Ace de sering

by alexie Mon May 06, 2013 10:51 pm

Odata cu cresterea cunostintelor si a pretentiilor kitul oferit de

producator ajunge sa nu ne mai satisfaca asa incat apar
upgradarile. Evident acest fenomen a fost observat de producatori
"din cele mai vechi timpuri" asa incat la ora actuala sunt firme
specializate in oferta de "upgrade", fie ca este vorba de
photoetch, piese metalice, piese din plastic sau rasina. Marea
problema este legata de latura pecuniara, o macheta imbunatatita
ajungand sa coste si de zeci de ori mai mult decat kitul initial. Asa
incat permanenta preocupare, a machetistului, in amortizarea
costurilor prin utilizarea de materiale si metode mai putin
costisitoare nu trebuie interpretata ca un boicot fata de onestii
producatori.
In cazul de fata va invit sa gasim o sursa accesibila pentru
confectionarea de tevi. In functie de diametrul tijei si scara de
executie putandu-se obtine tevi pentru armamentul individual,
pentru tunuri terestre sau navale dar si piese pentru trenul de
aterizare. Pentru scara 1:1 (din punct de vedere machetistic) se
transforma usor in preducele sau sfredele, evident vorbim despre
acele de seringa.
Intrucat subiect "acul de seringa" interfereaza mai mult cu

medicina decat cu machetismul static o sa-mi permit sa debutez

cu un microbreviar medical:
Ac - tija fina de otel, dreapta sau incurbata...Acele tubulare se
folosesc pentru punctii sau injectii. Exista mai multe feluri de ace:
dupa forma, calibru si lungime, in legatura cu folosirea careie sunt
destinate.
Aseptic - Care se refera la asepsie; care nu contine germeni...
Sterilizare- 1. Suprimarea microorganismelor si sporilor prezenti
intr-un mediu organic, intr-o substanta sau pe un obiect
oarecare...
Dictionar Medical , L.Manuila, A.Manuila, M.Nicoulin, Ed. Ceres ,
Bucuresti, 1998

A. Notiuni introductive

1.Ac seringa parti componente

Componentele majore sunt reprezentate de:
Ambou- componenta ce asigura atasarea acului de seringa. Aceasta
piesa poate fi metalica sau din material plastic, caz in care
culoarea amboului ofera indicatii despre diametrul acului.
Canula- tija metalica prevazuta cu canal
Bizou- taietura oblica, situata la capatul extrem al canulei, in
urma careia se formeaza varful acului.
Lumen- canalul situat in tubul metalic
Teaca protectoare- piesa din plastic care se fixeaxa de ambou
oferind protectie atat acului cat si utilizatorului.

2.Forma de prezentare
Acele sunt ambalate individual sau impreuna cu seringa, daca
blisterul este intact si termenul de valabilitate nu este depasit
atunci avem garantia ca acel ac este steril. Dupa scoaterea din
ambalaj, in timp scurt, acul nu mai poate fi considerat steril insa
este aseptic atata timp cat nu este utilizat.

Acele pot fi achizitionate de farmacii desi datorita timpurilor pe

care le traim cumpararea de ace seamana cu achizitionarea
prezervativelor prin anii '80.

3.Masuri de precautie
Acul trebuie pastrat in teaca de protectie, inainte si dupa

utilizare.
Manipularea acelor trebuie facuta cu multa atentie si
responsabilitate
Depozitarea defectuoasa poate face ca unele protectii sa se
desprinda asa incat sa apara accidentari
In mod normal acele utilizate in medicina sunt de unica folosinta,
dupa utilizare ele fiind denaturate. Utilizarea unor ace folosite
(medical) da dovada de inconstienta si ma refer inclusiv la cele
folosite in cadrul familiei (injectia la 12 ore a copilului racit)
Acele pot cauza rani grave, fiind concepute pentru a strapunge
tesuturi pot patrunde cu usurinta pana la nivelul amboului sau
pana intalnesc un tesut tare (tesutul osos). Inteparea accidentala
poate duce la ruperea canulei sau a bizoului in interiorul tesutului
si desi sunt radioopace pot sa apara probleme foarte grave.
Consider si recomand, indepartarea bizolului o prioritate imediat
dupa achizitionare.

