Comand de slat.

Preul cu amnuntul
este cel imprimat pe copert.
ANDR VAUCHEZ.
La spiritualitc du Moyen Agc occidental
vnrxn* siccie
1975, Presses Universitaires de France
Toate drepturile asupra preentei edilii !n liin"a
ro#$n% sint rccivate Editurii &eridiane.
ISB 97!"!!"#$7#"%
ANDRE VAUCHEZ
'()R)TUA*)TATEA
EVU*U) &ED)U
+CC)DENTA*
secolele V))),-))
Traducere de Doina &arian .i Daniel /ar"u
(ost0a1% de Daniel /ar"u
&'I(U)A M&)I'IA&
199*
(e copert%2
Codex Aureus, sec. )-3 0. 45
6/i"lioteca /att78$ncu#3
Al"a lulia9
Coperta .i #ac7eta colec1iei2
R+&E+ UDER)'
)ntroducere
Ce !nsea#n%3 la drept vor"ind3 :spiritualitatea;< *a
!nceputul acestei lucr%ri se cuvine s% de0ini# cit se poate
de clar o no1iune care3 de la o epoc% la alta .i de la autor
la autor3 !#"rac% accep1iuni 0oarte di0erite. Evul &ediu n,a
cunoscut aceast% no1iune3 #ul1u#indu,se s% 0ac% dis,
tinc1ie intre doctrina, aspectul do=#atic .i nor#ativ al
credin1ei3 .i disciplina, practica credin1ei3 de o"icei in
cadrul unei re=uli reli=ioase. Cuv!ntul spiriliialitas, pe
care,4 !nt!lni# uneori !n textele 0iloso0ice !ncep!nd cu
secolul al -ll,lea3 nu are un con1inut reli=ios speci0ic2 el
dese#nea% calitatea a ceea ce este spiritual3 adic%
independent de #aterie. De 0apt3 spiritualitatea este un
concept #odern3 0olosit nu#ai !ncepind cu secolul al
-l-,lea. *a cei #ai #ul1i dintre autori3 el expri#% di#ensi,
unea reli=ioas% a vierii interioare .i i#plic% o .tiin1% a
asceei care conduce3 prin #istic%3 la instaurarea unei re,
la1ii personale cu Du#neeu. Atunci c!nd o ase#enea expe,
rien1% trece3 dup% ce a pri#it o 0or#ulare siste#atic%3 de
la #aestru la discipoli3 se vor"e.te despre curente spiritu,
ale sau .coli de spiritualitate. 'e distin=e ast0el3 !n #od
tradi1ional3 o spiritualitate 0ranciscan%3 una i=natian% etc.
N,a# socotit necesar s% ur#%# aceast% de0ini1ie care
nu are o se#ni0ica1ie prea #are pentru epocile anterioare
veacului al -U),lea. Dac% a# 0i 0%cut,o3 ar 0i tre"uit s% ne
li#it%# la studiul unui =rup 0oarte restr!ns3 ce coincide
aproxi#ativ cu elita #onastic%. !ntr,adev%r3 nu#ai !n
pacea claustrurilor cel pu1in a unora dintre ele3 c%ci nu
!n toate au str%lucit #edita1ia .i recule=erea a putut
!n0lori3 din secolul al VU),lea p!n% !n cel de,al -ll,lea3 o
via1% spiritual% intens%3 axat% pe c%utarea conte#pla1iei
.i expri#at% de tratate ascetice sau de co#entarii "i"lice.
Dar istoria s+iritualit,-ii nu se poate #%r=ini s% !ntoc,
#easc% inventarul .i s% analiee lucr%rile !n care a 0ost
transcris% experien1a interioar% a c%lu=%rilor. Al%turi de
spiritualitatea explicit% a clerului .i #ona7ilor3 0or#ulat%
!n scris3 exist%3 dup% p%rerea noastr%3 .i o alta3 care a
l%sat pu1ine ur#e la nivelul textelor3 dar a c%rei realitate
o pute# constata pe "aa altor #i>loace de expresie2
=esturi3 c!ntece3 repreent%ri icono=ra0ice etc. Din aceast%
perspectiv%3 spiritualitatea nu #ai poate 0i privit% ca un
siste#.codi0icant de re=uli de via1% interioar%3 ci ca o
rela1ie !ntre anu#ite aspecte ale &isterului cre.tin puse !n
valoare !ntr,o epoc% dat% .i unele practici 6rituri3 ru=%,
ciuni3 devo1iuni9 privile=iate !n raport cu altele posi"ile
inl%untrul vie1ii cre.tine. '0inta 'criptur% ve7iculea%
at!tea ele#ente diverse3 ine!t 0iecare civilia1ie se vede
constr!ns% s% operee o ale=ere3 !n 0unc1ie de nivelul s%u
de cultur% .i de nevoile sale speci0ice. Desi=ur3 aceste va,
ria1ii se situea% !ntotdeauna in interiorul anu#itor li#ite
i#puse de datele 0unda#entale ale Revela1iei .i de c%tre
Tradi1ie3 li#ite ce nu pot 0i dep%.ite dec!t cu riscul de a
c%dea in ereie. Dar in Evul &ediu3 epoc%,!n care coeiu,
nea do=#atic% nu era !nc% "ine asi=urat% !n toate do#e,
niile .i !n care o pr%pastie ad!nc% desp%r1ea elita !nv%1a,
1ilor de #asele inculte3 se putea =%si loc3 c7iar !n sinul
ortodoxiei3 pentru diverse #oduri de a interpreta .i de a
tr%i #esa>ul cre.tin? se =%sea loc3 cu alte cuvinte3 pentru
di0erite spiritualit%1i. Vo# !ncerca3 !n aceast% carte3 s% le
ur#%ri# istoria 0or#%rii3 Coexisten1a uneori anevoioas%
precu# .i succesiunea lor !n ti#p. Ri=orile i#puse de
preentarea istoric% a acestor; 0eno#ene reli=ioase ne,au
deter#inat3 !n c7ip inevita"il3 s% pune# accentul pe
#uta1ii. '% nu pierde# !ns% din vedere c% apari1ia unei
noi spiritualit%1i nu a dus decit 0oarte rar la dispari1ia celei
care a do#inat perioada anterioar%2 !n0lorirea a"a1iei de la
C!teaux nu a !#piedicat,o pe cea de la Clun8 s%,.i ur#ee
6
propriul dru#. A a.eat,o3 pur .i si#plu3 pe un plan
secundar.
Aceast% de0ini1ie a spiritualit%1ii3 ca unitate dina#ic%
!ntre con1inutul unei credin1e .i 0elul !n care aceasta este
,tr%it% de oa#eni !n anu#ite condicii istorice3 ne deter#in%
s% acord%# laicilor un loc !nse#nat. Nu pentru a ne
supune #odei sau a #ini#alia a priori rolul .i in0luenta
clerului. (!n% 0oarte recent3 aten1ia 0iind !ndreptat% !n c7ip
prea exclusiv asupra acestuia din ur.,, ni s,a p%rut un
act de ec7itate .i de con0or#itate cu o"iectivitatea istoric%
s% scoate# !n relie0 ori=inalitatea spiritualit%1ii populare.
De.i acest concept nu este lipsit de a#"i=uitate3 suscit!nd
!nc% controverse !n r!ndul speciali.tilor
4
3 el r%#!ne totu.i
vala"il la un nivel 0oarte =eneral. Vo# avea prile>ul s%
constat%#3 in cursul acestei lucr%ri .i !n ur#a altor istorici
care s,au ocupat de perioade di0erite3 c% cei u#ili au
inte=rat !n experien1a lor reli=ioas% personal% .i colecti,
v%3 at!t ele#ente provenind din reli=ia propov%duit% o0icial
cit .i ele#ente o0erite de #entalitatea co#un% a #ediului
.i vre#ii lor3 #arcat% de repreent%ri .i credin1e str%ine
cre.tinis#ului. )ncapa"ili de a"stractiare3 laicii s,au l%sat
0ura1i de tendin1a de a transpune in re=istrul e#otivit%1ii
#isterele 0unda#entale ale credin1ei. Ar tre"ui atunci s%
conc7ide# c% reli=ia popular% nu este decit un ansa#"lu
incoerent de practici .i devo1iuni < Nu crede#. Anal0a"e1ii3
care au constituit )#ensa #a>oritate a credincio.ilor !ntre
secolele al Vl)),lea .i al -ll,lea3 au avut o concep1ie despre
Du#neeu .i despre rela1ia o#ului cu divinitatea ce #erit%
cu adev%rat nu#ele de spiritualitate. &ai #ult dec!t
asupra doctrinelor .i .colilor du7ovnice.ti3 care au 0%cut
de>a o"iectul unor studii apro0undate
@
3 ne vo# apleca #ai
de=ra"% asupra i#pactului pe care #esa>ul cre.tin 4,a avut
asupra spiritului .i co#porta#entului #arelui nu#%r. Cu
alte cuvinte3.ne vo# str%dui s% d%# >os istoria spirituali ,
t%1ii de pe cul#ile pe care s,a co#pl%cut adesea s%
locuiasc%3 pentru a o insera istoriei sociale .i culturale a
+ccidentului #edieval.
)
Aenea spiritualit%1ii #edievale
(secolul al VlII-lea ncejjulal secolului al X-lea
&ai #ult dec!t !n do#eniul istoriei politice sau econo,
#ice3 este 0oarte =reu de spus3 !n ceea ce prive.te via1a
spiritual%3 c!nd s0!r.e.te Antic7itatea .i c!nd !ncepe Evul
&ediu. Exist% nu#eroase ele#ente care ne !ndea#n%3
totu.i3 s% crede# c% trecerea de la un tip de reli=ioitate la
altul s,a petrecut destul de 6iriu. /ntr"adev,r, #o.tenirea
cultural% a cre.tinis#ului a 0ost3 cel pu1in /ntr"o pri#%
etap%3 asu#at% !n esen1a ei de c%tre re=atele "ar"are care
s,au ridicat pe ruinele )#periului ro#an? uneori3 aceast%
#o.tenire a 0ost c7iar !#"o=%1it%3 a.a cu# se constat% !n
'pania vii=ot%. (e de alt% parte3 av!ntul #ona7is#ului
considerat adesea drept un 0eno#en propriu,is #edieval
se !nscrie de 0apt !n prelun=irea curentelor ascetice ale
veacului al )V,lea3 a c%ror sinte% tr%it% a 0ost realiat%3 !n,
Aalia3 de c%tre '0intul &artin. Nu este atunci nor#al ca3 !n
istoria unei reli=ii pentru care perioada ori=inilor constituia
re0erin1a o"li=atorie .i nor#a ideal%3 continuitatea s%
prevalee #ult% vre#e asupra sc7i#"%rii <
&ai sint .i alte #otive care ne,au !nde#nat s% ale=e#
!nceputul secolului al Vl)),lea ca punct de plecare al
acestui studiu asupra spiritualit%1ii #edievale. (entru a
putea vor"i de via1% spiritual%3 tre"uie s% existe #ai /ntii
nu nu#ai o adeiune 0or#al% la un corp de doctrine3 dar
.i o p%trundere a indiviilor .i societ%1ilor de c%tre credin,
1ele reli=ioase pe care le practic%3 proces care cere ti#p. +r3
!n #a>oritatea onelor rurale ale +ccidentului3 cu excep1ia
do#eniului #editeranean3 convertirea popula1iei la credin,
1a cre.tin% nu s,a !nc7eiat decit /n >urul anilor BCC. Ea a
0ost c7iar #ai tirie !n anu#ite re=iuni ale 0er.anici, unde
p%=!nis#ul a supravie1uit p!n% !n epoca lui Carol cel &arc.
!n ansa#"lu3 a"ia in secolul al VU),lea a reu.it cre.tinis,
#ul s% devin% reli=ia +ccidentului.
Acesta a cunoscut3 !n secolul al Vl)),lea3 pri#ele
!ncerc%ri de edi0icare a unei societ%1i cre.tine. !nvestiri3
prin !ncoronare3 cu o putere supranatural%3 suveranii
carolin=ienl s,au socotit responsa"ili de #!ntuirca poporu,
lui lor .i au pretins s% !ndru#e /iserica cu acela.i titlu cu
care ad#inistrau societatea pro0an%. Carol cel &arc3 care
a !#pins aceste prinpipii +/n, la ulti#ele lor consecin1e3 a
ap%rut in oc7ii conte#poranilor s%i ase#eni unui :nou
Constantin;3 restaurator al )#periului cre.tin. Dar aici3 ca
.i !n alte do#enii3 artianii rena.terii carolin=iene3 str%du,
indu,se s% se re!ntoarc% !n al"ia tradi1iei3 nu s,au putut
!#piedica s% nu aduc% inova1ii considera"ile3 !ntr,at!t
lu#ea !n care tr%iau se di0eren1iasc de cea care d%duse
na.tere tradi1iei. Ac-iunea lor de resta"ilire a credin1ei
cre.tine !n toat% splendoarea ei antic% a condus3 !n cele
din ur#%3 la triu#0ul unei spiritualit%1i 0oarte !ndep%rtate
de cea a (%rin1ilor /isericii .i ale c%rei tr%s%turi )c vo#
studia !n continuare.
4. DNT+ARCEREA *A VECH)U* TE'TA&ENT
!n 0iecare etap% din via1a /isericii3 cre.tinii au operat o
ale=ere !n s!nul vastei #o.teniri "i"lice3 #ani0estind o
predilec1ie special% pentru acele episoade sau 0i=uri ce
r%spundeau3 #ai "ine decit altele3 aspira1iilor lor. Evul
&ediu ti#puriu a 0ost cu deose"ire atras de c%tre Vec7iul
Testa#ent3 #ai "ine acordat cu starea societ%1ii .i #entali,
t%1ilor vre#ii decit cel Nou. Nu este3 desi=ur3 o /nt1.+lare
c%3 !ntr,unui din rarele #oaicuri de epoc% ce ne,au
parvenit cel de la Aer#i=n8,des,(res3 Du#neeu es
repreentat su" 0or#a Ta"ernacolului Alian1ei. !ntr,un
+ccident cre.tinat doar super0icial3 pe care o putere
centraliatoare Undea s%,4 uni0ice cu a>utorul clerului3
)erusali#ul re=ilor .i #arilor preo1i nu putea s% nu exercite
o 0ascina1ie deose"it%. C7iar .i /iserica acelei vre#i pare
preocupat% #ai ales s% !ntrupee .i s% sta"iliee3 incer,
c!nd s% realiee pe p%#int Cetatea lui Du#neeu. !n
!ndeplinirea acestui o"iectiv3 ea a =%sit spri>inul autorit%1ii
laice? suveranii au dat putere de le=e decretelor "iserice.ti
care3 !n epoca precedent%3 r$#!neau adesea liter% #oart%3
!n a"senta "racului secular care s% le aplice. Ast0el3 in BEE3
(epin a reluat !ntr,un capitular deciiile Conciliului din Ver
privitoare la o"li=ativitatea repausului du#inical. *a 0el
stau lucrurile .i pentru di>#a datorat% clerului3 i#pus% ca
o"li=atorie de c%tre carolin=ienl. !n sc7i#". /iserica se
ru=a pentru re=e3 !i 0urnia o parte din cadrele ad#inistra,
tei .i contri"uia la asi=urarea loialit%1ii supu.ilor prin
sacraliarea >ur$#!ntului care3 !ncepind cu Carol cel &arc3
devine "aa institu1iilor politice.
Din aceast% con0or#are a cre.tin%t%1ii Evului &ediu
ti#puriu la vec7iul )srael3 istoricii n,au re-inut adesea dcc!t
aspectele cele #ai spectaculoase2 Carol cel &are cali0icat
drept :David; sau :Nou )osua;3 ori un=erea con0erit% de
#!inilc episcopilor re=ilor occidentali Fa#"a la Toledo
!n GB@3 (epin !n BE43 E=0rid in An=lia !n B5B , trans0or,
#a1i ast0el !n succesori ai lui 'aul .i 'olo#on? Dar in0lu,
en1a Vec7iului Testa#ent a #arcat !nc% .i #ai pro0und
#entalit%1ile reli=ioase .i via1a spiritual%
H
. + dat% cu epoca
carolin=ian%3 cre.tinis#ul devine o c7estiune de practic%
exterioar% .i de supunere 0a1% de un set de precepte.
Evan=7elia a eli"erat o#ul din sclavia *e=ii3 spunea '0intul
(avel. Nu#ai c% acest ideal de li"ertate spiritual% a r%#as
inaccesi"il popoarelor "ar"are a c%ror instalare pe ruinele
)#periului ro#an a constituit3 potrivit lui Iocillon3 :o
invaie a preistoriei !n istorie;. !n contact cu aceste popoare
.i pe #%sur% ce p%trundea !n pro0uni#ea onelor rurale3
credin1a cre.tin% risca s% se de=radee su" ac1iunea
4C
practicilor supersti1ioase. Din aceast% perspectiv%3 aJo"li=a
poporul celor "otea.i s% tr%iasc% din nou su" le=e3 prin
resta"ilirea ri=orilor vetero,testa#cntare3 poate p%rea3 !n
#od paradoxal3 un pro=res spiritual.
*a drept vor"ind3 procesul !ncepuse cu dou% secole #ai
devre#e3 !n sinul cre2tin,t,-ii celtice3 unde /iserica
preconiase o i#itare literal% a institu1iilor .i dispoi1iilor
le=ale ale Vec7iului Testa#ent3 i#pun!rid credincio.ilor o
supunere respectuoas% 0a1% de cler3 iar acestuia din ur#%
ascultarea 0a1% de superiorii ierar7ici. 'u" in0luen1a
c%lu=%rilor :sco1ieni;3 #ulte practici iudaiante au 0ost
introduse ulterior pe continent3;de exe#plu asi#ilareaK
du#inicii cu 'a"atul .i o"li=ativitatea le=al% a di>#ei.
)#pactul *e=ii vec7i a 0ost #ai ales !n do#eniul #oralei
sexuale3 unde nu#eroase precepte din *cvitic au 0ost
repuse !n vi=oare2 i#puritatea 0e#eii le7ue3 exclus% din
/iseric% p!n% la cere#onia cur%1irii3 a"1inerea de la
rela1iile con>u=ale !n anu#ite perioade ale anului litur=ic3
polu1ia nocturn% supus% la severe peniten1e etc. Cea #ai
#are parte a acestor interdic1ii .i sanc1iuni va r%#!ne in
vi=oare pin% in secolul al -l)),lea3 ceea ce ne arat% c!t de
adine au #arcat con.tiin1a #oral% a oa#enilor Evului
&ediu.
!n epoca carolin=ian%3 practica reli=ioas% e #ai pu1in
expresia unei adeiuni interioare c!t o !ndatorire de ordin
social. Dac% anu#i1i clerici3 precu# Alcuin in #o#entul
cre.tin%rii silite a saxonilor3 rea0ir#% doctrina tradi1ional%
a li"ert%1ii actului de credin1%3 laicii Carol cel &are !n
pri#ul r!nd n,au avut nici un scrupul atunci c!nd au
pus !n practic%3 !n c7ipul cel #ai "rutal3 #axi#a Conipe00e
intrare. ',a a>uns ast0el la ideea c% to1i supu.ii !#p%ratului
cre.tin cu excep1ia =rupului restr!ns al evreilor
tre"uie s% se !nc7ine aceluia.i Du#neeu ca .Tel3 prin
si#plul 0apt c% se a0l% su" st%p!nirea sa. Aceast%
concep1ie ad#inistrativ% asupra reli=iei nu >usti0ic% nu#ai
convertirile 0or1ate? ea le=iti#ea% .i uul constrin=erii
0iice de c%tre puterea laic% !n vederea repri#%rii sc7is#e,
lor .i ereiilor. !ntr,adev%r3 credin1a este considerat%3
44
!nainte de toate3 ca un depoit pe care suveranul are
datoria s%,4 p%stree .i s%,4 trans#it% !n !ntre=ul s%u.
Ast0el3 !l vede# pe Carol cel &arc convoc!nd .i preid!nd
sinoade pentru elucidarea unor puncte de doctrin%3 ca
purcederea '0!ntului Du7 sau cultul i#a=inilor3 .i !n#ul ,
1ind3 !n Aclmoni!io "enemlis din B5L3 prescrip1iile .i
!nde#nurile privitoare la via1a reli=ioas% a clerului .i
laicilor.
!n acest cli#at spiritual !n care /iserica se =%sea
asi#ilat% :poporului lui Du#neeu; din /i"lie3 c7iar
concep1ia asupra sacerdo1iului a 0ost puternic in0luen1at%
de #odelul ritului #oaic. +# al ru=%ciunii .i al >ert0ei3
#$i #ult dec!t al predica1iei .i #%rturiei3 preotul carolin,
=ian se !nrude.te cu levitul. !n oc7ii credincio.ilor3 el apare
ca un specialist al sacrului3 care se deose"e.te de cei din
>ur prin cunoa.terea ritului .i a 0or#ulelor potrivite. !ns%.i
evolu1ia sacra#entului preo1iei traduce cu 0idelitate
aceast% tendin1% de a,) separa de popor pe slu>itorii
cultului. Con0erit c!ndva prlntr,o si#pl% punere a #!inilor3
sacerdotul e !nso1it acu# de o un=ere ce,4 trans0or#% pe
preot !n uns al Do#nului3 potrivit ritualului descris !n
Cartea #umerelor 6)))3 H9. Carolin=ienii au 0avoriat aceast%
tendin1% a clerului de a 0or#a o cast% sacerdotal%3 separat%
de restul poporului prin 0unc1ie .i statut. )nstituind
#onar7ia episcopal% cite un episcop reident pentru
0iecare diece%3 c!te un ar7iepiscop #itropolit pentru
0iecare provincie .i "iserica teritorial% adic% !ndato,
rirea credincio.ilor de a practica !n cadrul propriei lor
paro7ii ei au contri"uit la sporirea coeiunii corpului
clerical. +dat% sedentariat .i ierar7iat3 clerul a 0ost
!nestrat cu privile=ii >uridice. /isericile nu,constituiau
oare3 la rindul lor3 spa1ii sacre !n care cei ce se re0u=iau se
"ucurau de dreptul de ail3 recunoscut de le=ile civile
incep!nd cu secolul al Vll,lea < Clerul care deservea aceste
"iserici "ene0icia .i el de privile=iul 0orului3 carc,4 sustr%,
=ea3 aUt persoana cit .i "unurile3 de su" >urisdic1ia laic%3
precu# .i de di>#e care,i asi=urau at!t propria !ntre1inere
cit .i pe cea a s%racilor.
4@
@. + C)V)*)ZAM)E A *)TURAH)E)
!n1ele=e# #ai "ine aceast% evolu1ie atunci cind ne
=!ndi# la i#portan1a 0unc1iei culturale !n sinul cre.tinis,
#ului3 !n cursul Evului &ediu ti#puriu. Epoca carolin=i,
an% a 0ost cali0icat% drept :civilia1ie a litur=7ieiN;
4
. Ior#ula
este exact% dac% ave# !n vedere c% reli=ia se identi0ic%
atunci cu cultul adus lui Du#neeu de O c%tre slu>itorii
acestuia care erau preo1ii. Credincio.ii au o"li=a1ia #oral%
.i le=al% de a asista la acest cult. Nici c7iar #ona7is#ul
nu este scutit2 su" in0luen1a lui /enedict de Aniana3 via1a
litur=ic% c!.ti=% un )oc considera"i
4
!n traiul c%lu=%rilor3 !n
de0avoarea activit%1ilor apostolice3 atit de i#portante pe
vre#ea s0in1ilor Colo#"an .i /oni0aciu.
&ai r%#!ne de v%ut care a 0ost spiritul acestei litur=7ii3
!n a0ara #%n%stirilor3 ea pare s% 0i !ncetat s% #ai 0ie
expresia co#unitar% a poporului a0lat !n ru=%ciune3 pentru
a deveni3 !n oc7ii credincio.ilor3 o colec1ie de rituri de pe
ur#a c%rora se poate o"1ine un 0olos. Ritualis#ul reprein,
t%3 !ntr,adev%r3 o tr%s%tur% #arcant% a vie1ii reli=ioase din
aceast% epoc%. !#p%ratul d% exe#plu3 insislind3 in diverse
capitulare3 asupra necesit%1ii ca preo1ii s% ai"% la dispo,
i1ie texte litur=ice corecte? ei tre"uie s% ve=7ee atent .i la
cur%1enia vaselor sacre. !n concep1ia !#p%ratului3 pentru
ca cultul divin s%,.i produc% e0ectele salutare3 de care
"ene0iciau at!t indivi3ii cit .i !ntrea=a co#unitate3 ritul
tre"uia scrupulos respectat. Pi aici in0luen1a Vec7iului
Testa#ent se 0ace puternic si#1it%2 sacra#entaliile secolu,
lui al VU),lea se !#"o=%1esc cu noi.cele"r%ri inspirate
direct din Cartea $xodului, ca cele care !nso1esc consacra,
rea "isericilor so#ptuos ritual #arcat de nu#eroase
stropiri cu ap% s0in1it% .i c%delni1%ri sau un=erea
re=al%.
)n cadrul litur=7iei propriu,ise3 di#ensiunea ecleial%
a >ert0ei trece pe planul al doilea. )ndividualis#ul este3 de
alt0el3 una din co#ponentele 0unda#entale ale cli#atului
reli=ios al epocii2 el se #ani0est% la preo1ii care !ncep s%
4H
cele"ree litur=7ii private3 0%r% asisten1%3 sau litur=7ii
votive3 le=ate de o anu#e inten-ie4 !n ceea ce,i prive.te pe
laici3 ei nu #ai >oac% un rol activ !n cult din #o#entul !n
care acesta a devenit apana>ul speciali.tilor.
C!ntarea litur=ic% cap%t% un loc tot #ai i#portant !n
cadrul slu>"elor2 din pricina =radului s%u de di0icultate3 ea
nu #al putea 0i executat% dec!t de cantori 0or#a1i la .colile
catedralelor sau in #%n%stiri. Adoptarea cint%rii =re=ori,
ene sau ro#ane su" in0luenta lui Carol cel &are3 prin
introducerea !n nu#eroase re=iuni a unui #od de expresie
str%in de litur=7ia local%3 a 0%cut !nc% .i #ai anevoioas%
participarea credincio.ilor la slu>"%. Evolu1ia ulterioar% a
cint%rii reli=ioase s,a 0%cut in sensul unei co#plic%ri
crese!nde3 #ai ales prin apari1ia poli0oniei 6#ai !nt!i cu
dou% vociQ in veacul al -,lea3 !n a"a1iile de la 'anRt Aali .i
'aint A#and. !ns%.i dispoi1ia interioar% a "isericilor era
de natur% s% 0avoriee pasivitatea credincio.ilor2 ei stau
!n picioare in nav%3 separa1i de sanctuar prin cancel .i de
altar prin corurile de clerici ce psal#odia% !n %c&ola
canlorum. Cele"rantul le !ntoarce spatele .i se adresea%
lui Du#neeu !n nu#ele lor. (reotul3 care o0erea pin%
atunci >ert0a eu7aristic% cu aceste cuvinte2 '(ui !i)i oj*erunt
&oc sacri*icium laudis+, si#te nevoia3 o dat% cu secolul al
Vl)),lea3 s% adau=e 0or#ula2 ',el pro (u-jus li)i o./erimus+.
Ceea ce traduce exact pr%pastia desc7is% !ntre cler .l
credincio.i. :(reen1i 0iic la un spectacol uneori str%luci,
tor3 cel #ai adesea cenu.iu3 al c%rui sens le r%#!ne
aproape necunoscut3 nedeprin.i cu ru=%ciunea personal%3
rareori po0ti1i s% se roa=e !n co#un3 laicii se plictisesc la o
litur=7ie la care nu reu.esc s% participe;
E
.
Iaptul c% latina continu% s% 0ie li#"Ka litur=7iei a
contri"uit !n e=al% #%sur% la !nstr%inarea credincio.ilor.
(are ui#itor c%3 pin% .i !n re=iunile in care cvasitotalitatea
popula1iei !ntre"uin1a idio#uri =er#anice3 li#"a vul=ara
nu a reu.it s% se i#pun% la nivelul cultului3 dup% exe#,
plul pe care,4 d%deau !n aceea.i epoc% 1%rile slave cre.ti ,
nate de /ian1. Iiind sin=ura li#"% scris%3 deci sin=ura ce
putea 0i utiliat% !n litur=7ie3 latina se "ucura de un
4S
presti=iu )ar% e=al. (e de alt% +arte, clerul carolin=ian3
0ascinat de Ro#a .i de cultura acesteia3 .i,a !ndreptat toate
e0orturile literare spre restaurarea unei latine corecte .i
spre reintroducerea 0or#elor clasice. Traducerea Vul"atci
!n li#"ile ro#anice sau =er#anice p%rea3 !n acela.i ti#p3
un sacrile=iu .i o !ntreprindere inutil%3 din #o#ent ce3
oricu#3 0oarte putini laici .tiau s% citeasc%. Reultatul a
0ost trans0or#area li#"ii de cult !ntr,un privile=iu exclusiv
al clerului .i a litur=7iei !ntr,un 0el de disciplin% secret%.
&ai =rav% !nc%3 .i plin% de consecin1e3 a 0ost noua
concep1ie asupra >ert0ei care !ncepe s% se i#pun%. A.a
cu# a ar%tat T.A. Tun=#ann
G
3 litur=7ia carolin=ian% este
#ai pu1in o >ert0% de laud% .i #ul1u#ire a credincio.ilor3
rit un dar 0%cut oa#enilor de Du#neeu3 dar co"orit din
cer pe p%#!nt. &o#entul acestei veniri se situea% in
ti#pul canonului3 recitat de acunv !nainte !n .oapt%3 ca
pentru a su"linia aspectul tainic al trans0or#%rii p!inii .i
vinului. Evolu1ia riturilor contri"uie .i ea la esto#parea
raportului dintre sacra#ent .i viaKa cotidian%. !ncep!nd cu
secolul al VU),lea3 p!inea dospit% 0olosit% la !#p%rt%.anie
este !nlocuit% de ostiile al"e .i rotunde 0%cute din piine
ai#%3 !n ti#p ce vinul consacrat este distri"uit credincio,
.ilor nu#ai in anu#ite ocaii. Nu se #ai practic% 0r!n=erea
plinii3 iar o0randele credincio.ilor se reduc la c!teva #one,
de3 !#p%rt%.ania nu #ai este pri#it% in #!ini3 ci !n =ur%3
jie c%tre credincio.ii !n=enunc7ea1i in 0a1a sanctuarului.
Aceast% =ri>% de a eli#ina orice di#ensiune realist% .i
concret% a sacra#entului altarului este .i #ai #ult
accentuat% de unii #ari prela1i carolin=ieni. !ndeose"i
A#alaire3 autor al unui i#portant tratat litur=ic intitulat
0e ecclesiaslicis o./iciis, con0er% litur=7iei o inteUiretare
si#"olic%2 0aele succesive ale cere#oniei3 ornatele
cele"rantului3 instru#entele cultului evoc% 0iecare diverse
episoade "i"lice3 !n virtutea unei su"tile analo=ii. Din
aceast% perspectiv%3 ansa#"lul '0intei Tert0e devine un soi
de ale=orie co#e#orativ% a vie-ii lui )isus. De.i concep1iile
lui A#alaire au 0ost conda#nate de c%tre sinodul de la
Vuier8 din 5H53 ele au s0!r.it prin a se i#pune3 .i vor
4E
prevala de,a lun=ul celei #ai #ari +,r-i a Evului &ediu.
(ri#irea trupului lui C7ristos in cursul cele"r%rilor
eu7aristice parc s% 0i 0ost destul de pu1in 0recvent%. '0iritul
/oni0aciu3 in secolul al Vlil,lca3 reco#anda cu#inecarea la
#arile ocaii3 adic% cu prile>ul #arilor s%r"%tori ale
ciclului litur=ic2 Cr%ciun3 (a.te3 Rusalii. )n acela.i ti#p3 el
!i pune !n =ard% pe credincio.i cu privire la !#p%rt%.aniile
luate cu nevrednicie. +r3 acest din ur#% s0at pare s% 0i 0ost
#ult #ai ascultat dec!t pri#ul. Atunci c!nd A#"rosie
Autpert enu#era datoriile laicilor3 el vor"e.te despre post3
#orti0ic%ri .i po#eni3 dar nu #en1ionea% !#p%rt%.ania.
C!nd aceasta3 totu.i3 are loc3 ea pare s% 0ie un contact #ai
de=ra"% #a=ic dec!t spiritual cu divinitatea. (entru
credincio.i3 !#p%rt%.ania nu era oare un 0el de .=a> !ncre,
din1at de divinitatea #isterioas% .i !n0rico.%toare in
nu#ele c%reia s0in1ii 0%ceau #inuni < C7iar .l !n secolul al
-l,lea vo# vedea 1%rani !nsu.lndu,.i ostii consacrate .l
!n=rop!ndu,le !n p%#!nt pentru a,i spori 0ertilitatea.
Ase#enea practici3 ca .i altele si#ilare3 po#enite de
peniten1ialele vre#ii3 explic% 0%r% !ndoial% reticen1ele
clerului .i pu1ina lui =ra"% de a,i !#p%rt%.i pe credincio.i.
H. &+RA*)'&U* CAR+*)NA)AN
Cu toate acestea3 nu#ai drntr,o perspectiv% de0or#at%
a# putea reduce reli=ioitatea epocii carolin=ienc la un pur
ritualis#. Aceast% credin1% nu prea )nterioriat% c%uta s%
se expri#e pe alte re=istre3 !ncerca !ndeose"i s% se !#pli ,
neasc% !n opere. E. Delaruelle a su"liniat e/ndva valoarea
poitiv% a :#oralis#ului carolin=lan; care se str%duia s%,i
0ac% pe )ndivii s.$ con.tientiee exi=en1ele etice ale
cre.tinis#ului3 introducind3 in special in do#eniul politic3
prin inter#ediul ideolo=iei i#periale3 no1iunile de dreptate
.i de virtute
B
. Re=ele #erovin=ian 0usese. !ntr,adev%r3 un
despot a c%rui putere se !nte#eia pe dreptul na.terii .i al
s!n=elui. Ar"itrariul s%u nu era li#itat dec!t de r%"oiul
civil3 asasinat .i de 0rica supersti1ioas% de Du#neeu .i de
s0in1i. 'uveranul carolin=ian3 din pricina rolului pe care,4
>oac% !n /iseric% .i in societate3 apare ca un verita"il
p%stor3 !ns%rcinat cu ad#inistrarea su0letelor. Aceast%
nou% concep1ie asupra 0unc1iei re=ale este consecin1a
un=erii. Aceasta ii d% principelui un presti=iu de ordin
supranatural3 !ns% episcopii care,i con0er% onc1iunea au de
acu# !nainte o #are in0luent% asupra lui. Nu e o prea
#are distant% !ntre re=alitatea :sacr%; .i concep1ia
#inisterial% asupra autorit%1ii laice3 potrivit c%reia
#isiunea suveranului este aceea de a pune structurile
statului in slu>"a /isericii. Ulti#ii re=i vii=o1i tr%iser%
aceast% a#ar% experien1% !n a>unul cuceririi ara"e a
'paniei. Acela.i 0eno#en s,a reprodus !n i#periul carolin,
=ian3 o dat% cu do#nia lui *udovic cel (ios care3 la 'alnt
&edard de 'oissons3 !n 5HH3 a 0ost nevoit3 su" presiunea
episcopilor .i a "aronilor3 s% se supun% penitentei pu"lice3
pentru a,.i 0i !nc%lcat datoriile 0a1% de 0iii s%i. !ntr,adev%r3
principele este >udecat #ai ales dup% "una sa purtare3 ce
tre"uie s% constituie un #odel pentru supu.i. /iserica !i
poate retra=e re=elui spri>inul3 dac% socote.te c% el a
devenit nede#n. Cu c!t sl%"e.te autoritatea suveranilor
carolin=leni3 cu atit #ai #ult prela1ii3 ca ar7iepiscopul
Hinc#ar de Rei#s3 se arat% #ai exi=en1i .i nu pierd nici o
ocaie de a le rea#inti care sint datoriile lor.
Acela.i lucru este vala"il .i pentru principii .i "aronii
din antura>ul re=elui. (entru uul acestei !nalte aristocra1ii3
clerul a redactat !n secolul al )-,lca un nu#%r de %pecula
Pnncipis 6'0aturi c%tre principi93 !n care exi=en1ele #orale
ocup% un loc !nse#nat. Accentul cade3 !ndeose"i3 pe
i#portan1a !#plinirii datoriei 0a1% de starea !n care se a0l%2
cei :puternici; 1polen!es2 sint invita1i s%,.i pun% 0or1a
econo#ic% .i #ilitar% !n serviciul idealului cre.tin3 s,o
0oloseasc% in 0avoarea /isericii .i a celor sla"i. Aceste
scrieri par s% 0i avut un oarecare r%sunet3 cel pu1in !n
#ediul c%rora le erau destinate. &%rturie si au acele tratate
de viat% spiritual% .i de edi0icare cre.tin% scrise de aristo,
cra1ii !n.i.i3 precu# 3anualul redactat c%tre 5SH de
4B
D7uoda3 so1ia #arc7iului /ernard de 'eptt#ania3 !n
0olosul 0iului s%u
5
. Aceast% 0e#eie evlavioas% !n0%1i.ea%
via1a cre.tin% ca o lupt% continu%2 la cap%tul unor "%t%lii
lun=i .i pline de pericole3 purtate /.+otriva viciilor3 su0letul
virc% cele cincispreece trepte ale des%v!r.irii .i "iruie.te
r%ul prin peniten1%3 ru=%ciune .t po#eni. Acestea din
urin, s!nt3 pentru cei puternici3 o o"li=a1ie strict%3 ce le
asi=ur% recuno.tin1a s%racilor3 datori s% se roa=e lui
Du#neeu pentru "ine0%c%torii lor.
Tratatele de acest 0el nu puteau !ns% s% ridice nivelul
reli=ios al societ%1ii !n ansa#"lul ei. &area #a>oritate a
laicilor era 0oarte pu1in preocupat% de aceast% literatur%
inspirat% de codurile de via1% spiritual% co#puse pentru
clerici. Acest lucru 4,a !n1eles unul din cele #ai lu#inate
spirite ale vre#ii3 episcopul Tonas de +rleans3 autor al unei
lucr%ri intitulate 0e institulione laicali 6c%tre 5HC9 .i !n care
a !ncercat s% o0ere credincio.ilor #al cu sea#% celor
c%s%tori1i o !nv%1%tur% adaptat% st%rii lor. A%si# aici
interesante devolt%ri privitoare la s0in1enia c%s%toriei .i
#orala con>u=al%3 la #inisteriul pastoral propriu capilor de
0a#ilie. Dar ori=inalitatea acestui tratat reid% #ai pu1in !n
con1inutul s%u3 c!t !n o"iectivele ur#%rite. Tonas de
+rleans a c%utat s% pun% "aele unui ordo laiconun, adic%
ale unei 0or#e de via1% cre.tin% la !nde#!ria credincio.ilor3
co#para"il% cu cea pe care /iserica .i puterea civil% o
propuneau spre adoptare clerului. !ntr,adev%r3 de la
s0!r.itul secolului al Vl)),lea3 acesta din ur#% era invitat s%
se trans0or#e !ntr,un ordo canonicus, ur#!nd re=ula
'0intului C7rode=an= 60BGG9. +"li=!ndu,i pe clerici s%
practice via1a co#un%3 re=ula i#plica atit asiduitatea
+artici+,rii la slu>"e3 c!t .i in0r!narea. !n acela.i #od3
carolin=ienil se str%duiser% s% re0onnee #ona7is#ul3
i#pun!nd sta"ilitatea c%lu=%rilor .i unl0or#i!nd ri=orile !n
s!nul unui ordo monasticus or=aniat dup% re=ula 'i#1ului
/enedict. )deea de a extinde .i in dorneniul laic "ene0iciul
unui stil de via1% re=ulat era ori=inal%3 dar 0%r% !ndoial%
prea !ndr%nea1% pentru epoc%. Dac% /iserica i"utise s%
deter#ine puterea s% interic% divor1ul .i incestul3 ea a
45
e.uat in e0orturile sale de #oraliare a vie1ii sexuale a
laicilor .i nu a putut pune cap%t r%pirilor .i concu"ina>u,
lui. Cu toate acestea3 in ansa#"lu3 #oralis#ul carolin=ian
a avut e0ecte poitive pe plan spiritual3 !n #%sura !n care
a pus !n valoare exi=en1ele etice ale credin1ei cre.tine .i
necesitatea de a le !ntrupa !n co#porta#ente.
Aceea.i preocupare 0unda#ental% a inspirat trans0or,
#%rile su0erite de sacra#entul peniten1ei. Cu !ncepere din
secolul al Vll,lea3 c%lu=%rii irlandei .i :sco1ieni; di0uaser%
pe continent siste#ul tari0elor peniten1iale care rupea cu
disciplina antic%. !ntr,adev%r3 !n pri#ele secole cre.tine3
procesul peni ten 1ial era pu"lic .l co#unitar2 penitentvil
tie"uia s% se !n0%1i.ee episcopului la !nceputul (ostului
&are pentru a 0i reconciliat de acesta3 !n Toia '0int%3 !n
0a1a adun%rii ecleiale3 la cap%tul unor cere#onii sole#ne
.l co#plexe. (e de alt% parte3 ne0iind pri#it la peniten1%
dec!t o sin=ur% dat% !n via1%3 p%c%tosul r%#!nea p!n% la
#oarte supus unor interdic1ii nu#eroase3 ce,4 excludeau
#al ales de la via1a con>u=al% .i social%. )n noua discipli,
n%3 !n sc7i#"3 sacra#entul era reiterat ori de ci te ori
credinciosul socotea necesar. Era su0icient ca el s% se
au;resee unui si#plu preot3 "a c7iar3 !n ca de nevoie3 .i
unui laic. (%catul era iertat dup% !ndeplinirea pedepselor
i#puse de. du7ovnic3 potrivit unul tari0 prev%ut de c%r1ile
nu#ite :peniten1ialeNT !ntre=ul proces r%#!nea secret .i
strict privat3 /iserica intervenind doar prin persoana
preotului. Acest nou o"icei er$ 0oarte "ine adaptat spiritelor
0a#iliariate de #ult% vre#e cu ideea unei co#pensa1ii
Wer=eld sau a#end% a c%rei valoare era 0ixat% de un
tri"unal3 ca repara1ie pentru s!n=ele v%rsat. )erar7ia
ecleiastic% a !ncercat s% se opun% acestei trans0or#%ri a
sacra#entului .i s% resta"ileasc%3 in toat% ri=oarea lor3
re=ulile antice? ea n,a reu.it3 !n epoca carolin=ian%3 dec!t
s% disociee =re.elile pu"lice pentru care se cerea o
peniten1% pu"lic% de p%catele co#ise !n tain%3 pentru
care ad#ite peniten1a privat% dup% sister0#l tari0ar
L
.
Nu e =reu de explicat succesul repurtat de noile 0or#e2
credincio.ii3 tr%ind prost .i ru=!ndu,se pu1in3 erau strivi1i
4L
de un senti#ent de culpa"ilitate3 de care nu sperau s% se
eli"eree dec!t !n ceasul #or=ii. De aceea3 au pri#it cu
"ucurie posi"ilitatea de a o"1ine dele=area ori de cite ori
doreau3 prin #%rturisire .i isp%.irea =re.elilor. Totu.i3
penitentele prev%ute in #anuale erau prea =rele? ele
5useser, 0ixate de c%lre c%lu=%rii cel1i !n 0unc1ie de un
popor !nc% p%=!n c%ruia visau s%,i i#pun% un ideal
ascetic. De unde pedepsele co#port$nd un nu#%r i#presi,
onant de luni cind nu era vo0"a de ani de post .i
#orti0ic%ri. )n ciuda e+ur,rilor la care au 0ost supuse
aceste texte !n epoca carolin=ian% despre care #%rturi,
se.te3 de pild%3 peniten1ialul episcopului 6alitgar de
Ca#"rai pedepsele r%#!n severe3 adesea prea severe
pentru un o# o"i.nuit. De aici practica3 0oarte 0recvent%
!ncep!nd cu secolul al VU),lea3 a r%scu#p%r%rii penitente,
lor canonice prin opere de su"stituire #ai u.or de !#plinit
.i c7iar3 la s0ir.ltul veacului al )-,lea3 prin a#eni sau
daruri in "ani3 ad#ise pentru pri#a dat% !n 5LE3 la
sinodul de la Tri"ur. *i#itat #ai int!i la anu#ite p%cate3
acest o"icei a s0ir.it prin a le include pe toate. Evolu1ie
se#ni0icativ%3 in #%sura !n care i#plic% o presiune
constant% a laicilor asupra clerului3 in vederea unui acces
#ai 0acil la dele=area de p%cate.
!n ciuda caracterului 0oarte #aterialist al acestor
practici3 noua disciplin% peni ten 1ial% a i37utit s% ridice
nivelul reli=ios al credincio.ilor. (cniten1ialele au r%spindit
!n +ccident o clasi0icare a p%catelor de natur% s% !nt%,
reasc% via1a #oral%? al%turi de cele trei p%cate de neiertat
cunoscute de /iserica pri#itiv% idolatria3 des0riul .i
o#uciderea apar pentru pri#a dat% cele opt p%cate
capitale2 l%co#ia3 luxul3 cupiditatea3 #!nia3 triste1ea3
acedia 6pesi#is#ul3 de=ustul93 "!r0a .i or=oliul. Vede#3 pe
de alt% parte3 expri#!ndu,se o concep1ie 0oarte si#pl%
asupra peniten1ei3 !nte#eiat% pe vec7iul principiu #edical2
contraria conlrariis sanaiur. Ast0el3 pentru a 0i iertat3
clericul cupid tre"uie s% 0ac% nu#eroase po#eni3 cel cu
0ire insta"il% s%,.i i#pun% o existen1% sedentar%. (ri#ul
o"iectiv al sacra#entului nu este oare acela de a resta"ili
20
ec7ili"rul interior co#pro#is de p%cat < *ipsite de a#"i1ii
spirituale3 aceste texte ve7iculea% o concep1ie practic% .i
concret% asupra raporturilor dintre o# .i Du#neeu3
considerat drept =arant al le=ii #orale. A"solvirea de p%cat
depinde de e0orturile o#ului .i de elul cu care !ncearc% s%
repare =re.eala co#is%? aceasta este preentat% #at ales
ca o o0ens% adus% lui Du#neeu3 a c%rei iertare este
su"ordonat% unui act de cerere .i unui senti#ent de
c%in1%. Ast0el3 prin inter#ediul peniten1ei tari0ate3 se
sc7i1ea% un nou tip de rela1ie 8/ntre cre.tin .i un Du#ne,
eu ce,.l !#parte 7arurile in sc7i#"ul unor sacri0icii;
4C
.
S. RE*)A)+Z)TATE (+(U*ARX P)
'()R)TUA*)TATE CREPT)NX
!n ulti#% anali%3 trans0or#area disciplinei penlten1iale
d% =las aspira1iei credincio.ilor de a =%si o cale de #intuire
in po0ida 7andicapului pe care,4 repreint% !ns%.i starea
lor. Distan1ele care s,au 0ixat !n sinul /isericii au trans0or,
#at !ntr,adev%r sacrul !ntr,un apana> al clericilor .i
#ona7ilor3 sin=urii care au posi"ilitatea de a se consacra
ru=%ciunii3 recit%riiNpsal#ilor .i lecturii '0intei 'cripturi.
Desi=ur3 o elit% de laici !nv%1a1i3 apar1in!nd !naltei aristo,
cra1ii3 i#it%.acest stil de via1% reli=ioas%3 dup% cu# o
de#onstrea% existen1a unor !i)elli precum, c%rticele de
ru=%ciuni pentru uul credincio.ilor inspirate !ndeaproape
de ru=%ciunea litur=ic%. Dar #asele nu aveau acces la
aceste texte .i se #ul1u#eau cu c!teva practici reli=ioase3
ce #arcau o via1% prea pu1in reli=ioas%2 a"1inerea de la re,
la1iile con>u=ale !n vre#ea prescris%3 post !n ti#pul
(ostului &are3 participarea la litur=7ia de du#inic%3 plata
di>#ei. !n1ele=e# c% setea de du#neeire pe care ar 0i
putut s,o nutreasc% n,avea cu# s% 0ie satis0%cut% de un
ase#enea pro=ra# li#itat. Ast0el3 credincio.ii erau tenta1i
s% caute in alt% parte un r%spuns la a.tept%rile lor.
Ne !nt!lni# aici cu pro"le#a 0oarte delicat% a reli=ioi,
@4
ta1ii populare. (e "aa unor #%rturii indirecte #al ales
conda#n%rile 0or#ulate de c%tre concilii sau con1inute !n
penlten1iale presi#1i# c% via1a spiritual% a #aselor
dep%.ea cadrul !n=ust al institu1iei ecleiastice3 al do=#ei
cre.tine c7iar. Acest lucru este vala"il nu nu#ai pentru
re=iunile proasp%t s#ulse p%=!nis#ului3 precu# 'axonia.
pentru care Indiculus si(jerstitlon4ri, Nredactat i#ediat
dup% cucerirea 1%rii de c%tre Carol cel &are3 ne o0er% o
no#enclatur% destul de precis% a credin1elor locale. C7iar
.i !n re=iunile !ncre.tinate de #ult% vre#e3 reli=ia o0icial%
nu era !nc%3 !n #ulte cauri3 dec!t o spoial% acoperind
super0icial un nu#%r de ele#ente cali0icate de cler drept
:supersti1ii;. Nu pentru c% p%=!nis#ul antic sau =er#anic
supravie1uiesc ca un corp de doctrine coerent3 c%ci nu
0usese niciodat% a.a ceva. + !ntrea=% re1ea de institu1ii .i
practici3 dintre care unele 0oarte vec7i3 constituiau !n
sc7i#" tra#a unei vie1i reli=ioase ce se des0%.oar% !n
#ar=inea cultului cre.tin. Nu cunoa.te#3 de exe#plu3 care
erau activit%1ile exacte ale :"reslelor; .i :con0reriilor; laice
denun1ate de ar7iepiscopul 65nc.ar de Rei#s3 dar pute#
presupune cu !ndrept%1ire c% !ntra>utorarea #utual% nu
era sin=ura lor 0unc1ie. 'esi%# #ai "ine i#portan1a
acordat% astrelor .i eveni#entelor astrono#ice ie.ite din
co#un;. A.a cu# nota3 !nc% !n pra=ul secolului al -l,lea3
episcopul /urc7ard de For#s3 in peniten1ialul intitulat
Correc!or si,e medicus, credincio.ii adorau ele#entele3
cursul stelelor .i c7iar eclipsele. *unea nou% era un
#o#ent crucial3 a.teptat pentru construirea caselor sau
contractarea c%s%toriilor. !n aceast% perioad% a lunii
aveau loc adun%ri nocturne !n cursul c%rora3 potrivit
#%rturiei prelatului3 :ei !ncercau s% redea str%lucirea lunii
noi prin stri=%te ori !nN alt #od3 urlind pentru a veni !n
a>utorul astrelor sau pentru a o"1ine spri>inul acestora;
4@
3
!ntr,un alt pasa> al tratatului3 /urc7ard pune penitentului
ur.,toarea !ntre"are2 :Mi,ai 0%cut oare ru=%ciunea in alt%
parte decR. la "iseric%3 adic% lin=% un ivor3 l!n=% pietre3
l!n=% ar"ori3 sau la o r%scruce de dru#uri;
4H
< Alte peni,
ten1iale sanc1ionau credin1a in a#ulete .i !n dese!ntece3 in
22
vr%>itorie3 !n 0%c%tori de 0ar#ece .i !n du7urile rele.
Ast0el de descrieri3 in ciuda i#preciiei lor3 ne o"li=% s%
ne !ntre"%# ce idee !.i 0%ceau despre Du#neeu #a>ori,
tatea conte#poranilor lui Carol cel &are ori Hinc#ar2 0%r%
!ndoial%3 El era conceput ca o 0iin1% #isterioas%3 put!n,
du,se #ani0esta in 0lecare clip% .i !n orice loc. 'e credea3
!n acela.i ti#p3 c% aceast% putere era preent% #ai aids in
locurile sacre .i c% ea nu se exercita or"e.te. !n #entali ,
tatea co#un%3 ea se identi0ica3 #ai #ult sau #ai pu1in
con0u3 cu "inele .i cu dreptatea3 =arantind >ur%#intele .i
pedepsindu,i pe sper>uri. !n anu#ite circu#stan1e ea
intervenea 0%r% !nt$riere !n 0avoarea celor nevinova1i .i
pentru a,i de#asca pe cei vinova1i. Acesta este te#eiul
reli=ios al ordaliilor3 adic% al pro"ei 0ocului3 pro"ei apei .l
duelului >udiciar. Acesta din ur#% era dovada o"i.nuit% pe
care o preentau oa#enii li"eri. !n 5CL3 Carol cel &arc a
dat valoare le=al% acestor practici3 prescriind ca :to1i s% se
!ncread% !n >udecata lui Du#neeu;. Anu#i1i prela1i3
precu# ar7iepiscopul de *8on A=o"ard .i c7iar3 #ai 6iriu3
papii Nicolae 4 .i Pte0an al V,lea3 au conda#nat adarnic
ordaliile3 su"liniind 0aptul c% >udec%1ile lui Du#neeu s!nt
de nep%truns? ei n,au 0ost aui1i3 ordaliile continu!nd s%,0ie
practicate3 "a c7iar n%se!ndu,se unele noi3 de aparen1%
cre.tin%3 ca pro"a ostiei consacrate.
!ntr,adev%r3 .i ave# de,a 0ace aici cu un ele#ent de cea
#ai #are i#portan1% pentru evolu1ia ulterioar% a cre.tinis,
#ului3 spiritualitatea clerului .i cea a credincio.ilor nu
constituie !n aceast% epoc% dou% lu#i 0%r% pun1i de
co#unicare. !n a0ara unei elite 0oarte restiinse de episcopi
.i a"a1i ce se str%duiesc s% r%#!n% 0ideli tradi1iei patristice
.i !ncearc% adarnic s% se opun% cursului istoriei3 clericii
participau la aceea.i cultur% sau incultur% ca .i
laicii3 0iind supu.i in0luen1ei #ediului !n care tr%iau.
Vede# ast0el /iserica #ult% vre#e reervat% 0a1% de
anu#ite orient%ri ale piet%1ii populare insu.indu,.l in
epoca carolin=ian% acele tendin1e ce p%reau co#pati"ile cu
doctrina cre.tin%. Ea .i,a asu#at !ndeose"i cultul #or1ilor3
dup% cu# #%rturise.te instituirea3 !n secolul al )-,lea3 a
23
s%r"%torii Tuturor '0in1ilor3 ca ur#are a unei cereri
esen1iale a piet%1ii populare ce su"linia voca1ia la #!ntuirc
a credincio.ilor de0unc1i. !n aceea.i vre.e, su" in0luen1a )ul
Alcuin3 po#enirea #or1ilor a 0ost Introdus, in canonul
litur=7iei.
Re=%si# inter0eren1ele dintre spiritualitatea popular% .l
cea a oa#enilor /isericii !n do#eniul cultului !n=erilor .i al
s0in1ilor. Credincio.ii se socoteau nepre=%ti1i s% apar% !n
0a1a lui Du#neeu,Tudec%tor3 !ndep%rtat .i o#nipreent !n
acela.i ti#p. Ei si#1eau ast0el nevoia de a recur=e la
inter#ediari. Acest rol a 0ost >ucat #ai !nt!i de c%tre !n=eri3
care ocupau un loc de sea#% in via1a reli=ioas% a ti#pului.
Ace.tia erau privi1i !nainte de toate drept ni.te 0iin1e cere.ti
a0ectate unor sarcini precise3 !n principal prote>%rii
oa#enilor. Ar7an=7elii3 sin=urii !n=eri individualia1i3 erau
=eniile tutelare ale co#unit%1ilor u#ane .i ale de1in%torilor
puterii. Cei trei #al cunoscu1i3 &i7ail3 Aavriil .i Ra0ael3 se
"ucurau de un cult special .i puteau 0i repreenta1i !n
"iserici !n virtutea unei deciii a conciliului ro#an din BSE.
(ri#ii doi se re=%sesc destul de des !n icono=ra0ia epocii
carolin=iene3 asocia1i 0i=urii centrale a lui C7ristos2 Du#,
neeu este #ereu !ncon>urat .i adorat de un corte=iu de
0iin1e spirituale.
Acestea din ur#% erau totu.i prea i#ateriale pentru a
re1ine !ndelun= aten1ia credincio.ilor. Nu#ai s0intul &i7ail3
!n calitate de panic al raiului .i intercesor pentru oa#eni
!n iua Tudec%1ii3 "ene0icia de o real% popularitate3 atesta,
t% de #arele nu#%r al sanctuarelor ce i,au 0ost dedicate !n
aceast% perioad%. !n secolele al )-,lea .i al -,lea !l vede#
c7iar !nlocuindu,4 pe C7ristos pe portalurile "isericilor3
reervate p!n% atunci cultului &!ntuitorului.
Acesta nu este decit un exe#plu al i#portan1ei crescin,
de a cultului s0in1ilor. *a drept vor"ind3 slu>itorii lui
Du#neeu !i interesau #ai pu1in pe laici prin virtu1ile lor
asupra c%rora pune accentul literatura 7a=io=ra0ic% de
ori=ine exclusiv clerical% c!t prin puterile lor. Erau
c%utate cu pasiune relicvele lor3 adic% p%r1i din trupul lor
sau c7iar o"iecte a0late !n contact cu ei !n ti#pul vie1ii sau
24
dup% #oarte. A le atin=e sau3 pur .i si#plu3 a te apropia
de #or#!ntul sau racla care le con1ine constituia3 pentru
credincio.i3 o ocaie privile=iat% de a intra !n contact cu
cealalt% lu#e .i3 #ai ales3 de a capta !n 0olosul lor dina,
#is#ul "ene0ic pe care #oa.tele !l e#an%3 !n vederea unei
reu.ite sau a unei vindec%ri. Clericii nu se =%seau3 de
alt0el3 !n coada celor care aler=au la Ro#a pentru a cu#p%,
ra sau 0ura resturile #artirilor de care anu#ite re=iuni ale
cre.tin%t%1ii erau din ne0ericire lipsite. Aceast% curs%
dup% relicve a dat na.tere unor a"uuri =rave pe care
episcopatul carolin=ian s,a str%duit s% le li#itee atunci
c!nd apus "aele unei discipline a cultului #oa.telor. Au
0ost !n#uiate :#ut%rile; sole#ne ale trupurilor s0in1ilor3
!nso1ite de cere#onii reli=ioase. *aicii se !n=7esuiau s%
participe la ast0el de eveni#ente3 convin.i c% e0ectul
pre1ioaselor relicve devenea #ai puternic atunci c!nd
acestea erau ridicate de la p%#!nt .i trans0erate sole#n
dintr,un loc !n altul. /iserica a dat un loc i#portant
sanctoralului in cadrul litur=7iei. !n secolul al VU),lea3 la
'0!ntul (etru din Ro#a a 0ost consacrat o"iceiul de a se
recita litaniile s0in1ilor pe care Alcuin le,a )ntrodus #ai apoi
.i in slu>"a #onastic%. Ciclul s%r"%torilor s,a !#"o=%1it
considera"il 0a1% de cel din pri#ele veacuri2 pe l!n=% cele
ale Iecioarei s,au ad%u=at anivers%rile apostolilor .i
evan=7eli.tilor3 ale '0in1ilor (runci nevinova1i3 ale s0intului
&artin3 precu# .i 7ra#ul 0iec%rei "iserici. !n nu#eroase
locuri era s%r"%torit% sole#n iua s0intului &i7ail3 cea a
si#1ului *auren1iu3 ori A0larea '0intei Cruci. Aceast%
ulti#% devo1iune era cu deose"ire !ndr%=it% de c%lu=%ri
iar Alcuin3 care consacra un cult special instru#entului
#!ntuirii3 a scris o slu>"% a '0intei Cruci.
!n =eneral3 /iserica se str%duia s% !ncre.tinee at#o,
s0era de sacralitate di0u% ce !ncon>ura principalele acte ale
vie1ii !n reli=ioitatea popular%. Vede# ast0el ap%r!nd3
al%turi de litur=7ia eu7aristic%3 tot 0elul de paralitur=7li3
din care cele #ai i#portante erau "inecuv$nt%rile .i
exorcis#ele
&
. (ri#ele aveau !n vedere ali#entele .i
uneltele. Deasupra apei3 piinii3 vinului3 uleiului .i 0ructelor3
@E
navelor .i n%voadelor etc. erau pronun1ate 0or#vile speci,
ale. Altele asi=urau protec1ia !#potriva cala#it%1ilor
naturale3 ani#alelor s%l"atice3 riscurilor c%l%toriei.
*u#in%rile "inecuvintate la '0intul /lasiu constituiau o
asi=urare !#potriva tunetelor .i =rindinel. !n s0ir.it3 "oala
.i #ai ales ne"unia erau co#"%tute prin exorcis#e !nsorite
de se#ne ale crucii destinate s%,i alun=e pe de#oni3 autori
ai tuturor su0erindelor 0iice .i #orale. (rin aceste rituri
"o=ate3 /iserica c%uta s% dea un sens reli=ios existen1ei
ilnice a credincio.ilor. 'uccesul a 0ost c7iar #ai #are
dec!t cel scontat3 c%ci credincio.ii au a9uns s% acorde
acestor rituri o putere #a=ic% .i o i#portan1% cel pu1in
e=al% cu cea a sacra#entelor propriu,isc.
Riscul r%t%cirii nu era i#a=inar. El se o"serv% "ine !n
caul ordaliilor. De ori=ine laic%3 adic% pa=in%3 aceste
cere#onii au !nceput3 !nc% din secolul al )-,lea3 s% 0ie
!nv%luite in 0or#e litur=ice. Ele erau de o"icei precedate de
o litur=7ie3 !n ur#a c%reia erau "inecuvintate o"iectele
utiliate pentru Tudecata lui Du#neeu. !n a0ara Ro#ei3
unde nu s,au "ucurat de cinste3 ordaliile au 0ost acceptate
de cler. Ha=io=ra0ia carolin=ian% acord% un rol #a>or
pro"ei 0ocului ce i,a per#is3 de pild%3 s0intei Ric7arda s%,.i
dovedeasc% vir=initatea. C7iar .i de la !nceputul secolului
al -ll,lea3 episcopii din nordul Iran1ei recur=eau3 pentru
a,i de#asca pe eretici3 la pro"a apei2 acua1ii erau av!rli1i
!ntr,un "ain ad!nc .i cei pe care apa,i aducea i#ediat la
supra0a1% erau socoti1i vinova1i .i !ncredin1a1i #!niel
populare. *a cap%tul acestei evolu1ii3 pro0anul nu se #ai
deose"e.te de un sacru pe care !n.i.i clericii sint incapa"ili
s%,4 de0ineasc% !n #od ri=uros. !ntre un=erea re=al% .i
consacrarea trupului lui C7ristos3 nu #ai este perceput%
o di0eren1% de natur%2 totul este sacramentum.
!n acest cli#at de sacralitate nedi0eren1iat% nu se poate
YvoiN"i despre via1% interioar% !n sensul !n care o !n1ele=e#
ast%i. +#ul Intr, in le=%tur% cu supranaturalul prin
0or#ule .i #ai ales =esturi3 cu a>utorul c%rora !.i expri#%
st%rile su0lete.ti. C7iar !n interiorul litur=7iei !ncep s% se
#ultiplice acu# se#nele rituale. Unele exterioriea% pur
26
.i si#plu cuvintele pronun1ate3 precu# =estul preotului de
a,.t lovi pieptul !n #o#entul in care roste.te Coixjlteor. Dar
alte ele#ente ale acestei si#"olici =estuale atest% preocu,
parea de a co#unica direct cu Du#neeu3 ca de pild%
!n%l1area #iinilor !n ti#pul lecturii canonului sau nu#e,
roasele se#ne ale crucii .i s%rut%ri ale altarului care
#arc7ea% 0aele prindipale ale litur=7iei. Ior#ele .i
se#ni0ica1ia ac1iunii cultice evoluea%. Repreent%rile
dra#atice centrate asupra episoadelor spectaculoase ale
vie1ii lui C7ristos ocup% un loc din ce !n ce #ai #are. !n
lucii >ocuri sacre co#puse de c%lu=%ri3 cel #ai "un
exe#plu 0iind -uem (uentis in sepulc&ro, este #i#at%
a.earea trupului !n #or#!nt3 !nvierea .l descoperirea
locului =ol de c%tre s0intele 0e#ei !n di#inea1a (a.telui.
)ntroducerea secven1elor dialo=ate .i a intero=a1iilor
alternate !ndreapt% aten1ia spre povestirea )storic%3
preentat% su" aspectul s%u pitoresc3 #ai #ult dec!t spre
#editarea #isterului pascal. Cele"rarea acestuia din ur#%
evoluea%3 de alt0el3 !ntr,un #od se#ni0icativ2 cere#oniile
care se des0%.oar% din,Toia s0!nt% .i p!n% !n di#inea1a
(a.tilor nu #ai s!nt centrate de cele"rarea triu#0al% a
!nvierii &!ntuitorului3 ci de r%sti=nirea .i !n=roparea sa.
:!#pov%rat de specula1ii con0ue3 si#"olul se esto#pea%.
'e alunec% spre ale=orie .i spre u#aniarea divinului. De
la #isterul pri#it c!ndva pe c%ile tainice ale transpunerii
si#"olice3 se trece la repreenta1ia istoric% .i3 cur!nd3
teatral%;
4E
.
!n aceste condi1ii3 e 0ix,esc ca epoca carolin=ian% s%
#arc7ee un episod 0oarte te# !n istoria literaturii spiritu,
ale. (recaritatea condi1iilor de via1%3 insecuritatea sporit%
de )nvaiile din secolul al )-,lea3 !n s0!r.it3 sla"a calitate a
nivelului cultural s!nt ele#ente su0iciente pentru a explica
raritatea .i3 in =eneral3 #ediocritatea produc1iilor spiritu,
ale. Doar #ediul #onastic #ai 0urniea% c!teva opere ce
nu s!nt de ne=li>at3 precu# tratatele istorice ale lui A#"ro,
ie Autpert3 a"ate de 'an Viceno !n Volturna 6tB5S9
4G
3 sau
0iadema clu"rilor co#pus% de '#ara=dus de 'aint,&i,
7iel c%tre 54C. Acesta din ur#% nu este dec!t un 0lorile=iu
27
de texte !#pru#utate de la (%rin1ii /isericii .i de la s0!ntul
NAri=orie cel &are. Desi=ur3 in secolele al VU),lea .i al )-,lea
au 0ost co#puse nu#eroase scrieri 7a=io=ra0ice3 dar
concep1ia despre s0in1enie pe care ele o expun nu putea
ali#enta .i !#"o=%1i pietatea credincio.ilor. Ii=urile
exaltate s!nt cel #ai adesea cele ale c%lu=%rilor sau
ere#i1ilor3 0iind recrutate #ult #ai rar decit !n veacurile
precedente din rindul clerului secular sau al episcopatului3
!n plus. s0in1enia lor se preint% ca o virtute pri#it% !n
acela.i ti#p pe cale ereditar% cea #ai #are parte a
s0in1ilor epocii carolin=iene provin din 0a#ilii aristocratice
.i prin predestinare divin%. (lini !n per#anen1% de 7ar3
ei apar ca ni.te 0iin1e de excep1ie3 vrednice de toat%
ad#ira1ia3 dar care nu pot 0i i#itate. (e scurt3 s!nt #ai
de=ra"% #eteorici spirituali dec!t #odele. Nu pentru c%
nevoin1ele lor se distin= prin caracterul lor excesiv3 acestea
s!nt3 di#potriv%33 #arcate de si#1ul #%suri7 iar diavolul
nu ocup% dec!t un loc li#itat in via1a acestor s0in1i. Ei s!nt
!ns% ale.i de Du#neeu pentru a 0i s0in1i3 a.a cu# al1ii au
0ost predestina1i la da#nare. Voin1a oa#enilor nu poate
sc7i#"a ni#ic din aceste 7ot%riri. Este3 de alt0el3 se#ni0i ,
cativ c% una din pu1inele c7estiuni teolo=ice ce au suscitat
controverse lun=i .i aprinse in secolul al )-,lea a 0ost cea
a predestin%rii3 desc7is% de c%lu=%rul saxon Aottsc7alR.
Acesta3 !nne=rind vederile de>a pesi#iste ale s0intului
Au=ustin asupra pro"le#ei !n discu1ie3 a0ir#a c% exist% o
predestinare particular% a 0iec%rui o# spre via1% sau spre
#oarte. Conda#nat ca eretic in anul 5S53 el a 0ost totu.i
spri>init de nu#ero.i a"a1i .l episcopi3 de,a"ia in 5GC un
sinod pu1ind =%si3 la insti=area lui Hinc#ar3 o solu>Ke de
co#pro#is care3 0%r% s% ne=e pre.tiin1a divin%3 su"linia%
voin1a #!ntuitoare a lui Du#neeu .i universalitatea
r%scu#p%r%rii. Dar !nver.unarea discu1iilor ce au a=itat
clerul cu aceast% ocaie a pus !n eviden1% di0icultatea3
resi#1it% c7iar de cele #ai ascu1ite spirite ale vre.i:, de a
concepe rolul li"ert%1ii u#ane .l ac1iunea 7arului.
(e de alt% parte3 ideea cea #ai r%sp!ndit% despre
Du#neeu Tudec%tor suveran .i 0or1% transcendent%
0avoria #ai #ult tea#a reveren1ioas% dec!t e0uiunile
ini#ii. !ns%.i a.teptarea escatolo=ic%3 ati* de i#portant%
28
pentru cre.tinis#ul pri#elor secole3 pare s%,.i piard% din
intensitate !n epoca carolin=ian%3 cu excepta #ediilor
#onastice. Desi=ur3 clerul secolelor al VU),lea .i al )-,lea
a cunoscut !ndeaproape Apocalipsa co#entat% !n 'pania
de /eatvis de *ie"ana3 !n )talia de A#"roie Autpert .i !n
lu#ea 0ranc% de Alcuin .i Fala0rid 'tra"on. Ceea ce
0rapea% !ns% este 0aptul c%3 dintre toate te#ele ve7iculate
de aceast% carte pro0etic%3 #a>oritatea autorilor ti#pului
a 0ost sensi"il% #ai ales la cea a )erusali#ului ceresc
considerat ca un #odel ideal al /isericii. Departe de a
provoca tul"urare sau nelini.te3 #edita1ia asupra viitorului
lu#ii a !nt%rit certitudinea cu privire la ordinea 0ix%
a.eat% de (roviden1% at!t !n istorie cit .i !n universul 0iic3
!n aceast% perspectiv%3 (arusia* ap%rea #ai pu1in ca un
eveni#ent exaltant sau tra=ic3 c!t ca o sanc1iune necesar%
a planului lui Du#neeu privitor la creare. Aceast%
spiritualitate in0luenta practicile clerului3 dac% nu era
cu#va o re0lectare a acestora. Cei #ai "uni dintre clerici !.i
consacrau ener=ia resta"ilirii respect%rii re=ulilor .i de#nei
cele"r%ri a.cultului. !n ansa#"lu3 /iserica vre#ii pare #ai
puin atent% la !ntoarcerea =lorioas% a &!ntuitorului3 cit
dornic% s% contri"uie3 !n do#eniul s%u3 la realiarea
#arelui proiect al suveranilor carolin=ieni2 acela de a 0ace
ca ordinea s% do#neasc% pretutindeni.
!ntre secolele al VU),lea .i al -,lea dispare cu des%v$r,
.ire o anu#it% concep1ie asupra credin1ei cre.tine3
caracteriat% prin di#ensiunea sa #isteric% .i prin
a.teptarea s0ir.itului ti#pului. Aceast% concep1ie cedea%
locul unui ansa#"lu de repreent%ri .i practici de o
inspira1ie sensi"il di0erit%. A nu vedea !n acest proces3 a.a
cu# s,a inti#plat adesea3 dec!t o de=radare a spiritului
reli=ios3 este o atitudine ce nu,4 poate #ul1u#i pe istoric.
Acesta nu tre"uie s% e#it% >udec%1i de valoare3 ci s%
constate dac% nu cu#va din i#pactul cre.tinis#ului
asupra spiritelor 0ruste .i concrete nu s,a n%scut un nou
#od de raportare la divin. Descoperirea istoricit%tii lui
C7ristos3 valoriarea vie1ii #orale3 i#portanta acordat%
riturilor .i =esturilor constituie 0unda#entele unei spi ,
ritualit%1i ce nu se va !#plini decit in secolele ur#%toare.
@L
))
Epoca #onastic% .i 0eudal%
(sjr5ilul secolului al X-lea secolul
alXI-lea
(e plan politic3 deceniile din >urul anului o #ie s!nt
#arcate de destr%#area #ai #ult sau #ai pu1in rapid%
!n 0unc1ie de one a siste#ului politic carolin=ian
precu# .i de apari1ia unor noi institu1ii 0cudalo,vasale. Ele
corespund3 aproxi#ativ3 :pri#ei v!rste. 0eudale;3 dup%
0or#ula lui &arc /loc7. !n do#eniul reli=ios3 aceast%
epoc% poate 0i caracteriat% de in0luenta cresc!nd% exerci ,
tat% de spiritualitatea #onastic% asupra !ntre=ului popor
cre.tin. Cele dou% st%ri de 0apt nu s!nt lipsite de rela1ii
Y!ntre ele2 /iserica epocii carolin=icne era3 !nainte de toate3
o "iseric% secular%3 condus% de suveran .i episcopii ce
aveau autoritate asupra c%lu=%rilor din cadrul dioceei lor.
!n ur#a #arilor r%sturn%ri ce au; loc !n +ccident intre
s0!r.itul secolului al )-,lea .i #i>locul secolului3 al -,lea3
ordinul sacerdotal va cunoa.te un pro0und declin. (rocesul
seculari%rii3 !nceput de>a !n secolul al )-,lea3 se va
accelera o dat% cu ascensiunea 0eudalit%1ii. (atri#oniile
"iserice.ti au 0ost adesea delapidate de c%tre prela1i
nevrednici sau acaparate de laici po0ticio.i3 iar 0elul de
via1% al clericilor se va apropia din ce in ce #ai #ult de cel
al credincio.ilor. !n #area lor #a>oritate3 episcopii3 prove,
ni1i din 0a#ilii aristocratice .i pu.i !n 0unc1ii din ra1iuni
politice .i econo#ice !nainte de toatei tr%iau ca #ari
seniori .i se co#portau #ai #ult ca ni.te #a=na1i decit ca
ni.te oa#eni ai /isericii. C7iar atunci c!nd !.i p%strau o
30
anu#it% de#nitate #oral% cu# a 0ost adesea caul !n
)#periu !n epoca ottonian% 3 ei erau cu totul acapara1i de
sarcinile =estiunii "unurilor lor p%#!nte.ti .i de responsa,
"ilit%1ile politice pe care suveranii .i no"ilii le l%sau "ucu,
ro.i !n =ri>a lor. Clerul rural3 constituit !n #are parte din
io"a=i eli"era1i pentru a 0i slu>itori ai cultului !n "isericile
construite de st%p!nii lor3 nu str%lucea nici prin #oravuri
.i nici prin educa1ie. &ul1i preo1i erau c%s%tori1i sau tr%iau
!n condi1ii #aritale. !n #a>oritate3 ei exercitau c!te o
#eserie2 la 1ar%3 ei lucrau p%#!ntul care constituia estrea
0unciar% a "isericii paro7iale .i tr%iau la un loc cu 1%ranii3
!n ora.e3 la &ilano de exe#plu3 la >u#%tatea secolului al
-l,lea3 se dedau la tot 0elul de activit%1i pro0ane3 cu# s!nt
tra0icul de "ani3 >ocurile de noroc3 v!n%toarea etc. (ro=ra,
#ul de via1% co#un% i#pus de re0or#atorii carolin=ieni
clerului ur"an nu a 0ost co#plet a"andonat3 dar in #ulte
locuri disciplina co#unitar% sl%"e.te considera"il.
&%n%stirile au 0ost atinse !n aceea.i #%sur% de aceast%
evolu1ie. + parte dintre ele3 !ncredin1ate unor a"a1i laici
sau exploatate de avoca1i 0%r% scrupule3 nu vor sc%pa
declinului. Totu.i3 #ona7is#ul este cel care reist% cel #ai
"ine !n viitoarea acestei crie pro0unde3 care pune su"
se#nul !ntre"%rii !ns%.i existen1a /isericii3 a#enin1at% de
desco#punere at!t din pricina seculari%rii clerului3 cit .i
prin r%sp!ndirea siste#ului "isericii private. !n ini#a
acestor darZc a"es, a"a1ii precu# 'anRt Aali3 &onte
Cassino sau 'aint RiUuier vor reu.i3 de "ine de r%u3 s%,.i
#en1in% at!t respectul 0a1% de re=ul% c!t .i o cele"rare
cuviincioas% a cultului divin. +ricu#3 c%lu=%rii au 0ost
pri#ii care .i,au venit !n 0ire2 !n /ur=undia3 unde Clun8
este !nte#eiat% !n LCL? !n *orena3 unde Aore 6din LHH9 .i
/ro=ne 6!n>ur de LEC9 au 0ost centre active de revi=orare? !n
s0ir.it3 !n An=lia3 unde e0orturile s0!ntului Et7elWold vor 0i
!ncununate spre LBC de pro#ul=area unei 6e"ularis
concordia, cart% a #ona7is#ului insular uni0icat .i re0or,
#at. Dup% anul o #ie3 #i.carea a cuprins .i Europa
#eridional%2 'aint Victor din &arsilia devine centrul unei
i#portante 0edera1ii #onastice care va iradia +in, in )talia3
!1
!n ti#p ce su" in0luenta a"a1iei de la Iruttaria3 lin=%
Torino3 curentele re0or#atoare vor p%trunde !n R%rite
=er#anice prin inter#ediul a"a=iilor 'aint /laise .i 'ie=,
"ur=. Re#arca"il este 0aptul c% aceast% #i.care nu este
declan.at% de voin1a unei puteri centrale3 a.a cu# se
