Fiinta Umana Si Nursingul

FIINTA UMANA SI NURSINGUL
Instr. Nursing : OSTROVEANU ROXANA JANINA

Scoala Postlicala !S"antul St"an#
$raio%a

1
Cap. I
Nevoile fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definitia celor 14 nevoi
fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, si culturale ale individului.
Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei
de asistenta medicala.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o
nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura
starea de bine, in apararea fizica si mentala.
$l &' n%oi "un(a)ntal sunt:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de amanca si abea
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
. Nevoia de a !i curat" in#ri$it" de a-si prote$a te#umentele si mucoasele
%. Nevoia de a evita pericolele
1&.Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a actiona con!orm propriilor convin#eri si valori" de a practica
reli#ia
12.Nevoia de a !ii preocupat in vederea realizarii
13.Nevoia de a se recrea
14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
iecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume!
-o dimensiune biologica
- o dimensiune psihologica
- o dimensiune sociologica
-o dimensiune culturala
- o dimensiune spirituala
Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ, starea sa de
sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale. iecare nevoie prezinta
componente bio-fizico-socio-culturale.
"
Cele 14 nevoi formeaza un tot! a considera o nevoie facand abstractie de celelalte
constituie o negatie a #totului$% a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil.
&upa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta este
independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
In(*n(nta si (*n(nta in satis"acra n%oilor "un(a)ntal
Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel
minim de satisfacere a nevoilor sale.
In(*n(nta la a(ult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor
prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi'singur( , fara a)utorul unei alte
persoane.*ndependenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni
proprii, indeplinite de persoana insasi.
Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu a)utorul
altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului.
+*n(nta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a
indeplini singur, fara a)utorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel
acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.
+riginea probabila a acestei dependente este o lipsa de forta'cand pacientul nu poate( ,
lipsa de vointa'cand nu vrea(, lipsa de cunoastere' cand pacientul nu stie cum sa actioneze
pentru satisfacerea nevoilor fundamentale(.
Mani"stara ( (*n(nta .Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din
cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea
sunt semen observabile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el
insusi la aceasta nevoie.
Ti*uri ( (*n(nta si ni%lul ( intr%nti
&ependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al
finite umane. Pacientul poate sa prezinte patru forme de dependenta!
-potentiala
-actuala
-descrescanda
-permanenta.
1. Potentiala , atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara din cauza unor
predispozitii , iar in acest caz trebuie plani!icata o interventie.
". Actuala , atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala, iar in acest caz
actiunile vor fi corective.
-. &escrescanda , cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere, iar rolul
asistentei in caz este de a sustine acest progres si de a a)uta pacientul sa-si regaseasca
#radul optimal de autonomie.
-
4. Permanenta , atunci cand , in ciuda ingri)irilor din partea asistentei, problema nu poate
fi corectata si dependenta este permanenta sau cronica. .olul asistentei este in acest caz
suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l a)uta sa se adapteze in aceste
limite.
Sursl ( (i"icultat
/ursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei, adica, orice obstacol ma$or
care impiedica satis!acerea uneia sau mai multor nevoi !undamentale .
/ursele de dificultate pot fi cauzate de!
1.actori de ordin fizic
". actori de ordin psihologic
-. actori de ordin social
4. actori de ordin spiritual
0. actori legati de insuficiente cunostiinte.
1./ursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele' piedicile( fizice de natura
intrinseca sau e1trinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale./ursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi' e1. oparalizie, o
problema metabolica, o infectie etc( . /ursele de dificultate e1trinseci cuprind cuprind
agenti e1terni care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala' e1.
sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza iritatii, pansament compesiv, o imobilizare,
etc( .
"./ursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii , adica starile
sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale
' tulburari de gandire, an1ietate, stress, situatie de criza, doliu, etc.( . 2anifestarile de
dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.
-./ursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare in comunitate. 3le
se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului social' serviciu nou, soma)(, dificultati
de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. /ursele de
dificultate de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de
depresie, de malnutritie etc.
4./ursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale, revolta persoanei
asupra sensului vietii, intrebari religioase, filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau
persoanei insatisfactii. Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la
muribunzi.
0. /ursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. 3ste necesar sa se acorde pacientului
informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte despre sanatate si boala, cunoasterea
celorlalte personae, cunoasterea mediului soci
4
Cap. II

Procesul de ingrijire
Procesul de ingri)ire' nursing( este o metoda organizata si sistemica de activitate care
prrmite acordarea de ingri)iri fiecarui individ. *n acelasi timp este un proces mental compus
din mai multe etape ordonate logic, in scopul obtinerii independentei pacientului sau
ameliorarii dependentei.
Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing usureaza
identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural si spiritual% usureaza
identificarea surselor de dificultate sau a cauzelor, permite stabilirea interventiilor de
nursing capabile sa reduca aceste cause in scopul obtinerii pe cat posibil autonomia
pacientului.
Eta*l *rocsului ( nursing!
A. $ulgra ( (at, ana)n-a./
0. Anali-a si intr*rtara (atlor culs , sta1ilira (iagnosticului ( nursing./
$. Plani"icara ingri2irilor/
+. I)*l)ntara ingri2irilor/
E. E%aluara *acintul
A. $ulgra ( (at sau ana)n-a.
Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in globalitatea sa' bio-
psiho-socio culturala si spirituala( % este un process continuu , in sensul ca, pe tot
parcursul activitatii sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota
date privind fiecare pacient.
Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile de nursing.
&atele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica sunt observate de
nursa, si subiective, adica sunt e1puse de pacient.
Culegerea datelor cuprinde! date continand informatii trecute, date continand informatii
actuale, date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, date legate de antura)ul sau
si de mediul incon)urator.
&atele se clasifica in!
- date relative stabile 4 nume, prenume, varsta, se1, starea civila, obiceiuri
personale' alimentatie, ritmul de viata(, antecedente legate de sanatate' AP, APP,
AHC(, grup sanguine, .h, deficite senzoriale' hipoacuzie, mutism(, proteze' dentare, de
picior, de mana(, reactii alergice' penicilina, medicamente(, reteaua de sustinere a
pacientului' rude, nr. de telefon(.
- date variabile 4 ele sunt in dinamica' se schimba( si necesita o permanenta reevaluare
din partea nursei. /unt date despre temperatura, tensiune arteriala, puls, frecventa
respiratorie, apetit, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii,
0
durere, oboseala, reactii la tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in
masura in care afecteaza actul de nursing.
A5+.36*3 4 lipsa poftei de mancare
*5AP37357A4 scaderea apetitului
89:*2*3 4 senzatie e1agerata de foame
/urse de informatie!
-sursa directa ! pacient.
-sursa indirecta ! membrii echipei de sanatate, apartinatorii, prieteni, dosarl medical
' foaia de oservatie(.
Mi2loac ( o1tinr a in"or)atiilor!
a' observarea(
b' interviul(
c( consultarea surselor secundare.
O1sr%ara este mi)locul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe cele 0
simturi 'vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul( cu care se obtin senzatii si
perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina pornirea unei actiuni.
+bservarea este un proces mintal activ.
&ezavanta)ul il reprezinta subiectivismul celui care observa, determinat de starea
analizatorilor lui de emotii. 7rebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism
si sa-l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.
olosirea simturilor si culegerea datelor cu a)utorul lor!
1( Vazul !
- date despre starea generala a pacientului! stare de bine, stare modificata, stare
alterata %
- date despre culoarea tegumentelor! eritem, escoriatii, edem, tumefiere,
hematom, paloare, congestie, transpiratii etc.
3.*732 4 coloratie rosie la nivelul pielii ' inrosire(
3/C+.*A7** 4 zgarieturi
3&324 acumulare de lichid seros in tesuturi 'umflare(
7923*3.3 4 edem insotit de semnele inflamatiei 'rugor, dolor, calor(
H32A7+2 4 acumulare de sange in diferite tesuturi
.9;+.4 roseata
&+:+. 4durere
CA:+. 4caldura.
"( Auzul , diferite zgomote produse de pacient!
- plans%
- ras%
- gamete%
- respiratie modificata%
- eructatii 4 evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.
- borborisme 4 zgomote intestinale.
<
-( /imtul tactil depisteaza!
- durerea la atingere%
- caldura sau racirea tegumentelor%
- senzatia de fluctuenta 4 senzatia de moale la nivelul unei inflamatii
- senzatia de flatuenta 4 meteorism 4 balonare.
4( /imtul olfactiv sau mirosul , date despre starea de igiena a pacientului sau alte
mirosuri cum ar fi!
- halena 4 miros urat e1altat de pacient
- halena amoniacala 4 pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al
afectiunilor renale
- halena de alcool etilic 4 pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism
sau into1icatii cu alcool.
- halena acetonica 4 pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale
afectiunilor hepatice
- halena fetida 4 miros greu, urat intalnit in cariile dentare
- mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice ' materii fecale, urina(
- mirosul secretiilor patologice ' puroi, plagi infectate(.
Pacientul trebuie observat din toate cele 0 dimensiuni ' bio-psiho-socio-culturala si
spirituala(. /e pot utilize de catre asistenta si instrumente! stetoscop, tensiometru,
termometru etc.
Intr%iul reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul. *n timp ce observarea
depisteaza semnele sau manifestarile de dependenta , interviul evidentiaza
nevoile fundamentale insatisfacute , problemele de dependenta si sursele de
dificultate sau cauzele.
*n realizarea interviului sunt necesare !
- conditii pentru interviu
- abilitati ale asistentei.
Conditii pentru interviu !
- alegerea momentului potrivit pentru interviu %
- respectarea orelor de masa , de odihna si a perioadelor de mare suferinta %
- progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si
e1prime relatarile in ritmul lui %
- respectarea intimitatii sia confortului pacientului %
- abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa e1prime acceptare ,
ascultare , respect , empatie.
Abilitati din partea nursei !
- abilitati de a pune intrebari adecvate . *ntrebarile pot fi inchise 'permit raspunsuri
=&A>sau =59>( si deschise ' permit pacientului sa se e1prime (.
- abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile , permite asistentei sa-si
clarifice unele situatii pe care nu le-a inteles.
- abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
?
- abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul
- abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau
amanuntele relatate de pacient
- asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute pentru pacient
despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu se grabeste
- asistenta trebuie sa adopte un limba) corespunzator nivelului educational si cultural
al pacientului % nu se pun mai multe intrebari deodata deoarece pacientul se poate
pierde.
- asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului . /e lasa timp
pacientului pentru a raspunde. *ntrebarile se pun fara sa se sugereze raspunsurile ,
asistenta trebuie sa convinga pacientul sa relateze sincer si real. &aca este necesar
asistenta poate reveni asupra interviului.
$onsultara surslor scun(ar , familie, apartinatori, foaia de observatie,
echipa medicala.
0. Anali-a si intr*rtara (atlor culs ) (iagnosticul ( nursing(
Analiza datelor inseamna e1aminarea datelor culese si clasificarea lor in doua categorii!
de independenta si dependenta.
*nterpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de dificultate, conduc
asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.
&ificultati in analiza si interpretarea datelor !
- numar mare de date culese %
- varietatea surselor de informare %
- subiectivismul nursei %
- caracterul schimbator adesea a unor date %
- caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.
.olul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate , sa identifice
semnele sau manifestarile de dependenta , sa identifice problemele de dependenta , sa
identifice cauza problemei de dependenta.
*n baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.
&iagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari nefavorabile ale starii de
sanatate actuale sau potentiale legate de un individ , grup sau colectivitate % este
indinspensabil pentru stabilirea rolului nursei , adica obiectivele de nursing si interventiile
de nursing.
$o)*onntl (iagnosticului ( nursing !
1( Problema de dependenta.
"( Etiologie ' sursa de dificultate(
-( Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.
@
Pro1l)a ( (*n(nta reprezinta o dificultate traita de persoana , un
comportament sau o atitudine nefavorabila.
Problema de dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii datelor. 7ermenii care
arata o problema de dependenta cei mai utilizati sunt ! ("icit 3 (i"icultat 3 (i)inuar 3
altrar 3 (triorar 3 inca*acitat 3 i)*osi1ilitat 3 *rtur1ar.
Cu a)utorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de nursing adica se
e1prima problema de dependenta. 31. ! alterarea starii de sanatate , diminuarea acuitatii
vizuale , perturbarea metabolismului , imposibilitatea de a merge , incapacitatea de a vorbi.
Sursa ( (i"icultat este un obstacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
Cauzele pot fi de natura fizica , psihica , intrinseca , e1trinseca , de natura psiho-
socio-culturala , lipsa cunoasterii. :egarea problemei de dependenta de etiologie se
face prin cuvintele ! (in cau-a (# 3 !(in cau-a ca# 3 ! lgat (# .
S)nl sau )ani"staril ( (*n(nta sunt deduse din prima etapa si se leaga
de etiologie prin cuvintele #)ani"stat ,a. *rin # .
/emnele reprezinta manifestarile problemei de dependenta ci nu a cauzei.
Ti*uri ( (iagnostic ( nursing
1( &iagnostic de nursing actual , cand problema e1ista , semnele e1ista si sunt
observabile.
31! incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.
"( &iagnostic potential , diagnosticul in care problemele si semnele nu e1ista , dar
e1ista etiologia ,adica factorii favorizanti ce pot provoca o problema.
31! atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.
-( &iagnostic posibil , atunci cand problema de dependenta nu este sigura. Asistenta
nu poate identifica aceasta problema dar o banuieste. *n acest caz decat sa se emita
un diagnostic de nursing eronat este preferabil sa se prezinte problema ca posibila si
sa se continue procesul de nursing anterior pana la clarificare.
$ON$LU4II
&iagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese, analiza si interpretarea lor.
&iagnosticul de nursing este compus din P3/ % are ca scop orientarea nursei spre rolul ei
independent in ceea ce priveste interventiile de nursig % este esential sa se stabileasca
etiologia problemei , actul de nursing fiind adeseori adresat ei.
31ista cazuri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. *n aceste situatii ,
nursa va enunta problema de dependenta si va stabili ca etiologie posibilitatea unei surse ,
urmand ca ulterior , reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine etiologia.
*n formularea diagnosticului de nursing se pot utiliza si termini proprii , important este sa
se e1prime clar cele - componente ' P3/ ( si literar.
A
Stu(iu ( ca-
Pacient in varsta de -4 de ani , de se1 barbatesc , casatorit , cu domociliul in Craiova , se
prezinta in serviciul de 9rgenta insotit de sotie , cu stare generala buna , tegumente normal
colorate murdare de pamant , temperatura corpului in limite normale , apetit prezent ,
an1ietate. 8rusc starea generala se altereaza , tegumentele devin palide , privirea pierduta
si respiratia suieratoare. *n urma interviului, se retine electrocutarea pacientului la locul de
munca.
Cerinte!
- identificati termenii de specialitate din te1t %
- stabiliti manifestarile pe cele " categorii! independenta si dependenta %
- identificati nevoile afectate dupa cadrul conceptual al Virginiei Henderson %
- enuntati diagnostice de nursing.
Prioritati de ingri)ire dupa conceptul Virginiei Henderson
Pentru a stabili o ordine a prioritatilor trebuie avut in vedere in ce masura nevoia
insatisfacuta ameninta homeostazia ' starea de bine ( pacientului sau viata sa. &e aceea
Virginia Henderson a stabilit o schema de prioritati !
1' Nevoia a carei insatis!acere pune in pericol viata sau homeostazia pacientului.
2' Nevoia a carei insatis!acere antreneaza o !oarte mare cheltuiala de ene#ie "
epuizanta din partea pacientului.
3' Nevoia a carei insatis!acere poate compromite serios securitatea pacientului.
4' Nevoia a carei insatis!acere determina un #rad important de dependenta sau de
su!erinta.
5' Nevoia a carei insatis!acere se repercuteaza asupra altor nevoi.
6' Nevoia a carei insatis!acere deran$eaza con!ortul pacientulu.
7' Nevoia a carei insatis!acere se repercuteaza asupra demnitatii pacientului.
' Nevoia a carei insatis!acere este importanta in ochii pacientului.
$. Plani"icara ingri2irilor ( nursing
Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mi)loacelor interventiilor
de nursing , ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre nursa. Planificarea interventiilor
tine cont si de prescriptiile medicale.
Aceasta etapa permite nursei sa )udece urgentele si importanta problemelor de
dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de ingri)ire. Acest plan de
nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele de informatie si de participarea
tuturor colaboratorilor in scopul unei orientari comune a actiunilor pentru obtinerea
independentei.
Planificarea interventiilor cuprinde " componente !
- obiectivul de nursing
- interventiile de nursing .
1B
O1icti%ul ( nursing poate fi definit astfel! obiectivul poate fi un
comportament pe care il asteptam de la pacient % tot obiectiv poate fi o reactie sau
un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina in urma interventiilor de nursing.
+biectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa e1prime clar si precis care sunt
rezultatele pe care nursa , pacientul sau familia , sau colectivitatea spera sa le obtina ,
precum si care sunt actiunile si interventiile pe care nursa si colectivitatea sau pacientul,
le pot intreprinde pentru a atinge obiectivul .
+biectivul se e1prima dupa un sistem mnemotehnic ' tehnica de memorare ( numit
33SPIRO ! .
S 5 s*ci"icitat
P 5 *r"or)anta
I 5 i)*licar
R 5 ralis)
O 5 o1sr%a1il
S*ci"icitata , sa apartina unui singur subiect ' familie , grup , etc. (.
Pr"or)anta , reprezinta actiunile , atitudinile , comportamentele asteptate de la o
persoana ' e1! =ca d-na V sa inteleaga sis a efectuezeC.>(.
I)*licara , e1prima nivelul de implicare a persoanei ' adica singur sau cu a)utor(.
Ralis) , adica obiectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fizice , intelectuale ,
afective ale persoanei % pentru a fi aplicabil , el trebuie sa fie realist si aceasta atat din
punct de vedere al capacitatii persoanei , cat si din punct de vedere al abilitatii si
disponibilitatii asistentei pentru a-l a)uta sa atinga obiectivul.
O1sr%a1il , adica comportamentele , actiunile si atitudinile sa poata fi observabile ,
masurabile , evaluabile cu precizie. /e poate referi la diferite momente ale zilei , sau la
un ritm de genul de " ori Dzi sau de - oriD zi, sau cantitate 1B pasi , 1B minute.
*ntrebari la care un obiectiv de ingri)ire trebuie sa raspunda!
- specificitate 4 C*53 face actiuneaE
- performanta 4 C3 AC3 E
- implicare 4 C92E 'singur sau cu a)utor(. *5 C3 3:E
- realism 4 *5 C3 2A/9.A se poate face actiuneaE
- +bservabil 4 CA5&E CA7E ' dimineata , seara , de - oriDzi , etc.(
31 de obiectiv ! # Pac. sa respire singur imediat$ .
+biectivul poate fi clasificat in !
- obiectiv pe termen scurt ! secunde , minute , ore.
- obiectiv pe termen mediu ! zile , o saptamana.
- obiectiv pe termen lung ! saptamani , luni.
+rice obiectiv pe termen lung este precedat de obiectivele pe termen scurt . /e intampla
uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectand orbeste regulile mai sus
mentionate .*mportant este ca obiectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa
fie precise . +biectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei.
11
Intr%ntia ( nursing -- alegerea interventiei permite nursei sa determine
modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta .
Caracteristicile interventiei !
- personalizata
- observabila
- evaluabila
Penrtu ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa !
- sa indice ora la care sau momentul zilei ' dimineata , la pranz , seara ( cand trebuie
sa se desfasoare actiunea
- la ce interval trebuie sa se desfasoare actiunea
- ce continuitate , pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei sau sa se
supravegheze semnele.
+. I)*l)ntara intr%ntiilor ( nursing
.eprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate
pentru a obtine rezultatul asteptat.
*n practica , implementarea interventiilor de nursing are ca scop sa a)ute pacientul sa-si
mentina sau sa-si recapete independenta total sau partial . 5ursa supravegheaza actiuni ,
informeaza pacientul , incura)eaza , manifesta empatie fata de pacient , efectueaza toate
ingri)irile pacientului.
A --a si a 4-a etapa ale procesului de nursing sunt strans legate astfel ca in a --a etapa ,
de planificare , nursa decide interventiile care trebuie sa se implementeze in etapa a 4-a.
Aceasta relatie stransa intre etape poate fi sursa de confuzie prin repetarea aceluiasi
lucru . Pentru a evita aceasta confuzie se poate ca interventia sa fie consemnata o
singura data in planul de nursing la interventii . 3ste insa foarte important ca interventia
sa fie formulata clar si precis !
- cui sa se adreseze actiunea ' pacientului (
- natura actiunii , actiunea fiind observabila
- precizarea orarului actiunii .
iecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de
supravegheat .
*nterventii constante ! e1 asezarea unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata
hidrata.
3lemente de supravegheat ! comportamentul , reactii la medicamente' reactii alergice (,
functii vitale ' respiratie , puls ,7.A , temperature ( , starea generala.
*nterventiile cu rol deleget 4 care rezulta din prescriptiile medicului.
.ecomandari pentru implementarea interventiilor de nursing !
- nu se e1ecuta niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat
1"
- inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se ree1amineze ,
pentru a evalua starea problemelor de dependenta , si se verifica inca o data daca
interventiile prevazute sunt intotdeauna potrivite
- se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se
modifica orice interventie de nursing ineficace
- se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor , cand este cazul , in
implementarea actiunilor de nursing
- se indeparteaza orice sursa de pericol din prea)ma pacientului .
E. E%aluara ingri2irilor
Consta in a aduce o apreciere , adica o )udecata medicala , asupra progresului pacientului
in raport cu interventiile de nursing % este o conditie obligatorie a calitatii interventiei de
nursing .
&aca interventiile planificate nu si-au atins scopul , atunci trebuie sa se cunoasca sursa
insuccesului , sa se reevalueze situatia si sa se aplice interventia de nursing
corespunzatoare ameliorarii sau disparitiei problemei de dependenta.
3valuarea se face periodic la anumite intervale de timp . .itmul este adesea indicat de
obiectiv .
E%aluara ur)arst (oua as*ct :
- rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la pacient
- satisfactia pacientului
R-ultatul o1tinut.
.aportat la rezultatul obtinut , evaluarea este un proces ciclic , care se repeta in functie de
obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare , elaborate din faptul ca rezultatul asteptat
inca nu a aparut .
Cand se observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat , deci obiectivul nu a fost
atins , procesul de nursing se reia , restructurand diagnosticul si planul de ingri)ire .
3valuarea permite rea)ustarea obiectivelor si deci , rea)ustarea sau chiar modificarea
interventiilor .
E%aluara *rin *ris)a satis"actii *acintului
3ste importanta aprecierea pacientului , dar nursa bazandu-se pe cunostiintele profesionale,
teoretice si practice acumulate trebuie sa faca o evaluare corecta .