B.Ace de seringa, coduri si diametre la scara

1.Codul de culoare
In functie de culoarea amboului (la acele de unica folosinta cu
ambou din plastic) stim diametrul exterior al canulei. Codul de
culoare are valoare internationala, variatiile de nuanta ale culorii
dau indicatii medicale (ace pentru administrare: subcutana,
intramusculara, intravenoasa etc.) si nu fac obiectul acestui
articol.

Codurile de culoare se aplica si pentru alte instrumente

intepatoare, folosite in medicina, dar pot aparea confuzii intrucat
in aceste cazuri este posibila referirea la alte repere decat
diametrul exterior.
2.Sistemul Stubs
Inafara de codul de culoare, diametrul exterior al canulei este
mentionat si pe ambalajul produsului prin folosirea unui cod (doua
cifre urmate de litera "G"), uneori alaturi de cod se dau si
dimensiunile in milimetrii dar fiind si exceptii trebuie sa fim
familiarizati cu sistemul Stubs.
Acest sistem de notare (Stubs Iron Wire Gauge) a fost implementat
inca din secolul XIX in Marea Britanie, mai exact din anul 1884, si a
fost folosit pentru clasificarea diametrelor in industria de
producere a sarmei. Abia in secolul XX acest sistem a fost adoptat
si in medicina. Avandu-si originile in Marea Britanie, evident, acest
cod se refera la diametrele in inches. In principiu este vorba de o
diferenta de aproximativ 0,01 inch intre doua coduri consecutive,
dar nu este o regula general valabila si existenta unor exceptii cat
si insusi paradoxul pe care se bazeaza (Valoarea lui G creste invers
proportional cu diametrul ) face ca acest sistem sa fie "greu de
spart".
Tot ca o regula generala, stiind diametrul exterior putem aproxima

diametrul interior stiind ca peretele metalic are o grosime de

0,2mm. In ciuda paletei generoase, de ace, oferite de medicina
consider ca tabelul atasat (ce se refera la cele mai uzuale ace de
seringa) este util "meseriei noastre".

Extremele sunt mult inafara tabelului (la un capat G10 - D.ext.

3,4mm, la celalalt capat G33 - D.ext.0,2mm). Personal nu am
atins aceste extreme dar sunt pe aproape:
a. G30 (d.ext. 0,3mm) utilizat in injectiile intrapalpebrale
(injectare in pleoape)
b.G12 (d.ext.2,60mm; d.int.1,9mm) utilizat pentru aplicarea
microcipurilor la animale.

3.Codul privind lungimea acului

Lungimea este notata pe ambalaj, in sistemul metric englez,
alaturi de Codul Stubs si este insotita uneori de lungimea in
milimetrii. Cele mai intalnite sunt:
3/8" - 10mm
1/2" - 12 mm
5/8'' - 16mm
1" - 25mm
1 1/4" - 30mm
1 1/2" - 40mm
2" - 50mm

Asa cum puteti observa in unele cazuri dimensiunile se refera la

tija acului (de la ambou pana la varf, cazul acului "verde" de 30
mm), in alte cazuri dimensiunea se refera la lungimea canulei fara
bizou dar inclusiv cu portiunea adapostita de ambou (cazul roz,
40mm).