!nt$#plase cu re0or#ele reli=ioase din epoca carolin=ian%.
Re!ntoarcerea la 0ervoarea antic% nu este consecin1a unui
pro=ra# ad#inistrativ de re=ulariare3 ci expresia aspira,
1iilor pro0unde c%tre re!nnoirea spiritual% ale societ%1ii
#onastice.
'e#ni0icativ este 0aptul c%3 !n nu#eroase cauri3 aceste
#%n%stiri 0useser% 0ondate sau re0or#ate din ini1iativa
episcopilor sau a unor i#portan1i laici. To1i cre.tinii acelor
vre#uri erau !ntr, adev%r convin.i de e#inenta de#nitate
a #ona7is#ului .i de superioritatea sa !n raport cu alte
st%ri de via1%. !ntr,o epoc% !n care construirea unei "iserici
era considerat% ca cea #ai #eritorie 0apt%3 instalarea3 aici3
a unei co#unit%1i reli=ioase a c%rei ru=% s% 0ie pl%cut% lui
Du#neeu p%rea a 0i cu deose"ire indicat%. *a aceste
#otiva1ii de ordin spiritual se adau=% altele3 le=ate de
condi1iile vie1ii politice .i sociale !n +ccidentul post,carolin,
=ian. !n ti#pul lui Carol cel &are .i al succesorilor s%i
i#edia1i3 posesiunea .i 0ondarea unor #%n%stiri erau unele
din atri"utele suveranilor. !n a"a1iile re=ale sau i#periale3
ca 'aint,Denis3 Iar0a sau Iulda. ru=%ciunile adresate lui
Du#neeu erau pentru ei. C%peteniile principatelor
teritoriale care se ridic%3 !ncepind cu secolul al -,lca3 pe
ruinele )#periului carolin=ian reiavi pe socoteala lor3 o dat%
cu toate celelalte3 aceast% prero=ativ% re=al%2 !n Nor#an,
dia3 !n Ilandra .i !n Catalonia sau !n ducatul /enevento se
construiesc !n aceast% perioad% #%n%stiri i#pun%toare3
con0ir#!nd !n oc7ii tuturor puterea ducilor .i con1ilor3
autono#i de acu# !nainte.
(e de alt% parte3 noua societate care se edi0ic% !n cadrul
0eudal !.i !nsu.ise ideolo=ia celor trei 0unc1ii ale c%ror
pri#e #en1iuni pentru Evul &ediu co"oar% cu exactitate
p!n% in secolul al -,lea. (otrivit episcopului Adal"cron de
*aon care3 la !nceputul secolului al -l,lea3 a dat o 0or#u,
32
lare deose"it de clar% acestei viiuni de ansa#"lu asupra
raporturilor !ntre =rupurile sociale3 poporul cre.tin este
unul !n oc7ii lui Du#neeu3 in virtutea "oteului pri#it de
to1i? dar3 re0crindu,sc la or=aniarea cet%1ii terestre3 el o
structurea% de 0apt !n trei :ordine;2 oratores care se roa=%3
)ellalores care lupt% .i la)oratores care #uncesc. Iiecare
dintre aceste =rupuri !ndepline.te o 0unc1ie speci0ic%3 nici
unul neput!nd tr%i 0%r% celelalte. !n aceast% societate
solidar% "aat% pe tripartita 0unc1ional%3 clerul ocup% un
loc de cinste? !ntr,adev%r3 el este a.eat !n 0runtea
enu#er%rii3 acesta 0iind seninul intiiet,-ii de onoare. Dar3
din perspectiva noastr%3 este #ai interesant s% relev%#
0aptul c% aceast% clasi0icare consacr% utilitatea social% a
ru=%ciunii3 indispensa"il% asi=ur%rii supravie1uirii .i
#!ntuirii lu#ii. De.i pri#ele sale 0or#ul%ri se =%sesc !n
texte redactate de episcopi3 sc7e#a tripartit% tre"uia s%
0avoriee #ai ales c%lu=%rii care3 !n oc7ii oa#enilor acelor
vre#uri3 erau cei ce se ru=au cel #ai #ult .i #ai "ine. !n
#%sura !n care ea instituie !ntr,un ordo pe cei specialia.i
in ru=%ciune3 aceast% taxlno#ie re0lect% una din tendin1ele
caracteristice ale #entalit%1ii ti#pului3 care const% !n a
0ace din c%lu=%r o cate=orie aparte3 situat% !n a0ara vie-ii
pro0ane. Adev%ra1ii ,iri reli"io5i sint cre.tinii care tr%iesc !n
a0ara lu#ii .i se s0in1esc aduc!nd #ul1u#iri .i laude
Do#nului. !n epoca 0eudal%3 principalele centre spirituale
ale +ccidentului au 0ost co#unit%1ile de "%r"a1i .i de 0e#ei
care au practicat !#preun% cre.tinis#ul3 la un nivel de
per0ec1iune inaccesi"il credincio.ilor de r!nd. De acu# .i
p!n% !n secolul al -U),lea3 toate #i.c%rile spirituale in
sinul /isericii vor avea ca punct de plecare sau ca scop
!nte#eierea de ordine reli=ioase.
'c7e#a tri+artit, nu pune !n valoare nu#ai 0unc1ia
ru=%ciunii? ea eviden1ia%3 de ase#enea3 dou% cate=orii
di0erite in caul laicilor2 r%"oinicii .i lucr%torii sau3 pentru
a vor"i !n concordan1% cu realit%1ile sociale ale ti#pului3
seniorii .i 1%ranii. Iaptul c% pri#ii sint nu#i1i !n ierar7ia
0unc1iilor !naintea celorlal1i nu este deloc 0ortuit2 aceast%
clasi0icare con0ir#% c% dac%3 !n societatea cre.tin% a epocii
33
, ill
0eudale3 clericii trec !naintea laicilor3 !n caul acestora din
ur#% seniorii !i preced% pe oa#enii lor. !nt$ietate nicide,
cu# teoretic% pentru c% puternicii acestei lu#i "ene0iciau
de o a.eare privile=iat% !n "iseric%3 at!t !n ti#pul vie1ii
+entru a asculta litur=7ia3 cit .i dup% #oarte3 pentru
!n#or#!ntare. )ar !n 0lecare du#inic%3 la s0ir.itul slu>"ei3
nu preotul era cel care venea la st%p!nul locului pentru ca
acesta s% s%rute corporalul< &ai #ult3 atitudinile reli=i ,
oase 0unda#entale au 0ost #arcate de in0luenta clasei
0eudale care,.i va i#pune #odelele !ntre=ii societ%1i3 c7iar
.i !n do#eniul s+iritual4 Aestul !nsu.i al ru=%ciunii
#iinile !#preunate care se va =eneralia !ntre secolele al
-,lea .i al -ll,lea3 reproduce pe cel al vasalului care
prestea% o#a=iu st%p!nului s%u. !n ceea ce prive.te
ritualul !nvestiturii episcopale sau a"a1iale3 acesta se
apropie !n ase#enea #%sur% de cel al !nvestiturii cu un
0ie03 !ncit s0!r.e.te prin a se asi#ila acestuia din ur#%.
Dac% aristocra1ia laic% se distin=e cu claritate de #asa
lucr%torilor3 ea tr%ie.te !n sc7i#" !ntr,o str!ns% si#"io%
cu clerul .i3 #ai ales3 cu c%lu=%rii. 'eniorii .i #ona7ii au
!n co#un 0aptul de a 0i st%p!ni ai p%#!ntului .i de anu,4
#unci cu #!inile lor. (e de alt% parte3 #a>oritatea c%lu=%,
rilor din ordin proveneau din 0a#ilii no"ile2 !ntr,adev%r3 !n
#ulte #%n%stiri3 copiii o0eriri de p%rin1ii lor ca o)lat nu
erau accepta.i dec!t dac% aveau o dot%? !n plus3 pentru a
putea citi !n latin% tre"uia s% ai studii3 ceea ce nu era
posi"il !n acea epoc% cu c!teva ilustre excep1ii dec!t !n
#ediul seniorial. De ase#enea3 a"a1iilc .i #%n%stirile au
0ost re0u=ii pentru #einii .i #einele de ascenden1%
aristocratic% care au =%sit !n institu1ia #onastic% o solu1ie
pentru pro"le#ele lor succesorale. !n s0ir.it3 /iserica
considera c% no"le1ea s!n=elui con0er% presti=iu sacral .i
creea% o predispoi1ie natural% pentru s0in1enie2 :aceia
care se tra= dintr,o 0a#ilie "un% au pu1ine .anse s%
de=eneree; !n via1a reli=ioas%3 scria un cronicar #onastic
al secolului al -),leaN
B
. Evalu%# prin toate aceste indicii
le=%turile str!nse care uneau #ediul seniorial .i lu#ea
#%n%stireasc%. Rodul acestei !n0ilniri este o spiritualitate
#onastic% .i 0eudal% !n acela.i ti#p3 care a #arcat !n #od
7ot%r!tor viaa reli=ioas% a societ%1ii occidentale pin% la
!nceputul secolului al -ll,lea3 .i ale c%rei e0ecte se vor 0ace
si#1ite pin% la s0ir.itul Evului &ediu.
4. '()R)TUA*)TATEA &+NA'T)CX
!n secolele al -,lea .i al -l,lea3 toi c%lu=%rii din
+ccident ur#au re=ulile s0intului /enedict3 ast0el !nc!t
pute# vor"i de #ona7is# ca despre o entitate. !n practic%3
acesta nu excludea o anu#it% suplele3 c7iar o relativ%
diversitate de la o a"a>3ie la alta3 adaptarea re=ulei la
condicile locale .i la inten1iile 0ondatorilor 0iind asi=urat%
de o"iceiurile care !ndru#au concret existenta cotidian%.
Dar cea care 0ixa #arile principii .i 0or#ele vicpi reli=ioase
era re=ula "enedictin%3 venerat% .i intan=i"il%. Acest
#onolitis#3 i#pus de le=isla1ia carolin=ian%3 era per0ect
adaptat unei societ%1i !nc% si#ple .i statice.
A. 6u"ciune 5i litur"&ie7
exemplul dat de Clun8
Iascina1ia pe care viaa .i spiritualitatea #onastic% o
exercit% este !n=lo"at% sensi"il !ntr,o civilia1ie pentru care
actul reli=ios prin excelen1% era cultul o0erit lui Du#neeu3
:!n aceast% societate cre.tin% nici o 0unc1ie de interes
colectiv nu p%rea #ai indispensa"il% dec!t cea a or=anis,
#elor spirituale. '% nu ne !n.el%#2 !n calitatea lor spiritu,
al%. Rolul carita"il3 cultural3 econo#ic al #arilor capitluri
catedrale .i al #%n%stirilor a putut 0i3 !n 0ond3 considera"il.
(entru conte#porani3 el nu era dec!t auxiliar.;
45
Adev%rat%
citadel% a ru=%ciunii3 #%n%stirea este prin excelent% locul
unde Du#neeu este adorat.
Nu a 0ost !ntotdeauna a.a .i s0intul /enedict !nsu.i nu
a acordat un loc privile=iat vie1ii litur=ice. (entru el3
HE
c%lu=%rul era un penitent !nainte de toate3 intrat !nNvia1a
reli=ioas% pentru a,.i plin=e p%catele .i pentru a se a0la
su" !ndru#area spiritual% a a"atelui. Epoc% carolin=ian%3
!n special o dat% cu /enedlct de Aniana3 este cea !n care
0unc1ia ru=%ciunii a devenit precu#p%nitoare in #ona,
7is#. Aceast% tendin1% este !#pins% pin% la ulti#ele
consecin1e in pri#a epoc% 0eudal%3 .i in special la Clun8.
!nte#eiat% !n L4C de c%tre a"atele /ernon cu spri>inul
ducelui Auillau#e de AUuitania3 aceast% #%n%stire
"ur=und% nu a int!riat s%,.i extind% in0luen1a asupra
unei "une p%r1i a +ccidentului3 din An=lia p!n% !n )talia3
*e=at% direct de /iserica ro#an%3 ea va constitui3 de la
s0!r.itul secolului al -,lea p!n$ la !nceputul secolului al
-H,lea3 con=re=a1ia reli=ioas% cea #ai i#portant% a
cre.tin%t%1ii .i3 =ra1ie unei succesiuni de a"a1i re#arca"ili3
in0luen1a sa a 0ost !nse#nat% pentru toate #ediile socie,
t%1ii. Desi=ur3 #ona7is#ul epocii 0eudale este departe de
a 0i redus le Clun8? .i alte tradi1ii spirituale vor persista3 !n,
special !n Aer#ania .i !n )talia. Dar nu este exa=erat s%
vede# !n Clun8 expresia cea #ai autentic% a aspira1iilor
spirituale ale societ%1ii 0eudale.
De.i clunisienii erau "enedictini ca .i ceilal1i c%lu=%ri
din acea vre#e3 rit#ul .i or=aniarea vie1ii ldr s!nt3 !n "un%
parte3 ori=inale. Ast0el3 atunci c!nd s0!ntul /enedict 0ixa la
patrueci nu#%rul psal#ilor recita1i in 0iecare i la s0!r.itul
,N'ecolului al -l,lea3 la Clun8 se spuneau dou% sute cinci ,
spreece. Re=ula prevedea lectur% unei psaltiri pe s%pt%#!,
n%. (e vre#ea a"atelui +dilon3 !ntrea=a /i"lie tre"uia
citit% !n decursul unui an
4L
. !n s0ir.it3 dispoi1iile 0ondato,
rului instituiau un ec7ili"ru aproxi#ativ intre diversele
aspecte ale vie1ii #onastice2 patru ore pentru lectura
textelor sacre .i a autorilor ecleiastici (leclio di,ina, trei
ore .i >u#%tate pentru litur=7ie .i .ase ore pentru lucru. !n
#%n%stirile clunisiene3 acesta din ur#% era redus la c!teva
activit%1i si#"olice .i 0oarte scurte3 K#a>oritatea ti#pului
0iind consacrat% ru=%ciunii litur=ice .i lecturii #editate a
'cripturii.
Aceast% preponderen1% a lui 9pus 0ei se #ani0est% #ai
36
ales printr,o lun=ire a3 slu>"ei. *ec1iuni 0oarte lun=i
extrase din textele /i"liei .i ale (%rin1ilor se intercalau
!ntre p%r1ile c!ntate. 3(e de alt% parte3 dac% Clun8 nu a
inventat slu>"ele supraro=atorii3 adic% slu>"ele supli#en,
tare .i care nu erau cerute de re=ul%3 ea le,a =eneraliat !n
sc7i#" .i le,a di0uat !n a.e%#intele a0late su" ascultarea
sa? versete .i colecte s,au ad%u=at psal#ilor3 !n l:inaoratio
de exe#plu3 recitat% in onoarea Trei#ii. 'e !n#ul1esc !n
aceea.i #%sur% su0ra=iile 6un anti0on3 un verset3 o
ru=%ciune93 litaniile etc. !n s0ir.it3 litur=7ia se !#"o=%1e.te
cu =esturi .i ac1iuni ce au ca scop accentuarea caracterului
dra#atic2 o parte a psal#ilor era recitat% st!nd pe >os .i
atunci c!nd se citea Evan=7elia (ati#ilor3 !n vinerea s0int%3
doi c%lu=%ri luau "uc%1i de sto0% puse pe altar .i le s0!.iau
la lectura cuvintelor2 0iuiserunt si)i ,estinienta sua. 'lu>"a
s,a extins !n spa1iu deopotriv%3 iar litur=7ia a devenit
pere=rinant%2 !n secolul al )-,lea de>a3 la 'aint,RiUuier3 !n
ti#pul #arilor s%r"%tori3 c%lu=%rii #er=eau !n corte=iu de
la "iserica a"a1ial% la alta. *a Clun83 o procesiune sole#n%
!i purta de .dou% ori pe i de la "ailic% la "iserica '0inta
&%ria unde se 1inea slu>"a de vecernie.
(e lin=% slu>"aK care era psal#odiat% !n cor3 litur=7ia
ocupa un loc i#portant !n via1a .i spiritualitatea c%lu=%ri ,
lor. *a Clun8 se 0%ceau dou% litur=7ii conventuale !n
0lecare i2 cea de di#inea1% cele"rat% la '0!nta &%ria .i
#area litur=7ie c!ntat% din altarul principal al "ailicii3
dup% scxt%. Pi aici3 a#pli0ica1ii litur=ice erau posi"ile .i
0recvente2 c!ntarea de la introit repetat% de trei ori3 devol,
tarea lui ;8rie .O,#ai ales ad%u=area la Alleluia a unei
proe .i a unei secven1e3 texte versi0icate care explicau !n
ter#eni lirici sensul #isterului pe care punea accent
litur=7ia ilei. *a aceasta se ad%u=au litur=7iile private3
spuse de acei c%lu=%ri care erau preo1i adic% #a>ori ,
tatea !n #arile a"a1ii .i pentru care a tre"uit s% se
#ultiplice altarele3 .i deci capelele laterale din >urul
dea#"ulatoriului. Aceste cere#onii erau !nso1ite de
t%#!ieri .i stropiri cu ap% s0in1it%. Toate acestea au
contri"uit la crearea unei alian1e sacre care3 prin 0astul
37
cele"r%rilor3 tre"uia s% per#it% su0letului s% a>un=%3 0%r%
nici un 0el de o"stacol3 la supranatural. Ru=%ciunea
individual% nu era ne=H>at%3 iar c%lu=%riiKiu erau !#piedi,
ca.i s% participe3 !n acela.i ti#p3 la toate slu>"ele. Dar
ru=$ciunea litur=ic% .i co#unitar% a r%#as totu.i esen1ia,
lul2 corte=ii de c%lu=%ri se succedau !n cor ca ni.te "atali ,
oane pe linia de 0oc3 c%ut!nd s% aduc% lui Du#neeu
laud% ne!ncetat% 5l o >ert0% care s%,) 0ie pe plac. Doar
realiarea acestui #are proiect d%dea o >usti0icare poverii
din ce !n ce #ai =rele a practicilor reli=ioase rituale.
!n spiritualitatea #onastic% a epocii 0eudale3 ru=%ciunea
litur=ic% nu este nu#ai un act de sl%vire3 dar .i unul de
intercesiune .i cerere. !n >urul anului o #ie3 asist%# !ntr,
adev%r pretutindeni la o #ulUplicare spectaculoas% a
litur=7iilor votive3 cele"rate cu inten1ii speciale. *a Clun83
pri#a din cele dou% litur=7ii conventuale era c!ntat%
!ntotdeauna pentru de0unc1i. *a utrenie3 patru psal#i erau
recita1i pentru apropia1ii a"a1iei3 al1ii pentru re=e etc.
Ru=%ciunile pentru #or1i erau din ce !n ce #ai dese .i
p%r1i !ntre=i ale slu>"ei erau spuse pentru ei. De alt0el3
a"atele +dilon va 0i cel care3 la s0ir.itul secolului al -,lea3
va institui s%r"%toarea co#e#or%rii credincio.ilor de,
0unc1i3 sau iua #or1ilor3 pe doi noie#"rie. &ai #ult3
existau lan1uri de ru=%ciune !ntre #%n%stiri3 care,.i
co#unicau po#elnicele !nscriind nu#ele c%lu=%rilor care
toc#ai #uriser% !n a"a1iile asociate3 pentru a,i po#eni !n
ru=%ciunile lor. De ase#enea3 puteau 0i !nscri.i "ine0%c%,
tori laici3 suverani sau =rani. Era o onoare r!vnit% .i care
#erita #arile sacri0icii #ateriale 0%cuteKin acest scop3 !n
special su" 0or#a dona1iilor pioase. (entru a asi=ura
aceast% 0unc1ie de intercesiune !n lu#e3 c%lu=%rii c%utau
cola"orare .i spri>in. De unde i#portan1a cresc!nd% a
cultului litur=ic al s0in1ilor2 la Clun83 sanctoralul =re=orian
s,a !#"o=%1it cu nu#eroase slu>"e pentru s0in1i 0rancei?
!n 0iecare i se recita slu>"a tuturor s0in1ilor3 iar #area
litur=7ie era precedat% de lectura litaniilor. !n iua s%r"%,
torii lor3 se citeau !n !ntre=i#e pati#ile lor dac% era
vor"a de un #artir sau via1a lor3 !n caul unui #%rturi,
38
sitor. Textul care tre"uia citit cu aceast% ocaie acesta
este sensul cuvintului le=end% ocupa pri#ele opt
lec1iuni ale utreniei3 iar !n el se i#plora !n #od deose"it
spri>inul acestor s0in1i.
!n ulti#% anali%3 se#ni0ica1ia acestei litur=7ii3 sole#n%
.l exu"erant% !n acela.i ti#p3 nu poate 0i !n1eleas% dec!t
dac% privi# ru=%ciunea #onastic% ca pe o ar#%. !nainte
de toate3 c%lu=%rul se slu>e.te de ea !#potriva lui !nsu.i
pentru a co#"ate tenta1iile .i !n special acedia, acest plictis
spiritual care,i p!nde.te pe cei care aspir% la per0ec1iune
#ai #ult dec!t pe ceilal1i. Ur#!nd cu "%r"%1ie calea
!n=ust% a practicii reli=ioase ordonate3 el poate de>uca
totu.i capcanele pe care :du.#anul str%vec7i;3 adic%
De#onul3 i le !ntinde. !i r%#!ne atunci s% poarte lupta
cotidian% care const% !n a sc%pa de la da#nare 5i de la
0ocul ve.nic cit #ai #ulte su0lete3 .i aceasta prin ru=%ciu,
ne. Aceast% lupt% de 0iecare clip% !#potriva 0or>elor r%ului
d% na.tere unor roade spirituale diverse3 de care co#uni ,
tatea cre.tin% "ene0icia% !n virtutea reversi"ilit%1ii
#eritelor2 odi7na su0letului asi=urat% de0unc1ilor .i !n
special su0letelor din pur=atoriu3 pacea celor care tr%iesc3
0ecunditatea p%#!ntului3 victoria re=ilor .i prin1ilor 0onda,
tori. Pcoal% a serviciului divin3 #%n%stirea este .i locul
unde se o"1ine3 prin puterea ru=%ciunilor3 7arul suprana,
tural care se r%s0rin=e asupra !ntre=ii societ%1i.
<. Viaa n"ereasc 5i dispreul *a de lume
, A# avea o viiune inexact% dac% a# re1ine din spiritua,
litatea #onastic% a secolelor al -,lea .i al -l,)ea nu#ai
locul pe care,4 ocup% ru=%ciunea .i lupta !#potriva 0or1elor
r%ului. Dac% via$ #%n%stireasc% p%rea oa#enilor din
acea vre#e superioar% a tot ceea ce p%#intul o0erea #ai
#%re1 .i #ai "un3 aceasta este pentru c% ea constituia o
stare privile=iat%3 per#i1!nd !ntoarcerea creaturii la
Creatorul s%u printr,o slu>ire credincioas% a acestuia din
39
ur#%. Desi=ur3 aceast% co#uniune cu locuitorii cerului nu
ur#a s% se realiee deplin dec!t la s0ir.itul veacurilor3 dar
ea !ncepea de>a in aceast% lu#e. C%lu=%rul #edieval este3
a.a cu# "ine a ar%tat T. *eclercU3 ani#at de dorin1a de.
Du#neeu .i a patriei cere.ti
@C
. (rin ru=%ciunea litur=ic%3
el se str%duie.te s% al%ture vocea sa corurilor !n=ere.ti?
prin practicarea asceei .i a #orti0ic%rii3 el caut% s% duc%
o via1% !n=ereasc%3 departe de pl%cerile .i tenta1iile acestei
lu#i. &%n%stirea unde se practic% o respectare ordonat%
a nor#elor reli=ioase devine o anticipare a paradisului3 un
pic de cer co"or! t pe p%#!nt.
Aceast% di#ensiune escatolo=ic% a #ona7is#ului ne
per#ite s% !n1ele=e# locul pe care,4 ocup% lectura .l
#edita1ia <i)liei !n spiritualitatea sa. Vec7iul Testa#ent
>oac% in acest cadru un rol i#portant !n #%sura in care
vede# aici o pre0i=urare a ulti#ei 0ae a istoriei #!ntuirii3
inau=urat% de0 !ntrupare2 0a1% de (arusie3 adic% !ntoarcerea
plin% de slav% a lui C7ristos la s0ir.itul veacurilor3 poporul
lui Du#neeu se =%se.te !n aceea.i situa1ie precu#
odinioar% )srael !n 0a1a !ntrup%rii &essiei. !n istoria
poporului evreu3 se caut% totu.i #ai pu1in #odele #orale3
a.a cu# a 0ost caul in epoca carolin=ian%3 cit atitudini
spirituale le=ate de cli#atul de tensiune privitor la s0ir.itul
lu#ii3 care a caracteriat via1a reli=ioas% a c%lu=%rilor din
acea vre#e. !ntr,adev%r3 pentru ace.tia din ur#% nu era
vor"a nu#ai de o te#% literar%3 iar c%utarea lui Du#ne,
eu se !nscria !n pro=ra#ul lor cotidian2 oare leclio di,ina
nu avea ca scop acela de a conduce spiritul spre #edita1ie
pentru a,4 !ndrepta !nc% din lu#ea aceasta c%tre conte#,
plarea #isterului divin<
A.teptarea escatolo=ic% s,a tradus3 de ase#enea3 la
c%lu=%ri printr,o voin1% de puri0icare personal% .i
colectiv%3 care a stat la ori=inea #a>orit%1ii #i.c%rilor
re0or#atoare ale epocii. &ari a"a1i precu# Auillel#o de
Volpiano sau s0intul (etru Da#ian au 0ost ani#a1i de
dorin1a ar%toare de a 0ace din lu#ea #ona7al% o societate
per0ect%3 verita"il% anticipare in aceast% lu#e a !#p%r%1iei
lui Du#neeu. Aceast% tendin1% s,a #ani0estat cu o
40
claritate deose"it% la Clun83 !n secolul al -l,lea. I%r% a
exa=era3 spiritualitatea clunisian% poate 44 cali0icat% ca
triu#0alist%3 !n #%sura !n care no1iunile de p%cat .i
r%scu#p%rare i,au 0ost #ai pu1in 0a#iliare dcc!t conte#,
plarea =loriei .i #a>est%1ii divine. Desi=ur3 nu din !nti#,
plare s0intul Hu=o a eli#inat din c!ntul $xultet cuvintele2 o
*elix culpa=, exaltare paradoxal% a =re.elii lui Ada#3
considerat% ca punct de plecare al &!ntuirii. !ntr,un cli#at
spiritual i#pre=nat #ai #ult de #isterul Trans0i=ur%rii
decit de cel al !ntrup%rii .i in care #%n%stirea ap%rea ca
antica#era cerului3 se#ni0ica1ia acestui realis# suprana,
tural nu #ai era !n1eleas%. Concep1iile artistice de la
Clun83 .i ale c%lu=%rilor ne=ri !n =eneral3 relev% aceea.i
stare de spirit2 ni#ic nu este prea 0ru#os3 nici prea luxos
pentru casa Do#nului3 unde str%lucirea aurului3 sclipirea
la#padarelor .i par0u#ul t%#!iei contri"uie !n a da celui
care )ntr% in ea o presi#1ire a splendorilor cur1ii cere.ti.
Considerindu,se avan=arda poporului lui Du#neeu
a>uns% de>a la por1ile !#p%r%1iei3 c%lu=%rii au avut uneori
tendin1a de a devaloria celelalte st%ri de via1% din sinul
/isericii. Convin.i c% de1in =aran1ia #!ntuirii3 ei c7ea#%
cei #ai "uni cre.tini3 .i !n special #arii laici3 s% li se
al%ture !n lini.tea #%n%stirii pentru a !#"r%1i.a via1a
#onastic%. 'e va constitui ast0el !n cadrul a"a=iilor o nou%
aristocra1ie spiritual%33 pu1in di0erit% in recrutarea sa de
cea care3 !n aceea.i epoc%3 !.i i#punea autoritatea celor
u#ili !n sinul societ%1ii pro0ane.
!n1ele=e#3 de aceea3 0aptul c% nu#eroase texte spiritu,
ale #edievale preint% intrarea in #%n%stire ca un eveni ,
#ent la 0el de i#portant3 dac% nu #ai i#portant decit
"oteul. Nu este oare #%n%stirea #e#orialul )erusali#ului
istoric3 pin% !n anu#ite ele#ente ale ar7itecturii sale .l3 !n
acela.i ti#p3 pre0i=urarea )erusali#ului ceresc< *ocuitorii
ei !.i tra= de#nitatea din cea a 0iilor 'ionului .i "ene0icia%
de 7aruri proprii locurilor sancti0icate de via1a Do#nului.
Convertirea pe care pro0esiunea reli=ioas% o i#plic% este
resi#1it% ca o dep%.ire a condi1iei terestre. A deveni
c%lu=%r !nsea#n% si#ultan revenirea la starea ori=inar%
S4
de per0ec1iune .i anticiparea vie1ii viitoare? !nsea#n% de
ase#enea re0uul lu#ii3 pentru edi0icarea o#ului nou
c7e#at s% stea !n apropierea lui Du#neeu.
Cealalt% 0a1% a acestei aspira1ii c%tre :cele de sus; este
tendin1a3 0oarte #arcat% la #a>oritatea autorilor spirituali
ai acelei vre#i3 de a le dispre1ui pe :cele de >os;. *ucr%ri
recente3 in special cele ale lui R. /ultot3 au pus cu insis,
ten1% accentul pe aceast% devaloriare siste#atic% a
realit%1ilor te#porale .i carnale3 care #er=e #ult #ai
departe de o si#pl% punere !n =ard% !#potriva a"uurilor
reultate din 0olosirea 0%r% #%sur% a "unurilor acestei
lu#i. '0intul Ansel#e3 Tean de Ieca#p3 /e#ard de
&orlaas .i #ul1i al1ii !nc% au prosl%vit !n tratatele lor
dispre1ul 0a1% de lu#e >contemptus mund- .i au 0%cut o
apreciere 0unda#ental pesi#ist% a realit%1ilor te#porale3
activit%1ilor terestre .i iu"irii u#ane3 adic% a vie1ii pro0ane
!n ansa#"lul s%u. !n sc7i#"3 aceia.i autori exalt% via1a
#onastic%3 preentat% ca 0or#a autentic% a experien1ei
cre.tine .i sin=ura cale de #intuire. !ntr,adev%r3 in oc7ii
lor lu#ea este plin% de iluii .i de ocaii de a p%c%tui. Este
deci #ai "ine s% renun1i la creaturi .i s% tr%ie.ti pe acest
p%#!nt ca pelerin .i str%in2 exilul este cel prin care se
c!.ti=% !#p%r%1ia. Autorii spirituali ai secolului al -),lea
s!nt convin.i c% exist% o inco#pati"ilitate a"solut% !ntre
via1a reli=ioas% .i =ri>ile3 ocupa1iile .i tre"urile lu#e.ti.
Nu#ai lini.tea #%n%stirii .i disciplina ordonat% =arantea,
% otium, adic% senin%tatea care 0ace posi"il% via1a
interioar%.
Aceast% viiune asupra lu#ii se spri>in% pe un teocen,
tris# a"solut2 din #o#ent ce Du#neeu repreint% tot
"inele3 este adarnic s% cau1i realit%1ile p%#!nte.ti care
s!nt dea#%=itoare .i preint% riscul p%catului2 :'ensi"il%
nu#ai la dispropor1ia dintre Du#neeu .i 0iin1a 0init%3
spiritualitatea #onastic% o eli#in% pe aceasta din clasa
valorilor 0%r% a se !ntre"a asupra esen1ei .i se#ni0ica1iilor
sale proprii; 6R. /ultot9
@4
. Conda#narea :lu#ii;3 care
constituie una dintre te#ele #a>ore ale Evan=7eliei s0intu,
lui )oan3 este interpretat% de autorii #onastici ca o >udeca,
t% ne=ativ% asupra ansa#"lului crea1iei.
42
+ ase#enea ne!ncredere3 pentru a nu spune #ai #ult3
!n realit%1ile u#ane poate p%rea !ntr,adev%r surprin%toa,
re pentru cel care tr%ie.te !n secolul al --,lea3 #ai ales
dac% acesta 0ace re0erin1%3 cu litiu co#parativ3 la unele
decrete 0unda#entale ale Conciliului Vatican )). Rolul
istoricului nu este acela de a opune aceste texte celor ale
c%lu=%rilor din epoca 0eudal%3 ci de a c%uta s% !n1elea=%
.i s% explice contradic1iile lor3 care nu s!nt nu#ai aparen,
te3 !n aceast% privin1%3 este esen1ial s% ne d%# sea#a c%
autorii spirituali ai secolului al -l,lea erau tri"utari
propriei lor lecturi a <i)liei. !n Vul"ata, opoi1iile scripturis,
tice erau !nt%rite .i s%r%cite de traducerile inadecvate?
ast0el3 antitea se#)Uc% intre Trup .i 'pirit este redus% la
un anta=onis# !ntre coip .i su0let3 cu toate c% ea acoper%
de 0apt realit%1i #ult #ai co#plexe. (e de alt% parte3 ei au
reluat pe socoteala lor prea des .i 0%r% discern%#!nt
concep1ii 0iloso0ice ale Antic7it%1ii3 ve7iculate de literatura
patristic%3 cu# este de0ini1ia asceei ca o c%utare a
insensi"ilit%1ii3 inspirat% !n e=al% #%sur% din stoicis# .i
din Evan=7elie3 sau opoi1ia platonician% !ntre conte#plare
.i ac1iune. Nivelul sc%ut al culturii #edievale nu a per#is
operarea selec1iei care se i#punea3 in cadrul acestei
#o.teniri 7eteroclite.
(e de alt% parte3 anu#ite concepte 0unda#entale ale
spiritualit%1ii #onastice nu s!nt lipsite de a#"i=uitate2 este
oare :via1a !n=ereasc%; at!t de sl%vit% de autorii spirituali3
o si#pl% aspira1ie la unitatea !n Du#neeu3 sau este ea3 !n
e=al% #%sur%3 re0u al condi1iei u#ane3 .i !n special al
sexualit%1ii< (relu!nd literal diverse pasa>e din s0intul
Au=ustin unul dintre autorii cei #ai citi1i ai acestor
vre#uri 3 c%lu=%rii s,au l%sat uneori antrena1i pe panta
=nosticis#ului3 .i c7iar a dualis#ului3 spre care ii !nde#na
experien1a lor ascetic%. !ntr,adev%r3 pentru ei lu#ea nu
este dec!t o realitate 0%r% consisten1% proprie3 si#pl%
re0lectare de=radat% a unei lu#i cere.ti care constituie
#odelul s%u adev%rat. !n )storia sa3 ceea ce se construie.te
este #ai pu1in de#n de a 0i re1inut decit ceea ce o apropie
de s0ir.itul s%u. Min!nd de tranitoriu .i contin=ent3 creatul
43
nu tre"uie s% suscite nici ata.a#ent3 nici c7iar sti.,, ci
dispre13 .i 0u=%. Repudiind lu#ea terestr%3 spiritualitatea
#onastic% a secolului al -l,lea a aruncat3 !ntr,un 0el3 r%ul
!n a5ara o#ului pentru a,4 situa !n lucruri3 con0erindu,i
ast0el o realitate o"iectiv% .i i#ediat%. Departe de a
des0iin1a du.#anul3 ea nu a 0%cut dec!t s%,l !nt%reasc%
in0luenta asupra spiritelor.
Ar tre"ui ,totu.i nuan1at% partea de0initiv% .i tran2ant,
pe care 9udec,-ile despre lu#e ale unui nu#%r de autori
spirituali #onastici o pot avea3 lu!nd !n considerare
#otivele care au c%l%uit aceste >udec%ri. !ntr,adev%r3
conda#narea 0%r% drept de apel a realit%1ilor p%#inte.U
se situea% )n =eneral !ntr,un context pole#ic. &a>oritatea
scrierilor privind dispre1ul 0a1% de lu#e au 0ost redactate !n
secolul al -l,lea .l la !nceputul celui de,al -ll,lea3 !ntr,o
epoc% /n care lupta !#potriva sl#oniel st%tea pe pri#ul
plan al preocup%rilor? or3 valorile pro0ane erau at!t de #ult
cinstite de c%tre clericii sl#onlacl !nc!t era inutil s% li se
a#inteasc% i#portanta acestora. &ai #ult3 !n #ieul luptei
duse de 0or>ele vil ale /isericii pentru a o scoate pe aceasta
din urin% de su" autoritatea !#p%ra1ilor .i a o sc%pa de
disoluta 0eudal%3 0u=a de lu#e propus% de c%lu=%ri p%rea
#al pu1in o evaiune !n a0ara vierii sociale .i ac1iunii
te#porale3 c!t o c7e#are la >udecat% a anu#itor structuri
opresive care puneau piedic% av!ntului reli=ios .i carit%1ii3
!n acest ca3 contemplus mundi traduce adesea :re0uul
co#pro#isului cu o societate politic% #ai pu1in cre.tin%
poate3decit cel #ai laic dintre statele noastre;
@@
. 'i#1ul
Ansel#e3 de exe#plu3 autor al unui tratat pe aceast%
te#%3 0ace o sever% critic% a do#esticirii prela1ilor de c%tre
re=ele An=liei .i a violen1ei necontrolate a ordinului cavale,
rilor3 !n acest ca concret3 :dispre1ul 0a1% de lu#e; este #ai
de=ra"% expresia respin=erii unei societ%1i dec!t cea a unei
deprecieri siste#atice a realit%1ilor pro0ane.
E "ine pe de alt% parte s% ne /ntre7a. ca# ce putea
repreenta lu#ea pentru o#ul pri#ei epoci 0eudale3
)ndependent de orice )n0luen1% )deolo=ic% trans#is% de
cultur%. !n orice loc ar 0i privit3 el nu vedea !n >urul lui
44
ni#ic altceva dec!t violen1% .i nedreptate3 .i ii era 0oarte
=reu s% perceap% valori poitive in cadrul societ%1ii
pro0ane2 pu1ine c%s%torii !nte#eiate pe iu"ire3 nici un 0el
de cultur% laic% vrednic% de acest nu#e3 nici un pro=res
te7nic sau .tiin1i0ic. 'tatul !nsu.i constituia #ai pu1in
0or#a politic% a cet%1ii te#porale3 cit un ordin sacral
cul#inind !n persoana !#p%ratului sau a re=elui3 uns al lui
Du#neeu .i repreentant al '%u pe p%#!nt. Ast0el3
0ai#oasa Ceart% a investiturilor care3 la s0!r.itul secolului
al -l,lea .i !nceputul celui de,al -ll,lea3 punea 0a1% in 0a1%
papii .i suveranii =er#anici3 nu este a.a cu# se spvine
prea des un con0lict intre3 puterea spiritual% .i autori,
tatea laic%3 ci o lupt% !nver.unat% !ntre dou% sacralit%1i
rivale. !ntr,o lu#e a c%rei ordine era 0ixat% de (roviden1%
iar or=aniarea politic% .i social% i#pus% de #odele
transcendente3 !ns%.i no1iunea de te#poral nu avea sens.
Nu vo# putea deci repro.a c%lu=%rilor c% au 0ost incapa"ili
s% ela"oree o spiritualitate pentru laici :din #o#ent ce nu
exist% laicat3 !n lipsa unei lu#i care s% per#it% !n1ele=erea
speci0icit%1ii acestuia;
@H
.
!n cele din ur#%3 nici c%lu=%rii3 nici c7iar cre#i1ii care
par totu.i s% 0i practicat dispre1ul lu#ii la leitre, nu au
0ost in practic% total str%ini sau ostili realit%1ilor u#ane.
Devaloriarea incontesta"il% a realit%1ilor p%#!nte.ti !n
spiritualitatea #onastic% a 0ost te#perat% adesea de un
si#1 pro0und al lucrurilor .i oa#enilor. A"a1iile epocii
0eudale nu au !ntors spatele vie1ii sociale2 !n #arile #%n%s,
tiri =er#anice .i !n Iran1a c7iar3 in #icile sc7ituri3 #ul1i
copii ai aristocra1iei pri#eau o instruc1ie ele#entar%3 0%r%
a 0i neap%rat destina1i carierei ecleiastice. 'piritualitatea
clunisian%3 pe* de alt% parte3 nu cerea individului s%
renun1e a u el !nsu.i3 ci s%,.i consacre via1a slu>irii lui
Du#neeu. Dup% 0ericita 0or#ul% a lui Etiennc Ailson3
[Clun8 ne accept% a.a cu# s!nte#3 #ai pu1in ca su0lete c!t
ca oa#eni3 .i vrea s% ne salvee cu a>utorul tru+ului
nostru3 nu !n po0ida lui;
@S
. A lua o#ul a.a cu# este
!nsea#n%3 din aceast% perspectiv%3 s% nu a.tep1i de la el
0apte ascetice sau #orti0ic%ri excesive3 !nsea#n%3 de
SE
ase#enea3 s% socote.ti c% "o=%1ia3 puterea .i 0ru#use1ea3
departe de a 0i prin ele insele o"stacole !n calea iu"irii lui
Du#neeu3 pot participa la sl%virea #%re1iei .i slu>irea
cauei 'ale. Ast0el3 odat% dep%.it% o pri#% 0a% ri=orist%3
atitudinea clunisienilor 0a1% de societatea ti#pului lor a
0ost #arcat% de =ri>a pentru receptivitate .i !n1ele=erea ei3
atitudine 0avoriat% !n plus de le=%turile de rudenie .i
solidaritate care nu int!rle s% se sta"ileasc% !ntre a"a=ii
casei #a#% .i #ai,#aril acestei lu#i3 a c%ror ac1iune au
!ncercat s% o in0luen1ee. Dar si#patia nuan1at% de
!n=%duin1% pe care ace.ti a"a1i o #ani0estau 0a1% de laici
nu s,a li#itat la clasele conduc%toare2 a"atele +dilon a
>ucat un rol i#portant !n r%sp!ndirea #i.c%rii p%cii .i nu
tre"uie s% uit%# c% A"elard3 pri=onit de s0!ntul /ernard3
nu a =%sit ad%post pentru a #uri in lini.te decit pe l!n=%
(etru Venera"ilul? scrisoarea pe care acesta din ur#% a
scris,o Helo!sei pentru a,i anun1a #oartea so1ului s%u
este3 de alt0el3 o capodoper% de delicate1e .i u#anitate.
Aceast% con0runtare intre teoria .l practica #ediilor
#onastice !n raporturile lor cu lu#ea ne per#ite s%
constat%# co#plexitatea pro"le#ei. (e de o parte3 ea
dovede.te existen1a unei doctrine spirituale coerente3
situ!nd per0ec1iunea cre.tin% !ntr,un ideal al retra=erii din.
via1a p%#!nteasc% .i al re0uului anu#itor aspecte ale
condi1iei u#ane2 via1% !n=ereasc%3 paradis re=%sit !n a0ara
ti#pului3 existen1% pur conte#plativ%. (e de alt% parte3 se
0ace si#1it% preocuparea c%lu=%rilor secolului al -l,lea de
a in0luen1a societatea care !i !ncon>oar%3 preocupare
!#pins% uneori p!n% la acceptarea 0%r% reerv% a valorilor
.i structurilor sale. De 0apt3 cele dou% atitudini nu sint
contradictorii. (entru a trans0or#a lu#ea3 in unele #o,
#ente poate 0i #ult #ai e0icace s% evadei din ea dec!t s%
r%#ii3 iar o#ul se re=%se.te uneori #ai "ine 0u=ind de
#ul1i#e decit r%#!n!nd in #i>locul el. Este oare o int!#,
plare c% #ul1i a"a1i .i in special cei de la Clun8 au
>ucat rolul ar"itrilor !n con0lictele politice ale vre#ii3 atit la
nivel local3 cit .i !n planul cre.tin%t%1ii< !n ceea ce,i
prive.te pe ere#i1ii care s,au re0u=iat !n ad!ncul p%durilor
46
pentru a 0u=i de lu#e3 ni#eni nu #ai i=nor% rolul pe care
l,au avut !n de0ri.%ri ca .i !n crearea dru#urilor3 !n
a>utorarea c%l%torilor .i evan=7eliarea popula1iilor rurale.
Toc#ai aici pute# cint%ri di0icultatea care exist% in
aprecierea3 de #anier% ec7ita"il%3 a unei spiritualit%1i care
a valoriat adesea prin 0apte realit%1ile pe care le conda#na
!n planul principiilor.
@. )NI*UENMA '()R)TUA*)TXM)) &+NA'T)CE
Cu aceste reerve .i ele au )#portan1a lor 3 nu este
#ai pu1in adev%rat c% ideolo=ia c%lu=%rilor a avut o
in0luen1% #ai #are asupra spiritualit%1ii epocii 0eudale
dec!tpraxis,ul lor. )dealul #onastic a exercitat o 0ascina1ie
inco#para"il% asupra tuturor spiritelor ti#pului3 c7iar a
celor #ai 0ruste3 iar anu#ite te#e spirituale dra=i ceno"i,
1ilor au 0ost reluate .i a#pli0icate de c%tre al1ii3 clerici sau
laici3 care le,au !#pins la consecin1e e;tre.e4
A. Viaa pro*an 5i ,iaa reli"ioas
!ntr,adev%r3 idcea existen1ei unei inco#pati"ilit%1i !ntre
via1a !n #i>locul lu#ii .i starea reli=ioas% !ncepe s% se
i#pun% !n aceast% epoc% cre.tinilor din +ccident. Clerul
secular a 0ost pri#ul care a suportat consecin1a doctrinelor
ascetice ela"orate !n #%n%stiri .i care au #odi0icat !ns%.i
concep1ia despre sacerdo1lu. Re0or#ele #onastice ale
secolului al -,lea erau le=ate de resta"ilirea practicii
a"stinen1ei !n a"a1ii. &%surile !ntreprinse !n acest scop nu
erau inspirate nu#ai de #otive disciplinare. *a Clun8 de
exe#plu3 de la #i>locul secolului al -,lea se va devolta o
spiritualitate eu7aristic% acord!nd un loc central co#uniu,
nii cu C7ristos &!ntuitorul preent !n taina altarului2
nu#ai pri#ind :adev%ratul tru+ al lui C7ristos; pute# 0i
p%rta.i ai trupului '%u #istic. Dar pentru a te apropia de
47
eu7aristie3 .i cu at!t #ai #ult pentru a consacra ostia3
tre"uie neap%rat s% 0ii pur. Ast0el3 +don de la Clun83 !n
#arele s%u poe# 9ccupaiio 0ace din castitate o necesitate
a"solut% pentru c%lu=%ri .i declar% inco#pati"ile 0unc1ia
sacerdotal% .i concu"ina>ul.
Aceste vederi p%reau3 !n epoca !n care au 0ost expri#ate3 de
o anticipare /ndr,3nea-,4 Nu prevedea oare episcopul
/urc7ard de For#s3 !nc% de la 4C4C3 !n peni ten \ialul s%u
intitulat Conector si,e medicus, pedepse !n ceea ce,i privea pe
laicii care vor re0ua s% participe la slu>"a cele"rat% de un
preot c%s%torit sau concu"inar< Dar3 !ncep!nd cu a doua
>u#%tate a secolului al -l,lea3 ne s!nt se#nala1i aproape
peste tot credincio.i care pun la !ndoial% validitatea
sacra#entelor distri"uite de preo1i ne!n0rina>i. *a &ilano3
!n >urul anului 4CEC3 patarii au #ers #ai departe3 "oicot$nd
slu>"ele cele"rate de preo1ii :nicolaiti; Pl 0or,t!ndu,i s%
respecte castitatea3 in oc7ii lor ele#ent 0unda,N #ental al
st%rii preo1e.ti. Re0or#a =re=orian% a reluat la rindul ei
aceste concep1ii3 0ix!nd pentru #ai #ulte secole noul #odel
a: preotului3 )a?at pe un ideal al purit%1ii .i separa1iei.
!ntr,adev%r3 pentru Ari=orie al VH,lea3 cel care cele"rea%
>ert0a litur=7iei tre"uie s% se ase#ene cu i#a=inea lui
C7ristos .i castitatea 0iilor lui Du#neeu postulea% pe
cea a slu>itorului cultului. Consacr!ndu,se slu>irii
per#anente a ru=%ciunii o0erite de )isus Tat%lui ceresc3
preotul va tr%i desp%r1it de credincio.i .i va renun1a la
tot ce poate avea ceva pro0an !n existenta sa. !i este
reco#andat s% duc% viata !n co#un3 adaptat% 0unc1iei
ru=%ciunii pe care o asi=ur% !ntre=ii /iserici .i care3 de
alt0el3 0acilitea% respectarea !n0rin%rii. Castitate3 via-,
co#un% .i serviciu litur=ic s!nt de acu# !nainte cele trei
aspecte 0unda#entale ale st%rii sacerdotale.
De alt0el3 #ul1i preo1i nu auiser% apelul papei pentru
#odi0icarea 0elului lor de viat%. !ncep!nd cu a doua trei#e
a secolului al -l,lea3 viata canonic%3 adic% co#unitar%3 a
0ost restaurat% sau instaurat% !n nu#eroase locuri3 !n
special !n re=iunile #eridionale 6de exe#plu la 'an Ired,
diano din *uca3 '0!ntul )oan din *ateran .i 'aint,Ru0 l!n=%
48
Avi=non9. Al1i clerici3 ciocnindu,se de ostilitatea con0ra1ilor
lor3 au ales s% se retra=% !n de.ert. Vede# ast0el proli0erind
ca# peste tot !n +ccident diverse 0or#e de cre#itis#
clerical3 !n ti#p ce ansa#"lul clerului secular su0erea
in0luenta spiritualit%1ii #onastice. Toc#ai acest lucru era
re#arcat de adversarii re0or#ei3 de la preo1ii #ilanei la
Anoni#ul nu#it din ]orR3 atunci c!nd ei repro.au
papalit%1ii c% ar 0i vrut s% i#pun% clericilor seculari un
nou #od de viat% .i exi=ente #orale care nu corespundeau
voca1iei speci0iUe a propriului lor ordo. Ar=u#entul nu era
lipsit de valoare3 dar cu# cei care !l evidentiau se spri>i,
neau pe principii te#porari3 ei au 0ost cuprin.i de discredi,
tarea care a lovit atunci clericii :si#oniaci .i nicolaiti;.
Consecin1a cea #ai =rav% a propa=%rii spiritualit%1ii
#onastice a 0ost3 0%r% nici o !ndoial%3 deprecierea pro0und% .i
dura"il% a st%rii laice. *ovit de o du"l% in0erioritate
reli=ioas% .i cultural% 3 laicatul s,a de0init !n #od ne=ativ
prin excluderea sa din universul sacrului .i al culturii
savante. !ntr,o lu#e in care viata cre.tin% se identi0ica cu
viata consacrat%3 #area #a>oritate a celor "otea1i nu se
=%seau3 !n perspectiva #!ntuirii3 al!t de "ine plasaK !n
co#para1ie cu c%lu=%rii. Desi=ur3 distincta !ntre c%lu=%ri3
clerici .i laici nu era nou% !n cadrul /isericii. Ari=orie cel
&are3 inspir!ndu,se dintr,un pasa> al pro0etului Eec7iel
6-)V3 4S93 !#p%r1ise de>a cre.tinii !n trei cate=orii !n 0unc1ie de
institu1iile ecleiastice2 conju"ali 6cei c%s%tori1i93 conti-
nenles 6reli=io.ii93 predicatores 6preo1ii seculari9. Aceast%
sc7e#% a 0ost reluat%3 !ntr,o perspectiv% di0erit% !ns%3 !n
#ediile #onastice din secolul al -,lea. Ast0el3 cu pu1in
!naintea anului o #ie3 a"atele A""on de I)cur8 6'aint,/e,
no!t,sur,*oire9 putea scrie2 :Ptiu "ine c% printre cre.tinii de
cele dou% sexe exist% trei ordine .i3 ca s% spune# a.a3 trei
=rade. (ri#ul este cel al laicilor3 al doilea cel al clericilor3 al
treilea cel al c%lu=%rilor. De.i nici unul dintre acestea trei
nu este scutit de p%cat3 pri#ul este "un3 al doilea #ai "un3 al
treilea excelent;
@E
. *a acest autor3 ca .i la #ul ti al1ii ai epocii
sale3 clasi0icarea tipurilor de cre.tini nu 1inte.te doar s%
distin=% trei 0eluri di0erite de a 0i preent !n /iseric%. Ea
SL
constituie3 de ase#enea3 o sc7e#% ierar7ic%3 "aat% pe
ldeea unei re.unera-ii varia"ile dup% st%rile vie1ii. Relu!nc^
ci0rele indicate de C7ristos !n para"ola se#%n%torului
6&atei3 -)))3 593 le=ate de randa#entul s%#!n1ei3 literatura
spiritual% a ti#pului a0ir#% cu claritate superioritatea
vierii #onastice 64CC la 49 0a1% de starea preo1easc% 6GC la
49 .i laic% 6HC la 49. Aceast% scar% a valorilor nu este
universal% .i tot ti#pul Evului &ediu au avut loc contro,
verse !ntre clerici .i c%lu=%ri pe te#a pri#ului loc. Totu.i3
cu to1ii erau de acord s% plasee laicii pe treapta )n0erioar%3
)erar7ia st%rilor de via1% se "aea% e0ectiv pe postulatul
con0or# c%ruia condi1ia trupeasc% este rea2 cu c!t ne
!ndep%rt%# #ai #ult de carne identi0icat% aici cu
sexualitatea 3 cu at!t s!nte# #ai des%v!r.i1i. Din aceast%
perspectiv%3 c%s%toria3 de.i este o tain%3 nu are valoare
poitiv%? ea nu este dec!t un re#ediu pentru concupiscen1%
.i o concesie 0%cut% sl%"iciunii o#ene.ti
@G
. De alt0el3
rela1iile con>u=ale nu s!nt ele !nsele atinse de p%cat3 a.a
cu# a0ir#ase s0intul Au=ustin !#potriva lui (ela=ius< Din
perspectiva escatolo=ic% care r%#!ric cea a #ona7is#ului3
a"stinen1a .i #ai ales vir=initatea constituie 0unda#entele
vie1ii reli=ioase.
Aceast% viiune pesi#ist% a condi1iei laicilor .i a rolului
lor !n /iseric% nu este prodvisul c!torva autori iola1i sau.
extre#i.ti. Ea este !#p%rt%.it% de credincio.ii !n.i.i care
4
nu v%d #!ntuirea dec!t !ntr,o unire c!t #ai str!ns% posi"il
cu lu#ea #ona7al%. Cavalerii !.i o0er% copiii ca o0rand%
#%n%stirilor. Cei care r%#in s% tr%iasc% !n epoca lor se
al%tur% a"a1iilor celor #ai presti=ioase3 !n s!nul societ%1ilor
sau 0r%1iilor de ru=%ciune? !n sc7i#"ul le=atelor pioase
care !#"rac% !n =eneral 0or#a dona1iilor 0unciare 3 o"1in
!nscrierea lor !n c%r1ile unde 0i=urea% nu#ele celor pentru )
care c%lu=%rii se roa=% !n 0iecare i .i !n po#elnice. Clun8
nu va inventa acest tip de asocia1ii3 dar le va devolta
si#1itor3 !n special in #ediile aristocrate. &at #ult3 !n
secolul al -l,lea s,a r%sp!nd!t printre credincio.i o"iceiul de
a solicita 7aina c%lu=%reasc% cu ocaia unei =rave #aladii.
Cronicarul #onastic +rderic Vital ne 0urniea% 0ru#osul
50
exe#plu al lui Ansolde de &aule3 vec7i ca#arad de ar#e
al lui Ro"ert Aiscard. Dup% cincieci .i trei de ani petrecu 1i
!n ordinul cavalerilor3 si#1indu,.i #oartea aproape3 el s,a
adresat so0iei sale cu aceste cuvinte2 :/inecuvintat% sar%
.i !ndatoritoare so1ie +delinc3 #ila divin% ne,a !n=%duit s%
tr%i# unul cu altul #ai #ult de dou%eci de ani. )at% c%
#% !ndrept spre s0ir.itul #eu. De voie3 de nevoie3 #% duc
c%tre #oarte. Accept%3 te ro=3 dorin1a #ea de a #% 0ace
c%lu=%r3 de a renun1a la ve.#intele po#poase ale ti#pului
pentru a !#"r%ca 7aina nea=r% a s0intului p%rinte /ene,
dict. Doa#n%3 delea=%,#% deci3 te ro=3 de o"li=a1iile #ele
con>u=ale pentru ca3 scutit de povara lucrurilor lu#e.ti3 s%
#erit onoarea de a pri#i 7aina .i tonsura #onastic%.;
Av!nd acordul so1iei sale3 .i,a putut !ndeplini dorin1a .i a
0ost de!ndat% !#"r%cat !n ve.#!nt. Trei ile #ai t!riu a
#urit3 dup% care :a 0ost !n#or#!ntat intru C7ristos pentru
a !nvia o dat% cu El;
@B
. Iaptul de a #uri su" ras% asi=ura
!ntr,adev%r o participare #asiv% .i deplin% a credincio.ilor
la devo1iunl3 ru=%ciuni .i #erite3 cu sin=ura condi1ie de a
renun1a la c%s%torie .i de a se lipsi de :onorurile; .i
"unurile lor. (entru un laic3 calea #!ntuirii trece prin
triplul re0u al puterii3 sexului .i "anilor3 ceea ce !nsea#n%
!ns%.i ne=area st%rii sale. 'piritul #edieval !ns%3 cuprins
de opoi1ii contrastante3 nu cunoa.te dec!t convertirea
total%. Nu#ai printr,o renun1are a"solut% cre.tinul poate
spera s% devin% pl%cut lui Du#neeu.
Ast0el3 c7iar cei care r%#!n s% tr%iasc%3 din necesitate3
!n societate3 se str%duiesc3 dac% au o oarecare preocupare
pentru ceea ce este dincolo3 s% i#ite practicile #onastice.
Viaa 5*uitu&ii @eraud dinA4illac, co#pus% c%tre3 #i>locul
secolului al -,lea de c%tre a"atele +don de la Clun83 ne
0urniea% exe#plul unui #are senior care atin=e per0ec1i,
unea tr%ind !n lu#e. '% nu ne !n.el%# !ns%2 nu =%si# la
'0intul Aeraud nici un ideal de s0in1enie laic%. +don !l
preint% tot ti#pul ca pe un c%lu=%r prin dorin1%3 c%ruia
doar constr!n=%toarele o"li=a1ii !i interic s% se al%ture
#%n%stirii? el !l !n0%1i.ea% practic!nd castitatea .i re0u!nd
s% se lupte cu spada3 pentru c% violen1a este urit% oc7ilor
E4
lui? atunci c!nd du.#anii !l atac% iar el nu poate re0u?
lupta3 rote.te spada .i evit% s% se lupte c%ut!nd s% nu
r%neasc% pe ni#eni. Via1a sa reli=ioas% este rit#at% ele
alternanta lecturilor .i ru=%ciunilor. '0intul Aeraud3 a.=
cavaler cu# era3 a tr%it ca un c%lu=%r in #i>locul lu#i
sale.
Iascinata exercitat% de tendin1ele ascetice ale spiritua,
lit%1ii #onastice3 departe de a se li#ita la straturile
superioare ale societ%1ii3 se extinde !n secolul al -),^ee3
asupra totalit%1ii laicilor3 a.a cu# se poate constata din
ideolo=ia #i.c%rilor pentru pace. Acestea nu expri#% doai
o aspirape la resta"ilirea ordinii pertur"ate de anar7ia
0eudal%. *ocul i#portant pe care !l ocup%3 pe l!n=% re0uul
violentei3 preceptele a"stinentei !n docu#entele provenite
de )a adun%rile care au avut loc !ntre LLC .i 4CSC este
#%rturia unei dorin1e r%sp!ndite de a adopta practicile
tipic #onastice. A se supune !#preun% la priva1iuni
p%ruse oa#enilor anului o #ic #i>locul cel #ai si=ur de a
a"ate #!nia divin% .i de a asi=ura #!ntuirea colectivit%1ii.
Aderarea laicilor la institu1iile .i valorile #ona7is#ului
nu este totu.i un si#plu 0eno#en de #i#etis# sau de
os#o%. Ea traduce #ai de=ra"% treirea con.tiin1ei
reli=ioase !n cercurile care nu cunoscuser% pin% atunci
dec!t un si#plu con0or#is#. Este o #i.care #isterioas%;
prin ori=inile sale2 su" in0luen1a c%lu=%rilor3 dar .i a unui
cler care3 !n cadrul de#ultiplicat al "isericii private3 este !n
contact #ai str!ns cu credincio.ii s%i3 se petrece !n aceste
secole o"scure un soi de i#pre=nare spiritual% ale c%rei
#odalit%1i ne scap%. Atoniei cli#atului reli=ios al secolului
al )-,lea .i al -,lea !i succede o perioad% de intens%
e0ervescen1%. 'i#pli credincio.i !ncep s% accead%3 !n
nu#%r cresc!nd3 la o anu#it% cunoa.tere3 dac% nu a
<i)liei, cel pu1in a principalelor precepte evan=7elice. Unii
dintre ei au pus !nc% o dat% accentul pe tradi1ia #onasti ,
c%3 a>un=!nd !n #ulte cauri la un spiritualis# exacer"at.
Este 0rapant s% constat%# c% pri#ele ereii care au ap%rut
!n +ccident !n >urul anului o #ie cele din Vertus 6C7anv
pa=ne93 din Arras sau &on0ortc 6*o#"ardia9 au !n co#un
52
re0uul lu#ii .i violen1ei sale3 dispre1ul trupului .i al vie1ii
sexuale ca .i respin=erea structurilor ccleiale .i a tainelor
a c%ror #aterialitate >i=nea. Nu este vor"a3 desi=ur3 dec!t
de =rupuri pu1in i#portante3 repede reduse la t%cere de
c%tre ierar7ia "isciiceasc%. Dar nu expr>#% oare toate
acestea3 radicali!ndu,le3 aspira1iile reli=ioase ale #ultor
oa#eni din acele vre#uri care3 in nu#ele unui literalis#
evan=7elic ri=uros3 tindeau s% eri>ee !n nor#e de co#por,
ta#ent pentru to1i cre.tinii exi=en1ele cele #ai elevate ale
spiritualit%1ii #onastice< I%r% a #er=e at!t de departe3
patarii din *o#"ardia sau conte#poranii lor de la Iloren1a
care,.i constr!nseser% clerul s% adopte celi"atul .i s%
renun1e la si#onic3 !#p%rt%.eau aceast% stare de spirit.
Dar3 departe de a revendica pentru ei !n.i.i o oarecare
autono#ie spiritual%3 ei cereau pur .i si#plu preo1ilor
s%,.i !ndeplineasc% 0unc1ia pe care o aveau !n cadrul
/isericii2 s% procure credincio.ilor sacra#ente valide .i s%
o0ere lui Du#neeu un sacri0iciu care s%,) 0ie pe plac.
<. !upta spiritual
(reent!nd via1a reli=ioas% !nainte de toate ca o "%t%lie
ne!ncetat% dus% !#potriva :du.#anului str%vec7i;3
spiritualitatea #onastic% a =%sit un lar= ecou in sinul unei
societ%1i r%"oinice a c%rei etic% pro0an% 6ceea ce autorii
=er#anici nu#esc 6i!lerlic&cs Au"ends8s!cm privile=ia
valorile luptei. Iaptul de a considera via1a reli=ioas% .i
#oral% ca o lupt% !ntre /ine .i R%u nu este3 desi=ur3 o
inven1ie a secolului al-),lca. (ruden1iu !n epoca patristic%3
Alcuin .i '#ara=dus !n vre#urile carolin=ienc acordaser%
!n scrierile lor un spa1iu vast te#ei psi7o#a7iei. ) se cuvine
totu.i pri#ei epoci 0eudale a.a cu# o arat% sculpturile
din &oissac .i 0rescele din Tavant privile=ierea acestui
aspect .i considerarea lui ca ax% a vie1ii spirituale a !ntre=ii
societ%1i.
+a#enii secolelor al -,lca .i al -l,lea3 epoc% caracteria,
t% de insecuritate .i violen1%3 .i,au transpus o"iceiurile .i
EH
I
preocup%rile de 0iecare i !n do#eniul reli=ios. Dup%
lucr%ri recente3 "aate pe o interpretare psi7analitic%3
structura !ns%.i a slu>"ei #onastice r%spundea unui plan
de lupt% !#potriva 0or>elor r%ului de la care c%lu=%rii se
str%duiau s% s#ul=%3 prin ru=%ciune constant% .i intens%
su0letele credincio.ilor r%posa1i. Din aceast% perspectiv%3
litur=7ia #onastic%3 in cadrul s%u 0astuos .i sole#n !n
acela.i ti#p3 va repreenta su"li#area )#pulsurilor
a=resive ale aristocra1iei laice care nu renun1% la violenta
0iic% decit !n 0avoarea luptei reli=ioase. Cavalerul care
intr% in #%n%stire las% in ur#% calul .i spada3 aceasta
ins% pentru a re=%si ar#e spirituale in0init #ai e0icace
dec!t cele lu#e.ti
@L
.
!n orice ca3 este cert c% nici o epoc% n,a luat #ai !n
serios dcc!t Evul &ediu #axi#a evan=7elic%2 :!#p%r%1ia
cerurilor se ia cu asalt.; !ntrea=a spiritualitate a epocii
0eudale este plasat% su" se#nul e0ortului dureros .i al
luptei. !n #%n%stiri se cultiv% ascea ca pe un instru#ent
de re!ntoarcere la Du#neeu2 su0erin1a voluntar% per#ite
de 0apt o#ului s% restauree !nc% din aceast% lu#e starea
din1ii a inocen1ei de=radat% de p%cat .i s% a>un=% la
li"ertatea spiritual%. Aceast% convin=ere universal r%spin,
clit% !#pin=e spiritele !ndr%=ostite de per0ec1iune !n
c%utarea #artiriului care procur%3 o dat% cu certitudinea
#!ntuirii3 #eritele necesare /isericii .i credincio.ilor
r%posa1i. !n lipsa persecutorilor3 !1i aplici o pedeaps% tu
/nsu-i4 Ascea "enedictin%3 care r%#ine #oderat% !n
#ani0est%rile sale3 co#port% dou% aspecte 0unda#entale2
renun1area la pl%cerile si#1urilor .i lupta !#potriva
tenta1iilor. Cel de al doilea a tins c%tre o i#portan1%
crese!nd% in secolul al -l,lea3 pe #%sur% ce se devolta
credin1a !ntr,o realitate 0iic% a Diavolului .i in o#nipre,
en1a sa. C%lu=%rul Raoul Ala"er spune c% 4,a v%ut pe
'atana in #ai #ulte rinduri su" aparen1a unui ani#al
i#und .i #ulte vie1i ale s0in1ilor din epoc% ni,4 arat% pe
acesta din ur#% a=res!nd .i stilcind in "%taie pe aspiran1ii
la per0ec1iune.
C7iar .i aici3 laicii n,au vrut s% r%#!n% !n ur#%. &ul1i
dintre ei3 neputind deveni c%lu=%ri din pricina ori=inii lor
54
#odeste3 !#"r%1i.au via1a ere#itic%3 consacrindu,se
ascetis#ului 0%r% nici un 0el de restric1ii. Cu ardoarea care
caracteriea% pe neo0i1i3 ei respin=eau de 0apt acea
discrelio #onastic% ce te#pera in practic% ri=oarea
nor#elor prescrise .i se l%sau !n voia unei supralicit%ri a
#orti0ic%rilor3 c%ut!nd s%,.i epuiee trupul prin postirl .i
#ii de suplicii. Aceast% severitate excesiv% 0a1% de sine va
r%#!ne o tr%s%tur% caracteristic% spiritualit%1ii populare
a Evului &ediu3 de la ere#i1ii secolului al -l,lea la persoa,
nele care se 0la=elau din secolul al -lV,lea3 .i cu si=uran1%
nu este o int!#plarc dac% printre s0in1ii cistercieni3 cei care
!.i aplicau cele #ai aspre peniten1e erau 0ra1ii 0olosi1i la
tre"urile =ospod%re.ti adic% oa#eni de condi1ie
#odest%3 precu# (ierre .i Nicolas de Villers. Totul se
petrece ca .i cu# laicii ar 0i vrut s% co#pensee incapaci,
tatea lor de a citi sau a #edita la cuv!ntul lui Du#neeu
printr,o sporire a violen1ei 0a1% de propriul lor trup.
Aceast% tendin1% de c%utare a per0or#an1ei ascetice
este3 ca #ulte 0eno#ene spirituale3 pro0und a#"i=u%2 !n ea
se expri#% !n acela.i ti#p o o"sesie nelini.titoare a
#!ntuirii .i dorin1a de a,* i#ita pe C7ristos Cel ce su0er%
p!n% !n c7inurile 'ale3 care este una dintre pri#ele #ani ,
0est%ri ale treirii evan=7elice. Nu se poate explica alt0el
succesul 0la=el%rii voluntare care s,a devoltat !n secolul al
-l,lea !n #ediile ere#itice italiene3 !n special su" in0luen1a
s0!ntului (etru Da#ian. /iciul3 unul din instru#entele
(ati#ilor lui C7ristos3 devine !n acest ca un #i>loc
privile=iat de peniten1%3 asi=ur!nd celor care se loveauZin
virtutea unui proces de su"stituire3 r%scu#p%rarea
durerilor datorate p%catului. !ns% asce1ii :s%l"atici;3 care
se !n#ul1esc !n +ccident dup% anul o #ie3 dau i#presia
c%ut%rii su0erin1ei pentru ea !ns%.i2 !n nu#eroase si7%strii
se recur=ea la posturi extraordinare3 se purtau !#pletituri
din p%r aspru 6t!rs!ne9 direct pe piele. Unii !.i str!n=eau
#e#"rele cu 0rin=7ii noduroase sau cu cercuri de 0ier3 c!nd
nu era vor"a de verita"ile corsete3 precu# !n caul s0!ntului
Do#inic :cel !#pl%to.at; care3 !n retra=erea sa din Ionte
Avellana3 nu se putea #i.ca 0%r% s%,.i !n0i=% !n piele pl%ci
EE
#etalice prev%ute cu cuie. Este vor"a aici de 0orni1
extre#e3 dar care re0lect% "ine anu#ite tendin1e ale
spiritualit%1i co#une. )dealul vierii cre.tine !n epoc= .
0eudal% este stilul de via1% eroic% caracteriat de o serie de
e0orturi prodi=ioase .i de o c%utare a recordului3 pecetluit de
i#a=inea cavalerului care tre"uie s% se dep%.easc%
continuu pe sine !n0%ptuind noi acte de cura>. '0in1enia
r%#!ne de do#eniul extraordinarului3 devenind accesi"il%
doar cu pre1ul unor =rele e0orturi2 cine poste.te 0%r%
!ntrerupere #ai #ulte s%pt%#!ni3 !.i petrece nop1ile !n
ru=%ciune .i !n0%ptuie.te vindec%ri #iraculoase3 se vede
repede canoniat #%car de c%tre #ul1i#e3 dac% nu .i de
/iseric%.
To1i credincio.ii !ndr%=ostiri de per0ec1iune sau3 pur .l
si#plu3 dornici s%,.i asi=ure #intuirea3 nu se 0%ceau
totu.i ere#i1i sau c%lu=%ri. Exista un #i>loc #al pu1in
anevoios de a do"!ndi #erite !n oc7ii lui Du#neeu2
pelerina>ul. !nc% de la !nceputul Evului &ediu3 c%lu=%rii
irlandei propa=aser% de exe#plu credin1a in virtutea
sancti0icatoare pe care pere"rinalio reli"iosa o poseda3 un >
0el de exil voluntar pe ter#en nede0init. 'e#ni0ica1ia
pelerina>ului s,a sc7i#"at !n secolul al -l,lea3 atunci c!nd
peniten1ii3 !n nu#%r #are3 .t,au ales ca scop al c%l%toriei
lor sanctuare cele"re ca 'lintul )aco" din Co#postella sau
locuri s0inte ca Ro#a .i #al ales )erusali#. !ntr,o epoc% in
care c%l%toriile erau !ntreprinderi periculoase3 aprecie# c%
aceste lun=i deplas%ri 0useser% considerate de credincio.i
.l de clerici ca un exerci1iu ascetic .i o 0or#% de peniten1%.
De ase#enea3 nu tre"uie s% uit%#3 printre practicile
#eritorii3 postul3 prescris de /iseric% pentru anu#ite
perioade ale anului litur=ic .l anu#ite ile ale s%pt%#!nii3
clar care3 din evlavie3 putea 0i practicat #ai des. !n s0ir.it3
#ilostenia era actul reli=ios apar1lnind prin excelen1a
laicilor3 cu# spune unul dintre pri#ele texte >uridice care
a !ncercat s% de0ineasc% statutul acestora !n cadrul
/isericii3 0ecretul c%lu=%rului Ara1tan 6spre 44SC92 :*aicilor
le este per#is s% ai"% o so1ie3 s% cultive p%#!ntul3 s%
>udece sau s% intentee procese3 s%,.i depun% o0randele pe
ltare3 su 8[.,,,,,
putea 0i #!ntui1i3 cu condi1ia
carea "ine0acerilor;
HC
.
'copul nostru ne0iind acela de a studia practicile piet%1ii
pentru ele !nsele3 este su0icient s% relie0%# aici spiritul
acestora. !n ciuda diversit%1ilor3 ele tind c%tre aceea.i
1int%2 ac7ii1ionarea de #erite prin priva1iune .l su0erin1%3
!ntr,adev%r3 o#ul #edieval este pro0und convins c% nu#ai o
isp%.ire dureroas% !i poate o"1ine iertarea p%catelor.
Esen1ialul e0ortului ascetic este !ndreptat !#potriva c%#ll .i3
!n special3 !#potriva trupului3 teren de predilec1ie al
0or1elor r%ului. El caut% deci s%,l u#ileasc% .t s%,l
dro"easc% prin #orti0ic%ri.
+ ast0el de spiritualitate3 axat% pe lupta o#ului !#potriva lui
!nsu.i3 se r%s0rin=e 0iresc !ntr,o reli=ie a 0aptelor3 de vre#e
ce credincio.ii nu puteau spera s% !nduplece #!nia
Du#neeului,Tudec%tor dec!t !n#ul1ind practicile
devo,.1iunli .i carit%1ii. Atunci c!nd3 in 4C@E3 ereticii din
Arras sus1ineau !n 0a1a episcopului caracterul
voluntar al re=ener%rii spirituale .i puneau la
!ndoial% valoarea anu#itor sacra#ente3 ei nu au
0%cut dec!t s% dea o 0or#ulare a"rupt% scepticis#ului 0a1%
de 7ar3 care caracteriea% #entalitatea reli=ioas% a ti#pului
lor. Ar 0i nedrept totu.i s% nu vede# !n aceast% atitudine
dec!t expresia vinei credin1e #aterialiste .i nelu#inate. De
0apt3 oa#enii epocii 0eudale se ru=au cu #i>loacele de care
dispuneau2 trupul3 0or1ele .i cura>ul lor. A.a cu# "ine a
o"servat T. Toussaert !n le=%tur% cu s0ir.i1ul Evului &ediu
re#arca se potrive.te !ns% !n e=al% #%sur% .i
secolelor precedente 3 :e0ortul 0iic .l concret !nlocuia3
su" o 0or#% a piet%1ii #ai exterioriat% .i 0oarte di0erit% de a
noastr%3 e0ortul di0icil de !n%l1are a spiritului c%tre
Du#neeu;
H4
.
altare3 s% pl%teasc% di>#ele. Dac% 0ac toate acestea3 ei vor
tea 0i #!ntui1i3 cu condi1ia de a evita viciile prin practi,
EG
C. 0umne?eu pre?ent n istorie
(entru a cunoa.te istoria secolelor al -l,lea .i al -)),lea3
principalele surse narative de care dispune istoricul s!nt
cronicile #onastice? nu#%rul .i i#portan1a lor atest%
interesul pronun1at al ceno"i1ilor pentru des0%.urarea
eveni#entelor. !ns% a"unden1a acestei produc1ii nu se
explic% nu#ai prin dorin1a de a s#ul=e trecutul d>n uitare
.i a tra=e !nv%1%#inte. Ea este de ase#enea le=at% de =ri>a
pe care credincio.ii au avut,o de a distin=e 0elul !n care
opera #!ntuirii3 inau=urat% de !ntrupare3 se !nscria !n
tra#a ti#pului. Ast0el3 cronicile #edievale !ncep adesea cu
considera1ii asupra cre%rii lu#ii .i cu un reu#at al
)storiei s0inte3 !nainte de a a"orda povestirea 0aptelor3 0oarte
locale uneori3 care constituie pentru noi centrul lor de
interes. (entru Kc%lu=%rii acestor vre#uri3 orice istorie
particular% se !nscrie !n )storia =lo"al% a poporului lui
Du#neeu3 care este departe de a 0i !nc7eiat%. +#ul
spiritual tre"uie s% scrutee cu aten1ie eveni#entele pentru
a percepe se#nele cre.terii /isericii .i ale apropierii
(arusiei. El va re1ine episoadele cele #al se#ni0icative
dup% p%rerea sa3 care nu s!nt neap%rat cele pe care
istoricul de ai .i,ar dori s% le =%seasc%.
*a nivelul lor3 laicii3 #ult #ai concre1i3 nu s!nt #ai
pu1in aten1i la se#nele ti#pului. Cu to1ii s!nt inti#
convin.i c% Du#neeu intervine !ntr,o #anier% direct% !n
destinele individuale .i colective. Ei cred in special c%
puterea 'a se #ani0est% prin #iracole a c%ror se#ni0ica1ie
are le=%tur% cu ac1iunile oa#enilor .l c% r%"oaiele .i
epide#iile s!nt consecin1ele p%catului. Du#neeu este de
0apt asi#ilat drept%1ii i#anente2 El d% 0iec%ruia dup%
0aptele sale. Cronicarul clunisian Raoul Ala"er poveste.te
cu# contele IoulUue Nera3 care ar%tase o #are crui#e
du.#anilor s%i3 a vrut s%,.i u.uree con.tiin1a construind
o "iseric%. !n iua t!rnosirii3 un ura=an i"ucnind pe un cer
senin a d%ri#at,o. Ni#eni3 spune el3 nu a pus la !ndoial%
se#ni0ica1ia accidentului
H@
. Du#neeu nu !n=%duie
eveni#entelor s% se des0%.oare !#potriva drept%1ii 'ale3
58
dar3 !nainte de a pedepsi oa#enii3 El ii avertiea% prin
inter#ediul ele#entelor 6astrelor !ndeose"i9 .i #ai ales al
viiunilor .i #iracolelor. Iiecare tre"uie s% 0ie atent .i s%
le !n0celea=%
la

