Proba de evaluare a competenelor digitale document de lucru
MSURAREA INTELIGENEI I IMPLICAII PRACTICE
(Adaptat dup Manual de Psihologie, clasa a X-a, coordonator Mielu Zlate)
Examenul de bacalaureat 2010
Proba de evaluare a competenelor digitale document de lucru
Psihologul francez A. Binet [] este cel care a construit,
mpreun cu Th. Simon (medic), prima scar metric a inteligenei compus din 30 de itemi (sarcini). Din aceast cauz, el este considerat astzi ca fiind printele psihometriei. n 1904, Ministerul Instruciei Publice din Frana solicit nfiinarea unei comisii care s gseasc n cadrul colilor o metod pentru diferenierea copiilor cu intelect normal de cei cu deficien de intelect. Testul psihologic, construit de A. Binet i Th. Simon, a constituit un rspuns la o asemenea cerin practic i el a fost supus la dou revizii (1908 i 1911, anul morii lui A. Binet). n 1916, L. Terman s-a artat a fi foarte interesat de testul BinetSimon, de aceea l-a preluat n S.U.A. i l-a supus unor mbuntiri, denumirea nou fiind de Scala de inteligen Stanford-Binet (Stanford provine de la Universitatea Stanford). El nu a renunat la contribuiile lui A. Binet, cum este cazul conceptelor de vrst mental (rezultatele obinute la teste) i vrst cronologic (anii transformai n luni), ns introduce i elemente noi, inclusiv formula propus de ctre psihologul german W. Stern cu ajutorul creia se calcula coeficientul de inteligen (QI). [] n acest fel, se puteau depista copiii ce prezentau o dezvoltare normal (vrsta mental era corespunztoare vrstei cronologice) i, totodat, cei care fie prezentau un nivel de inteligen redus (vrsta mental rmas n urma vrstei cronologice), fie prezentau un nivel de inteligen foarte ridicat (vrsta mental mult mai dezvoltat dect cea corespunztoare vrstei cronologice).
Albert Bandura și factorul de autoeficacitate: O călătorie în psihologia potențialului uman prin intermediul înțelegerii și dezvoltării autoeficienței și a stimei de sine