C.Obtinerea tuburilor metalice

Asa cum avertizam in cadrul "Masurilor de precautie" (A.3)

prioritara este retezarea varfului, mai precis inlaturarea completa
a bizoului printr-o sectiune transversala.
-Folosirea unui cleste sfic pentru aceasta operatiune este
contraindicata, tija fiind din otel poate cauza deteriorarea
taisului. Pe langa acest inconvenient prin utilizarea sficului are loc
deformarea si aplatizarea peretilor tubului ceea ce duce la
astuparea lumenului. Ulterior prin pilire se poate indeparta zona
afectata dar exista pericolul ca microfisurile aparute, in buza
lumenului, sa se propage ducand la un aspect franjurat (ca tevile
"inflorite" de la explozie).
-Metoda eficienta consta in taierea tubului cu ajutorul unei pile
(cu sectiune triunghiulare) sau, mai eficient, cu fierastraul
"Wurger" (dupa numele autorului care a mediatizat si confectionat
ustensila, pentru prima data, pe taram mioritic, cel putin asa
consider eu) ce consta dintr-o lama de ras batuta pe muchie
pentru aspectul de fierastrau, fapt ce-i confera o eficienta
superioara.
-Potentarea metodei, sus amintite, consta in decalirea zonei ce
urmeaza a fi sectionata. Decalire prin rotisare la flacara ce asigura
o taiere rapida si o sectiune fina.
-Ca regula generala, sectionarea transversala se face pana la
mijlocul tubului si apoi printr-o miscare energica se indoaie
portiunea ce urmeaza sa fie eliminata. Uneori este nevoie de
fixarea ferma a tijei din proximitatea sectiunii asa incat sa se
obtina parghia necesara ruperii fara a exista pericolul indoirii
tubului.

Dupa sectionare, o pilire fina a sectiunii ne ajuta sa obtinem

rezultatul scontat.
Indiferent de metoda abordata este necesar sa ne asiguram ca
varful acului nu poate cauza neplaceri. Astfel recomand
colectarea acestor resturi intr-un recipient cu inchidere etansa,
prevazut sau nu o bucatica de magnet la interior. Recipient ce va
fi aruncat la un moment dat.
Odata cu indepartarea bizoului se trece la capatul opus (de la
nivelul amboului) unde se aplica aceiasi metoda daca este vorba
de un ambou metalic. Daca aceasta piesa este din plastic atunci se

sectioneaza longitudinal cu un cutter, dupa indepartarea completa

a ambolui, inclusiv a pastilei de adeziv din varful acestuia,
constatam ca am mai castigat o lungime considerabila de canula
si, in plus, sectiunea transversala la acest capat este fara de
cusur.
Daca argumentele enuntate in cadrul "Masurilor de precautie" nu
v-au convins, macar din considerente de spatiu, sper sa vedeti
utilitatea sectionarii, cu atat mai mult cu cat indiferent de
diametrul acelor "intregi" acestea vor ocupa acelasi volum.

Evident ca stocarea tuburilor pe categorii de diametru si

etichetarea adecvata va scapa de multa bataie de cap si evita
folosirea frecventa a sublerului.

D.Utilizarea tuburilor metalice

Acum ca am extras portiunea utila din acul de seringa sa vedem

cam ce putem face cu ea.
Asa cum afirmam in introducere, tuburile metalice (in functie de
diametru extern/intern cat si de scara la care dorim sa lucram)
pentru obtinerea unor tevi de armament (armament individual sau
armament greu pentru avioane, tancuri sau nave) cat si a altor
ansamble din cele mai diverse.
Pentru a usura luarea unor decizii am facut un alt tabel cu
diametrele (exterior/interior) acelor de seringa, intalnite mai des,
si echivalenta numerica a acestora in functie de scara. Ca baza am
utilizat valoarea rotunjita a diametrelor (ext./int.) 1:1, am folosit
scarile mai uzuale, iar valorile numerice pentru fiecare scara in
parte au suficiente cifre dupa virgula incat sa satisfaca si cei mai
exigenti machetisti.
Cifrele sunt orientative, in ciuda straduintei putand apare greseli,
dar atata timp cat acesta nu constituie referinta pentru un proiect
NASA consider ca este demn de luat in seama.