*inl
(,
Cel Atotputernic nu este nu#ai p%itorul le=ii #orale3
El este .i >udec%torul care3 la s0ir.itul veacurilor3 va 0i
instan1a !n 0a0ca c%reia se vor !n0%1i.a to1i #uritorii.
Aceast% >udecat% universal% .i particular% !n acela.i ti#p3
pentru care ni#eni nu .tie :nici iua nici ceasul;3 a
0ascinat spiritele !n anu#ite epoci. Ea a 0ost a.teptat% cu
#ult% tea#% !n Evul &ediu .i #ai ales de,a lun=ul
secolului al -l,lea. /iserica r%sp!ndise !n con.tiin1a
colectiv% convin=erea c% ti#pul nu este o si#pl% cur=ere3
ci este orientat c%tre ulti#a venire a lui C7ristos .l a
)erusali#ului ceresc. *ocul acordat Apocalipsei !n tratatele
spirituale #onastice ca .i !n arta ro#anic% ilustrea% din
plin succesul acestei te#e. (rintr,o de0or#are natural%3
a.teptarea s0ir.itului a dat na.tere unei intce=i specula1ii
despre circu#stan1ele care ar tre"ui s% precead% venirea
lui. !n prea>#a anului o #ie3 aten1ia s,a 0ixat #ai ales
asupra Antic7ristului3 7idr% cu o sut% de 0ee3 re0%c!ndu,se
0%r% !ntrerupere3 a c%rui venire clericii credeau c% o
recunosc !n vicisitudinile istoriei2 invaii3 di0erite cala#it%1i3
apari1ia ereiilor. C%lu=%rul Adson din &ontier,en,Der !i va
consacra o lucrare )a s0ir.itul secolului al -,lea3 iar Raoul
Ala"er !l evoc% in #ai #ulte rinduri. Este #ai di0icil !ns%
s% ne i#a=in%# ce idee putea s%,.i 0ac% despre AnUc7rist
un si#plu credincios. !n orice ca3 pin% la s0ir.itul
secolului al -l,lea3 cre.tinii din +ccident considerau3 ca pe
o posi"ilitate 0oarte concret%3 venirea Antic7ristului3 ale
c%rui persecu1ii tre"uiau s% precead% cu pu1in >udecata
din ur#%. *a .tirea c% acesta ap%ruse !n +rient3 #ul1i#i
de "%r"a1i .i 0e#ei s,au pus 0%r%,eitare !n #i.care .i au
plecat sa poarte "%t%liile prevestitoare venirii !n slav% a lui
C7ristos.
:Nu e drept s% crede# !n terorile anului o #ie3 dar
tre"uie s% ad#ite# !n sc7i#" c% cei #ai "uni cre.tini ai
acestor vre#uri au tr%it !ntr,o anxietate latent% .i c%3
EL
#edit$nd la Evan=7elie3 ei 0%ceau clin aceast% nelini.te o
virtute;
HH
. E0ectiv3 de,a lun=ul !ntre=ului secol al -l,lea3
aceast% a#"ivalen1% a a.tept%rii escatolo=ice s,a eviden1iat
0oarte net2 pe de o parte3 ea suscita reac1ii pesi#iste ._
#arcate de tea#%? pe de alt% parte3 #ai ales c% scaden1a
#ileniului venise3 ea a !#pins credincio.ii .i clericii pe
dru#ul puri0ic%rii. Entuias#ul reli=ios care a inso>.it
#i.c%rile pentru pace .i le,a asi=urat succesul3 restituirile
di>#elor .i "isericilor !n0%ptuite de c%tre seniori3 in s0ir.it
!n0lorirea unui #ona7is# restaurat3 nu s!nt oare le=ate de
aceast% stare de spirit care3 in docu#entele ti#pului3 este
su"liniat% de 0recven1a prea#"ulului Appropin(uante .uie
mundCB Dar elanul treit de reduta"ilele scaden1e din 4CCC
.i 4CHH a supravie1uit circu#stan1elor care i,au dat;
na.tere. !n a doua >u#%tate a secolului al -l,lea3 /iserica
.i societatea vor "ene0icia3 pentru sc7i#"area .i pro=resul
lor3 de ener=iile eli"erate prin !ndep%rtarea pro=resiv% de
perspectivele apocaliptice.
H. DE *A REI+R&A *A CRUC)ADX2
CXTRE + '()R)TUA*)TATE A IA(TE)
'piritualitatea escatolo=ic% a 0avoriat )a clerici ini1iative
#isionare3 ca cele ale unui /runo de Vuer0urt sau ale
s0!ntului Adal"ert care au ini1iat convertirea slavilor !n
>urul anului o #ie3 .i #ai ales #i.c%ri de re0or#%. A#
su"liniat de>a le=%tura strins% care exist% !ntre a.teptarea
venirii apropiate a !#p%r%1iei .i dorin1a de a,i !n0%1i.a lui
Du#neeu o /iseric% 0%r% pat%. !n secolul al -l,lea3 rit#ul
ac1iunilor re0or#atoare se accelerea%. !n Iran1a3 Auil,
lau#e de Volpiano .i *an0ranc3 pentru a nu cita decit pe
cei #ai #ari3 0ondea% a"a1ii ca *e /ec .i Ieca#p a c%ror
iradiere cultural% .i spiritual% a 0ost considera"il%. !n
)talia3 o dat% cu s0!ntul Ro#uald 6t 4C@B93 0ondator la
Ca#aldoli3 .i s0!ntul )oan Aual"ert din Vallo#"rosa
6t 4CBH93 orientarea se !ndreapt% c%tre c%utarea unei
60
uniuni !ntre viaa ceno"it% .i via1a ere#it% !n cadrul
re=ulei "enedictine.
Alte #edii ecleiastice au 0ost atinse de o rena.tere a
elului3 in special unii episcop` .i capitluri catedrale din
*otarin=ia .i din Iran1a #eridional%3 care au resta"ilit
practica vie1ii canonice. Toate aceste e0orturi de redresare
au dus N la cap%tul unor vicisitudini pe care nu ne
propune# s% le studie# aici la re0or#a papalit%1ii care3
de la Nicolae al )),lea p!n% la Ari=orie al VH,lea3 s,a eli"erat
pro=resiv de tutela i#perial% .i a luat conducerea luptei
pentru li"ertatea /isericii. Totalitatea acestor #i.c%ri3 cu
ele#ente co#poite .i diverse3 a pri#it din partea istoricilor
denu#irea de re0or#% =re=orian%3 care !i restr!n=e !nse#,
n%tatea raportind,o la 0apta unui sin=ur o#. Denu#irea
este totu.i >usti0icat% dac% ave# !n vedere c% #ona7ul
Hilde"rand3 !nainte c7iar de a deveni papa Ari=orie al
VH,lea3 a 0ost de,a lun=ul a #ai "ine de treieci de ani
64CSL4C5S9 unul dintre principalii ani#atori .t propa=a,
tori al re0or#ei. +dat% a>uns pe scaunul apostolic3 el a
dus,o la paroxis#3 neeit!nd s% !#pin=% /iserica !n pra=ul
7aosului pentru a 0ace s% ;triu#0e caua "un% !#potriva
sus1in%torilor unui siste# perceput ca scandalos. De la
lupta !#potriva tra0icului cu 0unc1ii ecleiastice .i concu"i,
na>ului preo1ilor3 s,a trecut3 o dat% cu Hu#"ert de
&o8en#outier3 la punerea !n discu1ie a !nvestiturii laice3 de
unde proveneau toate aceste a"uuri. Ari=orie al Vll,lea va
#er=e .i #ai departe revendic!nd pentru /iseric% li)ertas,
adic% independen1a 0a1% de !#p%rat .i !n acela.i ti#p
dreptul exclusiv de a >udeca societatea cre.tin%.
)nteresul pentru spiritualitatea re0or#ei =re=oriene a 0ost
#ic p!n% de curind3 ea 0iind redus% prea des de c%tre
istorici la o si#pl% #i.care de reac1ie !#potriva a"uurilor
0eudalit%1ii in pro"le#a ecleiastic%. Nu pute# !n1ele=e
totu.i sensul acestei lupte al c%rei reultat va 0i deter#i ,
nant pentru /iseric%3 dec!t situ!nd,o !ntr,o perspectiv%
escatolo=ic%. Violen1a epistolar% a lui Ari=orie al Vll,lea3
pati#a pe care o pune !n lupta !#potriva adversarilor3
e
piscopii disiden1i .i !#p%ratul =er#anic3 nu,.i =%sesc
G4
explicapa nu#ai !n caracterul pasionat al ponti0ului.
Acesta din ur#% avea convin=erea c% societatea ti#pului
s%u constituia un c!#p !nc7is unde discipolii lui C7ristos
aveau de dat o "%t%lie decisiv% !#potriva 0or>elor r%ului
care tindeau s% ia cu asalt /iserica !ns%.i. (entru K
!ndeplini #isiunea supranatural% pe care i,a atri"uit,o
0ondatorul s%u3 aceasta tre"uia s% se eli"eree3 prin3
violent% la nevoie3 de in0luenta acestora. Ast0el3 la =re=ori,
eni3 o alunecare si#1itoare este operat% !n planul cscatolo,
=iei2 a.teptarea nelini.tit% a catastro0ei ulti#e 0ace loc
dorin1ei de a construi &ic et nune !#p%r%1ia lui Du#neeu.
De vre#e ce s0!r.itul veacurilor nu pare i#inent. /iserica
nu se #ai poate .ul-u.i s% 0ac% s% sporeasc% !n 0iecare^
cre.tin o#ul interior3 l%s!nd !n !ntre=i#e suveranilor .i^
principilor =ri>a de a conduce societatea dup% "unul lor
plac. Ei !i revine de acu# !nainte sarcina de a 0ace ca >
re=alitatea lui C7ristos s% 0ie recunoscut% !n !ntre=ul
univers3 !ntrup!ndu,se !n structuri vii"ile .i recur=!nd3 la >
nevoie3 la acte de 0or>%. 'e va putea edi0ica ast0el ci,iias 2
lerrena spiiitualis descris% de s0intul Au=usta !n 0cC
d,itate 0ei. Autorii #edievali t,au dat nu#ele de %ancta res
pu)lica c&risliana. Este ceea ce noi nu#i# cre.tin%tate.
Voin1a de a ac1iona !n #od direct asupra lu#ii pentruNa
o 0ace con0or#% voinici divine era de>a preent% la anu#i1i
episcopi .i a"a1i de la !nceputul secolului al -l,lea. Atunci
c!nd .i,au asu#at or=aniarea #i.c%rilor de pace3 su"sti,
tuindu,se sla"ei autorit%1i re=ale3 ei au pornit un proces
care avea s% conduc% /iserica la interven1ii din ce in ce
#ai 0recvente in a0acerile laice. De alt0el3 este ceea ce a
o"servat cu >uste1e un prelat al i#periului3 episcopul
Aerard de Ca#"rai care3 !n 4CHH3 s,a opus cu toate puteri ,
le 1inerii unor adun%ri de pace !n diocea sa? pentru el3
re=elui .i nu /isericii ii revenea sarcina de a asi=ura
ordinea pu"lic%3 c%lu=%rii dep%.indu,.i rolul atunci c!nd
se ocup% de pro"le#ele +,.1nte2ti4 De la pri#ele ac1iuni
ale clericilor in 0avoarea p%cii p!n% la depunerea lui Henric
al )V,lea exist% !ntr,adev%r o continuitate .i prevestirea a
ceea ce va 0i teocra1ia #edieval%3 adic% o tentativ% de a
62
construi !#p%r%1ia lui Du#neeu !nc% de aici3 de pe
o$#!nt. Cu toate acestea3 Ari=orie al Vll,lea va #er=e #ai
departe pe acest dru#3 cu# n,o 0%cuser% niciodat%
c%lu=%rii cel #ai desc7i.i la cerin1ele societ%1ii ti#pului
lor. (e c!nd Clun83 de exe#plu3 nu concepea #!ntuirea
dec!t prin institu1ia #onastic% .i privile=ia vla>a conte#,
plativ%3 acest pap% re0or#ator lansa tuturor cre.tinilor un
apel la ac1iunea pentru re0or#area /isericii .i a societ%1ii.
(entru a salva lu#ea3 a se ru=a pentru ea nu #ai era de
a>uns? tre"uia luat% conducerea. Din aceast% #uta1ie a
spiritualit%1ii3 viata #onastic% va ie.i devaloriat% pentru
#ult% vre#e3 !n ti#p ce lupta pentru credin1% .i slu>irea
aproapelui vor deveni sarcinile speci0ice ale cre.tinis#ului.
I%r% !ndoial%3 nu este; o !nt!#plare c% ruptura !ntre Ro#a
.i Constantinopol s,a petrecut !n 4CES3 c7iar in #o#entul
in care papalitatea .i /iserica occidental%3 su" in0luen1a
#i.c%rii re0or#atoare3 se an=a>au !n do#eniul reli=ios pe
c%i cu totul noi.
Re0or#a =re=orian% coincide aproxi#ativ cu ascensiu,
nea 0eudalit%1ii !n #a>oritatea 1%rilor +ccidentului. Iat% de
noua clas% seniorial% a c%rei 0unc1ie .i ocupa1ie esen1ial%
era r%"oiul3 /iserica a r%#as pentru un ti#p circu#spec,
t%. Ata.at% prin tradi1ie puterii re=ale3 la !nceput ea n,a
v%ut !n milites dec!t ni.te provocatori de anar7ie .i de
tul"ur%ri. !n secolul al-,lea3 de exe#plu3 pri#ii clunlsieni
conda#nau cu virulent% or=oliul aristocra1iei laice .i
opresiunea la care,4 supunea pe cei s%raci. C%tre LEC3
+don de la Clun8 !n#ul1e.te !nc% invectivele !#potriva
no"ililor r%i care a"uea% de puterea lor !n loc s,o pun%
in serviciul "inelui co#un. Atunci c!nd exalt% 0i=ura
si#1ului Aerard din Aurlllac3 el eviden1ia% re0uul de a
v%rsa sin=e3 care sin=ularia pe acest pios laic !n sinul
antura>ului s%u aristocratic. /iserica conda#n% !ntr,ade,
v%r cu severitate violenta .i r%"oiul. Iaptul de a ucide !n
lupt% un du.#an3 oricare ar 0i 0ost circu#stan1ele atenu,
ante3 constituia pentru ea un p%cat care,4 necinstea pe cel
2are,l co#itea. Cu toate acestea3 !nc% din aceast% epoc%
asist%# la tentative de a pre.tina miliia printr,un proces
63
cu acela.i titlu ca .l p .=
Dar atitudinea clericilor 0a pKde vioRnt0* purta da
a#"l =ui t %t il . ! nai nte de t oat e e ;KKK 55S
5ac, u3 de ar.e /n <=<55i>&?
pentru a a>un=e preponderent !n secolul al -l)),lea. Aceasli lCH53 ar7iepiscopul a=anteat K ab( s6T torl de deor,
nou% solicitudine 0at% de cavaleri nu era deinteresat%2 lansat !n atacul castelelor se#onio sK dar ele atest%
un=erea a"ilita re=ele carolin=ian s% apere /iserica3 dineN. Aceste tentative au r%#as K /isericii3 dintre
0%c!ndu,.i din aceasta o datorie c7iar? !n noul context apariiia unei noi st%ri de sp#i recur=erea la 0or1% era
0eudal3 aceast% o"li=are este trecut% st%p!nilor p%#!ntului care unii a>un=eau sa consiut;Jb !n scopuri "ene0ice
.i de1in%torilor puterii pu"lice3 adic% seniorilor. !nvestii >usti0icat% atunci cina ca:; 3 ea lor (e de alt% parte3
potrivit unui cere#onial litur=ic3 un miles se an=a>ea% s% societ%1ii cre.tine .i P
UD
a r%"oiul era interis3 nu
se co#porte ca un soldat al lui C7ristos. +rdinul cavalerilor 0ix!nd nu#%rul de ile in
T
cc d era licit dac%
devine 0or#a cre.tin% a condi1iei #ilitare. !nse#na oare
recun
d
aPt
-<
(
>
Nar"onne au !ncercat s% o i#pun%3 nu intericea r%"oaie,le
particulare .i conda#na doar violentele !#potriva
persoanelor dear#ate .i locurilor sacre. (e de alt% parte3 peni6cential% cu acela.i titlu c p
/iserica a 0%cut e0ortul de a,i asocia c!t #ai strins posi"il Cavaleril 0raKcl pe care Clun8 i,a tri#is !n acea vre#e in
pe mililes deciiilor luate de ea3 ce nu puteau deveni nu#%r #are s% lupte3 !#potriva #aurilor !n 0a0ca Tole,
executorii 0%r% acordul .i cola"orarea lor. do,ului3 au "ene0iciat deci3 !n virtutea acestei co#ut%ri de
nu discredita !nsu.i actul r%"oinic preent
cu acela.i titlu ca .l patana ci.ti=ului sau
l i i l 0a pde vioRnt0* purta
de sacraliare a c%rui #%rturie a 0ost conservat%
litur=7ie. !n (onti0icatul ro#ano,=er#anic3 ritual
co#pus la &eln c%tre #i>locul secolului al -,lea3 un
cere#onial al "inecuv!nt%rii spadei .i lancei3 ca
ru=%ciune pentru lupt%tori. !n secolul al -l,lea a
pro0an% p!n% atunci
vine 0or#a cre.tin% a condi1iei #ilitare. !nse# -i <
Desi=ur3 aceasta nu i#plica din partea /isericii o apro nu le=iti#3 inKrestu T ;T(K .n specea^ !n 'pania3 a dus la re a
violentei ar"itrar exercitate intre ei de c%tre seniori *upta
i#
(
ot
; Tf V a6Ttud1ne din ce !n ce #ai !ntele=%,
sat% !
a teritorial% erau cele #al toare K=. J4 lui de Nar"onne. papa Alexandru al
avansate , adic% de la (ottou p!n% la *an=uedoc .i Dur, T=g insDir!ndu,se de alt0el din textele ponti0icale din
=
@
<
1
9 i/
=<
n

s +e c +
V a6Ttud1ne din ce !n ce #ai
d
"are a violentei ar"itrar exercitate intre ei de c%tre seniori p Tf V a6Ttud1ne din ce !n ce #ai !ntele=%
.i 0at% de oa#eni 0%r% ar#e. !n re=iunile in care 0%ri#l,4 ZKK 0olosirea ar#elor !ntr,o scrisoare adresat% !n
tarea puterii politice .i !#p%r1irea teritorial% erau cele #al toare K=. J4 luiN de Nar"onne. papa Alexandru al tarea puterii politice .i !#p%r1irea
avansate , adic% de la (ottou p!
=undia ,3 vede# c7iar clerici intervenind direct pentru a T K K >xclea privind ap
co#"ate anar7ia. Dar pacea lui Du#neeu3 pe care3 !n a0lr#a c% v%rsarea s!n=elui necredincio.ilor nu era u
>urul anului o #ie3 adun%ri precu# cele de la C7arroux .i ,cat &area noutate a acestui docu#ent const% de 0apt in
"i aKr#atla pe care ponti0ul o 0ace .i con0or# c%reia partici,
l /iriii constituie o isp%.ire
Jg insDir!ndu,se de alt0el din textele ponti0icale din
4
K >xclea privind ap%rarea )taliei !#potriva sarain!, %
% e a s!n=elui necredincio.ilor nu era un
o 0ace .i
ea la un ra"ol util /isericii constituie o isp%.ire
peni6cential% cu acela.i titlu ca o po#an% sau un pelerina>.
K Cl i tri#is !n acea vre#e in
Ast0el3 pacea c%reia clericii au vrut s%,i dea un caracter 0actUr% ori=inal%3 de a"solvirea pedepselor care le lusesera
inviola"il .i sacru prin >ur%#inte 0%cute pe #oa.te3 p%rea aplicate pentru p%catele lor. (e de alt% parte3 papii
e
(
CC4
adesea :expresia violentei le=aliate3 deoarece instalarea .i =re=oriene au intervenit de #ai #ulte ori in "atoliile ca
ap%rarea sa reveneau acelora care3 sin=uri3 aveau puterea le,au p%rut i#portante pentru a #arca interesul pe ca de
a 0ace din aceasta un adev%rat o"stacol;
H
N
4
. Dup% 4C@C3 ar%tau 0at% de victoria uneia sau alteia dintre ta"ere3
pro#ul=area p%cii lui Du#neeu pare s% #arc7ee o
cotitur% !n aUtudinea /isericii 0at% de r%"oi. +are aceas,
ta3 ll#llindu,sc a lua !n considerare "%t%liile din decursul
64 65
Aceast% 0avoare era evidentiat% de con0erirea unui Vexillum
%andi Petri, si#"ol care o0erea cauei laicilor care "ene,
h........[,,, caracter
0iclau de acesta un caracter sacru3 )ar r%"oaielor CC
aparenta unei lupte pentru credin1%. Este ceea ce 4 s.
int!#plat de exe#plu3 !n 4CGG3 lui Fil7el# Cuceritori9 !ncura>at
de Alexandru al )),lea s% )nvadee An=lia? c!Kiv ani #ai devre#e3
Erle#"aud3 .e0ul patarilor din &ilano3 E3 con v%use !n acela.i
0el rati0icat% de c%tre /iserica ro#an ac1iunea sa
violent% !#potriva clerului sl#onlac .l ? ap%r%torilor
s%i. )ni1iativ% clar =re=orian%3 in #%sura i_ care ea
i#plica 0aptul c% tu#ultoasa voca1ie laic% pentr lupta
ar#at% tre"uia s% se #en1in% !n li#itele un1
ascult%toare sus1ineri a deciiilor papalit%1ii re0or#atoare
!nsu.i Ari=orie al Vll,lea a apelat la a>utorul re=ilor pentn
caua sa3 .i cu# re=ii l,au tr%dat3 #ari seniori sau si#pK
credincio.i au 0ost po0ti1i s%,.i pun% ar#ele in serviete
'caunului apostolic.
Din 0uionarea tuturor acestor ele#ente s,a n%scut3 R s0!r.itul secolului al -l,lea3 spiritualitatea cruciadei. Nu si
cuvine s% uit%# c% papa Ur"an al )),lea3 cu ocaia unei adun%ri de pace !ntrunit% la Cler#ont !n 4CLE3 a lansai apelul
care a provocat plecarea unor nenu#%ra1i credirn cio.i spre (%#!ntul s0!nt. (entru a 0ace ca pacea lu> Du#neeu s%
do#neasc% peste tot .i pentru a eli"eraN cre.tinii din +rient opri#a1i de turci3 tre"uia luptat ciK ar#a. Apelul
trans#is direct cavalerilor de c%tre papalitate3 0%r%
#i>locirea suveranilor cel pu1in intr,o pri#% etap% ,3 a
suscitat o puternic% #i.care in 0avoarea eli"er%rii K;;
;Kr ;+a#eniTorhsi#pH .l concre1i3 o"i.nui1i cu o
i* alta ceea ce 0ace ca a0ir#a1iile cu
re=iun
c
> )n% con>ecturale .i !ndoielnice? pe de alta
=eneral sa
ae
. de# c% ^e !n1ele=e#3 realit%1ile
N t Kri ni se dev%l ui e #i .c%t oare .i pl i ne de
. Totu.i3 c!teva constat%ri se i#pun cu si=uran,
!nlil3 preponderen1a #asiv% a spiritualit%1ii
&ai
dincolo de lu#ea c%lu=%rilor a in0luen1at
oriasucc ua# K...hh,,,,,,,,
pro0und societatea cre.tin% !n totalitatea sa. 'piritualitate
a :separa1iei;3 a re0uului3 dac% nu a dispre1ului 0at% de
lu#e3 a a.tept%rii escatolo=ice. Este i"itor c%3 !n >urul
anului o #ie3 atunci c!nd laicii au !nceput s% accead% la o
via1% reli=ioas% #ai con.tient%3 ei au c%utat s% tr%iasc%
!n 0elul c%lu=%rilor .l pe ur#ele lor. Departe de a revendica
o oarecare autono#ie a p%#!ntesculul3 el au #ani0estat "
t% de ascetis# .l un spiritualis# exacer"at care i,au i pe
cel #ai exi=en1i dintre el !n pra=ul ereiei. Totul se petrece
ca .l cu# credincio.ii ar 0i vrut s%,.l !nsu.easc% idealul
reli=ios .l practicile #ona7is#ului pentru a "ene0icia
!n sc7i#" de 7arurile -5i de reco#pensele pro#ise celor care
ar 0i renun1at la pl%cerile p%#!nte.U. Iascina1ia . laicilor de
un )deal reli=ios at!t de exi=ent surprind% la pri#a
vedere. Totu.i3 !ntre Du#neeu .l 'atana3 /inele .l
R%ul3
.l8ug3 vK.K.ccc.cccde spiritualitatea #onastic%3
!,4 ocupa lupta spiritual% !n a.teptarea unei
toate acestea r%spundeau pe deplin
#onastice care
exercitat% asupra
nu poate s% nu
P '
care
#or#!ntulul lui C7ristos. !n acela.i ti#p3 el con0erea
c3cKi *
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc :::33.: rar( I.vanK7elia avea savoarea
0olosirii ar#elor3 sarcin% speci0ic% clasei 0eudale3 caracterul
unei ac1iuni reli=ioase3 0%cind din aceasta instru#entul
unei restaur%ri cre.tine .i al propa=%rii credin1ei. + dat%
cu cruciadele3 lupta !#potriva necredincio.ilor3 #al Uriu
!#potriva ereticilor .i a altor du.#ani al /isericii3 devine
noua 0unc1ie 1o**iciuni a lui ordo laicor4n. (rin apelul de la
Cler#ont3 a 0ost o0erit% aristocra1iei laice o .ans% de a,.i
asi=ura #!ntuirea 0%r% s% renun1e la vocala sa #ilitar%.
Nu este un lucru u.or s% desprini liniile de 0or1% ale
vie1ii spirituale !n +ccident !n ti#pul pri#ei epoci 0eudale
'itua1iile varia% de la o tar% la alta3 dac% nu de la o
66 67
aspr%3 pentru care Evan=7elia
. Con0uia care se 0ace atunci !ntre idealul #onas,
tic .i per0ec1iunea cre.Un% va #arca dura"il repreentante
s0in1eniei !n #entalitatea co#un%. Cel pu1in p!n% #
secolul al -l)),lea3 credincio.ii vor considera in #o0l
spontan ca s0!nt orice "%r"at sau orice 0e#eie care renun1a
la via1a lu#easc% pentru a duce o existen1% austera .i
A a lu.easc, +en
pentru a e c7lnui trupul printr,o su0erin1% voluntar%.
Reultatele re0or#ei =re=oriene au 0ost contradictorii2
desacraliind puterea p%#$nteasc% .i exalt!nd sacerdo1iul3 a a avutKd
b conseclnt% sporirea distantei dintre clerici
I
.i la!ci. 'eparare care este !nscris% !n or=aniarea spa1iuK
interior al "isericilor3 unde !n secolul al -l)),lea apa
r1
>u"cul3 o #are "alustrad% din piatr% decorat% cu scuip.
turi3 care iolea% pe clerici3 re=rupa1i !n cor3 de credin.
cio.ii aduna.i !n naos. (ri#ii3 cu care /iserica are din ce ir
ce #ai #ult tendin1a de a se identi0ica3 !.i aro=% #onopolu?
sacrului3 !n ti#p ce cei din ur#% s!nt cantona.i !n activit%.
iile pro0ane. !ns% ceea ce evoluata ecleiolo=iei !i 0ace si
piard%3 laicii re=%sesc din plin !n planul spiritualit%_ii3
!ntr,o lu#e care devine teatrul unei !n0runt%ri decisive3
!ntre cele dou% Cet%1i .i locul unde se !nalt% !#p%r%1ia lui
Du#neeu3 credincio.ilor .i #ai ales lupt%torilor li se o0er%
2
lar=i posi"ilit%1i de ac1iune. Conceperea cruciadei ca 9piD
0ei, acord!nd ac1iunii r%"oinice un rol activ !n via1a
/isericii3 a o0erit ordinului cavalerilor un #i>loc de partici,
pare direct% la 7arurile #!ntuirii3 0%r% a,i o"li=a s%i
renun1e la starea .i valorile lor proprii. (entru noi3 oa#enii
ai secolului --3 uciderea necredincio.ilor s%u i#punerea
"oteului prin 0or>% popula1iilor !nvinse 6ceea ce s,a
!nt!#plat de alt0el destul de rar9 poate s% par% o 0or#%
ciudat% de via1% cre.tin%. Dar3 !n perspectiva istoriei
spiritualit%1ii #edievale3 cruciadele ne interesea% #ai
pu1in !n des0%.urarea lor istoric% dec!t ca #%rturie a
apari1iei unei noi reli=ioit%1i. !n spatele aristocra1iei care3
datorit% acestora3 a =%sit un #od speci0ic de inserare !n
/iseric%3 se pro0ilea% !ntr,adev%r #ul1i#ea celor s%raci .i
a oa#enilor 0%r% ar#e. (rintre ei3 au 0ost #ul1i cei care au
aspirat la o via1% reli=ioas% autentic% .l care au re0uat s$
se lase cantona.i !ntr,un rol exclusiv pasiv sau instru#en,
tal. Din aceast% tensiune intre cerin1ele unui evan=7elisni
popular incitat de re0or#a =re=orian% .i atitudinea cleri ,
cilor care tindeau s% 0ac% din sacru propriul lor apana>3 au
ap%rut in secolul al -ll,lea pro"le#e .i #i.c%ri spirituale
de un nou tip.
)))
Reli=ia vre#urilor noi
(sjr5itul secolului al Xl-lea
nceputul secolului al XlII-lea
4. N+)*E C+ND)M)) A*E V)EM)) '()R)TUA*E
)storicii Evului &ediu s!nt ast%i de acord s% apreciee
c%3 !n #a>oritatea re=iunilor +ccidentului3 perioada care se
!ntinde de la s0ir.itul secolului al -l,le% p!n% la !nceputul
celui de,al -)H,lea3 aproxi#ativ !ntre 4C5C .i 4@@C3 a 0ost
#arcat% !n toate do#eniile de un av!nt spectaculos. Este
:secolul #arelui pro=res; 6A. Du"893 caracteriat de o
expansiune de#o=ra0ic% 0%r% precedent .i3 !n acela.i ti#p3
de r%sp!ndirea noilor te7nici care au declan.at devoltarea
produc1iei a=ricole .i artianale. !ntr,o lu#e care r%#!ne
esen1ial#ente rural%3 ora.ele cunosc totu.i o verita"il%
rena.tere3 iarKoi =rup%ri sociale !.i 0ac apari1ia. (rintre
acestea se nu#%r% "ur=7eia3 cate=orie !nc% sla" de0init%
!n secolul al -ll,lea3 care se caracteriea% prin locuirea
ur"an% ca .i prin exercitarea unor pro0esiuni care i#plic%
posesiunea unui capital 0inanciar sau cultural2 ne=ustori3
ar#atori3 oa#eni ai le=ii3 notari etc. Dup% secole de
i#o"ilis# .i de !nc7idere !n sine3 +ccidentul3 !ncep!nd cu
)talia .l re=iunile dintre 'ena .l Escault3 este teatrul unei
verita"ile :revolu1ii co#erciale; 6R.,'.N *ope93 care nu este
*ar% analo=ie cu revolu1ia industrial% din secolul al
j,lea. !n orice ca3 ca .l aceasta din ur#%3 ea va provoca
&uta1ii .i rupturi ale c%ror repercusiuni nu vor int!ria s%
s
e 0ac% si#1ite !n do#eniul vie1ii spirituale.
GL
Noua societate 0or#at% !n secolul al -ll,lea se situea%
!nc% !n a#"ianta 0eudal% .i se pot vedea c7iar tari cu#
este Aer#ania care cunosc !n aceast% epoc% procesul
disolutei autorit%1ii3 proces care !n re=iunile #ai occiden,
tale 0usese !nc7eiat !nc% din pri#a trei#e a secolului a^
-l,lea. 'iste#ul 0eudal !ns%3 "aat pe !nsu.irea puterii de
c%tre st%p!nii p%#!ntului3 a 0ost constr!ns s% se adaptee
la noile condi1ii ale vie1ii econo#ice. (erspectivele !#"ie,
toare pe care desc7i%torii de dru# ai coloni%rii le o0er%
1%ranilor3 #o"ilitatea crescut% a #iinii de lucru o"li=%
seniorii s% acorde arenda.ilor lor o #ai #are li"ertate3
dac% nu !ntiea=a li"ertate. !n ora.e3 ar"itrariul re=i#ului?
seniorial este contestat de cele #ai dina#ice =rup%ri
sociale. /ur=7eii3 in cadrul #i.c%rii co#unale3 s#ul=
!ncetul cu !ncetul de1in%torilor tradi1ionali ai autorit%1ii
,con1i sau episcop` =aran1ii pentru exercitarea li"er% a
activit%1ilor lor .i c!teodat% c7iar autono#ia ur"an%.
Consecin1a cea #ai i#portant% poate a tuturor acestorN
trans0or#%ri este apari1ia unei #entalit%1i a pro0itului.
M%ranul care caut% s%,.i sporeasc% produc1ia sau .eptclul _
pentru a ci.ti=a c!>iva "ani pe pla>%3 seniorul care purcede )
la de0ri.%ri pentru a cre.te nu#%rul supu.ilor s%i .i al _
redeventelor pe care le o"1ine de la ace.tia3 v!n%torul care
se aventurea% pe dru#urile terestre sau #ariti#e cu >
"aloturile sale de postav top s!nt sus1inu1i de dorin1a de )
a ci.ti=a "ani3 !ntotdeauna #al #ul1i "ani. Clerul nu scap%
acestei #i.c%ri .i C. Violante a ar%tat "ine3 !n ceea ce
prive.te )talia3 0elul !n care episcopii au .tiut s% pro0ite3 in
secolul al -ll,lea3 de expansiunea econo#ic%
HE
. (e de alta
parte3 !#"o=%1irea c%lu=%rilor este o te#% uual% !n
literatura ti#pului. &arile a"a1ii3 principale "ene0iciare ale >
restituirii di>#elor .i "isericilor3 restituiri e0ectuate de laici
su" in0luenta re0or#ei =re=oriene3 au putut cunoa.te !n >
anu#ite #o#ente di0icult%1i 0inanciare3 datorate unei i
proaste =estiuni a "unurilor lor p%#!nte.ti sau unor
c7eltuieli excesive !n do#eniul construc1iilor? prosperitatea i
lor #aterial% nu era #ai pu1in evident% pentru contenv
porani. *a toate nivelurile societ%1ii .i !n special !n ora.e. _
4 anii cap%t% o i#portant% tot #ai #are !n rela1iile u#ane
si !n viata cotidian%Z!n 0ata acestei noi lu#i3 teolo=ia .l
spiritualitatea #onastice se dovedesc cur!nd neadaptate.
&ult* c%lu=%ri3 o"i.nui1i cu o lu#e sta"il% .i ;auster%3
reac1ionea% prin invective2 !n 44@53 a"atele Rupert din
Deute !n0%1i.ea% !n0lorirea Kr"an% drept consecin1a
p%catului .i nu vede in ora.e decit cui"uri de tra0ican1i
>osnici .i oa#eni 0%r% Du#neeu. C!1iva ani #ai devre#e3
unul dintre con0ra1ii s%i3 Aui"ert de No=ent3 lansase o
conda#nare 0%r% apel a #i.c%rii co#unale pe care o
v%use pus% in practic% la *aon. Aceast% atitudine de 0ric%
.l re0u 0at% de societatea ur"an% se va atenua cu ti#pul3
dar a 0ost nevoie de #ulte ciocniri .i con0licte pentru ca
spiritualitatea tradi1ional% s% se adaptee la noile condi1ii
ale vie1ii sociale. 3
Expansiunea econo#ic% pe care +ccidentul a cunoscut,
o !n secolul al -ll,lea nu a avut nu#ai consecin1e
"ene0ice. Ea a scos societatea din sta=nare .i3 !n acela.i
ti#p3 a #%rit distan1ele care separau "o=a1ii de s%raci.
C7iar !n s!nul 1%r%ni#ii3 care 0or#ase p!n% atunci o #as%
aproape nedi0eren1lat%3 caracteriat% de precaritatea
condi1iilor de existen1% .i #ediocritatea nivelului s%u de
via1%3 au ap%rut deli#it%ri intre cei care dispuneau de un
#i>loc de cultivat3 plu=arii3 .i cei care nu aveau dec!t
"ra1ele pentru a #unci3 c%r%torii sau #uncitorii #anuali.
'%r%cia3 p!n% atunci resi#1it% #ai de=ra"% ca o stare de
sl%"iciune s%racul 0iind o#ul 0%r% ap%rare !n 0a1a celui
puternic 3 a tins s% devin% o sla"% situa1ie econo#ic%
!nainte de toate .i un se#n de dec%dere social%. !n lipsa
ar#elor destinate cavalerului3 a c%r1ilor pentru !nv%1a1i
sau a plu=ului pentru cel :neciopllt;3 s%racul este cel care
nu are #i>loacele pentru a,.i 1ine ran=ul
HG
. !n societatea
rural% tradi1ional% unde toat% lu#ea se cuno.tea3 a.
"ene0icia de solidaritatea =rupului c%ruia !i apar1ineai era
eviden1%. C!nd 0olosirea =eneraliat% a "anilor a des0%cut
?e
ste le=%turi .i a 0ost constituit un #ediu ur"an unde
o#nea un anu#it anoni#at3 nevoia.ii au devenit ni.te
a#ent declasa1i3 sorti1i pri"e=iei sau e#i=r%rii. Nu#%rul
70 B4