Stu(iu ( ca-
9n pacient in varsta de -0 de ani se prezinta in urgenta pentru alterarea starii generale ,
transpiratii abundente , tegumentele fierbinti si palide , respiratie dificila , greoaie , senzatie
de lipotimie .3ste internat de urgenta . 7ermometrizarea indica 41F C .
Cerinte !
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing .
1-
Cap. III
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura
A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si
mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale
corpului intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie
este strict legata de nevoia de a avea o buna circulatie ' miscarea favorizeaza si
conditioneaza circulatia sangelui( .
In(*n(nta n%oii st (tr)inat ( intgritata !
- aparatului locomotor ' sistemul osos si muscular (
- sistemul nervos , vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului
- aparatul vestibular , are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu
Factori car in"lunta-a satis"acra n%oii !
1( Varsta si dezvoltarea fizica !
- copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce
se maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre
- adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le
coordoneaza
- varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ in
e1ercitii moderate
"( Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii efortului
fizic .
-( actorii psihologici !
- emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare
- stresul , teama prelungite pot determina ticuri
- personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm
4( actorii sociologici , spirituali !
- cultura , individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de
societatea in care traieste
- factorii sociali , in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai
mari sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus
- factorii spirituali , implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase
14
Mani"stari ( in(*n(nta .
1( Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite
segmente ale corpului .
.aporturile normale !
- pozitia in picioare se numeste +.7+/7A7*/2 ! capul drept , privirea drept inainte ,
spatele drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte ,
piciorul in unghi drept cu gamba
- pozitia /32*/3GA5& ! culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de -B-40 grade
cu linia orizontala
- pozitia in /3G97 ! capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare
spri)inite , coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba
- C:*5+/7A7*/2 sau pozitia &3C98*7 sau pozitia culcat !
a( decubit dorsal 4 culcat pe spate
b( decubit ventral 4 culcat pe burta
c( decubit lateral stang 4 culcat pe partea stanga
d( decubit lateral drept 4 culcat pe partea dreapta
"( 2iscari adecvate !
- A8&9C7*3 4 indepartarea unui segment de corp de linia mediana
- A&&9C7*3 4 miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
- miscarea de :36*3 si 36735/*3 4 apropierea sau indepartarea a doua segmente
de corp unul de celalalt
- P.+5A7*3 4 miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ' palma ( in )os
- /9P*5A7*3 4 miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ' palma ( in sus
- miscarea de rotatie 4 miscarea unei articulatii in )urul a1ului
Clasificarea e1ercitiilor fizice !
- active , miscari e1ecutate de individ
- passive , e1ecutate de o alta persoana
- e1ercitii cu deplasare , cu efectuare de lucru mechanic
- e1ercitii izometrice , fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta
- miscari armonioase coordinate
Rolul nursi *ntru *astrara in(*n(nti !
- educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport
- practicarea e1ercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului
- invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si rela1are . Aceasta implica
obligatoriu postura confortabila
- evitarea si eliminarea tabagismului
- evitarea meselor copioase
- evitarea surplusului ponderal .
10
+*n(nta in satis"acra n%oii .
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele *ro1l) ( (*n(nta !
A)Imobilitate
B)Hiperactivitate
C)Necoordonarea miscarilor
D)Postura inadecvata
E)Miscari inadecvate
)!efu"ul de a face miscare
G.E() al ))1rlor
A. I)o1ilitata , reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata ,
adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice
sau functionale .
/urse de dificultate care determina imobilizarea !
a( de ordin fizic !
- alterarea centrilor nervosi ' A.V.C (
- alterarea integritatii aparatului locomotor ' fracture , entorse , lu1atii (
- piedici ale miscarii ' pansamente , aparat gipsat , e1tensie continua (
b( de ordin psihologic !
- tulburari de gandire
- an1ietate , stes , pierderea , separarea
c( de ordin sociologic !
- esecul
- izolarea
d( lipsa cunoasterii de sine , despre altii .
2anifestari de dependenta !
1( dificultate de deplasare , dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza ,
dificultatea de a merge
"( diminuarea sau absenta miscarilor , prezenta parezelor sau paraliziilor
PA.3GA 4 diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest
nivel
PA.A:*G*A 4 absenta totala a miscarii , tonus muscular B
2+5+PA.3GA sau 2+5+P:3;*3 4 intereseaza un membru
H32*PA.3GA sau H32*P:3;*3 4 intereseaza )umatate de corp
PA.APA.3GA sau PA.AP:3;*3 4 sunt interesate membrele inferioare
737.APA.3GA sau 737.AP:3;*3 4 sunt interesate toate cele 4 membre
-( Contracura musculara 4 reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau
mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata .
4( Crampa musculara 4 este o contractie musculara dar de scurta durata .
0( A7+5*3 musculara 4 absenta totala a tonusului muscular
H*P+7+5*3 musculara 4 diminuarea tonusului muscular
<( A7.+*3 musculara 4 absenta volumului muscular si a tonusului muscular
1<
H*P+7.+*3 musculara 4 scaderea volumului muscular si a tonusului muscular
?( A5CH*:+GA 4 imposibilitatea miscarii unei articulatii
@( 3/CA.3 4 distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei
prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua
Rgiuni *r(is*us a*aritii scarlor !
e( &ecubit dorsal !
- regiunea occipitala
- omoplatii
- coate
- regiunea sacrococcigiana
- calcaie
f( &ecubit lateral !
- umar
- regiunea trohanteriana
- fetele laterale ale genunchilor
- maleole
g( &ecubit ventral !
- tample
- umeri
- creasta iliaca
- genunchi
- degetele picioarelor
Intr%ntiil asistnti .

