali5tilor pl1cerea de a polemiza pe mar(inea controverselor declan5ate de scrierile lui ideolo(ice.

Ma recomand: Mihai Eminescu

Posted ianuarie 13' 9,,7 Comments(0)

2inPI httpI;;QQQ.-urnalul.ro;articolRM7877;RmaRrecomandRRRmihaiReminescuR.html 0utorI $odica 8andache ; ?urnalul Ca&ional ; 1S Ianuarie 9,,7 Ce-a cautat pe-aici acel pe care si un BUDHA ar putea fi gelos?

Emil Cioran: 8ihai Eminescu s!a nascut la 1: ianuarie. 8a intreb de ce nu este aceasta zi sarbatoarea nationala a romanilor si cred ca s!au mai intrebat si altii. Prin opera lui' prin viata lui de cruci*icat' prin stranietatea personalitatii sale' prin *aptul ca ne *ace pe toti sa simtim durerea si misterul si sa ne intrebam cine suntem prin toate aceste lucruri' el ne!a o*erit mantuire. <iata si opera lui ne atin( nervii si or(anele de perceptie pe care noi' oricat ne!am stradui' *ara el nu ne!am putea cunoaste in propria noastra evolutie. .l sin(ur a dus cuvantul in limba romana atat de sus' incat a reusit sa prinda in mod tulburator sensurile clipelor incandescente ale existentialului. 2a *iecare inceput de an' la 1: ianuarie' eu cred ca asist la cel mai mare sacri*iciu al poporului pe care il iubesc si din care *ac parte. Si asta pentru ca poetul a aprins un *oc care l!a ars pe el si ne!a dat noua viata. Si pentru o ora' pentru o zi suntem cu totii constienti si de el' si de noi. I.L. CARAGIALE: B8a recomand' 8ihai Eminescu. 0sa l!am cunoscut euG. GE ! G"A: BPe vremea cand )umnezeu umbla cu S*. Petru pe pamant' intr!o noapte ploioasa' au a-uns la mar(inea unui sat si abia au indraznit sa bata cu toia(ul in prima poarta. +aini mari s!au repezit sa!i s*asie' dar numaidecat s!a auzit un (las barbatesc intrebandI H +ine bateT H 3ameni buniU 0tunci omul' potolind cainii' i!a po*tit in casa' unde nevasta si copiii abia se trezisera din somn' si a inceput a da porunci' dar cu blandete. H 8ario' ia mai pune cateva vreascuri pe *oc. Tudore' da 8uzeul 2iteraturii *u(a la *antana dupa o ciutura de apa proaspata. Ilenuta' ia $omane vezi de o olita cu lapte proaspat. T0C0$. 6runtea iesea Si le!a dat sa se spele si sa se stear(a cu ster(are albe si i! stralucitoare de sub au ospatat' si i!au dus sa doarma intr!o odaie in care parul ne(ru mirosea a (utuie si busuiocL.. 0 doua zi dimineata iar le! a dat sa se spele' i!a ospatat si le!a pus in traista niste mere cum nu mai vazusera si le!a urat drum bun.

Si cum au iesit din sat' S*. Petru a inceput sa se roa(e de )umnezeuI H )oamne' *a ceva pentru oamenii astia' ca tare ne!au primit *rumosU H +e!ai vrea sa *ac S*. Petre' c!ai vazut ca nu erau nevoiasi. H )oamne' *a ceva ca sa!si vada macar o data su*letulU H Sa!si vada su*letul spui S*. PetreT H )a' )oamne' sa!si poata vedea su*letul' asa cum vedem noi plopul cel de!acoloU H %ine' S*. Petre' a raspuns )umnezeu' privind (anditor la satul din vale. H Iar dupa o vreme' in neamul acela de oameni s!a nascut 8ihai EminescuG. B0tat timp cat pe aceste pamanturi' soarelui i se va spune soare' iubirii H iubire si poeziei' poezie' pe .2 nimeni nu!l va ta(adui.G