lor cresc!nd .i 0aptul c% s%r%cia lor era #ai vii"il% !n ora*

decit la tar% nu au int!riat s% ridice noi pro"le#e con.tiit9.
tei cre.tine.
!n s0ir.it3 aceast% nou% societate este #arcat% de *
#o"ilitate crescut%. No"ili plec!nd !n cruciade3 1%rani
#ut!ndu,se !n re=iuni de coloniare3 clerici !n c%utare de
.coli .i pro0esori3 episcopi sau a"a1i duc!ndu,se la Roni=
sau la conciliu3 toate #ediile par a=itate !n aceast% epoc%
de o sete de deplasare .i der%d%cinare. Cantona1i #ult
ti#p !n a0ara unei elite restrinse !n oriontul satul#i
lor3 locuitorii +ccidentului nu #ai eit% s% se lansee !n
expedi1ii !ndep%rtate3 care r%#!n totu.i riscante. (asiunea
pentru pelerina>e3 .i !n special pentru cel de la '0!ntul
)aco" din Co#postella3 nu este dec!t una dintre #ani0est%,
rile acestei !n0ri=ur%ri a c%l%toriilor care contrastea% cu
)dealul #onastic al sta"ilit%1ii .i s0!r.e.te prin a,4 pune !n
discu1ie. !n acest nou cli#at3 in0luente exterioare se
exercit% din ce !n ce #ai clar !n do#eniul spiritual3.
Experien1ele ere#itice care se des0%.oar% !n extre#itatea^
Cala"riei s!nt cur!nd cunoscute p!n% !n re=iunile septentri,
2
onale3 cu# constat%# din viata s0!ntului /runo3 la !ncepu,2
tul secolului al-),lea. (rin inter#ediul ne=ustorilor italieni.
!n contact cu 1%rile slave3 .i poate al crucia1ilor sta"ilei
pentru un ti#p !n +rient3 curentele reli=ioase de inspira1ie
dualist% p%trund !n +ccident !n a doua trei#e a secolului
al -ll,lea. *a #e0ar% .i prin c!rciu#i3 !n pie1e .i la "ilciuri
se sc7i#"% in0or#a1iile .i ideile. Controversele savante !.i
=%sesc repede un ecou in locurile pu"lice2 :'e an=a>ea%
discu1ii despre '0!nta Trei#e p!n% .i la r%sp!ntii;3 ii scriu >
papei episcopii provinciei 'ens in 44SC3 privind cu nelini.te
unirea care se petrecea !ntre lu#ea .colilor .i cea a
#uncitorilor. !n po0ida di0icult%1ilor de co#unicare3
di0uarea #i.c%rilor spirituale se e0ectuea% !ntr,un rit#
din ce !n ce #ai rapid3 !n ase#enea #%sur% cre.te
receptivitatea #aselor. + alt% evolu1ie a0ectea% universul
#ental al oa#enilor secolului al -l)),lea2 este procesul
desacrali%rii lu#ii? !nceput de re0or#a =re=orian%3 el a
condus3 pe ter#en lun=3 la e#anciparea societ%1ii laice.
72
'!nte# totu.i !nc% destul de departe de aceast% e#anci ,
pare !n secolul al -ll,lea .l poate niciodat% i#pactul
/isericii asupra societ%1ii nu a 0ost atit de puternic ca !n
U#pul lui Alexandru al ))),lea .i )nocen1tu al ))),lea. Dar
c7iar de pe acu# !ncepe s% se 0ac% si#1it% in0luenta
#i.c%rii care a dus3 din partea clericilor3 la o repunere !n
discu1ie a raporturilor intre p%#!ntesc .i spiritual.
Desacrali!nd )#periul .i !nvestitura laic%3 Ari=orie al
Vll,lea .i ]ves de C7artres au pre=%tit3 0%r% s,o .tie3
constituirea unei societ%1i pro0ane autono#e. (rin
distincta pe care o sta"ile.te !ntre sacra#ent .i ritual3 cel
din ur#% pune cap%t3 cel pu1in la nivel conceptual3 unei
con0uii care dura din epoca carolin=ian%3 contri"uind la
eli"erarea sacrului cre.tin din s0era #a=iei.
(e plan teolo=ic3 #i.carea ideilor #er=e !n acela.i sens.
!ntre 44@C .i 44SC3 pro0esorii .colii de la C7artres au
re0lectat asupra sensului crea1iei. Ei au devoltat ideea
potrivit c%reia3 departe de a s%l%.lui !n #aterie3 Du#ne,
eu3 dup% ce a creat o#ul3 s,a retras l%s!nd acestuia =ri>a
de a,.i supune universul. Din aceast% perspectiv%3 nu este
deci deloc vor"a de a aduce o0ens% #%re1iei 'ale3 cit de a
c%uta s% cuno.ti voin1a 'a .i ordinea pe care El a vrut s,o
0ac% s% st%p!neasc% !n toate lucrurile. Crea1ia nu #ai este
considerat% ca o #a=#% in0or#% .i #isterioas%3 ci3 dup%
cuvintele 0ai#oase ale lui /ernard de C7artres3 ca :o
crea1ie ordonat% de creaturi;. Departe de a 0i o si#pl%
re0lectare de=radat% a s0erelor celeste3 universul posed% o
realitate proprie care poate 0ace o"iectul unor studii .i
interpret%ri. Este s0ir.itul lu#ii 0er#ecate. Desi=ur3 aceste
concep1ii au r%#as #ult ti#p apana>ul unei elite cultivate
Pi3 c7iar .i !n #ediile clericale3 au 0ost violent co#"%tute de
cei care3 cu# este s0!ntul /ern'rd3 considerau 0apta
teolo=ilor care se str%duiau s% deslu.easc% #isterele
ivine doar cu resursele intelectului ca pe o pro0anare .i un
se#n de aro=an1%. Dar atunci cind3 !n 4@4E. la al )V,lea
N+nciliu de la *ateran3 /iserica a decis s% nu #ai recu,
noasc% nici un 0el de valoare ordaliilor .i s% interic%
clericilor s% #ai recur=% la ele3 ea nu a 0%cut decit s%
73
tra=% concluiile unei #i.c%ri care Undea de un secol s%
sta"ileasc%3 dup% 0ericita expresie a p%rintelui C7enu3 :un
nou ec7ili"ru !ntre natur% .i 7ar;
HB
.
&ai #ult3 pentru cel pu1in o parte dintre cei care
tr%iesc3 lu#ea !ncetea% a 0i valea pl!n=erilor de care
vor"eau autorii #onastici. Cre.terea econo#ic%3 ine=al% in
0unc1ie de re=iuni3 dar real%3 ridicarea nivelului de trai care
se traduce !n #ediul aristocratic printr,o c%utare a
con0ortului .i luxului3 !n s0!r.it #i.carea care a condus lo,
cuitorii ora.elor .i satelor spre li"ertate3 toate acestea Und
s% dea vie1ii u#ane .i "unurilor acestei lu#i #ai putin%
precaritate .i #ai #ult 0ar#ec. Desi=ur3 +ccidentul secolu,
lui al -ll,lea este !nc% 0oarte departe de a"undent%3 .i c!tc
o 0oa#ete cu#plit% cu# ar 0i cea din anii 44LS 44LL ,o
clatin% periodic !nc%. *u#ea parc totu.i #ai 0ru#oas%3
#ai atr%=%toare3 .i nu nu#ai !n oc7ii tru"adurilor.
No"ili#ea care "ene0icia% de ti#p li"er .i nu este !nc%
s%r%cit% poate avea acces la "ucuriile spiritului .i ale
culturii? la cur1ile 0eudale ale Irancei de nord se co#pun
:c7ansons de =este; care exalt% 0aptele r%"oinicilor pe un
0ond de cre.tinis# eroic. *a cur1ile din sud3 #ai pro0ane3
cavalerii se !ntiNec !n su"tilitate pentru a do"!ndi 0avorurile
doa#nelor. 'trate=ia .i cauisUca iu"irii dau na.tere
poeiei curtene.ti3 unde dra=ostea devine #ateria prin
excelent%3 a divertis#entelor pe care aceast% societate
ra0inat% .i le o0er%. C7iar dac% nu are ni#ic platonic .i nu
exclude posesiunea trupeasc%3 iu"irea curteneasc%
ilustrea% "ine distanta pe care o#ul a luat,o !n raport cu
dorin1a. Dar pasiunea nu este o si#pl%3 transpunere a
iu"irii divine. A.a cu# "ine a ar%tat Denis de Rou=e#ont3
ea constituie o realitate 0unda#ental nou%3 !n care iu"irea
o#eneasc% !.i este su0icient% sie.i .i ac1ionea% con0or#
propriei sale lo=ici. (k plan spiritual3 ascensiunea unei
societ%1i .i a unei culturi pro0ane a provocat p du"l%
reac1ie2 unii3 >udecind c% aceste noi seduc1ii 0ac ca lu#ea
s% 0ie .i #ai de te#ut3 i,au opus un re0u total .i s,au
retras !n pusUu. Al1ii3 "ene0iciind de sc7i#"%rile petrecute3
au socotit c% reisten1a la>c%u nu i#plica in #od necesar
0u=a de lu#e.
74
lo DNT+ARCEREA *A 'UR'E2
V)AMA A(+'T+*)CX P) V)AMA EVANAHE*)CX
!nc$ de la >u#%tatea secolului al -l,lea3 nevoia
4
unei
apro0und%ri in do#eniul reli=ios a ap%rut aproape pretu,
tindeni !n +ccident? !n )talia #ai curind dec!t !n alt% parte3
din pricina proxi#it%1ii lu#ii "iantine de unde iradiau
intense )ncit%ri spirituale. !ncep!nd cu anii 4C5C3 #i.carea
s,a r%spindit !n Europa de nord,vest3 unde a produs cele
#ai 0ru#oase roade. Aceast% dorin1% de a tr%i #al "ine
credin1a3 pe care istoricii o constat% 0%r% a a>un=e s,o
explice cu adev%rat3 se traduce #ai !nt!i prt7tr,o voin1% de
!ntoarcere la o"!r.ii3 care este de alt0el una din tendin1ele
#arcante ale vierii culturale a acelor ti#puri. (entru
oa#enii secolului al -ll,lea3 con.tien1i c% s!nt #o.tenitorii
nede#ni ai unui trecut str%lucit3 pro=resul este situat in
redescoperirea unei tradi1ii pierdute din vedere datorit%
aspri#ii ti#pului. Aceast% 0ascina1ie exercitat% de ori=ini
este #arcat%3 !n do#eniul expresiei literare3 prin =ri>a de
a se inspira din "una latinitate3 aceea a lui Cicero .i a lui
Vir=iliu3 pre0erat% celei a lui &acro"ius sau *actan1iu. *a
/olo=na3 )#erius .i =losatorii redau dreptului ro#an 0ai#a
avut%? textele sale reconstituite treptat !n inte=ralitatea lor
eli#in% colec1iile inco#plete .i co#pila1iile conta#inate de
in0luen1a drepturilor "ar"are. !n toate do#eniile vie1ii
intelectuale se recur=e la o tradi1ie #ai autentic% !n
de0avoarea tradi1iilor i#pure.
/iserica nu va r%#!ne !n a0ara acestei #i.c%ri de
!ntoarcere la ori=ini. !ntr,adev%r3 .i pentru ea per0ec1iunea
se situea% in trecut3 adic% !n ti#pul Apostolilor .i #artiri,
lor. Dup% p%rerea #ultor clerici3 lu#ea3 pe #%sur% ce s,a
!ndep%rtat de aceast% epoc% "inecuv!ntat%3 nu putea dec!t
s% !#"%trineasc% .i s% decad%. A 0ost #eritul re0or#ato,
rilor din secolul al -l,lea de a crede .i a ar%ta3 de exe#plu3
c% /iserica a re=%sit o nou% tinere1e inspir!ndu,se din
acest trecut care >uca adesea !n istoria sa rolul unui #it
dina#ic .i sti#ulator. Ari=oile al Vll,lea a tradus "ine
I
BE
m
aceast% nou% stare de spirit c!nd a scris2 :Du#neeu nu a
spus2 nu#ele &eu este o"icei3 ci2 nu#ele &eu este i
Adev%rul.; De unde re0uul s%u de a considera valide
practicile care se )nsinuaser% de,a lun=ul secolelor !n
lu#ea clericilor3 !n nu#ele unei 0idelit%1i 0a1% de Tradi1ia >
autentic% a c%rei sin=ur% =arant% .i interpret% este
/iserica ro#an%. !n aceea.i epoc%3 vede# c%lu=%ri
a"andon!nd !n nu#%r #are co#unit%1ile #onastice pentru `
a re=%si =enul de ,ia, practicat% odinioar% de (%rin1ii
de.ertului .i3 pu1in #ai t0riu3 pe cistercieni separ!ndu,se
de Clun8 !n nu#ele unei re!ntoarceri la re=ula s0intului
/enedict care 0usese !ntunecat% .i de0or#at% de practicile
reli=ioase o"i.nuite. (e scurt3 toate experien1ele reli=ioase >
ale acestor ti#puri au 0ost #arcate de voin1a de a reveni )a
puritatea ori=inar% a cre.tinis#ului. )dealul din $cclesiae
primili,ae *orma devine re0erin1a o"li=atorie a noii spi,
ritualit%1i care3 !ntr,un #od aparent paradoxal3 caut%
!ntr,o 0idelitate crescut% 0a1% de #%rturia Apostolilor .i
0a1% de #esa>ul evan=7elic r%spunsul )a pro"le#ele puse
de o societate !n sc7i#"are.
Concret3 aceast% dorin1% de a re=%si per0ec1iunea
/isericii pri#itive este expri#at% !ri idealul pe care !l
repreint% ,ila apostolica, )deea con0or# c%reia co#uni,
tatea pri#itiv% a )erusali#ului3 a.a cu# este ea preentat%
!n Eaptele Apostolilor
H5
3 a constituit un #odel pentru
/iseric% iar 0elul s%u de via1% era c7iar tipul vie1ii per0ecte
a =%sit un ecou !n toate #ediile. Desi=ur3 nu s,a a.teptat
secolul al -l,lea pentru ea aceste texte s% suscite un
interes. Dar ele au 0ost acaparate de c%lu=%rii care3 pe tot )
parcursul Evului &ediu ti#puriu3 s,au preentat pe ci >
!n.i.i drept succesori autentici .i i#itatori ai Apostolilor3 >
Nu duceau ei via1a apostolic%3 ei care33 renun1$nd la
"unurile personale .i la propria lor voin1%3 tr%iau !#preu,
n% pentru a,* slu>i #ai "ine pe Du#neeu
HL
< De 0apt3 p!n$ i
la >u#%tatea secolului al -l,lea3 ni#eni nu va contesta
ideea con0or# c%reia per0ec1iunea cre.tin% se !#plinea !n
#%n%stiri. + dat% cu, re0or#a =re=orian%3 o reac1ie !#po,
triva acestor concep1ii a 0ost sc7i1at%. Ari=orie al VH,lea )
76
!nsu.i3 pe vre#ea c!nd nu era !nc% dec!t ar7idiaconul
Hilde"rand3 a vrut s% extind% avanta>ul vierii co#une3 care
era !n centrul idealului apostolic3 la tot ansa#"lul clerului3
8v e.uat !n aceast% !ntreprindere3 iar sinodul ro#an din
4CEL s,a #ul1u#it s% s0%tuiasc% preo1ii s% :devin% in
co#un tot ce le revenea de la /iseric%;. *a acest nivel3
via1a apostolic% ap%rea ca instru#entul unei re0or#e
#orale .i disciplinare a clericilor. Ior1!ndu,se s%,i 0ac% s%
tr%iasc% !n co#unit%1i3 papalitatea c%uta !nainte de toate
s%,i sustra=% autorit%1ii no"ililor laici pentru a,i plasa su"
controlul episcopului. 'e cerea !nc% prea #ult3 .i cei care
s,au con0or#at acestor dispoi1ii au 0ost o #inoritate. Ei au
luat nu#ele de canonici re=ula1i3 !n opoi1ie cu cei seculari
care3 re0u!nd disciplina dor#itorului .i re0ectoriului
co#une3 .i,au p%strat "unurile personale3 a.a cu# re=ula
de la Aix din 54G le per#itea.
Concep1ia =re=orian% despre via1a apostolic%3 pe care
#a>oritatea preo1ilor o >udecau prea aspru3 a p%rut !n
sc7i#" insu0icient% anu#itor spirite !ndr%=ostite de
per0ec1iune. (rintre canonicii re=ula1i .i pustnici3 nu#ero.i
au 0ost cei care3 ne#ul1u#indu,se s% reproduc% anu#ite
practici #onastice3 au a>uns s% a0ir#e c% clericii erau
adev%ra1ii succesori ai Apostolilor. !ntr,adev%r3 #ona7is,
#ul3 eli#in!nd prin via1a de #%n%stire !n0runtarea cu
lu#ea3 a redus apostolatul la sancti0icarea personal%. +r3
o recitire atent% aK Eaptelor a scos din nou la iveal% i#por,
tan1a predicii .i a vestirii Evan=7eliei !n voca1ia Apostoli,
lorN
4C
3 !ntr,o lu#e de care oa#enii voiau #ai pu1in s% 0u=%
dec!t s,o cucereasc% .i s,o salvee3 cura animarum, pe care
c%lu=%rii nu o practicau !n =eneral3 tindea s% devin% unul
din #otivele esen1iale ale vie1ii apostolice. Deci nu este
8or"a3 ur#!nd #odelul /isericii pri#itive3 nu#ai de a tr,i4
co#unitate3 0%r% proprietate privat%3 ci de a te !ndrepta
c%tre ceilal1i. Aceast% desc7idere spre lu#ea exterioar% a
N[at 0or#e 0oarte diverse dup% ca3 de la devoltarea asis,
en1ei #edicale .i a>utorului p!n% la slu>irea prin predici.
Apro0undarea idealului reli=ios tre"uie pus% !n le=%tur%
c
u trans0or#%rile pe care le,a su0erit pietatea. Dac%
I
77
!ncerc%# s% de0ini# :v!rstele lu#ii;3 a.a cu# o 0%ceau)
autorii #edievali3 prin caracteristica lor esen1ial% #ani0cs,l
tat% !n planul reli=ios3 pute# spune c% epoca cuprinsul
!ntre s0ir.itul secolului al -l,lea .i !nceputul secolului all
-l)),lea a 0ost c1.i adev%rat epoca lui C7ristos. Aceasta nu_
pentru c% spiritualitatea Evului &ediu ti#puriu .i
a
#ona7is#ului 0eudal nu a pre1uit persoana &!ntuitorului2
Alcuin de>a3 iar #ai t!riu #arii a"aKi de la Clun8 avuseser%
o #are venera1ie pentru cruce. Cu toate acestea3 !n?
ansa#"lu se
v
vede !n El3 !naintea secolului al -ll,lea3 !n?
pri#ul rind a doua persoan% a Trei#ii .i Tudec%torul de
te.ut care tre"uie s% revin% la s0ir.itul veacurilor. De
alt#interi3 este i#a=inea pe care ne,o o0er% ti#panele
#ultor "iserici ro#anice. &%rturia artei3 ca .i cea a`
literaturii spirituale3 con0ir#% c% spiritele acelor ti#puri au
0ost #ai sensi"ile la transcendenta divin% dec!t la !ntru,
pare3 la 'c7i#"area la Ia% dec!t la (ati#i.
!nc% de la #i>locul secolului al -l,lea3 un #are teolo=
#onastic3 s0intul Ansel#e3 porne.te o cotitur% decisiv% !n
evolu1ia reli=ioas% a Evului &ediu3 punind !ntr,unui din
tratatele sale !ntre"area 0unda#ental%2 Cur 0ens l4moB De >
ce ',a 0%cut Du#neeu o#< !i r%spunde a0%t!nd c% >
tre"uia !n c7ip necesar ca Du#neeu s% se !ntrupee .i s%
participe la condica u#an% pentru ca u#anitatea s% 0ie`
salvat%. C7iar dac% s0intul Ansel#e nu a 0ost deloc !n1eles
de conte#poranii s%i3 el s,a ar%tat a 0i precursorul #arilor
orient%ri spirituale ale secolului al -ll,le$3 relie0ind iu"irea
in0init% a Buvintulul devenit trup .i #%re>.ia Iecioarei
&%ria. '% riu ne !n.el%# totu.i2 ceasul devo1iunii tandre
sau patetice !n 0aKa u#anit%1ii lui C7ristos nu sunase !nc%3
c7iar dac% =%si# de>a c!teva se#ne vestitoare3 cu# sint3
de exe#plu3 cele din tratatul cistercianului Aclred de
Rievaulx3 intitulat Cndlisus a,ea doispre?ece ani De 0apt3
+#ul,Du#neeu pe care !l exalt% spiritualitatea acestor >
ti#puri este C7ristos din Evan=7elii. Noua con.tiin1% a
!ntrup%rii nu se las% disociat% de conte#plarea #%re1ei >
divine. Nici Autun3 nici Veela8 nu ne vor"esc de )isus al
istoriei sau al sensi"ilit%1ii., Ca .i s0intul /ernard3 ele ni,*
78
nreint% pe C7ristos,Re=e3 Du#neeu &!ntuitor3 )u"irea
personi0icat%.
*ocul central ocupat de C7ristos !n pietatea cre.tinilor
din secolul al -ll,lea se traduce3 la nivelul spiritualit%1i3
printr,o valoriare a Noului Testa#ent. + 0idelitate #ai
exi=ent% 0a1% de cuv!ntul )ul Du#neeu a condus atunci
cele #ai "une spirite la dep%.irea concep1iei #orale .l
disciplinare a vie1ii apostolice. !nc% de la !nceputul secolu,
lui al -ll,lea3 !n nu#eroase co#unit%1i 0ervente3 se 0ace
re0erin1% #ai pu1in la textul Iaptelor Apostolilor cit la
pasa>ele din Evan=7elie suscepti"ile s% 0urniee re=uli de
via1%3 !n special cele care evoc% s%r%cia lui C7ristos .i a
discipolilor s%i. Etiennc de &uret 6t 44@S93 0ondator al
ordinului Arand#ont3 scrie !ntr,un 0el se#ni0icativ2
:'in=ura re=ul% de via1% este Evan=7elia? este re=ula lui
)isus C7ristos3 #ai des%v!r.it% dec!t cea a si#1ului /cne,
dict.; *a 0el3 s0!ntul Nor"ert3 atunci cind a creat ordinul
(renionstratenilor3 a dat drept dispoi1ie discipolilor s%i s%
:ur#ee s0intele 'cripturi .i s%,* ia pe C7ristos ca !ndru,
#%tor;. (entru sus1in%torii noii spiritualit%1i3 iu"irea 0a1%
de Du#neeu se traduce printr,o i#itare c!t #al 0idel%
posi"il a vie1ii Do#nului. :A,* ur#a =ol pe C7ristos Cel =ol;
(nudiis nudum Cliristum se(uiFF .i a cvan=7elia pe cei
s%raci s!nt cele dou% cerin1e 0unda#entale ale #i.c%rilor
spirituale din secolul al -ll,lea.
Voin1a de a se supune lui C7ristos din Evan=7elie s,a
tradus !n pri#ul rind prin exi=en1e crescute !n do#eniul
s%r%ciei. Vila apostolica, pun!nd accentul pe co#unitatea
"unurilor3 a a"olit distinc1ia dintre "o=a1i .i s%raci. Ea era
practicat% de c%lu=%rii .i canonicii re=ula1i care3 )ntr!nd in
via1a reli=ioas%3 renun1au la proprietatea individual%. Dar3
!n realitate3 aceste aspira1ii co#unitare puteau coexista
0oarte "ine cu posesiunea colectiv% a "unurilor i#portante3
cu# era caul #a>orit%1ii a"a1iilor .i capiUurilor. Cei care
voiau s% ur#ee cu exactitate Evan=7elia tre"uiau s%
rnear=% #ai departe3 adic% s% tr%iasc% precu# :s%raci ai
lui C7ristos;3 li#it!ndu,sc la un #ini#u# indispensa"il .i
Yineorl c7iar la #ai pu1in. Etienne de &uret dorea ca
BL
=rand#onteii s% ai"% do#enii atit de reduseN!nc!t s% 0i
e
i
o"li=a.i s% caute !n a0ara acestora o parte a su"istentei
\ lor. Dac% to1i cei care ap%rau ,ita ,ere apostolica nu aul
#ers atit de departe3 austeritatea .l s%r%cia #aterial% au )
0ost totu.i preocup%rile #a>ore ale =rup%rilor care seN
"iuiau pe acest ideal.
Un exe#plu ne va ar%ta la ce atitudini concrete putea C
conduce noua spiritualitate. !n 4C5H3 .ase no"ili >e0uitori GH
convertiri de c%tre un c%lu=%r s,au sta"ilit !n sin=ur%tatea !
re=iunii A0lli=7e#3 !n /ra"ant3 pentru a se dedica !#preu,4
n% vie1ii reli=ioase
S@
. !ns%.i ale=erea locului este se#ni0ica,4
tiv%2 era vor"a de o on% necultivat% .i nelocuit%3 dar C
situat% )n proxi#itatea dru#ului care #er=ea de la /ru=es )
la joln3 itlnerariu 0oarte 0recventat de pelerini .i ne=ustori. _
Aceast% re=iune era p!n% atunci un cui" de t!l7ari? noii )
c%lu=%ri au 0%cut ca acolo s% do#neasc% si=uran1a .i au )
=arantat ospitalitate trec%torilor. Co#unitatea .i,a c!.ti=at )
dreptul3 =arantat de contele de *ouvain3 de a,.i ale=e !n )
#od li"er a"atele .i a 0ost scutit% de c%tre episcopul )
locului de orice redevenea. ',a sta"ilit ca di>#a pentru )
toate veniturile s% 0ie reervat% s%racilor. (e de alt% parte3 )
0ondatorii au consacrat esen1ialul e0orturilor .i resurselor )
lor construirii .i extinderii ospiciului care a inclus cur!nd )
dou% cl%diri. (entru acestea3 c%lu=%rii au !n%l1at o capel% )
#odest% .i s,au #ul1u#it #ult ti#p cu un si#plu 7an=ar. )
'upravie1uirea co#unit%1ii era !n parte asi=urat% prin )
exploatarea p%#!nturilor sale3 dar in e=al% #%sur% prin )
#unca #anual% .i po#enile credincio.ilor. 'e expri#%
ast0el3 !n c7iar structura veniturilor3 un spirit de a"andon )
!n 0a1a (roviden1ei3 spirit care se =%se.te din plin !n
evan=7elis#ul 0ondatorilor s%i. Re=%si# aceea.i inspira1ie
l!n =ri>a pe care au avut,o de a evita orice !#pietare a
"unurilor aproapelui3 ca .i !n re0uul lor de a desc7ide C
ac1iuni in >usti1ie !#potriva acelora care !i leau .i de a
accepta anu#ite dona1ii "iserici3 de exe#plu inco#, )
pati"ile cu idealul lor. 'uccesul noii 0unda1ii a 0ost rapid2
nu#ero.i converti1i3 at!t clerici c!t .i laici3 nu au !nt$riat s% )
n%v%leasc% la A00li=7e# !n =rupuri lar=i. Dup% c!teva )
80
titon$ri ini1iale3 0iecare a s0ir.it prin a,.i =%si locul in
co#unitate? c%lu=%rii !n stran%3 0ra=ii slu>itori pe c!#p .i
0e#eile !n sc7iturile de c%lu=%ri1e care se r%sp!ndeau !n
satele !nvecinate. !n acest ca precis3 experien1a s,a !nscris
!ntr,un cadru #onastic3 cel al re=ulii "enedictine. Dar a#
putea cita un #are nu#%r de alte 0unda1ii din aceast%
epoc%3 !nsu0le1ite la !nceput de acela.i spirit3 de.i au a>uns
^a structuri institu1ionale di0erite. !ntr,adev%r3 idealul
apostolic3 #ai #ult dec!t un pro=ra# #oral sau un =en de
via1% "ine conturat3 se de0ine.te ca o stare de spirit care se
poate expri#a !n #oduri 0oarte di0erite.
H. (REIACER)*E D)N V)AMA RE*)A)+A'X
!n ti#pul Evului &ediu ti#puriu .i al pri#ei virste
0eudale3 via1a #onastic% a constituit sin=ura expresie a
idealului des%v$r.irii cre.tine3 cu excep1ia citorva experien,
1e ere#itice iolate. Acest #onolitis# se potrivea "ine unei
societ%1i statice3 caracteriate de un cli#at de atonie
spiritual% .l cultural%. Dar pe #%sur% ce +ccidentul se
tree.te .i structurile sale devin #ai co#plexe3 aspira1iile
credincio.ilor nu,.i #al =%sesc satis0acerea doar in cadrul
#ona7is#ului tradi1ional. (e l!n=% acesta din ur#%3
c7e#at el !nsu.i s% se restructuree3 vede# n%se!ndu,se
.i devoltindu,sc noi 0or#e de via1% consacrat%3 0ondate pe
spiritualit%1i ori=inale. Cu toate c% ele erau prin de0ini1ie in
a0ara lu#ii3 c%lu=%rii !n.i.i re0lect% ast0el !ntr,un anu#it
#od sensurile .i contradic1iile societ%1ii care !i !ncon>ura.
Aceste #i.c%ri diverse au !n co#un o exi=en1% a
autenticit%1ii .i personali%rii vie1ii reli=ioase. (ractici
ad#ise de secole sint dintr,o dat% puse !n discu1ie !n
nu#ele 0idelit%1ii 0a1% de Evan=7elie. C7iar in cadrul
&ona7is#ului3 .i #ai #ult !n a0ara lui3 virtu1ile ritualis,
&ului s!nt contestate. !n a"a1iile pri#ei v!rste 0eudale3
&a>oritatea c%lu=%rilor erau ni.te :!nc7ina1i;3 adic% copii
adu.i la #%n%stire !nc% de la cea #ai 0ra=ed% virst% de
54
c%tre p%rin1ii lor. :*ucrarea lui Du#neeu; 19pus 0ei erK
!ntr,adev%r considerat% ca o activitate care nu necesita o
voca1ie special%. Iaptul de a,1i o0eri 0iul pentru a se 0ac1i
c%lu=%r nu punea #ai #ulte pro"le#e dec!t acela de a,^
plasa ca scutier la un !nalt no"il pentru a !nv%1a #e.te.u,
=ul ar#elor2 nu ceri unul lucr%tor s%,.l iu"easc% #eseria3
ci doar s% .i,o 0ac% con.tiincios. C%lu=%rul care recitaK
slu>"a !n !ntre=i#e .i corect !.i !ndeplinea datoria3 c7iar
dac% ini#a sa nu era acolo !ntotdeauna. De alt0el3 individul
nu exista dec!t !n 0unc1ie de colectivitate .i psal#odierea
0iec%rui c%lu=%r nu avea valoare decit !n #%sura !n care cat3
se a.ea !ntr,un c!nt litur=ic co#unitar. !n ulti#% instan,_
1%3 =ri>a pentru per0ec1iunea exterioar% .l splendoarea l
cultului putea 0i un o"stacol in apro0undarea personal% al
credin1ei. Re=%si# de ase#enea3
T
n #a>oritatea #i.c%rilor)
reli=ioase care au ap%rut;!n orii secolului al -)),lea3l
dorin1a de a scutura lan1ul rutinei pentru a per#ite`
indiviilor s% se an=a>ee !ntr,o #anier% personal% .il
li"er% !n serviciul lui C7ristos. Nu#ai adul1ii au 0ost ad#i.ii
!n noile ordine3 .l nu#ai atunci c!nd intrarea lor !n via1al
reli=ioas% era consecin1a unei voca1ii depline !nc% din
tinere1e sau c!nd aceasta cerea o ruptur% cu via1a lu#eas,
c%3 adic% o convertire.
(e de alt% parte3 ra0inarea spiritului reli=ios3 care nu
r%#!ne 0%r% le=%tur% cu pro=resul instruirii3 a 0%cut ca_
#ul1i cre.tini s% devin% #ai sensi"ili la discordan1ele care
existau !ntre aspectul vii"il al /isericii .i idealul din care
aceasta tre"uia s% se inspire. Aceast% cerin1% de con0or#i,
tate cu #odelul evan=7elic se #ani0estase de>a !n secolul
al -l,lea !n do#eniul #oral. !n nu#eroase re=iuni ale
cre.tin%t%1ii3 credincio.ii dornici ca preo1it lor s% duc% o
via1% cast% i,au cornstr!ns c7iar3 uneori3 s% practice
celi"atul3 care =aranta !n oc7ii lor e0icacitatea 0unc1iei
sacra#entale a preo1ilor. !n secolul al -ll,lea3 critica se
deplasea% de la #oravurile la "o=%1ia .l puterea clerului.
'piritele cele #ai exi=ente se scandaliea% v%!nd a"a1iil
e
.i capitlurile catedrale instalate in societatea 0eudal% P*
re=i#ul seniorial. !ntr,adev%r3 re0or#ele din secolele al
82
iea .i
a
l -l,lea per#iseser% !n nu#eroase cauri o
leconstttuire .i c7iar o cre.tere a "unurilor "iserice.ti? de
se#enea3 #arii a"a1i re0or#atori au 0ost cel #ai adesea
"uni ad#inistratori3 preocupa1i s% asanee .l s% !nt%,
reasc% 0unda#entele #ateriale ale vie1ii reli=ioase pentru a
asi=ura o respectare exact% .l pentru a da #ai #ult%
str%lucire cultului divin. Reultatul Na 0ost c% dac%
c%lu=%rii r%#!neau s%raci )ndividual3 ci deveneau "o=a1i
su" aspect colectiv2 Eit monac&us miles, sed*it de paupere
di,es, constat% c%tre 4C5C vin canonic din estvil Iran1ei3 !n
le=%tur% cu seniorii care se c%lu=%reau;
H
. (e de alt% parte3
c%lu=%rii !.i consacrau o parte din ce !n ce #al #are din
ti#p =estiunii patri#oniului lor3 ca .i proceselor !#potriva
#o.tenitorilor care nu se =r%"eau s% execute testa#entele
0%cute de p%rin1ii lor !n 0avoarea "isericilor. Dispersarea
c7iar a "unurilor i#o"ile l%sate #o.tenire de c%tre laici3
constituind !n =eneral #ici parcele3 ca .l di>#e3 altareKl
p%r1i de "iseric%3 antrena serioase inconveniente pentru
c%lu=%ri. &ul1i dintre el erau tri#i.i s% tr%iasc% sin=uri
sau c!te doi in sc7ituri !ndep%rtate3 pentru a sviprave=7ea
lucr%rile a=ricole. A reultat o relaxare aprecia"il% a
practicilor reli=ioase .l adesea o conta#inare a c%lu=%rilor
de c%tre societatea !ncon>ur%toare. &%re1ia litur=7iei
#arilor a"a1ii3 cu# s!nt Clun8 sau 'aint,Denis3 nvi a
co#pensat aceast% seculariare e0ectiv% a #ona7is#ului a
c%rui !#"o=%1ire nu era dec!t unul dintre aspecte. !n 0a1a
acestei evolu1ii a ceno"itis#ului3 nu#ero.i cre.tini a0la1i !n
c%utarea per0ec1iunii spirituale pre0er% s% experi#entee
noi 0or#ule de via1% reli=ioas% #ai de=ra"% decit s% se
!nrolee !n r!ndurilc c%lu=%rilor ne=ri.
A. $remiiismul
. Via1a ere#itic% nu este o )nve0l1ie a secolului al -ll,lea.
Kc% din Evul &ediu ti#puriu este #en1ionat% existen1a
\Y oa#eni care se retr%seser% !n ad!ncul p%durilor pen,
83
i
tai a duce o existent% reli=ioas% !n sin=ur%tate .i r%t%cire`
!n #%n%stirile "enedictine3 a"atele putea s% per#it%3 cu\
titlu excep1ional3 unui c%lu=%r cu calit%1i spirituale`
dovedite3 s% p%r%seasc% co#unitatea pentru a3 se sta"ilii
pentru c!tva ti#p !n :pustiu;. !n de0initiv3 ace.ti solitarii
erau pu1in nu#ero.i .i nu par s% 0i exercitat o #arel
in0luen1% asupra conte#poranilor lor. )n sc7i#". !ncep!nd>
cu secolul al -l,lea .i #ai ales !n cel de,al -H,lea3 ere#itis,4
#ul a devenit un 0eno#en =eneraliat care se !n0%1i.a ca ol
alternativ% a vie1ii #onastice.
Aceast% !n0lorire a ere#itis#ului3 care !ncepe !n )talia ini
>urul anului o #ie3 o dat% cu s0intul Ro#uald3 0ondator la )
Ca#aldolt3 provine .l ea dintr,o re!ntoarcere la ori=ini. )
)n0luen1e "iantine a>un= !n +ccident prin )talia de sud. +r3 )
!n +rientul cre.tin3 tradi1ia (%rin1ilor pustiei. asceta)
solitari din T7e"aida r%#%sese vie. Ea !.i re=%se.te )
toat% 0ai#a .i 0or1a sa de atrac1ie !n +ccident3 av!nd !n^
vedere pre0acerile econo#ice .l sociale. (ri#ele devolt%rii
ale ecor0"#iel de sc7i#" .l av!ntul ur"an au dat na.tere )
unei reac1ii de re0u !n anu#ite #edii #ai,ales aristo,l
cra1ll .l oa#enii de la ora.e care3 printr,o volt% co#plet%`
0oarte tipic% #entalit%1ii #edievale3 au p%r%sit ceea cel
adoraser% .i au trecut de la opulen1% la extre#a s%r%cie3 )
de la via1a social% la ana7oretis#. A.a cu# a re#arcat cui
>uste1e *. Aenicot3 :!n secolul al -l,lea3 ora.ele deveniser%`
su0icient de i#portante pentru a i=oni su0letele credincioa,4
se? nu !ndea>uns !ns% pentru a pune pro"le#e spiritualei
at!t de =rave !nc!t cei #ai "uni s% se decid% a se consacrat
apostolatului #aselor ur"ane;
SS
. De ase#enea3 pustnicii se )
recrutau !n nu#%r #are din r!ndul clerului secular. !n>
nu#eroase re=iuni3 acesta se ar%ta re0ractar la oricel
re0or#%3 ceea ce deter#ina un anu#it nu#%r al #e#"rilor`
s%i s% p%r%seasc% co#unit%1ile sacerdotale sau capiUurile_
#ai pu1in eloase pentru a a>un=e la 1ar%3 .i #ai ales inc
p%dure .i !n land%3 locuri pre0erate ale celor solitari. !n
4
Iran1a de vest3 !n *i#ousin .i *otarin=ia3 ere#ltis#ulr
clerical a cunoscut la !nceputul secolului al -)),lea o
devoltare spectaculoas%3 ilustrat% de nu#ele lui Ro"ertN
84
iNAr"rissel3 (ierre de Craon .l Etienne dN+"aine3 pentru a
u
cita decit pe cele #ai #ari. Ere#itis#ul secolului al
-ll,lea nu este acela.i 0a1% de
el din epocile precedente. A su0erit .i el in0luen1a idealului
vie1ii apostolice .i spiritualitatea sa poart% aceast%
a#
p
ren
t%. Ere#i1ti acelor vre#uri sN!nt !nlx,adev$r ni.te
neniten1i2 1inuta lor vesti#entar% este !ntotdeauna 0rust%3
!n0%1i.area lor ne=li>ent%3 dac% nu insp%i#!nt%toare. Ei
caut% locurile cele #ai sinistre3 culc!ndu,sc !n =rote3 c7iar
pe p%#!nt3 sau construindu,.i coli"e din cren=i. 'e
7r%nesc cu c!teva le=u#e .i cu ce se poate cule=e2
niciodat% cu carne sau vin. Tr%ind sin=uri .i 0%r% a>utorul
ni#%nui3 ei tre"uie s%,.i sporeasc% vi=ilen1a !n 0a1a
tenta1iilor De#onului. De aceea3 !n ciuda ascetis#ului la
care se conda#n%3 si7astrii duc o via1% activ%3 .i nu pur
conte#plativ%3 precu# c%lu=%rii .i c%lu=%ri1ele care
tr%iesc !nc7i.i !ntr,o c7ilie al%turi de o "iseric% sau o
#%n%stire. (rin necesitate .i prin voca1ie3 ei tre"uie s%
lucree cu #iinile? in s0ir.it3 ei poart% "ar"% .i se depla,
sea% pe >os sau sui1i pe un #%=ar3 niciodat% cu calul.
Dac% si7astrii au 0u=it de lu#e3 aceasta nu !nsea#n%
c% ei au devenit indi0eren1i 0a1% de oa#eni3 iar literatura
pro0an% sau 7a=io=ra0ia ni,i arat% !#p%r1ind cu d%rnicie
s0aturi .i consol%ri celor care vin s%,i caute. &o"ilitatea .i
li"ertatea lor le per#it s% practice un apostolat 0oarte
variat3 #er=!nd de la a>utorarea c%l%torilor la predica
popular%3 cu# s!nt acei Ianderpredi"er 6predicatori
va=a"oni9 un Ro"ert dNAr"rissel sau un /ernard de
Tiron care str%"%teau Iran1a de vest la !nceputul
secolului al -ll,lea ur#a1i de cete de credincio.i exalta1i de
cuvintele lor. Etienne de &uret !nsu.i3 cel #ai statornic
dintre si7astri3 nu eit% s% spun% c%3 dac% e "ine s%
enun1i la lu#e3 este .i #ai "ine s% s#ul=i su0letele din
#
!inlle diavolului. Ace.ti solitari nu s!nt deci preocupa1i
lu#$l de #!ntulrea su0letului lor. El se !ndreapt% spre
ceilal1i .l #ai ales spre cei #al s%raci.
)n experien1ele ere#itice ale epocii3 0aa individual% nu
dst adesea de lun=% durat%. 'iliastrul care a reu.it !.i
5E
. .! atra=e !n #od nor#al discipoli .i !nte#eia% adesea Ce
co#unitate reli=ioas% =rupat% !n >urul unui loc de cult.4
Ere#itis#ul acelor vre#uri este #ai #ult o stare de spiri>
dec!t o 0or#% de via1%. !l pute# de0ini ca pe un ccno"itisri>
la scar% redus%3 destul de li"er .i rural3 !n opoi1ie cn_
ceno"itis#ul ur"an .i disciplinat al vec7ilor ordine. Eli
poate s% conduc% la 0el de "ine atit la cruciad% !n caul )
unui (etru (ustnicul cit .i la practicarea ospitalit%1ii sau `
la 0unda1ii #onastice .i canonice de.un nou tip. Uneori3`
prin ale=erea personal% a 0ondatorului3 sau su" presiunea
vreunui episcop3 este aleas% re=ula s0intului /enedict3 a.a
cu# se poate constata la 'avi=n8 sau la C7aise,Dieu sau3
la 0el de "ine3 cea a s0intului Au=ustin. Adesea !ns%3
0unda1iile de ori=ine ere#itic% adopt% constitu1ii ori=inale2
la Iontevrault3 Ro"ert dNAr"rissel a creat o #%n%stire`
du"l% condus% de o stare1%. *a Ca#aldoli .i la Vallo#"ro,
sa3 !n )talia3 s,a 0%cut e0ortul de a !#"ina exi=en1ele
ere#itis#ului .i cele aleNceno"itis#ului !n cadrul unor
a.e%#inte care cuprindeau deopotriv% o #%n%stire unde
c%lu=%rii se ru=au .i lucrau !n co#un .i er#ita>e unde
#ona7ii tr%iau in sin=ur%tate .i ascetis#ul cel #ai aspru3
le=%tura dintre cele dou% 0iind asi=urat% de o"li=a1ia de a
lua #asa !n co#un. !n ceea ce,i prive.te pe =rand#ontei3
ei s,au 0%cut3 ur#ind ordinele lui Etiennc de &uret3
ca#pionii unei s%r%cii 0%r% co#pro#isuri3 concretiat%
prin li#itele i#puse propriet%1ii colective. Ei s,au distins
!n e=al% #%sur% prin 0aptul c% 0ra1ii slu>itori adic% laicii
aveau preponderen1% 0a1% de c%lu=%ri in =uvernarea
ordinului.
'in=ura ctitorie ere#itic% care3 0%r% s% 0i reunit vreoda,
t% e0ective i#portante3 a cunoscut totu.i un succes dura"il
.i a #arcat pro0und spiritualitatea +ccidentului #edieval3
a 0ost ordinul de la C7artreuse. Acesta s,a n%scut la
s0!r.itul secolului al -l,lea3 la !nde#nul s0intului /runo3
c!ndva pro0esor la Rei#s3 care se retr%sese !#preun% cu
c!1iva ucenici !n valea s%l"atic% de la C7artreuse3 l!n=$
Areno"le. Noua co#unitate se caracteria dintru !nceput
printr,o via1% de peniten1% 0oarte sever% .i printr,o voin1%
rupt
ur%
total%
cu
lu#ea
exteri
oar%.
'0intul
/runo
3 ii ol9
a
c%utat
.i el s%
concili
ee
exi=en
1ele
idealul
ui
renait cu necesit%1ile ceno"itis#ului. El a conservat din
acesta din ur#%3 !n a0ar% de le=%#intele castit%1ii .i
statorniciei3 supunerea c%lu=%rilor 0a1% de sta1e1 .i
0olosirea !ndrept%rii 0r%1e.ti !n capitlu. !ns% !#pru#uturile
luate din #ona7is#ul "enedictin nu s!nt esen1iale. !n
9)iceiurile redactate de Aui=ues cel /%tr!n3 al cincilea
G stare1 de la Arande,C7artreuse3 .i adoptate de !ntre=
ordinul la #i>locul secolului al -ll,lea3 cuv!ntul c%l%uitor
este sin=ur%tatea. !nc7is !n celula sa de unde nu iese nici
#%car pentru $ lua #asa3 c%lu=%rul tre"uie s% citeasc%3
s% se roa=e .i s% #editee in t%cere3 departe de orice
a=ita1ie3 pentru a a>un=e la s#erenia des%v!r.it% .i pentru
a aui vocea lui Du#neeu. Cu toate acestea3 nu este ni#ic
an=elic !n aceast% spiritualitate2 c%lu=%rul,ere#it !.i
poart% sin=ur de =ri>% .i #unce.te cu #!inilc3 cel #ai
adesea recopiind texte. (e de alt% parte3 lu#ea exterioar%
nu este i=norat%. Cartuienii 0ac #ilostenii3 pri#esc oaspe1i
.i se roa=% pentru o#enire. :Nu#ele lui C7ristos este lisus3
scrie Aui=ues? deci de !ndat% ce3 din orice #otiv3 !1i pieri
voin1a de al #!ntui pe oricare dintre oa#eni3 tu te despar1i
de #%dularele lui C7ristos.; in0luen1a ere#itis#ului .c
traduce prin c%utarea unirii cu Du#neeu !n conte#pla1ie.
*itur=7ia3 !n sc7i#"3 ocupa un loc #odest !n cadrul noului
ordin3 cartuienii ne!nt!lnindu,se decit pentru slu>"a de
noapte .i la anu#ite ore ale ilei. De.i erau3 #a>oritatea
dintre ei3 preo1i3 cele"rau rai, litur=7ia.
!n ciuda anu#itor aparen1e care !i 0ac s% se ase#ene
c%lu=%rilor3 cartuienii se a0l% deci !n succesiunea direct%
,re#itis#ului ti#pului3 repreent$nd una din !#plinirile
sale cele #ai re#arca"ile. 'piritualitatea lor este expresia
unei
noi #entalit%1i #ai individualiste orientat% c%tre
e
xperien1e personale #ai li"ere .i c%tre do"!ndirea unei
le
U reli=ioase inti#e. Nu to1i ere#i1ii au atins aceste
Ul#i2 unii s,au pr%"u.it !n extrava=an1% .i ne"unie3 al1ii
K
u
0ost la li#ita ereiei3 ca acel En=el"ald dNHerival3 !n
na3 care3 socotindu,se nede#n de a pri#i sacra#entele
86 87
"isericii3 a re0uat !ntotdeauna s% !nalte un l%ca. de cug
s% cele"ree litur=7ia .i s% !#p%rt%.easc%. I%r% !ndoia#
este o atitudine extre#%3 dar care sta"ile.te o le=%tur% ci
reerva #ani0estat% de cartuienl 0a$ de litur=7ie .i
c
l
aversiunea lui Ro"ert dNAr"rissel 0a1% de construirea ci3
"iserici3 !n spatele acestor =er#ina1ii puKin ne"une.ti aii
ere#ltls#ului care au scandaliat clerul vre#ii3 se pronicsl
% o nou% concep1ie a vie1ii cre.Une !n care #!ntulrea ni
#ai tine de #edierile u#ane sau de practicarea re=ulile`
#%n%stire.ti3 0iecare put!nd s%,4 !nt!lneasc% pe eoni
propriu pe C7rlstos &!ntuitor !n str%0undul propriei salri
0iin1e.
<. Viaa canonic
!n alte cauri3 aspira1ia spre per0ec1iune3 departe de al
conduce pe c%lu=%ri !n :pustiu;3 !i !#pin=e la adoptarea
unei vie1i co#unitare strict le=ate de practicarea s%r%ciei`
dese#nat% !n textele epocii prin ter#enii de ,ita canoniem
sau ,ita apostolica. !ntr,adev%r3 nu aveau oare preo#
citeva calit%1i pentru a se considera !nvesti1i cu o #isiunii
reli=ioas% speci0ic%3 ei care3 dup% cuvintele unei cule=eri
de o"iceiuri canonice3 :!l ur#au lui C7ristos .i Apostolilol
!n propov%duire3 "ote .i celelalte sacra#ente ale /iseiil
cli;
SE
< Ur"an al 44,lea recunoa.te o0icial acest lucru !n 4CLC4
a0ir#!nd caracterul apostolic al 0elului de viat% al canonicii
lor3 .i plas!ndu,i pe acela.i plan cu c%lu=%rii. (entru pri#a
oar% dup% secole3 sacerdo1iul putea 0i din nou considerai
ca o stare de per0ec1iune.
(osi"ilitate teoretic%3 ne =r%"i# s,o spune#3 pentru J3
#a>oritatea slu>itorilor cultului au re0uat s% se supun$_
unui ideal atit de exi=ent. Dac% 0or#ulele vie1ii co#une au0
!nt!lnit un verita"il succes !n )talia .l !n (roventa3 ele s,a
u
_
i"it !n re=iunile septentrionalele ostilitatea unui cler car

_
r%#%sese 0oarte ata.at structurilor carolin=lene. 'tr!0l
s
_
le=a1i de #ediul seniorial prin siste#ul "isericii privatei
88
anonicii acestor re=iuni nu au vrut s% aud% vor"indu,se
le o re0or#% care i,ar 0i deter#inat s% renun1e la veniturile
i
o
r Ast0el3 in. Iran1a de nord .i !n 1%rile renane3 intrarea !n
scen% a canonicilor re=ula1i s,a 0%cut #ai de=ra"% prin
inter#ediul :convertirilor; individuale ale clericilor care au
a"andonat3 condu.i de el3 institu1iile tradi1ionale? adesea3
ei au 0ondat "iserici3 at!t ur"ane cit .l rurale3 care au venit
s
% se al%ture capltlurilor .i cole=iilor seculare. Alte co#u,
nit%1i au adoptat via1a canonic% dup% o experien1%
ere#itic% #ai #ult sau #ai pu1in lun=%. Este de exe#plu
caul ordinului de la Arrouaise
44G
3 !n (icardia3 .l #ai ales al
celui de la (re#ontre3 l!n=% *aon3 care a 0ost 0ondat !n
44@C de s0!ntul Nor"ert
SB
. !n 0ine3 !n anu#ite cauri3
=rup%ri de peniten1i 6de exe#plu la *NArtl=e3 !n *l#ousin9
sau de ospitalieri 6Roncevaux3 &arele 'aint,/ernard9 au
adoptat aceast% 0or#% de via1% care se potrivea #al "ine
activit%1ilor carita"ile dec!t starea #onastic%.
*u#ea canonicilor re=ula1i este deci 0oarte divers%3 .l
0unda1iile care au adoptat ,ila canonica p%reau #ai
de=ra"% ordine reli=ioase de un tip nou dec!t reultatul
unei re0or#e =enerale a clerului. Este cu atit #ai di0icil s%
le de0ini# spiritualitatea3 av!nd !n vedere c%3 dac% dup%
#ulte taton%ri toate aceste co#unit%1i au adoptat la
!nceputul secolului al -ll,lea re=ula si#1ului Au=usUn3 ele
nu i,au dat nici acela.i con1inut3 nici aceea.i se#ni0ica1ie3
!nlr,adev$r3 #a>oritatea canonicilor re=ula1i s,au #ul1u#it
s% ur#ee Re=ula prima, de 0apt o scrisoare a s0!ntulut
Au=ustin !n care episcopul de Hippona descria existen1a
cotidian% a #icii co#unit%1i sacerdotale care tr%ia =rupat%
# >urul lui !ntr,o :#%n%stire de clerici;. (racticile pe care
acest text le reco#and% s!nt #oderate3 iar accentul este
(Ks pe via1a co#un%3 0%r% proprietate privat%. Cei care
(%strau aceast% re=ul% constituiau ordo anti(uus, )#por,
tant !n special !nNre=iunile #editeraneene.
Kar3 !n caul #ultor ctitorii noi3 adesea de ori=ine
r
e#itic%3 s,a vrut s% se #ear=% #al departe3 lu!ndu,se ca
0crin1% un text )ntitulat 9rdo monasterii sau 6e"ula
ec
unda. Acesta din ur#%3 atri"uit si#1ului Au=usUn3 de.i
5L
0unda#ental nu,i apar1inea3 era o re=ul% de via1% 0oartT
constrin=%toare3 pun!nd accentul pe ascetis# 6post3 t%cere3 )
si#plitate a ve.#!ntului9 ca .i pe #unca #anual% .i p
e
_
s%r%cie. Canonicii care voiau s% practice acest ideal de ,ilA
,ere apostolica au 0or#at ordo no,us care3 !n ciuda )
nu#elui s%u3 nu este vin ordin reli=ios nou3 ci un curen1i
ri=orist !n cadrul lu#ii canonicilor re=ula1i. Cei care i s,au
al%turat au 0ost nu#ero.i #ai ales in re=iunile situate !nlr
e
'ena .i Rin. Expresia per0ect% a idealului lor spiritual se
=%se.te !n re=ula ordinului de la (re#ontre3 sin=ura dintre
aceste =rup%ri care a avut o r%spindlre la scara cre.tin%,
t%1ii.
!n po0ida acestor di0erende care separ% diversele lor
ra#uri3 canonicii re=ula1i au ela"orat o spiritualitate
ori=inal% la care cre.tinii secolului al -ll,lea nu au r%#as
indi0eren1i2 !n #ulte re=iuni ale +ccidentului3 canonicii
au=ustinieni au 0ost !n aceast% epoc% la 0el de nu#ero.i ca
.i c%lu=%rii3 dac% nu #ai nu#ero.i. Cei care sus1ineau
ordo anti(uus au o0erit exe#plul unei viei reli=ioase adesea
!ntense3 des0%.urindu,se !n interiorul unui cadru institu,
1ional extre# de suplu. !ntr,adev%r3 re=ula s0intului
Au=ustin nu constituie pandantul celei a s0intului /ene,
dict3 din care nu are nici preciia3 nici caracterul i#perativ.
Ea de0ine.te cel #ult un cadru de via1% .i un cli#at
spiritual3 adaptarea la condi1iile locale sau la inten1iile
0ondatorului 0iind asi=urat% de constitu1iile proprii ale unei
anu#ite case sau ale unui anu#it ordin. (e de alt% parte3
ace.ti canonici tr%iau !ntr,o str$ns% le=%tur% cu lu#ea3 !n
sinul unor co#unit%1i #ici instalate !n cole=iale ur"ane
sau rurale !n care ei asi=urau3 !n a0ara cultului3 0unc1ii
sociale #er=!nd de la educarea copiilor la !n=ri>irea "olnavi,
lor. Nu este !nt$#pl%tor 0aptul c%3 )n secolul al -l)),lea3 T
s0!ntul Do#inic !nscria explicit ordinul s%u de :cano, >
nici,predicatori;3 apropia1i de laici .i desc7i.i la pro"le#ele
lor3 :!n 0or#ulele clasice ale tradi1iei canoniceN;
45
.
(e de alt% parte3 canonicii re=ula1i au ela"orat o spiri,
tualitate ori=inal% 0ondat% pe exaltarea sacerdo1iului,!ntr,
adev%r3 #i.carea canonic% nu avea3 la ori=ine3 drept
LC
"iectiv #ona7larea clerului secular. (entru sus1in%torii
doi viaKa co#unitar%3 dincolo de avanta>ele #orale sau
N
sC
iplinare pe care le preenta3 tre"uia s% contri"uie3
nainte de toate3 la,cdi0lcarea /isericii. !n cadrul acestui
ordo no,us prevala desi=ur o concep1ie ri=uroas% a asceei.
)ar care nu via per0ec1ionarea individual% .l at!t2 !n
#%sura !n care este un inter#ediar o"li=atoriu intre
Du#neeu .i oa#eni3 preotul care o0er% >ert0a altarului
oentru credincio.i tre"uie s% se puri0ice separ!ndu,se de
lu#e prin practicarea vierii claustrate .l d!nd exe#plul
s%r%ciei evan=7elice. (racticile reli=ioase ale canonicilor de
la Arrouaise sau (re#ontre pot p%rea 0oarte apropiate de
cele ale c%lu=%rilor ti#pului lor? ele se>distin= totu.i prin
0inalitatea lor care este apostolic% .l nu escatolo=ic%.
Ast0el3 studiul3 care ocup% un loc i#portant !n via1a
canonic%3 nu este o pre=%tire nu#ai pentru o ru=%ciune
"un%3 dar .i pentru o "un% propov%dulre. De ase#enea3
!n centrul vie1ii lor cotidiene nu se a0l% at!t recitarea
"reviarului3 c!t litur=7ia conventual%3 pentru c% preotul
este !nainte de toate o#ul >ert0ei.
Au ocaia pole#icilor care i,au opus c%lu=%rilor de,a
lun=ul !ntre=ului secol al -ll,lea3 canonicii re=ulari au 0ost
deter#ina.i s% eviden1iee i#plica1iile 0unda#entale ale
st%rii lor de via1%. (entru pri#a oar% !n istoria spirituali,
t%1ii occidentale3 clericii3 respin=!nd pri#atul a"solut al
vie1ii conte#plative3 au su"liniat valoarea ac1iunii pe care
au situat,o la acela.i nivel2 :Iiul lui Du#neeu3 scrie pre,
#onstratenul Ansel#e de Havel"cr=
4L
3 exe#plul conte#,
pla1iei celei #ai !nalte ca .i al celei #ai des%vir.ite
ac1iuni... reune.te !n unica 'a persoan% #odelul celor
lou% vie1i3 conte#plative .i active. I%r% !ndoial%3 El se d%
rept pild% tuturor cre.tinilor3 dar !ndeose"i Apostolilor
'%i... Tre"uie deci s% ne =!ndi# c% ei .i,au or=aniat via1a
(entru a conte#pla pe Du#neeu potrivit 0ericirii depline
ini#ilor pure3 av!nd =ri>% de aproapele lor potrivit 0ericirii
'pline a celor #ilostivi3 .i aceasta cu a>utorul propov%du,
0g3 al vindec%rii "olnavilor3 al r%sp!ndirii Evan=7eliei;.
0ectiv3 dac% idealul sacerdotal al pri#ei =enera1ii cea a
L4
0ondatorilor era 0oarte #arcat !nc% de cli#atul re0or#ei
=re=oriene3 cu o insistent% pronun1at% pe castitate .l
separarea de lu#e3 o"serv%# in sc7i#" cu#3 dup% 44Ho )
nu#eroase con=re=a1ii de canonici re=ula1i3 cu# sini
pre#onstratenii3 pun accentul pe c4acuiimarum, care ru>
se #ai li#itea% la serviciul litur=ic al "isericilor ci
'c
l
extinde la slu>irea carit%1ii .i cuv!ntului. Este un 0eno#en`
re#arca"il #ai ales !n lu#ea =er#anic% a Europei de cstl
unde canonicii re=ula1i3 #ari coloniatori ai p%#!nturllorl
noi3 asi=urau cu el 0unc1iile paro7iale.
Cu toate acestea3 spiritualitatea canonic% nu a .tiut s$l
conserve pentru #ai #ult ti#p speci0icitatea .i puterea sal
de iradiere. Ea nu.a #ai exercitat nici o in0luenta asupra`
slu>itorilor cultului3 !n #%sura !n care a sta"ilit o le=%tur%`
str!ns% !ntre idealul sacerdotal .i practica vie1ii co#unei
care era i#practica"il% pentru #ul1i dintre ei. Consecin1ele`
acestei st%ri de lucruri vor 0i =rave2 pe tot parcursul Evuluit
&ediu .i c7iar p!n% la Conciliul de la Trento3 preotul del
r!nd nu va avea un #odel spiritual adaptat la situata sal
concret% .i la nivelul s%u de cultur%. De alt0el3 este`
se#ni0icativ c% nici un preot de 0%r% sau de ora.3 aparti,l
n!nd clerului secular3 nu a 0ost considerat de /iseric% drep1i
s0int !naintea s0intului ]ves 60 4HCH9. (e de alt% parte3 stilull
de viat% al canonicilor re=ula1i a tins destul de rapid s% sel
apropie de cel al c%lu=%rilor. Dovad% este tratatul spirituali
intitulat De claiistro cutimae, alc%tuit de canonicul Hu=uesl
de Iouillo8. A%si# aici o de0ini1ie pur de0ensiv% a vietill
reli=ioase claustrul este preentat ca o ta"%r% 0orti0icat%l
!#potriva tenta1iilor pe care a# 0i a.teptat,o #ai de=ra,l
"% din partea unui autor #onastic. Din tentativa de aK/
0ace pe clerici s% adopte viata apostolic% nu a #ai r%#as`
decit celi"atul ecleiastic Care va 0i #ult ti#p #ai cur!ndl
un ideal dec!t o realitate .i ordine reli=ioase3 al c%ro0/
principal #erit este acela de a 0i ar%tat c% =ri>a #aterial$t
.i spiritual% pentru aproapele t%u era o di#ensiune`
esen1ial% a vieKi consacrate.
92
#oul mona&ism
pus !n discu1ie !ntr,un 0el direct sau indirect de #a>ori ,
tatea #i.c%rilor reli=ioase pe care toc#ai le,a# evocat3
#ona7is#ul "enedictin a cunoscut totu.i cea #ai #are
str%lucire a sa intre s0!r.itul secolului al -l,lea .i pri#ele
decenii ale celui de,al -ll,lea. Nu a 0ost oare consacrat
corul i#ensei "ailici Clun8 ))) de c%tre Ur"an al )),lea !n
4CLE. iar cel de la 'aint,/enoit,sur,*oire in 44C5< Dar
c7iar aceast% reu.it% a suscitat reac1ii critice in #ediile
spirituale 0r%#intate de idealul vie1ii apostolice. Dincolo de
"o=%1ia sa .i i#plicarea !n tre"urile lu#e.ti3 acestea
repNro.au c%lu=%rilor ne=ri3 .i !n specialccelor de la Clun83
de a 0i Npierdut din vedere spiritul !nsu.i al #ona7is#ului
pri#itiv care nu era nici litur=ic .i nici sacerdotal3 ci
peniten1ial. Contrar unei opinii lar= r%spindite3 nu a existat
nici o cri% a institu1iei #onastice la s0!r.itul secolului al
-l,lea3 .i nu decaden1a ordinului de la Clun8 a provocat
na.terea celui de la C!teaux. De alt0el3 di0icult%1ile din
#area a"a1ie "ur=und% nu !ncep dec!t o dat% cu a"a1iatul
lui (ons de &el=ueil 644CL 444@9. 'uccesorul s%u3 (etru
cel Venera"il3 a .tiut s% resta"ileasc% situa1ia .i s%,i redea
presti=iul. Cistercienii s,au desprins de un Clun8 in plin%
0ervoare3 nvi pentru c% !l conda#nau3 ci pentru c% voiau
altceva. Dac% au existat tensiuni .i rupturi !n lu#ea
#%n%stirilor3 aceasta s,a petrecut in #%sura in care o
nou% spiritualitate punea !n discu1ie pe cea care prevalase
p!n% atunci.
H dat% cu Ro"ert de &oles#e3 0ondator al a"a1iei de la
Citeaux in 4CL53 Etienne Hardin=3 al doilea a"ate al s%u3
i s0!ntul /ernard care a dat un i#puls decisiv noii 0unda1ii
cep!nd cu 444@3 a ap%rut !ntr,adev%r o concep1ie
9r
i=inal% a vie1ii reli=ioase3 "aat%3 ca toate #i.c%rile
(irituale ale acelui ti#p3 pe o voin1% de re!ntoarcere la
ir
se. C!teaux nu pretinde c% inovea%3 ci c% revine la
a
dl1ie3 adic% la re=ula pri#itiv% a s0!ntului /enedict3
LH
de0or#at% de o"iceiuri. (rin re=ula aplicat% !n !ntrea=a s>
corectitudine3 c%lu=%rii al"i se str%duiau s%,4 i#ite pT
C7ristos printr,o re!ntoarcere la si#plitatea evan=7elic% .l
prin practicarea s%r%ciei. Accentul este pus pe renun1ar>
si pe austeritate. Ceno"itul este !nainte de toate #_
penitent care s,a retras din lu#e pentru a,.l plin=T
p%catele. El tre"uie s% se re0u=iee !n sin=ur%tate .i t%cere1
ca erc#i1li .i s% se deta.ee total de lu#e printr,#T
respect a"solut 0a1% de via1a #%n%stireasc% .i3 !n acela.i
ti#p3 prin exerci1ii ascetice. De aceea3 cistercienil s,ail
instalat de pre0erin1% !n :pustiuri; v%i #l%.tinoase san_
lu#ini.uri dep%rtate de centrele populate .l au re0uat`
orice 0unc1ie paro7ial%. Acest )deal exi=ent a condus p1l
0ondatori la constituirea unei or=ani%ri econo#icei
ori=inale2 pentru a nu 0i constr!n.i la deplas%ri d%un%toarei
severit%1ii practicilor reli=ioase .l spiritului co#unitari
c%lu=%rii al"i practicau sus1inerea direct% .i nu acceptau`
nici un venit seniorial sau "ene0iciu ecleiastic. -iuxm
redditus nan &a&eamus, spune Carta carit%1ii3 text`
0unda#ental care codi0ic% experien1a pri#ei =enera1ii`
cisterciene. Do#eniile3 pe c!t posi"il ale unul sin=uri
sus1in%tor .l apropiate de #%n%stire3 s!nt exploatate de`
con,er5i, 0ra1i laici care tr%iesc pe lin=% c%lu=%rii care au`
depus voturile. Ast0el3 ace.tia din ur#% nu s!nt !ndep%rta1ii
de la via1a co#un% !n cadrul c%reia 0iecare !.i !#pline.ti`
voca1ia.
Aspira1ia c%tre s%r%cie se traduce !n practic% printr,unl
stil de via1% s%rac%? ve.#!ntul adoptat este al"3 adic% dini
1es%tur% de l!n% nevopsit%3 7rana si#pl% .i 0ru=al%2 m
sin=ur% #as% pe i3 0%r% carne3 nici pe.te3 ci doar p!lne .l
le=u#e aseonate cu sare .l ulei3 0%r% a vor"i de posturileg
0recvente? dor#itoare CV#une3 lipsite de con0ort3 undei
c%lu=%rii dor# !#"r%ca1i. 'i#plitate .l renun1are sinN`
re=ula preent% .i !n construc1ii2 nu exist% decora1ii. nF)
c%ut%ri estetice. Edi0iciilor so#ptuoase ale c%lu=%rilor
ne=ri li se opun "iserici 0%r% decora1ie .i 0%r% #o"ili
G
*
litur=ic pre1ios? nu s!nt vitralii3 nu este or=%3 o ide
G
`
preconceput% a nudit%1ii care nu las% s% d%inuiasc% !;`
LS
"iserica de #%n%stire decit i#a=inea Celui R%sti=nit.
+"li=
a
t*
a

#unc
tt #anuale e0ective este resta"ilit% de
statutele care s!nt explicite !n aceast% privin1%2 :Dac% 0ra=ii
s!nt o"li=a.i de necesitate sau s%r%cie3 s% #unceasc% el
insist la str$n=erea recoltei3 s% nu se #!7neasc%. Ei nu vor
0i cu adev%rat c%lu=%ri dec!t atunci c!nd vor tr%i din
#unca #!inllor lor; 6cap. -*V)))9. !n #edie3 c%lu=%rul
cistereian lucrea% la c!#p de la patru la .apte ore pe i? ca
unnare3 slu>"a este scurt% .i si#pli0icat%2 toate practicile
litur=ice care nu erau #en1ionate !n re=ul% avi 0ost a"olite3
!n a0ar% de litur=7ia ilnic% .i slu>"a pentru #or1i. Ast0el3
s,a sta"ilit un nou ec7ili"ru !ntre via1a de ru=%ciune3
#unca 0iic% .i lectura #editativ%.
Toate aceste exi=en1e viau re=%sirea nu nu#ai a literei
re=ulii "enedlctlne3 ci .i a spiritului s%u. Clsterclenli erau
!ntr,adev%r convin.i c% respectarea prescrip1iilor sale
0unda#entale putea duce !nc% din aceast% lu#e la per,
0ec1iunea carit%1ii. (rin aceasta3 el tin de noua #entalitate
reli=ioas% care caut% s% reduc% distanta dintre ideal .i
realitatea tr%it% .i su"ordonea% validitatea #%rturiei
de#nit%1ii apostolului. !n e=al% #%sur%3 el re0lect% spiritul
vre#ii nepri#ind declt adulai !n #%n%stirile lor .i sporind
locul acordat ru=%ciunii individuale c7iar in or=aniarea
ilei. !ns% ori=inalitatea re0or#ei cisterciene 1ine #ai ales
de 0aptul c% re=ulile #onastice tradi1ionale s!nt interpretate
!ntr,un spirit ascetic. Renun1area total% la lu#e3 #unca3
t%cerea3 supunerea 0at% de a"ate3 au condus la u#ilin1%3
care este con.tientiarea de c%tre o# a propriei sale
neputin1e. (lec!nd de aici3 c%lu=%rul se ridic% prin #orti0t,
%ri la conte#plarea )u"irii divine3 nu#ai ea pu1ind s%
u#ple vidul interior .i s% restauree in o# i#a=inea lui
Du#neeu de0or#at% de p%cat. Acest urcu. pe treptele
"irii nu se realiea% dec!t cu pre1ul unei lupte ne!ncetate
mi a unei tensiuni dureroase care provoac% su0erin1e
silnice. 'piritualitatea cistercian%3 #ai ales o dat% cu
e
Nred de Rlevaulx3 )nsist% #ult pe valoarea i"%vitoare a
0erln1ei3 care poate s% conduc% su0letul la cer .l s%,i
e
in aceast% lu#e certitudinea ale=erii eterne.
LE
+ dat% cu C!teaux3 #ona7is#ul3 discutat .i contesta1i
din,toate p%r1ile3 suspine c% el continu% s% !ntruc7ipeT
idealul /isericii pri#itive !n toat% puritatea sa. De 0apt )
u#ilin1a .i peniten1a3 care erau cuvintele de ordine splritu )
ale ale #i.c%rilor apostolice3 s!nt reinte=rate de c%tr1l
c%lu=%rii al"i !n cadrul ceno"itis#ulul "enedictin. !ns=l
conver=en1a aspira1iilor reli=ioase ale ti#pului .l a niesa>u,4
lui cistercian va 0i de scurt% durat%. Dac% !n ti#p#_
s0intului /ernard ordinul cistercian a exercitat o 0ascina1iei
excep1ional% asupra spiritelor !ndr%=ostite de per0ec1iune !
.l a cunoscut o devoltare 0oarte rapid%3 el nu a int!riats$l
piard% din vedere idealul s%u de !nceput3 se#ne de>
decaden1% )vindu,se incepind cu a doua >u#%tate al
secolului al -ll,lea. *iteralls#ul pe care 0ondatorii pretinse,4
ser% s%,4 0i alun=at a reap%rut cur!nd3 !n ti#p ce pro"le,l
#ele c%rora nu le =%siser% o solu1ie s,aii a=ravat2 cu# s%i
conciliei s%r%cia individual% .l "o=%1ia colectiv%< Cu# sal
0ii preent l!n=$ oa#eni re0u!nd lu#ea< (entru a nu citai
dec!t un exe#plu3 s,a !nti#plat3 !ntr,un +ccident undei
spa1iile rurale necultivate !ncepuser% s% se raredee3 cal
cistercienil s% distru=% sate .i s% expulee 1%rani pentru )
a 0or#a :pustiuri; !n >urul noilor lor 0unda1ii
EC
.
Aceast% discordan1% crcscind% !ntre ideal .l realitate al
s0ir.it prin a !ntuneca )#a=inea ordinului. *a s0ir.itull
secolului al -ll,lea3 vin c%lu=%r cistercian cala"rc.4
)oac7!#3 0ondea% o con=re=a1ie re0or#at%3 ordinul dini
Iiore. Acesta nu a cunoscut decit un succes li#itat3 dan
ideile lui )oac7!# vor exercita3 in deceniile ur#%toare3 ol
#are in0luen1%. (lec!nd de la o #edita1ie asupra Apocalip,4
sei .i asupra #isterului Trei#ii3 ci anun1% !ntr,adev%r)
proxi#a venire a unui ti#p al '0intului Du73 #arcat de )
apari1ia unei /iserici spirituale3 cu totul conte#plative .i )
pure3 care va r%sp!ndi pe tot p$#intul :Evan=7elia
ve.nic%;. (rin aceasta c7iar3 acest pro0et #istic DPH
#ani0esta )nsatis0ac1ia 0a1% de un #ona7is# pe cale de>
seculariare .l orienta spiritele cele #ai credincioase c%tre
a.teptarea unei noi vre#i.
!n ansa#"lu3 #o.tenirea spiritual% l%sat% de.Citeau*
LG
` este lipsit% de a#"i=uitate. *a nivelul celor #ai #ari
l nreentan1i ai s%i s0intul /ernard3 Auillau#e de
'alnt,T7ierr83 Aelred de Rievaulx .i at!1ia al1ii Pcoala
istercian% a desc7is3 incontesta"il3 noi direc1ii pun!nd
accentul pe "o=%1ia c%ilor de unire cu Du#neeu
E4
. Dar3
"a!ndu,.i aceast% dorin1% pe uri re0u total al naturii
u#ane .i !n%l1!nd la ran=ul de a"solut dispre1ul 0a1% de
lu#e care3 !n vec7iul #ona7is#3 era te#perat de si#1ul
#%surii .i de indul=en1a 0a1% de persoane3 C!tcavix s,a
supus riscului de a deveni rapid str%in societ%1ii care !l
!ncon>ura .i 0%r% in0luen1% asupra acesteia. )nte=ris#ul !n
#aterie de re=ul% i,a condus adesea pe c%lu=%rii s%i la
ri=oris# doc1rinal .i spiritual. Accentul pus !ntr,vin #od
unilateral pe asce% .i #orti0icare a contri"uit 0%r%
!ndoial% la crearea la cei care3 !n interiorul ordinului sau
in a0ara lui3 au su0erit in0luen1a sa a reli=iei u.or
crispat% .i nelini.tit% de a. nu 0i 0%cut destul care,i
caracteriea% pe at!1ia cre.tini3 unii dintre ei s0in1i3 din
secolele al -ll,lea .i al -l)),lea.
S. *A)C)) DN CXUTAREA UNE) '()R)TUA*)TXM)
Trans0or#%rile pro0unde care s,au produs !n lu#ea cle,
ricilor la s0!r.itul secolului al -l,lea .i !nceputul celui de,al
-H,lea nu puteau s%,i lase indi0eren1i pe laici. Re0or#a
=re=orian% a provocat !ntr,adev%r o r%sturnare a structuri,
lor eclciale .i a pus !n discu1ie ierar7iile tradi1ionale. Nu
vede# oare3 !n aceast% perioad% a=itat%3 c%lu=%ri precu#
Federic!n Ilandra sau Fil7el# din Hirsau .i !nso1itorii s%i
!n Aer#ania de sud3 p%r%sindu,.i #%n%stirile .i lans!n,
du,se !n ca#panii de propov%dulre !#potriva antipapei
li"ert .i a partianilor s%i< Citcva decenii #ai t!riu3
lnsu
Pi s0intul /eniard nu va eita s% ias% din #%n%stire
entru a lupta !#potriva sc7is#ei lui Anaclet. (e de alt%
K
ar
te3 Ari=orie al Vll,lea a 0%cut de #ai #ulte ori apel la
aic
i. #ai ales la prin1i .i la cavaleri3 pentru a pedepsi
LB
prela1ii si#oniaci .i preo1i concu"ini3 :c7iar prin 0ort%l
dac% este nevoie;
E@
3 spre #arele pre>udiciu al clerului carel s,
a indi=nat la aceste uneltiri ne#aipo#enite .i a repro.ul
ponti0ului de a 0i pricinuit tul"ur%ri in /iseric%. Acesta di>>l
ur#% le,a respins acua1iile su"liniind 0aptul c% to7l
credincio.ii erau c7e#a1i s% vin% !n a>utorul re0or#ei3 cu )
condica de a 0i )n co#uniune cu Ro#a. Desi=ur3 pentru el )
era vor"a #ai pu1in de a 0avoria pro#ovarea laicatului3 )
decit de a exalta 'caunul apostolic le=!nd !n #od direct pe )
to1i credincio.ii de autoritatea succesorului lui (etru. !ns%
apelul lansat de Ari=orie al V)),lea3 reluat pe un alt plan de
c%tre Ur"an al )),lea la Cler#ont !n 4CLE3 a contri"uit 0%r%
!ndoial% la cre.terea rolului credincio.ilor !n sinul /isericii3
invita1i s% ias% din pasivitate pentru a,.i o0eri participarea
direct% te re0or#% .i la cruciad%. !n epoca precedent%3
avuseser% loc !ntr,adev%r #i.c%ri reli=ioase laice3 cu# ar .
0i cea a patarinilor de la &ilano .i Iloren1a. Ele au r%#as
totu.i relativ iolate .i pu1in i#portante la scara cre.tin%,
t%1ii. Noutatea care a intervenit la s0ir.itul secolului al
-l,lea este intrarea !n scen% a #aselor 0r%#!ntate de
aspira1ia c%tre #intuire.
A. Apariia poporului cre5tin7
cruciade, mi5cri e,an"&elice, ere?ii
'u" in0luen1a unei cura animanun a#eliorate de
!n#ul1irea paro7iilor rurale .i ur"ane3 .i de ase#enea3
0%r% !ndoial%3 a contactelor #ai 0recvente ale reli=io.ilor cu
lu#ea la nivelul stare1ilor .i cole=ialelor3 reli=ioitatea >
laicilor a crescut !n #ulte re=iuni ale +ccidentului !n
cursul secolului al -l,lea. R%sp!ndirea de c%tre canonici a
idealului apostolic3 precu# .i in0luen1a cre#i1ilor PN
predicatorilor r%t%citori care r%sp!ndeau !n ur#a lor tenie
evan=7elice3 au contri"uit la na.terea !n rindul credincio,
.ilor a dorin1ei de a se ridica la nivelul spiritual al clericilor
.i de a,.i c!.ti=a #!ntuirca 0%r% a tre"ui s% renun1e l
a
L5
tarea lor. !n aceast% perspectiv%3 0%r% !ndoial%3 tre"uie s%
a.e%# succesul stupe0iant pe care 4,a avut3 in toate
clasele societ%1ii3 apelul la cruciad% lansat de Ur"an al
)i,lea. !ntt,adev%r3 pentru pri#a dat% /iserica a !ntredes,
c7is ecluele 7arului !n 0olosul tuturor cre.tinilor3 cu
sin=
ura
condi1ie de a pleca s% lupte !n +rient !#potriva
du.#anilor lui C7ristos. Desi=ur3 apelul de la Cler#ont se
adresa cu prioritate cavalerilor c%rora le,a 0urniat a.a
cu# a#,v%ut un o"iectiv reli=ios .i o >usti0icare a
#odului lor de via1% !n acela.i ti#p. Dar pedestri#ea a
plecat pri#a .i ea a >ucat un rol decisiv de,a lun=ul
tri"ula1iilor pe care a tre"uit s% le !ndure ar#ata 0rancilor
!ntre sosirea sa !n Asia &ic% .i cucerirea )erusali#ului din
4CLL. Iaptul c% #ii de "%r"a1i .i 0e#ei s,au #o"iliat .l au
acceptat su0erin1e aspre pentru iu"irea de Du#neeu
atest% o sensi"iliare pro0und% a #aselor la #arile te#e
spirituale ale cre.tinis#ului.
+"iectivele 0ixate crucia1ilor de c%tre Ur"an al )),lea
erau a>utorarea cre.tinilor din +rient .i eli"erarea #or#!n,
tului lui C7ristos3 iar reco#pensa pro#is%2 indul=en1a
plenar%. Cruciada3 pelerina> !nar#at3 .ter=e !ntr,adev%r
pedeapsa datorat% pentru p%cat3*care ocupa in acea epoc%
un loc la 0el de )#portant ca .i #%rturisirea !n procesul
peniten1ial3 deoarece se considera c% =re.eala nu era !n
!ntre=i#e )ertat% dec!t dup% ce 0usese isp%.it%. Aceste
perspective nu erau indi0erente #ul1i#ii care s,a pus in
#i.care la apelul predicatorilor populari precu# (etru
Ere#itul3 dar 0%r% !ndoial% c% acestea n,ar 0i 0ast su0iclen,
/ prin ele insele pentru a suscita acest #are elan de
devo1iune. Dac% ati1ia 1%rani 0%r% ar#e3 atitea 0e#ei3 copii
clerici certa1i cu /iserica au plecat spre (%ni!ntul s0int
a"andon!nd totul3 aceasta s,a !nt!#plat #ai pu1in pentru
a ci.U=a indul=en1a cruciadei3 c!t in speran1a c% eli"erarea
'$ntului &or#!nt va inau=ura o nou% er% !n istoria
/isericii .i a lu#ii. Este di0icil de preciat ideea pe care ei
C
0%ceau !n #od concret despre acest lucru3 iar indica,
e
date de cronicari3 to1i clerici incita1i s% conse#nee
l
Pteptarea escatolo=ic% a #aselor intr,un li#"a> #arcat
LL
puternic de cultura lor "i"lic%3 nu tre"uie s% 0ie luate cu
exactitate. Au creut oare cu adev%rat crucia1ii !n venirea
i#inent% a Antic7ristului .i !n necesitatea de a
>
l opune
aceast% reisten1% ar#at% a credin1ei care ur#a s% 0ac$
posi"il% !ntoarcerea 0inal% a lui C7ristos< Au =!ndit ei cu
adev%rat c% vor trece direct de la )erusali#ul terestru la
)erusali#ul ceresc3 de la &untele &%slinilor !n (aradis< 0o
orice ca3 este ne!ndoielnic c% ele#entele populare ale
cruciadei au 0ost ani#ate de un spirit #esianic .i convinse
c% !#p%r%1ia pro#is% de Evan=7elie celor u#ili va veni. *a
cap%tul pere=rin%rilor se situa )erusali#ul3 loc al reali%rii
0%=%duin1elor divine3 p%#!nt "inecuv!ntat unde laptele .i
#ierea cur=eau din a"unden1%. De ase#enea3 el =%seau
0iresc s% o"1in% !n Mara s0int%3 o dat% cu iertarea p%ca,
telor3 o r%splat% pentru su0erin1ele lor3 ca pre#is% a
reco#pensei pe care o a.teptau !n lu#ea de dincolo.
(e de alt% parte3 #asele care au r%spuns apelului
predicatorilor cruciadei erau convinse c% Du#neeu )e,a
dat o sarcin%3 eli"erarea locurilor s0inte .i3 !n =eneral3
#isiunea de a puri0ica lu#ea de r%u3 pentru a pre=%ti
venirea 'a plin% de slav%. De unde #asacrarea evreilor .i?
!ntr,o #ai #ic% #%sur%3 a sarainilor3 care au #arcat
!ndeose"i pri#ele dou% cruciade3 acelea )a care participa,
rea popular% a 0ost cea #al puternic%. Re0uul "oteului3
ca .i ereia3 era considerat o insult% adus% lui Du#neeu3
suscepti"il% s% atra=% #!nia acestuia asupra oa#enilor. !n
oc7ii lor3 !#p%r%1ia nu tre"uia s% 0ie accesi"0i% decit celor
puri .i u#ili3 ale.i de Du#neeu ca purt%tori al '%i de
cuv!nt. !naintea cuceririi )erusali#ului3 cronicarii ne arata
:o.tirea oa#enilor din popor; punind pe dru#ul cel drept
"aronii !nclina1i s% nu vad% dec!t interesele lor politice .l
s%,.i satis0ac%3 !nainte de toate3 a#"i1iile. (entru3 ace.ti
s%raci3 adev%ratele ar#e care vor da cre.tinilor victoria
s!nt peniten1a3 se#ni0icat% prin crucea pe care K purtau p
e
ve.#!nt3 posturile3 ru=%ciunile .i procesiunile. Exter#iniN
4
;
du.#anii lui Du#neeu3 dar supun!ndu,se de ase#enea
su0erin1elor .i #orti0ic%rilor3 0iecare contri"uie !n ceea ce,N
prive.te la =r%"irea eli"er%rii #or#!ntului lui C7ristos P*
ido
a
venirii !#p%r%1iei 'ale. Aceast% stare de spirit se apropie
de cea care3 !n aceea.i epoc%3 ani#% pe sus1in%torii acelei
,ila ,ere apostolica. Nu declar% oare s0intul Nor"ert3
0ondatorul ordinului de la (re#ontre2 :s%r%cia ne 0ace s%
intr%# !nc% de pe acu# !n st%p!nirea !#p%r%1iei ceru,
rilor;< Re0ractate de #entalit%1i .i niedii diverse3 acelea.i
te#e spirituale p%trund toate con.tiin1ele acestor vre#uri.
+ dat% cu cruciadele3 in Vccident este revelat% pentru
pri#a oar% existen1a unei spiritualit%1i populare3 care a
ap%rut de la !nceput ca un ansa#"lu coerent. (rintre
ele#entele sale constitutive se =%se.te !nainte de toate
de8o>Tunea 0a1% de C7ristos3 care 0ace s% se nasc% dorin1a
de a eli"era p%#!ntul unde El a tr%it .i de a r%"una
onoarea Do#nului3 "at>ocorit% de necredincio.i. *a aceasta
se #ai adau=% o aspira1ie c%tre puri0icarea individual% .i
colectiv%3 care acord% cruciadei aspecte peniten1iale .i3 !n
acela.i ti#p3 di#ensiuni #esianice? dar escatolo=ia care
ani#% aceast% #are #i.care este !ndreptat% #ai pu1in
c%tre a.teptare decit c%tre ac1iune. (oporul lui Du#neeu3
.i #ai ales ele#entele sale cele #ai s%race care s!nt cele
#ai s0inte3 se vede !nvestit cu o #isiune care are un rost !n
istoria #intuirii2 @esta 0ei per Erancos, nu eit% s% scrie
Aui"ert din No=ent. (rin lupta sa !#potriva du.#anilor
credin1ei3 prin aspri#ea peniten1elor pe care .i le i#pune3
cruciatul a>un=e la ceruri3 dac% pute# spune a.a3 prin
0or1a pu#nului. Harul se r%sp!nde.te dincolo de #edierile
sacra#entale3 iar /iserica se co#port% #ai #ult ca o
structur% de !ncadrare .i or=aniare dec!t de !#p%r1ire a
#ilei divine. !ntr,o vre#e de intens% via1% spiritual%3 cru,
ciada a cunoscut un i#ens succes pentru c% a r%spuns a.,
tept%rii credincio.ilor aspir!nd la o #!ntuire care p%rea di,
0icil de o"1inut !n via1a cotidian%. Elanul anilor 4CLG,4CLL
es
te pri#ul dintr,o serie de #ari #i.c%ri de devo1iune care
N,au succedat p!n% )a s0ir.itul Evului &ediu. De la cruciade
la
procesiunile celor care se 0la=elau3 !n secolul al -lV,)ea0
ia
ta reli=ioas% a laicilor va 0i !ntr,adev%r #arcat% de
e#an1a v%p%ilor de entuias# spiritual a=it!nd periodic
re
Ptin%tatea cu G practic% con0or#ist% .i rutinier%3 de un
4C4
nivel =eneral #ediocru. (rivile=iind #arile #o#ente de
exaltare colectiv%3 risc%# s% c%de# intr,o viiune ro#anii3
c% despre credin1a acestor cre.tini. *u!nd !n considerare
pe de alt% parte3 nu#ai practicile .i respectarea re=ulii
+>
l
din vre#urile o"i.nuite3 sinte# !n pericol de a nu vedea
decit nea>unsurile sale .i a ne=li>a una dintre di#ensiunile
sale esen1iale. *
Cruciadele3 !n ciuda locului lor at!t de i#portant pe care
l,au avut in via1a reli=ioas% a oa#enilor secolului al -ll,
lea3 au r%#as totu.i eveni#ente excep1ionale. !ntre 4CLG
.i 4@CS nu#%r%# patru #ari eveni#ente de acest 0el3 .i
!nsu.i entuias#ul pe care l,au del%n1uit este pe #%sura
rarit%1ii lor. (e de alt% parte3 nu#ero.i credincio.i3 din
ra1iuni care nu erau toate #ediocre3 nu puteau avea
inten1ia de a e#i=ra pentru #ult% vre#e3 uneori 0%r%
speran1% de !ntoarcere. (entru #ulKi dintre cei care au
r%#as sau care au revenit3 apro0undarea credin1ei s,a
expri#at prin exi=en1e crescute 0a1% de cler3 care au luat
adesea 0or#a unui anticlericalis# virulent. !n de0initiv3
re0or#a =re=orian% r%#%sese pro"le#a clericilor. +dat%
trecut% cea #ai dur% cri%3 laicii c%rora Ari=orie al VH,lea
le ceruse concursul au 0ost tri#i.i !napoi la secularia
ne"olia .l invita1i s% se !ntoarc% la starea lor. Iore
reli=ioase 0ervente s,au po#enit dintr,o dat% 0%r% utiliare.
Ele nu s,au l%sat u.or puse la punct. C7iar succesul
re0or#ei a antrenat extinderea "unurilor ecleiastice3 ceea
ce le,a !nt%rit credincio.ilor convin=erea c%3 !n aceast%
a0acere3 clerul ur#%rea doar propriul s%u avanta>. Din
acest #o#ent3 critica laicilor s,a deplasat de la #oravuri la >
"ani2 in secolul al -ll,lea s,a repro.at reli=io.ilor #al puKn
lipsa de castitate3 cit "o=%1ia .i puterea. 'u" in0luen1a unor
predicatori populari precu# (etru Ere#itul sau Ro"ert
dNAr"rissel .i discipolii s%i3 care au di0uat din plin #arile
!nv%1%turi evan=7elice .i in special #esa>ul Iericirilor3 )
1%ranii .i "ur=7eii Iran1ei de nord .i de vest s,au luat de
paro7ii lor .i de c%lu=%rii ne=ri2 voiau un cler s%rac P
e
)
apostolic3 capa"il adic% s% vesteasc% credincio.ilor cuvin*
tul lui Du#neeu? cereau acestuia ca #odul s%u de via1%
4C@
l co#porta#entul s% 0ie con0or#e cu preceptele
evan=7e,. proteste ec7ivoce cu at!t #ai #ult cu c!t3
!n ora.e3
desea3 episcopii si#oniaci de care se luau credincio.ii
erau de ase#enea .i st%p!nii lor. )ns% #otivele reli=ioase
u