+biective *nterventii autonome si delegate
Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara
pastrata ' sau sa si le recapete ( , singur sau cu
a)utorul nursei sau cu a)utorul cadrului metallic ,
sau cu a)utorul car)elor , cu a)utorul bastonului in
termen deCC..
- asistenta planifica un program de e1ercitii , in
functie de cauza imobilizarii si de capacitatea
pacintului
Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a
activitatii articulare cu a)utorul nursei sau al
aparatelor medicale , peogresiv in termen de
- asistenta schimba pozitia pacientului in pat
la interval de " ore
- maseaza regiunile e1puse riscului de aparitie
a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza
sau asigura igiena perfecta a regiunilor
predispuse la escare
- efectueaza miscari pasive la fiecare " ore
- invata pacientul care este postura adecvata si
cum sa efectueze e1ercitii musculare active
Pac. sa-si mentina functia respiratorie la parametrii
- asistenta efectueaza tapota) toracal
1?
normali singur sau cu a)utorul nursei , permanent
- educa pacientul sa practice e1ercitii de
respiratie profunde
- schimbarea pozitiei pacientului in pat la
interval de "-4 ore
- educa pacientul sa e1pectoreze ' sa elimine(
secretiile , sa tuseasca
- educa pacientul sa renunte la fumat sau sa
reduca numarul de tigari
- administreaza medicatia prescrisa de medic
Pac. sa fie echilibrat psihic cu a)utorul nursei sau al
echipei medicale in termen deCCCCC..
- pregateste psihic pacientul in vederea
efectuarii oricarei tehnici
- reda increderea pacientului ca imobilitatea
sa este o stare trecatoare si ca isi va putea
relua mersul
Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi
fundamentale , singur sau cu a)utorul nursei
permanent
-supravegheaza pacientul
- il a)uta in satisfacerea celorlalte nevoi
- il serveste la pat cu cele necesare
0. 6i*racti%itata , consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor
individului , determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .
/ursele de dificultate !
- de ordin fizic ! dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.
- de ordin psihologic ! senilitate , tulburari de gandire , criza , pierdere , separatie
- lipsa cunoasterii de sine
1( Vorbire caracteristica 4 vorbeste mult , precipitat
"( 2iscari caracteristice rapide , frecvente
-( /pasme 4 contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi
4( 7icuri 4 miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui picior
0( 3uforie 4 stare de buna dispozitie ne)ustificata
<( Hiperactivitatea la orice stimul
?( 2anie 4 comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica
A97+A;.3/*V*7A73 4 se loveste pe el
H373.+A;.3/*V*7A73 4 ii loveste pe altii
3/CA.3 4 distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin
leziuni vasculare sau prin compresiune continua
1@
Intr%ntiil asistnti
+biective *nterventiile autonome si delegate
Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu
a)utorul nursei in termen deCC.
- asistenta inlatura toti stimulii din mediul
incon)urator
- creaza izolare fonica , semiobscuritate
- asigura conditii pentru bai calde , rela1ante ,
masa) rela1ant
Pac. sa-si mentina integritatea fizica cu a)utorul
nursei permanent
- asistenta supravegheaza pacientul pentru a
nu se rani permanent
- inlatura obiectele cu care pacientul se poate
rani
- aplica constrangeri fizice , daca este cazul
' chingi , camasa de forta (
- administreaza tratamentul tranchilizant
prescris de medic
$. Ncoor(onara )iscarilor , reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de
a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .
/urse de dificultate !
- de ordin fizic ! boli ale A.V.C , into1icatii medicamentoase , into1icatii cu droguri ,
into1icatie cu alcool , maladia ParHinson
- de ordin psihologic ! stresul , an1ietatea
- de ordin sociologic ! mediu de lucru necunoscut
- lipsa cunoasterii de sine , a antura)ului
1( AI*53G*3 4 absenta miscarilor voluntare
"( A7A6*3 4 tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare
-( 7remuraturi
4( 7ulburari ale mersului
0( Convulsii 4 contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de rela1are
<( &ificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand
?( 31presie faciala rigida
1A
Intr%ntiil asistnti
Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii
depuse cu a)utorul nursei in termen de CCCCC
- asistenta planifica impreuna cu pacientul un
program de e1ercitii fizice active si pasive ,
e1ercitii de mers in functie de capacitatea
pacientului % invata pacientul sa utilizeze
diferite aparate de sustinere
- a)uta pacientul sa faca bai calde
- ii face masa)e la nivelul e1tremitatilor
Pac. sa fie echilibrat psihic cu a)utorul nursei in
termen deCCCCC.
oricarei tehnici de ingri)ire
- indeparteaza stimuli din mediul e1tern
- asigura televizor , presa , lectura
Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu
a)utorul nursei in termen de CC..
- pacientul va fi a)utat sa-si satisfaca nevoile
organismului
+. Postura ina(c%ata , reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta postura
normala .
- de ordin fizic ! leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu
impiedicarea posturii normale
- de ordin psihologic ! an1ietate , stress
- de ordin sociologic ! conditii inadecvate de munca
- lipsa cunoasterii de sine , a antura)ului .
1( +boseala musculara 4 scaderea temporara a tonusului muscular
"( &eformari ale coloanei vertebrale.
C*+GA 4 deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu conve1itatea in afara
:+.&+GA 4 deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea in
fata
/C+:*+GA 4 deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .
-( &eformari ale membrelor inferioare .
;359 VA:;92 4 genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate
;359 VA.92 4 genunchii sunt departati si picioarele apropiate
P*C*+. 3CV*5 4 spri)init pe degete
P*C*+. 7A:9/ 4 spri)init pe calcai
"B
P*C*+. VA.9/ 4 spri)init pe partea e1terna
P*C*+. VA:;9/ 4 spri)init pe partea interna
P*C*+. P:A7 4 bolta plantara prabusita
4( &eformari ale soldurilor .
:96A7*3 4 iesirea capului femural din articulatia co1ofemurala
0( Pozitii patognomonice ' specifice unei boli (.
+P*/7+7+59/4 spri)in pe calcaie si e1tremitatea cefalica , corpul fiind in e1tensie 'in
tetanos (
P:39.+/7+7+59/ 4 spri)in pe marginea laterala a plantei si umar , corpul fiind in
e1tensie ' in tetanos (
Pozitia #C+C+/ de P9/CA$ 4 capul in hiperfle1ie , iar membrele inferioare flectate pe
coapse , iar coapsele pe abdomen
<( 7+.7*C+:*/ 4 inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului .
?( 8atatura ' clavus ( .
Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu
a)utorul nursei in termen de CCCC
- asistenta instaleaza pacientul in pat ,
respectand pozitiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului
- foloseste utila)e au1iliare si de confort
pentru mentinerea pozitiei anatomice
Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia
si circulatia cu a)utorul nursei in termen de
CCCCCC
- asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie
semisezanda in tulburari de respiratie
- aseaza pacientul in pozitie 7rendelemburg in
starile de anemie
- foloseste utila)e pentru confortul pacientului
Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare ,
anchiloze cu a)utorul nursei
- asistenta schimba pozitia pacientului in pat
la interval de " h
- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu
proeminente osoase
- efectueaza masa) bland
- tapota) toracal
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor
- a len)eriei de corp si de pat
- efectueaza e1ercitii active si passive
- invata pacientul care este pozitia adecvata si
supravegheaza daca recomandarile sunt
respectate
Stu(iu ( ca- .
Pac. in varsta de <4 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control
sfincterian pentru urina si materii fecale prezent . *n momentul interviului cu
asistenta se observa tegumente transpirate , miros usor neplacut.
"1
Cerinte!
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing
- stabiliti interventiile .
Cap. I*
N%oia ( a )anca si a 1a
+ricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si
in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indinspensabila unei bune functionari .
In(*n(nta in satis"acra n%oii . +rganismul are nevoie de alimentatie adecvata
calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa cuprinda toti factorii necesari pentru
mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului ! glucide , proteine , lipide ,
vitamine, apa , saruri minerale .
1(;lucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului.
&igerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 0BJ din
necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu e1ista o
contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor 'diabetul zaharat, obezitate , colita de
fermentatie ( .
C+:*7A 4 inflamatia intestinului
Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , case1ie 'stare e1trema de slabire(,
denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri ,
limonade , sucuri de fructe etc. 'mai ales in perioada febrile( .
Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .
5ecesarul zilnic de hidrati de carbon 4 4-<gDHg corpD"4 h
"(Proteinele reprezinta materialele plastice 'de formare( ale organismului , ele inlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . .eprezinta sursa importanta de
energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor .
Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului
hepatic , aparitia anemiei si retentia 'retinerea( apei in organism cu formare de edeme .
Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de
proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale
si abdominale .
/caderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
5ecesarul de proteine 4 4-<gDHg corpD"4 h
""
.ezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic % in anumite cazuri ' de
arderi e1aggerate sau pierderi patologice ( , necesarul proteic creste % in afectiuni renale
'insuficienta renala ( necesarul proteic este scazut pentru mena)area rinichiului.
Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate 'fasole si mazare(.
-(:ipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. 3le au rol
energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului 'globulul
rosu(, au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de
energie .
5ecesarul de lipide 4 1-"gDHg corpD"4 h
Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica ,
insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate % si va creste in malnutritie , hipertiroidism
'datorita arderilor e1agerate(.
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala 'unt , smantana , sunca( si vegetala
'ulei(.
4(Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. 5ecesarul
de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de
fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in !
- vitamine hidrosolubile
- vitamine liposolubile
0(Apa si sarurile minerale. *n apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol
structural si catalizator.
5ecesarul zilnic de apa este de "BBB-"0BB ml , provenind din aport si din arderea hidratilor
de carbon si a lipidelor .
5ecesarul de saruri minerale ! 4g de 5aDzi , --4g IDzi , "g CaDzi , <g ClDzi , 1@mg eDzi ,
B,10g 2gDzi .Pentru ca absorbtia de Ca si 2g sa fie optima, raportul trebuie sa fie de " la 1.
/urse de Ca si I ! branza , lapte si derivate.
5ecesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii
abundente , arsuri intinse % si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.
Ncsitatil caloric al o)ului sanatos.
Valoara nrgtica a *rinci*iilor ali)ntar !
- glucide , 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide , A,- cal prin metabolizarea unui gram
- proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram
Ncsarul caloric * 7' 8 in "uncti ( acti%itat !
- in repaus , "0 calDHg corpDzi
- efort fizic usor --0 calDHg corpDzi
- efort mediu - 40 calDHg corpDzi
- efort mare , 00 calDHg corpDzi
Ncsarul caloric * 7' 8 in "uncti ( %arsta !
- se creste necesarul caloric cu "B--BJ pentru copii
"-
- se scade cu 1B-10J pentru varstnici
- la femei este cu 1BJ mai mic decat la barbat
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 1BJ
- la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu -BJ
Ncsarul caloric este de "0BB--BBB calDzi .
Factori car in"lunta-a satis"acra n%oii .
1( actori bilogici !
- varsta si dezvoltarea , nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de
crestere si dezvoltare ! copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice , cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul
alimentar
- orarul si repartizarea meselor , un program regulat al meselor este recomandat
tuturor indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
"( actori psihologici !
- emotiile- influenteaza consumul de hrana 'unii isi pierd apetitul , iar altii consuma
mai multe alimente( .
- an1ietatea , hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de
dragoste si de bunastare
-( actori sociologici !
- climatul , iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile
mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic ,saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia , in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri
alimentare ! post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente
'carne de porc , cafea , alcool ( , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un
anumit ritual
- cultura , alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.
Mani"stari ( in(*n(nta !
1( Cavitatea bucala , dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara 'daca este cazul(
trebuie sa fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz ,
gingiile de culoare roz si aderente dintilor .
"( 2asticatia , trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
-( .efle1ul de deglutitie 'inghitire( , trebuie sa fie prezent
4( &igestia , trebuie sa fie usoara , lenta .
0( &eprinderile alimentare- orarul meselor '- mese si " gustari cu 1B ore de repaus
nocturn(.
<( Apetitul , trebuie sa fie prezent.
?( /atietatea 'senzatia de satul( , trebuie sa fie prezenta
@( Hidratarea , reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
A( /imtul gustative , trebuie sa fie prezent.
Rolul nursi *ntru )ntinra in(*n(nti !
"4
- asistenta calculeaza necesarul de calorii pe "4 h , in functie de activitate , varsta si
starea fiziologica
- asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
- asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice 'apa , vitamine ,
saruri minerale( .
- asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel!
a. 0B-00J glucide
b. 1B-10J lipide
c. -B-4BJ proteine
- asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala !
a( 4BJ proteine de origine animala
b( <BJ proteine de origine vegetala
c( -0J lipide de origine animala
d( <0J lipide de origine vegetala
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare
- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si
calitative ale diferitelor principii alimentare
- calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea
ideala.
;reutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel! 0BKB,?0'7cm
-10B( K Vani -"BD 4 1 B,A 'la femei(
74talie
V 4varsta
*ndicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre B,A-1,1.
*ntre!
- B,@-B,A , distrofie gradul *
- B,?-B,@ , distrofie gradul **
- B,<-B,? - distrofie gradul ***
- peste 1,1-1," , obezitate gradul *
- intre 1,"-1,- , obezitate gradul **
- peste 1,- , obezitate gradul ***
+*n(nta in satis"acra n%oii.
Probleme de dependenta !
1( Alimentatie inadecvata prin deficit
"( Alimentatie inadecvata prin e1ces au surplus
-( &ificultate de a se alimenta siDsau hidrata
4( &ificultate de a urma dieta
0( ;returi si varsaturi
<( .efuz de a se alimenta si hidrata
"0
1( de ordin fizic !
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
- tuba)ul gastric ! into1icatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine
- obstructii sau strangulari intestinale
"(de ordin psihologic !
- an1ietate
- stress
- stari de criza
-(de ordin sociologic !
- insalubritatea
- religia
4(lipsa cunoasterii de sine , a mediului incon)urator .
Ali)ntatia ina(c%ata *rin ("icit , aport insufficient de alimente .
Mani"stari ( (*n(nta :
- A5+.36*3 4 lipsa totala a poftei de mancare
- *5AP37357A 4 apetit scazut
- &*/A;*3 4 durere la inghitire
- ;*5;*V*73 4 inflamatia gingiilor
- 9lceratii ale mucosei bucale , buzelor
- ;:+/*7A 4limba incarcata
- &ificultate in masticatie
- :a nivelul tegumentelor ! tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate ,
stare de slabiciune
- ;returi
- Varsaturi
- &iaree
- /caderea indecelui ponderal
- ;reseli in alegerea si prepararea alimentelor
- .3;9.;*7A7** 4 intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
Intr%ntiil asistnti.
Pac. sa aiba o stare de bine , fara greturi si varsaturi
cu a)utorul nursei in termen deC...
- asistenta aseaza pacientul in pozitie
semisezand sau in decubit dorsal cu capul
intr-o parte
- prote)eaza len)eria de corp si de pat a
pacientului cu musama , aleza , prosop
"<
- a)uta pacientul in timpul varsaturilor
spri)inindu-l
- invata pacientul sa inspire profound
- copilul mic se aseaza in decubit lateral
- asistenta introduce sau interzice anumite
alimente
'antiemetice , vitamine , saruri minerale(
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen
deCCCCCCCC..
- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu
poate singur , instituind perfuzii cu glucoza
0J , 1BJ , "BJ , --J , 4BJ la indicatia
medicului
- calculeaza indicele ponderal , necesarul
caloric in functie de starea patologica
'febra , varsaturi , diaree(
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul
caloric 1BJ pentru fiecare grad de
temperatura peste -? grade C si "B--BJ
pentru agitatie , convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta
hidrateaza pacientul cu cantitati mici de
lichide reci la intervale egale de timp
- e1ploreaza gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului valorificandu-le
- educa pacientul asupra importantei dietei
alimentare
- controleaza pachetele de la apartinatori
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pac. sa fie echilibrat nutritional cu a)utorul nursei in
termen deCCCCC..
- e1ploreaza preferintele pacientului
- serveste pacientul cu alimente la
temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie
modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar
pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii
alimentelor preferate , contraindicatiile
regimului
- stabileste curba ponderala
Pac. sa fie echilibrat psihic
- asigura climat cald , confortabil
- incura)eaza pacientul si ii e1plica scopul
interventiilor
- manifesta empatie
"?
Ali)ntatia si 8i(ratara ina(c%ata *rin sur*lus , aport alimentar e1agerat
cantitativ si calitativ .
Mani"stari ( (*n(nta !
- greturi , varsaturi
- P+:*A;*3 4 nevoie e1agerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
- 89:*2*3 4 sezantie e1agerata de foame
- indice ponderal crescut cu 10-"BJ 'ingrasare(
- stres , an1ietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice

Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala
in functie de varsta , se1 , fiziologie
- asistenta calculeaza indicele ponderal
- invata pacientul valoarea energetica a
alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice si varsta
- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim
alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- controleaza pachetele de la apartinatori
- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic
- educa pacientul asupra necesitatii efectuarii
e1ercitiilor fizice
- stabileste un program de activitate fizica in
functie de capacitatile si preferintele
pacientului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent
- stimuleaza pacientul sa-si e1prime emotiile
nelasandu-l in negativism verbal sau izolare
- il invata metode de rela1are
+i"icultat ( a s ali)nta si 8i(rata.
- disfagie
- oboseala
"@
- slabiciune
- diminuarea mobilitatii mandibulei
- tegumente uscate , palide
1( Pac. sa se alimenteze singur utilizand
ustensile adecvate in termen deCCC..
"( Pac. sa consume alimente care se mananca
cu mana 'fructe , paine( , singur la fiecare
masa in termen deC.
-( Pac. sa se alimenteze singur fara nici o )ena
in termen deCCCCCC..
- asistenta a)uta pacientul sa se alimenteze
- il incura)eaza apreciindu-i efortul
+i"icultat ( a ur)a (ita .
- nu bea
- omite mesele
- ameteli
- paloare
- indispozitie
- constipatie
- obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie
- lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are
pacientul
- neacceptarea bolii

Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen
deCCCCCCCCC..
- a)uta pacientul sa se alimenteze
- ii e1plica necesitatea dietei alimentarea
Grturi 3 %arsaturi.
- astenie 'oboseala( fizica
- paloarea tegumentelor
- inapetenta
- balonari
"A
- regurgitatii
- P*79*73 4 reflu1 in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea
gastrica
- varsaturi bilioase 4 contin bila galbena si gust amar
- varsaturi alimentare
- H32A7323GA 4 varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa


1( Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile
cu a)utorul nursei in termen deC
"( Pac. san u mai prezinte greturiDvarsaturi in
termen deCCC.
- asistenta impune pacientului repaus
alimentar
- impune repaus la pat
- treptat , instituie dieta hidrozaharoasa 'apa si
glucide( , iar apoi hidrolactozaharoasa
- revine in cateva zile la regim alimentar
corespunzator varstei
- educa pacientul san u-si administreze
alimente greu digerabile 'conserve ,
afumaturi , tocaturi , condimente , mezeluri(
- verifica pachetele primite de la apartinatori
- hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati
mici la intervale egale de timp 'ingestia de
cantitati mari provoaca varsaturi(
'antiemetice(
R"u-ul ( a s ali)nta.
- refuzul de a manca
- refuzul de a bea
Surs ( (i"icultat:
- depresii ma)ore
- singuratatea 'divort , deces(
- pierderi sociale ' soma) , de avere etc.(

-B
1( Pac. sa-si e1prime dreptul de a manca si
abea singur in termen deCCC..
"( Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu
a)utorul nursei permanent
- asistenta stimuleaza pacientul sa-si e1prime
an1ietatea , emotiile care au provocat
decizia de negativism
- colaboreaza cu apartinatorii in situatii de
singuratate pentru a nu lasa singur pacientul
- e1plica pacientului necesitatea de a bea si a
manca , ridica moralul pacientului , reda
pofta de viata pacientului
'antidepresive(
Hidratarea si minerali"area organismului#
Apa !
- reprezinta ?BJ din greutatea organismului
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice ,
necesare bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de "BBB-"0BB mlD"4h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel!
a( 1@Bml apaDHg corpDzi in primele < luni
b( 10Bml apaDHg corpDzi intre <-A luni
c( 1"Bml apaDHg corpDzi intre A-1" luni
d( 1BBml apaDHg corpDzi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel !
a( 1BBB-10BB ml prin urina
b( -0B-0BB ml prin transpiratie
c( -0B-0BB ml prin respiratie
d( 1BB-"BB ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile
fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau
hiperhidratare.
S (os1sc )ai )ult sin(roa) ( (-8i(ratar !
1( deshidratare izotona ,cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi
proportie 'varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate( .
"( deshidratare hipertona , se elimina apa in proportie mai mare 'transpiratie e1agerata,
polipnee(
-( deshidratare hipotona , se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.
Cauzele deshidratarii sunt !
-1
- de ordin fizic ! diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient
de lichide , climat cald
- de ordin psihologic ! stres , stari de criza
- de ordin sociologic ! pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- febra
- modificari de puls 'tahicardic(