Exigent sau nu , bunaoara din acul unei seringi de insulina (G29) se

poate obtine o teava pentru o carabina 1:35

Tot din ace de seringa se poate fabrica "gura de foc" pentru o

intreaga flota, cu atat mai util cu cat flota este "Paper Models", si
numai gandul la roluirea unor micropetice imi da fiori.

Sunt convins ca utilitatea tuburilor obtinute din acele de seringa

poate acoperi cele mai fanteziste si curajoase abordari, de aceea
nu mai insist la acest capitol.

E. Alte aplicatii utile

1.Acul de seringa
Cu respectarea "Masurilor de precautie" acul de seringa poate fi un
bun ajutor cand vine vorba de dat gauri. Astfel il consider un bun
aliat cand ma apuc sa dau gauri in teava armelor, la 1:35.
Doar in kiturile de noua generatie (de tipul "Dragons Gen2") armele

sunt lipsite ce clasicul "cep in teava pustii", pentru restul trebuie

facute gauri. Cu ajutorul unui ac de seringa (cu diametrul adecvat)
fixat in centru, prin rotire stanga/dreapta se poate da o gaura de
efect, cu atat mai mult cu cat un bizou mai oblic angreneaza
materialul "forat" inspre exterior gaurii. Tehnica am aplicat-o cu
succes si la vehicule (expl.Gaurirea tevii de esapament). Acul
poate fi folosit ca atare sau se indeparteaza amboul si o parte din
tija iar partea intepatoare se fixeaza intr-o mandrina, de tipul
creionului mecanic.

2. Acele de acupunctura

Tije otelite, elastice, lipsite de lumen.

a. 0,35mm diametru, 60 mm lungime tija libera, 20mm tija
acoperita de maner, maner usor conic cu diametru maxim de
2mm.
b. 0,2mm diametru, 25mm lungime tija libera, maner impletit cu
lungimea de 25mm.
Le-am folosit cu succes (zic eu) pentru antenele diferitelor
vehicule (1:35). Si manerul piesei b. are potential dar momentan
nu l-am exploatat.
Varful l-am pilit dar oricum consider ca sunt extrem de
periculoase, in lipsa vopsirii sunt aproape invizibile, in cazul
cercetarii neglijente a vehiculelor (si in lipsa ochelarilor).

3.Ace venisectie
Uz veterinar, 2mm diametrul exterior, 1,25 mm diametrul interior,
ambou metalic.
Ideal pentru confectionarea de preducele in vederea obtinerii de
nituri. Oricum, teoretic, preducea se poate obtine din orice ac de
seringa, problemele apar legat de amboul din plastic si de
extragerea "niturilor" din lumenul preducelei.
Bizoul se indeparteaza cu tehnica amintita cu amendamentul ca
trebuie evitata decalirea materialului. Dupa pilirea necesara

uniformizarii sectiunii este necesara pilirea marginilor pana se

obtine compromisul ideal intre margine taioasa (taietura curata si
rapida a materialului) si structura de rezistenta (peretii prea
subtiri risca sa se deterioreze dupa o singura utilizare).
Preduceaua se fixeaza pe suportul de decupat si prin lovire
perpendiculara a amboului, cu un ciocan, pastila de material
ramane captiva in lumenul preducelei. Este important ca sub
materialul de taiat sa fie un material care sa nu deterioreze taisul
preducelei. Pentru scoaterea pucului se foloseste o tija cu
grosimea, cat mai apropiata de calibrul preducelei, care se
introduce in tub, pe la nivelul amboului si prin impingere se
elibereaza pastila din lumenul canulei.

FOTO2 F.Bibliografie
http://www.statemaster.com/encyclopedia ... ison-chart
Fara a emite pretentia ca am epuizat acest subiect, mai ales ca
exista, in medicina, un adevarat arsenal de instrumente ciudatintepatoare care nu si-au aratat inca potentialul machetistic, pun
punct acestui articol.

Bafta !