s
!nt totu.i de !nl%turat2 !n 0ata co#pro#isurilor lipsite
de #%re>.ie !n care se !#pot#olea3 dup% (ascal al )),lea3
caua re0or#ei3 se a0ir#% un evan=7elis# popular care
)nspir% nu#eroase #i.c%ri reli=ioase3 at!t ortodoxe c!t .l
eretice.
Nu#itorul lor co#un este s%r%cia voluntar%. Aceast%
op1iune 0unda#ental% a ap%rut drept condi1ia necesar%
devota#entului 0a% de C7ristos :care n,a avut unde s%,Pl
odi7neasc% capul;. Ea ascunde !ns% .i o se#ni0ica1ie
exe#plar% !n raport cu realit%1ile econo#ice .i sociale ale
ti#pului. !ntr,o lu#e !n care av!ntul produc1iei .i al
sc7i#"urilor accentua rupturile !n s!nul societ%1ii rurale .l
d%dea na.tere unor noi 0or#e de pauperitate3 ale=erea
s%r%ciei ca o condi1ie a vie1ii indica o dorin1% de apropiere
de cei l%sa1i !n ur#% de cre.terea econo#ic% .i de cei
exclu.i din societate2 pri"e=i3 prostituate3 lepro.i etc.
Aceasta constituia de ase#enea un protest !#potriva
luxului celor puternici .i !n special al ierar7iei ecleiastice.
Este #o#entul !n care denun1area corup1iei Curiei ro#ane
!ncepe s% devin% un loc co#un al scrierilor reli=ioase3 a.a
cu# constat%# !n 0e consideratione a s0!ntului /ernard
sau !n predicile !n0l%c%rate ale lui Arnaud din /rescla.
(rotest u.or de !n1eles !ntr,o epoc% !n care procesul
centrali%rii ce se des0%.ura de la s0!r.itul secolului al
-l,lea !ncepe s% de#e#"ree cadrul episcopal !n 0olosul
antura>ului ponti0ical. !ns% aspectul institu1ional al
0eno#enului nu este !n aceast% epoc% cel care a 0ost cel
ttai clar perceput. *a #arii spirituali ca .i la si#plii
credincio.i a !nvins ideea c% /iserica nu va putea 0i
edincioas% #isiunii sale decit !napoindu,se la s%r%cia
Kan=7elic%3 a c%rei practicare ii va aa posi"ilitatea de a nu
Fea in contradic1ia dintre ideal .i realitatea tr%it%. De
0apt3 aceste aspira.i au 0ost curind !n.elate3 c%ci
i#urile nu erau coapte pentru o /iseric% slu>itoare .i
4CH
s%rac%. Re0or#a =re=orian% a l%sat,o s% se !#"o=%1easc%
pe plan #aterial .i a !nestrat,o cu o )n0luent% asup
r=
societ%1ii care a a>uns toc#ai in secolul al -ll,lea la uti
nivel niciodat% e=alat. Departe de a evolua !n sensul dorit
de #i.c%rile evan=7elice3 ea nu a 0%cut decit s% !.i !nt%,
reasc% aparatul de putere. (e de alt% parte3 dup% o
tentativ% 0%r% ur#%ri3 in ti#pul lui (ascal al 44,lea3 *
renun1area clerului la "unurile sale este #ai #ult dec!tl
oric!nd exclus%. &ai #ul1i 0actori au contri"uit )a aceasta3 )
dintre care principalul este tendin1a spontan% a spiritelor 4
vre#ii de a 0ace ca !nt$ietatea !n ran= s% corespund% cui
0astul exterior .i cu "o=%1ia. !ntr,o /iseric% in care clericii`
erau re=ii3 tre"uia ca ei s% arate prin 0elul lor de via1% )
de#nitatea excep1ional% a st%rii lor. C7iar printre`
partianii re0or#ei3 #ul1i erau departe de a considerai
posesia "unurilor de c%tre clerici drept un r%u. Caul )
canonicului re=ulat Aer7o7 din Reic7ers"er= 64CLH,44GL9 )
este tipic !n aceast% privin1%2 spirit desc7is .i !naintat3 ostili
0eudali%rii clerului3 el a0ir#% totu.i3 #ai ales !n scrierile )
posterioare anului 44HC3 c% /iserica ar sl%"i !ntr,un c7ip )
ire#edia"il dac% ar renun1a la p%#!nturile .i drepturile )
sale. !ntr,adev%r3 ea nu .i,ar #ai putea !ndeplini o"li=a1iile )
de a>utorare a celor s%raci .i3 !n special3 a reli=io.ilor alei
c%ror condi1ii de via1% era1i precare. De aceea3 el dore.te`
doar ca veniturile ecleiastice s% 0!e repartiate #ail
ec7ita"il .i s%,i ai"% !n vedere in pri#ul rind pe cell
nevoia.i. Nu#ai o /iseric% prosper% din punct de vedere )
#aterial va putea s% des0%.oare opere de caritate .i s%i
=arantee adep1ilor s%r%ciei voluntare li"era exercitare al
voca1iei lor.
&ai #ult3 printr,o ciudat% r%sturnare a lucrurilor3 c7iar`
aceia care3 !n sinul /isericii3 depuseser% votul s%r%ciei aul
0ost cur!nd victi#ele sau "ene0iciarii3 !n 0unc1ie del
punctul de vedere !n care ne plas%# a ceea ce A. Du"8l
a nu#it :paradoxurile econo#iei #onastice;. CistercieniiOl
de exe#plu3 ca .i anu#ite con=re=a1ii de canonici re=ula0 )
din ordo no,us, au ales 6ar% s% .tie un #odel de activitate`
econo#ic% prea "ine adaptat noilor condi1ii ale produc1ii )
4CS
i sc7i#"urilor. !ntr,o epoc% !n care redevenKele 0unciare
aduceau venituri #ici .i !n care reducerea corveilor o"li=a
seniorii s% recur=% la #ercenari3 !ntreprinderile a=ricole ale
noilor ordine3 care re0uau s% an=a>ee lucr%tori .i dispu,
neau !n persoana c%lu=%rilor de o #!n% de lucru =ratuit%3
s
e a0lau intr,o situa1ie privile=iat%. !n plus3 vocala lor
ascetic% a 0avoriat extinderea exploat%rilor rurale de o
!nalta productivitate3 a#ena>ate !n re=iuni necultivate ..t
destinate unui siste# de cultur% de tip silvo,pastoral.
A>un.i #ari produc%tori de Hn% .i de carne3 c%lu=%rii al"i
.i e#ulii lor nu au eitat s% 0ac% sc7i#" al surplusului
produc1iei o"1inute de pe do#eniile lor contra "anilor3
avans!nd 0oarte rapid pe dru#ul "o=%1iei. :Aceast% prospe,
ritate nu va !nt!ria deloc s% contrastee3 !n c7ip scandalos
pentru oc7ii lu#ii3 cu pro0unda austeritate a vleTTi lor.
E0ectele econo#ice ale re0or#ei #onastice au pre=%tit
conda#narea pe ter#en lun= a #ona7is#ului !n noile
0or#e3 ca .i !n 0or#ele sale tradi1ionale;
EH
.
C7iar !n #o#entul !n care episcopii .i reli=io.ii se l%sau
prin.i in cursa expansiunii3 /iserica !n#ul1ea avertis#en,
tele 0at% de noile 0or#e ale activit%1ii econo#ice3 .i !n
special ale co#er1ului cu "ani. Devoltarea produc1iei .i a
sc7i#"urilor a sti#ulat !n r!ndul laicilor3 ca .i !n cel al
#ultor clerici3 dorin1a de c!.ti= .i de pro0it3 care putea
de=enera !ntr,un spirit de c%p%tuial%. De unde conda#n%,
rile repetate .i a=ravate 0%r% !ncetare ale !#pru#utului cu
do"!nd%3 asi#ilat cu ca#%t%3 .i c7iar a a#anet%rii interi,%
de Conciliul de la Tours preidat !n 44GH de c%tre papa
Alexandru al jl,lea. (e de alt% parte3 0ecretul lui Ar%san3
alc%tuit c%tre 44SC3 .i care se va i#pune cur!nd drept cod
>uridic al /isericii3 a0ir#% c% :ne=ustorul nu poate 0i pl%cut
lui Du#neeu dec!t 0oarte =reu .t !n 0oarte pu1ine cauri;3
,7lar dac% nu ne,a# propus s% studie# evolu1ia dreptului
a
nonic !n raport cu realit%1ile 0inanciare .i econo#ice3
,"uie totu.i s% su"linie# repercusiunile acestora pe plan
s
(lr01ual. !n ierar7ia viciilor3 de exe#plu3 auarilia, adic%
es
t$pinita c%utare a pro0itului .t. !n acela.i ti#p3
e=oist%3 !nlocuie.te din ce !n ce #ai des
4CE
or=oliul 1super)ia2 de pe pri#ul loc3 pe #%sur% ce !natn.l
t%# !n secolul al -ll,lea. A.a cu# a ar%tat *.j. *tttlc3 1L
aceast% epoc% te#a c%#%tarului aruncat !n iad !#preunai
cu avu1ia sa devine 0oarte 0recvent% !n repreent%riiK
icono=ra0ice
ES
. Ea >oac% acela.i rol pe care 4,a avut Cj3
secolul precedent cavalerul cert%re1 .i indisciplinat .T
constituie noua !ncarnare a 0or1elor r%ului3 =ata s%,__
striveasc% pe cei s%raci .i sla"i. Aceast% convin=ere este d1_
ase#enea expri#at% !n tratatele spirituale3 precu# Del
(uarta ,i"ilia noctis al canonicului re=ulat Aer7o7 dini
Reic7ers"er=3 redactat !n 44GE. (las!nd !nceputul celei de_
a treia v!rste a lu#ii o dat% cu Ari=orie al VH,lea3 el o punel
su" se#nul avariatei care constituie !n oc7ii lui pro"le#a`
#a>or% a epocii. De 0apt3 sedus% de !#"o=%1ire .i !n acela.i
ti#p ostil% noilor activit%1i care 0ac din #oned% altceva
decit un si#plu instru#ent de #%sur% .i de sc7i#"i
/iserica secolului al -ll,lea nu a a>uns s% de0ineasc% ol
linie de conduit% coerent% 0a1% de "ani. Via1a spiritual% al
laicilor a su0erit repercusiunea acestui 0apt2 scandalia1i de\
"o=%1ia anu#itor clerici .i paralia1i !n acela.i ti#p !n>
propriile lor activit%1i de interdic1iile canonice .i del
repro"area care ap%sa 0or#ele evoluate de co#er13 #ul1ii
dintre el aveau con.tiin1a nelini.tit%3 se si#1eau c7inui1i del
an=oasa da#n%rii. Aceast% tul"urare a 0ost resi#1it% #all
ales !n ora.e .l !n special !n )talia3, unde av!ntul precoce aii
econo#iei #onetare a dus la apari1ia unor tensiuni #ai
cur!nd dec!t !n alte p%r1i.
+ alt% pro"le#% a provocat di0erende !ntre cler .i laici2
este cea a accesului laKCuv!ntul divin3 pe care credincio.ii`
doreau din ce !n ce #ai #ult s% !l cunoasc% !n #od direc1i
!ns% trans#iterea sa r%#!nea #onopolul clericilor care3 !0l>
=eneral3 !l cuno.teau destul de nesatis0%c%tor. !n ceea ce,l
prive.te pe cei pu1in nu#ero.i care trecuser% M
.coli3 ei apreciau c% punerea %cripturii la inde#!na
constituia un pericol =rav3 ace.tia din ur#% riscind3
caua inculturii lor3 s% o interpretee =re.it2
#%r=%ritarul aruncat la porci3 scria curialistul cn=4
e!
Falter &ap c%tre 445E3 a.a s% d%# oare Cuv!ntul celo
r
#p (
e

care
; Pti# )ncapa"ili s% pri#easc% .i3 #ai #ult i3
s% d%ruiasc% ceea ce au pri#it< '% nu 0ie` Departe
noi`;
EE
, Reac1ie 0oarte revelatoare2 #ul1i clerici v%d in
<i)lie #ai #ult o avu1ie pe care au sarcina s,o p%stree .l
N trans#it% !n inte=ritatea sa dec!t un #esa> ce tre"uia
dev%luit .i procla#at. De aceea3 ei s!nt ne!ncre%tori !n
traducerile evan=7eliilor !n li#"a vor"it% de popor3 ca au
ap%rut in #ulte locuri !n a doua >u#%tate a secolului al
-ll,lea. I%r% !ndoial%3 /iserica era preocupat% s% #en1in%
ortodoxia doctrinal%3 !ns% dorin1a de a,.i p%stra rolul de
inter#ediar )ndispensa"il !ntre Du#neeu .i credincio.i nu
a 0ost pro"a"il str%in% de atitudinea sa.
!n realitate3 !nc% de la s0ir.itul secolului al -l,lea vede#
ere#i1i care nu 0useser% consacra1i nici #%car in ordinele
#inore3 atrl"uindu,.i #inisteriul Cuv!ntulul 0%r% s% 0i 0ost
autoria1i de episcopul lor. /ernard din Tiron de exe#plu3
care aduna !n Iran1a de vest #ul1i#i de 1%rani veni1i s%,i
asculte predicile3 a r%spuns unul preot care i,a contestat
dreptul de a propov%dui c% acesta se o"1ine prin virtutea
#orti0ic%rii. R%spuns se#ni0icativ3 !n #%sura in care
i#plic% 0aptul c% practicarea unui =en de via1% con0or#%
Evan=7eliei =arantea% autenticitatea Cuv!ntulul .i d%
dreptul de a,4 vesti oa#enilor. Desi=ur3 #a>oritatea #arilor
predicatori populari de la !nceputul secolului al -ll,lea3 de
la Ro"ert dNAr"rissel la s0intul Nor"ert3 au s0ir.lt prin a
pri#i din partea papei o licenia praedicandi care i,a pus la
ad%post de toate atacurile? nu este #al pu1in adev%rat c%
pentru credincio.i s0in1enia personal% ii a"ilita #al #ult
ec!t con0or#itatea situa1iei lor canonice s% le vor"easc%
autoritate despre Du#neeu. Vede# ast0el cur!nd
u#ero.i laici revendic!nd dreptul de a 0ace cunoscut
Kv!ntul. Ei au 0ost trata1i drept :pseudo,pro0e1l; de c%tre
2r
Pi ierar7ie3 0oarte sensi"ile la riscurile ereiei. !n 44SC3
xrelul lui Ara1tan a sanc1ionat aceast% atitudine ostil%
?
#
(un!nd :ca laicii s% nu,.i per#it% a slo"oi nici o
statur% !n preen1a clericilor3 dac% nu este cerut% de
ace
mtia din ur#%;.
K laicii3 in totalitatea lor3 au avut di0icult%1i !n
4CG 4CB
=%sirea unei spiritualit%1i adaptat% st%rii lor3 pro"le#a s T
pus cu o deose"it% acuitate pentru 0e#ei3 care s,au i
+v_
l de
o"stacole supli#entare. *iteratura spiritual%3 ca T
teolo=ia3 era opera clericilor pe caie !ntrea=a lor 0or#a1iei
!#pin=ea la #iso=inis#. 'u" in0luen1a s0!ntulul )eroni# T
a unei tradi1ii patristice ostile 0e#eii3 aceasta este !naint>
de toate preentat% ca 0iic% a Evet3 r%d%cin% a tuturol
relelor .i principal =enerator de p%cat. (entru autori
ecleiastici3 ea nu devine de#n% de interes .i de sti#l
dec!t atunci cind posed% calit%1i virile. De unde elo=iile pi
care ei le aduc re=inelor sau !#p%r%teselor care au .tiut si
uite3 prin 0er#itatea conduitei lor3 sl%"iciunea proprii
sexului lor. Exist%3 desi=ur3 0or#e de via1% reli=ioasa
destinate 0e#eilor2 pe l!n=% c!teva pustnice3 !nc7ise !T
c7ilia lor3 nu#eroase c%lu=%rire duceau o existent`
co#unitar% .i pioas%3 =uvernat% de re=ula s0!ntulul
/enedlct. !ns% intrarea !n #%n%stiri era cel #ai adesea
su"ordonat% depunerii unei dote3 ceea ce instituia de 0apl
un nutixerus clausus. (e de alt% parter dac% 0ecioarei`
consacrate .i v%duvele "ene0iciau de o anu#e considera1iei
nu se !nt$#pla acela.i lucru cu 0e#eile #%ritate. Cele carg
apar1ineau !naltei aristocra1ii puteau !nc% s% >oace uil
anu#it rol !n via1a reli=ioas% a vre#ii lor3 ocrotind /iserica
.i !n#ul1ind ctitoriile #%n%stire.ti. Dar acest privile=iu era
reervat unui nu#%r #ic de #ari doa#ne. Una peste altaT
0e#eile #%ritate nu aveau nici un 0el de perspectiva
reli=ioas%3 iar c%s%toria ap%rea #ai de=ra"% ca un
7andicap !n planul #intuirii. !ntr,adev%r3 pentru clerici
via1a sexual% este o consecin1% a p%catului .i rela1iill
con>u=ale3 tolera"ile doar !n scopuri de reproducere`
constituie !ntotdeauna o =re.eal%3 cel pu1in venial%3 gS
#%sura !n care ele s!nt !nso1ite de pl%cere. (entru a nu [)
surs% de p%cat3 actul trupesc nu tre"uie s%v!r.it dec!t >>
sil%3 .i (etru Da#ian nu 0ace dec!t s% o0ere o ilustra
4
`
0rapant% a acestei st%ri de spirit !n =eneral r%spind;`
atunci c!nd d% laicilor exe#plul ele0antului care3 :!nde#n*`
la actul !n#ul1irii3 !ntoarce capul3 ar%t$nd prin aceasta c>
ac1ionea% su" constr!n=erea naturii3 !#potriva voiul
C
`
4C5
5G
i
e
.i c% si#te ru.ine .i de=ust pentru ceea ce 0ace;N
O
ne
aceea3 so1ii tre"uiau s% se !#p%rt%.easc% rar .i3 !n rice
ca3 s% se a"1in% de la orice rela1ie trupeasc% !nain,
pri#irii eu7aristiei. Dac% voiau cu adev%rat s% a>un=% la
#!ntuire3 tre"uiau s% tr%iasc% !n a"stinent%2 :Castitatea
care o respect% so1ii odat% copiii veniri pe lu#e este un
ucru #are;3 scrie un 7a=io=ra0 0la#and c%tre 44HC. Pi #ai
"ine !nc% era ca so1ii s% se separe pentru a intra 0lecare la
r!ndul s%u intr,o #%n%stire. Este o practic% 0recvent% !n
aceast% epoc% !n care #ulte 0e#ei erau constr$nse s%
devin% c%lu=%rire !#potriva dorin1ei lor3 pentru a le da voie
so1ilor lor s%,.i satis0ac% aspira1iile spre per0ec1iune. !n,
tr,un context pu1in particular3 e,adev%rat3 acesta a 0ost
caul Helo!sei3 devenit% stare1% la (araclet dup% )ntrarea
lui A"elard !n via1a #onastic%3 .i care !i adresa acestuia3
din !ndep%rtata #%n%stireN3 scrisori aprinse de pati#%.
Cli#atul =eneral de nelini.te care do#nea in r!ndul
laicilor explic% succesul pe care l,au avut #i.c%rile
evan=7elice. *a s0ir.itul secolului al -l,lea .l !nceputul
celui de,al -H,lca aNcestea s!nt !nc% 0oarte #arcate de
preceptele re0or#ei =re=oriene. )ni1iatorii lor au 0ost !n
=eneral clerici ca Ro"ert dNAr"rissel3 Vital de 'avi=n8 sau
c%lu=%rul Henric din *ausanne3 care au atras #ul1i#ile
prin ascendentul lor personal .i con1inutul predicilor lor.
!ntr,adev%r3 ei au !n0%1i.at Evan=7elia ca sin=ura re=ul% de
via1% pentru cre.tini .i au insistat asupra 0aptului c%
2lerul este cel care tre"uie s% i se supun% in pri#ul r!nd.
@ la ri=oris#ul #oral s,a trecut3 !n #ulte cauri? la
ne=area acelor ordines ecleiastice tradi1ionale2 nu s!nt pare
*d8 cei "otea1i pe picior de e=alitate !n raport cu exi=en1ele
evan=7elice< *aicii care aderau la aceste #i.c%ri nu #ai
ceptau s% 0ie exclu.i de la voca1ia s0in1eniei pentru 0aptul
* tr%iau !n #i>locul oa#enilor. Re0u!nd s% 0ie si#ple
N!ecte ale 0unc1iei pastorale a clericilor3 ei caut% s% duc%
!n.i.i o via1% reli=ioas% .i aspir% la o credin1% care s%
re
aliee in planul 0aptei #esa>ul lui C7ristos. (rintre ei se
li
n$r% #ulte 0e#ei. Clericii care ne vor"esc despre ele le
e
int%!n =eneral ca pe ni.te exaltate3 !nne"unite de trup
4CL
.i cu #oravuri dec%ute. Realitatea este #ai pu1in si#pl%,
nu tre"uie dec!t s% o"serv%# entuias#ul pe care,^
suscitau ere#i1i ca Etienne dN+"aine sau predicatori ca
Tanc7el# sau s0intul Nor"ert atit printre prostituate cit
P
6
printre #arileN doa#ne ale aristocratei care,i !nsoreau !
n
:pustiu;3 spre #area scandaliare a drept,cu=et%torilor.
Din toat% aceast% e0ervescent% nu au supravie1uit decit
c!teva #%n%stiri du"le !n ordinul 0ondat !n An=lia3 !n 44Hi3
de c%tre s0intul Auil"ert din 'e#prin=7a# .i !n cel pe care
Ro"ert dNAr"rissel 4,a sta"ilit la Iontevrault3 supun!nd cele
dou% co#unit%1i cea a "%r"a1ilor .i cea a 0e#eilor
,autorit%1ii unei stare1e care tre"uia s% 0ie o v%duv%3 .i nu
o 0ecioar%. Dar ordinul 0ontevrist nu a !nt$riat s% evoluee
!n acela.i sens cu cel al #%n%stirilor 0e#inine tradi1ionale3
.i de>a c!teva decenii dup% !nte#eierea sa nu se putea intra
!n acest ordin 0%r% a apar1ine !naltei no"ili#i. !n secolul a^
-ll,lea3 nu exist% !nc% ordine reli=ioase 0e#inine3 iar
#%n%stirile de c%lu=%ri1e se a0l% !ntr,o stare de su"ordo,
nare >uridic% .i spiritual% in raport cu ordinele #asculine
de care depindeau. Constatare interesant%3 !n #%sura !n
care ea ilustrea% di0icultatea !nt!#pinat% de 0e#ei pentru
a,.i !#plini destinul spiritual 0%r% a c%lca pe ur#a "%r"a,
tului.
!n cursul secolului al -ll,lea3 #i.c%rile evan=7elice s,au
extins din ce !n ce #ai #ult3 intr!nd curind in con0lict
desc7is cu /iserica. + dat% cu Arnaud din /rescia3 care
o"1inuse3 la Ro#a un #are succes popular conda#n!nd
"o=%1ia preo1ilor .l 0astul Curiei3 te#a s%r%ciei a trecut pe
pri#ul plan..Dup% p%rerea lut3 dat 0iind 0aptul c% clerul iP
4
ar%tase nevrednicia re0uind s% renun1e la "unurile sale3
tre"uia ca lu#ea s% se !#potriveasc% ierar7iei .i s%,i
considere pe to1i cei "otea1i drept e=ali. Nu#ai pe credin1a
concret% !n Evan=7elie se poate !nte#eia exercitarea
autorit%1ii !n cadrul /isericii. De la discreditarea preo1ilor
.i a pastorilor s,a trecut u.or la o critic% a sacra#entelor
a c%ror si#pli0icare se cerea. (entru adep1ii lui Henric di*
4
*ausanne3 ca .i pentru a#aldi.tii sau :'%r#anii di*
4
*o#"ardia;3 sacerdo1iul universal al credincio.ilor 0$cek
inutil% 7irotonisirea3 iar #%rturisirea reciproc% a =re.elii
44C
!nlocuia peniten1a. De la pole#ica anticlerical% la punerea
>n discu1ie a /isericii3 adep1ii vie1ii evan=7elice au a>uns !n
pra=ul ereiei.
A.a cu# a# ar%tat3 !ncep!nd cu secolul al -t,lea vede#
ap$r!nd >n +ccident 0ocare de ereie. (u1in nu#eroase .i
repede circu#scrise3 ele nu au avut totu.i o r%sp!ndire
considera"il%. !n secolul al -ll,lea3 0eno#enul a devenit
#ult #ai i#portant nu#eric3 pe punctul de a pune in
discu1ie in0luen1a /isericii in anu#ite re=iuni. Melul nostru
nu este de a 0ace aici istoria acestor curente reli=ioase3 nici
c7iar de a le studia doctrinele. Ne va 0i su0icient de a pune
!n eviden1% cauele succesului lor3 .i !n special #otivele
spirituale care i,au 0%cut pe nu#ero.i laici s% li se al%ture.
Acestea nu s!nt !ntotdeauna u.or de sesiat. !ntr,ade,v$r3
noi nu cunoa.te# deloc aceste #i.c%ri dec!t prin ceea ce
au spus adversarii lor despre ele3 .i c!teodat% este
anevoios s%,1i 0or#ei o idee precis% despre con1inutul
credin1elor lor. Cu toate acestea3 ecourile culese din diverse
p%r1i de la 'oissons la joln .i de la Toulouse la &ilano
, ne per#it s% distin=e# dou% 0iloane spirituale ale
ereiilor din secolul al -ll,lea
EB
2 unul insist% !nainte de
toate pe necesitatea coinciden1ei !ntre cuv!ntul evan=7elic
.i 0apta care se str%duie.te s%,4 !#plineasc% in lu#e.
'us1in%torii lui !.i propun s% lupte !#potriva dec%derii
/isericii3 constituind3 !n a0ara acesteia3 =rupuri de cre.tini
plini de r!vn%. Re0uul lor de a accepta structurile existente
nu pune !n discu1ie 0unda#entele do=#atice ale cre.tinis,
#ului3 ci doar unele puncte de detaliu. Este tendin1a care
redo#in% !n #a>oritatea #i.c%rilor populare din pri#a
>u#%tate a secolului3 .i #ai t!riu la valdeni3 la '%r#anii
ti *8on3 =rupare de laici conda#nat% !n 445S pentru a 0i
propov%duit 0%r% a avea #andat din partea episcopului.
N
n
tr,adev%r3 pentru ei practicarea vie1ii apostolice .i #ai
U0es a s%r%ciei era su0icient% pentru a le con0eri dreptul de
vesti Evan=7elia. Este deci vor"a3 cel pu1in la !nceput3 de
4
con0lict de ordin #ai #ult disciplinar decit dootrinal .i3 ,
alt0el3 o parte dintre valdeni vor reinte=ra /iserica la
!nceputul secolului al -d,lea.
444
Al doilea curent3 care se va !nt%ri 0%r% !ncetare 44SC3
0%r% !ndoial% su" in0luenta aporturilor orientale > special
"o=o#ilii din /osnia .i din /ul=aria93 se distin=e 0a>K% de
cel din1ii prin caracterul s%u net dualist. Adversarii i,au
cali0icat pe ace.ti eretici drept #ani7ei.ti? noi C1
cunoa.te# su" nu#ele de catari. Ei declarau c% re!nnoireK
necesar% a cre.tinis#ului tre"uia s% 0ie !nsorit% de o
rediscutare a !ntre=ului corp doctrinal predicat !n /iseric%3
!ntr,adev%r3 in oc7ii lor aceasta disi#ulase !n 0olosul s%u
realitatea revolu1ionar% ascuns% !n Noul Testa#ent3 care
este opoi1ia .i lupta per#anent% !ntre Du#neeu .i
'atana3 !ntre /ine .i R%u. (rincipiul /inelui este #otorul
lu#ii 'piritului3 iar principiul R%ului3 0iu r%vr%tit sau
!n=er dec%ut3 este creatorul lu#ii #ateriale .i al trupului3
!n aceast% perspectiv%3 su0letele u#ane sint 0ra=#ente de
spirit antrenate in #aterie3 din care tre"uie s% tas% cu
orice pre1.. !n acest e0ort ele s!nt a>utate de exe#plul lui
C7ristos cel #ai #are dintre !n=eri sau cel #ai "un
dintre 0iin1ele u#ane pe care Du#neeu 4,a ales ca 0iu
adoptiv. El a venit !n aceast% lu#e3 dar trupul '%u3 ca .i
(ati#ile 'ale nu au 0ost dec!t aparente. Dac% )isus a
r%scu#p%rat o#ul3 aceasta nu s,a realiat prin su0erin1a
'a3 ci prin !nv%1%tura 'a. Vec7iul Testa#ent3 oper% a
puterilor R%ului3 este 0%r% valoare? nu#ai Evan=7elia este
divin%.
Nu se pune pro"le#a aici de a !ncerca s% anali%# !n
detaliu do=#a catar%3 cu toate su"tilit%1ile .i !n toate
varia1iile sale3 de la dualis#ul te#perat la dualis#ul
a"solut3 nici de a ne intero=a asupra sensului pro0und al
cos#o=onici sale. Ne r%#!ne !ns% s% explic%# 0ascinata
exercitat% de aceste credin1e asupra unui 0oarte #are
nu#%r de "%r"a1i .i 0e#ei3 !n special in sudul Iran1ei .i !
44
)talia3 !ntre #i>locul secolului al -)l,lea3.i cel al secolului al
-l)),lea. Aparenta si#plitate a acestei doctrine .i si#pliN
tatca litur=7iei sale tre"uie s% 0i pledat !n 0avoarea sa. &ai
i#portant% pare s% 0i 0ost distinc1ia !ntre :des%v!r.it*;N
o"li=a1i la un ascetis# ri=uros3 .i si#plii credincio.i care se
"ucurau !n practic% de o #are li"ertate a #oravurilor Pi
44@
uteau s% se dedice oric%rui 0el de activitate3 cu condi1ia
: a pri#i !naintea #or1ii consolarnentum care3 prin
oun
erea #!inilor3 !l s#ul=ea din lu#ea #aterial% .i !i
n%.tea la via1a spiritului. Nu#eroase 0e#ei au 0ost de
ase#enea !#pinse s% adere la ereie prin posi"ilitatea pe
care o =%seau !n aceasta de a 0i tratate ca e=ale ale
"%r"a1ilor. (rintre :des%v$r.iri; au existat !ntr,adev%r 0e#ei
!n nu#%r destul de #are3 .i unele dintre ele au tr%it c7iar
!ntr,un 0el de a.e%#inte #%n%stire.ti3 ca cel de la
prouille3 !n *an=uedoc.
Dincolo de ceea ce le a.a% !n opoi1ie unul 0a1% de
cel%lalt3 curentul evan=7elic .i curentul dualist au !n
co#un re0uul unei #!ntulri care at$rna de #i>locirea
/isericii vii"ile .l de sacerdo1iul institu1ional. &ai !n
pro0uni#e3 ele #%rturisesc acela.i spiritualis# exacer"at
care a condus la re0uul di>#ei3 ca .i la ne=area anu#itor
sacra#ente. Este destul de derutant pentru un spirit
#ode# s% vad% evan=7elis#ul a>un=!nd la o atitudine
pesi#ist% 0a1% de via1% su" toate 0or#ele sale3 .i !n special
0a1% de procreare. !n #od paradoxal3 ura 0a1% de /iserica
vii"il% .i voin1a de a se desolidaria de ordinea sta"ilit%
au condus la un re0u al lu#ii .i al trupului3 #al accentuat
decit 0usese vreodat% !n s!nul #ona7is#ului. Dar poate c%
c7eia seduc1iei exercitate de c%tre ereii3 .i in special de
catarls#3 se =%se.te !n evolu1ia spiritual% pe care a#
analiat,o #ai sus. !ntr,o epoc% !n care /iserica3 cel pu1in
la nivelul clerului s%u3 a ales cu claritate s% in0luen1ee
lu#ea .i s% o plase>e su" tutela sa pentru a o 0ace con0or,
#% planului lui Du#neeu3 nu#ero.i credincio.i au vrut
protestee !#potriva acestei evolu1ii a0ir#!ndu,.i
tel!tatea 0a1% de un paleocre.tinis# !nte#eiat pe si#pli,
tate evan=7elic% .i re0uul lu#ii. Dac% ad#ite# aceast%
H
ote%3 atunci cataris#ul ar constitui ulti#ul avatar al
(iritualit%1ii #onastice3 vul=ariat% .i de0or#at% de
e
dincio.i3 !ntr,o epoc% !n care nu#ero.i clerici s,au
?
ta.at de ea .i !n care /iserica s,a adaptat prea "ine unei
d
n
>uncturi politice .i culturale care era !n 0avoarea sa.
e
(arte de a constitui reli=ia vre#urilor noi3 a.a cu# unii
44H
i
vor s,o vad%3 el ar 0i #ai de=ra"% expresia unui re0u de a
evolua. Ne=7id realitatea naturii u#ane a lui C7ristos .i a
(ati#ilor pentru ei si#ple aparente 3 catarii au
eli#inat!ntr,adev%r !ntruparea. !n ciuda ata.a#entului lor
procla#at 0a1% de Noul Testa#ent3 ei s,au situat !n
contracurentul #i.c%rii care3 !ncep!nd cu secolul al -l,lca3
a !#pins cre.tinii s% tr%iasc% Evan=7elia !n ti#pul .i !
n
cadrul lu#ii lor. Adev%ratul r%spuns al cre.tinis#ului la
s0idarea ereiilor dualiste nu a 0ost )nc7ii1ia3 ci ela"orarea
unei spiritualit%1i care3 0%r% a su"esti#a e0ectele corup%,
toare ale p%catului3 a a0ir#at "un%tatea .i 0ru#use1ea
crea1iei .i a su"liniat le=%tura necesar% dintre su0erin1% .i
&!ntulrc.
*a acest reultat nu s,a a>uns peste noapte3 iar clericii
#edievali nu s,au deta.at cu u.urin1%3 !n aceast% privin1%3
de ideile c%p%tate. 'u" du"la in0luen1% a tradi1iei #onasti ,
ce .i a 0iloso0iei antice3 ei r%#!n #ult ti#p 0ideli a0ir#%rii
superiorit%1ii conte#pla1iei asupra ac1iunii .i a; vie1ii
consacrate 0a1% de via1a !n lu#e. !n secolul al -ll,lea3 >
evolu1ia societ%1ii .l a #entalit%1ilor a !nceput s% trans0or,
#e aceste opoi1ii tran.ante !n ceva caduc. Nu#ero.i
credincio.i aspirau s%,.l tr%iasc% voca1ia cre.tin% !n
#i>locul lu#ii3 0%r% a tre"ui s% rene=e valorile 0unda#en,
tale ale st%rii lor. Din aceast% con0runtare adesea 0urtu,
noasa dintre o !nv%1%tur% teoretic% din ce !n ce #ai
neadaptat% realit%1ilor .i experien1ele concrete tr%ite de
laici3 provin tensiunile 0unda#entale care au #arcat via1a
spiritual% a +ccidentului !n secolul al -ll,lea.
Una din principalele pro"le#e care s,au pus oa#enilor
acelor vre#uri a 0ost aceea a #uncii. !n cli#atul e0ortului
la"orios de la de0ri.%ri la devoltarea #e.te.u=urilor
care caracteriea% societatea occidental% !n aceasta
epoc%3 #unca a c%p%tat o i#portan1% considera"il%,
)nstru#ent de punere !n valoare3 ea era de ase#enea3 din
ce in ce #at #ult3 o surs% de pro0it. !necea ce o prive.te
/iserica a eitat !ntre o viiune pesi#ist% care se spri>inK
pe textele c%r1ii Aeneei in care #unca este preentat`
44S
drept consecin1a direct% a p%catului3 .i o concep1ie #ai
poitiv%3 "aat% pe anu#ite pasa>e din s0intul (avel
E5
.l pe
p%rin1ii =reci3 !n special s0intul )oan Hrisos.to#ul.
!n ti#pul Evului &ediu ti#puriu3 pri#a dintre aceste
dou% concep1ii a predo#inat .i #unca #anual% a 0ost
considerat% drept o pedeaps%. Re=ula s0intulul /enedict !l
con0er% un loc destul de i#portant2 !n #%sura !n care cere
un e0ort anevoios3 #unca constituie pentru c%lu=%r un
#i>loc privile=iat de isp%.ire .i de #orti0icare. 'pirituali ,
tatea #onastic% vedea !n activitatea lucrativ%N#ai cu
sea#%.un re#ediu !#potriva tr!nd%viei3 una dintre cele
#ai periculoase capcane !ntinse de Cel Viclean celor care
aspirau la des%v!r.ire. :I%,1i de lucru ast0el !ne!t Diavolul
s% te =%seasc% !ntotdeauna ocupat3 reco#anda de>a s0intul
)eroni# c%lu=%rului Rusticus3 c%ci nu e "ine ca spiritul s%
se r%t%ceasc% !n =!nduri rele.; Concep1ie #ai de=ra"%
ne=ativ% a #uncii3 care s,a consolidat in epoca 0eudal%3
!ntr,adev%r3 !n societatea aristocratic% activitatea #anual%
era considerat% ca o ocupa1ie toc#ai "un% pentru io"a=i3
iar vec7iul ideal ro#an otium cuni di"nitate, de.i !ntr,un
context social #ult di0erit3 a continuat s% exercite o
pro0und% 0ascina1ie asupra elitelor3 a.a cu# o dovede.te
devoltarea vie1ii de curte !n secolul al -ll,lea. *a Clun83 in
>urul anilor 44CC3 c%lu=%rii nu #ai lucrau aproape deloc
cu #!inile lor3 dec!t pentru a se consacra unor sarcini de
speciali.ti3 precu# copierea .i !#podo"irea #anuscriselor.
'uperioritatea3 a0ir#at% 0%r% !ncetare3 a vie1ii conte#pla,
tive 0a1% de via1a activ% a per#is lui (etru cel Venera"il s%
su1in% c7iar c%3 !nlocuind #un0ia #anual% cu alte o"li=a,3
r%#inea 0idel spiritului re=ulii "enedictine. &i.c%rile
reli=ioase "aate pe idealul vie1ii apostolice nu #arc7ea%
4
aceast% privin1% nici o sc7i#"are nota"il%. Clericii care
lr
acticau s%r%cia voluntar% considerau c% nu tre"uiau s%
lTcree pentru a tr%i .l c% era necesar s% se consacre !n
!ntre=i#e sarcinilor lor pastorale. Unii dintre ei au recurs
Har la cer.etorie3 !n care vedeau un #od*ae retri"uire
er
Otru apostol .l3 !n acela.i ti#p3 un exe#plu de u#ilin1%
en
tru credincio.i. :(entru
4
a #!nca3 el 1in predici;3 scria in
44E
FF
1
ni
le=%tur% cu ere#i1ii .i al1i Ianderpredi"cr un preot a^
acelor vre#uri3 care nu,i iu"ea .i se scandalia din pricina
acestei concurente neloiale.
!n s0ir.it3 /iserica nu vedea cu oc7i "uni devoltarea
pro0esiunilor considerate ilicite sau periculoase 6ne=ustori3
a=en1i de sc7i#" etc.9 .i a asocia1iilor de #uncitori h
pri#ele :#eserii; care se constituiau atunci pe "aa
speciali%rii pro0esionale .i !n a0ara ierar7iilor sociale
recunoscute. !n acest cli#at de suspiciune3 #uncitorii de
la ora.e3 !n c%utarea unei recunoa.teri a locului lor in
societate3 dar .i a unei de.nit,-i spirituale3 s,au lovit de
reisten1e care nu au cedat dec!t !n #od lent.
Totu.i3 in cele din ur#% trans0or#%rile sociale .i
re!nnoirea teolo=iei3 care a reluat contactul cu ivoarele sale
=rece.ti3 au 0%cut ca starea de spirit a clericilor s% evolu,
ee. )deolo=ia celor trei 0unc1ii preo1i3 lupt%tori .i
lucr%tori 3 atri"uind 0iec%rui ordo un loc !n societatea
cre.tin%3 a >ucat un rol poitiv in aceast% privin1%. A#
ar%tat de>a #al sus 0elul !n care aristocra1iei laice i se
o0erise3 prin )nter#ediul idealului cavaleresc .i al r%"oiu,
lui s0!nt3 posi"ilitatea de a,.i do"!ndi #!ntulrea !ndepli,
nindu,.i datoria 0a1% de starea lor. *ucr%torii aii avut #ai
#ult de 0urc% pentru a,i 0ace pe clerici s% ad#it% valoarea
reli=ioas% a activit%1ii lor. Ei a>un= totu.i !ntr,o anu#it%
#%sur% la acest reultat prin inter#ediul 0unc1iei lor
sociale. Honorius Au=ustodunensis3 autor 0%r% ori=inali ,
tate3 dar a c%rui #%rturie este cu at!t #ai pre1ioas% pentru
c% reVcct% opinia co#un%3 scrie !n le=%tur% cu 1%ranii2
:Un #are nu#%r dintre ei vor 0i salva1i pentru c% tr%iesc
si#plu .i 7r%nesc prin truda lor poporul lui Du#neeu.; !n
cursul secolului al -ll,lea3 sc7e#a sociolo=ic% a societ%1ii
tripartite s,a i#pus !n toat% cre.tin%tatea .i a deter#inat
trecerea pe planul secund a distinc1iilor canonice .i
a
ierar7iilor spirituale care i#plicau !#p%r1irea celor "oteaK
!n c%lu=%ri3 c_erici .i laici. C7iar aceast% sc7e#% a evoluat >
spre 0or#e #ai co#plexe pe #%sur% ce structurile econo,
#ice .i
sociale
s,au diversi0icat. Ast0el3 lista :st%rilor lu#e.ti; nu a
!ncetat s% se #%reasc%3 !n ti#p ce participaN >
44G
rea la "inele co#un 0urnia o su0icient% >usti0icare pentru
#ultiplele 0or#e de activitate u#an%. Aceast% sc7i#"are
>e perspectiv% a s0!r.it pr!n a pune !n discu1ie concep1iile
tradi1ionale despre treptele per0ec1iunii. De>a c%tre #i>locul
secolului al -ll,lea3 Ansel#e din Havel"er= su"linia c%
=enul de via1% ales !n lu#e sau !n a0ara ei are #ai
pu1in% i#portan1% dec!t 0elul !n care se co#port% 0iecare
!n starea sa3 c%ci Du#neeu nu are pre0erin1e. !ns% a,i
pune pe si#plii credincio.i pe un plan de e=alitate cu
clericii nu !nse#na !nc% recunoa.terea unei spiritualit%1i
proprii condi1iei lor. +r3 di0icultatea st%tea toc#ai aici.
Exe#plul #uncii este 0oarte se#ni0icativ !n aceast%
privin1%. Ea a 0ost !ntr,adev%r repus% la loc de cinste de
c%tre noul #ona7is#3 !n special de cistercieni. '%4"e de
otio ad la)orem+O, scria s0!ntul /ernard unui c%lu=%r
clunisian pe care voia s%,) atra=% la Clairvaux. (ro"le#a
se =%sea !ntr,adev%r !n ini#a pole#icii dintre c%lu=%rii
ne=ri .i cei al"i3 ace.tia din ur#% a0ir#!nd c% nu exista
adev%rat% via1% #onastic% acolo unde c%lu=%rii nu se
dedicau unor #unci #anuale e0ective .i utile. (e de alt%
parte3 institu1ia 0ra1ilor laici3 !n ciuda a#"i=uit%1ilor sale3
a i#plicat o nou% atitudine 0a1% de activitatea lucrativ%3
conceput% ca un posi"il #i>loc de s0in1ire. !n s0!r.it3 a#
se#nalat de>a i#portan1a de"aterii teoretice care i,a opus
pe canonicii re=ula1i c%lu=%rilor3 re0eritoare la raporturile
!ntre via1a activ% .i via1a conte#plativ%2 dac% C7ristos a
0%cut elo=iul &%riei3 scrie cu aceast% ocaie Ansel#e din
Havel"er=3 aceasta este din pur% caritate3 pentru a evita ca
&arta care are de 0apt dreptate s% nu 0ie prea triu#,
0%toare. De alt0el3 dup% p%rerea lui nu tre"uiesc i#itate
nici &arta nici &%ria3 ci c7iar C7ristos !nsu.i3 care a 0ost
!nainte de toate un activ3 de vre#e ce .i,a consacrat
esen1ialul vie1ii 'aTe !nv%1%turii .i propov%duirii. !ns%
ceasta valoriare a #uncii !n>u#ea reli=io.ilor nu a
irniatun r%spuns satis0%c%tor pro"le#elor laicilor. C7iar
a
cistercieni3 lucrul c%lu=%rilor a r%#as !nainte de toate
activitate penitenKial% .i3 !ntr,o anu#it% #%sur%3
0rn"olic%. Acesta era departe de a 0i su0icient pentru
44B
!ntre1inerea co#unit%1ii3 asi=urat% !nainte de toate de 0ra=ii
laici. (entru si#plii credincio.i3 o"li=a1i s%,.i asi=ure
#i>loacele de trai prin e0orturile proprii3 pro"le#a se punea
!n ter#eni di0eri1i. Tre"uia ca de#nitatea spiritual% n
#uncii .i valoarea sa poitiv% ca #i>loc de #!ntuire s% 0le
recunoscute. A.a cu# "ine a ar%tat T. *e Ao003 acesta este
sensul !n care s,a exercitat presiunea noilor cate=orii
pro0esionale ne=ustori3 #e.te.u=ari3 lucr%tori
,preocupate de a =%si pe planul reli=ios >usti0icarea
activit%1ii3 voca1iei lor... nu !n ciuda pro0esiei3 ci toc#ai
datorit% pro0esiei lor;
CC
.
Aceast% aspira1ie di0u% a 0ost #ai puternic resi#1it% !n
ora.ele !n care devoltarea #e.te.u=urilor .i a co#er1ului
crease un #ediu laic dina#ic .i co#"ativ !n acela.i ti#p.
Nu e de #irare s% constat%# c% toc#ai !n #arile ora.e
ne=ustore.ti din )talia au v%ut lu#ina ilei 0or#e de via1%
reli=ioas% de un tip nou3 adaptate preocup%rilor spirituale
ale laicilor. Cel #ai interesant ca este cel al Pmiliilor, la
ori=ine ;o =rupare de #e.te.u=ari duc!nd !n co#unitate o
via1% de lucru .i ru=%ciune3 care a ap%rut la &ilano c%tre
44BE .i s,a r%sp!ndit !n toat% *o#"ardia. Ace.ti laici pio.i
erau lucr%tori care3 continu!nd s% exercite o activitate
pro0esional% erau !n =eneral 1es%tori .i s% tr%iasc%
cu 0a#ilia in casa lor3 duceau o existen1% auster% .i se
a"1ineau s% "leste#e3 c!t .i s% intentee procese? Exco#u,
nica1i !n 445S pentru a 0i propov%duit !n pu"lic 0%r%
autoria1ie3 ei au 0ost reinte=ra1i !n /iseric% in 44LL de
c%tre )nocen1lu al )l),lea3 care i,a !#p%r1it !n trei ordine2
pri#ele dou% erau 0or#ate din reli=io.i autentici supu.i
unei re=uli3 al treilea un 0el de ordin ter1iar a,cuil la letlre.
&e#"rii s%i tr%iau in lu#e dup% un proposil4n, adic% un
ansa#"lu de re=ula#ente de0inind 0or#a lor de via1%.
Dincolo de aceste distinc1ii canonice3 ceea ce unea di0eritele
=rup%ri ale Pmilililor .i le d%dea ori=inalitate este i#por,
tan1a pe care o avea !n existen1a lor cotidian% practicarea
unei #eserii3 care era #enit% s% le per#it% a avea =ri>% de
nevoile lor .i a da de po#an% celor s%raci. Dac%3 cu
ti#pul3 au s0ir.it prin a se !#"o=%1i ei !n.i.i .i prin
a
445
pierde din vedere idealul lor ini1ial3 Pmiliii r%#!n pri#a
=rupare laic% care a asociat unei vie1i de ru=%ciune
intens% o #unc% conceput% ca un #i>loc autentic de
existent%. Re=%si# tendin1e analo=e !n co#unit%1ile de
)e"Q4
ie
J
care
!ncepuser% s% se !n#ul1easc% !n /ra"ant .i !n
Ilandra la s0ir.itul secolului al -H,lea. /iserica a dat un 0el
de consacrare o0icial% acestor aspira.i canoni!nd !n
44LL un ne=ustor,post%8ar3 s0intul Ho#e"on din Crc#ona3
care a repreentat in #od autentic ii popolo al co#unelor
italiene.
+ evolu1ie co#para"il% se 0ace si#1it% 0a1% de c%s%torie.
De,a lun=ul secolelor3 starea con>u=al% 0usese considerat%
inco#pati"il% cu via1a reli=ioas%. Pi !n aceast%
privin1a3 prin pa.i #ici3 s,a operat o repunere !n discu1ie
a concep1iilor tradi1ionale. Honorius Au=ustodunerisis3 a
c%rui i#portan1% ca ecou 0idel al preocup%rilor ti#pului
s%u a# relevat,o de>a3 dese#nea% su" denu#irea de )oni
coi8u"ati so1ii care duc o via% s0int% !n c%s%torie. Iapt .i
#ai se#ni0icativ3 papa Alexandru al )l),lea a recunoscut
pentru pri#a oar%3 !n 44BE3 c% vec7ile canoane re0eritoare
la continen1a !n ilele de post a credincio.ilor c%s%tori1i pot
0i considerate ca si#ple s0aturi .i nu precepte. Va #er=e
!nc% .i #ai departe intr,o "ul% papal% adresat% .e0ului
#ili1iei '0intului )aco"3 asocia1ie de cavaleri .i de clerici
care se constituise !n 'pania pentru a ap%ra pe cre.tini
!#potriva #aurilor. &a>oritatea laicilor care 0%ceau parte
din aceast% asocia1ie 0iind c%s%tori1i3 s,a pus pro"le#a
statutului lor canonic. (onti0ul a pus cap%t controverselor
care au ap%rut !n le=%tur% cu acest su"iect3 a0ir#!nd c%
starea de per0ec1iune nu era le=at% de vir=initate. C%s%to,
rt1i sau nu3 cavalerii '0intului )aco" puteau 0i considera.i pe
Oun% dreptate reli=io.i !n #%sura !n care depuseser% votul
e ascultare .i se expuneau pericolelor luptei !ntr,un spirit
?
sacri0iciu
G4
. )#portan1a acestei deciii este considera,i2
deplas!nd centrul de =reutate al vie1ii reli=ioase de la
?e
li"at )a supunere .i peniten1%3 aceasta !nl%tura principa,N
o"stacol care,i !#piedica pe credincio.ii c%s%tori1i s% ;%
acces la acest 0el de viaK%. Vede# ast0el ap%r!nd3 in
44L
cursul ur#%toarelor decenii3 nu#eroase =rvip%ride "%r"a1i
.i 0e#ei duc!nd !n co#un o existent% pioas%. Pmiliii din
*o#"ardia3 peniten1ii rurali care au ap%rut !n )talia de
nord pe la 445C3 )e"&incle .l )c"anRi din M%rile,dc,Tos
prosl%vesc e=alitatea dintre sexe !n cadrul /isericii .i
revendic% dreptul de a duce o via1% cre.tin% autentic%
c7iar in s!nul 0a#iliilor lor. )dealul 0u=ii de lu#e se interio,
riea%2 el !ncetea% s% #al 0ie un re0u al #ateriei .l al
trupului pentru a deveni o lupt% !#potriva p%catului su"
toate 0or#ele sale3 de la care nici o cate=oric de cre.tini nu
este exclus% din caua st%rii sale de via1%.
De #anier% #al =eneral%3 laicatul nu se #ai de0ine.te
nu#ai ca ansa#"lul credincio.ilor lipsi1i de autoritate in
#aterie de ordine .l de >urisdic1ie3 ci ca un ele#ent =enera,
tor de dina#is# interior al /isericii. Aceast% nou% atitu,
dine a laicilor ii pune !n #ai #ulte r!ndurl !n con0lict cu
ierar7ia3 !n special !n le=%tur% cu vestirea Evan=7eliei.
(racticarea #lnisteriului Cuv!ntului 0%r% #andat episcopal
era !ntr,adev%r considerat% de cler ca o uurpare nele=iu,
it%. Nu 0usese ea oare su0icient% pentru conda#narea lui
Valdes .i3 apoi3 a %rmcuCilor din *8on .i din *o#"ardia<
!nc% o dat%3 presiunea elitei reli=ioase a credincio.ilor a
s0ir.it prin a s#ul=e3 !n pra=ul secolului al -)H,leK3 recu,
noa.terea unor noi drepturi. )nocen1iu al 444,lea a de"locat
!ntr,un anu#it 0el o situa1ie devenit% exploiv%3 deose"ind
dou% tipuri de texte in 'criptur%2 .pe de o parte aperta,
adic% episoadele narative .i !nv%1%turile #orale care
a"und% !n povestirile "i"lice .l care s!nt u.or accesi"ile
tuturor? pe de alt% parte pr(*4xda, sau expunerile do=#a,
tice3 pe care nu#ai clericii puteau s% le !n1elea=% toc#ai
din pricina co#plexit%1ii lor 6de exe#plu3 cea #ai #are
parte a evan=7eliei s0intului )oan .i Apocalipsa9. Acestor
dou% niveluri ale Revela1iei le corespundeau dou% 0or#e
!ntr,adev%r distincte de discurs2 ex7orta1ia #oral% Pl
peniten1ial% .i predicarea propriu,is% care explicita
#isterele credin1ei. )n #od spontan3 unii laici s,au av!ntat
pe pri#ul dru#2 Valden?ii, Pmiliii .i curind Penitenii din
Assisi din >urul s0!ntulul Irancisc au c7e#at credincio.ii *
a
4@C
convertire .i la ru=%ciune !ntr,un stil direct .l concret3
!nrudit cu cel care se 0olosea !n adun%rile or%.ene.ti. Ei nu
s
e te#eau s% se le=e de cei care3 prin co#porta#entul lor3
[uneau stavil% Evan=7eliei2 c%#%tari3 clerici nevrednici3
episcopi !n=ri>ora1i #ai #ult de a asi=ura victoria partidului
lor decit de a 0ace ca pacea s% do#neasc% etc. Aceast%
posi"ilitate de a vesti esen1a #esa>ului cre.tin .l de a
ve=7ea ca el s% 0ie actual !n via1a politic% .l social% este o
cucerire i#portant% a #i.c%rilor evan=7elice. !n secolul al
-))),lea. ordinele cer.etoare vor 0i acelea care vor tra=e toate
consecin1ele din aceasta .l vor resta"ili le=%tura dintre
ad#onestarea #oral% .l discursul teolo=ic.
*a cap%tul[ecolului al -ll,lea. principalele o"stacole !n
realiarea unei voca1ii cre.tine !n societate 0useser%
dep%.ite sau erau pe cale de a 0i. Reulta oare c% datele
speci0ice st%rii laice !n special #unca .i via1a cori>u=al%
, deveniser% valori poitive prin care credincio.ii puteau
a>un=e la per0ec1iune< R%spunsul la aceast% !ntre"are nu
este univoc3 pentru c% !n atitudinea /isericii 0a1% de
realit%1ile p%#inte.ti nu disp%ruse !ntrea=a a#"i=uitate.
Caul s0!ntulul Ho#e"on3 exe#plar !n aceast% privin1%3
#erit% s% 0ie studiat #al de aproape. Desi=ur3 este 0oarte
i#portant 0aptul c% papa a canoniat un ne=ustor3 !n ti#p
ce toat% tradi1ia spiritual% .i canonic% a secolelor prece,
dente era #arcat% de un #are dispre13 pentru a nu spune
#ai #ult3 0a1% de aceast% pro0esie. !ns% lectura "ulei
papale de canoniare ne arat% c% Ho#e"on era considerat
drept un s0!nt #al ales pentru c% renun1ase la practicarea
unui co#er1 re#unerator .i !.i !#p%r1ise "unurile s%raci,
or3 1in!nd piept totodat% cu 0er#itate ereticilor din ora.ul
s
%u natal. Totul se petrece ca .i cu# el ar 0i 0ost sancti0icat
n
u pentru exercitarea activit%1ii sale pro0esionale ci !n
(o0ida el3 sau !n orice ca dup% ce o a"andonase. Pi atunci
C4
nd3 !n secolul al -l)),lea3 clerul .i poporul dintr,un
a
ttu#it nu#%r de ora.e lo#"arde :vor canonia; !n #od
s
(pntan autentici :s0in1i al #uncii;3 ini1iativele lor nu vor
9
r
une nici o apro"are din partea Ro#ei. A# putea 0ace
re0lec1ii !n le=%tur% cu via1a con>u=al% care3 #ai
4@4
pu1in !nc% dec!t #unca3 nu le,a p%rut cre.tinilor acelo
r
vre#uri suscepti"il% de a o0eri #ari perspective spirituale
Dac% au existat atunci s0in1i c%s%toriei .i ta1i de 0a#ilie
via1a lor 0a#ilial% nu a !nse#nat #are lucru pentru
reputa1ia pe care o aveau. Nu vo# repro.a conte#poranilor
lor de 0i 0ost insensi"ili la acest aspect al lucrurilor3 pentru
c% nu a 0ost deloc cunoscut% o spiritualitate a c%s%toriei
!naintea s0!ntului Irancois de 'ales .i pentru c% teolo=ia
#uncii este o inven1ie a secolului --. 'e cuvenea cel pu1in
s% se#nal%# aceste li#ite care s!nt3 pentru istoric3 per0ect
explica"ile2 !ntr,o econo#ie care3 !n #a>oritatea caurilor3
a"ia asi=ura su"isten1a oa#enilor3 ace.tia ar 0i avut
nevoie de o capacitate sin=ular% de a"stractiare .i
i#a=ina1ie pentru a vedea !n #unca o#eneasc% o prelun,
=ire a crea1iei.
(entru #a>oritatea laicilor3 calea de acces )a s0in1enie nu
a 0ost deci nici #unca3 nici via1a 0a#ilial%3 ci practica
#ilosteniei care a !#"r%cat3 !n secolul al -ll,lea3 o se#ni0i,
ca1ie .l 0or#e noi. Desi=ur3 po#ana a ocupat dlntotdeauna
un loc i#portant !n via1a cre.tin%3 iar clericii carolin=ienl
au insistat de>a #ult asupra acestui punct !n !nde#nurile
adresate laicilor. Dar !ncep!nd cu #o#entul !n care o
!nnoire econo#ic% s,a a0ir#at !n +ccident3 asist%# la o
verita"il% revolu1ie a carit%1ii .i la apari1ia unei autentice
spiritualit%1i a "ine0acerii. Aceasta se "aea% pe evlavia
0a1% de C7ristos .i !n special 0a1% de u#anitatea 'a3
Dra=ostea pentru Cel :care n,a avut unde s%,Pi odi7neas,
c% capul; este #otivul pentru care s!nt a>uta1i cei nevoia.i3
cali0ica1i de acu# !nainte drept pauperes C&risti, ter#en
care3 !n secolul precedent3 !i dese#na #ai de=ra"% pe
reli=io.i. Aceast% predilec1ie #istic% pentru s%r%cie este un
0apt nou in )storia spiritualit%1ii occidentale. !ntr,adev%r3
p!n% !n secolul al -ll,lea s%r%cia 0usese considerat% ca o
pedeaps%3 nu ca un se#n de ale=ere. Ea era privit% #ai
de=ra"% ca o isp%.ire a p%catului .i3 !n plan social3 ca un
neca la 0el de inelucta"il ca .i #aladia3 care nu se putea
deloc re#edia. /o=%1ia3 di#potriv%3 trecea drept o dovada
a "un%voin1ei divine. Ea d%dea prile>ul de a ci.ti=a =lori
e
4@@
:rin dona1iile 0%cute "isericilor .i !#p%r1irea po#enilor
3
e
>or nevoia.i. Departe de a 0i un "leste#3 ea constituia #ai
de=ra"% o cale de acces la s0in1enie3 dac% se .tia s% i se
>
ca
o "un% !ntre"uin1are3 su" 0or#a #%rini#iei. De
ase#enea3 =eneroitatea era una din valorile 0unda#entale
ale eticii cavalere.ti. 'piritelor celor #ai exi=ente li se
o0erea posi"ilitatea de a renun1a la averea lor. Cine poate
reruin!K !ns%3 dac% nu cel care posed%< !n ceea ce,i
prive.te3 s%racii tre"uiau s% se roa=e pentru "ine0%c%torii
lor3 !n 0elul acesta su0letele lor sc%pind #ai si=ur de
c7inurile in0ernului sau pur=atoriului.
'u" in0luenta idealului vie1ii apostolice3 apoi a #i.c%rilor
evan=7elice3 are loc o r%sturnane in acest do#eniu !n
secolul al -H,lea. Reli=io.ii a.a cu# a# v%ut se
con0runtau cu pro"le#a "o=%1iei3 ca .i cu cele pe care
nu#%rul cresc!nd de s%raci le puneau. *u#ea laicilor nu
a sc%pat de aceste interpel%ri. 'ensi"ilia.i de predicatori
care le vor"eau despre s%r%cia lui C7ristos3 #ulKi dintre ei
au devenit #ai atenei )a s%r%cia lucie a celor a0la1i in #ie,
rie .i la !nc%lc%rile carit%1ii. A reultat o extraordinar%
!n0lorire a a.e%#intelor spitalice.ti .i carita"ile in tot
+ccidentul. Unele au dat na.tere unor verita"ile con=re=a1ii
reli=ioase cu# sntAntoniiisau 9spitalieriis0intului Anton3
asocia1ie 0ondat% !n 4CLE !n Daup7ine de un no"il .i de
0iul s%u3 drept #ul1u#ire pentru vindecarea acestuia din
ir#%3 atins de o "oal% convulsiv%. C%tre 44@C3 )a )eru,
sali# au ap%rut 9spitalierii s0intului *a%r care !n=ri>eau
lepro.ii3 c%tre 445C3 la &ontpellier3 9spitalierii '0intului
T
u7 6sau Ira1ii (oru#"elului9 care au !n0iin1at spitale in
u#eroase ora.e din +ccident. Alte con0rerii laice3 cu# s!nt
t8ti ponti0i3 s,au sta"ilit de,a lun=ul dru#urilor de
0oina> pentru construirea .i !ntre1inerea podurilor3 ca .i
)e
ntru =%duirea c%l%torilor. !n s0ir.it. Arinitarii, institui1i
@