Pac. sa fie hidratat cu a)utorul nursei in termen
deCCCCC
- pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu
cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi,
stari febrile si lichide calde in degeraturi , si
la recomandarea medicului
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se
poate hidrata
- face bilantul ingest-e1cret 'bilantul hidric(
- pacientul cu refle1 de deglutitie scazut va fi
hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu
o lingurita
- in starile febrile asistenta administreaza
limonade , apa fiarta si racita , compoturi in
functie de necesitatile fiziologice si
patologice
$ail ( 8i(ratar al organis)ului !
1( +rala
"( Perfuzie intravenoasa , introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a
solutiilor medicamentoase
-( /ubcutanata , se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente ! flegmoane ,
necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4( &uodenala , administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
-"
0( .ectala , se face prin clisma , picatura cu picatura.
&iversificarea alimentatiei la sugari!
- la varsta de " luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata
- la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-" lingurite , apoi se
completeaza pane ce a)unge la un biberon de supaDzi
- treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema
- la varsta de 0 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui
'pasate( % se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar
la "-- saptamani albusul. /e administreaza un ou fiert tare la - zile 'interzis ou de
rata(
- la < luni copilul trebuie sa aiba < meseDzi a 1@B ml !
a( -1 san sau lapte de vaca sau lapte praf
b( 11 mar ras K biscuit K 0J zahar
c( 11 supa de zarzavat K "0g carne mi1ata K ulei vegetal
d( 11 orez pasat Kbranza de vaci
/au
e( ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala
- la A luni copilul primeste 0 meseDzi a "BBml !
a( "1 san sau lapte de vaca sau lapte praf
b( 11 mar ras K biscuit K 0J zahar
c( 11 supa de zarzavat K 0Bg carne mi1ata Kpiure de legumeK ulei vegetal
d( 11 orez pasat Kbranza de vaci
sau
e( ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana,
mamaliga cu branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita
- la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur
/e interzice !
- pestele pana la varsta de - ani
- ciocolata si capsunile pana la " ani
- ciresele se pot da dar fara samburi

--
C+, *
N%oia ( a li)ina
3liminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta substantele nefolositoare ,
nocive din organism rezultate din metabolism.
E9crtia s rli-a-a * )ai )ult cai :
- aparatul renal , urina
- prin piele , transpiratie
- aparat respirator
- aparat digestive , scaun
- aparat genital feminin , menstruatie
In stari *atologic *ot a*ara li)inari *atologic ca:
- pe cale digestive , melena , hematemeza
- respiratorie , sputa
unctia e1cretorie mentine homeostazia organismului , echilibrul acido-bazic si
hidroelectrolitic.
Factorii car in"lunta-a satis"acra n%oii !
1( actori biologici !
- alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri 'legume , fructe ,
cereale( faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala % mesele luate la ore fi1e
favorizeaza ritmul eliminarilor
- e1ercitiile , activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica
musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea intestinala
-4
- varsta , la copii controlul sfincterian se obtine in "-- ani , la persoanele varstnice
diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de control a
eliminarii , la barbate hipertrofia prostatei determina tulburari de mictiune
- programul de eliminare intestinala , trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un
individ la altul
- temperature , frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului
- stres
- an1ietate
- emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si intestinale
-(actori sociologici!
- educatia
- cultura
- igiena
- pauperitatea
- insalubritatea
- religia
In(*n(nta in satis"acra n%oii .
A. Urina : este o solutie apoasa prin care se elimina din organism substanetele to1ice si
inutile rezultate in urma metabolismului.
2*C7*953 4 actul fiziologic constient de eliminare a urinei
&*9.3GA 4 cantitatea de urina eliminata din organism in "4 h
1(Cantitatea , variaza in functie de varsta !
- nou-nascut , -B--BB mlD"4 h
- copii , 0BB-1"BB mlD"4 h
- adult , 1"BB-10BB mlD"4 h
"(recventa mictiunilor !
- nou-nascut , mictiuni frecvente
- copil , 4-0 mictiuniDzi
- adult , 0-< mictiuniDzi
- varstnic , <-@ mictiuniDzi
-( .itmul mictiunilor , "D- din numarul mictiunilor se produc in timpul zilei si 1D-
noaptea.
4( Culoarea urinei , este galben deschis pana la galben inchis , in functie de dilutia ei .
Culoarea urinei este modificata in functie de alimentatie si de unele medicamente ,
astfel !
- culoarea inchisa 4 regim bogat in carne
- culoare deschisa 4 regim vegetarian
- roz , rosu-caramiziu 4 tratament cu piramidon
- albastru-verde 4 tratament cu albastru de metilen
-0
- cafeniu-rosu 4 tratament cu acid salicilic
0( 2irosul urinei!
- urina proaspata , miros de bullion
- amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alHaline
<( .eactia urinei , este acida , pH-ul este intre 4,0 . 3a difera in functie de alimentatie
astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina mai acida , iar in regimul
vegetarian o urina mai putin acida 'pH mai alcalin(.
?( Aspectul urinei , la emisie este clar , transparenta. &upa untimp ea poate deveni
tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mucinei si a celulelor epiteliale
antrenate din caile urinare si a mucusului din organelle genitale .
@( &ensitatea urinei se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire densitatea se
modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1B1B-1B"0 la regim mi1t ' deoarece
si regimul poate creste sau scade densitatea urinii( si la o temperatura de 10 grade C
' si temperatura modifica densitatea( .
0. Scaunul : reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie , eliminate
din organism prin actul defecatiei
&33CA7*3 4eliminarea materialelor fecale prin anus
1( recventa !
- la nou-nascut , 1-" scauneD zi
- la sugar pana in luna a < a , --4 scauneDzi
- < luni , 1 an , "-- scauneDzi
- pentru sugarul alimentat artificial , 1-" scauneDzi
- la adult -1-"Dzi sau unul la " zile
"( +rarul , este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire
-( Consistenta , pastoasa , omogena
4( orma , cilindrica , de lungime variabila
0( Culoarea !
- la adult este bruna
- la sugarul alimentat la san este galben-auriu , devine verzui sau verde in contact cu
aerul prin o1idarea bilirubinei
- la sugarul alimentat artificial este galben-deschis
- dupa introducerea fainii in alimentatie este brun
Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie !
- deschis- galben 4 regim lactate
- brun-inchis 4 regim carnat
- negru 4 alimente preparate care contin sange
- verde 4 legume verzi
- negru-verziu4 tratament cu fier
- alb 4 tratament cu bariu
- negru-mat 4 carbine
<( 2irosul !
-<
- usor acru la sugarul alimentat la san
- fad la sugarul alimentat artificial
- la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul
$. Trans*iratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica
pierderea de caldura si functia de e1cretie , prin intermediul glandelor sudoripare .
7ranspiratia contine , din punct de vedere chimic , AAJ apa si 1J reziduu uscat 'uree ,
urati , saruri minerale , acizi grasi(
Mani"stari ( in(*n(nta:
- pH-ul este acid , usor alcalin % 0,"
- cantitatea este minima , astfel incat sa mentina umiditatea pliurilor
- mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale
individului
+ . Mnstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange , prin organelle
genitale feminine.
3a apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
- ritmul este regulat la "@--0 zile
- durata este de --0 zile
- aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare % nu coaguleaza
- culoarea , rosu-negricios la inceput , apoi rosu-deschis
- cantitatea 4 0B-"BB g
- mirosul este dezagreabil
- evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara )ena fiziologica
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti in satis"acra n%oii !
- asistenta cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale
- planifica e1ercitii fizice pentru pacient
- invata pacientul tehnici de rela1are
- cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
- ii recomanda pacientului sa consume alimente si lichide care favorizeaza eliminarea
Pro1l) ( (*n(nta :
1( 3liminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
"( .etentie urinara
-( *ncontinenta de urina si materii fecale
4( &iaree
0( Constipatie
-?
<( Varsaturi
?( 3liminare menstruala inadecvata
@( &iaforeza
A( 31pectoratie
1B(&eshidratare
&. Eli)inar urinara ina(c%ata cantitati% si calitati%.
Surs ( (i"icultat !
- alterarea cailor urinare
- alterarea parenchimului renal
- anomalii ale cailor urinare
- dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic
- durere
- situatie de criza
- insalubtitatea mediului
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti

- P+:*9.*3 4 diureza peste "0BB ml
- +:*;9.*3 4 diureza sub 0BB ml
- A59.*3 4 lipsa urinei in vezica
- P+:AI*9.*3 4 mictiuni frecvente in cantitati mici
- &*/9.*3 4 dureri la mictiune
- 5*C79.*3 4 mictiuni mai frecvente noaptea
- H32A79.*A 4 prezenta sangelui in urina
- A:892*59.*3 4 prezenta proteinelor in urina
- ;:*C+G9.*3 4 prezenta glucozei in urina
- H*P3./7359.*3 4 urina foarte concentrata 'densitate mare(
- H*P+/7359.*3 4 urina foarte diluata 'densitate mica(
- *G+/7359.*3 4 densitate urinara scazuta , constanta
- 3&323 4 acumularea de lichid seros in tesuturi , manifestat prin cresterea in volum
a regiunii edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea elasticitatii tesutului
edematiat , cu pastrarea presiunii digitale 'semnul godeului(
- 9rini tulburi
- 9rina cu miros de fructe coapte , in diabetul zaharat , din cauza prezentei acetonei
- &ureri lombare
- /ete intensa
- ;returi si varsaturi

-@
Pac. sa fie echilibrat hidroelecrolitic cu a)utorul
nursei in tremen deCCCCC
- asistenta stabileste bilantul hidric zilnic
- cantareste zilnic pacientul
- hidrateaza pacientul corespunzator bilantului
hidric sau reduce aportul de lichide
- hidratarea se face cu cantitati mici de lichide
respectandu-se regimul dietetic
Pac. san u prezinte complicatii cutanate ,
respiratorii , urinare cu a)utorul nursei permanent
- asistenta recolteaza urina pentru e1amenele
chimice si bacteriologice
- a)uta pacientul sa-si efectueze toaleta
corporala
- serveste pacientul la pat , daca este cazul ,
cu urinar si basinet
- schimba len)eria de pat si de corp ori de cate
ori este nevoie
- administreaza antiseptice urinare ,
antibiotice conform antibiogramei , la
indicatia medicului
- asistenta pastreaza o atmosfera calda
- da dovada de solicitudine si este prompta la
chemarile pacientului
- incura)eaza pacientul pentru a se e1prima in
legatura cu problema sa de dependenta

7. Rtntia urinara sau isc8iuria r*r-inta inca*acitata %-icii urinar ( a:si
%acua continutul.
Surs ( (i"icultat :
- spasme vezicale
- anomalii ale cailor urinare
- an1ietate
- afectiuni ale mucoasei uretrale
- calculi inclavati in uretra
- hipertrofia prostatei , la barbat
- stres
- into1icatii alimentare si medicamentoase
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- mictiuni absente
- polaHiurie
- glob vezical 4 reprezentat de distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene ,
cauzata de retentia urinara
-A
Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen deCCC..
- asistenta practica proceduri de stimulare a
mictiunii
- lasa robinetul sa curga apa astfel incat
zgomotul sa fie auzit de bolnav
- introduce bazinetul cald sub bolnav
- aplica comprese calde pe regiunea pubiana
- introduce mainele pacientului in apa calda
- efectueaza pacientului sonda) vezical , la
indicatia mediculi
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen deCCC
- asistenta invata pacientul importanta
efectuarii e1ercitiilor fizice
- asigura un climat cald , confortabil
- linisteste pacientul si il incura)eaza in
legatura cu problema sa
;. Incontinnta ( urina si )atrii "cal < r*r-inta )isiil in%oluntar (
urina si )atrii "cal .
Surs ( (i"icultat:
- infectii urinare sau intestinale
- traumatisme ale maduvei
- pierderea starii de constienta
- deteriorare a activitatii sfincterelor
- cresterea presiunii abdominale
- leziuni obstreticale
- leziuni ale /5C
- incontinenta urinara 4 emisii de urina involuntare si inconstiente
- 359.3G*/ 4 emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai
frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de - ani
- incontinenta de materii fecale 4 emisie de materii fecale involuntar si inconstient
- iritarea tegumentelor regiunii anale

Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si
intacte permanent
- asistenta schimba len)eria de pat si de corp
dupa fiecare eliminare a pacientului
- asigura igiena riguroasa a tegumentelor si
4B
mucoaselor dupa fiecare mictiune si
defecatie
- aplica o crema protectoare la nivelul
tegumentului si mucoasei
- schimba pozitia pacientuli in pat la interval
de " h
- aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele
predispuse aparitiei escarelor
- efectueaza masa) bland zonelor de risc
- aplica pampers corespunzator varstei
- efectueaza sonda) vezical , la indicatia
medicului
Pac. sa-si recapete controlul sfincterelor in termen
deCCCCCCCCC.
- asistenta asigura aport hidric in functie de
bilantul hidric
- stabileste un orar al eliminarilor
- ii formeaza pacientului deprinderi de
eliminare la ore fi1e , la inceput la un
interval mai scurt , iar pe masura ce se
obtine controlul sfincterelor , intervalul se
va mari
- invata pacientul e1ercitii de intarire a
musculaturii perianale prin contractarea
acesteia
- contractia muschilor se face inainte si dupa
mictiune , timp de 4 sec , apoi se efectueaza
rela1area , se repeta de 1B ori
- cresterea capacitatii vezicii urinare prin
asteptarea , timp de apro1imativ 0 minute ,
de la snzatia de mictiune pana in momentul
eliminarii
- oprirea )etului urinar in timpul mictiunii si
reluarea eliminarii de mai multe ori
- asistenta asigura intimitatea pacientului
- incura)eaza pacientul sa se e1prime in
legatura cu problema sa
- arata simpatie , toleranta , rabdare
pacientului
4( +iara 4 transit intestinal accelerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .
Surs ( (i"icultat !
- leziuni ale mucoasei intestinale
41
- scaderea resorbtiei intestinale
- cresteri ale secretiei intestinale
- greseli alimentare
- stres
- afectiuni nervoase
- afectiuni inflamatoare
- insalubritate
- pauperitate
- lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie
- scaune frecvente de la 0-< Dzi ,mergend pana la "BDzi
- scaune moi , pastoase , semilichide , apoase
- culoare galnen ,aurie , verde a scaunului in diaree
- albicios in icterul mechanic
- hipercolorat in icterul hemoltic
- negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior
- mirosul scaunului poate fi acid 'fermentatie e1agerata( , putred'putrefactie( , ranced
'grasimi nedigerate(, fetid'cancer de colon , rect( , de varza stricata'infectii cu
bacilul coli(
- crampe abdominale
- colica abdominala
- dureri la nivelul anusului
- iritatia tegumentelor perianale
- tegumente si mucoase uscate
- oboseala , slabiciune
- greata si varsaturi
-
Intr%ntiil asistnti
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen
deCCCCCCCCCCC..
- asistenta pregateste pacientul pentru e1aminari
- instituie pacientului o dieta hidrica in primele
"4-4@ h
- asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit ,
supa de morcov , zeama de orez
- treptat , introduce cantitati mici de carne slaba ,
fiarta ,cas proaspat , paine alba pra)ita , supe de
legume strecurate
- dupa 4-0 zile se trece la o alimentatie mai
completa
- asistenta administreaza la indicatia medicului
simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene ,
sedative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa
4"
curate si integre permanent fiecare scaun
- aplica creme protectoare
deCCCC
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul pe cale orala si prin
perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa
si elecroliti
- recolteaza scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le
noteaza in foaia de observatie
- asistenta da dovada de intelegere si rabdare,
mena)and pudoarea pacientului
- il linisteste si il incura)eaza sa-si e1prime
emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa
0($onsti*atia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.
*leus 4 paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta disparitia miscarilor
peristaltice.
*leusul este !
- mecanic ,este provocat de obstacole ! tumori , inflamatii , strangulari intestinale.
- dinamic , este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale 'contractii
musculare( .
Surs ( (i"icultat !
- alterarea mucoasei intestinale
- diminuarea peristaltismului intestinal
- tumori
- an1ietate
- stres
- situatie de criza
- schimbarea modului de viata
- program de lucru inadecvat
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului incon)urator
- ileus
- scaun rar , 1 la "-4 zile
- orar neregulat al scaunelor
- cantitate scazuta sau crescuta a scaunului
- forma este de bile dure'in constipatia spastica( , masa fecaloida abundenta'in
constipatia atona( , bile conglomerate ' cand materiile fecale au stagnat mult in rect(
- culoare inchisa
- crampe
- meteorism 4 acumulare de gaze in intestine
- flatulenta 4 eliminarea frecventa a gazelor din intestin
4-
- tenesme 4 senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale
- fecalom 4 acumulare de materii fecale in rect
- anore1ie
- cefalee
- iritabilitatea
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen
deCCCCCCCCCCC..
- asistenta determina sa ingere o cantitate
suficienta de lichide
- recomanda pacientului alimente bogate in
reziduuri
- asistenta stabileste impreuna cu pacientul un
orar regulat de eliminare, in functie de
activitatile sale
- determina pacientul sa faca e1ercitii fizice
cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie
consistenta si frecventa scaunelor scaunelor
- efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare
simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatia medicului ,
la1ative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale
curate si integre permanent
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale
dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
Pac. sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale
permanent
- asistenta serveste pacientul cu bazinet
- prote)eaza patul cu musama si aleza
- asigura repausul la pat al pacientului cand
starea generala a acestuia este alterata
- asistenta da dovada de intelegere si rabdare,
mena)and pudoarea pacientului
- il linisteste si il incura)eaza sa-si e1prime
emotiile si sentimentele in legatura cu starea
sa
=.Varsaturil reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal .
Cauzele varsaturii pot fi !
- ( origin cr1rala 4 are loc cresterea tensiunii intracraniene ' meningite ,
encefalite , tumori etc. (. /e produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii
de greata si de stare generala alterata.
44
- ( origin *ri"rica 4 e1citatia bulbului vine de la periferie . 3ste de origine
digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti
chimici , medicamentosi etc.
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare !
- greata
- salivatie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
recventa varsaturilor !
- ocazionale
- frecvente
- incoercibile
+rarul!
- matinale
- postprandiale precoce sau tardive
Cantitatea !
- mare in stenoza pilorica
- mica 'cativa zeci de ml(
Continutul !
- alimentare
- mucoase , apoase 'etilici si gravide(
- fecaloide 'ocluzii intestinale(
- biliare 'colecistopatii(
- purulente
- sanguinolente
6EMATEME4A 4varsatura cu sange
Culoarea !
- galben-verzuie in varsaturile bilioase
- rosie in hematemeza
- galben murdar in ocluzii
- bruna , aspect de zat de cafea in cancer gastric
2irosul !
- fad , acru
- fecaloid
- ranced
orta de proiectie , in )et , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura de
origine cerebrala
/imptome ce insotesc varsatura !
- dureri abdominale
40
- greata
- hipersalivatie
- cefalee
- transpiratii reci
- tahicardie
- deshidratare
Pac. sa fie mena)at fizic si psihic in timpul
varsaturii
- asistenta aseaza pacientul, in functie de
starea lui , in pozitie semisezand , sezand
sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte ,
la marginea patului
- linisteste pacientul psihic
- il a)uta in timpul varsaturii si pastreaza
produsul eliminate
- ii ofera pacientului un pahar de apa sa-si
clateasca gura dupa varsatura
- alimenteaza pacientul parenteral prin
perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de
aminoacizi , vitamine si electroliti
- administreaza medicatie simptomatica la
indicatia medicului
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic
- asistenta corecteaza tulburarile electrolitice
ale pacientului
- va incepe rehidratarea orala incet , cu
cantitati mici de lichide reci oferite cu
lingurita
- face bilantul lichidelor ingerate si e1cretate
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si
le noteaza in foaia de observatie
>.Eli)inar )nsuala si %aginala ina(c%ata.
Mnstra 4 este o pierdere de sange prin organele genitale feminine , care apare la
sfarsitul fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ' de la pubertate pana
la menopauza(.
2enarha 4 prima menstra
2enarha apare intre 11-14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber.
:eucoreea fiziologica 4 lichidul secretat de glandele mucoasei genitale , care contribuie
la procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectii.
:eucoreea patologica 4 secretie abundenta , e1teriorizata sub forma unei scurgeri
iritante , in cantitate variabila.
A235+.334 absenta menstruatiei
&*/235+.334 dureri in perioada menstruatiei
4<
237.+.A;** 4 hemoragii survenite intre doua menstre succesive , neregulate
235+.A;** 4 hemoragii menstruale prelungite
+:*;+235+.33 4 intervale lungi intre menstre
P+:*235+.33 4 intervale scurte intre menstre
H*P+235+.33 4 cantitate scazuta de menstruatie
H*P3.235+.33 4 cantitate crescuta de menstruatie
:39C+.33 patologica 4 poate fi de la cativa ml pana la "BB-4BB ml
C9:+A.3Asi aspectul scurgerilor vaginale !
- alba-laptoasa in candida albicans
- galben-verzuie in gonoree
- maronie in trichomonas
- cafenie 'spalatura de carne( in tumori
- mucoasa, mucopurulenta sau purulenta in infectii genitale
.*729: scurgerilor , continue sau periodice.
Pac. sa prezinte mucoase curate si intacte in termen
deCCCCC..
- asistenta asigura repausul pacientei la pat
- asistenta efectueaza spalaturi vaginale cu
solutii antiseptice , dar nu inainte de a
recolta secretia vaginala pentru e1amen
bacteriologic si citologic
- asistenta aplica pansament vaginal
absorbant
- schimba pansamentul
- invata pacienta tehnici de rela1are
- asistenta prote)eaza patul cu musama si
aleza ,cand este cazul
- calmeaza durerea prin administrare de
antialgice
- asistenta face educatie sanitara pacientei in
ceea ce priveste len)eria intima , igiena
personala , se1
Pac. sa aiba o stare de bine psihic permanent
- asistenta linisteste pacienta in legatura cu
problema sa
- ii e1plica scopul e1amenelor care i se fac
- adminstreaza medicatia sedativa , la
indicatia medicului

?.+ia"or-a 4 transpiratie in cantitate abundenta.
- orarul este regulat sau neregulat
4?
- cantitatea variaza de la <BB-1BBB mlD"4 h a)ungand , in cazuri e1treme , la 1B
litriD"4 h
- localizarea poate fi generalizata 'cand temperatura mediului este crescuta( si la
nivelul palmelor si plantelor 'in alcoolism cronic , rahitism , /*&A , boala 8asedoL(
- mirosul este puternic si variaza in functie de alimentatie , temperatura ambianta ,
deprinderile igienice ale bolnavului
Pac. sa aiba o stare de bine in termen deCCC
- asistenta a)uta sau ii mentine pacientului
tegumentele curate si uscate
- asistenta spala tegumentele pacientului ori
de cate ori este nevoie
- asistenta schimba len)eria de pat si de corp
- mentine igiena riguroasa a plicilor si a
spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte usoara si comoda
- face bilantul hidric
- monitorizeaza functiile vitale si le noteaza in
foaia de observatie
- asistenta va solicita pacientului , cu tact si
blandete , sa se spele
- asistenta incura)eaza pacientul sa-si e1prime
sentimentele in legatura cu problema sa de
dependenta
A(E9*ctoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii .
/puta reprezinta secretia eliminata de la nivelul arborelui bronsic dupa un acces de tuse.
Culoarea!
- roz in edemul pulmonar
- rosie-gelatinoasa in cancerul pulmonar
- galben-verzuie in supuratii pulmonare
- alba sau alba-cenusie in inflamatia bronsica si in astmul bronsic
- neagra in infarctul pulmonarM
- ruginie in pneumonie
H32+P7*G*34 e1pectoratie sanguinolenta , spumata , aerate
2irosul , fetid , fara miros
Consistenta !
- spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
4@
- vascoasa
- lichida
orma , perlata in astmul bronsic.
Aspectul !
- mucos
- purulent
- muco-purulent
- seros
- sanguinolent
Cantitatea variaza de la 0B-1BBmlD"4 h '78C , pneumonii( pana la 1BBB mlD"4 h 'in
bronsiectazii , gangrena pulmonara , 78C cavernos(
V+2*CA 4 eliminarea unei cantitati masive de puroi sau e1udat.
Pac. sa nu devina sursa de infectii nosocomiale
- asistenta educa pacientul cum sa
e1pectoreze
- il invata sa tuseasca cu gura inchisa , sa nu
inghita sputa ci sa o colecteze in scuipatoare
'dezinfectata cu solutie lizol , fenol -J(
- il invata sa nu stranute in )ur ci in batista
personala
- ii curata mucoasa bucala si dintii cu
tampoane
- goleste si curate scuipatorile dupa ce au fost
dezinfectate
- manuieste scuipatorile cu prudenta
C+, *I

N%oia ( a rs*ira si a a%a o 1una circulati
4A
I. Rs*iratia reprezinta nevoia fiecarei finite umane de a capta o1igenul din mediul
incon)urator , necesar proceselor de o1idare din organism , si de a elimina dio1idul de
carbon rezultat din arderile celulare .
In(*n(nta in satis"acra n%oii
3ste determinata de mentinerea integritatii cailor respiratorii si a muschilor respiratori ,
de eficienta functionarii lor .
Eta*l rs*iratii !
1( Vntilatia reprezinta patrunderea aerului incarcat cu o1igen si eliminarea aerului
incarcat cu dio1id de carbon . Are " timpi !
- ins*iratia
- 9*iratia
"( +i"u-iuna ga-lor este procesul prin care o1igenul din alveolele pulmonare trece in
capilarele perialveolare , si dio1idul de carbon din capilare trece in alveolele
pulmonare.
-( Eta*a circulatori consta in conducerea o1igenului prin vasele arteriale la tesuturi,
si dio1idul de carbon adus de la tesuturi , prin vasele venoase , la plamani pentru a se
elimina .
4( Eta*a tisulara reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi , cu a)utorul unui
sistem enzimatic comple1 .
Asistenta face observatii privind doar etapa ventilatorie a respiratiei .
Factori car in"lunta-a satis"acra n%oii ( a rs*ira:
1( Factori 1ilogici !
- varsta , la copil numarul de respiratii este mai mare ca la adult.
- se1ul , la femei , valorile frecventei respiratorii se inregistreaza la limita ma1ima ,
iar la barbati la limita minima .
- statura , la persoanele mai scunde , numarul de respiratiiDminut este mai mare decat
la persoanele inalte
- somnul , in timpul somnului frecventa respiratiilor este mai scazuta decat in timpul
starii de veghe
- postura , pozitia corecta a toracelui permite e1pansiunea plamanului in timpul
respiratiei . Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica , prin
contractia corespunzatoare a diafragmei .
- alimentatia , influenteaza mentinerea umiditatii cailor respiratorii si favorizeaza
buna functionare a diafragmei si a celorlalti muschi respiratori .
- e1ercitiul fizic , influenteaza frecventa respiratiei.
"( Factori *si8ologici !
- emotiile , influenteaza frecventa si amplitudinea respiratiei
-( Factori sociologici !
- mediul ambiant , procenta)ul adecvat de o1igen '"1J( din aerul atmosferic
favorizeaza respiratia , iar mediul poluat influenteaza negativ respiratia
0B
- climatul , caldura determina cresterea frecventei respiratiei , frigul-scaderea
frecventei , vantul perturba respiratia , altitudinea determina cresterea frecventei
- locul de munca , prin poluare chimica sau microbiana , devine un mediu nefavorabil
bunei respiratii .
- !recventa respiratiei reprezinta numarul de respiratiiDminut si este influentata de varsta
si se1 , astfel !
a( la nou-nascut , -B-0B respiratiiDmin
b( la " ani , "0--0 respiratiiDmin
c( la 1" ani , 10-"0 respiratiiDmin
d( la adult , 1<-1@ respiratiiDmin
e( la varstnic , 10-"0 respiratiiDmin
- amplitudinea este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie .&eci , respiratia poate fi profunda sau superficiala.
- ritmul reprezinta pauzele egale dintre respiratii % deci , respiratia este ritmica.
- respiratia nu trebuie sa fie zgomotoasa , este linistita % in somn poate deveni
zgomotoasa 'sforait(
- in timpul respiratiei 'inspiratiei si e1piratiei( ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare
- mucoasa respiratorie este umeda , cu secretii reduse , transparente
- tusea 4 reprezinta o e1piratie fortata , prin care se elimina secretiile din caile
respiratorii , fiind un fenomen de protectie al organismului
E9ista ; ti*uri ( rs*irati !
a( costal su*rior , intalnit la femeie , prin ridicarea partii superioare a cutiei
toracice , datorita maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei
b( costal in"rior , intalnit la barbat , prin marirea diametrului lateral al cutiei
toracice
c( a1(o)inal , intalnit la copii si varstnici , prin marirea diametrului vertical al
cutiei toracice .
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti in satis"acra n%oii :
- asistenta e1ploreaza deprinderile de respiratie ale pacientului
- invata pacientul sa faca e1ercitii respiratorii
- sa faca e1ercitii de rela1are , fizice
- sa adopte posturi adecvate care sa favorizeze respiratia
- invata pacientul sa inlature obiceiurile daunatoare cum ar fi ! imbracamintea stramta,
tabagismul , mesele copioase.
1( Alterarea vocii
"( &ispneea
-( +bstructia cailor respiratorii
01
&. Altrara %ocii .
- procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare ! nas , faringe , laringe
- prezenta alergenilor din mediul incon)urator
- &*/+5*3 4 raguseala , voce stinsa , aspra
- A+5*3 4 imposibilitatea de a vorbi
- /enzatia de sufocare
"( +is*na 4 respiratie dificila
- boli ale inimii
- boli ale cailor respiratorii superioare
- +.7+P533 4 pozitie fortata , dificila in pozitie sezand
- AP533 4 oprirea respiratiei
- 8.A&*P533 4 reducerea frecventei respiratiei
- 7AH*P533 4 cresterea frecventei respiratiei
- 2odificarea amplitudinii respiratiei 'superficiala sau profunda(
- H*P3.V357*:A7*3 4 patrunderea unei cantitati mai mari de aer in plamani
- H*P+V357*:A7*3 4 patrunderea unei cantitati mai mici de aer in plamani
- H32+P7*G*3 4 hemoragie e1teriorizata prin cavitatea bucala , provenind de la
plamani
- 7use
- /puta
- &ispnee de tip CH3N53-/7+I3/ 4 respiratie frecventa a)unsa la un grad ma1im ,
dupa care frecventa scade treptat si este urmata de o perioada de apnee , dupa care
ciclul se reia 'respiratie in 4 timpi(
- &ispnee de tip I9/2A9:4 inspiratie lunga urmata de o e1piratie fortata , apnee ,
dupa care ciclul se reia.
- Ggomote respiratorii . /unt de diferite tipuri!
a( crepitante
b( romflante
c( sibilante
- C*A5+GA 4 colorarea albastrui-vanata a e1tremitatilor 'nas , buze , lobul urechii ,
unghii(
-( O1structia cailor rs*iratorii .
Cauze !
- procese inflamatorii ale cailor respiratorii
- prezenta unor corpi straini in caile respiratorii superioare
- deformari ale nasului
0"
2anifestari de depandenta !
- secretii abundente nazale care impiedica respiratia
- respiratie dificila pe nas 'bolnavul respira pe gura(
- 3P*/7A6*/ 4 hemoragie nazala
- deformari ale nasului cum ar fi deviatia de sept , traumatisme
- stranut 4 e1piratie fortata
- C+.5AO 4 zgomot inspirator cu caracter de suieratura , auzibil de la distanta
- 7*.AO 4 depresiune inspiratorie 'infundatura( a partilor moi ale toracelui , mai ales
supraclavicular , intercostal si epigastru
Pac. sa respire pa nas in termen deCCCC
- asistenta indeparteaza secretiile nazale sau
educa pacientul sa-si indeparteze secretiile
in batista personala
- umezeste aerul din incapere
- hidrateaza pacientul cu lichide
Pac. sa nu devina sursa de infectie
- asistenta educa pacientul pentru a folosi
batista individuala , de unica folosinta
- educa pacientul pentru a folosi scuipatoarele
speciale , sa evite imprastierea secretiilor
nazale
Pac. sa i se opreasca epista1isul de catre nursa in
termen de 0 min
- asistenta aseaza pacientul in decubit dorsal
cu capul in hipere1tensie
- comprima cu policele , pe septul nazal, nara
care sangereaza timp de 0-1B min
- aplica comprese reci pe frunte , nas sau
ceafa
- recomanda pacientului sa nu-si sufle nasul
Pac. sa prezinte mucoase respiratorii umede si
intacte permanentCCCCCCCCC
- asistenta umezeste aerul din incapere
- recomanda pacientului repaus vocal absolut
- invata pacientul sa utilizeze comunicarea
nonverbala
- educa pacientul sa faca gargara cu solutii
antiseptice
- se hidrateaza pacientul cu lichide
Pac. sa inghita fara dificultate in termen
deCCCCC.
- asistenta intrerupe alimentatia solida
- instituie alimentie semisolida si lichide
caldute
- recomanda pacientului sa faca gargara cu
solutii antiseptice
0-
- asistenta pregateste pacientul in vederea
Pac. sa prezinte sau sa capete rezistenta la infectii in
termen deCCCCC
- asistenta educa pacientul sa evite
schimbarile bruste de temperatura
- sa evite locurile aglomerate
Pac. sa prezinte cai respiratorii permeabile
permanent
- asistenta invata pacientul sa tuseasca , sa
e1pectoreze si sa colecteze sputa
- umezeste aerul din incapere cu apa
alcoolizata
- aspira secretiile bronsice , daca este cazul
- invata pacientul sa adopte o pozitie care sa
favorizeze respiratia
- invata pacientul sa efectueze e1ercitii
respiratorii
- educa pacientul sa renunte la obiceiurile
daunatoare
II. $irculatia .
Circulatia este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul vaselor
sanguine , care are drept scop transportul substantelor nutritive si o1igenului la tesuturi ,
dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organele e1cretoare .
Asistenta supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale .
1( Pulsul reprezinta e1pansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan
osos.
Factori car in"lunta-a *ulsul !
a( actori biologici !
- varsta , la copilul mic si la varstnic , frecventa pulsului este mai crescuta decat la
adult .
- inaltimea corporala , persoanele mai scunde au frecventa pulsului mai mare decat a
celor inalte
- somnul , in timpul somnului frecventa pulsului este mai redusa
- alimentatia , in timpul digestiei , frecventa pulsului creste
- efortul fizic , determina cresterea frecventei pulsului
b( actori psihologici !
- emotiile
- plansul
- teama produc cresterea frecventei pulsului .
c( actori sociali !
04
- mediul ambiant , influenteaza frecventa pulsului prin concentratia in o1igen a
aerului inspirit
Mani"stari ( in(*n(nta :
- frecventa pulsului 'nr. de pulsatiiDminut( !
a( la nou-nascut , 1-B-14B pulsatiiDmin
b( la copilul mic , 1BB-1"B pulsatiiDmin
c( la 1B ani , AB-1BB pulsatiiDmin
d( la adult , <B-@B pulsatiiDmin
e( la varstnic , peste @B-AB pulsatiiDmin
- pulsul este ritmic , pauzele dintre pulsatii fiind egale
- amplitudinea 'volumul( pulsului este determinata de cantitatea de sange e1istenta in
vase % amplitudinea este mai mare cu cat vasele sunt mai aproape de inima
- celeritatea pulsului reprezinta viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile
- tegumentele , inclusiv e1tremitatile trebuie sa fie calde , roz
"( Tnsiuna artriala reprezinta presiunea e1ercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali .
actorii care determina 7.A sunt !
- debitul cardiac
- forta de contractie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui
7.A scade de la centru catre periferie .
Factori car in"lunta-a tnsiuna artriala !
a( actori biologici!
- varsta , 7.A este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in varsta % creste
usor la varstnic
- somnul , 7.A este mai mica in timpul somnului decat in perioada de veghe
- activitatea , efortul fizic produce cresterea 7.A , la fel si activitatea diurna
b( actori psihologici !
- emotiile
- bucuriile
- an1ietatea determina cresterea 7.A
c( actori sociologici !
- climatul , frigul produce vasoconstrictie, deci cresterea 7.A
- caldura produce vasodilatatie , deci scaderea 7.A
00
- tensiunea sistolica corespunde momentului de e)ectie a sangelui in artere prin
contractia inimii si este mai mare
- tensiunea diastolica corespunde fazei de umplere a inimii cu sange
- tensiunea sistolica K tensiunea diastolica 4 tensiunea arteriala
- tensiunea arteriala se e1prima in mm Hg
Valori normale ale 7.A !
- intre 1-- ani , ?0-ABD0B-<B mm Hg
- intre 4-11 ani , AB-11BD<B-<0 mm Hg
- intre 1"-10 ani , 1BB-1"BD<B-?0 mm Hg
- adult 11B- 14BD?0-AB mm Hg
- varstnic peste 10BDAB mm Hg
- tensiunea diferentiala este diferenta dintre 7.A ma1ima si 7.A minima si este
apro1imativ <B mm Hg
- 7.A minima 'diastolica( 4 7.A ma1ima D" K1
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti circulatii :
- educa pacientul pentru asigurarea conditiilor igienice din incapere 'aerisire(
- educa pacientul sa-si mentina tegumentele curate si integre
- sa aiba o alimentatie echilibrata , fara e1ces de grasimi
- sa evite tutunul , e1cesul de alcool
- sa evite sedentarismul
- sa poarte imbracaminte le)era , care sa nu stan)eneasca circulatia .
Circulatie inadecvata .
- de ordin fizic ! alterarea muschiului cardiac , a peretilor arteriali , venosi % obstructii
arteriale , supraincarcarea inimii
- de ordin psihologic ! an1ietatea , stresul , situatia de criza
- lipsa cunoasterii de sine , despre altii , despre obiceiurile daunatoare , despre
alimentatia echilibrata
1( Mo(i"icari al *ulsului !
a( de frecventa , 7AH*CA.&*3 4 cresterea frecventei pulsului
- 8.A&*CA.&*3 4 scaderea frecventei pulsului
b( de volum , puls filiform 4 puls cu volum foarte redus , abia perceptibil
- puls asimetric 4 volum diferit al pulsului la arterele simetrice
c( de ritm , puls aritmic 4 pauze inegale intre pulsatii
- puls dicrot 4 se percep " pulsatii , una puternica si alta slaba , urmata
de pauza