#$% R ARG&E"I '()*. B0 vorbi de Eminescu este ca si cum ai stri(a intr!o pestera vasta. Cu poate sa a-un(a vorba pana la el *ara sa!l supere tacerea. Intr!un *el' Eminescu e s*antul preacurat al (hiersului romanesc. )in tumultul domestic al vietii lui s!a ales un cruci*icat. 6iind *oarte roman' Eminescu e universal. 8a numesc unul din oamenii in viata care l!au vazut pe Eminescu in carne si oase. .ram copil de 7 ani. 2!am vazut pe +alea <ictoriei. Trecea prin public un om (rabit' *ara sa ocoleasca nimic impetuos. Nite!l pe Eminescu H a spus cineva cu un (las pe care!l tin minte. Poetul traia pe atunci o metempsihoza straina. Cu puteam sti cine era sa *ie Eminescu si ar *i *ost normal sa!l uit. . curios ca nu l!am uitat.G +E#RE #$#EA: BEminescu' despre care Ior(a spunea ca!i expresia inte(rala a natiunii romane' iar %la(a ca reprezinta "ideea platonica de roman#' e romanismul absolut si l!am de*init eu "suma lirica de <3I.<3VI#G. AR&I,E: BEminescu se a*la in casa de sanatate. 8edicul %ursan sta de vorba cu poetul. Suntem in iunie 1887. $aspunsurile poetului au pro*unzimea onirica a basmelor *antastice. H +um te cheamaT H Sunt 8atei %asarab. 0m *ost ranit la cap de Petre Poenaru' milionar pe care re(ele l!a pus sa ma impuste cu pusca umpluta cu pietre de diamant cat oul de mari. Pentru ceT Pentru ca eu *iind mostenitorul lui 8atei %asarab' re(ele se teme sa nu!i iau mostenirea. +e!ai de (and sa *aci' cand te vei *ace bineT 0m sa *ac botanica' zoolo(ie' mineralo(ie' (ramatica chinezeasca' evreiasca si sanscrita. Stiu MS de limbi' vara anului 1787 H )ocumentG -IC&I#A .#A-E.C$: B+u ce altceva ar *i putut sa *ie impuscat 8ihai Eminescu decat cu (loante de diamant cat oul de mariT 0r mai *i putut sa *ie impuscat cu ceva H +N ICS0SI ST0$.0 SN%2I8N2NIG. GE RGE !AC ,IA: BEminescu;+a steaua care s!a desprins;+e piere!acum in haos;3 inima poate s!a stins;Spre vesnicul repaos;+a maini si!a noastra va cadea;In stricta vesnicie;+ine!o cata mahnit spre eaT;<ai' nimeniL cine stieUG. ALAI- ! ./$E#0 '(12: BEminescu este tineretea si entuziasmul unui veac' este totodata *reamatul lui tra(ic. .ste mai presus de toate dovada ma(istrala ca

(eniul con*era o atroce responsabilitate. Trebuie sa!l admiram asa cum admiram *oculUG. I. .LA,ICI0 '3*2: BEminescu este dintre acei putini oameni care nu sunt meniti a vietui in societate' pentru ca nu!si a*la semenii. Indeosebi este nesu*erit' pentru ca stia cine este .2' stie cine sunt altii' nu!i pasa de o lume pe care trebuie s!o dispretuiasca si sta ca si o carte deschisa inaintea tuturoraG. GE RGE !ER-AR% .&A40 '(50: B0m citit "Imparat si proletar#' "Stri(oii# si toate celelalte. )aca as *i unul dintre editorii aceia tineri cu tipo(ra*ie care dez(roapa carti vechi si *ac editii pentru biblio*ili' m!as repezi de indata la aceasta carte uluitoare. Traducerea si ea m!a sedus. Sa!mi spui' dra(a editorule' daca ai avut noroc cu 832)3<.0CN2 care a scos din mormant acest ><III!>I> "*in de siecle#G. MIRCEA ELIA%E: BCeamul nostru romanesc si!a asi(urat dreptul la "nemurire# mai ales prin creatia lui Eminescu. Petrolul si aurul nostru pot intr!o zi seca. /raul nostru poate creste si!aiurea. S!ar putea ca!ntr!o zi nu prea indepartata' strate(ia mondiala sa su*ere anumite modi*icari' IC+0T P3VITI0 C30ST$0 ). P3P3$ de (ranita sa!si piarda insemnatatea pe care o are de un secol incoace. Toate s!ar putea intampla. Nn sin(ur lucru nu se poate intampla H )isparitia poemelor lui Eminescu. Si cat timp va exista in lume un sin(ur exemplar din poeziile lui Eminescu' identitatea neamului nostru este salvata. Nn neam supravietuieste mai ales prin creatiile (eniilor saleG. -IC&I#A .#A-E.C$: BPe Strada Plantelor' aparea putin (reoi la mers si in(rosat de pamant. 2!am revazut. 8elancolia apunea atat de sus' incat lovea seaua +arpatilor. In orice secunda puteam calca in crevasa nemai*iind in dulce lumea lui. 8!a!ntrebat daca nu mi!e *ri( cand udam cu apa lacrimei arsura. 8a dor picioarele' mi!a zis. Se ridica incet ca si cum lacrima ar *i de piatra. Nnde sa ne ducem' am stri(at' in ce cuvantT 8i!a zis dezama(it. Stam' mi!a zis. Stam. 0parea si disparea din aratare. Il dureau picioarele. +and i!am stri(at' urland' stai' staiUG. BIdeia noastra despre el se pierde; In primul descantat de iarba verde; Coi credem ca!i al nostru .l' Poetul; )ar noi am devenit ai lui cu! ncetul.G B+onsider versul eminescian "Cu credeam sa!nvat a muri vreodata# o revelatie a revelatiei. Si cand Eminescu se a*la la Iasi' centrul natiunii se a*la la Iasi' cand Eminescu se a*la la <enetia' centrul natiunii se a*la la <enetia' cand Eminescu intarzia pe Strada Plantelor sa moara' centrul natiunii intarzia sa moara pe Strada Plantelor.G E. CI RA-: BEminescu a *ost declarat unanim o aparitie inexplicabila. 3are ce!am *ace noi daca nu l!am *i avut pe EminescuT ,ER -ICA MICLE0 '33): "<ar*ul inalt al piramidei; 3chiul meu abia!l atin(e; 0st*el' tu!n a carui minte; Nniversul se ras*ran(e; 0l tau (eniu peste vreacuri; $amane!va pe pamant.; Si doreste a mea iubireL; Prin iubire pan!la tine; Sa a-un(a si!a mea soarta; +a de soarta ta s!o le(; +um sa *ieT; +and eu