c%tre s0intul )oan din &at7a !n 44L53 c%utau s%
2
e s0intul )oan din &at7a !n 44L53 c%utau s%
Tl"eree prionierii .i s% r%scu#pere sclavii cre.tini din
;ile #usul#ane. Dar3 pe lin=% aceste ordine reli=ioase la
Nra cre.tin%t%1ii3 oare c!te 0unda1ii iolate au existat
,(ale3 ospicii sau si#ple aile 3 destinate s% vin% !n
storul "olnavilor3 al pelerinilor .i c%l%torilor< !n re=iuni
4@H
ca *o#"ardia .i An>ou3 unde s,a !ncercat un studii3
cantitativ pentru secolul al -ll,lea3 reultatele s!#
i#presionante .i constat%# ca toate clasele do#inante
,seniori3 laici .l ecleiastici3 "ur=7ei3 co#unit%1i
paro7iaK .i con0rerii s,au an=a>at atunci !n #od activ
!n opereiK de "ine0acere.
Aesturile de caritate nu devin doar #at 0recvente. E^
1
s!nt de ase#enea s%vir.ite !ntr,un spirit di0erit. (o#an=
s0ir.ise prin a deveni un act ritual. &arile a"a=ii 7r%neau
periodic #ul1i#i de nevoia.i, care n%v%leau la anu#ite
date2 s%r"%torile s0in1ilor de 7ra#3 cere#onialele ciclului
litur=ic3 #oartea unui c%lu=%r al co#unit%1ii. Cu aceste
ocaii3 se !#p%r1cau 7ran% .i "ani. !n ceea ce,l prive.te3
#arii laici re=i3 duci sau con1i !ntre1ineau !n per#a,
nen1% un anu#it nu#%r de s%raci !n =eneral doispre,
ece care !l ur#au !n deplas%rile lor. Ace.ti oa#eni care
se "ucurau de un venit3 "ene0iciari ai 0avorurilor prin1ului3`
!ndeplineau o 0unc1ie esen1ial#ente si#"olic%2 s%,i per,
#it% acestuia s%,.i !ndeplineasc% o"li=a1iile 0a1% de cel
sla"i .l s%raci. !n practic%3 ei 0or#au #ai de=ra"% uni
ecran !ntre "ine0%c%torul lor3 culcare nu co#unicau declt>
prin inter#ediul capelanului s%u3 .i lu#ea celor nevoia.tQ
!n cursul secolului al -ll,lea3 su" in0luen1a trans0or#%rilor^
sociale care au 0%cut s% creasc% nu#%rul celor s%raci .i3
!n acela.i ti#p3 a idealului evan=7elic3 aceast% concep1ie
rituallst% a carit%1ii a 0%cut loc unei voin1e de a lupta !n
#od e0icace !#potriva #ieriei .i #ai ales de a intra !i>
contact direct cu cei s%raci. !ns%.i no1iunea de aproape^
evoluea%2 cei care tre"uiesc a>uta1i nu s!nt nu#ai v%du,
vele .i or0anii3 dar .i victi#ele nedrept%1ii .i to1i cei c$rd
tr%iesc la #ar=inea societ%1ii !nestrate2 "olnavi3 lepro.U
prostituate3 pri"e=i de toate 0elurile etc. Adev%rata caritate`
consta !n a depista nenorocirile si a le u.ura printr,o>
or=aniare pe al!t de e0icace pe c!t o per#iteau condiiiiN
e
epocii
CH
. Ast0el3 atunci c!nd !n 44SH s,a a"%tut o 0o antei*
=rav% asupra 1inutului
t
C7a#pa=ne3 contele T7i"aUH
prieten al cisterclenllor .i discipdl al si#1ului /e#ard3 tH
s,a #ul1u#it s%,.i desc7id% cu =eneroitate 7a#"are`
G
`
4@S
elor de#o.teni1i .i s% sacri0ice vin vas de aur pe care 4,a
pri#at .i pe care 4,a v!ndut !n se#n de penitent%. El a
N
erU
t de ase#enea s% i se se#nalee s%racii care %ceau
"andona1i !n locurile pu"lice .i a tri#is c%lu=%ri s%
oarcur=$ t!r=u.oarele3 in c%utarea "olnavilor .i a lepro.i
lor. Toate aceste co#porta#ente !.i au ori=inea !ntr,un
senti#ent de co#pasiune 0a1% de diversele 0or#e de
su0erin1%, ale c%rui ur#e le re=%si# toc#ai !n cruciadele
de la s0ir.itul secolului al -ll,lea. dup% !ndep%rtarea
perspectivelor escatolo=ice .i #esianice care #arcaser$
pri#ele expedi1ii3 caritatea 0ratern% a devenit principalul
#otiv al plec%rii !n Mara s0!nt%. +a#enii pornesc in
cruciad% !nainte de toate pentru eli"erarea captivilor3
ap%rarea pelerinilor .i salvarea de la distra=ere a cre.ti
nilor din +rient. 'enti#entul crescut de solidaritate 0a1% de
0ra1ii !ndep%rta1i3 arunca1i !n nenorocire suscit% #ultor
credincio.i dorin1a de a acorda o asisten1% 0inanciar%
pentru vinii3 #ilitar% pentru al1ii. 3 Y
'u" !nriurirea acestor preocup%ri altruiste3 spiritul de
"ine0acere s,a #odi0icat. (ostirea3 care era practicat% de
#ult ti#p !ntr,un spirit de isp%.ire3 a 0ost #ai str!ns le=at%
de caritate. !ncep!nd cu secolul al -ll,lea3 se redescoper%
c% 7rana .i "unurile de care te privei nu s!nt pl%cute lui
Du#neeu dec!t dac% s!nt date altora. !nainte de toate3
ns%.l ideea despre po#an% a evoluat2 clerici din ce in ce
;nai nu#ero.i3 inclusiv printre canonici3 o !n0%1i.au3 !n
rierile .i predicile lor3 #at #ult ca o datorie de dreptate
dec!t ca un act #eritoriu sau un =est de puri0icare. 'trict%
o"li=a1ie pentru cel "o=at3 po#ana este un drept pentru cel
irac care este !ndrept%1it s% .i,4 recla#e .i c7iar s%,4 0ure
lr
* ca de necesitate3 dac% acesta i se re0u%. '0!ntul
?
rnard o spune cu aspri#e prela1ilor ti#pului s%u3
'ndu,se purt%torul de cuv!nt al Klor nevoia.i2 :(risosul
tru este e=al cvi via1a noastr%. Tot ceea ce se adau=%
(l%1ii voastre este un 0urt 0%cut din nevoile noastre.;
aceasta3 cre.tinis#ul #edieval re!nnoad% 0irul cvi
lc
;Ua patristic%3 .i #ai ales cu s0intul )oan Hrisosto#ul3
Ktru
carc
tc
o
t
ccca

ce
aveau in plus cel "o=a1i apar1inea
4@E
s%racilor. (e de alt% parte3 s,a a>uns s%3 se considere c>
=esturile exterioare ale carit%1ii tre"uiau insolite de u*
an=a>a#ent personal. *a s0!r.itul secolului al-l),lea3 Rao#
cel !n0l%c%rat su"linia% 0aptul c% donatorul tre"uie si
pun% ceva din el !nsu.i !n darul pe care,4 0ace3 0%r% de care
ac1iunea sa este lipsit% de valoare. De ase#enea3 ei
propune 0or#ula elemos8na ne"olialis, sau po#an%
an=a>at%3 care const% de exe#plu !n a,4 scoate pe cel s%rac
din #ierie =%sindu,i de lucru3 !n loc de a se #ul1u#i a,i
da un "an.
!n ulti#% anali%3 ivorul acestei nuan1%ri a carit%1ii se
=%se.te !n convin=erea c% cei s%raci3 replici ale lui C7ristos
cel su0erind3 !#p%rt%.esc cu El3 !ntr,o anu#it% #%sur%3
0unc1ia 'a salvatoare. Nu#eroase texte de la s0ir.itul
secolului al -ll,lea vor"esc de :do#nii no.tri cei s%raci;
sau !l preint% ca :vicari ai lui C7ristos;. (entru #ul1i laici3
incapa"ili s% accead% la #editarea #isterelor divine .l>
!ndep%rta1i de !#p%rt%.anie din tea#a de sacrile=iu32
aceast% practic% re!nnoit% a "ine0acerii le,a dat ocaia s%,)`
!nt$lneasc% pe Du#neeu preent !n al1ii3 .i !n special !n cei>
de#o.teni1i. Este experien1a pe care a avut,o tin%ral
Irancisc din Assisi3 !n pra=ul secolului al -D)),lea3 a.a cu#
o restituie el !nsu.i !n Testa#entul s%u2 :Cind era# inc$
!n p%cat3 #i se p%rea 0oarte dureros s% v%d lepro.ii? dar
Do#nul #,a condus printre ei .i le,a# ar%tat #il%.;
'%rutul dat leprosului se situea% !n linia dreapt% a
#i.c%rii evan=7elice din secolul al -ll,lea3 constituind
!ntr,un 0el !#plinirea sa.
*ocul carit%1ii !n via1a spiritual% a cre.tinilor din secolul
al -ll,lea este atestat de 0aptul c% !n aceast% epoc% au
existat nu#ero.i s0in1i laici a c%ror principal% virtute a 0ost
aceasta. &a>oritatea dintre ei nu au 0ost canonia1i3 !ns&
s,au "ucurat !n vre#ea lor de un #are presti=iu prin1i*
concet%1eni. Nu vo# re1ine aici decit dou% 0i=uri cu deosc
"ireNtipice2 pri#a3 s0intul Ra8#ond Aa8rard 6t 444593 cd
n
N
vertit de c%tre Ro"ert dNAr"rissel3 a 0ost la Toulou
se
"ine0%c%torul s%racilor3 pentru care a 0ondat un ospN
clu
N
Dup% #oartea so1iei3 el a luat conducerea 0a"ricii o
4
4@G
'ai0lt,'ernin .i a !ntreprins construirea unui pod 0%r%
va#$ peste un r!u din re=iune pe care inunda1iile !l 0%ceau
adesea de netraversat. (oate c% tre"uie s%,i atri"ui# de
ase#enea construirea unui alt pod peste Durance. El pare
s$ 0i 0ost deopotriv% un predicator popular 0oarte apreciat3
supus conduc%torilor /isericii3 dorind cu toat% pasiunea
=%,) adune su0lete lui Du#neeu3 adversar 0oarte virulent
al ereticilor;3 dup% "io=ra0ul s%u
GS
. +#oni#ul s%u3 s0intul
Ra8#ond din (iacena3 in *o#"ardia 6aproxi#ativ 44SC
4@CC93 s,a consacrat exercit%rii carit%1ii dup% ce !.i
petrecuse o "un% parte din via1% !n pelerina>3 !n special in
Mara s0int%3 ceea ce i,a adus porecla de :(al#erio;. Dup%
44B53 cu acordul episcopului s%u3 a a#ena>at !n ora.ul
s%u natal un ospiciu unde =%duia pelerinii3 "olnavii .i
s%racii. El s,a 0%cut curind ap%r%torul acestora din ur#%
!#potriva >udec%torilor nedrep1i .i a celor "o=a1i3 lu!nd
conducerea procesiunilor !n care de#o.teni1ii de tot 0elul
stri=au2 :A>uta1i,ne3 cre.tini crui3 c%ci noi #uri# de 0oa#e
!n ti#p ce voi tr%i1i !n "el.u=;
CE
. (entru el3 ca .i pentru
#ul1i dintre conte#poranii s%i3 practicarea operelor de
"ine0acere a o0erit un pro=ra# spiritual .i un instru#ent
de sancti0icare.
<. !aicii n ,iaa reli"ioas
!n cursul secolului al -ll,lea3 con.tien1i c% starea lor ,i
excludea apriori de la via1a reli=ioas%3 nu#ero.i laici
c%utat 0or#e de via1% care s% le per#it% s% conciliee
=en 1el e unei existen1e consacrate slu>irii lui Du#neeu
?
ele i#puse de Upndi1ia de cre.tini tr%ind !n societate.
&a>oritatea acestor experien1e erau inspirate de idealii,
4

0or#ulate !n #ediul clerical. Ast0el3 !n Aer#ania3 !n
n
ii arii ai secolului al -l,lea3 vede# 1%rani incep!nd s%
ac
&ce ,ita apostolica, dup% exe#plul c%lu=%rilor .i
onicilor. Dup% cronicarul /ernold din jonstan3 :s,a
lstat atunci la o !n0lorire a vie1ii co#une in nu#eroase
4@B
p%r1i ale re=atului =er#anic3 nu nu#ai la clerici sai
c%lu=%ri3 ci .i la laici3 care au o0erit din evlavie propria ^
C
persoan% .i "unurile lor pentru a participa la aceast% viat<
co#un%. !n aspectul lor exterior3 ace.tia din ur#% nu
'p
ase#%nau nici clericilor3 nici c%lu=%rilor3 .i totu.i nu &
erau3 se pare3 deloc in0eriori pe planul #eritelor;
GC
. Ia#ilii
.i sate !ntre=i au venit s% se a.ee !n u#"ra #%n%stirilor
!n special la Hirsau3 o a"a1ie "enedictin% din (%durea
Nea=r% care ap%ra caua re0or#ei !n toat% Aer#ania de
sud. !n cadrul acestor #i.c%ri3 distincta !ntre st%rile de
viaK% 6c%lu=%ri3 clerici3 laici9 nu a 0ost a"olit%3 dar aceasta
trecea !n planul secund3 esen1ialul 0iind viaa co#unitar%
!n serviciul lui C7ristos.
(entru pri#a oar%3 laicii revendicau posi"ilitatea de a
a>un=e la via1a apostolic% r%#!n!nd la starea lor de via1%3
Existau printre ei celi"atari .i oa#eni c%s%tori1i. To1i se
s0in1eau l%s!nd !n #ina clericilor tot ce posedau3 i#itind
pri#ii cre.tini care veneau s% !.i depun% "unurile la
picioarele apostolilor. Ei tr%iau in a0ara a"a1iilor3 0iind
totodat% str!ns le=a1i de reli=io.i pe planul vie1ii litur=ice.
*a Hirsau3 erau nu#i1i *ratres exleriores. Atunci cind unul
dintre ei #urea3 se !#p%r1ea 7ran% s%racilor ti#p de ece
ile3 ca pentru #oartea3 unui c%lu=%r.
Aceast% via1% Uuasi #onastic% 0%r% voturi reli=ioase nu
este 0%r% le=%tur% cu o"iceiul de deditio care deter#inai
anu#i1i indivii s%,.i d%ruiasc%3 din pietate sau necesitate3
propria persoan% .i p%#!nturile unei #%n%stiri. (rin?
aceasta ei deveneau .er"i ai /isericii3 nu#i1i c!teodat%
s0in1itori pentru c% se dedicau s0intului patron al a"a1iei
sau al cole=ialei3 sau cerccensuales. Iaptul este de ase,
#enea ase#%n%tor con0raternit%1ilor care asociau laici
=enero.i c%lu=%rilor clunisieni care !i po#eneau in ru=%,
ciunile lor. Noutatea #i.c%rii de :convertire; pe care tocnia
4
a# descris,o st% !n caracterul s%u colectiv nu #ai csF
vor"a de indivii ci de nea#uri !ntre=i .i #ai ales t0>l
asocierea pe picior de e=alitate a laicilor3 care,.i o0eKl
#unca3 .i a c%lu=%rilor3 care 0ac ca !ntrea=a co#unitate si
"ene0iciee de ru=%ciunile lor. (ute# ase#%na aceast1>
#i.care cu nu#eroasele ctitorii reli=ioase de la !nceput;*`
4@5
colului al -ll,lea !n care coexistau clerici .i laici. A 0ost in
eC
ial caul ordinului de la Arand#ont3 unde 0ra=ii laici
N*
u
#ai nu#ero.i dec!t clericii .i exercitau asupra
,estora o superioritate de 0apt3 sau3 #ai #ult3 la *NArti=e
) ^
a
o"aine in *i#ousin3 unde3 la !nceput cel pu1in3 preo1i
si laici duceau !n co#un o via1% se#i,ere#itic%.
Este vor"a totu.i de #i.c%ri de avan=ard% al c%ror i#pact
1iu tre"uie exa=erat. Voin1a de a,.i !nsu.i "o=%1iile
spirituale ale #ona7is#ului constituie pe deplin una din
aspira1iile 0unda#entale ale credincio.ilor !n secolul al
-ll,lea. !ns% coexistenta laicilor .i a clericilor !n s!nul unei
aceleia.i co#unit%1i reli=ioase era un paradox institu1ional
care nu putea supravie1ui su" 0or#a radical% pe care o
luase la Hirsau sau la Arand#ont. *a cap%tul unei
anu#ite perioade de ti#p3 #a>oritatea acestor =rup%ri au
0ost constrinse s% adopte re=ula s0intului /enedict sau cea
as0intului Au=ustin. *aicii !.i aveau !nc% aici locul lor3 dar
ei deveneau !ntr,un 0el reli=io.i de cate=oria a doua2
con,ersii. Ace.tia se !nt!lnesc !n )talia !ncep!nd cu secolul
al-),lea3 la Vallo#"rosa .i Ca#%ldoli. Ei s,au !n#ul1it !n
tot +ccidentul !n cursul secolului al -ll,lea .i toate noile
ordine cartuienii3 cistercienii3 pre#onstratenii i,au
socotit ca 0%c!nd parte din rindurile lor. ',a vrut a se vedea
in acest 0eno#en !#plinirea unei lente ascensiuni c%tre
via1a reli=ioas% a elitei din *amilia #onastic%. Acest lucru3
pare pu1in pro"a"il deoarece con,ersii nu au ap%rut !n
#%n%stirile de tip tradi1ional care aveau #ul1i servitori3 ci
\
cele noi unde ace.tia erau #ai pu1ini. De 0apt3 #ona,is#ul
re0or#at3 !n #%sura !n care se vroia total !nc7is
u
niii3 nu
se putea lipsi de a>utoare care asi=urau supravie,t0
econo#ic% a co#unit%1ii. Existen1a con,er5ilor sau t0
laici3 care luau asupra lor #a>oritatea =ri>ilor #ateri,
per#itea c%lu=%rilor s% se consacre #ai nestin>eni1i 1iilor
speci0ice ale st%rii lor. *a rindul lor3 nu#ero.i #ai ales la
1ar%3 n%uiau s% "ene0iciee de protec1ia
ern
poral% .i
spiritual% a unei co#unit%1i reli=ioase. Din KU
inculturii lor3 ei nu puteau deveni c%lu=%ri de ordin.
4@L
Au 0ost deci con,er5i, cuv!nt care ia3 !n >urul anilor 44@6j
44HC3 un sens institu1ional precis .i dese#nea% reli=io.ii
!ns%rcina1i cu. #uncile c!#pului. Ei tr%iau !n cadrul
#%n%stirilor3 !ns% dor#itoarele .i re0ectoriile lor erab>
distincte de cele ale c%lu=%rilor. Ei nu aveau nici un rol in
slu>"ele litur=ice3 )a care nu #er=eau dec!t du#inica .i i
n
ilele de s,r7,toare, .i erau o"li=a.i s% recite doar c!teva
ru=%ciuni. De 0apt3 ei cola"orau activ prin #unc% la
co#unit%1ii .i la propria lor s0in1ire.
'piritualitatea con,er5ilor este a#"i=u% .i despre ea s,
au e#is >udec%1i contradictorii. Recruta1i #ai ales dintre
1%ranii incul1i3 ei au 0ost adesea considera1i in0eriori de
c%tre c%lu=%rii de ordin care aveau asupra lor du"lul
avanta> de a 0i clerici .i conte#plativi. De ase#enea3 0ra1ii
laici au avut adesea certuri cu ca#araii lor de via1%3 care
au dus !n anu#ite cauri p!n% la revolta violent%3 te
interiorul institu1iei #onastice re=%si# ast0el .i acest
lucru nu este de #irare cliva>ele socio,culturalc care
diviau societatea pro0an%. !n ansa#"lu ins%3 .i !n po0ida
i#per0ec1iunilor sale3 institu1ia con,er5ilor a per#is unor
nu#ero.i laici s% a>un=% la o 0or#% de via1% reli=ioas%
ori=inal%3 "aat% pe via1a co#unitar% .i pe #unc%. Unii
dintre ei au devenit s0in1i3 precu# (rea0ericitul 'i#on3
panicul =r!narului din Coul#is de pe p%#!nturilc a"a1iel
cisterciene de la Aulne3 !n Hainaut3 care a 0ost !nestrat cu
7aruri excep1ionale .i avea !n special darul de a cili fl
ini#i. Reputa1ia sa a 0ost cur!nd at!t de #are !ne!t papa
)nocen1iu al ))),lca 4,a adus la al )V,lea Conciliu din
*ateran3 !n 4@4E3 pentru a "ene0icia de s0aturile sale.
+ alt% 0or#ul% de via1% reli=ioas% se o0erea de asernC
nea laicilor3 .i !n principal celor care proveneau din
aristocra1ie2 ordinele #ilitare3 care au ap%rut !n le=%tura
cvi cruciadele. !ntr,adev%r3 in 44453 ci1iva cavaleri care se
=%seau !n Mara s0int% s,au asociat pentru a escorF
pelerinii .i pentru a,i prote>a. Cunoscu1i !nt!i su" nu#d
c
de :'%r#anii cavaleri al lui C7ristos;3 ei au constituit, ['
0el de ordin ter1iar3 le=at de canonicii de la '0intul &orr#
44
l
C!1lva ani #ai t!riu3 :+spitalierii; de la '0intul )oan d
ln
4HC
ierusali#3 care de la #i>locul secolului al -l,lea !n=ri>eau
"olnavii .i =%duiau pe cei nec%>i1i3 s,au specialiat. !n
sarcinile #ilitare. !n cele dou% cauri3 era vor"a3 la ori=ine3
de =rup%ri de laici cucernici3 care au co#utat le=%#!ntul
6.
e)T4
porar al cruciadei !ntx,un an=a>a#ent perpetuu !n
=erviciul /isericii. Ele nu au !nt!riat ins% s% su0ere
in0luen1a #ona7is#ului .i s% se trans0or#e !n ordine
reli=ioase. (ri#ii3 care au luat nu#ele de Te#plieri3 au
adoptat !n 44@53 la !nde#nul s0intului /ernard3 o re=ul%
redactat% dup% #odelul celei a s0intului /enedict. !n 44HC3
ilustrul a"ate de la Clairvaux 0%cea elo=iul acestor c%lu=%ri
, cavaleri !ntr,un i#portant tratat intitulat3 !n #od se#ni0i,
cativ2 0e laude no,ae militiae
NS
T el de0inea !n acesta3 !n
ter#eni e#o1ionan1i3 un ideal spiritual "aat pe practica
vie1ii co#une3 pe ascultare .i pe dispre1ul 0a1% de lu#esc.
Toate =rup%rile .i ordinele reli=ioase pe care le cit%# au !n
co#un 0aptul de,a 0i c%utat s% realiee sintea intre
anu#ite aspecte speci0ice ale st%rii civile 6#unc%3 r%"oi3
caritate9 .l idealurile care 0useser% pin% atunci tr%ite
nu#ai !n #%n%stiri3 cu# s!nt via1a co#un%3 ascultarea .i
ascetis#ul. !ns% ponderea tradi1iilor .i ri=iditatea re=ulilor
canonice au 0%cut ca3 !n =eneral3 caracterul laic al acestor
0unda1ii s% se .tear=% rapid3 !n ti#p ce aspectul lor
#onastic se accentua. Din aceast% cau%3 #a>oritatea
credincio.ilor care aspirau la per0ec1iune nu au ur#at
iceste c%i ci cea3 #ai accesi"il%3 a spiritualit%1ii peniten1i, N
ile. Nu este vor"a !n aceasta de o noutate a"solut%. Din
Antic7itate3 au existat !n cadrul /isericii peniten1i .K
(enitente3 adic% laici care duceau !n propriile lor case o
xisten1% auster% .i evlavioas%3 dup% ce pri#iser% taina
Nc%in1ei care #ult ti#p nu 0usese reitera"il%. !n Evul
eJ
liu3 !n special !ncep!nd cu s0ir.itul secolului al -H,lea3
a
produs o )#portant% sc7i#"are2 starea peniten1ial% a
svenit un =en de via1% reli=ioas% ales in #od li"er de cei c
aspirau la per0ec1iune3 0%r% a putea sau a vrea s% $seasc%
lu#ea. El i#plica totu.i o ruptur% cu via1a
%3 #ani0estat% !n oc7ii tuturor prin purtarea unul
'print din lin% =ri3 dintr,o sin=ur% "ucat% .i de o sin=ur%
4H4
culoare. &ai #ult3 peniten1ilor le era interis s% asiste la
spectacole .i s% se a#estece in via1a social%. &a>oritatea
ti#pului3 ei re0uau s% poarte ar#e .i s% depun% >ur%,
#!7t3 !n virtutea #axi#ei evan=7elice2 :Vor"a voastr% s%
0ie da3 da`;. Aceia dintre ei care erau c%s%tori1i se supu,
neau periodic continen1ei3 ceea ce explic% nu#ele de
continentes care H se d%dea de o"icei. Aceste practici erau
se#nul unei trans0or#%ri spirituale. (rin ele era expri#at%
nevoia pro0und% a o#ului #edieval de a #ani0esta conver,
tirea ini#ii prin =esturi vii"ile.
*a r%scrucea dintre ascetis# care exercita o #are
0ascina1ie asupra credincio.ilor .i idealul apostolic3
starea peniten1ial% asoc0a spiritul de s%r%eie .i caritate
c%ut%rii su0erindei 0iice. Cei care o practicau 1inteau s%
reproduc% !n existen1a lor cotidian% #isterul lui C7ristos3
victi#% .i #!ntuitor3 u#ilit..i "iruitor !n acela.i ti#p. Nu
exist% !nviere 0%r% (ati#i. (ro0und convin.i de adev%rul
acestei a0ir#a1ii3 peniten1ii voluntari se #orti0icau pentru
a constr!n=e !ntr,un 0el puterea lui Du#neeu de a se
#ani0esta !n ei.
Acest nou stil de via1% cre.tin% a o"1inut un #are
succes #ai ales la 0e#ei3 dintre care #ulte nu puteau3 din
ra1iuni de ordin econo#ic .i social3 s% 0ie ad#ise !n
#%n%stiri. !nc% din ulti#ele decenii ale secolului al -ll,lea3
!n re=iunile corespun!nd /el=iei de ai3 vede# ast0el
constituindu,se =rup%ri de 0e#ei nu#ite )e"&ine care
tr%iau !n co#unitate su" conducerea uneia dintre ele3 0%r%
a intra propriu,is !n c%lu=%rie3 asociind #unca #anual%
.i !n=ri>irea "olnavilor unei vie1i de intens% ru=%ciune. !n
aceste =rup%ri pietiste3 care !.i aveau pandantul pe latura
#asculin% !n )e"ar?i .i care aveau s% se !n#ul1easc%
!ntr,o "un% parte a cre.tin%t%1ii !n secolul al -H),lea.
#edita1ia la su0erin1ele lui C7ristos se v%dea printr,o via1a
penitent% .i printr,o aspira1ie c%tre o total% privareN
(reotul *a#"ert :li /e=es; 6t 44BB9 din *ie=e3 care a stat te
ori=inea #i.c%rii3 descrie ast0el spiritualitatea lor2 UV
ascultau cu cea #ai #are aviditate cuv!ntul lui Du#ne
e
d
.i !l puneau !n practic% particip!nd cu co#pasiune g*>
4H@
lert0irca trupului .i s!n=elui Do#nului. *i se p%rea atunci
C Du#neeul universului !ndura din nou (ati#ile3 a.a
cu# o dovedeau =e#etele lor nu#eroase3 e0uiunile lor de
dra=oste .i de devo1iune;
C5
. Nu vor !nt!ria s% apar% s0in1i
!n r!ndurile lor2 o ]vette din Hu8 .i,a a"andonat "unurile
!n 445C3 la v!rsta de @H de ani3 pentru a se dedica pentru
tot restul vie1ii !n=ri>irii lepro.ilor. &%ria din +i=nies #al
ales3 "inecunoscut% datorit% "io=ra0ului s%u3 cardinalul
TacUues de Vitr83 cuprinde !n persoana sa toate "o=%1iile
spirituale ale curentului "e=7inal2 n%scut% la Nivelles !n
44B53 c%s%torit% la 4S ani3 ea s,a retras !#preun% cu so1ul
s%u3 dup% ce .i,a a"andonat toate "unurile3 !ntr,o #ic%
leproerie unde a a>utat "olnavii.ti#p de cincispreece ani.
!n 4@CB3 ea vine s% se sta"ileasc% drept )e"&in la stare1a
din +i=nies,sur,'a#"re unde s,a l%sat in voia iu"irii sale
pentru s%r%cie3 #er=!nd s% cer.easc% din poart% in poart%
pentru a putea ast0el :s%,* ur#ee de=olit% pe C7ristos
Cel de=olit;. A duce via1a celor nevoia.i .i a,.i cer.i p!inea
erau !n oc7ii s%i3 pentru acela.i #otiv ca .i co#uniunea
sacra#ental%3 un #i>loc de a,* re=%si pe C7ristos .i de a
se uni cu El3 ur#!ndu,) exe#plul. + dat% cu ea3 0apta
carita"il% .i,a =%sit prelun=irea natural% !n #istica cea
#ai autentic%.
!n pra=ul secolului al -))),lea3 e#anciparea spiritual% a
laicilor3 operat% prin inter#ediul st%rii peniten1ialc3 este
un 0apt !#plinit. !n ciuda reticen1elor .i uneori a opoi1iei
unor nu#ero.i clerici3 vede# in#ul1indu,sc3 !n >urul
anului 4@CC3 =rupurile de laici reli"io5i .i de mulieres
reli"iosae care se str%duiesc s%,.i tr%iasc% !n #i>locul
urnii voca1ia cre.tin%. !n.i.i speciali.tii !n drept canonic au
s0!r.lt prin a lua act de aceast% evolu1ie3 a.a cu# o dove,
te.te de0inita cuv!ntului :reli=ios; pe care a dat,o3 in 4@EH3
lnul dintre cei #ai ilu.tri dintre ei3; Henric de 'usa3
t0dinal de +stia2 :!n sens lar=3 nu#i# reli=io.i pe aceia
e tr%iesc cu s0in1enie .i evlavie la ei acas%3 nu pentru
a

s
e supun unei re=uli precise3 ci av!nd !n vedere via1a lor
K auster% .i #ai si#pl% dcc!t a celorlal1i laici care
e
sc !ntr,un 0el pur lu#esc;
CL
. Nu se putea spune #ai
4HH
"ine c% via1a reli=ioas% nu este o stare3 ci un stil 6>
e
existen1%.
Cu pre1ul con0lictelor .i conda#n%rilor care le,auN
condus uneori !n pra=ul ereiei3 #i.c%rile populare
reli=ioase din secolul %l -ll,lea au reu.it s% deter#ine
/iserica s% ad#it% principalele ele#ente ale unei spiritua,
lit%1i care3 pentru #otivul de,a 0i 0ost #ai #ult tr%it% decit
enun1at%3 n,a avut #ai pu1in o i#portan1% considera"il%
in istoria cre.tinis#ului #edieval. )storicii au avut tendin1a
de,a o ne=li>a pentru c% ea exista i#plicit. Totu.i3 0%r%
acest nou cli#at3 nu ne,a# putea explica nici con1inutul3
nici succesul #esa>ului 0ranciscan. Una din #arile lec1ii
care s,au desprins din experien1ele tr%ite de c%tre laici in
secolul al -ll,lea a 0ost posi"ilitatea de a tr%i Evan=7elia in
#i>locul oa#enilor3 re0u!nd in acela.i ti#p :lu#ea;
BC
. +r3
acesta a 0ost !ntr,adev%r 1elul 0raternit%1ii (eniten1ilor din
Assisi3 declarat de c%tre 0iul ne=ustorului /e#ardone. Nu
este vor"a de a,i di#inua ori=inalitatea3 ci de a su"linia c%
el a 0ost tri"utar curentelor spirituale care a=itaser%
cre.tin%tatea c!teva decenii !n ur#%. Conte#poranii care
au v%ut in Ira1ii &inori succesorii celor din Vaudols .l !n
(redicatori pe cei ai canonicilor re=ula1i nu s,au !n.elat.
'0!ntul Irancisc a avut #eritul i#ens de a 0i 0%cut3 la cel
#ai !nalt nivel3 sintea aspira1iilor3 uneori contradictorii3
ale =enera1iilor precedente. Devo1iunea 0a1% de C7ristos al
Evan=7eliei3 sl%vit pentru u#anitatea 'a3 crucea .l
pati#ile 'ale3 este !nso1it% la el de un ascu1it si#1 al
atotputerniciei divine? aspira1ia la puri0icare .i la u#ilin1%
este sporita de un ata.a#ent total 0a1% de /iseric% .i de o
viiune 0unda#ental opti#ist% a universului creat3 care !l
0ace )nsensi"il )a tenta1iile dualis#ului. !n el se unesc !n
#od excep1ional n%uin1a apostolic% .i si#1ul ascetic3
dra=ostea 0a1% de s%r%cite .l spiritul de ascultare. E
ra
necesar s% )nsist%# aici pe aspectele s0in1eniei sale care
apar ca se#n de !#plinire. Dar nu vo# uita c% via1a sa a
0ost unul dintre acele eveni#ente care3 6ar% a 0i ltt0l
"ile3 r%stoarn% totu.i cursul nor#al al istoriei.
)V
+#ul #edieval
!n c%utarea lui Du#neeu.
Ior#ele .i con1inutul
experien1ei reli=ioase
4. (E*ER)NATE3 &)RAC+*E P)
CU*TU* RE*)CVE*+R
!n Evul &ediu3 #ai #ult c7iar dec!t in alte perioade3
dorin1a de a duce o via1% spiritual% intens% este insepara,
"il% de adoptarea unei 0or#e de via1% reli=ioas%3 de0init%
!n =eneral de o re=ul% av!nd prin ea !ns%.i o valoare
s0in1itoarc. Aceasta nu exclude !ns% c%utarea unui contact
#ai i#ediat .i #ai inti# cu Du#neeu. Ar tre"ui s% pute#
vor"i aici despre ru=%ciune. '% spune# desc7is c%3 !n
a0ara ru=%ciunii litur=ice a c%lu=%rilor3 nu o cunoa.te#
deloc. Ni s,au p%strat !n :c7ansons de =este; c!teva
0ru#oase texte de ru=%ciune3 !ns% este vor"a de ela"or%ri
literare sau de expresia uual% a unei piet%1i personale<
Pater .i pri#a parte din A,e 3ria au 0ost3 0%r% !ndoial%3
cunoscute de top. (sal#ii par s% 0i 0ost cunoscu1i de
clerici3 ca .i de laicii cultiva1i care3 0oarte curind3 i,au
tradus !n li#"a vor"it%. Tre"uie totu.i s% ne rese#n%# a
Ru .ti cu ce 0recven1% .i !n ce spirit erau recitate. (entru
ceasta epoc%3 exist% aici o lacun% pe care istoricul n,o
#
ai poate re#edia3 dar pe care nu tre"uie s% caute s,o
ascund%.
Neputind sesia !n ru=%ciune rela1ia o#ului cu Du#ne,
4HE
eu3 pute# !ncerca s% o 0ace# prin inter#ediul altor 0or#e
de evlavie .i devo1iune. )ncapa"il de $ =!ndi a"stractul .i
deseori c7iar de a,4 concepe3 cre.tinul secolului al -ll,leK
.i,a tr1lt experien1a reli=ioas% !nainte de toate la nivelul
=esturilor .i riturilor care l,au pus in le=%tur% cu lu#ea
supranaturala. De aceea3 el a c%utat s%h.i satis0ac%
i#ensa sa po0t% de divin in #ani0est%ri cu puternic%
!nc%rc%tur% e#o1ional%3 al c%ror con1inut teolo=ic r$#!ne
adesea destul de redus. &ani0estarea care ocup% pri#ul loc
!n pietatea credincio.ilor este 0%r% nici o !ndoial% pelerina,
>ul. A lua calea pelerina>ului !nsea#n% !n pri#ul r!nd a
a>un=e !ntr,un spa1iu sacru unde puterea divina a ales sa
se arate prin #iracole. Aceste locuri privile=iate s!nt nu#e,
roase .i ele se !n#ul1esc !n +ccident !n secolul al -ll,lea.
(e lin=% sanctuarele re=ionale precu# Roca#adour sau
'ainte,Io8 din ConUues3 credincio.ii ale= din ce !n ce #ai
des pelerina>ele !ndep%rtate3 cu# ar 0i cele la '0!ntul )aco"
din Co#postella3 la '0!ntul &i7all din Aar=ano sau '0!ntul
Nicolae din /ari. Ro#a devine de ase#enea o 1int% 0recven,
t%3 0%r% a #ai vor"i de )erusali#3 de vre#e ce cruciadele
nu #ai !#piedic% cursul c%l%toriilor la (%#!ntul s0int3 a.a
cu# nu o 0ace nici cucerirea ora.ului de c%tre turci !n
445B. !n a0ara acestui ulti# ca3 locurile de pelerina> des
viitate s!nt cele care de1in relicve pre1ioase. Acestea 0ac
o"iectul unei #ari venera1ii din partea clerului .i a credin,
cio.ilor3 a.a cu# o arat% 0ru#use1ea raclelor .i a relicvare,
lor care le ad%postesc. 'e#ne vii .i palpa"ile ale preen1ei
lut Du#neeu3 ele au ca principal% 0unc1ie s%v!r.irea
#iracolelor.
&iracolele >oac% un #are rol !n via1a spiritual% a
acestor vre#uri3 .i nu nu#ai pentru laici. Ele constituie3
!#preun% cu viiunile3 unul dintre cele #ai i#portante
#i>loace de co#unicare !ntre lu#ea aceasta .i cea de
dincolo. )deea potrivit c%reia Du#neeu continua s$ se
revele oa#enilor prin )nter#ediul #inunilor era preent%
pentru toate spiritele. De aceea3 cre.tinii Evului &ediu erau
per#anent !n c%utarea #iracolelor .i dispu.i s% le recu,
noasc% !n orice 0eno#en ie.it din co#un. Cei care sav!r,
4HG
#iracole erau considera1i drept s0in1i. /iserica se
7ucura s% nu#ere !n !indurile sale un #are nu#%r dintre
aee.Ua2 !ntr,o epoc% in care ereiile druncinau structurile
/isericii3 nu erau ei oare dovada tan=i"il% c% du7ul lui
Du#neeu nu o p%r%sise< )n ceea ce,i prive.te pe credin,
cio.ii de rind3 #iracolele pe care le a.teptau din partea
servitorilor lui Du#neeu erau #ai ales vindec%ri2 a,l lini.ti
pe cei poseda1i3 a,i 0ace pe cei olo=i s% #ear=% .i pe cei or"i
s
$ vad% erau a.adar principalele criterii ale s0in1eniei. Iin%
la sta"ilirea unei proceduri ordonate de canoniare3 la
s0ir.itul secolului al -ll,lea3 puterea tau#atur=ic% va
r$#ine practic sin=ura condi1ie cerut% pentru ca vin
de0unct s% poat% "ene0icia de onorurile cultului. '0in1enia
se veri0ic% prin e0icacitatea sa. Deoarece r%ul 0iic3 ca .i
p%catul3 sint opera Diavolului3 vindecarea #iraculoas% nu
poate veni decit de la Du#neeu3 ceea ce este de a>uns
pentru a de#onstra c% cel prin inter#ediul c%ruia a 0ost
o"1inut% apar1ine cur1ii cere.ti.;
Dorin1a unei le=%turi directe cu divinul se expri#%
deopotriv% !n devo1iunea eu7aristic%. *itur=7ia este3
!#preun% cu peniten1a3 sin=urul sacra#ent care a avut
i#portan1% !n epoca #edieval%. !ns% la aceasta se ia parte
#ai pu1in pentru a pri#i trupul lui C7ristos3 c!t pentru a,*
vedea. !#potriva ereiilor spirituale .i #ai ales a cataris,
#ului. /iserica a pus accentul !n secolul al -ll,lea pe
preen1a real% a lui Du#neeu !n eu7aristie3 :trupul cel
adev%rat .i s!n=ele cel adev%rat ale lui C7ristos;. Aceast%
insisten1% pe aspectul concret al tainei a =%sit un pro0und
,Cou in reli=ioitatea #aselor3 care asistau la slu>"% ca la
u
n spectacol3 in a.teptarea po=or!rii lui Du#neeu pe altar.
c aceea credincio.ii3 dornici s% conte#ple ceea ce era
\
cuns in sacra#ent3 au 0%cut presiuni asupra clericilor
Nentru ca ace.tia s% le arate ostia in #o#entul precis !n
K
r
e se s%v!r.ea #isterul divin. Aceasta este ori=inea ritului
Ncarii3 care a 0ost re=le#entat la !nceputul secolului al
(H,lea3 av!nd !n vedere 0recvente a"uuri2 !n anu#ite
Hc
Uri3 preo1ii erau o"li=a1i s% arate ostia de trei ori in
lni
(ul slu>"ei? !n altele3 #o#entul consacr%rii era pre,
.
4HB
.eau
lun=it pin% la exces. !ntr,adev%r3 se credea in =eneral c%
privirea a#intit% asupra ostiei consacrate avea c0ect
e
salutare. (entru #area #a>oritate3 ea 1inea loc de co#uni,
une sacra#ental%3 deoarece aceasta era rar posi"ilK
toc#ai din pricina venera1iei cu care s0intele daruri erau
!ncon>urate. Toate acestea denot% o concep1ie a sacrului p
e
care o re=%si# in #ulte; reli=ii2 la acest nivel3 Du#neeu
apareN ca o entitate exterioar% o#ului. El este Altul pri
n
excelen1%3 putere #isterioas% .i anoni#%3 care nu are
dec!t pu1ine le=%turi cu Du#neeul <i)liei. C7iar .i riturile
speci0ic cre.tine3 precu# consacrarea ostiei3 au su0erit
in0luen1a acestei reli=ioit%1i puternic i#pre=nate de #a=ie.
Ar 0i lo=ic s% concluion%# din aceast% exa#inare a
devo1iunilor populare c% ele se a0l% !n plin% supersti1ie .i
c% practicile pe care toc#ai le,a# descris nu au ni#ic
co#un cu istoria spiritualit%1ii. Cu toate acestea3 un
anu#it nu#%r de se#ne arat% o"servatorului atent o
evolu1ie a piet%1ii care #er=e !n sensul3 dac% nu al unei
spirituali%ri3 cel pu1in al unei accentu%ri a caracterului
s%u cre.tin. Desi=ur3 atunci cind pleac% !n pelerina>3
credincio.ii secolului al -ll,lea3 ea .i cei din perioada
carolin=ian%3 a9ung /ntr"un loc unde Du#neeu ac1ionea%
prin inter#ediul relicvelor .i !ncearc% !ntotdeauna s%
treac% pe su" raclele s0in1ilor pentru a o"1ine vindecarea
dorit%. Dar !nsu.i sensul pelerina>ului evoluea%. !n
secolul al -ll,lea3 credincio.ii se !nc7in% "ucuro.i #ai ales
!n sanctuarele Apostolilor .i !n locurile unde s!nt cinstite
relicve ale &%riei sau ale lui C7ristos3 sau o"iecte le=ate de
ace.tia. Este u.or s% ridiculi%# tro0eele neverosi#ile pe
care crucia1ii le aduceau din +rient3 ca .i nenu#%ra1ii
din1i ai s0intului )oan /ote%torul sau p%rul lui C7ristos pe
care "isericile din +ccident .i le,au procurat3 adesea pe
"ani =rei3 de la i#postori a"ili. )ncredi"ila naivitate a
credincio.ilor .i or"irea interesat% a clericilor nu tre"uie
totu.i s% ne 0ac% s% uit%# c% succesul acestor devo1iunl
constituie !ntr,un 0el partea neesen1ial% a evan=7elis#ulul,
*a nivelul #aselor3 aceasta se traduce printr,o :voin>K
evident st!n=ace .i pus% pe "as#e de a,* re=%si pe C7ri
s
N
4H5
tos !n via1a sa p%#!nteasc%; .i printr,un :e0ort de a
resta"ili concretul condicilor de existent% ale s0intei
0a#ilii;
B4
, Evolu1ia pelerina>ului la Roca#adour este 0oarte
instructiv% !n aceast% privin1%. *a !nceputul secolului al
-)),lea3 era !nc% un sanctuar local printre altele3 unde
pelerinii re=iunii Tulle veneau s% se le=e cu lan1uri care3
dup% ce 0useser% !n contact cu relicvele s0intului A#adour
6A#ator93 s%v!r.eau3 se spunea3 vindec%ri #iraculoase. !n
a doua >u#%tate a secolului a ap%rut o le=end%3 relatat%
de cronicarul Ro"ert de T7ori=n83 dup% care acest A#a,
dour nu era altul dec!t servitorul &%riei3 care o a>utase
s%,* creasc% pe pruncul )isus. (ovestea este evident o pur%
inven1ie. !ns% nu este lipsit de interes 0aptul c% clericii din
Roca#adour au !nde#nat credincio.ii s% ia drept #odel
pe cineva care tr%ise cu C7ristos .i cu #a#a 'a in cea #ai
#are 0a#iliaritate .i care a avut voca1ia de a le slu>i. De
alt0el3 aceea.i le=end% su"linia% c% A#adour era s%rac .i !l
sl%ve.te pentru s#erenia sa3 ceea ce se potrive.te cu
sensul spiritualit%1ii vre#ii. Acest exe#plu nu este iolat.
E evident c% in secolul al -)),lea aten1ia credincio.ilor a
0ost !ndreptat% c%tre #arile nu#e ale pri#elor secole ale
/isericii3 !n vre#e ce !n ti#pul Evului &ediu ti#puriu se
!n#ul1iser% s0in1ii 0%r% re0erin1e serioase3 de la care nu se
cerca decit vindecarea pur .i si#plu3 0%r% ca ni#eni s% se
=indeasc% s%,i ia drept #odel sau s% se aplece cu e#o1ie
asupra vie1ii lor.
(e de alt% parte3 !n aceast% epoc%3 spiritualitatea peni,
ten1ial% a !nceput s% se !#"o=%1easc% cu rituri care 1ineau
#ai de=ra"% de p%=!nis# dec!t de credin1a cre.tin%.
+"serv%# !ntr,adev%r r%sp!ndindu,se convin=erea c%
s0ortul !#plinit de o# de dra=ul lui Du#neeu sau al
s0in1ilor '%i o"li=% !ntr,un 0el puterea divin% s% se arate.
(entru credincio.i3 a"andonarea #ediului lor 0a#ilial
(entru un ti#p destul de lun= .i !n0runtarea pericolelor
dru#ului constituiau 0apte #eritorii care tre"uiau s%,.i
=%seasc% reco#pensa !ntr,un #iracol. (ute# totu.i con,
Ee
dera ca# vul=ar% aceast% concep1ie a raporturilor dintre
+n
;i .i divin. Nu #ai pu1in !ns%3 ea repreint% un pro=res !n
4HL
>,3 . caire sta"ile.te o le=%tur% !ntre 7arul a.teptat
%surKa
in
3
e?eu
.>
e
0
or
t
u
^ personal al cre.tinului.
V. la +,. K "iliar p%rerea care exista despre s0in1enie nu
# sYYl
4
EN3,isUKnK%. !naintea secolului al -ll,lea3 7a=io=ra,
>b r%nic int% s0in1i care p%reau !n #od #isterios pre,
n
nC
t PVrtt ld
r
, Credin1a cu care ei respect% le=ea
<estln?
%
: G, nnai pu1in re3ultatul unei ascensiuni spre
*vin%
H
>a sspiritual% cit #ani0estarea sensi"il% a ale=erii
lcvd
r
i;NN Du#neeu. !n tratatele lui Honorius Au=usto,
vOr de
ce
3>
care

a
expri#at #entalitatea co#un%3
Hunei;g*
545
N devine s0int3 ci se na.te a.a;
B@
. (e parcursul b
Krnn%toare3 s,a petrecut o sc7i#"are !n 0elul de >10le
snn8lor. 'u" in0luenta noii spiritualit%1i3 7;
sc
o
shau str%duit s% arate3 nu 0%r% st!n=%cie .ba=io=i N
p
U
t
erea
#iraculoas% era su"ordonat% practi,
KneoiTiN ?
e-
>>
'
6c
en
1
e

a'
cctice3 ca .i exerci1iului carit%1ii3
oc%rii
u
anui au valoare3 a a0ir#at de #ai #ulte ori c7iar
& i >
#i
.
leai

dcdt

dac%

s!nt

=aranta
6c
e

pr
intr,o viat%
*)
nCC
K.
!n
K
lu
erti0icate de #%rturii autentice. (entru pri#a
N
s0in1i* m >riai +ccidentului #edieval3 /iserica a su"liniat
oar% l; ar#"i=uitatea se#nelor sacrului. Desi=ur3 a
1

ea !0*
s
s .
e
;
a
.tepte #ult ti#p pentru ca3 !n do#eniul
_

tre"iO
lt

'l
0
#
_tilor3 exi=entele de rlisce#ere de0inite de
cultU
U4

sa

sc
inapun%. !ns% preponderenta credin1ei .i
papa
4
asupra ele#entului #iraculos !n aprecierea
a

N
a
K 3 iste un se#n printre altele al spirituali%rii care
s0intr
enie
>
C
realiee !n sinul cre.tinis#ului3 !ncepe
s9
A
:
T
3P) '()R)TUA*)TATE
tv%ir. /iserica s,a sU;%duit s% !nalte un popor
M i pu1in instruit dincolo de cerin1ele pur #ateriale.
nec
*d< k% >=7iceasc% existenta unei realit%1i superioare,
0%c!i
4