"( Mo(i"icari al T.A :
0<
- hipertensiunea arteriala 'H.7.A.( 4 cresterea 7.A peste valorile normale
- hipotensiunea arteriala 4 scaderea 7.A sub valorile normale
- modificari ale 7.A diferentiale
- 7.A difera la segmente simetrice 'brat stang , drept(
- C+:AP/4 prabusirea 7.A
-( 7egumente modificate !
- reci , palide datorita irigarii insuficiente a pielii
- cianotice , coloratie violacee a e1tremitatilor
4( H*P+632*3 4 scaderea cantitatii de o1igen din sange
H*P+6*3 4 diminuarea cantitatii de o1igen din tesuturi
Pac. sa prezinte circulatie adecvata permanent
- asistenta invata pacientul sa renunte la
tutun , alcool
- sa aiba o alimentatie bogata in fructe ,
zarzavaturi
- sa evite grasimile si sarea din alimentatie
- asistenta aplica tehnici de favorizare a
circulatiei ! e1ercitii pasive , active , masa)e
- administreaza medicatia prescrisa de
medic'antiaritmice , diuretice ,
vasodilatatoare , tonice cardiace ,
hipotensoare , antianginoase ,
anticoagulante(
- urmareste efectul medicamentelor
- educatie sanitara a bolnavului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent - asistenta informeaza pacientul asupra stadiului
bolii sale , asupra gradului de efort pe care poate sa-
l depuna , asupra importantei continuarii
tratamentului medicamentos
0?
C+, *II

N%oia ( a:si )ntin t)*ratura cor*ului in li)itl nor)al
2entinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si
conserva o temperatura la un grad apro1imativ constant , pentru a-si mentine starea de
bine .
7emperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si
termoliza.
7ermogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor o1idative din
organism . +rganele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele
endocrine.
7ermoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . /e
pierde prin piele , rinichi , plaman .
a( valori normale ale temperaturii !
- nou-nascut si copilul mic -<,1--?,@ grade C
- adult -<--? grade C 'in a1ila(
- varstnic -0--< grade C
b( daca temperatura se masoara in cavitati inchise 'rect , vagin , cavitate bucala(
valorile sunt cu B,--B,0 grade C mai mare decat in a1ila
c( tegumentele ! roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau
caldura
d( temperatura mediului ambiant ! 1@-"0 grade C
- varsta , temperatura variaza in functie de varsta
- e1ercitiul fizic , in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in
timpul inactivitatii scade
- alimentatia , ingestia de alimente ridica temperatura corpului
- variatia diurna , temperatura este minima dimineata intre orele --0 si ma1ima seara
intre orele 1@-"-
- se1ul , la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste -? grade C in a
doua )umatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei
- an1ietatea
- emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale
0@
- locul de munca
- climatul
- locuinta , temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti in satis"acra n%oii !
- atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul
sa reduca din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare
- sa consume lichide si alimente reci
- sa aeriseasca incaperile
- sa poarte o imbracaminte le)era , ampla
- atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata pacientul sa
creasca cantitatea de alimente
- sa ingere alimente si lichide calde
- sa aiba in incapere temperatura de 1@-"0 grade C
- sa poarte imbracaminte calduroasa
Pro1l) ( (*n(nta :
&. 6i*rtr)ia .
7. 6i*otr)ia .
1( 6i*rtr)ia < temperatura corporala peste valorile normale .
Surs ( (i"icultat !
- imunitatea sistemului de termoreglare
- caldura
- dereglari hormonale
- dereglari functionale ale hipotalamusului
- an1ietatea
- emotiile
- lipsa cunoasterii
1( /ubfebrilitate , temperatura intre -?--@ grade C
"( ebra moderata , temperatura intre -@--A grade C
-( ebra ridicata , temperatura intre -A-4B grade C
4( Hiperpire1ie , temperatura peste 4B grade C
0( risoane
<( Piele rosie , calda , umeda
?( /indrom febril 4 grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta,
sete , oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare.
@( 3ruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .
0A
7ipuri de febra !
- !ebra continua 'subfebrilitate rigida( , temperatura peste -? grade C cu diferenta
sub 1 grad C intre valorile inregistrate dimineata si seara
- !ebra intermitenta , diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara, cele mai mici valori scazand sub -? grade C
- !ebra intermitenta periodica
- !ebra remitenta , diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si
seara , dar valorile cele mai mici nu scad sub -? grade C
- !ebra recurenta , perioade febrile de 4-< zile , ce alterneaza cu perioade de
afebrilitate , trecerea facandu-se brusc
- !ebra ondulanta , perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea
facandu-se lent
- !ebra de tip invers , valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime seara
*n evolutia fiecarei febre se disting - perioade !
- perioada de debut , brusc
- lent
- perioada de stare , poate dura zile , saptamani
- perioada de decline , poate fii scurta sau de cateva zile
Pac. sa-si mentina temperatura corpului in limitele
fiziologice in termen de CCCC
- asistenta aeriseste salonul
- asigura pacientului imbracaminte le)era
- aplica comprese reci , punga cu gheata
- efectueaza pacientului impachetari reci
- incalzeste pacientul in caz de frisoane
- administeaza medicatia prescrisa de medic !
antibiotice , antitermice
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de
CCCCCCCC
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul cu lichide reci , in
cantitati mici , la intervale scurte de
timp,conform bilantului hidric
Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic
- asistenta schimba len)eria de corp si de pat
pacientului
- asigura igiena tegumentului
<B
"(6i*otr)ia , reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata
de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
Surs ( (i"icultat :
- e1punerea prelungita la frig
- dereglari endocrine
- abuzul de sedative si alcool
- incetinirea activitatii sistemului nervos 'la varstnici(
- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare 'la copii(
1( H*P+73.2*3 4 temperature corpului sub -< grade C
"( Hipotensiune arteriala
-( Cianoza
4( 3ritem 4 roseata 'a pielii , fetii , urechilor , mainilor(
0( 3dem generalizat , tumefierea intregului corp
<( &urere
?( +boseala
@( Vorbire lenta
A( /omnolenta
1B(&egeraturi 4 leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura
scazuta
11(Apatie 4 indiferenta
1"(Parestezii 4 senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea e1pusa la frig
Pac. sa aiba temperature corpului in limitele
normale in termen de CCCC.
- asistenta incalzeste pacientul cu paturi
- creste temperatura mediului ambiant
- recolteaza sange pentru e1amene de
laborator
- administreaza pacientului lichide calde
- pregateste pacientul pentru e1amen
cardiologic
deCCCCC.
- asistenta administreaza pacientului lichide
calde in cantitati mici la intervale egale de
timp
- face bilantul hidric
Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen
deCCCCC.
- asistenta schimba pacientului des len)eria de
corp si de pat
- mentine igiena tegumentelor pacientului
efectuarii oricaror tehnici
<1
C+, *III
N%oia ( a "i curat 3 ingri2it si ( a:si *rot2a tgu)ntl si
)ucoasl
A fi curat , ingri)it si a-ti prote)a tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru
a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata
indeplini functiile .
*ndependenta in satisfacerea nevoii.
Pila in(*linst o sri ( "unctii 3 si anu) !
- apara or#anismul impotriva a#entilor pato#eni " impiedicand patrunderea acestora
- apara or#anismul impotriva unor radiatii )ultravioletele' " prin pi#mentii pe care ii
contine
- receptioneaza e-citatiile termice " tactile " dureroase
- participa la e-cretia substantelor rezultate din metabolism " prin #landele
sudoripare
- participa la termore#lare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
- participa la absorbtia unor medicamente
- participa la respiratie )o cantitate mica de o-i#en poate intra prin piele si o
cantitate mica de dio-id de carbon se elimina prin piele'
Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingri)ita . :a
fel trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile 'nas , ochi , urechi , vagin , rect(
pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.
Factori car in"lunta-a satis"acra n%oii .
- varsta , la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la
infectii si microbi . :a varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai
putin rezistente .
- temperatura , datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza.
- e1ercitiile fizice , amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din
organism prin piele
- alimentatia , absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
- emotiile , pot creste sudoratia
- educatia , in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite
- cultura , importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
<"
- organizarea sociala , obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale
- parul sa aiba suplete , stralucire
- urechile configuratie normala
- nasul , mucoasa umeda , fose nazale libere
- cavitatea bucala , dentitie alba , completa , fara carii % mucoasa bucala umeda si roz%
gingiile aderente dintilor si roz
- unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
- pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
- deprinderi igienice frecvente 'baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului(
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti !
- asistenta e1ploreaza deprinderile igienice ale pacientului
- planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale
- il invata masuri de igiena corporala
+*n(anta in satis"acra n%oii .
Pro1l) ( (*n(nta :
&. $arnt ( igina
7. Altrara tgu)ntlor si "anrlor
;. +-intrs "ata ( )asuril ( igina
'. +i"icultat ( a ur)a *rscri*tiil ( igina
@. Altrara )ucoaslor