micimea imi cunosc atat de bine; +and mareata mea *iinta poate nici n!o intele(eam; /eniul tau planeaza!n lume; 2asa!ma in prada sortii; Si numai din departare; +and si cand sa te privesc; 8artora maririi tale; Sa *iu pan!la pra(ul 83$TII ; Si ca pe!o minune!n taina; Sa le!ador' sa te slavesc#G. .IL,IA +A-6&$R.#0 '(50' primul editor en(lez al lui EminescuI B3pera lui Eminescu apartine tuturor timpurilor. 6iecare linie a versurilor este un (iuvaier. +lasi*icat printre pesimistii timpului sau' Eminescu *ace parte totusi dintre marii optimisti. )oreste ridicarea omului si crede!n ea. Coi il salutam ca pe un *ilozo* al timpului sau' ramas astazi printre cei moderni indra(ostit de P3P3$N2 S0N' cel mai de seama ICT.$P$.T al sau' un mare cetatean al 38.CI$IIG. AL. ,LA&$#A0 '3*(: BIntr!o zi m!am dus la tipo(ra*ie' la TI8PN2' sa!l iau ca sa mancam impreuna. 2!am (asit *acand corecturi. .ra abatut 8uzeul 2iteraturii si obosit la *ata. $omane H Cu mai potU Cu mai potU 0s vrea sa ma duc 80TN$. BSimt ca nu undeva la tara sa ma odihnesc vreo doua mai pot' am secat saptamani. moralicesteG H )e ce nu te duciT H )ar unde sa ma ducT +u ce sa ma ducT Pe cine sa las in locul meuT Sunt sin(ur la ne(ustoria asta de principii. )e M ani o duc intr!o munca zadarnica. )e M ani ma zbat intr!un cerc vicios. )e M ani n!am repaosul senin ca sa ma pot bucura si de altceva decat de P32ITI+0. Simt ca nu mai pot' am secat moraliceste. Sunt strivit. Cu ma mai re(asesc si nu ma mai recunosc. 0stept tele(ramele @0<0S si ca sa scriu' iar sa scriu' sa scriu de meserie' scrie!mi!ar numele pe mormant si n! as mai *i a-uns sa traiescG. B.ra un dramatic stri(at de durere prevestitor al tra(ediei care avea sa!i s*asie prea devreme destinul celui mai mare poet roman.G

Cum sedea peste foile atat de caligrafic scrise ale manuscriptului sau, Eminescu avea o infatisare mai putin masiva, fruntea iesea stralucitoare de sub parul negru ca pana corbului, sprancenele apareau in toata frumusetea lor si taietura fina a nasului lasa numai la intalnirea narilor o usoara urma de vulgaritate Cand ridica oc!ii de pe manuscript, nu privea pe nimeni, ci parea ca se uita visator in departare, adesea miscand in mod ritmic mana, o mana de copil binevoitoare, neingri"ita, poate nespalata 8itte Aremnitz' 1873