u
3
as
3ta
i

ea

nu

a

CZ
i*at
sa
0oloseasc% resursele artei.
i
u#el

v)e
K
e

'
p
lrt
tuale intense , cea a clericilor
,
ex
(
resl6
ia.ii U#p3 #i>loc pentru laici de a !ntrevedea .i3
!n *
W
G
&+
.i in0inita "o=%1ie a #isterului divin. Nu vo#
studia aici di0icila pro"le#% a 0or#%rii3 sau #ai "ine is a
i#pre=n%rii reli=ioase3 pe care credincio.ii o puteau pri#i
prin inter#ediul ciclurilor de 0resce3 al c!ntului litur=ic sau
al ansa#"lurilor sculpturale care s,au !n#ul1it3 o dat% cu
s0ir.itul secolului al -l,lea3 la intr%rile a"a1lilor .i catedra,
lelor. ',a vor"it #ult despre :/i"lia din piatr%; pe care
aceste opere o o0ereau privirilor oa#enilor si#pli. Nu este
si=ur c% inten1ia peda=o=ic% a 0ost pri#ordial% pentru cei
care le,au executat3 scopul lor p%rind #ai de=ra"% s% 0i
0ost acela de a provoca un .oc e#o1ional3 capa"il de a se
prelun=i !ntr,o intui1ie spiritual%. !ntr,o reli=ie in care
cultul era actul esen1ial3 principala 0unc1ie a casei lui
Du#neeu era aceea de a o0eri #isterelor divine un cadru
de#n de #%re1ia lor. !ns% 0ru#use1ea 0or#elor nu era
adaptat% nu#ai caracterului sacru al slu>"ei litur=ice.
/iserica din piatr%3 si#"ol al #arii /iserici3 popor al celor
r%scu#p%ra1i3 tre"uia s%,i 0ac% pe credincio.i s% presi#t%
0ru#use1ea cerului. 'u=er3 #arele a"ate de la 'aint,Denis
64C54 44E493 este unul dintre pu1inii clerici ai acestor
vre#uri care au de0init cu preciie inten1ia reli=ioas% care
a inspirat construirea .i decorarea l%ca.urilor de cult. !n.
auto"io=ra0ia sa3 ci devolt% o si#"olistic% a lu#inii 0oarte
#arcat% de teolo=ia #istic% a lui (seudo Dionisic Areopa=i,
tul. (otrivit acestei doctrine3 0iecare creatur% pri#e.te .i
trans#ite dup% puterile sale o ilu#inare divin%3 iar 0iin1.ele3
ca .i lucrurile3 s!nt ordonate !ntr,o ierar7ie3 dup% =radul
lor de participare la esen1a divin%. 'u0letul o#enesc3
!nv%luit !n opacitatea #ateriei3 aspir% s% se !ntoarc% la
du#neeu. El nu poate a>un=e acolo dec!tprin inter#ediul
Yierurilor vii"ile care3 la nivelurile succesive ale ierar7iei3
0lect% din ce !n ce #ai "ine lu#ina 'a. (rin crea1ie3
liritul poate ast0el s% urce la ceea ce este inercat. Aplicat%
do#eniul artei3 aceast% concep1ie a rela1iilor dintre o#
divinitate a condus la !n#ul1irea3 !n cadrul "isericilor3 a
lV
r o"iecte precu# pietrele pre1ioase sau lucr%rile de
tevr%rie sacr% care3 prin str%lucirea lor3 puteau 0i consi,
r
ate drept si#"oluri ale virtu1ilor3 a>ut!ndu,4 pe o# s% se
4S4
!nalte p!n% la splendoarea Creatorului. De ase#enea3
lu#ina p%trun!nd prin vitralii !ncura>a elanul #edita1iei
.i !ntorcea spiritul spre Du#neeu3 a c%rui o=lindire era.
A.a cu# spune inscrip1ia pe care 'u=er a 0%cut s% 0ie
=ravat% pe poarta de "ron de la 'aint,Denis2 :(rin 0ru#u,
se1ea vii"il%3 su0letul a#or1it se !nal1% la adev%rata
Iru#use1e .i3 din locul unde %cea pierdut3 el re/nvie !n
cer privind lu#ina acestor splendori.;
!#potriva acestei estetici care era deopotriv% .i cea a
a"a1iei Clun83 #ona7is#ul restaurat s,a ridicat !n nu#ele
unei spiritualit%1i ri=oriste. Dac% s0intul /ernard a ad#is
ca "isericile destinate credincio.ilor s% 0ie "o=at decorate3
el s,a !#potrivit ca a"a1iile .i3 !n =eneral3 reli=io.ii s% ai"%
ceva ase#%n%tor. De ase#enea3 re=ula#entele de la
Citeaux3 ca .i cele ale cartuienilor3 au interis a.earea !n
"isericile #%n%stire.ti a cruci0ixurilor din aur .i a drape,
riilor din #%tase3 precu# .i decorarea acestora cu sculp,
turi .i vitralii. :'% l%s%# i#a=inile pictate oa#enilor3
si#pli;3 scrie canonicul re=ulat Hu=ues din Iouillo8. (en,
tru s0intul /e#ard3 toat% aceast% "o=%1ie era nu nu#ai
inutil%3 dar .i periculoas%. Ari>a pentru "o=%1ia decora1iei
!i !#piedica in pri#ul rind pe clerici de a 0ace po#an% celor
s%raci. !ns% !nainte de toate3 cultiv!nd !ntr,un 0el ne!n0rinat
artele3 o#ul risc% s% !nceap% a iu"i pl%cerea pentru ca
!ns%.i .i s% !n#ul1easc% excita1iile adarnice !n scopul
"ucuriei pure. Nu conduc oare "o=%1ia .i a"unden1a
orna#enta1iei3 !n ulti#% instan1%3 la c%utarea volupt%1ii3
spiritul risipindu,sc !n sena1iile exterioare .i l%s!ndu,sc
0urat de lucitoare p%reri< (entru a"atele de la Clairvaux3
toate acestea erau !n contradic1ie cu exi=en1ele vie1ii
spirituale. 'u0letul3 !ntr,adev%r3 are nevoie de concentrare
interioar% pentru a se putea cunoa.te .i cuprinde de
s#erenie? introspec1ia se opune adarnicei curioit%1i3 care
pune !n pericol spiritul reli=ios. '% nu ne !n.el%# totu.
i2
s0intul /e#ard .i sus1in%torii ri=oris#ului ascetic nu au
0ost du.#ani ai artei3 iar puritatea liniilor .i si#plitatea
0or#elor dintr,o nav% cistercian% suplinesc din pN
ln
a"sen1a orna#enta1iei. !ns% ira1ionalit%1ii .i opulenteN
4S@
exu"erante ale artei ro#anice li se opune o estetic% a
s%r%ciei care vrea s% se #%r=ineasc% la stiletul necesar .i
s
$ nu p%stree decit 0or#e si#ple .i 0unc1ionale. Arta
cistercian% este auster%3 disciplinat% .i !nte#eiat% pe
c%utarea purit%1ii. Nu este #ai pu1in !ntruc7ipare a
spiritualit%1ii 0a1% de cea de la Clun8. Dar !n ti#p ce3 in
aceasta din ur#%3 li"ertatea desc%tu.at% .i "o=%1ia
0or#elor 1intesc s% cople.easc% spiritul .i s%,i o0ere
presi#1irea s%r"%torii eterne3 noua art% vede !n aceste
realit%1i #ateriale un o"stacol !n calea conte#pla1iei.
(entru sus1in%torii ascetis#ului .i ai s%r%ciei voluntare3
o#ul nu se poate !n%l1n dec!t pe calea priva1iunii la
dra=ostea spiritual%3 care trans0or#% necesit%1ile vitale
!ntr,o treapt% c%tre Du#neeu.
Exist% deci nu nu#ai vina3 ci c7iar dou% spiritualit%1i
ale artei !n epoca #edieval%2 una accept% .i caut% c7iar
#edierea sensi"ilului? cealalt% re0u% analo=ia intre
0ru#use1ea lu#ii .i str%lucirea *u#ii de dincolo. (entru
sus1in%torii celei de,a doua3 !n%l1area c%tre Du#neeu
trece prin u#ilin1% .i renun1area la 0olosirea trupeasc% a
si#1urilor. Iunc1ia artei se li#itea% atunci la a !nlesni
o#ului !ntoarcerea spre el !nsu.i3 carc,4 0ace s% se nasc%
la via1a interioar%.
H. + CUCER)RE2 V)AMA )NTER)+ARX
(e #%sur% ce pietatea se individualiea% .i reli=ia
levine #ai personal%3 via1a spiritului !ncetea% a #ai 0i
(rivile=iu^ c%lu=%rilor. !ntr,o societate care !ncepe s% se
i"eree de constr!n=erilc exterioare .i s% st%vileasc%
0olen1a oar"%3 un nu#%r eresc!nd de clerici .i laici o"1in
c
cl #ini#u# de r%=a .i dep%rtare necesar% 0a1% de
stinct3 ceea ce 0ace posi"ile recule=erea .i #edita1ia2
Nnl%untrul o#ului occidental se desc7ide o alt% 0a1%
Ptiut%3 cea a con.tiin1ei;
BH
. Nu este desi=ur o !nt!#plarc
*C
% aceast% :o"1inere a con.tiin1ei; !n toat% accep1iu,
4SH
nea ter#enului coincide cu o anu#it% sl%"ire a perspec,
tivelor escatolo=ice. !n ti#p ce #ul1i#ea persevera neoste,
nit% !n o"sesia #ileniului .i !.i #uta speran1ele !n.elate de
s0ir.itul #ediocru al cruciadelor c%tre #!ntuitori succesivi3
cele #ai alese spirite redescopereau adev%rulN #axi#ei
evan=7elice2 8/.+,r,-ia lui Du#neeu este !n voi;3 o
sc7i#"are are loc la nivelul #entalit%1ilor reli=ioase.
Tudecata de Apoi 0i=urea% !n continuare printre preocup%,
ri>e esen1iale ale credincio.ilor3 !ns% !.i pierde caracterul de
nelini.titoare i#inen1ii. Cur!nd3 ea va 0i considerat% doar
drept :con0ir#area !ndep%rtat% a >udec%1ii con.tiin1ei !n
dialo=ul interior cu C7ristos;
BS
.
Aceast% evolu1ie a a>uns s% sporeasc% .i #ai #ult
i#portanta tainei poc%in1ei !n via1a cre.tin% .i s%,i
#odi0ice 0or#ele. !n procesul peniten1ial3 #o#entul
esen1ial se deplasea% de la isp%.ire la #%rturisire. (!n$
!n secolul al -l,lea3 se considera3 !ntr,adev%r3 c% pedeapsa
datorat% pentru p%cat tre"uia isp%.it% inte=ral pentru ca
acesta s% 0ie iertat. !ncep!nd cu secolul al -ll,lea3 se ad#ite
in =eneral c% spovedania constituie =estul esen1ial .i c%
iertarea se o"1ine !nc% de la #%rturisire. !ntr,adev%r3
/iserica recunoa.te c% aceasta este un act at!t de u#ilitor
.i c7inuitor incit con1ine !n el !nsu.i o valoare de isp%.ire.
Nu este deci de #irare c% taina poc%in1ei a 0ost de aici
!nainte dese#nat% su" nu#ele de spovedanie. !ntoarcerea
spiritului in el !nsu.i3 con.tientiarea =re.elii sale .i a
>i=nirii aduse lui Du#neeu au de acu# !nainte o i#por
tan1% #al #are dec!t 0aptele din ce !n ce #ai lipsite de
i#portan1% pe care peniten1ii vor continua s% le s%v!r,
.easc% cu titlu de repara1ie. !n =eneral3 secolul al -ll,lea a
0ost #arcat3 pe plan spiritual3 de o atitudine care a 0ost
denu#it% :socratis# cre.tin;. Te#pera#ente at!t de
di0erite cu# s!nt A"elard3 s0!ntul /e#ard .i Hu=ues de
'aint,Victor au !#p%rt%.it convin=erea c%3 pentru
a
cunoa.te cerescul .i p%#!ntescul3 tre"uie ca #al int!l s% te
cuno.ti pe tine !nsu1i. Cu at!t #ai #ult3 su0letul nu a>un=
e
la Du#neeu decit la cap%tul unei lun=i !naint%ri
G
sinuoit%1ile psi7olo=iei u#ane .i ale inteli=en1ei2
4SS
ce
ri tu s% &% vei !n li#pei#ea &ea3 tu care nu te cuno.ti
pe tine !nsu1i<;3 spune Du#neeu su0letului !ntr,o scriere
"ernardin%. Departe de a constitui un ocol3 introspec1ia a
ap%rut de acu# !nainte ca o necesitate pentru oricine
a
spir% s% se ridice deasupra vie1ii instinctuale.
Dup% tradi1ia #onastic%3 locul privile=iat al !ntilnirii
con.tiin1ei individuale cu Du#neeu era %criptura. !ntr,a
dev%r3 in Evul &ediu <i)lia nu este o carte printre altele3
ci cartea prin excelen1% unde se =%se.te c7eia tuturor
#isterelor. Cu a>utorul ei !nve1i s% cite.ti .i !n ea cau1i s%
descoperi le=ile care =uvernea% via1a o#ului .i a univer
sului. Du#neeu este preent !n ea cu o realitate aproape
0iic%2 pe <i)lie se 0ac >ur%#intele sole#ne .i tot ea era
desc7is% la !nt!#plare pentru a 0i citit destinul sau a 0i
c%utat% voca1ia cuiva. A.a a 0%cut s0intul Irancisc in
#o#entul convertirii. Aceast% carte nu a 0ost 0%cut%
pentru a 0i citit%. De alt0el3 0oarte pu1ini de1ineau3 c7iar
printre c%lu=%ri3 textul inte=ral3 iar con1inutul s%u era
departe de a 0i invaria"il. De la un exe#plar la altul3
existau i#portante di0eren1e3 iar no1iunea de scrieri
canonice nu avea nici un sens !ntr,o epoc% !n care !n <i)lie
erau !ncorporate 0%r% re1ineri texte apocri0e precu#
Evan=7elia s0!ntului (etru .i tratate apocaliptice. Cunoa.
terea ei de c%tre clerici .i credincio.i era aproape !ntotdea
una indirect%. Textele cele #ai des citate s!nt cele care
0i=urea% !n litur=7ie2 psal#ii3 evan=7eliile sinoptice3
epistolele s0intului (avel .i Apocalipsa. De aceea3 anu#ite
c%r1i erau 0oarte cunoscute3 iar altele aproape ne.tiute. !n
interiorul acestei vaste #o.teniri3 0iecare lua !n 0unc1ie de
nevoile .i capacit%1ile sale. *iteratura re0eritoare la cruci
4
a
de acord% un spa1iu lar= Vec7iului Testa#ent care
con1ine povestirea r%"oaielor poporului lui Du#neeu .i
lescrierea (%#!ntului 0%=%duit3 ca .i Apocalipsei care
Ci#entea% speran1ele escatolo=ice ale #ul1i#ii. !n
o"i.nuite3 #a>oritatea credincio.ilor s!nt interesa1i
de=ra"% de (saltire .i de Cartea lui )ov3 care a"und%
(recepte #orale .i !n #axi#e concrete. Clericilor .colilor
% le pl%cea s% 0ac% specula1ii pe #ar=inea
4SE
Aeneei care pune !n eviden1% ac1iunea lui Du#neeu
Creator3 iar conte#plativilor3 !ncep!nd cu s0!ntul /ernarcl
.l Auillau#c de 'aint,T7lerr83 le,a pl%cut s% co#entee
C!ntarea Cint$rllor3 )nterpretat% ca o cronic% a cele"r%rilor
tu#ultuoase ale unirii dintre Du#neeu .i su0letul o#e,
nesc.
(entru o#ul #edieval3 <i)lia este deci o realitate vie de
care acesta este #ai #ult sau #al pu1in adine p%truns3
dar care3 in orice ca3 7r%ne.te via1a sa spiritual% procu,
r!ndu,4 un su"iect de re0lec1ie .i3 !n acela.i ti#p3 !nde#nuri
la ac1iune. A#intiri .l citate se !n=r%#%desc !n nu#%r at!t
de #are !n scrierile clericilor !nc!0este adesea di0icil s%
distin=e# ceea ce provine din propriul lor spirit .l ceea ce
apar1ine unul text sacru. Acesta este su"lecllvlat .l
actualiat !n acela.i ti#p3 a>un=!nd c7iar s% se inte=ree
experien1ei personale. !ntr,adev%r3 %criptura nvi este
considerat% ca o si#pl% povestire a istoriei #!ntuirii.
Dincolo de sensul istoric evident3 o exe=e% su"til%3 care
are uneori tendin1a s% alunece c%tre ale=orie3 descoper% !n
0iecare episod3 dac% nu !n 0iecare cuv!nt o se#ni0ica1ie
#oral% .l spiritual% corespun%toare. Acest 0el de a a"orda
textele "i"lice atr%=ea riscul de a diolva 0aptele !ntr,un
si#"olis# 0oarte "o=at3 !ns% nu !ntotdeauna coerent. Nu
era oare tentant s% cau1i r%spunsurile la toate !ntre"%rile
!ntr,o carte al c%rei autor era !nsu.i Du#neeu<
(e parcursul pri#elor decenii ale secolului al -ll,lca3 in
.colile or%.ene.ti s,a ela"orat o #etod% care per#itea
a>un=erea la !n1ele=erea #isterului divin3 evit!nd totodat%
ceea ce era va= .i su"iectiv !n co#entariile "i"lice tradi1io
nale. + dat% cu A"elard3 teolo=ia pentru c% despre ea
este vor"a s,a constituit ca disciplin% autono#a3
recur=!nd la ra1iona#entul lo=ic .l la dialectic%. +"iectul
cunoa.terii r,.ine #ereu Du#neeu3 !ns% se caut% a se
a>un=e la El prin >udec%1i naturale .i nu prin e0uiuni ale
)ni#ii. '0inta 'criptur% nu este exclus% din aria de re0lec
1ie2 ea este totu.i pus% pe acela.i plan cu autorii pa=ini, !
n
special cu (laton .i Aristotel care !ncep s% 0ie redescoperit
4
N
!ntr,adev%r3 !n anu#ite #edii intelectuale3 !n ii
4SG
pariiene3 predo#ina ideea con0or# c%reia principalele
adev%ruri ale cre.tinis#ului3 inclusiv ale #isterului
Trei#ii3 puteau 0i !n1elese 0olosind conceptele .i #etodele
0iloso0iei p%=!ne. '0!ntul /e#ard a 0ost tul"urat de aceasta
.i i,a acuat pe A"elard .i pe discipolii s%i c% avi co"orit
adev%rurile revelate la nivelul adev%rurilor u#ane. Nu
ave# inten1ia de a povesti lun=a .i peni"ila controvers%
care 4,a pus pe a"atele de la Clairvaux 0a1% !n 0a1% cu
:cavalerul dialecticii;3 c%ruia ii repro.a o !ncredere excesiv%
!n capacit%1ile ra1iunii. !n ce ne prive.te3 i#portant este
0aptul c% o dat% cu A"elard teolo=ia se deta.ea% de sacra
pa"ina, adic% de co#entariul spiritual al Cuvintului lui
Du#neeu. Din acel #o#ent vo# avea pe de o parte o
teolo=ie scolastic%3 specula1ie ra1ional% a datului revelat3
iar pe de alt% parte o teolo=ie #istic% ce r%#!ne axat% pe
#edita1ia asupra %cripturii .i care re0u% s% acorde
re0lec1iei intelectuale calitatea de #i>loc de acces la cunoa.,
terea lui Du#neeu.
S. *A +R)A)N)*E &)'T)C)) +CC)DENTA*E
!ntre calea teolo=ic% .i calea #istic%3 exist% o alt%
pro0und% diver=en1%2 1elul celei de,a doua nu este de a
s#ul=e lui Du#neeu secretele 'ale3 ci de a,i per#ite
su0letului s% resi#t% preen1a 'a .l s% se uneasc% cu El.
lNextul "i"lic3 care r%#!ne pentru credincio.i re0erin1a
o"li=atorie a oric%rei experien1e reli=ioase3 o0er% un punct
c plecare pentru o #edita1ie care conduce3 =radat3 la
?
dnte#plarc. Nu#ero.i autori clin secolul al -H,lea3 de la
telred de Rievaulx la s0!nta Hilde=arde3 au descris din
lr
opria lor experien1% aceast% trecere de la re0lectare la
7i#inare. !n opinia lor3 Cuv!ntul divin ac1ionea% #ai !nlii
a
supra spiritului ca o 0lac%r%3 t%ind le=%turile care,4 unesc
4
trupul .i cu p%catul. +dat% puri0icat% #e#oria3 su0letul
N
c
c(oate spri>ini pe cuvintele .i i#a=inile textului3 pentru
uicerca s% se !nal1e c%tre Creatorul s%u. *a cap%tul unei
4SB
serii de etape ascensionale3 el str%"ate3 ca pe o scar%3
)n0inita distant% care,4 separ% de El. &%rturisirile nevred,
niciei 0ac loc pro=resiv elanurilor #!n=!ietoare. in .0ir.it3 !n
t%cere3 Cuv!ntul pune st%p!nlre pe su0let .l se /ntru+ea3,C
Du#neeu apare in o#. A.a cu# spune s0intul /crnarcl2
:*oculio Ver)i, in*usio donl+ Este c7iar Ver"ul care vor"e.te
oa#enilor .l se d%ruie.te 0iec%ruia. Din aceste clipe de
!n%l1are3 spiritul lese !n0l%c%rat .i cuprins de 0ar#ec.
Datorit% %cripturii, o#ul poate s%,.l dep%.easc% proprllle,i
li#ite3 pentru c% ceea ce este vii"il .i ceea ce este ascuns
vederii se reunesc !n ea.
+ dat% cu s0intul /ernard .l cu Auillau#c de 'nint,T7l,
err8 clstercieni a#!ndoi 3 aceste experien1e #istice
di0ue !n sinul #ona7is#ului au 0ost !#pinse pin% la
consecin1ele lor extre#e .i preentate pentru pri#a oar%
!ntr,un #od siste#atic. (unctul de plecare al a#!ndurora
a 0ost Cintarea Cint%rilor3 carte cu deose"ire liric% a
Vec7iului Testa#ent3 care a 0ost interpretat% ca un dialo=
intre Du#neeu )denti0icat cu iu"itul .l su0let
,preentat drept iu"ita Atotputernicului. (lecind de aici3
s0intul /ernard devolt%3 !ntiKo vUiune =randioas%3 o
!ntrea=% dialectic% a raporturilor dintre Creator .i creatu, )
rile 'ale. Dup% el3 o#ul este ase#enea lu#ii prin trupul
s%u .l ase#enea lui Du#neeu prin su0letul s%u. Din
caua p%catului ori=inar3 r%ul a ascuns cle#entul divin din
o#. !ns% Du#neeu a restaurat aceast% ase#%nare prin
!ntrupare2 &%ria3 nou% Ev%3 nu este nu#ai instru#entul
noii crea>.il3 ci vin #odel pentru cre.tinii tuturor ti#purilor.
'u0letul,so1ie !n c%utarea )ul Du#neeu tre"uie s% se
str%duiasc% s% se ase#ene Iecioarei .i3 la 0el ca ea3 sa
devin% #a#% pentru a da na.tere spiritului divin. Din acel
#o#ent3 o#ul se ridic% deasupra condi1iei sale trupe.ti .l
p%c%toase pentru a re=%si t%r!#ul ceresc la care aspir
a
din str%0undul ini#ii. A"atele de Clairvaux distin=e !n
aceast% ascensivinc patru trepte2 iu"irea trupeasc%3 cart
const% !n a sK iu"i pe sine !nsu.i3 iu"irea aproapelui P
l
K
u#anit%1ii )ul C7risto. care este de>a superioar%3 de.i 4N
un nivel !nc% #ediocru. Dac% cre.tinul perseverea%3 el K
4S5
a>un=e s%,* iu"easc% pe Du#neeu !n "l!nde1ea 'a .i s%
o"1in% #!n=!ieri spirituale3 !ns% Du#neeu nu va co"or! in
su0let dec!t atunci c!nd acesta va 0i !n stare s%,* iu"easc%
pentru El !nsu.i3 dup% Ce se va 0i lep%dat !n !ntre=i#e de
!nveli.ul s%u trupesc. A>uns pe aceast% treapt%3 su0letul,
so1ie3 ca .i /iserica al c%rei c7ip este3 tr%ie.te !n iu"ire. !n
el se actualiea%3 !ntr,un #od supranatural3 toate
virtualit%1ile constitutive ale naturii u#ane. Departe de a
0i un 0eno#en a"erant3 extaul #istic constituie !#plinirea
s
a per0ect%3 !n #%sura !n care !n=%duie cunoa.terea
pro0undului #ister al Trinit%1ii divine. '0!ntul /ernard este
prea realist pentru a i=nora caracterul excep1ional al unor
ase#enea st%ri .i su"linia% el !nsu.i cu claritate c%
experien1a #istic% este in0erioar% a ceea ce va 0i viiunea
0a1% c%tre 0a1% a lui Du#neeu in deplina 0ericire cereasc%2
!ns%3 dup% exe#plul 'c7i#"%rii la 0a1% !n care Apostolii
particip% la str%lucirea lui C7ristos3 extaul procurat
su0letului de s%rutul &irelui !l con0or#ea% !ntr,o anu#it%
#%sur% o"iectului iu"it cu care este unit spiritual. (rin
uniunea #istic%3 o#ul nu devine Du#neeu3 dar se ridic%
deasupra lui !nsu.i .i pri#e.te prin 7ar ceea ce Du#neeu
este prin natur%. !n 0iin1a ast0el dei0icat%3 i#a=inea divin%
este de0initiv restaurat%.
*a Auillau#e de 'aint,T7ierr8 6t 44S593 !n %peculum
Eidei .i #ai ales !n 0e con!emplando 0eo, te#ele spirituale
sint cu aproxi#a1ie acelea.i ca la prietenul s%u s0!ntul
/ernard3 !ns% accentul este pus #ai #ult pe #isterul
trei#ic. (entru el3 su0letul o#enesc este i#a=inea creat% a
rei#ii creatoare. Desi=ur3 i#a=ine in0erioar% .i de=radat%3
ir con0or#% totu.i cu aceasta. !ntr,adev%r3 dup% p%rerea
Nui. c%derea ori=inar% nu a distrus aceast% ase#%nare
unda#ental%3 ci doar a tul"urat,o. 'pri>inindu,se pe 7ar
<N pe e0ortul personal3 o#ul avid de per0ec1iune va putea
r
esta"ili aceast% si#ilitudine reacord!ndu,.i su0letul
udului Trei#ii. !n acest scop3 el va tre"ui s% se ridice de
4
starea ani#al% la starea ra1ional%3 .i de la aceasta din
K% la starea spiritual%3 care,4 0ace s% participe !nc% de
ci
. de pe p%#int3 la #%re1ia !nvierii. (entru cei care se
4SL
sta"ilesc la acest nivel3 cele trei 0acult%1i ale su0letului ist
re=%sesc adev%rata lor 0unc1ie #e#oria duce la Tat%l
ra1iunea conduce la C7ristos3 voin1a la '0intul Du7 [>
conduc la o cunoa.tere inti#% a Du#neeului,Trei#e.
&istica ce se na.te !n +ccident !n secolul al -)),lea nu
se reduce nu#ai la curentul cistercian3 oricit de i#portant
ar 0i el. !ntr,adev%r3 alte c%i au 0ost experi#entate !n
c%utarea unirii cu Du#neeu. Anu#i1i autori s,au str%duit
s% asociee re0lec1ia intelectual% cu c%utarea iu"itoare a
preen1ei divine. Acesta a 0ost caul #al ales al Pcolii de la
'aint,Victor3 a.e%#!nt de canonici re=ula1i 0ondat la (aris
!n 444H de c%tre Auillau#e de C7a#peaux .i care a
devenit cele"ru printr,o serie de #ari teolo=i .l spirituali3
principalii dintre ace.tia 0iind Hu=ues 60 44S49 .l Ric7ard
6t 44BH9 de 'aint,Victor. Acesta din ur#% este cel #al
interesant din perspectiva noastr%3 deoarece a devoltat o
doctrin% cali0icat% adesea drept :#isticis# speculativ;.
(entru Ric7ard3 autor al tratatului 0e Arinitate, '0inta
Trei#e este o"iectul supre# al conte#pla1iei. (enlxu a
a>un=e la cunoa.terea acestui #ister3 specula1ia3 adic%
investi=area ra1ional%3 este pri#a etap%. Tre"uie desco
perite toate ra1iunile necesare care,i per#it inteli=en1ei s%
sesiee 0unda#entele vie1ii trei#ice. ins% nu#ai conte#
pla1ia "aat% pe %criptur .i 7r%nit% de iu"ire per#ite3
dup% p%rerea sa3 accesul la via1a inti#% a persoanelor
divine. Du#neeu 0ace ca !n su0letul o#enesc s% se nasc$
o dorin1% av!ntat% .i de nest%p!nit care !#pin=e creatura
s% se contopeasc% cu El !ntr,un excessus mentis care3 lai
Ric7ard3 este #ai #ult o ilu#inare dec!t un exta pro,
priu,is. Dac% 1elul ur#%rit este3 ca la s0intul /ernard3
unirea su0leteasc% cu Du#neeu3 aceasta se !n0%1i.a
pentru victorini !nainte de toate ca o viiune a sensului
pro0und al lucrurilor .i al 0iin1elor. De#ersul lor a"ole.te
sau3 #al de=ra"%3 i=nor% "arierele pe care spiritualitatea
ulterioar% le,a sta"ilit !ntre via1a ascetic%3 via1a intelectu
al% .i via1a #istic%. (entru ei3 !n%l1area c%tre Du#neeu
trece prin analia realit%1ilor psi7olo=ice3 explorai;K
0acult%1ilor su0letului .i =radele conte#pla1iei. st
H
4EC
concepte a vie1ii spirituale3 sintetic% .i dina#ic% !n acela.i
)>0lip3 nu a avut deloc vreo in0luen1% in vre#ea sa. Ea a
desc7is !ns% c%ile pe care se va aventura3 in secolul al
ea3 s0intul /onavcntura.
Alte experien1e #istice3 !n special !n #ediile 0e#inine3 au
avut ca punct de plecare devo1iunea pentru u#anitatea lui
C7ristos .i o voin1% de a participa activ la (ati#ile
&!ntuitorului. Acest curent nu este 0%r% le=%tur% cu
Pcoala cistercian%3 iar s0!ntul /ernard3 ca .i Auillau#e de
'aint,T7ierr83 au acordat un lar= spa7iu !n experien1a .i
operele lor #isterului +#ului,Du#neeu. A#!ndoi au
su"liniat totu.i c% devo1iunea pentru u#anitatea lui
C7ristos nu este decit una dintre pri#ele trepte ale iu"irii3
!n concep1ia lor3 nu se poate (sece de la u#"r% la lu#in%3
de la p%#!nt la cer3 dec!t conte#pl!ndu,* pe Du#neeu !n
divinitatea 'a3 iar su0letul !n c%utarea per0ec1iunii se ridic%
de la #edita1ia lui C7ristos !ntrupat la conte#plarea lui
C7ristos dup% Du7. !n #i.carea reli=ioas% care s,a
devoltat3 la s0ir.itul secolului al -ll,lea3 !n diocea *ie=e .i
!n /ra"ant3 aceste aspecte >oac% totu.i un rol esen1ial .i
adorarea lui C7ristos !n su0erin1% este !n ini#a #isticii
care !n0lore.te !n acea vre#e !n claustruri .i !n #%n%stirile
locuite de )e"&ine. '0inta *ut=arde .i &%ria din +i=nies
caut% s% se uneasc% cu Du#neeu !n !ntruparea .i
s%r%cia 'a. De acu# !nainte3 .i cel pu1in pentru un secol3
ele#entul a0ectiv devine preponderent !n #istica occidenta,
l%. 'enti#entul patetic al dra#ei R%scu#p%r%rii3 #edi ,
ta1ia la sacri0iciul s!n=eros al lui C7ristos3 darul lacri#ilor
care puri0ic% privirea interioar% .i expri#% c%in1a ini#ii3
s!nt ele#entele sale 0unda#entale. Tre"uie oare s% nu
vede# in aceast% #istic% 0e#inin% dec!t un re0lex vul=a,
rtat al concep1iilor s0!ntului /ernard despre rela1iile
su0letului cu Creatorul s%u< Aceasta ar !nse#na s%
&ini#ali%# ori=inalitatea spiritualit%1ii M%rilor,de,Tos .i
s
% uit%# c% o >u#%tate de secol "o=at in #uta1ii separ%
e
a"atele de la Clairvaux de )e"&ina de la +i=nies. (entru
(rt#ul3 trupul nu era dec!t o u#"r% .i un o"stacol ce
r
e"uia dep%.it pentru a urca p!n% la Cuv!ntul ve.nic?
4E4
pentru a doua3 trupul lui C7ristos3 instru#ent al #!ntuirii
.i =aran1ie a eternit%1ii !n prelun=irea sa eu7arislic%3
st%tea in centrul #isterului cre.tin.
Toate reli=iile au cunoscut .i cunosc =rade di0erite de
participare la #isterele pe care le propov%duiesc. Cre.ti ,
nis#ul #edieval nu 0ace excep1ie de la re=ul%2 de la cultul
relicvelor la #istica nup1ial% se desc7ide un lar= evantai al
c%ilor de acces la divin. Apropierea unor 0or#e3 at!t de
!ndep%rtate de experien1% reli=ioas% poate p%rea ciudat%3
!ns% accentul pus de teolo=i pe rolul Cuv!ntulul !ntrupat !n
cadrul &!ntuirii .i devoltarea devo1iunilor populare 0a1% de
persoana lui C7ristos .l cea a &a#ei 'ale traduc3 la
niveluri desi=ur di0erite3 aceea.i intui1ie. Nu este nicidecu#
de#onstrat c% orient%rile piet%1ii au 0ost !ntotdeauna
dependente de cea a !naltei spiritualit%1i tr%ite in #%n%s,
tiri3 !n secolul al -ll,lea3 a#!ndou% au evoluat aparent
conco#itent3 iar reli=ia #aselor a 0ost poate3 prin anu#ite
tr%s%turi3 c7iar #ai avansat% 0a1% de cea a elitelor2 evlavia
0a1% de '0inta *ance3 !n #od #iraculos descoperit% !n 0a1a
Antio7iei de c%tre crucia1i3 precede cu #ai #ulte decenii
venera1ia #ani0estat% de c%tre #isticii din /ra"ant pentru
rana din coasta lui C7ristos. Dincolo de aceste pro"le#e de
in0luen1e3 !ntotdeauna delicate .i di0icil de reolvat3 istoricul
constat% c% in pra=ul secolului al -lll,lea dou% certitudini
0unda#entale p%trund con.tiin1a reli=ioas% !n +ccident
.nu se a>un=e la Du#neeu dec!t prin Iiul '%u cruci0icat .l3
pentru a te #!ntul3 tre"uie s% te con0or#ei lui C7ristos.
Exist% !ns% #ai #ulte 0eluri de a te identi0ica cu o 0iin1%
iu"it%2 !i po1i c%uta ur#ele .i cultiva a#intirea3 !i poU
i#ita exe#plul sau c%uta s% te 0aci una cu ea. +ric!t de
diverse ar 0i aceste atitudini3 le )nspir% totu.i acela.i
senti#ent.
Concluii
*a cap%tul acestui studiu !n care ne,a# str%duit !n
per#anent% s% inser%# curentele spirituale !n #ersul
istoriei3 o !ntre"are nu poate 0i evitat%2 aceea a naturii
le=%turii care exist% !ntre evolu1ia spiritualit%1ii .i trans0or,
#%rile societ%1ii #edievale. Dorind cu orice pre1 s%
sta"ili# o corespondent% intre aceste dou% ordine de 0apte3
nu risc%# oare s% su"esti#%# rolul #arilor 0i=uri un
s0intul (etru Da#ian sau un s0!ntul /ernard3 de exe#plu
, .i s% nu recunoa.te# caracterul ate#poral al #esa>ului
lor< *a ur#a ur#elor3 exist% ast%i !nc% #ul1i "%r"a1i .t
0e#ei care =%sesc un r%spuns la a.tept%rile lor !n re=ulile
#onastice3 c7iar dac% lu#ea actual% este #ult di0erit% de
cea !n care a 0ost tr%it% experien1a reli=ioas% din care
provin aceste re=uli.
Nu se poate contesta rolul personal al unui anu#it
nu#%r de #ari s0in1i in istoria spiritualit%1ii3 dar este
evident c% #esa>ul lor ar 0i r%#as 0%r% ecou !ntr,o socie,
a
te care n,ar 0i 0ost capa"il% s%,4 pri#easc%. Este 0rapant
s
% constat%#3 a.a cu# a 0%cut,o Aenicot3 c% :exi=en1ele
Nirituale cresc pe #%sur% ce constrin=crile econo#ice
%"esc;
BE
. Este oare o !nti#plare 0aptul c% epoca carolin,
caracteriat% de sl%"irea produc1iei a=ricole .i de o
co#ercial% #ediocr%3 a 0ost3 de ase#enea3 epoca
n
0or#is#ului reli=ios .i c% cele #ai "une spirite ale
,tnii nu luau !n considerare via1a spiritual% dec!t su"
4EH
un=7iul #oralis#ului< !n orice ca3 !ncep!nd cu secolul ai
-l,lea .i #ai ales !n cel de,al-)),lea3 cind av!ntul econo#ic
.i ur"an devine un 0eno#en =eneral la scara +ccidentului
cli#atul de atonie care st%p!nea p!n% atunci a 0%cut lo
c
unei e0ervescente spirituale a c%rei cea #ai vii"il% #ani,
0estare a 0ost #ultiplicarea 0or#elor vierii reli=ioase
Rena.terea intelectual% a 0ost insolit% de o re!nnoire a.
interesului pentru interioritate. 'au3 #ai de=ra"% pentru
c% exist% aici distinc1ii prea #ode#e 3 atunci c!nd s,au
l%r=it rindurile ne!nse#nate ale celor care3 !n societatea
occidental,, aveau acces la via1a spiritului3 au reultat i
pro=rese pe plan cultural .i3 !n acela.i ti#p3 o ridicare a
nivelului as+ira-iilor reli=ioase.
(ute# ur#%ri !n #od precis aceast% evolu1ie lu!nd !n
considerare atitudinea ordinelor reli=ioase 0a1% de proprie,
tate. Re0or#atorii #onastici din secolele al -l,lea .i al
-ll,lea au acceptat .i au c%utat c7iar dona1iile 0unciare
care le,au per#is s% sporeasc% "unurile a"a=iilor. &ai
t!riu3 sus1in%torii vie1ii apostolice !n special cistercienii
.i canonicii re=ula1i din ordo no,us au vrut s% ai"% doar
atitea p%#!nturi c!t s% a>un=% pentru nevoile lor .i auN
re0uat s% "ene0iciee de renta 0unciar% pentru a nu 64
prin.i in capcana re=i#ului seniorial. Etienne de &uret
s0%tuia pe =randniontei s% ai"% p%#!nturi at!t de reduse,
!ne!t acestea s% nu,i !#piedice s% cer.easc%. !n s0ir.it3 !n
secolul al -)H,lea3 s0!ntul Irancisc a interis 0ra1ilor s%i s$
posede ceva cu titlu personal sau !n co#un .i le,a prescris
s%,.i procure cele necesare traiului prin #unc% sau3 in
lips% de altceva3 prin cer.etorie. Aceast% deta.are pro=re,
siv% 0a1% de toate 0or#ele de proprietate .i de putere a
devenit posi"il% datorit% trans0or#%rilor pro0unde care au
avut loc !n societatea occidental% !ntre secolele --)D,
(entru ca o colectivitate reli=ioas% s% poat% s% se eli"ereK
de re=i#ul do#enial .i s%,.i interic% de1inerea oric$t
reerve3 !n natur% sau !n "ani3 tre"uiau s% existe destu
ora.e3 posi"ilit%1i de lucru .i "ur=7ei carita"ili. EP
eC
K
anu#itor experien1e pre#ature de renun1are la proprieK
este se#ni0icativ !n aceast% privin1%. Ast0el3 +doii
4ES
Mournai care3 la s0ir.itul secolului al -l,lea3 a vrut s% 0ac%
!n a.a 0el ca o co#unitate de canonici re=ulari s% tr%iasc%
din #unca #anual%3 a tre"uit3 ca ur#are a unei epide#ii
de ciu#%3 s% intre !n rindurile clunisienilor .i s% adopte
#odul lor de via1%.
Exe#plul pe care toc#ai l,a# studiat nu este !n !ntre,
=i#e edi0icator !n #%sura !n care re=i#ul econo#ic al
ordinelor reli=ioase nu este dec!t o consecin1%3 secundar%
!n cele din ur#%3 a op1iunilor lor spirituale. Nu se poate
spune acela.i lucru despre s%r%cia care ocup% un loc
central !n nu#eroase #i.c%ri reli=ioase din epoca #edie,
val%. +r3 exaltarea s%r%ciei !n spiritualitatea occidental%
coincide !ntr,un #od 0rapant cu ridicarea =eneral% a
nivelului de via1%3 !n epoca carolin=ian%3 nu i se acorda
nici o >udecat% 0avora"il%2 s%r%cia lucie poate trece cu
=reu drept o valoare !ntr,o societate de penurie. !n sc7i#"3
!ncep!nd cu secolul al -H,lea3 au existat destui oa#eni
"o=a1i pentru a o putea propune drept un ideal. !n secolul
al-))),lea3 !n lu#ea ur"an% .i co#ercial% a )taliei centrale3
s%r%cia a ap%rut c7iar ca virtutea evan=7elic% prin
excelen1% .i s0intul Irancisc3 !n oc7ii c%ruia r%ul se
identi0ica cu 0alsa securitate .i cu puterea de opresiune
o0erit% de "ani3 a acordat un loc ales :'0intei '%r%cii; care
[reduce la t%cere toat% cupiditatea .i avari1ia .i =ri>ile
#ateriale ale acestui veac;
BC
.
Tri"utar% cadrelor econo#ice !n care se !nscrie3 via1a
spiritual% !nsea#n%3 de ase#enea3 raporturi sociale
BB
.
Rolul a"atelui .i concep1ia ascult%rii nu s!nt deloc acelea.i
!n cadrul re=ulei "enedictine .i la ordinele cer.etoare. &ai
lro0und !nc%3 repreent%rile lui Du#neeu au 0ost in0luen,
Hte de structurile societ%1ii 0eudale. +#ul #edieval
oncepea rela1iile sale cu Creatorul dup% #odelul acelora
*
re.existau !ntre re=e .i vasalii s%i. Ace.tia !i s!nt le=a1i
ltl
tr,un #od personal .i indisolu"il prin le=%turile de
;a=iu. *a 0el3 cre.tinul nu se poate lep%da de Du#neeu
l r
% a,* tr%da3 pentru c% prin "ote el a renun1at la
N
a
tana pentru a,* ur#a. De aceea3 el tre"uie s%,* rea.ee
drepturile 'ale c!nd acestea s!nt leate de eretici sau de
4EE
l necredincio.i. (oate oare un "un vasal s% asiste 0%r% s%
reac1ionee la deposedarea st%p!nului s%u< Exist% aici3
0%r% nici o !ndoial%3 unul dintre resorturile spiritului
cruciadei3 cel pu1in la nivelul aristocra1iei #ilitarNe.
'% !nse#ne aceasta oare c% in0lexiunile spiritualit%1ii p
e
care le,a# putut constata !ntre secolele V))),-H au 0ost
si#ple adapt%ri la trans0or#%rile pe care societatea
occidental% le,a cunoscut in acea vre#e< De 0apt3 lucrurile
s!nt departe de a 0i atit de si#ple. !nainte de toate3 succe,
sul unei noi 0or#e de via1% reli=ioas% adaptat% la sc7i#"%,
rile care s,au produs !n lu#ea pro0an% a periclitat rar pe
cele care existau dinainte. E#anciparea canonicilor re=ula1i
!n secolul al -ll,lea nu a putut druncina institu1ia #o,
nastic%3 a.a cu# succesul #i.c%rilor reli=ioase populare
nu a oprit recrutarea conver.ilor. (e de alt% parte3 c7iar
atunci c!nd !n do#eniul spiritualNs,au petrecut sc7i#"%ri
pro0unde3 ele nu nu#ai c% au aco#paniat sau au ur#%rit
evolu1ia =eneral%3 ci au 0urniat uneori solu1ii la pro"le,
#ele cu care societatea .l /iserica se con0runtau. !n
#a>oritatea caurilor3 r%spunsul nu a venit de la sine. A.a
a 0ost !n caul s%r%ciei2 c7iar dac% cre.terea resurselor a
0%cut,o s% apar% treptat ca un stil posi"il de via1%3
r%#!nea ca o r%sturnare a valorilor s% 0ie operat% pentru
a 0ace din ea un ideal spiritual poitiv. A, recunoa.te
valoarea s%r%ciei3 voite sau nu3 adic% a unei st%ri ap%s%,
toare .i u#ilitoare din punct de vedere social3 a o adapta .i
a o propune ca o calc de #!ntuire .i !n%l1are c%tre Du#ne,
eu3 a.a cu# au 0%cut #i.c%rile evan=7elice din secolul al
-ll,lea .i !ndeose"i s0intul Irancisc3 !nse#na a =%si un
r%spuns la pro"le#a r%ului3 pe care catarii !l !n0%1i.au ca
rival al lui Du#neeu3 .i a per#ite unei lu#i !n care
distan1ele .i tensiunile sociale se a=ravau s% ias% din
propriile sale contradic1ii.
(e Un=% aceste varia1ii ale idealului reli=ios pe car
e
le,
a# putea cali0ica3 dup% exe#plul istoricilor !n t?cono#
le
?
drept con>uncturale3 !ntilni# !n istoria spiritualitav
44
#edievale #i.c%ri de lun=% durat% a c%ror existen1% se
de=a>% cu eviden1% de !ndat% ce lu%# o u.oar% distan1i
4EG
0K de 0apte .i doctrine. Cea #ai i#portant% dintre aceste
tendin1e =enerale este cea care conduce la personaliarea
crese!nd% a vierii reli=ioase. !n ti#pul Evului &ediu
ti#puriu .i !n epoca 0eudal% !nc%3 credincio.ii nu inten1io,
nau s% intre !n le=%tur% cu supranaturalul dec!t prin
inter#ediul =esturilor care le o0ereau3 !ntr,un 0el3 acest
prile>. Este epoca !n care litur=7ia >oac% un rol 0unda#en,
tal3 at!t pentru c%lu=%ri c!t .i pentru laici3 c7iar dac%
ace.tia din ur#% nu,i !n1ele=eau deloc sensul. (entru ei3
esen1ialul era respectarea scrupuloas% a riturilor care
posedau prin ele !nsele o #isterioas% e0icacitate. Ast0el3
:c7ansons de =este; ne arat% !n #od 0recvent cavaleri
!#p%rt%.indu,sc reciproc;3 !n loc de ulti#a !#p%rt%.anie3
cu a>utorul unei 0lori3 al unui 0ir de iar"% sau cu pu1in
p%#!nt3 atunci c!nd nu exist% preot pentru a s%vir.i
sacra#entele
B5
. Totul se petrece ca .i cu# pri#irea trupului
Do#nului ar 0i avut #ai putin% i#portant%,decit ritul
#estec%rii. !n acest univers reli=ios li"ertatea u#an% nu
>oac% dec!t un rol li#itat. Nu depinde de o# s% 0ie salvat
sau da#nat? r%ul se poate n%pusti asupra lui pe nea.tep,
tate .i .i,4 poate 0ace prad%3 0%r% ca responsa"ilitatea
acestuia s% 0ie !n #od direct i#plicat%. (reenta in el a
De#onului se va #ani0esta prin vicii de care acesta va 0i
#ai pu1in responsa"il dec!t victi#%. 'u0letul3 #i% a unei
lupte care !l dep%.e.te3 este #ai #ult un ci#p de "%t%lie
dec!t o 0or>% activ%.
!ncep!nd cu secolul al -T),lea3 atitudinea o#ului occi,
dental !n 0ata destinului s%u spiritual !ncepe s% se #odi,
\
ce. Ne#airese#n!ndu,se a 0i >uc%ria 0or1elor o"scure3 el
Ycepe s% se !#potriveasc% acestora. (entru unii3 at!t
0erici c!t .i laici3 aceast% voin1% de lupt% a luat 0or#a unui
(iritualis# radical2 pentru ba !nvin=e r%ul3 ci au c%utat
duritatea .i #!ntuirea !n re0uul trupului .i #ateriei3
0intre ei3 #ul1i au pus de ase#enea !n discu1ie /iserica
" aspectele sale vii"ile 6ierar7ie3 sacra#ente3 di>#e etc93
les
per!nd s% pri#easc% iertare dec!t prin inter#ediul
penilor care realiau !n viata lor per0ec1iunea cvan=7eli,
K, Alte curente3 care au r%#as !n s!nul ortodoxiei3 s,au
4EB
str%duit s% dea un sens e0ortului .i su0erin1ei o#ene.ti3
raportindu,le la durerile .i c7inurile lui C7ristos. Ele stau
la ori=inea spiritualit%1ii peniten1iale .i3 in acela.i ti#p3 a
:reli=iei 0aptelor;3 care au avut un #are svicces !n lu#ea
laicilor .i au 0ost "aa cruciadelor3 a #i.c%rilor ascetice .i
a :revolu1iei carit%1ii; pe care le,a# studiat #ai !nainte. !n
acest nou cli#at spiritual3 li"ertatea3 .i #ai ales responsa,
"ilitatea personal% a cre.tinului3 s!nt #ult #ai #ari.
Acestuia !i este per#is s% participe activ la propria sa
#!ntuire .i s% ci.ti=e lu#ea cereasc%3 !ntx,un 0el3 cu 0or1a
pu#nului. !ndeose"i sacra#entul peniten1ei .i !nt!lnirea lui
C7ristos !n cei s%raci !i per#it s% se pre=%teasc% !n
vederea Tudec%1ii de apoi. !n s0ir.it3 pentru o elit% restr!n,Y
s%3 personaliarea vie1ii spirituale se devolt% !rKtr,o .tiin1% a
unirii cu Du#neeu !nte#eiat% pe experien1a #istic% .i al
c%rei punct de plecare devine devo1iunea 0a1% de u#anitatea
lui C7ristos. 'u0letul3 #i.cat de dra=ostea lui Du#neeu
pentru creaturile 'ale3 a>un=e atunci s% conte#ple3 c7iar
pentru o clip%3 inti#itatea #isterului '%u3 pentru a
"ene0icia !n sc7i#" de nu#eroase #!n=!ieri.
Ra0inarea .i interioriarea si#1ului spiritual #er= #in%
!n #in% !n epoca #edieval%3 a.a cu# se poate constata din
0or#ele de convertire. !n pri#a v!rst% 0eudal%3 un cre.tin
care se convertea era o"li=at s% 0u=% de lu#e3 0ie !nc7i!n,
du,se !ntr,o #%n%stire3 0ie plec!nd !n pustiu. Ruptura cu
existen1a p%c%toas% se #ani0est% !ntr,adev%r in pr>#ul
r!nd prin respin=erea societ%1ii vre#elnice .i a vie1ii
pro0ane. !n secolul al -ll,lea3 aceste 0or#e exterioare ale
convertirii se #en1in .i ele devin c7iar locuri co#une ale
literaturii 7a=io=ra0ice2 nu se poate i#a=ina un s0int care
n,a ur#at acest itinerar spiritual. !ns% cuv!ntul con,ersus
cap%t% un nou sens2 el dese#nea% c!nd laici care s,au
plasat su" protec1ia reli=io.ilor .i lc,$u o0erit #unca lor,
c!nd "%r"a1i .i 0e#ei care3 !n nu#%r cresc!nd3 se pun in
serviciul celor s%raci !n spitale .i leproerii. Curind,
convertirea se reduce3 o dat% cu penitenii, la practicarea
unei re=uli i#plic!nd re0uul aspectelor pur lu#e.ti ale
existen1ei pro0ane3 tr%ite !ns% !n #i>locul oa#enilor3 0
a)
N
4E5
sc7i#"area st%rii lor. *a cap%tul acestui proces3 0u=a de
lu#e este total interioriat%.
N,ar 0i potrivit s% !nc7eie# aceast% carte 0%r% a,4 ar%ta
cititorului cit de proviorie .i inco#plet% este sintea pe
care toc#ai i,a# preentat,o. Necesit%1ile expunerii ne,au
6acut s% insist%# asupra ele#entelor cunoscute .i a
reultatelor o"1inute. (entru a 0i nep%rtinitori3 ar tre"ui s%
eviden1ie# de ase#enea lacunele i#portante care exist%
pentru noi !n cunoa.terea spiritualit%1ii #edievale .i pro,
"le#ele care r%#in 0%r% solu1ie3 cel #ai adesea din pricina
incorectei lor 0or#ul%ri. Nu vo# da dec!t un exe#plu2 cel
al spiritualit%1ii populare. (otrivit prea rarelor #%rturii de
care dispune#3 se pare c% ea constituie !ntr,adev%r o rea,
litate pro0und% .i coerent% care3 din c!nd in c!nd3 a>un=e la
supra0a1a istoriei3 .i ale c%rei principale co#ponente s!nt
exaltarea celor u#ili3 spiritul peniten1ial .i voin1a de a,.i
!nsu.i "o=%1iile spirituale ale #ona7is#ului. Acest
ansa#"lu de credin1e .i aspira1ii apare !n exploii colective
de 0ervoare care3 de la str%#utarea relicvelor la cruciade3
spar= periodic atonia o"i.nuit% a vie1ii reli=ioase a #aselor.
R%#ine de explicat cu# s,a 0or#at aceast% spiritualitate
.i ce raporturi a !ntre1inut cu cea a clericilor
BL
N. Nu vo#
re=reta c% a# !nc7eiat printr,o ase#enea #%rturisire de
i=noran1% dac% aceasta va 0i in #%sur% s% sti#ulee
cercetarea !ntr,un do#eniu !nc% 0oarte pu1in str%"%tut.
N+TE
C0. pri#ele reulta )c ale anc7etei asupra :spiritualit%1ii populare;
)n :Rcvuc dNHisloirc de la 'piritualilc;3 SL3 4LBH3 pp. SLH,ECS.
)n special lucrarea 0unda#ental% a )ui T. *EC*ERC=. I.VANDEN,
/R+UCjE .i *. D+U]ER. !a spiritualitD du 3oijen A"c, (aris3 4LG43
B45 p.
V. C+NAAR3 0eux *acleurs de sacralisalion de la ,ie sociale au
3o8enA"e (en 9ccident, :Conciliu#;3 SB3 4LGL3 pp. EH,GH.
E. DE),ARUE**E3 !a @aule c&reliennc VDpo(ue *rcux(ue, :Rcvuc
dNHistoirc de lNE=lisc de Irance;3 H53 4LE@3 pp. GS,B@. ;
T. CHl'UN)3 I3 prali(uc dominicale dans P$"lise *ran(ue, .Rcvuc
4EL
dNHistoirc de 4NE=Hsc de Irance;3 S@3 4LEG3 pp. 4A4,4BS.
G. T. ,A. TUNA&ANN3 &tssaru# 'oUe#nia3 (aris3 4LGS3 t
43
pp. 4CG,4@G.
G. E. DE*ARUE**E3 .oi,is dG9rlDans et le moralisme
caroPn"ien,
:/ullctln de *lttcraturc cccltstasUUuc;3 EE3 4LES3 pp. 4@L,4SH.
G. DHU+DA3 3aixuel pour mon *Cls, ed. .t trad. (. R)CHE3 /3
de
VREA)**E3 C. &+NDE'ERT3 :'ourccs c7rcticnncs;3 @@E3 (aris3
4LBE.
G. C. V+AE*3 !e pec&eur el la piniience au 3o8en A"e, (aris3
4LGG3
#al ales pp. 4E@B.
G. A. *E /RA'3 !es penitcnticls irlaridais, !n .!e miracle
irlandais+.
(aris3 4LEG3 pp. 4B@,@CB.
G. Nu#eroase #%rturii iu (. R)CHE3 !a ,ie (tiolidipnne dans lNE<
Bip6re
carolin"ien. (aris3 4LBH3 pp. @4E,@@G.
G. Texte traduse de C. V+AE*3 op. cC!, p. 5B.
G. I)id!, p. 5L.
G. C0. A. IRANZ3 Dte Rirc7tic0ien <enedi;Pancn im 3ittelalter, @
voi.3
4LCL.
G. C. HE)TZ3 6ec&erc&es sur Ies rapports entrc arc&iteclure et Ptur"ie
a
Vepo(ue carolin"ienne. (aris3 4LCH3 p. @SE.
G. C. *E+NARD)3 %piritualit di Aml4o"io Autperto, :'tudl
#edievali;3
seria a treia3 L3 4LG53 pp. 4,4H4.
G. :Annales de Vucdllnd"ur=;3 &.A.H. '.'.3 )))3 p. ES.
G. &arc /*+CH3 !a sociale *eodale, 4.43 4LHL3 p. 4HL.
G. (7. 'CH&tTZ3 !a litur"ie de C;uuj, in :'piritualit%
cluniaccnsc;3
Todi3 4LGC3 pp. 5H,LL.
.@C. )n special in #arca .a carte3 !GAmour des lettres el le de5ir de Dicu3
(aris3 4LEB.
@4. R. /U*T+T3 %pirituels et t&colo"iens de,atxt Hioni#e et le
monde,
:Rcvuc t7o#isle;3 GS3 4LGS3 p. ESG.
@4. T. /ATAN]3 V$"lise ct le mepris du mondc, TKnnalcs E.'.C3;
@C3
4LGE3 pp. @45,@@5.
@4. *.,T. /ATA)**+N .l T.,(. vl+''UA3 *e mepris du monde. 0e
Vintcr%t
dGune discussion acluelle. :Revue des 'ciences p7ilosop7iUucs ct
Uiiolo=iUucs;3 E43 4LGB3 pp. @H,H5.
@4. E. A4*'+N3 !e messa"e de Cl#u>3 in :A Ctuii8;3 Di>on3 4LEC3 p.
HC.
@4. A//+N DE I*EUR]3 Apolo"cticus ad Xu"onem el 6od)ertum
re"es
Erancorum, P.!., 4HL3 SGH.
@4. 4D.3 *oid.7 :!n ceea ce prive.te starea con>u=al%3 o#ul3 la virsta
4g
care ispitele datorate nestatorniciei si#1urilor s!nt puternice3 p;
alc
evita doar prin )ertarea p%catelor s% cad% !ntr,o stare !nc% .i
#al
rea;.
@4. +rdcrtc V)TA*3 Xist. ecclDs., V3 @C.
@4. C0. A. IRUA+N)3 Inconlro con Clumj, in ;'piritualit% cluniaccnsc
.
Todl3 4LGC3 pp. @H,@L.
4GC
36.
37.
38.
HL.
40.
S4.
42.
43.
44.
/. R+'ENFE)N3 Eeudal 4arand monasticpeacc7 Cluniac
litur"8 as
ritual a""ression, :Vlator;3 ))3 4LB43 pp. 4@L,4EB.
0ecret, c. B3 -)) U. )3 Iried"er=3 p. GB5.
T. T+U''AERT3 *e sentiment reli"ieux, la ,ie el la prcdi(ue
reli"ieuse
des lacs enElandre maritime... aux XIV, XV ct de)ut du XVA
slecle.
(aris3 4LGH3 p. @SB.
Raoul A*A/ER3 Xislo&xs, ))3 S3H@,HS3 citatele (. R+U''ET3
6aoul
@la)er, interprete de la pensee commune au XA slecle, :Revuc
dNHls,
toirc de lNE=lise de Irance;3 HG3 4LEC. pp. E,@S.
A. DU/]3 Van mii. (aris. 4LGB. p. 4SG.
R. I+'')ER3 6emar(ues sur Vetude des .commotions+ soclales
aux
XA et XIE siecles, :Ca7iers de CivlllsaUon #edievale;3 4G3
4LBH3
pp. SE,EC.
C. V)+*ANTE3 I ,escoul delV Italia centro-settentrlonale e Io
s,lluppo
deI economia monetaria, !n :'tudl sulla cristianil$
#edloevale;.
&ilano3 4LB@. pp. H@E,HSB.
&. &+**AT3 !e pro)leme de la pau,rete au Xir slecle, in
:Vaudois lan=uedoclens et pauvres cat7oliUues;. :Ca7iers de
Ian>eaux;3 nd @3 Toulouse. 4LGB3 pp. @H,SB.
&.,D. CHENU3 3oines, eleres et lacs au carre*our de la ,ie
e,an-
"elt(ue (XIE s., :Revue dFistolre eccleslastlUue;3 SL3
4LES3
pp. EL,5L. 3
Eapte ))3 SS2 :To1i cei ce credeau erau laolalt% .i aveau toate
de o".te;3 .i )V3 H@2 :)ar ini#a .l su0letul #ul1i#ii celor ce avi
creut erau vina .i nici unvil nu icea c% este al s%u ceva din
averea sa3 ci toate le erau de o".te.;
&.,H. V)CA)RE3 !Gimitaiion des apDtres7 moines,
cl,moines et
mendiants (IV-XIir siecle. (aris3 4LGH. LC p.
:Pi cvi #are pulerc Apostolii #%rturiseau despre !nvierea
Do#nului
)isus Hristos; >Eapte )V3 HH9. N
A.a cu# a ar%tat R. AREA+)RE !ntr,un studiu recent.
!Gada"e asceti(ue Nudus nudu# C7ristu# seUvii3 :'iudi
Ytorici in onore dl 9. <ertoliniT (isa3 4LB@3443 pp. HLE,SCL3
expresia este tradi1ional% .i datea% din vre#ea s0!ntului
)eroni#3 ins% !n secolul al -ll,lea apare 0recventNin texte
pentru a #arca dorin1a de a tr%i !ntr,o s%r%cie total%.
C7. DERE)NE3 !a spiritualitD 'apostoli(ue+ des
prenners*ondatcurs dGA**li"&em (QNZ[-QQNN, :Revue
dNHlstolre EccleslastiUue;3 ES. 4LEL3 pp. S4,GE.
,:Cavalerul se 0ace c%lu=%r3 dar din s%rac el devine "o=at.;
Text citat de T. *EC*ERCV3 !a crise du monac&isme aux XA
et X6\ siecles3 in :Au.* sources de la spiritualile occidentale+.
(aris3 4LGS3 p. 4BL.
*. AEN)C+T3 !GDrDmitisme du XE sieclc dans son contexte
econo-#iUue et social3 in :*Nere#ttts#o iiC 9ccidenlc nei secoli
XI e XII+, &ilano. 4LGE3 p. GL.
4G4
SE. Coutumler de lGordrc de %aint-6u., Ed. A. Carricr de Delleuse3
'7cr"rooRc3 4LEC3 p. LB. SC. *. &)*)'3 !Gordre des c&anoines
rD"uliers dGArroualse, /ru=es3 4LAL3
GEH p.
SB. Despre aceast% pro"le#%3 c0. pre1ioasei l%#uriri a )ul T.
/EC,
VUET3 Clianoincs re"uliers ct eremitisme clerical, :Revue dNHistoive
de la 'plritualite;3 S53 4LB@3 pp. HG4,HBC.
SB. &.,H. V4CA4RE. op. cit., p. 5C.
SB. Ansel#e de HAVE*/ERA3 P.!., t. 4553 c. 44H4,44H@3 )rad. de
I.
(ETDT3 !a rV*oxme des prVtres au &o8en A"e. Pau,rete et ,ie com-
mune. (aris3 4LG53 p. L4.
SB. A.a cu# a ar%lat R. A. D+Nj4N3 Vie Cisterciaix 9rder and
t&e
%ettlement o* #oti&ern Eii0ltand3 :Aeo=rap7ic RcvleW;3 EL3 4LGL3
pp. SCH,S4G.
SB. C0. 6nZra3 pp. 4EL,4GH.
SB. 'crisoare c%tre Rudol0 al 'ua"lel3 44 )anuarie 4CBE3 @re"orii
VII
re"lstnun, Ed. E. Caspr3 4L@C3 p. 4CS.
SB. A. DU/]3 *e #onac7ts#e ct lGeconomie rurale, !n .lommes
et
stnictures du 3oijen A"e+, (aris3 4LBH3 p. HL@.
SB. *. j. *4TT*E3 Pride "oes )e*ore A,arice7 %ocial c&art"e arid t&e
,ices
in !atin c&ristendom, :T7e A#erican Historlcal RevieW;3 BG3 4LB43
pp. 4G,SL.
SB. Falter &A(3 De nu"is curiaiiiun3 d. 43 c. H43 t0ad. R. I+REV)**E3
in
:*alran 4. H;3 444;3 .i :*atran )V; (aris3 4LGE3 p. @CB.
SB. Ep.3 43 4E3 citat de R. /U*T+T!n T laici nella .%ocietas c&ristiana+
dei
secoliXIeXP, &ilano3 4LG53 p. HL4.
SB. A.a cu# "ine a ar%tat R. &AN'E)-4 !ntr,o lucrare
0unda#ental%3
!Geresia del mole, Napoli3 4LGH3 pp. 445,4SL.
SB. Textul cel #al i#portant in aceast% privin1% este @ Aesalonicienl
))3
4C2 :Cine nu vrea s% lucree3 acela s% nu #%nince;.
SB. :'coal%,tc .i treci de la odi7n% la #unc%.;
SB. T. *E A+II3 3etieret pro*ession dGapres Ies mamtels de
con*esseiers
au 3o8en A"e, in '<eitr"e ?um <eru*s)e4usstsein des 3Vtelalter-
lic&en 3ensc&en+, /erlin3 4LGS3 p. EH<
SB. C0. E. A. /*ANC+3 Tlic Rule o* t&e %panis& 3ilitari] 9rder o*
%t.
.ames, QQSN-Q^WL. *eidcn3 4LB43 4B4 p.
SB. C0. #%rturiei cardinalului TacUucs de Vltr8 644GE,4@SC9
Nin
lc=%tvir% cu ace.tia2 :Cei u#ili1i care au a"andonatN totul pentru
C7ristos se adun% !n di0erite locuri3 tr%ind din #unca #!inilor lorK
propov%duind adesea cuv!ntul Do#nului .i ascvut!ndu,* civ dro=*
ini#%. Credin1a lor este la 0el de pro0und% pe cit e de trainic% 3
0apta lor 0olositoare; 6TacUues de V)TR]3 !ettres, Ed. Hu8=7ens.
(,B@9, , ...
GH. Despre toate aceste noi aspecte ale carit%1ii !n secolul al -)),lea3 a
lu
teoretice c!t .i practice3 ne vo# re0eri la i#portanta cule=ere J
lt
4G@
studii pu"licat% su" !n=ri>irea )ul &. &+**AT3 $tudes sur V&istoire
de la pau,relD au 3o8en A"a, (aris3 4LBS3 5EE p. Vo# =%si aici
reultatele unei vaste anc7ete colective la scara +ccidentului.
Text citat de E. DE*ARUE**E3 !GidDal de pau,rclD Toutouse au X.A
siecle, !n 'Vaudois lan"ucdocicns et pau,res cal&oPnues+, :Ca7lcrs
de Fan9eau;D, @3 Toulouse3 4LGB3 p. BS.
Viaas*intului6a8mondPalmcrio,!nAA.-%%.,3ii, V)3 pp. ASE,GEB.
/c#old de Constancc3 Cl,onlcon, P.P 4S53 c. 4SC@,4SCH.
Elo=iu noului ordin al cavalerilor.
Text citat de A. &EN'3 !G9m)rie italienne ct V9m)ric )ra)anconne,
:Eludes 0ranclscaincs;3 4B 6'upli#ent93 4LG53 p. 45. AL. Henri
de 'U'E 6Hostlcnsis93 %umma aurea, ll". III, Vene1ia3 4EBC3
p. 4LH. BC. Acest cuv!nt tre"uie !n>clcs aici in sensul de
crea1ie viciat% de
p%cat. B4.N E. DE*ARUE**E3 !a spiritualiiD du plerina"e de
6ocamadour au
3o8en A"e, :/ullctln de la 'ocletc des Etudes... du *ot;3 4LGG3
p. B4.
B@. ]. *EIEVRE3 !G$lucidarium et )es &icidaires. (aris3 4LES3 p.
HH5.
B@. T. *E A+II3 art. cit, p. E@.
B@. &.D. CHENU3 !a *in des temps dans la spiritualiiM
medie,ale,
:*u#icrcctVlc;3 ))3 4LEH3 pp. 4C4,44G.
B@. *. AEN)C+T3 !GDremitisine dans son contexte econo#iUue et
social,
in .!Gerenxitismo in 9ccidente nei secoli XI e Xir, &ilano3 4LGE3
pp. SE,GL.
B@. %alulations des ,ertus, !n '%aint Erancois dGAssise, 0ocumenls+,
ed.
.i trad. T. DE'/+NNET' .i D. V+RREU-3 (aris3 4LG5. p. 4G5.
BB. A.a cu# "ine au ar%tat /. H. R+'ENFE)N .l *.j. *)TT*E !n
4
arlicolul lor2 %ocial mcanui" in t&c monastic atCd mcndtcant %piriliia-
Plies, :(ast and (rcscnt;3 GH3 4LBS3 pp. S,H@.
B5. Ast0el3 !n 6aoul de Cam)rai, cd. *e Ala83 p. LE3 !l vede# pe
Raoul
!#p%r1ind tovar%.ilor s%i eu7aristia su" 0or#% de ier"uri2 :ne0iind
preot in prea>#%3 destui cavaleri se cu#inecar% cu cile trei 0ire de
iar"%;.
B5. Vo# =%si cle#ente interesante in le=%tur% cu acest su"iect
!n
volu#ul !es rcli"ions populaires, cd. de /. *ACR+)- .i (. /+A*4+,
N)3 =ue"ec3 4LB@3 pp. EC,BS.
BL. /i"lio=ra0ie
14 LUB)E)I 0&&)AL&
*EC*ERC= 6T.93 VANDEN/R+UCjE 6I.9. /+U]ER 6*.93 !a spiriiualPe du
3o8enA"e, (aris3 Au"icr3 4LG4.
Xistoirespiriluelle de laErance, (aris3 /cauc7csnc3 4LGS3 6pp. SH,4@S9.
AEN)C+T 6*.93 !a spirilualPD mDdie,ale. (aris3 Ia8ard3 4LB4.
*EC*ERCL 6T.93 Aux so4ces de la sp<Puali!D occidentale. (aris3 Ed. du
Cer03 4LAS.
&+RAHEN 6R.93 3edioe,o Cristiana, /ari3 *atera3 4LE5. '+UTHERN
6R. F.93 Iestern %ocict8 and t&e C&urc&Gin t&c 3iddleA"es,
*ondra3 (en=uin /ooRs3 4LBC. V)+*ANTE 6C.93 %tudi sulla Crislianit
medioe,ale. &ilano3 Vila e (cnsicro3
4LB@.
64 &FUL M&'IU (IMPU)IU
TUNA&ANN 6T.,A.93 3issarumsollenmia. $xplicalion"eneti(uede la messe
romaine, @ voi.3 (aris3 Au"ler3 4LEC. HE4TZ 6C93 6cc&erc&es sur Ies
rapporis entre arc&Pcct4e ct litur"ic
VDpo(ue carolin"ienne. (aris3 '.E.V.(.E.N.3 4LAH. R)CHE 6(.93 !a ,ie
(uotidienne dans V$mpire carolin"ien. (aris3 Hac7elte3
4LBH. 3 V+AE* 6C93 te pec&eur et la penitenec au 3o8enA"e, (aris3
Ed. du Ccr0.
4LGL.
.4 &PGBA MGAS(IBE HI F&U'ALE IS&BGL&L& J"JIK
DU/] 6A.93 Adolescence de la c&rDlicntD. (aris3 'Rira3 4LGB.
4GS
HU/] 6A.93 !Gan mii3 (aris3 Tulliard3 4LAB. c (ACAUT 6&.93 !cs
ordresGmonasli(ues ct reli"icuxau 3o8cn A"c, (aris3 I.
NatTian3 4LBC. X 3on&c&esimo e la ri*oma ccclesislica 64CSL,44@@93
&ilano3 Vita c
(ensiero3 4LB4. %pirilualit cluniacense, Todi3 4LAC. A+UAAUD
6*.93 0D,otions ct prali(ucs ascDli(ues du3o8cn A"e, (aris3
4L@E.
HU*T+T 6R.93 C&rislianisme et ,alcurs &umaincs. !a doctrine du rnDpris du
monde en 9ccid%nl de saintAm)roise Innocent P*, (aris3 /. NauWc,
lacrls3 4LAH .i 4LAS. l !NC+ 0A.93 Yloria del monac&esimo in 6alia
dalie ori"ini alia *ine del
3edio $,o, Ro#a3 Ed. (aolinc. 4LG4. 9HN 6N.T3 !cs *anati(ues de
lGApoca&jpse. Pscudomcssics, prop&etcs et
PluminDs du 3o8cn A"c, (aris. Tulliard. 4LA@. G3esa e 6i*orma
nella spiritualit del secolo XI, Todi3 4LG5. 6)CC+*) 6A.93 C&iesa
"re"orian, Iloren1a3 *a Nuova )talia3 4LAG.
IF4 '& LA )&FG)MA 0)&0G)IAE LA G)'I&L& B&)H&(GA)&
ISFL)HI(UL S&BGLULUI JI M LB&PU(UL S&BGLULUI JIIIK
!a Vita Comune del clcro nci secoli XI e XII, &ilano3 Vi*a c (ensiero3 4LA@.
!Gercmilismo in 9ccidcnle nei secoliXIeXII, &ilano3 Vila c (ensiero3 4LAE.
v3 Ilaici nclla '%ocielas C&risliana+ deisecoliXIcXII, &ilano3 Vita c (ensiero3
4LG5.
CHENU 6&.,D.9. I.X t&colo"ie au Xir siDclc. (aris3 Vrin3 4LEB. (ET)T 6I.93
Pi spiritualitD des PrDmontres aux XIE ct XIII+ siDclcs, (aris3
Vrin3 4LSE. *EC*ERC= 6T.93 %aint 0emard et Pesprit cistercien, (aris3
Ed. du 'enil.
4LAA. A*(HANDER] 6(.93 DU(R+NT 6A.9. !a clirDttcnte et Vidce de
emisade, @
voi.3 (aris3 A. &lc7el3 4LES .i 4LEL.
UCHARD 6T.93 Vcspril de la cro9sadc, (aris3 Ed. du Ccr0. 4LAL.
ARUND&ANN 6H.93 6cli"iose <c4c"iui"cn im 3iPelaltcr, cd. a H,a3 Hildcs
7ei#3 4LG4. &ANTEUIIE* 6T.93 #aissance dune liDrDsie. I3%
adeptes de la pau,reti
,o&ntairc au 3o8cn A"e, (aris3 &outon3 4LBC. K A+II 6T.93 XerDsics
et sociDtDs dans V$umpcpreindustricllc, XE-XCmr
sidcle. (aris. &outon3 4LG5.
&AN'E**) 6R.93 Vercsia del3ale, Nap"li. &orano3 iLAH. NCur0ois
lan"ucdociens el Pau,rcs cat&oli(ues. :Cn7icrs de Ian>caux;3 @3
Toulouse3 (rivat3 4LG@.
>KFiarescn!an"ucdoc, :Ca7iers de Ian>caux;3 H3 Toulouse3 (rivat3 4LG5.
t c 6icc&c??a nella spirilulil dei secoli XI c XII, Todi3 4LAL.
4GE
&+**AT 6&.93 6ec&erc&es sur les pau,rcs et la pau,rclD dai,s V9ccldent
mediD,al, @ voi.. (aris3 (u"llcations de la 'or"onnc3 4LBS.
F4 FG)M&L& HI BGNIU(UL &JP&)I&N&I )&LI0IGAS& L &FUL
M&'IU N
Pclle"riiia""l e culio dei santi in $uropa*uxo alia prima crociala, Todi3 4LGH.
')AA* 6(.A.93 !es marc&eurs de0ieu. Plerina"es ctpleriixs au3o8enA"e,
(aris3 A. Colin3 4LBS.
!a <i&)ia ncIalto 3edio $uo, 'polclo3 4LAH. CHENU 6&.,D.93 !Ge,eil de
la consdcncc dans la ciuilisalion ,xedid,ale,
&ontr0al,(aris3 Vrin3 4LGL. DU&+UTET 6A.93 Corpus 0omini A4c
sources de la piDlc euc&aristi(ue
medie,ale. (aris3 4LS@.
DU/] 6A.93 V$urope des cal&edrales, 44SC,4@5C3 (aris3 'Rlra3 4LGA.
A)*'+N 6E.93 %ainl <ernard7 un itincraire du retour 0ieu, (aris3 Ed. du
Ccr03 4LAS. &cD+NNE** 0F.&.93 BBie <e"utnes and <e"&ards 6n
inedie,al culiure, 4it&
special emp&asis on Pie <el"ian sceneM NeW /runsWicR3 4LES. ))
dotare e la morte nePa spirituaPi dei secoP. XII e XIII, Todi3 4LAB.
DE*ARUE**E 6E.83 *a piee papu;iirc au 3oxjcn A"c, Torino3 *a /oUc=a
dNEras#o3 4LBE. l
(ost0a1%
Note despre spiritualitatea
cre.tinis#ului r%s%ritean
!n secolele V))),-))
:Expresii precu# teolo=ia sau spiritualitatea laicilor nu
nu#ai c% n,au existat !n +rient3 dar ar 0i stirnit o i#ens%
Ui#ire dac% ar 0i 0ost 0olosite;
4
. !ntr,adev%r3 spiritualitatea
"iantino,slav% se identi0ic%3 !n perspectiv% istoric%3 cu
#ona7is#ul? acesta nu a 0ost niciodat% considerat3 !n
R%s%rit3 drept o voca1ie reli=ioas% !n r!nd cu altele3 drept
o solu1ie spiritual% aleas%3 dup% criterii personale3 din,tr,
un nu#%r de direc1ii posi"ile3 ci ca un #odel de via1%
prin excelen1%. evan=7elic3 ca sin=ura cale prin care se
poate tr%i !n c7ip autentic cre.tin.
3 (entru un o"servator din a0ar%3 o ast0el de constatare
era de>a evident% la !nceputul secolului al -l)),lea3 c!nd
)nocen1iu al )l),lea co#par% poli#or0is#ul .i dina#is#ul
vie1ii reli=ioase occidentale3 pe care le >usti0ic% prin tradi1ia
petrin%3 cu spiritul =reco,oriental care3 asu#!ndu,.i
\credea ponti0ul9 paternitatea Evan=7elistului )oan3 .i,ar