A(Carente de igiena , negli)enta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra
curat.
/urse se dificultate !
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
- lezare fizica
- refuzul de a se spala
- saracie
- pierderea imaginii corporale
- imibilitate
- slabiciune
- lipsa cunoasterii
1( Parul este murdar si gras , in dezordine % pediculoza .
"( 9rechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie
acumulata in conductul auditiv e1tern
-( 5asul prezinta rinoree , cruste
4( Cavitatea bucala!
- absenta dintilor
- carii dentare
<-
- culoarea galbena a dintilor
- prezenta tartrului pe dinti
- halena fetida
- glosita 'limba incarcata(
- fisuri ale buzelor
0( 9nghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor
<( Piele gri sau neagra % barba murdara , aspra
?( :ipsa deprinderilor igienice !
- nu se spala
- nu se piaptana
- dezinteres fata de masurile de igiena
- dega)a miros dezagreabil
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in
termen de CCCC.
- asistenta a)uta pacientul sa isi faca baie sau
dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni
- pregateste materialele pentru efectuarea baii
- pregateste cada
- asigura temperatura apei '-? grade C( si in
camera'""-"4 grade C(
- a)uta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene
, sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie
unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni ,
pregateste salonul si materialele , prote)eaza
pacientul cu paravan si-l convinge cu tact si
cu blandete sa accepte
- asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale
la pacientii inconstienti
Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen
deCCCCCCCC..
- asistenta identifica , impreuna cu pacientul
cauzele si motivatia preocuparii pentru
aspectul fizic si ingri)irile igienice
- a)uta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata
de aspectul sau fizic si fata de ingri)irile
igienice
- constientizeaza pacientul in legatura cu
importanta mentinerii curate a
tegumentelor , pentru prevenirea
imbolnavirilor
<4
@( Alterarea tegumentelor si fanerelor.
Cauze !
- leziuni ale pielii
- diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune
- iritatia produsa de vesminte
- acumularea de murdarie
3ritem 4 pata congestiva datorata vasodilatatiei
31coriatii 4 zgarieturi
Cruste 4 leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie
'vezicula , flictena(
Vezicule 4 ridicaturi ale epidermului 'basici( rotunde , de dimensiuni mici
pline cu lichid clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori
Pustule 4 abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de
par si constituind leziunile de foliculita 'cosuri(
Papule 4 leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la
suprafata pielii
isuri 4 intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
&escuamatie 4 desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma
Acnee 4 pustula determinata de un agent patogen specific
uruncule 4 infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul
auriu
*ntertrigo 4 micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital
Vitiligo 4 leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin
pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentata
9lceratii 4 pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce
actioneaza asupra pielii
3scare
3deme 4 acumulare de lichid seros in tesuturi
Varice 4 dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta
valvulelor peretelui venos
Hemoroizi 4 afectiuni ale ple1urilor venoase anale si din partea terminala a
rectului , constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese
inflamatorii si trombotice
9lcere varicoase 4 erodare a tesuturilor pe teren varicos
<0
Alopecie 4 lipsa partiala sau totala a parului
Int%ntiil asistnti .
Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de
CCCCCCCCCCC
- asistenta prote)eaza leziunile suprainfectate
cu pansament efectuat in conditii de asepsie,
atat a tegumentelor , materialelor cat si a
mainilor persoanei care il e1ecuta
- pansamentul se va face cu blandete , pentru
a nu distruge tesuturile nou formate prin
procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland ,
umezindu-le la nevoie
- asistenta supravegheaza ca pansamentele sa
nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica
circulatia sanguina
Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea
cicatrizarii leziunilor cutanate in termen
deCCCCC..
- asistenta indruma pacientul sa consume
alimente neiritante si nee1citante
- contoleaza alimentele provenite de la
apartinatori
- invata pacientul sa cosume legume ,
fainoase , fructe si zarzavaturi
- constientizeaza pacientul in legatura cu
rolul nociv al alcoolului , cafelei ,
condimentelor , alimentelor pra)ite ,
conservelor , afumaturilor
Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent
- asistenta incura)eaza pacientul permanent
- ii e1plica pacientului necesitatea
interventiilor
- asistenta preleveaza produse specifice
pentru investigatii de laborator 'cruste, puroi
, fire de par , unghii(
<<
C+, I.
N%oia ( a co)unica
5evoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu
semenii sai .3a pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand
persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile , e1perientele si informatiile .
+mul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale
pentru a-si satisface nevoile sale superioare.
$o)unicara s rali-a-a in 7 )o(uri !
1( )o(ul %r1al , este vehicul al gandirii , permite o e1primare mai clara , mai precisa
si mai nuantata a semnificatiilor de e1teriorizat % limba)ul scris este mai cizelat , este
insotit de semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .
"( )o(ul non%r1al , limba)ul corpului 'e1presia ochilor , a figurii , gesturile , postura
, mersul( este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare .
Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul
trebuie sa aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material ,
adaptiv si social .
*ndependenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a
organelor de simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia
mesa)elor schimbate .
Factori car in"lunta-a satis"acra n%oii ( co)unicar !
- integritatea organelor de simt , auzul , vazul permit comunicarea cu lumea
e1terioara % gustul , pipaitul prote)eaza individul fata de pericolele din lumea
incon)uratoare
- integritatea organelor fonatiei , permite comunicarea verbala
<?
- integritatea aparatului locomotor , face posibila comunicarea nonverbala 'gesturi ,
miscari(
- inteligenta , comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de
puterea de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie
- perceptia ,reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu
a)utorul simturilor
- emotiile , sunt e1primate prin e1presia fetei , prin debitul verbal 'bucurie-tristete %
ras-plans(
- antura)ul , este determinant , deoarece , climatul armonios in antura) , in familie ,
permite individului sa stabileasca legaturi affective
- cultura si statutul social , educatia , cultura )oaca un rol important in comunicare
- personalitatea , determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se
e1prima , a se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din )ur
- functionarea adecvata a organelor de simt !
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
- debit verbal usor cu ritm moderat , limba) clar si precis
- e1presie nonverbala , facies e1presiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale
mainii adecvate , mecanisme senzoro-perceptuale adecvate
- e1primare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , e1primare clara a
gandurilor
- imagine pozitiva de sine
- e1primarea sentimentelor prin pipait
- utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
- atitudinea receptiva si de incredere in altii
- stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni
Intr%ntiil asistnti *ntru )antinra in(*n(nti n%oii ( a co)unica !
- e1ploreaza impreuna cu pacientul mi)loacele sale de comunicare
- invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor 'vaz , auz , gust , miros(
- sa utilizeze mi)loacele specifice de e1primare a sentimentelor , emotiilor
- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
- sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
1( Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
"( Comunicare ineficienta la nivel intelectual
-( Comunicare ineficienta la nivel afectiv
<@
4( Confuzie
0( /inguratate
<( Atingerea integritatii functiei si rolului se1ual
?( *zolare sociala
@( Perturbarea comunicarii familiale
1( $o)unicar in"icinta la ni%l sn-orial si )otor . .eprezinta dificultatea
individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesa)e care vin din antura),
din mediul e1terior sau din ambele .
Surs ( (i"icultat !
- tulburari circulatorii cerebrale
- atingere cerebrala sau nervoasa
- obstacole in functionarea simturilor si a limba)ului 'pansamente , aparate(
- alcoolism
- mediu inadecvat
- esec , conflicte
- lipsa cunoasterii de sine , a antura)ului
7ulburari senzoriale !
- /9.&*7A73 4 pierderea auzului
- H*P+AC9G*3 4 diminuarea auzului
- C3C*7A73 4 pierderea vederii
- scaderea acuitatii vizuale
- pierderea sau diminuarea gustului
- A5+/2*3 4 pierderea mirosului
- H*P+/2*3 4 scaderea mirosului
- H*P+3/73G*3 4 scaderea simtului tactil
- H*P3.3/73G*3 4 cresterea sensibilitatii tactile
- A53/73G*3 4 pierderea simtului tactil
7ulburari motorii !
- paralizii
- pareze
7ulburari de limba) !
- balbaiala 4 greutate in pronuntarea unor cuvinte
- mutism 4 bolnavul nu raspunde , nu comunica cu antura)ul
- &*/:A:*A 4 vorbire fara inteles
- &*GA.7.*A 4 tulburari in articulatia sunetelor
- AAG*3 4 nu poate sa vorbeasca
.eactii afective in insuficienta sau e1ces sensorial !
- neliniste
- inactivitate , lipsa activitatii fizice siDsau intelectuale
<A
- an1ietate
- incetinirea dezvoltarii gandirii
- halucinatii 4 perceptii fara obiect
- izolare , singuratate
- asistenta linisteste bolnavul cu privire la
starea sa e1plicandu-i scopul si natura
interventiilor
- familiarizeaza pacientul cu mediul sau
ambiant
- asigura un mediu de securitate , linistit
Pac. sa foloseasca mi)loace de comunicare adecvate
starii sale
- asistenta cerceteaza posibilitatile de
comunicare ale bolnavului
- furnizeaza mi)loacele de comunicare
- invata pacientul sa foloseasca mi)loace de
comunicare conform posibilitatilor sale
Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin
propriile forte in termen deCCCC
- asistenta asigura ingri)iri de suplinire la
perturbarile senzoriale si motorii ale
pacientului 'cecitate, surditate , paralizie(
- pregateste pacientul pentru diverse
e1aminari ale simturilor si il ingri)este dupa
e1aminare
- efectueaza e1ercitii pasive si active pentru
prevenirea complicatiilor musculare ,
articulare
"( $o)unicar in"icinta la ni%l intlctual , reprezinta dificultatea individului de
a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza )udecata , memoria pentru a putea
comunica cu semenii .
- tulburari de memorie pe componentele de fi1are si evocare !
-de evocare 4pacientul nu-si aminteste evenimentele
petrecute demult
- de fi1are 4 pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand
- tulburari de gandire , de )udecata , de inteligenta
- confuzie
?B
- +8598*:A.3 4 stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu
+biective *nterventiile autonome si delegate
Pac. sa fie orientat in timp si spatiu in termen
deCCCCCCCCCCC.
- asistenta a)uta pacientul sa se orienteze in
timp si spatiu
- sugereaza pacientului sa tina un )urnal si-l
a)uta sa-l completeze
- a)uta pacientul sa-si evalueze capacitatile si
preferintele
- lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu
propriile sale mi)loace
- da posibilitate pacientului sa ia singur
decizii
- invata pacientul tehnici de afirmare de
sine ,de comunicare , de rela1are
- antreneaza pacientul in diferite activitati ,
care sa-i dea sentimentul de utilitate
Pac. sa fie ferit de pericole permanent
- asistenta supravegheaza in permanenta
bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa de medic !
an1iolitice , tranchilizante , antidepresive .
?1
C+, .
N%oia ( a %ita *ricoll
5evoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi prote)ata contra
tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice .
+rganismul uman este prote)at impotriva agresiunilor 'agenti fizici , chimici ,
microbieni sau din alte motive( , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca ! parul ,
secretiile pielii , ca obstacole de penetrare a agentilor e1terni .
3l este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare .
- varsta
- mecanismul de autoaparare , individul poseda mecanisme de autoaparare innascute
'termoreglarea( sau dobandite
- emotiile
- an1ietatea
- stresul
- salubritatea mediului , un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai fara
pericole
- clima
- religia
- organizarea sociala , masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia
individului impotriva pericolelor
- cultura
- educatia
?"

- securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor
- securitatea psihologica prin metode de destindere , rela1are , practicarea unui
obicei , o religie % raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- securitatea sociologica prin salubritatea mediului
1( Pentru mentinerea unui mediu sanatos !
- asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda a
mobilierului si aerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
- participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos
"( Pentru prevenirea accidentelor !
- asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai ales in
unitatile cu activitati cu risc de accidente
- e1ploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la domiciliu
-( Pentru prevenirea infectiilor !
- asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate ,
dezinfectie , dezinsectie si deratizare
- asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si
promovarea sanatatii
- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai
ales persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza si efectueaza imunizarile obligatorii
&. Vulnra1ilitata "ata ( *ricol
7. A"ctara "i-ica si *si8ica
;. An9itat
'. +urr
@. Star (*rsi%a
=. Pir(ra sti)i ( sin
>. Pir(ra i)aginii ( sin
?. Pir(r 3 s*arar
A. Frica
1( Vulnra1ilitata "ata ( *ricol. Pericolul fata de infectii , accidente , boli este
mare la organismele slabite , obosite , surmenate
?-
Surs ( (i"icultat :
- deficit sensorial , lipsa de sensibilitate
- afectare fizica , durere
- dezechilibru metabolic si electrolitic
- an1ietate
- stres
- pierdere , pierderea imaginii corporale
- insalubritatea mediului , poluare
- saracie , conditie deficitara de munca
- insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului incon)urator
- neatentia
- leziuni ale tegumentului
- deshidratarea
- manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea /.5.C
- surmena) 4 slabire fizica e1cesiva care influenteaza organismul
- fatigabilitate 4 slabire fizica , lipsa de forta
- acte antisociale 'crima , automutilare mergand pana la sinucidere(
Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii
permanent
- asistenta ia masuri pentru asigurarea
conditiilor de munca
- amplaseaza pacientul in salon , in functie de
starea sa , afectiune si receptivitatea lui
- ia masuri de prevenire a transmiterii
infectiilor
- alege procedurile de investigatie si tratament
cu risc minim de infectie
- efectueaza imunizarile necesare
Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand
- asistenta favorizeaza adaptarea pacientului
la conditiile de spital
- invata pacientul tehnici de rela1are
- face masa) al spatelui , mainilor si
picioarelor
- creaza conditii de lecturare , activitati, etc
- asigura legatura pacientului cu familia
- participa la reintegrarea pacientului in
societate
?4
"( A"ctara "i-ica si *si8ica .
- semnele inflamatiei
- agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere
Pac. sa-si satisfaca nevoile singur in termen
deCCCCCCCCC..
- asistenta a)uta si suplineste pacientul
in satisfacerea nevoilor organismului
- determina pacientul sa participe la
luarea deciziilor privind ingri)irile
- administreaza tratamentul
medicamentos , la indicatia medicului
- aplica masurile de prevenire a
complicatiilor septice
- foloseste metode de rela1are pasiva
'masa) , muzica(
Pac. sa aiba siguranta psihica in termen
deCCCCCC.
- asistenta asigura un mediu de
protectie psihica adecvat starii de
boala a pacientului
- aplica tehnici de psihoterapie
adecvata
- incura)eaza pacientul sa comunice cu
cei din )ur , sa-si e1prime emotiile ,
nevoile , frica , opiniile
- asistenta invata pacientul sa
foloseasca mi)loacele de autoaparare
?0
C+, .I
N%oia ( a (or)i 3 a s o(i8ni
3ste o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii , timp
suficient , astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul ma1im .
iinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei.
O(i8na este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se
completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul
efortului , fie in ficat 'acidul lactic( , fie in rinichi .
So)nul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe . /omnul
elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia
necesara activitatii cotidiene.
*n timpul somnului , activitatile fiziologice descresc , are loc diminuarea
metabolismului bazal , a tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a 7.A % sporeste
secretia hormonilor de crestere , mai ales la pubertate .
/e cunosc " tipuri de somn !
- so)nul lnt , reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism 'numai
partial pentru creier ( , are rol reparator , fortifiant , cu functie in cresterea si
reinnoirea tesuturilor corporale .
- so)nul *ara(o9al , rapid , este important pentru refacerea creierului 'creste flu1ul
sanguin in creier(
Visele se produc in somnul parado1al . Cei treziti din somnul parado1al isi amintesc
perfect continutul visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a se
mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn-veghe .
- varsta , copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza progresiv
pana la varsta adulta , cand se stabilizeaza % la persoanele varstnice se modifica
?<
calitatea somnului 'superficial , dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne,
facilitatea atipirilor diurne(
- necesitatile proprii organismului , unele persoane dorm mai putin , pastrandu-si
puterea de munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de
odihna si de somn
- activitatea , o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
- deprinderile legate de somn , somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie sa
se tina seama , culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar
fi ! lectura , baie calda , bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau )ocul cu
)ucaria preferata favorizeaza somnul .
- ritmul somn-veghe , somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar
perturbarea alternantei zi-noapte , veghe-somn , atrage dupa sine perturbarea
numeroaselor sisteme biologice .
- an1ietatea
- teama
- nelinistea produc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea si cantitatea
somnului
- programul de activitate , persoanele cu un program de munca variabil au ritmul
veghe-somn modificat
- locul de odihna , confortul , numarul de persoane cu care imparte camera ,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul .
1( /omnul !
- durata somnului variaza in functie de varsta , si anume !
- la nou-nascut 4 1<-"B ore
- 1 an 4 14-1< ore
- - ani 4 1B-14 ore
- 0-11 ani 4 A-1- ore
- adolescent 4 1"-14 ore
- adult 4 ?-A ore
- varsnici 4 <-@ ore
- somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul
adormind cu usurinta si trezindu-se odihnit % la copil somnul nocturn continuu este
instalat dupa luna a---a , iar la sfarsitul lunii a-1B-a , organizarea fiind ca la adult .
- visele sa fie placute , agreabile
"( Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate 'pentru evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice( .31. pauza dupa ora de curs
-( Perioadele de rela1are si timp liber , alternate cu activitatea bine organizata , permit
refacerea fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . 31. vacanta , concediile .
4( 2odalitati folosite pentru odihna si rela1are !
??
- cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza activitati
intelectuale % dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute .
- sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la
mentinerea sanatatii
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti n%oii !
- mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile persoanei
- observa daca perioadele de rela1are , de odihna sunt in raport cu necesitatile
organismului si munca depusa
- ii e1plica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit
- ii invata tehnici de rela1are si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii ,
demonstratii , material documentar
&. Inso)ni
7. 6i*rso)ni
;. +iscon"ort
'. O1osala
@. +i"icultat sau inca*acitat ( a s o(i8ni
Surs ( (i"icultat :
- afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre
- durerea , surmena)ul
- an1ietatea , afectarea gandirii
- frustrare , stress
- situatie de criza , pierdere , separare
- esecul functiei
- insuficienta cunoasterii de sine
- antura) inadecvat
- temperature
- ambianta inadecvata
- cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
1( Inso)nia , reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind .
/omn perturbat !
- ore insuficiente de somn
- insomnii partiale 4 pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
- insomnii terminale 4 dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi
- insomnii dormitionale 4 aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in
timpul noptii , faramitand somnul nocturn
- insomnii predormitionale 4 stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului
- insomnii post-dormitionale 4 survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore
timpurii
?@
Atipiri in timpul zilei
Cosmaruri
/omnambulism 4 pacientul se da )os din pat si incepe sa umble prin camera , strazi ,
locuri periculoase % are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu
raspunde la intrebari , iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .
Apatie
Pavor nocturn 4 stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului , mai
frecvent la copii % dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul adoarme .
5eliniste
Confuzie
*ritabilitatea
/entiment de depresie-tristete , la pacientii nesatisfacuti uneori de repausul lor ,
fiind convinsi ca nu au dormit toata noaptea
&iminuarea puterii de concentrare
+boseala
Pac. sa beneficieze de somn corespunzator
cantitativ si calitativ in termen
deCCCCCCCCCCCC.
- asistenta invata pacientul sa practice tehnici
de rela1are , e1ercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
- ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte
de culcare , o baie calda
- invata pacientul care se trezeste devreme sa
se ridice din pat cateva minute , sa citeasca ,
sa asculte muzica , apoi sa se culce din nou
- observa si noteaza calitatea , orarul
somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor
nevoi
- intocmeste un program de odihna
corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
"( 6i*rso)nia < ore e1cesive de somn , prelungirea duratei si intensificarea
profunzimii somnului
/omn modificat !
- numarul de ore de somn noaptea este de peste 1B ore la adult si 1" ore la copil % se
e1clud cazurile de oboseala dupa eforturi e1cesive , convalescenta sau insomnii
?A
- calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata ,
bruschetea aparitiei
/omnolenta 'e1ces de somn diurn(
:etargia 4 hipersomnie continua , mai profunda care poate dura ore , zile , luni , ani %
iar functiile vitale sunt diminuate .
5arcolepsia 4 necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului
muscular % somnul este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii
vegetative , transpiratii
Comportament verbal si nonverbal lent , greoi % pacientul raspunde cu greu la
intrebari
+boseala
*nactivitate
Pac. sa beneficieze de un numar de ore de somn
corespunzator varstei in termen de CCCCC..
- asistenta identifica cauza hipersomniei
- identifica cu pacientul metodele de
diminuare a factorilor cauzatori
- creeaza un climat de incredere , incura)eaza
si linisteste pacientul pentru a-si recapata
echilibrul psihic
- observa si noteaza toate schimbarile care
survin in starea pacientului
- administreaza tratamentul medicamentos
Pac. sa fie activ , cooperant in termen deCCC..
- asistenta identifica activitatile agreate de
pacient
- elaboreaza impreuna cu pacientul un
program de activitate , care sa corespunda
starii pacientului si posibilitatilor
organismului
- observa somnul , calitatea acestuia , raportul
intre starea de veghe si somn
-(+iscon"ort , reprezinta senzatia de )ena , de neplacere fizica si psihica
1( *ritabilitatea
"( *ndispozitie , )ena
-( /tare de incomoditate 'disconfort(
4( &iaforeza
0( 2ialgii 4 dureri muscular
@B
Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in
termen deCCCCC..
- asistenta discuta cu pacientul pentru a
identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului prin
suprimarea surselor ce-i pot determina
disconfortul si iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului , prin
discutii purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu
membrii familiei
- aplica tehnici de ingri)ire curenta , necesare
obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4.O1osala , senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa si
musculara .
- fata palida care e1prima tristete
- ochi incercanati , privire incetosata
- puls rar , lent , slab batut
- 7.A cu tendinta la scadere
- somnolenta diurna
- tegumente palide , transpiratii reci
- stare de plictiseala , apatie
- scadere ponderala
- astenie
Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in
termen deCCCCCCCC.
- asistenta identifica cauza oboselii
- a)uta pacientul sa-si planifice activitatile
cotidiene
- observa daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in forte
proprii si in cei care il ingri)esc
- invata pacientul cum sa efectueze tehnici de
rela1are
- a)uta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si
vegetative , perioada somn-
odihna,comportamentul pacientului
@1
- administeaza medicatia prescrisa de medic
- observa efectul acestuia
C+, .II
N%oia ( a s rcra
.ecrearea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra , recurgand la
activitati agreabile , in scopul obtinerii unei rela1ari fizice si psihice .
&ivertismentul , distractia , rela1area sunt principalele functii ale acestor tipuri de
activitati accesibile pentru toate varstele .
Factorii car in"lunta-a satis"acra n%oii .
- varsta , copilul mic si prescolarul isi petrec o mare parte a timpului )ucandu-se ,
ceea ce va favoriza dezvoltarea lui fizica si personalitatea % iar scolarul imparte
timpul intre invatatura si )oc.
- constitutia si capacitatile fizice , activitatile recreative trebuie selectate si practicate
dupa constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ
- dezvoltarea psihologica
- emotiile
- cultura
- roluri sociale
- organizarea sociala
- destinderea 4 starea de rela1are , de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari
de incordare
- satisfactia 4 este un sentiment de multumire , de placere
- placerea 4 este senzatia sau emotia agreabila , legata de satisfacerea nevoii , de
rela1are
@"
- amuzamentul 4 reprezinta distractia , divertismentul , inveselire
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti in n%oia ( a s rcra !
- e1ploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru
petrecerea timpului liber
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
- asigura conditiile necesare
- organizeaza activitati recreative individuale sau in grup , in functie de varsta ,
posibilitati si locul de desfasurare al acestora
- faciliteaza accesul la biblioteci , sali de lectura sau procura carti , reviste
- antreneaza si stimuleaza pacientul in aceste activitati
&. N*lacra ( a "ctua acti%itati rcrati%
7. +i"icultat ( a in(*lini acti%itati rcrati%
;. R"u- ( a in(*lini acti%itati rcrati%
- handicapuri , constangeri fizice
- diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt
- tulburari de gandire , de memorie
- an1ietate , stres
- situatii de criza
- singuratatea , retragerea , pensionarea
- munca de rutina
- lipsa de cunoastere de sine si despre cei din )ur
1( 5eplacerea de a efectua activitati recreative , se defineste ca fiind o impresie
dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate , plictiseala si tristete .
- inactivitatea
- plictiseala
- tristetea
Intr%ntiil asistnti
.
Pac. sa prezinte stare de buna dispozitie in termen
deCCCCCCCCC
- asistenta e1ploreaza ce activitati recreative ii
produc placere pacientului
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in
@-
concordanta cu starea sa psihica si fizica
- organizeaza activitati recreative specifice
pentru copii , adulti , varstnici
- amena)eaza camere de recreere
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului
cu referire la starea de plictiseala si tristete
Pac. sa-si recapete increderea in forte proprii in
termen deCCCCCCCC.
- asistenta determina pacientul sa-si e1prime
emotiile si sentimentele , castiga increderea
bolnavului si-l a)uta sa depaseasca
momentele dificile
- administreaza tratamentul indicat de medic
'tranchilizante , antidepresive(
- supravegheaza efectele tratamentului
administrat
C+, .III
N%oia ( a s i)1raca si (-1raca
3ste o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante,
temperatura , activitate , pentru a-si prote)a corpul de rigorile climei , permitandu-i o
libertate a miscarilor .
+mul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se prote)a de rigorile climei , el
isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta
integritatea individului si ii prote)eaza intimitatea se1uala .*n plus , imbracamintea din
punct de vedere estetic , contribuie la e1presia corporala si participa , in mod semnificativ ,
la comunicare .
- varsta
- talia , statura
- activitatea
- credinta
- emotiile
-( actori sociologici si culturali !
- clima
- statutul social
- munca
- cultura
@4
- vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social
- sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale
- vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante
- purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social , insemnatatea
personala , functie religioasa , etc.
- mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie
- asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei ,
temperaturii mediului incon)urator , activitatii , varstei
- e1ploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana
- incura)eaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele ,
accesoriile dorite
&. +i"icultat ( a s i)1raca si (-1raca
7. +-intrs *ntru tinuta %sti)ntara
;. Nin()anar in a:si alg 8ain *otri%it
- lezare fizica
- absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru 'bont(
- aparate gipsate , chingi , pansamente
- durere , slabire , fatigabilitate
- tulburari de gandire , an1ietate , stres , situatie de criza
- pierderea imaginii de sine
- esecuri , conflicte , saracie
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului incon)urator
+i"icultat ( a s i)1raca si (-1raca.
+-intrs *ntru tinuta %sti)ntara.
-dificultate de a-si incheia si descheia nasturii
- dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare
- dificultatea de a se incalta si descalta
- apatie in a se imbraca
- refuzul de a se imbraca si dezbraca
- imbracaminte e1agerata , caraghioasa , coafuri bizare
- vesminte neadecvate taliei , masei corporale
@0
Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a
se imbraca si dezbraca in termen
deCCCCCCCCC..
- asistenta educa pacientul privind importanta
vestimentatiei in identificarea personalitatii
- noteaza zilnic interesul pacientului de a se
imbraca si dezbraca
- supravegheaza cu ce se imbraca pacientul
- incura)eaza pacientul
Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in
termen de CCCCCCC..
- asistenta identifica capacitatile si limitele
fizice ale persoanei ingri)ite
- sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine
largi , usor de imbracat , cu mod de
incheiere simplu , incaltaminte fara siret
- asistenta imbraca si dezbraca pacientul in
caz de paralizii ale membrelor % incepe
imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu
cel sanatos si dezbracarea invers
Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige
independenta de a se imbraca si dezbraca in termen
deCCCCCC.
- evalueaza gradul de confuzie a pacientului si
observa schimbarile de comportament ,
orientandu-l regulat in timp si spatiu
- solicita pacientului sa se imbrace , vorbindu-
i clar , cu respect si rabdare respectand
ritmul acestuia
- aseaza hainele in camera in ordinea folosirii
lor si solicita pacientului la dezbracare sa le
puna in ordine inversa
@<
C+, .I*
N%oia ( a actiona con"or) *ro*riilor con%ingri si %alori 3 ( a *ractica
rligia
A actiona propriilor convingeri si valori este o necesitate a individului de a face sau a
e1prima gesturi , acte de bine si rau , de dreptate , de urmare a unei ideologii .
*ndependenta in satisfacerea nevoii .
5u e1ista fiinta umana izolata. 3a este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi ,
membrii ai societatii , si cu viata cosmica sau iinta suprema , absoluta . Aceasta
interactiune scoate in evidenta e1perienta vietii lor , convingerile , credintele , si valorile
propriei fiinte si , pe de alta parte , dezvoltarea personalitatii .
Factorii car in"lunta-a satis"acra n%oii sunt !
- gesturile si atitudinile corporale , permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie,
in functie de convingerile proprii sau de apartenenta religioasa
- cautarea , cercetarea sensului vietii si mortii , urmarirea acestui obiectiv face
individul sa realizeze gesturile si ritualurile care raspund credintelorD convingerilor si
valorilor sale .
- dorinta de a comunica cu iinta suprema sau cu cosmosul
- apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste
individul , pentru a-si satisface nevoile .
@?
- asistarea la ceremonii religioase
- folosirea obiectelor religioase ' sirag de matanii , imagini (
- practicarea unei religii
- timp pentru rugaciune si meditatie
- participarea la fapte de caritate , la fapte de umanitate
- valori
- libertatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte .
-
- asistenta determina pacientul sa-si e1prime propriile convingeri si valori
- planifica impreuna cu pacientul , activitati religioase
- il informeaza despre serviciile oferite de comunitate
- mi)loceste desfasurarea unor activitati conform cu credintele si dorintele bolnavului
.
&. $ul*a1ilitata
7. Frustrara
;. +i"icultata ( a actiona (u*a cr(intl si %aloril sal
'. +i"icultata ( a *artici*a la acti%itati rligioas
@. Nlinist "ata ( s)ni"icatia *ro*rii 9istnt .
/urse de dificultate!
1( &e ordin fizic !
- lezare fizica
- dezechilibre
- durere
- surmena)
"( &e ordin psihologic !
- an1ietate
- stres
- pierdere , separare , doliu
- situatii de criza
-( &e ordin sociologic !
- conflicte sociale
- esecuri
- contradictii cu familia si societatea
4( :ipsa cunoasterii de sine , a situatiilor , a atitudinilor celorlalti , a mediului
1( $ul*a1ilitata reprezinta sentimental dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii
propriilor convingeri si valori , motiv pentru care individul se simte vinovat .
@@
Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat , care se manifesta in
surdina , in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii . 2ai multe situatii pot cauza
sentimente de culpabilitate ! boala , pierderea stimei si a respectului , an1ietatea ,
conflictele sociale .
/entiment de culpabilitate e1primat prin !
- amaraciune
- autodepresie
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza inutil
- intelegerea bolii ca o pedeapsa
- sentiment de a fi nedemn
- pozitie curbata
- miscari lente
2anifestari de depresie ca !
- plans
- insomnie
- balbaiala
2anifestari de an1ietate ca !
- tahicardie
- tegumente reci , umede
- hiperventilatie
- furie
- manie .
+biective *nterventii proprii si delegate
Pac. sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine in
termen deCCCCCC
- incura)eaza bolnavul sa-si e1prime
sentimentele in legatura cu problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
- actioneaza pentru recastigarea stimei de sine
a bolnavului
- planifica , impreuna cu pacientul activitati
care sa-* dea sentimental utilitatii
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de CCC
- asistenta pune pacientul in legatura cu
persoanele dorite , apropiate
- administreaza medicatie antidepresiva ,
tranchilizante la indicatia medicului.
@A
CAP 6V
N%oia ( a in%ata cu) sa:si *astr- sanatata
A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostiinte , atitudini si
deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente,
in scopul mentinerii sau redobandirii sanatatii .
Procesul de invatare este deosebit de comple1 si cuprinde organizarea intregii comportari a
individului , pentru a deveni capabil sa-si diri)eze intreaga sa activitate in mod creator , in
functie de conditiile in care se afla , pe baza cunostiintelor , priceperilor si deprinderilor
insusite anterior .
&upa ce a dobandit cunostiinte , atitudini , deprinderi pentru mentinerea sanatatii ,
individul capata un sentiment de siguranta , prin care devine capabil sa lupte impotriva
bolii , an1ietatii si stress-ului vietii cotidiene .
- varsta
- capacitatile fizice
- motivarea
- emotiile
-( actori sociologici , mediul ambiant .
AB
- invatarea , reprezinta activitatea pentru insusirea de cunostiinte si dobandirea de noi
deprinderi in toate sectoarele vietii psihice ' cunoastere , vointa , emotivitate( .
- deprinderea , este o componenta automatizata a activitatii .
- acumularea de cunostiinte
- educatia , reprezinta ansamblul de actiuni de transmitere a cunostiintelor, de formare
a deprinderilor si comportamentului .
Intr%ntiil asistnti *ntru )ntinra in(*n(nti ( a in%ata !
- asistenta medicala e1ploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului
- elaboreaza obiective de studio cu pacientul
- informeaza pacientul cu privire la mi)loacele si resursele pe care le poate asigura !
brosuri , carti , pliante , reviste , etc .
- sustine motivarea pacientului fata de cunostiintele care urmeaza sa le dobandeasca
- organizeaza activitati de educatie pentru sanatate ! convorbiri , cursuri , conferinte ,
filme , demonstratii practice .
- prezinta pacientului materiale cu subiecte interesante , attractive , cu mi)loace si
procedee adecvate nivelului de cultura si gradului de intelege a pacientului .
&. Ignoranta "ata ( (o1an(ira ( noi cunostiint 3 atitu(ini 3 (*rin(ri .
7. +i"icultat ( a in%ata .
;. $unostiint insu"icint .
/urse de dificultate :
- lezarea integritatii fizice
- deficite senzoriale
- durerea
- afectarea starii de constienta
- tulburari de gandire si memorie
- an1ietatea
- stresul
- situatia de criza
- lipsa cunostiintelor
- insuficienta cunoastere de sine si a mediului incon)urator
- cunostiinte insuficiente
- pacientul nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptive
- pacientul prezinta nesiguranta si frica de necunoscut
- lipsa interesului de a invata
- dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .
A1
+biective *nterventii proprii si delegate
Pac. sa acumuleze noi cunostiinte
- asistenta e1ploreaza nivelul de cunostiinte al
bolnavului privind boala , modul de
manifestare , masurile preventive si curative
- identifica manifestarile de dependenta,
sursele lor de dificultate , interactiunile lor
cu alte nevoi
- stimuleaza pacientului dorinta de cunoastere
- constientizeaza pacientul asupra propriei
responsabilitati privind sanatatea
- organizeaza activitati educative cu pacientul
- verifica daca pacientul a inteles corect
mesa)ul transmis si daca si-a insusit noile
cunostiinte
Pac. sa dobandeasca atitudini , obiceiuri si
deprinderi noi
- asistenta identifica obiceiurile si
deprinderile gresite ale bolnavului
- corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
- tine lectii cu pacientul de formare a
deprinderilor igienice , de alimentatie
rationala , modul de viata echilibrat , de
administrare a diferitelor medicamente
- intocmeste programe de recuperare si
reeducare a bolnavilor cu deficiente
senzoriale si motorii
- va incura)a si a)uta la dobandirea noilor
deprinderi .

A"
8ibliografie
1( :ucretia 7itirca- ;hid de nursing vol. * , 3ditura Viata 2edicala .omaneasca
"( &ictionarul 8ailliere de nursing , Peller Q Pells
A-

Fiinta Umana Si Nursingul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiinta Umana Si Nursingul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIINTA UMANA SI NURSINGUL

Instr. Nursing : OSTROVEANU ROXANA JANINA

S-ar putea să vă placă și