O%si nu#ai !n starea #onastic% principiul de unitate .i
0riontul des%v!r.irii2 '(aia,ero"raecorumpopulodatusest
;eatus .oannes, a (uo et iricepil per*ectorum reli"io mona-
t 0 3 )ene !8purn "erit illius spirilus (ui (uaerit et dili"it
&ona7is#ul oriental este !ns%3 prin =ene%3 de Up
.i3 ca atare3 ar tre"ui s% 0ie lipsit de orice
#odelatoare !n a0ara propriilor sale 0rontiere.
#ona7 este doar acela careN tr%ie.te de unul
4GB
sin=ur3 su0icient sie.i3 nu nu#ai evit!nd orice contact cu
lu#ea3 dar .i !ntr,un 0el de ne!#p%cat% pole#ic% cu
aceasta. C%ci de#onul ispititor ia !ntotdeauna 0or#a cea
#ai concret% a realit%1ilor #undane3 incerc!nd s% declan,
.ee !n con.tiin1a pustnicului resorturile dorin1ei de putere
ori ale sexualit%1ii. De aceea3 existen1a c%lu=%rului nu
poate 0i decit o continu% :0u=% din lu#e;3 spa1iul s%u de
predilec1ie 0iind :pustia;. Al patrulea canon al Conciliului
ecu#enic de )a Calcedon interice #ona7ului orice a#estec
!n via1a pu"lic%3 o"li=!ndu,4 s% se dedice exclusiv conte#,
pla1iei solitare3 adic% :lini.tirii; .i ru=%ciunii intense.
Ast%i !nc%3 ritul tunderii !n #ona7is# prescrie postulan,
tului s%,.i #ani0este inten1ia clar% de a duce :via1%
pustniceasc%;. )dealul cuprins in Vita Antonii, re0u=iul !n
sin=ur%tatea .i ariditatea sensi"il% a de.ertului3 r%#!ne !n
principiu nesc7i#"at3 !ntrea=a evolu1ie a spiritualit%1ii
"iantine 0iind do#inat% de ideea datoriei istorice a
c%lu=%rilor de a actualia !n per#anen1% acest ideal.
!n 0apt3 :0u=a; este departe de a 0i 0ost unica reac1ie so,
cial% le=iti#% a #ona7is#ului3 !n epoca "iantin% a>un,
=!nd uneori s% 0ie c7iar =estul cel #ai pu1in previi"il. !nc%
din Antic7itatea t$rie. (%rin1ii de.ertului au 0ost !#piedi,
ca1i s% duc% p!n% la ulti#ele ei consecin1e c7e#area lor
ana7oretic%3 0iind adesea solicita1i s% re!nnoade le=%turile
cu lu#ea. !n aceea.i situa1ie paradoxal% s,au a0lat .i
ere#i1ii .i stili1ii secolelor al Vl,lea .i al Vll,lea3 iolarea lor
de0initiv% !n inten1ii devenind c!teodat% de,a dreptul
0ictiv% !n practic%. !n toate caurile cunoscute din textele
ascetice3 :0u=a din lu#e; este3 !n cele din ur#%3 #al
de=ra"% a0ectiv% dec!t e0ectiv%. !ns%.i apari1ia scrierilor
Ascetica Pateri;on, @eronti;on, Xistoria lausiaca, Apop&G
te"mata Patnim etc. este o dovad% c% radicalitatea
proiectului ana7oretic n,a 0ost altceva dec!t o utopie. Acolo
unde s!nt preen1i discipoli capa"ili sa conse#nee3 !d
vederea di0u%rii3 sentin1e .i pilde3 nu #ai poate 0i vortO>>
despre sin=ur%tate3 oric!t de relativ sau si#"olic ar 3
!n1elesul pe care l,ar avea no1iunea. *iteratura este o 0orrO
ia
de pu"licitate la care eroii de.ertului au consi#1it2 peni*
44
4G5
a deveni exe#plar%3 :0u=a din lu#e; are nevoie de #artori.
)storia pri#ei spiritualit%1i #onastice este3 0unda#ental3 o
istorie literar%. Cu acest titlu va #odela reli=ioitatea
"iantin% .i va 0i invocat% ori de cite ori se va pune
pro"le#a la !nceputul veacului al *-,lea de c%tre
T7eodor 'tuditul3 !n cel de,al -lV,lea de c%tre Ari=orie
'inaitul3 la s0ir.itul secolului al -V))),lea de c%tre (aisie
VeliciRovsRi> c%ut%rii te#eiurilor pentru re!nvierea unei
spiritualit%1i proprii +rientului cre.tin.
Cu# se trans0or#% sin=ur%tatea !n spectacol3 oric!t de
edi0icator3 iar pustnicul !n persona> literar3 0ie el .i para,
di=#atic< Pi #ai ales3 care este rostul acestui paradox<
:Iu=a din lu#e; este o convertire3 #o"ilul ana7oreei
este metanoia, o sc7i#"are total% a #odului de via1%
potrivit unui ideal pe care Antic7itatea tirie .i Evul &ediu
l,au socotit evan=7elic2 c%utarea !#p%r%1iei lui Du#neeu
prin renun1area la lu#e. Desp%r1irea de lu#e a 0ost
considerat% drept 0or#a verita"il% a poc%in1ei depline. !n
sens strict3 convertirea este un eveni#ent ce nu poate avea
loc decit !n ordinea istoriei personale3 un act de con.tiin1%
ce 1ine de sin=ularitatea .i irepeta"ilitatea 0iec%rui destin
!n parte. +r3 pe 0irul secolelor al )V,lea .i al V,lea3 si#ultan
cu instalarea ana7ore1ilor !n de.ert3 /iserica triu#0%,
toare !n !ncle.tarea cu 'tatul ro#an !.i pierde pas cu
pas o"iceiul de a se adresa ne#i>locit con.tiin1ei individu,
ale. De acu# !nainte3 #isionaris#ul cre.tin va opera !n
special cu =rupuri etnice .i co#unit%1i locale lar=i. Acestea
nu au !ns% darul de a se converti3 de a se constitui in
su"iect colectiv al poc%in1ei. (opoarele pot adopta institu,
liile .i discursul cre.tin3 !nva1% s% accepte sau s%
suporte cre.tinis#ul ca reli=ie do#inant%. Des0%.urin,
du,se la nivelul istoriei =lo"ale3 un ast0el de proces preint%
p!teva riscuri inevita"ile2 tendin1a de a,4 i#ita pe principe
n
loc de a,* ur#a pe C7ristos3 de a presc7i#"a con0or#i,
a
tea cu un ideal de via1ii !n con0or#is# social .i de a
E
u"stitui credin1ei un ansa#"lu de practici reli=ioase cu
Knu#ire cre.tin%3 dar cu o st%ruitoare 0unc1ie #a=ic%.
(%rin1ii de.ertului au 0ost3 de 0apt3 ni.te #ar=inali 0%r%
4GL
raporturi re=ulate cu /iserica .b cu via1a sacra#ental% a
acesteia. 'in=ura autoritate recunoscut% de ana7ore1i este
Du7ul '0!nt3 unica instan1% la care recur= este divinitatea.
(ustnicii3 !n po0ida co#pleen1ei lor literare3 nu au nevoie
de #edierea unei /iserici pe care o p%r%sesc o dat% cu
lu#ea. !nte#eindu,se toc#ai pe tradi1ia #ona7is#ului
pri#itiv3 T7eodor 'tuditul va a0ir#a #ai tirlu caracterul
7aris#atic al c%lu=%rului .i3 pe cale de consecin1%3
superioritatea acestuia 0a1% de ierar7ia ecleiastic%3 at!t in
pro"le#e de credin1%3 cit .i de disciplin%
H
. !n veacul al -l,
lea3 'i#eon Noul Teolo= .i (aul Ever=7etinos vor
con0ir#a3 la rindul lor3 "iuindu,se pe aceea.i tradi1ie
literar%3 0aptul c% #ona7ii s!nt oa#eni condu.i de Du7ul
'0!nt3 care nu au personal nevoie de nici un 0el de !ndru,
#are u#an% 6#ai precis extra#onastic%93 0iind3 di#potri,
v%3 capa"ili s%,i =uvernee spiritual pe ceilal1iN
4
. Nu#ai c%
ana7oretis#ul !n0lore.te !ntr,o epoc% !n care /iserica !.i
de0ine.te siste#ul doctrinar !#potriva ereticilor3 !.i con,
solidea% structurile institu1ionale 6!ncep!nd cu #onar7ia
episcopal%9 pe sea#a pluralis#ului 7aris#elor ce pare s%
0i caracteriat perioada apostolic% .i3 !n s0!r.it3 !nc7eie
co#pro#isul istoric cu 'tatul 6cu )#periul3 dar .i cu
re=alit%1ii e "ar"are9.
Doar !ntr,vin ase#enea context eclelolo=ic se poate
explica 0eno#enul de recuperare de c%tre /iseric% a
#ar=inalit%1ii ana7oretice3 propus% dintr,o dat% ca centru
!n >urul c%ruia spiritualitatea oriental% va tre"ui s% se
or=aniee3 ca nor#% a oric%rui de#ers s+iritual4 &ai !nt!i3
episcopatvil !.i asu#% prin '0!ntul Vasile cel &are3 de
pild% sarcina disciplin%rii3 structur%rii .i inte=r%rii
#ona7is#ului !n noile cadre "iserice.ti prin inter#ediul
#odelului vie1ii co#une. Apoi3 prin procedeul sacrali%rii3
pustnicilor le este atri"uit%3 cu pre1ul a=re=%rii lor !n
co#unit%1i #onastice3 o centralitate .i o vii"ilitate la care
nu r!vniser% niciodat%. Ace.ti #ar=inali3 recena1i .i
concentra1i !n o".ti3 s!nt adopta1i nu nu#ai de /iseric%33
dar .i de c%tre 'tatul le=islator. !n anul EHL3 Novela 4HH a
!#p%ratului )ustinian declar%2 :Via1a #ona7al% 6i,
e
,*
4BC
solitar%3 moneres )ios, ca .i conte#pla1ia 1i&edria2 practi,
cat% !n cadrul ei este un lucru sacru (pn ima icronT ea
!nalt% spontan su0letele c%tre Du#neeu .i este util% nu
nu#ai celor care o practic%3 ci !i a>ut% !n V.3_C e=al pe to1i
ceilal1i3 prin puritatea ei .i prin ru=%ciunile pe care le
al1% c%tre Du#neeu.;
Este un ioc co#un !n scrierile ascetice .i !n literatura
spiritual% #odern% cel potrivit c%ruia #ona7is#ul !ndepli,
!e.te o 0unc1ie pro0etic% in s!nul co#unit%1ii cre.tine2
)u =%rii s!nt oa#eni care duc o via1% an=elic% pentru a se
!ntui ei !n.i.i3 dar .i pentru a vesti !n c7ip concret
!a>orit%1ii c% !#p%r%1ia lui Du#neeu s,a apropiat3 c%
este posi"il%3 prin credin1%3 !nc% din aceast% lu#e3 o
aproxi#are a st%rii spirituale paradisiace. (e scurt3
#ona7ii ar 0i !n=eri !n trup3 cet%1eni ai Cerului !n exil pe
i#!nt. Textul Novelei i#periale d!nd 0or#% >uridic%
aentalit%1ii vre#ii !n care a 0ost redactat #ai indic%
!ns% cel pu1in alte dou% 0unc1ii ale #ona7is#ului3 de o
!nse#n%tate social% cu #ult #ai #are decit cea pro0etic%3
!n pri#ul rind3 c%lu=%rul are 0unc1ia social% de a
rea#inti cre.tin%t%1ii c% metanoia, convertirea r%#!ne o
ale=ere individual%3 nu#ai cu aceast% condi1ie 0iind
autentic% .i pur%. De aceea3 !n teorie3 #ona7is#ul oriental
nu .i,a a"andonat nici o clip% voca1ia sa solitar%3 expri ,
#at% c7iar !n coeno)ium de radicalitatea unei op1iuni
ini1iale pe care nu o poate 0ace ni#eni !n locul t%u. Tradi1ia
prevede ca 0iecare carier% #onastic% s% 0ie inau=urat% de
o !ntre"are 0unda#ental%2 :Cu# s% #% #!ntuiesc<;
Aceast% intero=a1ie nu se adresea% niciodat% episcopului
sau paro7ului repreentan1ilor /isericii institu1ionale3 cu
alte cuvinte 3 ci unui a))as, unui :"%tr!n; >"eroix
slarels, adic% cuiva care ne0iind adesea nici #%car
preot a .tiut s% dovedeasc% prin traiul s%u :pustnicesc;
s,a convertit cu adev%rat 6.i pe cont propriu93 trans0or,!nd
Evan=7elia din o"iect de cult !n principiu de via1%3 !n
acest punct se a0l% r%d%cina istoric% a unui 0eno#en os
speci0ic cre.tinis#ului r%s%ritean? preluarea de
#%n%stiri3 !n dauna paro7iilor3 a 0unc1iei peniten1iale
4B4
a /isericii. :De patru sute de ani3 credincio.ii au pre1uit .i
au sl%vit !n ase#enea #%sur% cinul #ona7al3 !nc!t
#%rturisirea p%catelor3 isp%.irile .i dele=area au 0ost
trans0erate c%lu=%rilor;3 o"serva !nc% !n secolul al -ll,lea
)oan din Antioc7ia
E
. Cre.tinul oriental dornic s%,.i ad!n,
ceasc% via1a spiritual%3 s% tr%iasc% experien1a convertirii
.l a poc%in1ei tre"uie s% porneasc% !n c%utarea unui
!ndru#%tor du7ovnicesc ales din r!ndul #ona7ilor3 sin=urii
#artori ne#incino.i al unei ase#enea experien1e. Este aici
o descali0icare dejacto a clerului secular !ns%rcinat de
canoane s% ad#inistree taina reconcilierii 3 o recunoa.,
tere explicit% a insu0icien1ei spirituale a condi1iei sacerdo,
tale2 :preotul de #ir s% se poarte cu s0in1enie .l s% se
str%duiasc% s% tr%iasc% !n 0elul c%lu=%rilor3 "a c7iar s%
!ncerce3 la vre#e potrivit%3 s% se 0ac% c%lu=%r;3 reco#an,
d% 'i#eon al T7essalonicului
G
3 un ar7iepiscop care nu,.i
sti#a preo1ii peste #%sur%.
De.i3 la nivelul discursului teolo=ic3 !ntre c%lu=%ri .i
laici do#ne.te o e=alitate ontolo=ic% per0ect%3 epises panta,
dup% 0or#ula lui T7eodor 'tudltul
B
3 sin=ura deose"ire
dintre cele dou% st%ri cre.tine 0iind dat% de c%s%torie
5
3 !n
realitate3 un restaurator rus din secolul al -V,lea al
tradi1iei studlte nu 0ace dec!t s% expri#e o vec7e .i trainic%
concep1ie oriental% cu ori=ini co"or!nd p!n% la '0intul
)oan Cassian
L
atunci c!nd declar% c% :p!n% .i pruncii
.tiu c% nu po1i s% respec1i poruncile lui Du#neeu 0%r% s%
renun1i la lu#e .i s% te 0aci c%lu=%r;
4C
.
Unui laic3 .i !nc% !nalt 0unc1ionar pu"lic3 interesat s$
.Uc care s!nt #i>loacele cele #ai directe .l #ai si#ple de a
tr%i nu !n s0in1enie3 ci pur .i si#plu cre.tine.te3 T7eodor
'tuditul !i tri#ite acest inventar2 :s%r%cie spirituala3
0rin=erea ini#ii3 lacri#i3 "l!nde1e .i alinare3 pace3 #ilosti,
vire3 oc7ii su0letului !n%l1a1i spre Du#neeu3 lep%dare de
"ani3 sil% 0a1% de lu#e3 cu#p%tare3 !n0r!nare 6sexual%9.
Alt0el spus3 !nsu.i pro=ra#ul vie1ii #onastice. 'p%tarul
&arianos ar 0i tre"uit3 pentru a ur#a s0atul coresponden,
tului s%u spiritual3 s%,.i p%r%seasc% pe loc c%#inul
"iroul .i avutul pentru a se al%tura.co#unit%1ii studite.
(are deci c%3 !n practic% .i !n ciuda condescenden1a
4B@
teolo=ice 0a1% de laici3 extra coeno)io nulla salus, !n a0ar%
de #%n%stire nu exist% #!ntuire. A.e%#!ntul #onastic
devine3 !n R%s%ritul cre.tin3 .un 0el de /iseric% a ini1ia1ilor
in interiorul /isericii3 sin=ura care arc un acces privile=iat
la Du7ul '0int .i care e capa"il% s% asi=ure sacra#entele
spirituale indispensa"ile #intuirii. Aceast% :"iseric%
interioar%; !.i a0ir#% supre#a1ia la !nceputul secolului al
,lea !#potriva /isericii "iantine3 do#inat% de !#p%ra1ii3
piscopii .i universitarii iconocla.ti care3 in veacul prece,
dent3 se str%duiser% siste#atic s% distru=% #ona7is#ul3
v%!nd in el o 0or#% de li"ertate inco#pati"il% cu intelec,
tualis#ul doctrinei o0iciale.
+dat% ce a adoptat acest aspect ecleiolo=ic3 #ona,
7is#ul tre"uia s% se dotee .i cu un siste# sacra#ental 4
coerent .i articulat celui al /isericii. Ast0el3 intrarea !n ?
#ona7is# nu va 0i3 ca !n +ccident3 o pro#isiune personal%3
un an=a>a#ent 0a1% de propria con.tiin1% pro#ovat !naintea
co#unit%1ii3 ci reultatul unei interven1ii sacerdotale3 o
consacrare litur=ic%3 o tain% catalo=at% i#ediat dup%
7irotonii2 mustDrion monac2ii;es teleioseos st% scris , !n
capitolul al .aselea al Ierarliiei $cle?iastice a :du#ne,
eiescului Dionisie;3 care nu uit% s% adau=e c% starea
#onastic% este cea #ai !nalt% dintre toate >upselotera
taxis, dep%.ind !n de#nitate at!t ierar7ia ordonat%3 c!t .i3
0ire.te3 condi1ia laic%
4@
. !n acela.i li#"a> pseudo,dionisian va
vor"i apoi )oan din Anlioc7ia despre :divina 0alan=%
#onastic%; ce de1ine :7arul des%v!r.irii; prin :ini1ierea
ritual%; !n :taina consacr%rii #ona7ale;
4H
.
Constituit% sacra#ental ca taxis, ca ordo monasticus
deplin realiat .i autosu0icient3 :ta=#a c%lu=%reasc%;
tonac&i;on ta"ma nu putea evita responsa"ilit%1ile
ostolice3 la care este c7e#at% de !ndat% ce #ar=inalita,
ana7oretic% ocup%3 prin r%sturnarea voca1iei sale3
centrul spiritualit%1ii orientale. Un ucenic al '0intului
Antonie cel &are3 A##onius3 ii !ndea#n% pe pustnici3
dup% ce au atins des%v!r.irea !n sin=ur%tate3 s% se
consacre alun=%rii de#onilor .i 0acerii de #inuni* !n
0o celor #ul1i
44
. (entru #ona7is#ul re0or#at al
4BH
secolelor 4-,-)3 ,ita apostolica nu #ai !nsea#n% ins%
activitate #isionar% dup% exe#plul apostolilor .i nici
#%car !ntoarcere cu 0a1a spre lu#e pentru a !#p%r1i cu
ceilaleT prin exorcis#e .i #iracole darurile Du7ului
'0!nt pri#ite !n de.ert3 ci3 pur .i si#plu3 ridicarea la un
=rad de s0in1enie e=al cu cel al apostolilor2 'i#eon Noul
Teolo=3 conse#nea% discipolul s%u Nic7ita3 era :posedat
de Du#neeu; .i :cople.it de 7aruri precu# c!ndva
apostolii;
4E
. !n a#"iant% studit%3 c7iar .l spiritul apostolic
se trans0or#% intr,o 0acultate interioar% a su0letului.
b Dac% pri#a 0unc1ie #a>or% a #ona7is#ului a 0ost aceea
de a aduce #ereu a#inte cre.tin%t%1ii r%s%ritene c%
metanoia este un act personal3 cea de,a doua prive.te
:utilitatea; social% a vierii c%lu=%re.ti2 potrivit Novelei 4HH3
aceasta ar 0i aduc%toare de 0oloase c7iar .i celor care nu o
practic%.
(e ce cale< 'piritul peniten1ial al #ona7is#ului re0or,
#at postulea% prin vocea )vii 'i#eon Noul Teolo=3 de
pild%
4G
existen1a unui :adev%rat "ote al Du7ului; ce
este dat nu de apa "aptis#al%3 ci de lacri#ile poc%in1ei3
adoptate de tradi1ia studit% ca se#n distinctiv al c%lu=%ru,
lui. +r3 con0or# capitolului @L al Constituiilor #onastice
atri"uite '0!ntului Vasile cel &are
4B
3N #ona7ul tre"uie s%
!nlocuiasc% p&ilia, adic% prietenia3 a0ec1iunea ar%tat% unui
nu#%r li#itat de persoane3 prin a"ape, iu"ire universal%
!n eare,i cuprinde pe to1i se#enii. Caritas este una din
tr%s%turile de "a% ale portretului ideal al c%lu=%rului3
instru#entul acesteia3 indicat de textul Novelei .i de toate
scrierile ascetice3 0iind ru=%ciunea. Aceasta poate 0i
considerat% drept 0or#a clasic% de apostolat a #ona7ului
oriental3 !n sensul c% este #odalitatea prin care #eritele .i
darurile do"!ndite de el se ras0r!n=3 !n ulti#% instan1%3
asupra tuturor .credincio.ilor. Nu#ai o ase#enea 0er#%
convin=ere i,a putut deter#ina pe suveranii .i potenta1ii
R%s%ritului cre.tin s% cople.easc% cu danii .i privile=ii
a.e%#intele #onastice. Ne!ndoielnic3 ave# de,a 0ace aici3
ca .i !n +ccidentul #edieval3 cu sc7e#a 0unc1ionala
"ipartit%3 !n care #isiunea celor care se roa=% este sa o
0ac% !n nu#ele !ntre=ii societ%1i.
4BS
+ preciare totu.i. )olarea 0unc1iei reli=oase !n cadrul
sc7e#ei tripartite a 0ost #ai pronun1at% .i #ai dura"il%
dec!t !n Apus3 duc!nd la un 0el de #onopol al spiritualit%1ii3
de1inut exclusiv de :0alan=a #onastic%; .l de la care s!nt
exclu.i explicit nu nu#ai )ellalores .i la)oratores, dar
c7iar .i #e#"rii ordinului clericilor seculari.
!ntr,adev%r3 spiritualitatea #a>orit%1ii credincio.ilor nu
nu#ai c% nu a 0ost l%sat% s% se #ani0este3 dar nu a 0ost
nici #%car considerat% drept le=iti#%3 "a cOiar ipotea
existen1ei unei ast0el de spiritualit%1i a 0ost situat% !n a0ara
do#eniului pro"a"ilit%1ii. 'in=ura spiritualitate posi"il%
era cea con1inut% !n idealul de.ertului. Ceea ce nu !nsea#,
n% c% atitudinea spiritual% a laicilor s,a redus !ntotdeauna
la o privire rese#nat% !n direc1ia vie1ii c%lu=%re.ti. Dup%
atitea veacuri de cre.tinis#3 nu se poate s% nu 0i !ncol1it3
cel pu1in in con.tiin1a unei p%r1i a oa#enilor o"i.nui1i3 a
celor care nu se "ucurau decit de avanta>ele pri#ului
"ote3 dorin1a de a tr%i cit #ai aproape de du7ul Evan=7e,
liei .i3 #ai ales3 de a tr%i ast0el !n lume.
Re0or#a #onastic% de la !nceputul secolului al )-,lea
a"soar"e !n c7ip evident c!teva ele#ente exterioaiNe tradi1iei
ana7orKtice3 a c%ror surs% tre"uie c%utat%3 inevita"il3 !n
0r%#int%rile .i exi=en1ele spirituale ale #ediilor laice3 dac%
nu c7iar populare.
Ali#entat% de =!ndirea =receasc%3 #istica cea. #ai
:cult%; a +rientului cre.tin !.i 0ixase drept scop al vie1ii
spirituale I&eoria. Credin1a3 0aptele3 devo1iunile nu erau
decit si#ple pre=%tiri ale conte#pla1iei3 o introducere la
starea de unire cu divinitatea. Ca atare3 orice locu1iune
sensi"il% .i orice 0el de i#a=ine se cereau !nl%turate3 c%ci
nc7iderea :oc7ilor trupe.ti; 6adic% a"olirea oric%ror
2o7cepte sau repreent%ri inter#ediare9 era o condi1ie
lecesar% .i o"li=atorie pentru desc7iderea celor spirituali.
De aceea3 nu#ai asce1ii de ori=ine u#il%3 partiani ai
.s0intei i=norante;3 erau adep1ii unei conte#pla1ii spri>inite3
n 0aele ini1iale3 pe recursul la unele #edieri sensi"ile
t&edria p78siZce
45
9. Re0or#a studit% pre0er% noeei de
.radi1ie 0iloso0ic% aceast% din ur#% cale3 #ai accesi"il% .i
L
4BE
#ai concret%3 !n care inima este identi0icat% drept loc al
!nt!lnirii cu divinitatea2 :Dup% cu# 0e#eia !ns%rcinat%
si#te #i.c%rile pruncului !n p!ntecele ei3 tot a.a .i noi3
prin "ucuria3 voio.ia .i vioiciunea deslu.ite !n interiorul
ini#ii3 .ti# c% Du7ul lui Du#neeu locuie.te !n noi;
4L
.
!n Vec7iul Testa#ent .i !n #istica clasic%3 inima este
locuin1a pati#ilor3 o co#ponent% 0e#inin% a su0letului
>anima, la"il%3 senual%3 le=at% de incon.tient .l supus%
#ereu seduc1iei3 !n vre#e ce mintea ar controla latura
viril% .i con.tient% a su0letului (animus. Dintr,o ase#enea
perspectiv%3 destituirea #in1ii 6nous9 .i ale=erea ini#ii ca
or=an al vierii spirituale repreint%3 desi=ur3 o valoriare
0%r% precedent a sensi"ilit%1ii3 dac% nu c7iar o recunoa.,
tere tacit% a virtu1ilor reli=ioase ale senti#entalis#ului.
Vii"ilul i#ediat .i =esticula1ia de#onstrativ% inva,
dea%3 in secolul al Vll),lea3 spiritualitatea #onastic%.
&i>loacele peniten1iale puse la contri"u1ie s!nt ie.ite din
co#un3 lipsite de discre1ie3 uneori de,a dreptul extrava,
=ante. '0intul (laton3 unc7iul .i #aestrul lui T7eodor
'tuditul u#"l% 0erecat !n lan1uri
@C
3 iar Pte0an cel Nou3 un
!nver.unat ap%r%tor al icoanelor3 tr%ie.te !ntr,o c7ilie 0%r%
acoperi.3 i#pl%to.at !ntr,un corset cruci0or#
@4
. !n veacul al
-ll,lea3 !n a#"ian1% studit%3 este co#pus .i ilustrat !n
ciclu icono=ra0ic un Canon de pocin !n care ostenta1ia
=estului .i atitudinii peniten1iale nu #ai cunoa.te stavil%
6lacri#i3 suspine3 o0taturi prelun=i3 0r!n=erea #!inilor3
c%lcarea !n picioare a 7ranei3 s#ulsul p%rului .i al "%r"ii3
tr!ntitul la p%#!nt3 s0i.ierea ve.#intelor .i a trupului
etc.9
@@
. !n s0ir.it3 la cap%tul secolului al -ll,lea3 Eust7atie
al T7essalonicului !ntoc#e.te o list% retrospectiv% a
cate=oriilor de c%lu=%ri care practic% #orti0ic%rile2 #ona7ii
despuia1i3 despleti1i3 descul1i3 acoperi1i de =lod3 care dor#
pe p%#!ntul =ol3 care nu se spal% niciodat%3 care 7%l%,
duiesc !n pe.teri3 care poart% lan1uri3 care se ad%postesc
su" copaci3 care vie1uiesc pe coloane3 care se !n=roap% de
vii3 care tr%iesc 0ereca1i
@H
. C%lu=%rul !.i pune !n scen%
propria exterioritate3 !ncepe s% ia in st%p!nire do#eniul
viualit%1ii3 !ncura>ea% expansiunea .i ierar7iarea
4BG
acestuia dup% criterii spirituale3 se 0olose.te de i#a=ini
pentru a,.i popularia #odul de via1%3 se ridic% !n
ap%rarea icoanelor pentru a,.i a0ir#a li"ertatea !n
con0runtarea cu /iserica o0icial%.
&ona7is#ul rena.te3 in ulti#a parte a secolului al
VU),lca3 !n #o#entul !n care preia conducerea reistentei
or=aniate contra iconoclas#ului. &i.care de reisten1%
ce,.i recruta #e#"rii !n #ediile populare .i3 #ai ales3 din
r!ndul 0e#eilor. Ele s,au r%vr%tit3 pri#ele3 !#potriva
ini1iativelor iconoclaste ale lui *eon al ))),)ea .i tot ele au
perpetuat !n clandestinitate3 !n po0ida perc7ei1iilor .i
persecu1iilor3 cultul icoanelor. Restaura1ia i#a=inilor s0inte3
at!t cea de la Niceea din B5B3 cit .i Triu#0ul +rtodoxiei din
5SH3 a 0ost re=iat%3 pe plan politic3 de dou% 0e#ei2 !#p%,
r%tcsele )rina .i T7eodora.
Cultul icoanelor este3 prin ur#are3 nu nu#ai o victorie
a spiritualit%1ii populare3 dar .i o cale de pro#ovare
spiritual% a 0e#eii. (%rin1ii pri#elor .apte veacuri cre.tine
nu au luat in calcul repreent%rile reli=ioase atunci cind au
de0init .i explicat3 !n scrieri .i sinoade3 doctrina /isericii3
socotindu,le3 !n cel #ai "un ca3 #ani0est%ri ale unei
piet%1i in0erioare3 util% !n special anal0a"e1ilor .i 0e#eilor.
De alt0el3 teolo=ii =reco,orientali nu erau !ndeo".te convin.i
c% 0e#eile s!nt3 prin natur%3 capa"ile s% participe la via1a
spiritual%2 cei de 0or#a1ie antioc7ian%3 de exe#plu3
credeau c% nu#ai "%r"atul este 0%cut dup% c7ipul lui
Du#neeu
@S
? de.i alexandrinii3 #ai !n=%duitori3 erau3 !n
=eneral3 de p%rere c% su0letul nu are sex3 pentru +ri=en
:0e#eia devine "%r"at; atunci c!nd a>un=e la starea de
s0in1enie
@
;. :&aternitatea spiritual%; exercitat%3 !n de.ert .i
#ai t!riu3 de nu#eroase ammas este !ntotdeauna privit%?
literatura ascetic%3 ca un exe#plu de :virilitate; su0le,
teasc%. 'u" raportul disciplinei3 practicilor penitcn1ialc .i
lecturilor o"li=atorii3 ni#ic nu deose"ea traiul :surorilor; de
cel al #ona7ilor. C7iar .i !#p%r%teasa )rina3 !n ru=%ciunea
ire pre0a1ea% a.e%#!ntul #%n%stirii de c%lu=%ri1e
itorit% de ea !n Constantinopol3 ii cere &aicii Do#nului
s% #asculiniee in privin1a virtu1ii tot ceea ce este
177
0e#inin;
@G
. +ricu#3 in veacurile )--))3 #ona7is#ul
0e#inin #odelat !ntoc#ai dup% cel #asculin .i 7r%nit
de aceea.i tradi1ie3 aspr% .i viril%3 a de.ertului r%#!ne
o !ntreprindere a elitelor2 prin n4nerus clausus 6doar !n
#od excep1ional co#unit%1ile pot avea pin% la patrueci de
surori9 .i prin #arc% social% 6c%lu=%ritele apar1in3 de
re=ul%3 aristocra1iei celei #ai !nalte9.
Restul 0e#eilor .i laicii !n =eneral descoper% !ns% !n
cultul icoanelor posi"ilitatea de a 0i accepta1i de /iseric% cu
un de#ers personal3 cu o atitudine spiritual% proprie ce nu
depinde de #edierea clerului .i a c%lu=%rilor. )cono=ra0ia
repreint% #ai #ult dec!t o :'criptur% a celor si#pli;3 cu#
scrisese c!ndva '0!ntul Ari=orie cel &arc. Ea se trans0or#%3
!n epoca #acedonean%3 !ntr,un soi de pateric popular3 de
repertoriu viual de sentin1e3 pilde .i =esturi ce !n=%duie
#a>orit%1ii credincio.ilor s% practice o anu#e I&eoria. &ai
#ult decit suport al conte#pla1iei 6ca in scrierile '0!ntului
)oan Darnasc7in93 icoana devine al%turi de nous .i de
iiiun un loc al !nt!lnirii cu divinitatea3 universal acce,
si"il3 o locuinl a 7arului 6dup%T7codor 'tuditul9 desc7is%
oric!nd .i oricui.
Un lucru este li#pede2 atunci c!nd a preluat direc1ia
teolo=ic% a ta"erei icono0ile3 '0intul T7eodor nu a ac1ionat
!n interesul spiritual al #ona7is#ului? nici re=ula de la
'toudion .i nici a#pla sa coresponden1% purtat% !n calitate
de !ndru#%tor du7ovnicesc nu invoc% cu insisten1%
icoanele .i nu le atri"uie vreun rost deose"it. Nu este !ns%
#ai pu1in adev%rat c% re0lec1ia 'tuditului asupra caracte,
rului concret3 #aterial c7iar3 al Tocurilor !n care 7arul
consi#te a,.i 0ace si#1it% preen1a a in0luen1at noua
spiritualitate #onastic% !n sensul #oder%rii intelectua,
lis#ului .i sporirii !ncrederii !n e0icien1a expresiei sensi"ile
a peniten1ei.
Tusti0icarea teolo=ic% .i pro#ovarea litur=ic% a icoanelor
se !nscriu deci !ntr,un proces istoric insepara"il de activi,
tatea de renovare a #ona7is#ului !ntreprins% de T7eodor
'tuditul3 care a !n1eles c% o reli=ie 0%r% i#a=ini3 o credin1%
ce nu se !ntrupea% !ntr,un univers si#"olic !n care
4B5
i#a=inarul colectiv s% se poat% recunoa.te este p!ndit% de
pericolul de a se trans0or#a 0ie !ntr,o =no% reervat%
elitelor3 0ie !ntr,un cod de etic% popular%. (e ter#en lun=3
nu a putut 0i evitat !ns% un alt risc2 pentru #arele nu#%r3
reli=ia a>un=e s% se identi0ice cu propriile ei repreent%ri
sensi"ile3 se diolv% !n i#a=ini3 o"iecte .i devo-iuni, iar
divinitatea pare s% locuiasc% oriunde 6!n lu#ea creat%3 in
icoane3 relicve3 "iserici93 cu excep1ia con.tiin1ei individuale.
(e sea#a acelora.i contacte cu spiritualitatea laicilor se
cuvine pus% relativa lips% de precaute a #ona7is#ului
re0or#at !n selectarea textelor sale 0unda#entale3 extrase3
pe alocuri3 din autori eretici su" raport doctrinar3 dar
0er#ec%tori ca expresie literar% .i convin=%tori !n -inuta lor
spiritual%. 'i#eon Noul Teolo= 0olose.te din a"unden1a;
60%r% !ns% a,4 cita vreodat%3 se#n c% .tia cu cine are dc,a
0ace9 scrierile ascetice ale lui Isaac irul, pe care (aul
Ever=7etinos !l va include3 cu acest nu#e3 in a sa %8na-
"o"e :a cuvintelor .i !nv%1%turilor inspirate ale s0in1ilor
p%rin1i purt%tori de Du#neeu; unde apare3 la loc de
cinste3 .i un Au,a Isaia. Este vor"a3 de 0apt3 despre &ar
)saac3 episcop nestorian de Ninive din secolul al Vil,lea
@B
.i
despre un #istic #ono0iit din veacul al V,lea
@5
. Cariera
literar% a celor doi 44 u se s0ir.e.te ins% aici2 Ari=orie
'inaitul !l citea% pe :)saac Pirul; i#ediat dup% )oan
'c%rarul !n catalo=ul lecturilor esen1iale ale isi7a.tilor
@L
3
acesta trec!nd apoi3 !#preiln% cu :Avva )saia;3 !n Eilocalie.
Aceast% a"ilitate de a cule=e de oriunde 6.i 0%r% =ri>a de a
consulta un specialist !n teolo=ie do=#atic%9 0ra=#ente
:0olositoare de su0let; poart%3 ne=re.it3 pecetea spiritului
popular. l
0n 0ond3 T7eodor 'tuditul supune re0or#ei >;atosPiosis`O
un #ona7is# 0oarte pu1in :cult; ca #od de or=aniare.
C%lu=%rii "iantini !.i duseser% +/n, atunci via1a orient!n,
du,se !n 0unc1ie de un ansa#"lu de tradi1ii nescrise3
trans#ise pe cale oral%3 de la #aestru la discipol .i3 doar
pentru unele detalii3 !n con0or#itate cu un a.e%#!nt3 un
l8pi;on varia"il de la o #%n%stire la alta. Nu exist%3 ca !n
+ccident3 o re"ula, ci o oarecare autoritate3 #ai de=ra"% cu
4BL
Yputere de su=estie literar%3 a scrierilor ascetice se#nate
de (a7o#ie3 Vasile cel &are3 )oan Cassian ori Dorot7ei din
Aaa !necare "!ntuie #ereu nostal=ia ana7oretis#ului .i
a de.ertuTtai.
Re0or#a porne.te din +li#pul /it7iniei unde3 !n secolul
al Vl)),lea3 idealul de via1ii este cel al :lini.tirii; peniten1ialc
in solitudine (esuc&ij, !#pins% uneori3 ca !n caul lui
Pte0an cel Nou3 p!n% la co#pleta claustrare .i !nso1it%
!ntotdeauna de #unca #anual%. Ceno"itis#ul3 traiul !n
co#un >;oinon )ios este privit aici ca o 0or#% de #ona,
7is# destul de #ediocr%. Dar toc#ai ea a 0ost adoptat% de
T7eodor 'tuditul atunci c!nd3 in anul BLL3 s,a trans0erat3
!#preun% cu ci1iva discipoli3 la #%n%stirea constantinopo,
litan% a '0!ntului )oan din 'toudion.
!n ac1iunea sa3 '0!ntul T7eodor se inspir% #ai ales din
acele scrieri ale lui Dorot7ei din Aaa .i Vasile cel &are !n
care se !ntrevede elo=iul ceno"itis#ului. Cuvintele sale de
ordine s!nt2 !napoi la (%rin1i3 la s%r%cie .i la via1a de o".te3
dup% exe#plul pri#ei Co#unit%1i cre.tine din )erusali#.
Corpul disciplinar de practici3 extre# de clar 0or#ulate3
i#puse studi1ilor este cuprins !n XupotuposisB
Q
3 un ;anon
!ntru totul ec7ivalent3 ca redactare .i scop3 cu o re"ula
apusean%3 dac% nu c7iar #ai sever .i #ai a#%nun1it.
Ni#ic nu este l%sat la voia !nt!#pl%rii3 totul este prev%ut3
preconiat3 evaluat3 preciat3 controlat3 interis3 pre!nt$#pi,
nat .i pedepsit p!n% !n cele #ai #%runte detalii. Dor#ito,
rul este co#un? orice o"iect de !#"r%c%#inte ce nu se a0l%
:la purt%tor; este con0iscat de e=u#en care 0ace3 la r%sti#,
puri neanun1ate 6.i de o"icei nea.teptate93 un control
ri=uros al 0iec%rui pat. Ve.#intele se redistri"uie s%pt%,
#!nal3 ca :sc7i#"uri;3 indi0erent de #%sur% sau stare de
cur%1enie. Este interis% posesia oric%rui lucru inutil2 "ri,
ce=e3 "i"elouri3 "ani3 a#intiri personale3 a#ulete3 ace de
cusut etc. &unca #anual% este =eneral% .i o"li=atorie .i
nu are rolul3 tradi1ional3 de a contri"ui la deta.area
Interioara .i de a !n1ep poc%in1a? ea tre"uie s% 0ie producti,
v% .i e0leient% pentru c%3 principial3 e depus% !n 0olosul
s%racilor. &unca este :litur=7ia c%lu=%rului;3 criteriul
45C
0unda#ental dup% care se #%soar% elul s%u reli=ios .i
stadiul s%u de convertire. )n s0!r.it3 pro"a cea #ai dur%3
exa"oreusis7 :0ratele; tre"uie s% dea ilnic socoteal%
:p%rintelui spiritual; despre toate =!ndurile sale3 0ie ele .i
ne!nse#nate? nu este vor"a despre #%rturisirea sacra#en,
tal% a p%catelor3 ci despre etalarea cotidian% !n 0a1a
superiorului ierar7ic a a"solut tot ce,i trece c%lu=%rului
prin #inte 6!n #%n%stirile 0e#inine a0late su" !ndru#area
)ui T7eodor 'tuditul3 :#aica spiritual%; se !ntre1ine cu
preotul3 du7ovnic dup% 0iecare spovad% a unei :surori;
pentru a veri0ica per#anent cit de sincer% este aceasta din
ur#% !n exa"oreusis
La
. (entru !nc%lcarea re=ulii3 pedepsele
#er= =radat de la #etanii p!n% la carcer% .i punere !n
lan1uri. 'e pedepsesc2 #unca prost 0%cut%3 discu1iile 0%r%
rost3 vor"ele spuse pe 0uri.3 a0latul !ntr,un anu#e )oc 0%r%
nici o trea"%3 #ur#urul3 sc7i#"ul sau posesia de o"iecte3
0urtul3 nesupunerea.
(are c% ne a0l%# !n 0a1a descrierii unui re=i# peniten,
ciar cu neputin1% de i#a=inat !nainte de era totalitaris#u,
lui. Pi totu.i3 succesul re=ulii lui T7eodor 'tuditul a 0ost
0ul=er%tor .i de durat% !n lu#ea spiritualit%1ii "ianti,no,
slave a secolelor al -,lea .i al -l,lea.
'0!ntu! At7anasie s,a condus dup% Xupoluposis atunci
c!nd3 dup% LE53 a or=aniat via1a ana7ore1ilor de la Atlios
care3 !nc% din veacul precedent tr%iau =rupa1i !ntr,o
colonie !n >urul unei "iserici3 adic% !ntr,o Tavr%; (laura,
,icus. Toate a.e%#intele #onastice (l8pi;a redactate !n
secolul al -l,lea de c%tre (aul Evcr=7etinos3 (aRourianos3
Alexios 'tuditul3 &i7ail Attaliates sau 'i#eon Noul Teolo=
.i,au luat ca #odel exe#plar opera '0intului T7eodor de la
'toudion.
!nceputurile #ona7is#ului rus repet%3 !ntr,o sin=ur%
=enera1ie3 !ntrea=a istorie #onastic% anterioar%. '0!ntu!
Antonie 6#ort !n 4CBHT este un ana7oret a c%rui voca1ie
este ireducti"il%3 un nostal=ic al idealului de.ertului2
0ondea% co#unitatea de la (ecersR 0%r% nici un 0el de
spri>in secular .i nu#ai pentru a se re0u=ia i#ediat !n
sin=ur%tatea unei pe.teri. Discipolul .i succesorul s%u3
181
'0intul T7eodosie 6#ort !n 4CBS9 se arat%3 !n sc7i#"3 un
ad#irator al tradi1iei studite. +crotit .i !ncura>at de #arii
cne>i ai jievului3 propov%duitor al #uncii istovitoare3 el a
aplicat !n litera ei re=ula '0intului T7eodor3 pun!nd de la
sine toat% rivna neo0itului 6se spune c% u#"la noaptea pe
coridoarele *avrei3 cu "astonul in #in%3 pentru a surprinde
.i pedepsi orice act de indisciplin%9
HH
.
Ulti#ele ecouri ale ceno"ttis#ului de tip studit se stin=
!n /ian1 spre s0ir.itul secolului al -l)),lea c!nd3 o dat% cu
#ona7ul Nic7i0or pri#ul teoretician cunoscut al #etodei
psi7oso#atice de ru=%ciune ne!ntrerupt% 3 !ncep s% 0ie
puse "aele rena.terii at7onite din veacul al -lV,lea3 care
va #odi0ica su"stan1ial accentele spiritualit%1ii orientale.
)si7as#ul3 al c%rui pri# plan este ilustrat de Ari=orie
'inaitul .i Ari=orie (ala#as3 !.i propune drept 1int%
tndumne?eirea omului, co"or!nd spiritul peniten1ial3
do#inant !n secolele V)H,-)). pe treapta de condi1ie necesa,
r%3 dar3 !n acela.i ti#p3 preli#inar% a propriului de#ers
spiritual.
Cu# se explic% !n ulti#% instan1% 0or>a de atrac1ie pe
care a, de1inut,o3 p!n% atunci3 re=ula studit% cu o
aparen1% at!t de excesiv% .i constrin=%toare pentru
con.tiin1a #odern%3 deprins% s% =!ndeasc% spiritualitatea
nu#ai !n ter#enii celei #ai depline li"ert%1i
H
;
4
< Din ce
#otive at! tea.=enera 1ii de #ona7i3 "%r"a1i .i 0e#euaristo,
cra1i .i oa#eni din popor3 c%rturari .i neinstrui1i3 au
acceptat3 .i !nc% cu entuias#3 s% se supun% de "un%voie
unui re=i# de via1% la care societ%1ile noastre n,ar !ndr%,
ni s%,i reduc% nici pe cei #ai !nver.una1i r%u0%c%tori< Pi
cul#ea3 cu ce ar=u#ente .i,a convins T7eodor ur#a.ii c%
un ase#enea trai este :!ntoc#ai cu al !n=erilor; (isan"&e-
li;osB
!ntreprinderea #onastic% studit% este o societate
"iantin% !ntoars% pe dos3 adic% trecut% printr,un proces
de convertire de o si#etrie a"solut%. Tot ceea ce are curs
!n via1a pu"lic% a )#periului este r%sturnat .i trans0or#at3
pe cale peniten1ial%3 !n opusul s%u. Arta la"irintic% a
conversa1iei3 at!t de pre1uit% de =reci3 devine sc7i#" de
45@
cuvinte cu 0unc1ie strict utilitar%. Irivolit%1ii .i ra0ina#en,
tului #odei li se opune #urd%ria .i ne=li>en1a portului.
Trind%via aristocratic% este con0runtat% cu truda #!inilor.
)n 0a1a luxului .i ostenta1iei3 este propus% s%r%cia des%,
v!r.it%. +r=oliul erudi1iei este presc7i#"at !n i=noran1%
a0i.at%. (artianatul3 oportunis#ul3 0ac1ionis#ul .i intri=a
s!nt !nlocuite de o"edien1a 5,r, li#ite 0a1% de superior.
Calculul3 nesinceritatea3 per0idia .i a#"i1ia ridicate la
statutul de virtu1i politice 1li plus Iraiteurs soni en @resce,
spune un prover" 0rance din secolul al -H),lca9 s!nt
su"stituite de exa"oreusis, =ri>a de a nu l%sa nerostit nici
un =!nd. Valorile sociale ca atare s!nt invitate la melanoia,
#%n%stirea studita 0iind locul unei spiritualit%1i sociali ,
ate3 un e.antion convertit al societ%1ii "iantine. *a
'toudion locuie.te un /ian1 poc%it.
!n acest se*is, re0or#a '0intului T7eodor apare !nvestit%
cu o #isiune apostolic%. Dar .i cu cert% voca1ie utopic%.
Nu#ai c% spiritualitatea nu are3 pro"a"il3 o di#ensiune
social%. Ca .i convertirea3 r%#!ne o pro"le#% a con.tiin1ei
individuale. Destinul spiritual al persoanei nu poate 0i
socotit drept o si#pl% co#ponent%3 al%turi de altele
ase#enea ei3 a unei spiritualit%1i colective3 solidare3
=lo"ale. )si7a.tii au !n1eles3 0%r% !ndoial%3 caracterul utopic
al pro=ra#ului studit .i au luat not% de e.ecul acestuia pe
ter#en lun=3 rea.e!nd spiritualitatea !n inti#itatea
persoanei2 co#unitatea nu este #ai #ult dec!t calea pe
care c%lu=%rul o ale=e pentru a a>un=e la /ndu.ne3eire4 +
societate3 0ie .i de #ona7i3 nu poate 0i dei0icat% dec!t prin
diolvarea utopiei !ntr,o ideolo=ie do#inant%.
0n plus3 proiectul3 oarecu# co#pensator3 de edi0icare a
unei spiritualiti sociale poart a#prenta #ediului !n care
a 0ost conceput2 elita ur"an%. !n #area #a>oritate a
caurilor3 #%n%stirile care !.i !nsu.esc re=ula studit% 6sau
ire s!nt !nte#eiate !n spiritul ei9 se a0l% !n ora.e ori /ntr"o 9
co#od% vecin%tate cu acestea. Celula social% re=enerat%
spiritual prin melanoia tre"uie s% 0ie vii"il% .i s% 0unc1io,
!ee ca un exe#plu. + excep1ie nota"il% totu.i2 #untele
it7os3 unde idealul de.ertului nu s,a stins niciodat% cu
183
adev%rat3 toc#ai prin reactualiarea lui devenind posi"il%3
in veacul al -lV,lea3 re0or#a isi7ast%.
Aceasta patolo=ie a contradic1iei !ntre !n1ele=erea
a*ecti, .l practicarea e*ecti, a :vierii pustnice.ti; va
c%p%ta !n Rusia o dra#atic% evident%. !n cel o sut%
cincieci de ani consecutivi #or1ii '0intulul 'er=iu din
Radone 64HL493 sint !nte#eiate 45C de #%n%stiri depen,
dente de o".tea de la Za=orsR2 >u#%tate din ele !n p%durile
vir=ine din Nord3 iar cealalt% >u#%tate in &oscova .i !n
>urul ei
HE
. (aradoxul indicat de o ast0el de =eo=ra0ie spiritu,
al% !.i are ori=inea c7iar !n viata s0intului 0ondator3 tensio,
nat% !ntre o c7e#are personal% ana7oretic% .i #isiunea
pu"lic% de !ndru#%tor du7ovnicesc al statului #oscovit
care 4,a constrins s% adopte pentru co#unit%1ile sale
re=ula studlt%3 !n ceea ce,4 prive.te pe )osi0 din VoloRo,
la#sR restaurator al tradi1iei studite !#potriva isi7astu,
lui Nil 'orsRi .t :s0!nt personal; al lui )van al )l),lea 3 el
concepe Rusia ca pe o #are #%n%stire in care 1arul
exercit% toate atri"u1iile !ncredin1ate e=u#enului !n
Xupotuposis, control!nd deopotriv% trupurile .i =!nclurile
supu.ilor s%i3 a c%ror unic% datorie e s% #unceasc% din
=reu .i s% asculte de superiorii ierar7ici3 !n pri#ul r!nd de
:p%rintele; supre# din 0runtea statului
HC
. )ost0 duce re=ula
stud!t% p!n% la ulti#ele ei consecin1e3 eli"er!ndu,4 pe
c%lu=%r nu nu#ai de responsa"ilit%1ile pentru destinul
s%u personal3 dar .i de orice 0el de identitate spiritual%
proprie3 co#unitatea 0iind sin=urul su"iect le=iti# al vie1ii
du7ovnice.ti2 :Tot r%ul din lu#e vine din 0aptul c% nu s!nt
respectate !ndea>uns le=ile. Acolo unde #ona7ii respect%
re=ula3 do#nesc ordinea3 unitatea3 unani#itatea .i 0ru#u,
se1ea3 iar 0ra1ii tr%iesc ca .i cu# n,ar avea dec!t un sin=ur
su0let !n #ai #ulte trupuri. Iie "inecuv!nta1% re=ula
#onastic%` Cel care o ur#ea% tr%ie.te ca !n Rai3 ca .i
cu# ar 0i a>uns !n cer? #oartea nu,4 #ai !nsp%i#!nt%? c%ci
!n clipa aceea nu el3 ci superiorul saii va da socoteal%
pentru tot
HB
;.
Nu to1i cre.tinii orientali a0la1i3 din secolul al VU),lea
pin% !n cel de,al -ll,lea3 in c%utarea unei spiritualit%1i au
creut cu aceea.i intensitate c% (aradisul !nsea#n% lipsa
45S
responsa"ilit%1ii. De.i nelini.tea cu care 0iecare !.i tr%ie.te
soarta este insepara"il% de nevoia de spiritualitate.
!ntre preent .i (aradis este situat% !ns% cea #ai
tul"ur%toare re=iune a destinului2 viitorul. A,l cunoa.te
dinainte a 0ost o constant% preocupare a "iantinilor3
indi0erent de =radul lor de cultur% .i de reli=ioitate3 "a .i
!n. Antic7itate3 viitorul era citit in stele2 #anuscrisele
astrolo=ice copiate de,a lun=ul Evului &ediu =recesc
aproape le e=alea% ca nu#%r pe cele cu con1inut teolo=ic
H5
.
'au era deslu.it pe C7ipurile din icoane2 !#p%r%teasa Zoe era
0ericita posesoare a unei i#a=ini a lui C7ristos
Antip7onetes care poveste.te &i7ail (sellos
HL
avea
darul clarviiunii3 prevestind viitorul la cerere prin sc7i#,
"area culorilor 0etei. +a#enii si#pli nu erau #ai pu1in
interesa1i s% a0le ce le reerv% destinul. !n secolele al Vl)),
lea .i al *-,lea3 de o "a% popular% extre# de lar=% se
"ucura un curent eretic descins3 pro"a"il3 din #ontanis#2
potrivit 0or#ulei de a">urare
4C
3 ace.ti al&in"anoi se "iuiau pe
concursul de#onilor3 practicau nta=ia .i cercetau a.trii
pentru a prevesti viitorul. Ast0el de 0or#e3 #ar=inale3 de
eoteris# popular nu reu.eau !ns% s% potoleasc% setea de ,
spiritualitate a celor #ul1i.
Cu# s%,1i orientei existen1a dup% Evan=7elie p%str!n,
du,1i3 !n acela.i ti#p3 condi1ia laic%< *a aceast% !ntre"are.
/iserica o0icial% nu avea r%spuns. 'in=ura ei solu1ie era
:sacra#entul; #ona7is#ului .i3 deci3 :0u=a din lu#e;.
'inaxarele epocii "iantine3 ca .i cele ruse.ti3 nu !nre=is,
trea% nici #%car un sin=ur s0int laic.
Un ca aparte !l 0or#ea%3 0ire.te3 s0in1ii cne>i .t s0intele
!#p%r%tesc Dar c7iar .i via1a acestora3 a.a cu# e descri,
s% !n literatura 7a=io=ra0ic%3 este #ona7al% .i or=aniat%
!n >urul te#ei poc%in1ei. Au=ustele persoane ve=7ea%
toat% noaptea3 !.i plin= ne!ncetat p%catele3 se roa=% 0%r%
!ntrerupere3 postesc3 poart% instru#ente de #orti0icare su"
ve.#intele aulice .i3 de cele #ai #ulte ori3 !#"rac% sc7i#a
#ona7al% la "%tr!ne1c sau #%car pe patul #or1ii. De 0apt3
orice !ncercare literar% de a sc7i1a un ideal spiritual al
principelui cre.tin 6protector al s%racilor3 lupt%tor !#po,
triva necredincio.ilor3 ad#inistrator al drept%1ii3 ap%r%tor
45E
al v%duvei .i or0anului9 este i#ediat a"sor"it% de #odelul
#onastic.
De alt0el3 /iserica "iantin% nu prea pare s% 0i !ntreprins
vreodat% e0orturi cu adev%rat siste#atice de !ncadrare
spiritual%3 !n teritoriu3 a #asei de credincio.i. (reo1ii de
#ir din onele rurale erau ei !n.i.i lipsi1i de orice 0el de
pre=%tire reli=ioas% .i constituiau un 0el de :proletariat;
a0lat intr,o per#anent% #i=ra1ie spre #arile ora.e3 unde
practicau co#er1ul de colporta>3 #a=ia sau3 pur .i si#plu3
c%utau de lucru ca ilieri
S4
. Nici c7iar clerul secular din
capital% nu era #ult #ai spiritualiat2 (sellos !.i descrie
paro7ul !n culori ra"elaisiene3 ca pe un #are >uc%tor care
0recventa asiduu c!rciu#ile3 pro0it!nd cu voie "un% de toate
0acilit%rile o0erite de acestea
S@
. !n veacul al -l,lea3 !n
condi1iile !n care autoritatea i#perial% !ncepe s% tratee cu
serioitate pro"le#a 0or#a1iei sacerdotale3 educa1ia clerului
in0erior consta din c!teva cuno.tin1e sc7e#atice de 'criptu,
r% .i de doctrin%3 din #e#oriarea #ai #ult sau #ai
pu1in exact% a 'lu>"elor .i din nu#eroase lecturi
:0olositoare de su0let;3 cu un con1inut !n special escato,
lo=ic
SH
.
*a cei #ai #ul1i credincio.i laici3 spiritualitatea era3 prin
ur#are3 aproape constrins% s% adopte 7aina ereiei.
&i.c%rile eretice din Antic7itatea t!rie avuseser%3 #ai
de=ra"%3 un caracter clitist .l teolo=ic3 cu excep1ia aria,
nis#ului care3 !#"r%1i.at .i i#pus de principi. Unsese s%,
devin% in unele p%r1i reli=ie de stat do#inant%. Ereiile
post,iconoclastc s!nt !ns% de 0actur% popular%3 !ncere!nd
s% o0ere solu1ia spiritual% re0uat% sau i=norat% de
/iserica o0icial%2 convertirea 0%r% sc7i#"area st%rii de
via1%.
Dra#a /isericii s0!.iate de cria i#a=inilor3 trans0or#a,
rea cre.tin%t%1ii r%s%ritene !7tr,o cetate asediat% de )sla#3
proasta ocupare a teritoriului de c%tre institu1iile ecleias,
tice s!nt 0actori ce se di0uea% in #ediile populare su"
0or#a curentelor #ilenariste. (opula1ia Capadociei trece
printr,o metcuxoia colectiv% atunci*c!nd un oarecare (etru
se procla#% C7ristos venit a3 doua oar% .i3 p!n% a 0i
lapidat3 anun1% i#inen1a Tudec%1ii
S
*. !n L4343 A7erontiedin
45G
*a#pe le dest%inuie cretanilor3 proasp%t eli"era1i de su"
ocupa1ia #usul#an%3 c% el este &essia3 stirnind valuri de
convertiri
SE
. Veacul al V)H,lea este #artorul triu#0ului
pavlic7ianis#ului printre cre.tinii din Asia &ic%? in ciuda
#%surilor luate ulterior de autorit%1ile i#periale 6execu1ii
!n #as% la !nceputul secolului al )-,leaN
4C
3 deport%ri #enite
s% realiee o :puri0icare reli=ioas%; a Anatoliei93 cavalerii
Cruciadei a patra !nt!lnesc !nc% =rupuri !ntre=i de sate
eretice. &ai insesia"il .i #ai trainic a 0ost dualis#ul de tip
"o=o#il3 r%sp!ndit !n secolul al -,lea !n toat% T7racia .i
c7iar la Constantinopol3 adep1ii s%i 0iind #ai ales 1%ranii
.i preo1ii de r!nd? spre deose"ire de pavlic7ieni3 care
rupseser% le=%turile cu institu-iile ecleiastice3 "o=o#llii
a0i.au3 ini1ial3 o des%v!r.it% ortodoxie3 participind la
litur=7ii .i predic!nd s%tenilor la ad%postul rasei #ona7ale3
ve.#!nt prin de0ini1ie spiritual
SB
. !n pri#a sa 0a%3
#i.carea nu a ur#%rit3 pro"a"il3 decit o :treire; la valorile
Evan=7eliei a credincio.ilor si#pli3 o pro#ovare a acestora
la o spiritualitate pe care /iserica o0icial% o reerva cu
=eloie nu#ai c%lu=%rilor.
De.i este !nc% departe de a,.i 0i consu#at3 !ntre secolele
al V)H,lea .i al -ll,lea3 voca1ia creatoare,.i capacitatea de
inven1ie3 spiritualitatea r%s%ritean% toarn% acu# !n "ron
c!teva caracteristici ce nu vor #ai su0eri #odi0ic%ri su",
stan1iale2 via1a du7ovniceasc% nu poate 0i experi#entat%3
!n stare pur%3 dec!t !n cadrul #ona7is#ului3 condi1ia laic%
0iind3 !n practic%3 inco#pati"il% cu o spiritualitate autenti,
c%? 1esutul paro7ial al /isericii nu arc dec!t o 0unc1ie
spiritual% o)iecti,, aceea de a ad#inistra sacra#entele3 o
atitudine spiritual% su)iecti, ne0iind cu putin1% de
realiat dec!t cu a>utorul unei re=uli #onastice? Evan=7elia
.i eveni#entul eu7aristie nu s!nt3 !n 0apt3 su0iciente pentru
a =enera o spiritualitate cre.tin% =eneral accesi"il%3
des%v!r.irca spiritual% cer!nd o :ini1iereN
r
3 o consacrare
special%3 ec7ivalent% cu un "ote supli#entar? spirRuali, .
tatea nu se poate actualia dec!t !n conte#pla1ie3 :0u=a din
lu#e; con>u=!ndu,se dup% #odelul lui :a 0i; .i :a cunoa.,
te;3 niciodat% dup% al lui :a 0ace;? printr,un 0el de dele=a1ie
tacit% de 0unc1ii3 !ntrea=a co#unitate particip%3 !ntr,o
187
oarecare #%sur%3 la roadele !#plinirii spirituale a c%lu=%,
rilor? cu acest titlu3 starea #onastic% este socotit% :sacr%;3
av!nd dreptul s% se "ucure de venerata credincio.ilor laici.
Consecin1ele practice ale unei ast0el de viiuni asupra
con1inutului3 rosturilor .i li#itelor spiritualit%1ii nu au
!nt!riat s% apar% !n societ%1ile cre.tine ale Europei r%s%ri ,
tene .,) de sud,est. Con0iscat% de #%n%stiri3 spiritualitatea
a 0ost !nlocuit% !n via1a cotidian% a #a>orit%1ii de un
i#a=inar reli=ios !n care supravie1uiau credin1ele p%=!ne .i
se #ani0estau din plin cele #ai diverse supersti1ii. +
ase#enea #entalitate nu era str%in% nici #%car capetelor
!ncoronate2 execu1ia '0!ntului Pte0an cel Nou3 #artir su"
)conoclas# .i precursor al lui T7eodor 'tuditul3 a 0ost
a#!nat%3 !n ulti#ul #o#ent3 pentru a nu se suprapune cu
iua nu#elui !#p%r%tesei din perioada /ru#alie03 ceea ce
ar 0i 0ost privit ca un se#n r%u
S5
.
(e ter#en lun= .l din ast0el de ele#ente disparate s,a
0or#at !ns% un soi de spiritualitate popular% care nu #ai
este3 dac%,i s!nt !nl%turate si#"olurile3 neap%rat cre.tin%.
:Reli=iunea3 a.a cu# s,a realiat !n #ase3 e o crea1ie a
i#a=ina1iei populare;3 re#arca Nic7i0or CrainicN
44
N. Acest
i#a=inai, colectiv al #a>orit%1i laicilor nu re=ine din
credin1a Evan=7eliei dec!t un ansa#"lu de se#ne3 repre,
ent%ri .i practici exterioare3 insu0iciente pentru a 0i
utiliate ca #ateriale de construc1ie a unei verita"ile
spiritualit%1i cre.tine3 dar !ndestul%toare pentru a conso,
lida o )dentitate cultural% capa"il% s% se expri#e3 !n c7ip
ireversi"il3 nu#ai !n li#"a>ul cre.tinis#ului oriental.
+a#enii din popor3 scrie Vladi#ir 'oloviov
EC
3N :!ntre"a.i
asupra reli=iei lor3 v% vor r%spunde c% a 0i ortodox !nsea#,
n% a 0i "oteat cre.tin3 a purta pe piept o cruce sau o alt%
i#a=ine s0int%3 a te !nc7ina lui C7ristos3 a c7e#a nu#ele
'0intei Iecioare .l al tuturor s0in1ilor !n0%e>.ai !n icoane
sau ale c%ror #oa.te s,au p%strat3 a respecta s%r"%torile
.i a posti dup% o"iceiurile vec7i3 a cinsti lucrarea s0int% a
episcopilor .i prcoTTlor c!nd slu>esc !n "iseric%...;.
DAN)E* /AR/U
N+TE
4. )rcncc HAU'HERR '. T.3 0irection spirituclle cn 9rient
autre*ois.
Ro#a3 4LEE3 p. @LS.
4. P.!. @4E3 SE5.
4. P.@. LL3 L@S sU.
4. (Oo.as '()D*0j '.T.3 La spirilualilD de !G9rienl c&rDtien.
3anucl
s8stDmati(uc, Ro#a3 4LB53 pp. @B4,@B@.
E. P.@. 4H@3 S@5.
A. P.@. 4EE3 554.
B. P.@. LL3 HB@.
B. C0. )+AN CHR)'+'T+&2 P.@. SB. HB@.
B. C0. P.!. SL3 4P5,4EL.
B. T)i. '()D*Zj3 .osep& de Volo;olams;. Pn c&apitre de la
spirilualilD
russe, Ro#a3 4LEA3 p. 5L.
B. P.@. LL3 4H55,4H'L.
B. P.@. H3 EHH. l
B. ). HAU'HERR3 0outes au sujet du '0iuin 0en8s+,
:+ricnlalia
C7risliana (eriodica;3 ))3 )LHA3 p. S55.
B. P.9. X, GCS.
B. ). HAU'HERR3 Vie de %8mDon Ic #ouucau ViDolo"ien (W^W-
QNaa
par #icelas %lDt&alos, :+rientalia C7risliana; -))3 4L@53 p. LG.
B. C&aiiPrcs prati(ues et t&Dolo"i(ues. (aris3 4LEB3 +4 EL sU.
B. P.@. H43 4S4B,4S@C.
B. T7. '()D*0j3 !a spiritualitD de V9ricnl c&rDtien. p. @E.
B. ). HAU'HERR3 op. cil., p. !XXIV.
@C. P@. LL3 5HG,5HB.
@4., P.@. 4CC3 44CS.
@@. Daniel /AR/U3 3anuscrise )i?antine n colecii din
6omnia,
/ucure.ti3 4L5S3 pp. @S,HC.
@@. P.@. 4HG3@S4.
@@. Tli. '()D*0j3 op. cit., p. 44B.
@@. Commcnlaire sur %. .can, (aris3 4LBC3 p. @B.
@G.N ). HAU'HERR3 0irection spirPuelle cn 9rient aulre*ois, p. @BS.
@B. Idem, 0o"me el spiriiualilD orientale, :Revuc dAscctiUue ct
de
&8sUUuc;3 --)))3 4LSB3 p. 4E.
@B. P>T+Con VA)*HE3 Pn m8sli(ue monop&isite, :Ec7os dN+ricnt.NN
)-3
4LCG3 pp.54,L4.
@B. P.@. 4EC3 4H@S.
@B. P.@. LL3 5@E2 din #odestie3 T7codor atri"uie paternitatea
re0or#ei
unc7iului s%u (latou.
@B. P.@. LL3 4BCS,4B@C.
@B. P.@. LL3 4HL@? c0. VA')*E CE* &ARE2 P.@. H43 44EB.
@B. T)9. '()D*0j3 !es"randsm8sti(ues ntsscs. (aris3 4LBL3 pp. H4
,HG.
@B. Ioarte r%sp!ndit este ast%i #itul :li"crt%>ii; ce ar
caracteria
.onaOis.ulPoriental, !n opoi>ic cu :teroarea re=ulii; care do#ne.te
asupra celui occidental., 'us1in%torii acestui #it nu 0ac3 de 0apt3
45L
dcc!ts% dea o di#ensiune istoric% pro"a"il cu rost de >usti0icare
relax%rii co#plete a vierii reli=ioase r%s%ritene !n epoca
conte#poran%. C7iar .i !n a0ara tradi1iei studite3 a.c%#intclc
#onastice "iantine P8piiia s!at !ntotdeauna extre# de constrin=%,
toarc .i precise3 ocup!ndu,sc adesea de detalii care n,au treit
niciodat% )nteresul le=islatorilor apuseni2 cu# tre"uie s% sica
c%lu=%rii la #as%3 la ce #eniu au dreptul !n 0iecare perioad% a
ciclului litur=ic ctc...
HE. T7. '()D*lj3 Ies "rands m8sP(ucs russes, p. 4CC.
HE. Idem, .osep& de Volo;olams;, pp. 4HL 4SS.
HE. Idemi !es "rands m8sti(ues russes, pp. 44A 44B.
HE. C0. Calala"us codicum aslrolo"orum nraceorum.
/ruxelles3
45L5, 4LHG3 4@ volu#e.
HE. Clirono"rap&ie, )3 (aris3 4L@A3 p. 4SL.
4C. (.A. 4CG3 4CHH,4CHG.
443 Carolina CU(ANE3 Pna elasse sociale d&ncnticajp7 II )asso clero
inatropolilano, !n :'tudicn u# (atriarc7als re=ister von jonstanli,
nopol;3 )3 Flcn3 4L543 pp. GB BS2 datele apar1in secolului al
-TV,lea.
Ca. 9ratoria minora, *cipi=3 4L5E3 pp. EL,G@.
QL. (aul AAUT)ER. !GDdit dGAlcxis V Commene sur la r*onne du cler"e,
:Rcvuc des Etudcs /8antines;3 H43 4LBH3 pp. 4GE,@C4.
A. Tcan A+U))-ARD3 !e %8nodi;on de lG9rt&odoxie, :Travaux ct
&c#oircs; @3 4LGB3 pp. HCH,HC5.
E. l)idem, pp. 45C,45B.
A. Un alt #it cu #are putere de circula1ie ast%i este cel al :toleran1ei;
cre.tinis#ului r%s%ritean3 !n opoi1ie 6iar%.i`9 cu cel occidental3 N
n%scocilor al )nc7ii1iei. !nainte ins% ca al"i=enii s% 0i venit pe
lu#e. !#p%ra1ii "iantini ci.U=ascr% o lun=% experien1% in
ur#%rirea .i pedepsirea 6cu #i>loace violente3 nu prin #ustr%ri
du7ovnice.ti9 ereticilor. Decapit%rile in #as% 6putea 0i vor"a de
cte,a mii de creiar7i3 ca !n caul pavlicliicnilor9 .i puri0icarea
reli=ioas% prin dislocuiri de popula1ie erau procedee o"i.nuite3 de.i
nu era dispre1uit% nici arderea pe ru=3 0olosit% .i !n &oldova3 dar
#ai ales in Rusia p!n% in secolul al -]F,lca.
B. T. A+U)**ARD3 op. cit., pp. GH,GL. HGS,HB@.
H. P.@. 4CC3 44B@. Cele dou%eci .i patru de ile ale /ru#alici 6@S
noie#"rie 4B dece#"rie9 erau #arcate cu literele al0a"etului3
0iecare s%r"%torindu,.i iua in 0unc1ie de ini1iala nu#elui s,u4 in
secolul al -l,lca3 C7risto0or din &8Ulenc #ul1u#e.te unui prieten
pentru dulciurile tri#ise cu ocaia ilei sale din /ru#alia3 Vie
@edic&te, *cipi=3 4LCH3 p. 54.
9. Icoanele uremii. Bucure2ti, 4L4L3 p. 45G.
9. !a 6ussia e la C&iesa uni,ersale, &ilano3 4LSB3 p. GC.
BUP)IS
)ntroducere .........................................................................................E
. 0ene3a s+iritualit,-ii .edievale Isecolul al Fni"Ica M !ncepu,
l secolului al -,lca9................................................................................5
!ntoarcerea )a Vec7iul Testa#ent . . . ...................................................L
@. + civilia1ie a litur=7iei . ?................................................................. 4H
@. &oralis#ul carolin=lan . .Y................................................................ 4G
@. Reli=ioitate popular% .i spiritualitate cre.tin% ..........................@4
n4 &+oca .onastic, 2l 5eudal, Is5/r2ltul secolului al J"lea
secolul al -l,lca9......................................................................................HC
14 'piritualitatea #onastic%..................................................................... HE
A9 Ru=%ciune .i litur=7ie2 exe#plul dat de Clun8 ....................... HE
D9 Viata !n=ereasc% .i dispre1ul 0a>% de lu#e................................... HL
@. )n0luenta spiritualit%1ii #onastice.......................................................SB
A9 Viata pro0an% .i viata reli=ioas%............................................... SB
A9 *upta spiritual%......................................................................... EH
A9 Du#neeu preent !n istorie.................................................... E5
H. De la Re0or#% l$ cruciad%2 c%lrc o spiritualitate a 0aptei ................. GC
in4 )eligia vre.urilor noi 6s0ir.itul secolului al Jl"lca M /nce+u
tul secolului al Jl6"leaK 4444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444
AL
4. Noile condi1ii ale vie1ii spirituale.........................r...........................GL
4. !ntoarcerea la surse2 via>a apostolic% .i via>a evan=7elic% ......... BE
4. (re0acerile din via>a reli=ioas%.......................................................... 54
A9 Ere#it0s#ul.................................................................................... 5H
. /9 Viata canonic% . . . . . . . ................................................................... 55
C9 Noul #onalils#.............................................................................. LH
S. *aicii !n c%utarea unei spiritualit%1i.................................................... LB
A9 Apari 1 i a poporul ui cre.ti n2 cruci ade3 #i .c%ri evan=7el i ce3
ereii..................................................................................................... L5
A9 *aicii in vlaea reli=ioas%.......................................................... 4@B
IF4 G.ul .edieval /n c,utarea Iul 'u.ne3eu4 For.ele 2i con-inu
tul e;+erien-ei religi oase444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444444 4HE
4. (elerina>e3 #iracole .l cultul relicvelor ....................................... 4HE
4. Art% .i spiritualitate........................................................................ 4SC
4. + cucerire2 viata interioar%............................................................. 4SH
4. *a ori=inile #isticii occidentale...................................................... 4SB
C+NC*UZ)).............................................................................................. 4EH
N+TE........................................................................................................ 4EL
/)/*)+ARAI)E.............................................................................N.......... 4GS
(+'TIAMX.......................................................................l....................... 4GB
N+TE ..................................................................................................... 45L
4L4